History study document, Ver. 1.5.

Contents:
Chapter I: Romanitatea

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor ..………………………………………………………………………………………………………………...... 2

Teoriile referitoare la etnogeneza ………………………………………………………………………………………………………………………………………. 5

Romanitatea vazuta de istorici …………………………………………………………………………………………………………………………………………… 8

Chapter II: Intemeierile statelor medievale romane

Intemeierea Transilvaniei ………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 10

Intemeierea Tarii Romanesti ……………………………………………………………………………………………………………………………………………. 13

Intemeierea Moldovei ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 15

Intemeierea Dobrogei ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 17

Institutii medievale ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 18

Chapter III: Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict. Din Evul Mediu pana la inceputul modernitatii

Secolul XIV ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 25

Secolul XV ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….. 26

Secolul XVI ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. 32

Secolul XVII ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………... 36

Relatii militare si diplomatice la sfarsitul Evului Mediu si inceputul modernitatii …………………………………………………………….. 37

Chapter IV: Spatiul romanesc si “concertul european”. De la “Problema Orientala” la marile aliante ale sec. XX

Razboaiele Ruso-Austro-Otomane …………………………………………………………………………………………………………………………………… 40

Chapter V: Statul Modern

De la proiect politic la realizarea Romaniei Mari ……………………………………………………………………………………………………………… 45

1
 Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

Def: Romanitatea romanilor desemneaza originea latina a poporului si a limbi romane;

legate de acesta sunt aspecte referitoare la:

- Continuitatea daco-romana

- Originea latina a crestinismului

- Traditiile

- Religia

- Aparitia la romani a constintei originii comune

Dupa unirea lui Mihai Viteazul din sec. XVI (1599-1600), in contextul luptei de emancipare a
romanilor din Transilvania, romanitatea romanilor a devenit o problema politica, deoarece a fost
folosita pentru a justifica pretentile de dominare ale unor lideri politici sau religiosi. Ca urmare,
istorici s-au implicat in abordarea acestei probleme pentru a aduce argumente stintiifice fie in
sprijinul continuitatii si romanitatii, fie in sprijinul teoriilor care ii asezau pe romani la S. Dunarii.

Etnogeneza romaneasca se incadreaza in procesul european de formare al popoarelor

neolatine (impreuna cu francezii, italienii, portughezii etc). A avut la baza o dubla asimilare:

1. Asimiliarea dacilor de catre cuceritorii romani

2. Sec. III - sec. VIII, asimilarea valurilor de migratori goti, huni, gepizi, avari, slavi de catre daco-
romani. Cei mai importanti au fost slavii; asezarea lor masiva in S. Dunarii dupa 602 a rupt
romanitatea dunareana si a determinat aparitia dialectelor romane

Etnogeneza romaneasca s-a desfasurat in spatiul carpato-danubiano-pontic si balcanic,

avand ca nucleu regiunile de deal si munte ale fostei Dacii Romane (sec. II - sec. VIII).

ETAPELE ETNOGENEZEI:

1) Cucerirea Daciei de catre romani (Imparatul Traian il invinge be regele Decebal in razboaiele din
101-102 si 105-106). Dacia devine provincie romana - > o parte din teritoriu este lipita Moesiei , iar
alta continua sa fie locuita de dacii liberi.

2) Continuitatea dacilor sub stapanire romana, este demonstrata de izvoarele arheologice,

epigrafice, lingvistice (aprox 160-180 cuvinte dacice in lb. romana); toponime, hidronime, oronime,
antroponime, etc.

3) ROMANIZAREA, insusirea lb. latine, a traditiilor si obiceiurilor romane de catre cei cuceriti; proces
ireversibil, organizat si controlat de statul roman, realizat prin intermediul unor factori in etape (ceea
mai importanta fiind romanizarea propriu-zisa, cand teritoriile dacice au facut parte din Imperiul
Roman).

2
 FACTORII ROMANIZARI:

1. Administratia:

• Functionarii vorbeau limba latina, si impuneau legile romane

• Provincia Dacia (de rang imperial) era condusa de un “legatus Augusti praetore”

2. Armata:

Impartita in:

• Legiuni in care intrau numai cetateni romani - vorbeau latina culta (Leg V Macedonica si Leg
XIII Gemina)
• Trupe auxiliare, care vorbeau latina populara

Armata stationa in ‘castre’, in jurul carora s-au format sate.

Sistemul de aparare era intregit cu o retea de frontiere fortificate numite ‘limes’-uri.

3) Veteranii:

La iesirea din armata primeau bani, pamant, drept de a se casatorii si cetatenie romana. Erau pretuiti
pentru stiinta de carte, spiritul de ordine si disciplina (multi ocupa functii civile sau au ramas pe langa
vechiul comandat).

4) Colonistii:

Vin in numar mare pentru popularea oraselor si lucratul ogoarelor din toata lumea romana. (N.
Africii, Hispania, Gallia, Asia Mica etc). Vorbeau limba latina, si erau priceputi in toate domeniile de
activitate.

5) Activitatea economica:

Erau practicate ocupatii specifice unei populatii sedentare: cresterea animalelor, cultivarea
plantelor, tesutul etc. Existau asociatii profesionale numite ‘colegii’.

6) Asezariile si urbanizarea:

Romanii infinteaza in Dacia Romana orase cu apeducte, strazi pavate, canalizare, bai publice etc.

• Orase de rang superior, organizate dupa macheta Romei

• Orase de rang inferior, organizare proprie

7) Religia:

Predomina aderarea divinitatiilor romane. Apar fenomelene de SINCRETISM RELIGIOS (contopirea

divinitatiilor asemanatoare), si INTERPRETATIO ROMANA (adorarea zeitatiilor non-romane sub nume
romane).

8) Dreptul:

Legislatia romana clasica s-a adoptat si in Dacia Romana.

3
 9) Cultura scolara:

Era dedicata celor instariti (scoli private);

Mii de inscpritii -> insusirea limbii latine de cei cuceriti.

CONSECINTE:

Sinteza ireversibila daco-romana a stat la baza limbii si poporului roman. Dupa retragerea Aureliana
(271-275), romanizarea continua, si se extinge si asupra dacilor liberi.

4) Continuitatea daco-romana dupa retragerea aureliana.

Din cauza crizei din imperiu si atacurilor migratoriilor, Aurelian decide sa retraga armata si
administratia din Dacia. Viata urbana a decazut, dar oamenii ramasi au continuat sa traiasca in
vechiile asezari, sau sa intemeieze asezari noi in zonele aparat natural.

Continuitatea daco-romana este demonstrata de:

• Practicarea unor ocupatii specifice unei populatii sedentare (tors, tesut, olarit, agricultura
etc)
• Noi asezari in zonele protejate natural
• Controlul exercitat in zona in timpul imparatilor Diocletian (sec III - IV), Constantin cel Mare
(sec IV), si Justinian (sec VI). In aceste perioade orasele si viata urbana reinfloresc in zonele
sub control roman
• Raspandirea crestinismului in limba latina, factor/consecinta a romanizarii. Primii crestini au
venit in Dacia alaturi cu Traian, soldatii si colonistii romani. Dupa 271, crestinismul s-a
raspandit prin misionari veniti din S. Dunarii. Toti termenii de baza ai crestinismului vin din
limba latina (biserica, cruce, Dumnezeu, ingeri etc)
• Sec IX -X, slavona devine limba de cult, si dupa Marea Schizma din 1054, romanii au ramas in
sfera de influenta a bisericii rasaritene

5) Daco-romanii asimileaza valurile de migratori din sec. III - VIII.

Dupa 602, asezarea slavilor in balcani a rupt romanitatea dunareana, si a determinat aparitia
dialectelor limbii romane; slava patrunde in limba romana (aprox 20% din vocabular).

In sec VIII, poporul roman este deja format (se termina etnogeneza), si romanii traiau in
formatiuni prestatale (cnezate, tari, voievodate, codrii etc).

4
 FORMAREA LIMBII ROMANE:

Primele cuvinte romanesti dateaza din sec. VI, (mentionate de Theophannes Confessor, cand descrie
campania militara a imparatului Mauricius din 585) “Torna, torna fratre!”

Sec. VII - protoromana, in sec. X capata aspectele slavice si aspectul de azi.

Componente ale limbii romane:

• Substrat daco-moesic - 10%

• Strat latin - 60% + struct. gramaticala
• Adstrat slav - 20%
• Neologisme - 10%

Teoriile referitoare la etnogeneza

Au aparut in sec. XVIII - XIX, in contextul luptei de emancipare a romanilor din Transilvania,
care solicitau drepturi egale cu natiunile privilegiate, folosind drept argumente vechimea, latinitatea
si continuitatea romanilor.

1) TEORIA IMIGRATIONISTA (Fr. Sulzer - 1781)

Context: 1740 - 1744, episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu a alcatuit un memoriu de
revendicari (SUPLEX LIBELLUS - 1744), adresat Mariei Theresa, in care solicita pentru romani:

• dreptul de a fi reprezentati in institutii

• dreptul de a-si trimite copii la scoli
• acceptarea limbii si religiei

Folosea drept argument vechimea, latinitatea, si faptul ca sunt cei mai numerosi si
contribuie cel mai mult la bogatia Transilvaniei -> Memoriul a fost respins, si autorul exilat la Roma.

-> Ofiterul austriac Fr. Sulzer va scrie “Istoria dacilor transalpini” -1781.

Afirma ca romanii s-au format ca un popor la S. Dunarii, de unde ar fi imigrat la N. acesteia in sec. XII
- XIII (dupa unguri).

5
 2) TEORIA PURISTA A REPREZENTANTIILOR SCOLII ARDELENE (Gheorghe Sincai, Petru Maior,
Samuil Micu, Ioan Budai Deleanu, etc)

In 1791, se intocmeste al doilea memoriu mai complex si amplu, adresat lui Leopold al II-lea
(SUPPLEX LIBELLUS VALACHORUM). Pentru a demonstra vechimea si originea latina, ei neglijeaza
rolul dacilor in etnogeneza, sustinand originea pur latina a poporului roman.

~ 1700 teoria este sustinuta de Dimitrie Cantemir, si in a doua jumatate a sec. XIX, teoria va
fi preluata de Scoala Latinista a lui August Treloriu Laurian.

3) TEORIA ROESLERIANA (1871)

Context: In 1867, s-a constituit imperiul dualist austro-ungar.

• Condus de un imparat
• 3 minstre comune (externe, razboi, finante)
• 2 capitale, guverne, adunari reprezentative, etc

Conditia pusa de unguri pentru a intra la guvernare a fost sa primeasca administrare asupra
Transilvaniei → 1967, s-a declansat o politica de deznationalizare a romanilor. Romanii protesteaza
prin diferite mijloace: memorii, presa, asociatii, infiintarea partidelor politice nationale.

In acest context, istoricul Robert Roesler publica la Viena in 1871 lucrarea “Studii romanesti.
Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor”, in care s-a straduit sa argumenteze teoria lui Sulzer.

Argumente:

1) Toti dacii au fost exterminati dupa razboaiele cu romanii

2) Romanizarea nu s-a putut realiza in cei 165 de ani de stapanire romana in Dacia

3) Dupa retragerea Aureliana, teritoriul de la N. Dunarii a ramas pustiu

4) Poporul roman e un popor de pastori nomazi

5) Nu exista cuvinte germanice in limba romana, iar asemanarea unor cuvinte din lb. romana si lb.
albaneza il duce la concluzia ca poporul roman s-a format in S. Dunarii, de unde ar fi migrat in sec. XII
- XIII in N. acesteia.

4) TEORIA CONTINUITATII, sustinuta/elaborata de Alexandru de Xenopol (sustinut de N.

Iorga, D. Onciul, Gr. Tocilescu etc.)

“Teoria lui Roesler. Studii asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana” - combate cu argumente
stintifiice, bazate pe surse istorice teoria imigrationista.

6
 Argumente:

1) Izvoare arheologice

2) Migratiile barbare au impins populatia spre munti

3) Toponomia, hidronomia

4) Crestinismul

5) La baza etnogenezei romanesti au stat elementul trac, elementul roman si cel slav, dintre care cel
roman a fost predominant si definitoriu pentru romanitatea romanilor.

In prima jumate a sec XX, au aparut scrieri importante, care au stabilit corect rolul fiecarui
element in procesul de etnogeneza. Geograful si arheologul Vasile Parvan este primul: bazandu-se
pe cercetarea arheologica si pe izvoarele lingvistice, a subliniat rolul dacilor, romanilor si al slavilor.

Dupa WW2, Romania a intrat in sfera de influenta URSS. Comunistii romani, sustinuti de rusi,
au acaparat treptat puterea politica → 30 dec, 1947, s-a proclamat Rep. Pop. Romana (totalitar
comunista) → Romanitatea este dinnou abordata politic.

In 1947, Mihai Roller a rescris istoria, exagerand rolul slavilor si prezentandu-i pe rusi ca
“prietenii nostri de la rasarit”; se sustine ca lb. romana e de origine slavica.

In timpul regimului national-comunist al lui N. Ceasescu, a fost exagerat rolul dacilor:

• Sunt considerati leaganul civilizatiei universale

• Romanii erau considerati cotropitori si imperialisti
• Se considera ca etnogeneza era deja terminata la venirea romanilor

De asemenea, I sa croit lui N. Ceasescu o geneologie pana la Burebista, pentru a putea fi

asezat in galeria marilor eroi nationali.

Dupa prabusirea comunismului (1989 - 1991), Mahail Lazarev s-a straduit sa demonstreze ca
lb. romana si lb. moldoveneasca sunt diferite.

La sfarsitul sec. XX, Lucian Blaga, in “Istorie si mit in istoria romanilor” afirma ca simpla
raportare la lb. romana astazi, care are fondul principal de cuvinte si structura gramaticala de origine
latina, prezinta o dovada incontestabila a romanitatii romanilor.

7
 Romanitatea vazuta de istorici

Orientali:

Sec. VII:

Apar primele mentiuni despre romani:

- In tratatul militar bizantin “Strategikon”

Sec. VIII:

- intr-o insemnare de la manastirea Castamonitu - “Vlahi de pe Muntele Atos”, apoi “vlaho-rynchinii”

-> raul Rynchos (zona Dunarii)

La inceputurile Evului Mediu, romanii apar mai des in izvoarele statelor vecine mai bine
organizate (care aveau cancelarii si cronicari ce consemnau evenimentele), deoarece acestea erau
interesate sa se extinda teritorial in N. Dunarii (Imp. Bizantin, regatul Maghiar, etc.).

Sec. IX:

- Locuitorii din N. Dunarii sunt mentionati in geografia armeana a lui Moise Chorenati

- In cea mai veche cronica turca “Oguz name”, mentioneaza si o tara a vlahilor (Ulak-ili)

Sec. X:

Apar in corespondenta imparatilor bizantini:

- Constantin al VII-lea, Porfirogenetul, ii numeste ‘romani’, in timp ce locuitorii Bizantului sunt

‘romei’, pentru a le sublinia originea latina.

- Vasile al II-lea Macedoneanul (980), ii mentioneaza cu denumirea de ‘vlahi’

- In corespondenta dintre Ionita cel Frumos (conducatorul statului vlaho-bulgar al Asanestilor) si

papa, idea romanitatii a ocupat un loc central

Occidentali:

- Cronica notarului anonim al regelui Bella al III-lea al Ungariei - “Gesta hungarorum” (Faptele
ungurilor), mentioneaza ca la sosirea ungurilor in Transilvania aceasta era locuita de romani si slavi,
si despre autonomiile locale.

- Sec. XIII, Bula de Aur a sasilor (Andreanul) a lui Andrei al II-lea mentioneaza ca acestora li s-a dat
“padurea romanilor si pecenegilor”

8
- Sec. XIV - XVI, domnitorii romani s-au remarcat prin victoriile impotriva otomanilor -> oprind
expansiunea otomana spre Europa crestina

-> Umanistii occidentali ii elogieaza si scriu despre originea latina a romanilor. S-au remarcat:

• Flavio Biondo
• Filippo Buonacorsi
• Enea Silvio Piccolomini (Papa Pius al II-lea), care isi culegea informatile de la calugarii
dominicani si franciscani trimisi in zona
• Antonio Bonfini, care a stat o vreme la Curtea lui Matei Corvin, si a scris despre originea
romanilor, aducand drept argumente ruinele si numele Corvinestilor

Cronicarii romani (sec. XVI - XVIII):

- Nicolaus Olahus - In “Ungaria” (1536) sublinieaza unitatea de neam a romanilor

- Grigore Ureche si Ion Neculce - In “Letopisetul Moldovei”, scriu despre originea latina

- Miron Costin - “De neamul moldovenilor”, primul tratat istoric dedicat exclusiv originii neamului

- Dimitrie Cantemir - In “Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor” (sec. XVII - XVIII), abordeaza

problema originii romanilor; desi ii mentioneaza pe daci, considera ca romanii sunt doar urmasii lui
Traian

Epoca moderna (1711 - 1918):

- In prima jumatate a secolului XIX, istoricii greci stabiliti in spatiul romanesc scriu despre latinitatea
romanilor

- In 1843, Mihail Kogalniceanu in discursul de la Academia Mihaileana, il considera pe Decebal “cel

mai important riga barbar”

- In 1860, in lucrarea “Pierit-au dacii?”, istoricul si lingvistul B. P. Hasdeu combate exagerarile

latiniste si sublinia rolul dacilor

- 1871 - 1876, reprezentantii scolii latiniste au incercat sa scoata un dictionar doar cu cuvinte latine,
rezultand intr-o limba care era imposibil de vorbit

9
sec. IX - light green sec. X - blue sec. XI - cyan sec. XII - magenta
sec. XIII - red sec. XIV - yellow sec. XV - green sec. XVI - dark yellow
sec. XVII - light gray

Intemeierea Transilvaniei

S-a realizat ca urmare a evolutiei societatii romanesti intracarpatice, pe fondul cuceririi

maghiare.

1. Etapa autonomiilor locale:

- Sec. IX - XI, cronica notarului anonim al regelui Bella al III-lea al Ungariei - “Faptele ungurilor”
(Gesta Hungarorum), mentioneaza ca la sosirea ungurilor in Transilvania, aceasta era locuita de
romani, bulgari si slavi, si existenta mai multor formatiuni prestatale, dintre care cele mai
importante au fost:

• Voievotadul lui Gelu (centrul la Dabaca)

• Voievodatul lui Glad (in Banat, cu centre la Orsova si Cuvin)
• Voievodatul lui Menumorat (in Bihor, centrul la Biharea)

In conflictele cu Arpad, Gelu si Glad au fost ucisi, iar Menumorut si-a casatoric fiica cu Zoltan,
fiul lui Arpad.

- Sec. XI, “Legenda Sf. Gerard”, mentioneaza pe:

• Gyla (la Alba Iulia) - pentru ca a refuzat crestinarea, a fost luat prizonier in Ungaria de catre
regele Stefan I
• Ahtum (cu resedinta la Morisena), a intrat in conflict cu Stefan I, pentru vamuirea sarii regale
de pe Mures -> a fost invins si ucis in 1001 - 1002.

2. Cucerirea maghiara si aparitia voievodatului unic:

Cucerirea sistematica a Transilvaniei de catre maghiari s-a desfasurat din a doua parte a sec.
XI, pana in prima jumatate a sec. XIII.

Regii maghiari s-au folosit de urmatoarele mijloace:

- Militare:

• Cucerirea cetatilor de margine

• Colonizarea unor ordine militare si religioase cu scopul consolidarii stapanirii maghiare.
Astfel, intre 1211-1225, in Tara Barsei, Andrei al II-lea i-a adus pe cavalerii teutoni pentru a
apara Transilvania de cumanii din S. Moldovei si pentru a se extinde peste Carpati; deoarece

10
 au facut cuceriri pe cont propriu, au fost alungati in 1225. In 1247, in Banatul de Severin,
Bella al IV-lea i-a adus pe Cavalerii ioaniti.

- Administrative:

Organizarea comitatelor pe masura cuceririi de la E. la V. ; primul a fost Bihor (1111), apoi Crasna,
Dobaca, Cluj, Alba etc.

- Politice:

Incercarea de inlocuire a voievodatului cu principatul dupa model apusean. Astfel, intre 1111 si 1113,
apare in documente “Mercurius princeps”, apoi nu sunt mentionati nici voievozi, nici principi. La
1176, apare Leustachiu voievod, conducator al voievodatului unic -> ca urmare, s-a pastrat institutia
romaneasca adaptata necesitatilor maghiare.

Voievodatul Transilvaniei era vasal Ungariei, voievodul ocupand locul 4 in ierarhia maghiara.
Voievodul:

• Era ajutat de un vice-voievod

• Era numit de regele maghiar in acord cu nobilimea transilvaneana
• Avea doar atributii militare, administrative, si judecatoresti
• Avea autoritatea extinsa asupra doar 7 comitate din 16

In contextul crizei maghiare de la sfarsitul sec. XIII si inceputul sec. XIV, au existat voievozi
care s-au comportat ca adevarati suverani. Astfel, in 1288, Roland Borsa a convocat la Deva prima
adunare nobiliara, iar Ladislau Kan (1294 - 1315), avea la Deva o adevarata curte domneasca, unde
incheia tratate, primea solii, acorda privilegii etc.

De la jumatatea sec. XIV, la conducere participau doar nobili maghiari, Patriciatul sasesc si
fruntasii secuilor.

- Etnice:

• Colonizarea secuilor (sec. XI - XIII), pentru apararea Transilvaniei de alti navalitori, in Bihor,
pe tarnave si in trecatori
• Sasii au venit in valuri din spatiul german, si au intemeiat orase precum Brasov, Bistrita,
Sibiu, Sighisoara etc.

Din punct de vedere administrativ, sasii si secuii erau organizati in ‘scaune’, dependente direct de
regele maghiar: cele 7 scaune sasesti, plus districtele Brasov si Bistrita formau Universitatea Sasilor.

- Religia:

Incercarea de impunere a catolicismului.

Context: 896 - Ungurii s-au asezat in Panonia -> fac expeditii spre V. pana in 955, cand sunt
infranti la Lechfield de Otto cel Mare -> se reorienteaza spre E.

In jurul anului 1000, ducele Vaik s-a crestinat, luandu-si numele de Stefan I cel Sfant, si i-a obligat pe
unguri sa se crestineze. Dupa Marea Schizma (1054), ungurii au ramas in sfera de influenta a bisericii

11
catolice, in timp ce romanii au ramas ortodoxi -> ungurii au incercat sa impuna catolicismul fortat,
fara succes. Ca urmare, in 1365 - 1366, Ludovic I de Anjou a emis decretele prin care lega calitatea de
nobil la apartenenta la catolicism, si titlul de proprietate de un act emis de rege.

Prin urmare, pe acest criteriu religios a inceput excluderea sistematica din viata politica si religioasa
a Transilvaniei, ajungand sa fie considerati “tolerati” si “admisi” in propria tara, si sa fie numiti
“schizmatici ortodoxi” -> la conducere au participat doar nobilii maghiari, fruntasii secuilor si
Patriciatul sasesc.

Dupa rascoala de la Bobalna (1437), s-a format “UNIO TRIUM NATIONUM” - unirea celor trei natiuni:
maghiara, sasa, secuie, bazata pe excluderea romanilor.

In urma campanilor lui Suleiman Magnificul:

• Imperiul Otoman cucereste in 1521 Belgrad

• Cea mai mare parte a Ungariei devine pasalac turcesc din 1540 - 1541 -> din 1541 - 1699,
Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomana, cu statut asemanator
Moldovei si TR (in schimbul tributului isi pastra autonomia interna)

Astfel, dupa 1543, Dieta a primit dreptul de a-si alege principele. Acesta avea largi atributii interne
(stabilea darile, acorda privilegii, conducea armata si administratia); pe plan extern, cand incheia
tratate ce prevedeau ajutor militar, avea nevoie de acordul sultanului. S-a pastrat, insa, sistemul
celor 3 natiuni privilegiate.

1683 - turcii sunt invinsi definitiv de austrieci sub zidurile Vienei, si sub pretextul apararii
Transilvaniei austriecii au ocupat-o pana in 1688 (1699, Pacea de la Karlowitz, Imp. Otoman
recunostea pierderea Transilvaniei) ; prin Diploma Leopoldina din 1691, au organizat-o ca provincie
austriaca, condusa de un guvernator ales de imparat.

1667 - 1818, in cadrul Imp. Austroungar, depinde de Ungaria, care a declansat o politica de
deznationalizare a romanilor fara precedent (legea nationalitatilor recunostea o singura natiune si o
singura limba - cea maghiara; legea administrativa prevedea ca toate asezarile trebuiau sa aiba
nume maghiare, etc)

12
 Intemeierea Tarii Romanesti

S-a realizat in prima jumatate a sec. XIV, in etape, in contextul extern favorabil oferit de criza
interna maghiara, datorata stingerii dinastiei Arpad (1301).

1. Etapa autonomiilor locale:

- Diploma ioanitilor din 1247, acordata acestora de Bella al IV-lea; ofera informatii despre situatia din
S. Carpatiilor dupa marea invazie tataro-mongola din 1241, d.p.d.v. economic, social si politic.

D.p.d.v. politic, sunt mentionate:

• Tara Severinului, unde in 1230, ungurii infintasera o marca in Banatul de Severin.

• Voievodatul lui Litovoi pe Valea Jiului si in Tara Hategului.
• Cnezatele lui Ioan si Farcas, intre Jiu si Olt
• Voievodatul lui Seneslau, in zona Campulung-Arges -> cu exceptia acestuia, toate celelalte
erau controlate de maghiari prin Banatul de Severin.

Prima incercare de unificare a pornit la dreapta Oltului, cand Litovoi nu a mai recunoscut
suzeranitatea maghiara, si a refuzat plata tributului -> a urmat campania de pedepsire din 1277, in
urma careia voievodul a fost ucis si fratele sau a fost luat prizonier.

A doua incercare a venit din zona voievodatului lui Seneslau; conform traditiei istorice au
participat si romanii transilvaneni. Astfel, la 1290/1291, a avut loc “descalecatul” lui Negru-Voda din
Fagaras la Campulung, unde a pus bazele unui stat nou; a venit sa i se inchine boierimea de peste Olt
-> acum s-ar fi realizat unirea Munteniei cu Oltenia.

Deoarece lipsesc alte surse care sa confirme traditia istorica, adevaratul intemeietor al TR a fost
considerat Basarab I (1310? - 1352), mentionat la 1324 intr-un document maghiar, cu titlul de “mare
voievod si domn”, vasal al Ungariei.

• A unificat toate formatiunile dintre Carpati si Dunare

• A luptat impreuna cu ungurii impotriva tatarilor
• L-a ajutat pe Stracimir sa ocupe tronul Vidinului

BATALIA DE LA POSADA
Actiune militara (sec. XIV)

Cauze: Conflictul cu regalitatea maghiara s-a declansat in legatura cu stapanirea Banatului de

Severin, si totodata Basarab I era acuzat de regele Carol Robert de Anjou, ca nu isi respecta
obligatiile de vasal - “Cronica pictata de la Viena”.

13
Basarab a incercat sa evite conflictul, oferind 7000 de marci de argint, insa regele maghiar s-
andreptat catre Arges. Intr-un defileu, romanii au blocat calea ostii maghiare, care a fost hartuita
timp de 3 zile (Posada, 9 - 12 nov, 1330), insusi regele abia scapand cu cativa insi.

Ca urmare, TR is obtinea independenta fata de Ungaria, si isi finaliza procesul de unificare teritoriala
prin alaturarea Banatului de Severin.

2. Consolidarea statului in timpul urmasilor si afirmarea externa:

In timpul urmasilor intemeietorilor, TR s-a consolidat institutional, si s-a afirmat pe plan extern.

- Nicolae Alexandru (1352 - 1364):

• Consolideaza domnia luandu-si titlul de “Domn autocrat”, “mare si singur stapanitor”

• Restabileste legaturile cu Ungaria, si lupta impreuna cu Ludovic I de Anjou impotriva tatarilor
• 1359, infiinteaza la Arges prima Mitropolie ortodoxa a TR, dependenta de Patriarhia de la
Constantinopol. Astfel, se constituia Biserica, institutia centrala pe plan spiritual, care va
sprijini Domnia in conducerea tarii. Totodata, prin legatura cu Patriarhia de la
Constantinopol, a crescut prestigiul extern, si TR a fost asezata pe harta Europei crestine

- Vladislav Vlaicu (1364 - 1377):

• Bate primele monede de argint, semn al dezvoltarii economice si al independentei

• Infinteaza la Severin a doua Metropolie a TR (1370)
• Pe plan extern, in 1369, a participat la prima confruntare cu Otomanii pe linia Dunarii cu
Dobrotici, remarcandu-se ca aparator al crestinitatii

In timpul lui Radu I si Dan I (1384 - 1386), s-a continuat procesul de consolidare constitutionala
pentru a asigura apararea tarii si administrarea ei.

In documente, TR mai era numita “Ungro-vlahia”.

14
 Intemeierea Moldovei

S-a realizat in etape, in a doua jumatate a sec. XIV, in contextul extern favorabil oferit de
scaderea influentei tatarilor ca urmare a campanilor TR si Ungariei impotriva lor.

1. Etapa autonomiilor locale si a unificarii lor:

- Inca din sec. IX - X, traditia istorica (legende, basme, povestiri) mentioneaza existenta:

• Tarii Sipenitului (1000)

• Codrii Cosminului
• Codrii Hertei

- Sec. XII - XIII:

• Tara Brodnicilor
• Tara Berladnicilor

- Sec. XIV:

• Un mic voievodat la Baia

In cazul Moldovei, drumurile comertului de transit ce legau M. Baltica de M. Neagra

(porturile Chilia si Cetatea Alba) au avut o importanta mai mare, deoarece au dezvoltat azesari si au
atras interesul statelor vecine pentru a elimina prezenta tatara din zona (“Drumul a creat statul” -
Gh. I.Bratianu).

Spre deosebire de TR, in cazul Moldovei teoria dublului “descalecat” a lui Dragos si a lui
Bogdan de la jumatatea sec. XIV poate fi confirmata cu ajutorul documentelor cancelariei maghiare,
inafara traditiei istorice. Astfel, cu prilejiul campanilor anti-tataresti din 1351 - 1352, Ludovic I de
Anjou a infiintat la Baia o marca de aparare, condusa de voievodul maramuresean Dragos; desi
traditia istorica il considera pe Dragos intemeietor, marca de la Baia nu avea caracteristicile unui
stat, ci doar functie militara.

Ca urmare, in 1359 localnici s-au rasculat impotriva urmasilor lui Dragos, care pastrau controlul
maghiar. La evenimente a participat si Bogdan din Cuhea, voievod maramuresean, intrat in conflict
cu regalitatea maghiara, care a pus bazele unui nou stat, si pana la sfarsitul domniei sale i-a obtinut
independenta fata de Ungaria (“Cronica lui Ioan de tarnave”).

15
2. Consolidarea statului in timpul urmasilor si afrimarea externa:

- Latcu (1365 - 1375), pentru a obtine recunoasterea statului, a acceptat catolicismul in 1370, fiind
infintata la Siret o episcopie catolica -> ca urmare, Papa i-a dat titlul de “Duce al Moldovei” (pana la
1375, a revenit la ortodoxism).

- Pentru I Musat (1375 - 1391):

• Bate primele monede de argint

• Infiinteaza Cancelaria domneasca si unele dregatori din Sfatul domnesc
• La Suceava (1387), infiinteaza Mitropolia Ortodoxa a Moldovei, dar intra in conflict cu
Patriarhia de la Constantinopol, pentru numirea metropolitului
• Pe plan extern (1387), a deschis seria tratatelor de alianta cu Polonia, folosite drept
contrapondere fata de pretentile Ungariei. Astfel, in 1387, tratatul incheiat cu Vladislav
Jagello prevedea ajutor militar reciproc in cazul unui atac al Ungariei. Totodata, Petru Musat
i-a imprumutat regelui o suma mare de bani, pentru care a primit gaj (garantie) Haliciul si
Pocutia

- Roman I (1391 - 1394):

• A dus granitele Moldovei pana la Dunare si mare

• Moldovenii ocupa Pocutia

-Stefan (1395 - 1399):

• A respins la Ghindaoani ultima incercare a Ungariei de a-si subordona Moldova

• S-a amestecat in complotul boieresc din TR, ce a dus la inlaturarea temporara a de la domnie
a lui Mircea cel Batran -> acesta la inlaturat, instaurandu-l pe tron pe Alexandru cel Bun
(1400 - 1432)

16
 Intemeierea Dobrogei

S-a realizat in contextul scaderii influentei Imp. Bizantin si a Taratului Bulgar asupra
teritoriului intre Dunare si Marea Neagra.

1. Autonomii locale:

- Sec. X, doua inscriptii slave ii mentioneaza pe jupanii Dimitrie, Gheorghe si Theodor, “strateg de
Distra”.

971-1204, Dobrogea a fost reintegrata in Imp. Bizantin, formand Thema Paristrion sau Paradunavon.

In sec. XI, “Alexiada” - Anei Comnena, ii aminteste pe conducatorii locali Tatos, Satzu, Seslav, Putlia
(1094).

Nucleul statului la constituit Tara Carvunei/Cavarnei, mentionata la 1130 intre Mangalia si

Varna. La 1346, in fruntea acesteia este Balica, implicat in luptele pentru tronul Bizantului.

2. Unificarea si consolidarea Dobrogei:

Dobrotici (1354 - 1386) este intemeietorul statului (fiul lui Balica), deoarece a reusit sa unifice toate
teritorile intre Dunare si Marea Neagra.

• A primit titlul de “despot” din partea Bizantului

• Participa impreuna cu Vladislav Vlaicu la prima confruntare cu otomanii pe linia
Dunarii (1369)

Ivanco (1386 - 1388):

• Se desprinde de Bizant
• Bate moneda
• Moare intr- o lupta cu otomanii

Pentru a o putea apara, in 1388 Mircea cel Batran a alaturat-o TR (Poduvania). A fost pierduta de
el/unul dintre urmasii sai (Dan II sau Mihnea I) in 1417/1420, si va deveni pasalac turcesc, pana la
Razboiul de Independenta din 1877 - 1878.

17
 Institutiile medievale

Cauzele aparitiei: S-au format inca de la aparitia statelor medievale romanesti, din nevoia apararii
teritoriului in fata pericolului extern permanent, si asigurarea cadrului necesar evolutiei societatii
romanesti.

Caracteristici generale:

A avut o organizare similara in tot spatiul romanesc (cu exceptii in Transilvania, datorate
cuceririi maghiare). Au fost:

- Institutii politice

➢ Domnia (institutia centrala pe plan politic)

➢ Sfatul domnesc
➢ Adunarea Tarii

- Armata

- Administratia

- Justitia

Domnia, a fost institutia centrala pe plan politic, cu organizare asemanatoare in TR si

Moldova.

Caracteristici:

- Succesiunea la tron era electiv-ereditara, conditia fiind ca alesul sa fie de “os domnesc” (aveau
acces la tron si copii nelegitimi); se mai practica obiceiul asocierii la domnie a unuia dintre fii inca din
timpul vietii domnitorului.

- Ceremonialul la curtea domneasca si vestimentatia erau de inspiratie bizantina, si cele mai

importante dinastii au fost:

• Basarabilor (in TR)

• Musatinilor (in Moldova)

- Domnitorul avea atributii care acoperau toate sferele puterilor statului:

• Numea dregatori
• Emitea hristoave si asezaminte
• Batea moneda
• Stabilea taxele si impozitele
• Reprezenta ceea mai inalta instanta judecatoreasca

18
 • Conducea armata si politica externa (incheia tratate, declara razboaie, semna paci)

Cele mai importante atributii reies din titulatura domneasca:

➢ “Io” - de la Sf. Ioan Botezatorul; ales de Dumnezeu spre a domni - atesta originiea divina a
puterii domnesti (cringe)
➢ “mare voievod” - comandant al armatei
➢ “domn” - stapan al tarii teoretic, proprietar al intregului pamant
➢ “singur stapanitor” - domn autocrat, independent

Sec. XVI - XVIII

( SECOLUL XVIII - SECOLUL FANARIOT! )

In contextul suzeranitatii otomane ( 1417 in TR; 1456 in Moldova), treptat a inceput sa se
estompeze originea divina a puterii domnesti, deoarece domnitorii primeau afirmarea domniei
(numirea in functie) de la sultan (un muritor).

In sec. XVI, s-a manifestat asa-numitul regim seniorial/ boieresc, in care reprezentantii starilor
privilegiate incercau sa-si subordoneze institutia domniei. De exemplu, pentru a obtine ajutor anti-
otoman, Mihai Viteazul a trimis in Transilvania (Mai, 1595) o delegatie de boieri, in frunte cu
Mitropolitul, si acesta a semnat o declaratie prin care:

• Tara urma sa fie condusa de cei 12 boieri

• Mihai Viteazul devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory la tronul TR

In contextul declansarii “Problemei Orientale” dupa infrangerea turcilor sub zidurile Vienei in
1683, politica de echilibru a domnitorilor Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Dimitrie
Cantemir a avut drept rezultat pastrarea identitatii statale, dar si pierderea increderii sultanului in
domnitorii romani (in special din cauza aliantelor secrete cu Rusia si Austria).

Ca urmare, din 1711 in Moldova, si 1716 in TR, s-a instaurat regimul fanariot, cu domnia lui Nicolae
Mavrocordat. Astfel, autonomia a fost mult restransa, deoarece domnitorii erau considerati
functionari ai Portii, cu rang de pasa de doua tuiuri, si erau numiti de sultan din randul grecilor din
cartierul Fanar.

Deoarece tronul se cumpara la Constantinopol, durata medie a domniei era 2-3 ani, si s-a declansat
“goana dupa bani”, ramificandu-se functiile Sfatului domnesc. De asemenea, armata tarii a fost
desfintata, si functiile de Metropolit si episcopi erau ocupate de greci. Asadar, in sec. XVIII, (“secolul
fanariot”), institutia domniei s-a pastrat, si a asigurat continuitatea statala a TR si a Moldovei, dar a
fost adaptata intereselor otomane.

19
 Biserica, institutie centrala pe plan spiritual; a fost organizata in timpul urmasilor
intemeietorilor, si a sprijinit domnia in conducerea tarii.

Primele mitropolii au fost infiintate in:

- TR:

• La Arges (1359) - Nicolae Alexandru

• La Severin (1370) - Vladislav Vlaicu

- Moldova:

• La Suceava (1387) - Petru I Musat

- Dobrogea:

• Episcopie la Vicina (1280); in 1300 a fost ridicata la rang de Mitropolie

Toate sunt dependente de Patriarhia de la Constantinopol.

- Transilvania:

Dupa decretele lui Ludovic I de Anjou (1356 - 1366), religia ortodoxa nu mai era acceptata oficial,
insa Metropolitul TR primise titlul de “exarh al plaiurilor” de la Patriarhia de la Constantinopol, si ii
avea subordine.

Mitropolitul era considerat al doilea demnitar in stat, sfetnic al domnitorului, si loctuitorul

acestuia in caz de vacanta tronului; era membru al Sfatului domnesc, conducatorul unei solii
diplomatice, si coordona viata spirituala. Acesta il incorona pe domnitor, si prin ungerea cu mir ii
transfera harul divin -> primea de la domnitor carja ca simbol al investiturii.

Biserica a sprijinit Domnia in conducerea tarii -> domnitorii au ridicat biserici si manastiri, inzestrate
cu pamanturi, sate si paduri. S-au remarcat:

- Stefan cel Mare (sec. XV), care a ridicat una in memoria fiecarei batalii cu otomanii (40)

- Neagoe Basarab (sec. XVI), a ctitorit manastirea de la Curtea de Arges, la deschidere participand si
Patriarhul de la Constantinopol

- Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brancoveanu (Sec XVII), au sprijinit in tiparirea cartilor in
limba romana.

20
 Momente de conflict:

- Mitropolia de la Suceava a fost recunoscuta abia in 1401 -1402 de Patriarh, care dorise un
Mitropolit grec; in sec. XVI, Mitropolitul grec trimis in TR a fost alungat, pentru ca dorea sa impuna
regulile grecesti

- In sec. XVII, Ioan Voda cel Viteaz a secularizat averile manastiresti, pentru a obtine bani pentru
lupta anti-otomana

Pentru cresterea prestigiului personal/ ortodoxismului romanesc, a existat obiceiul de a se

inchina manastiri, fie Patriarhiei de la Constantinopol, fie manastirilor grecesti de la Mt. Atos.
Totodata, bisericile aveau si rol social, si mai ales cultural, deoarece pe langa ele functionau scoli,
biblioteci, tipografii, si s-au dezvoltat artele minore.

Sfatul domnesc, a fost aparatul administrativ cu rol consultativ, prin intermediul caruia
domnitorul conducea tara. Era consultat in probleme de politica interna, administrative, si il asista
pe Domn la scaunul de judecata.

Era format din marii boieri -> apoi doar cei cu dregatori (functii la curtea domneasca). Cele mai
importante dregatorii au fost cele de Ban al Olteniei (in TR), si ceea de Portar al Sucevei (in
Moldova).

• Logofatul - seful cancelariei

• Vistielnicul - finante
• Stolnicul - seful meselor
• Paharnicul - seful pivnitelor
• Postelnicul - pazea camera Domnului

In general avea 16 - 18 membrii, insa in timpul regimului fanariot (daruirea functiilor fiind principalul
mijloc prin care domnitorii isi puteau recupera banii platiti pentru tron), numarul acestuia a crescut
continuu, ajungand la 800.

Adunarea tarii, era formata din reprezentantii starilor sociale libere: boierii, cler, orasenime,
taranime libera, etc. Se intrunea in situatii exceptionale (alegerea domnului, invazie), apoi incepe sa
fie convocata periodic pentru:

• Atributii anterioare
• Discturea impozitelor
• Actele de politica externa

21
 Administratia:

- TR, era impartita in judete (conduse de judeti)

- Moldova, era impartita in tinuturi

Conduse de dregatori, numiti de Domn.

- Transilvania:

• Comitate maghiare
• Scaune sasesti si secuiesti
• Districte romanesti (conduse de juzi si cnezi), in zonele de margine (Tara Fagarasului, Tara
Barsei)

Armata:

- “Oastea cea Mare”, convocata in caz de invazie; cuprindea intreaga populatie in stare sa poarta
arme

- “Oastea cea Mica”, armata permanenta, constituita din cetele domnesti

- Steagurile oraselor

Sistemul de aparare era intregit cu o retea de cetati, aflate atat in interiorul tarii (Neamt,
Suceava, Timisoara) cat si la hotare (Turnu, Giurgiu, Braila, Chilia, Hotin etc.).

Justitia:

Pana la aparitia legilor scrise de inspiratie bizantina in sec. XV - XVI, se judeca dupa obiceiul
pamantului. In Transilvania, codurile de legi inrautateau situatia romanilor, deoarece fixau in scris
obligatiile fata de nobili.

Dupa razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja:

• 1514 - “Tripartitum”-ul lui Werboczi

In sec. XVII:

• 1653 - “Aprobate constitutiones”

• 1669 - “Compilate constitutiones”

22
 Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict
Din Evul Mediu la inceputul modernitatii

Cand prezentam actiuni militare/batalii, avem in vedere:

- Locul si data:

ex: Vaslui, 10 ianuarie 1475; Posada, 9-12 nov 1330

- Cine s-a luptat cu cine:

ex: Basarab I si Carol Robert de Anjou

- De ce/cauze

- 2-3 aspecte legate de batalie

- Urmari si consecinte

Cand prezentam actiuni diplomatice (tratate, aliante, paci):

- Cauza (de ce se incheie?)

- 2-3 prevederi (ajutor militar reciproc, privilegii pentru negustori, etc.)

- Urmari

Politica externa = actiuni diplomatice (tratate, paci, aliante) + actiuni militare (batalii)

“Cruciadele tarzii” - expeditii militare, ce aveau ca scop inlaturarea turcilor otomani din Europa/de
pe linia Dunarii.

Cauzele implicarii domnitorilor romani in “cruciadele tarzii”:

- Dupa cucerirea portului Galipoli din S. Pen. Balcanice, (1354/1356), otomanii au inaintat rapid,
ajungand cu granita pe linia Dunarii -> amenintarea otomana

- Deoarece domnitorii romani trebuiau sa isi apere independenta si granitele, intreaga politica
externa a fost condusa in spiritul “cruciadelor tarzii”. In plus, s-au implicat in marele cruciade anti-
otomane:

• Mircea cel Batran la Nicopole (25 sept 1396)

• Iancu de Hunedoara la Varna (10 nov 1444) si Kossovopolje (1448)

In toate, crestinii sunt infranti (lol).

23
 Consecinte:

- Dobrogea devine pasalac turcesc (singurul dintre statele romane)

- Au devenit principate autonome sub suzeranitate otomana, si au acceptat plata tributului, TR in

1417, Moldova in 1456, Transilvania in 1541 -> s-a modificat statutul politico-juridic international

- Au fost transformate in raiale turcesti cetatile romanesti:

• Turnu si Giurgiu (1417)

• Braila, Chilia, Cetatea Alba (1484)
• Tighina (1538)
• Hotin, etc.

In general, conflictele dintre romani si turci erau asimetrice: Turcii veneau “cata frunza, cata
iarba” (in general, armate peste 100.000), iar romanii puteau mobiliza intre 10.000 - 40.000 de
osteni. Ca urmare, au fost folosite diferite strategii, care au condus la victorie:

- Aplicau tactica “pamantului ars/parjolit”, incendiand recolte si iarba, otravind fantanile si retragand
populatia in zonele aparat natural

- Alegeau pentru batalia decisiva un loc ingust, mlastinos, cetos, astfel incat numeroasa armata
otomana sa nu se poata desfasura. Ex:

• Mircea cel Batran la Rovine (10 oct 1394)

• Stefan cel Mare la Vaslui (10 ian 1475)
• Mihai Viteazul la Calugareni (13/23 aug 1595)

- Incheiau aliante cu statele crestine pentru a obtine ajutor anti-otoman

- Au convocat “Oastea cea Mare”: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Vlad Tepes; Au folosit trupe de
mercenari: Iancu de Hunedoara si Mihai Viteazul.

Moldova - red TR - yellow Transilvania - cyan

24
A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XIV:

Mircea cel Batran - domnitorul TR (1386 - 1418)

Actiune diplomatica:

Deoarece se simtea amenintat de Ungaria, prin intermediul lui Petru I Musat, in dec. 1389 Mircea cel
Batran a incheiat la Rodom un tratat cu regele polonez Vladislav Jagello (ratificat la Lublin in 1390);
acesta prevedea:

• ajutor militar reciproc in cazul unui atac al Ungariei

• daca una dintre parti se retragea din alianta sau incheia alte tratate, trebuia anuntata si
cealalta
• impotriva altor dusmani, se prevedea ajutor ‘dupa putinta’

Tratatul nu s-a aplicat, deoarece turcii ajunsesera pe linia Dunarii, si atat Ungaria cat si TR
erau interesate sa aiba un front comun de aparare, lasand deoparte disputa pentru Banatul de
Severin.

Actiune militara:

Cauzele luptei anti-otomane:

• alipirea Dobrogei in 1388

• ajutorul dat Cneazului Lazar al Serbiei in batalia cu otomanii de la Kossovopolje din 1389
• alianta cu Polonia/statele crestine

Ca urmare, sultanul Baiazid I Ildiram (Fulgerul) s-a hotarat sa invadeze TR, cu o armata de
peste 100.000 de osteni.

Mircea cel Batran a retras populatia, a mobilizat Oastea cea Mare, si a ales pentru batalia decisiva o
mlastina (rovina). Astfel, la 10 oct 1394, Mircea a obtinut victoria impotriva sultanului.

Consecinte:

Boierii l-au inscaunat pe Vlad Usurpatorul, si pentru o perioada de timp Mircea cel Batran controla
doar o parte mica a tarii.

Actiune diplomatica:

Deoarece presiunea lui Baiazid de la Dunare nu scazuse, la 7 martie 1395, la Brasov, Mircea
cel Batran a incheiat cu regele Ungariei Sigismund de Luxembourg primul tratat de alianta anti-
otomana din istoria Sud-Estului Euopean.

Aceasta prevedea:

• ajutor militar reciproc

• privilegii pentru negustori
• recunostea dreptul de stapanire a lui Mircea asupra Banatului de Severin

25
 In virtutea acestui tratat, ar fi primit Mircea cel Batran ajutor in a doua batalie de la Rovine
din 17 mai 1395, si totodata a participat cu un cort de oaste la Cruciada de la Nicopole din 25 sept.
1396 -> In ambele, crestinii sunt infranti.

Dupa infrangerea crestinilor la Nicopole, Mircea cel Batran si-a recapatat tronul, si la
inceputul sec. XV s-a afirmat in relatiile internationale, amestecandu-se in luptele pentru tronul
sultanului -> I-a sustinut pe Musa si Mustafa, insa invingatorul dupa 1415 a fost Mehmet I.

Ca urmare, intre 1417-1420, sultanul a initiat o campanie de pedepsire; nu a reusit sa cucereasca TR,
insa Mircea cel Batran a acceptat plata tributului, TR intrand sub suzeranitate otomana. De
asemenea, el/unul dintre urmasii sai a pierdut Dobrogea.

Campania otomana s-a incheiat cand, la Cetatea Alba, Alexandru cel Bun a respins primul atac
otoman asupra Moldovei.

* Cetatile Turnu si Giurgiu devin raiale turcesti.

PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XV:

Alexandru cel Bun, domnitorul Moldovei (1400 - 1432)

A avut o domnie lunga si linistita, consolidand tara pe plan intern si obtinand recunoasterea
Mitropoliei de la Suceava in 1401 - 1402, cand Patriarhul de la Constantinopol a acceptat numirea ca
Mitropolit a lui Iosif, din neamul Musatinilor.

Pe plan extern, a continuat seria Tratatelor de Alianta cu Polonia, folosite drept

contrapondere pretentiilor Ungariei, si bazate pe bunele relatii comerciale ale drumurilor comertului
de transit. Primul tratat a fost incheiat in 1402, si reinnoit in anii ce au urmat. Drept urmare, i-a
sprijinit pe polonezi in luptele impotriva Cavalerilor Teutoni de la Grumvald (1410), si Marienburg
(1422).

Cu toate acestea, Polonia nu a ezitat sa incheie tratate cu Ungaria -> Tratatul de la Lublau (1412),
prin care regele ungar si cel polonez si-ar fi impartit Moldova, daca Alexandru cel Bun nu s-ar fi
alaturat luptei anti-otomane -> tratatul nu s-a aplicat.

In 1420, Alexandru cel Bun a respins singur primul atac otoman asupra Moldovei la Cetatea
Alba -> Mehmet I s-a retras fara a-si atinge obiectivele in zonele locuite de romani.

26
SECOLUL XV:

Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei (1441 - 1456) si Guvernator al Ungariei (1446 - 1456)

1438 - Ban de Severin

1441 - numit de regele maghiar voievod al Transilvaniei

Actiune militara:

Este deosebit comparativ cu ceilalti domnitori romani, deoarece:

• avea armate formate din mercenari

• a revolutionat tehnicile de lupta
• a ales atacul ca strategie in luptele cu otomanii

Asadar:

La 18 martie 1442, a fost infrant de o oaste otomana ce venea din Serbia la Sanptimbru - a
urmarit ostile otomane, obtinand o victorie la Sibiu, si apoi pe raul Ialomita in TR in sept. 1442.

1442, cucereste Chilia de la Petru al II-lea.

1443 - 1444, a organizat in S. Dunarii “Campania cea lunga”; a obtinut victorii la Nis, Sofia si
s-a apropriat de capitala de atunci de la Adrianopol - > sultanul a acceptat pacea.

Actiune diplomatica:

Datorita victorilor lui Iancu in “Campania cea lunga”, se incheie Pacea de la Seghedin din 2 iulie 1444;
aceasta era foarte avantajoasa pentru crestini, deoarece sultanul se angaja sa nu mai atace Europa
crestina timp de 10 ani. Insa, aceasta a fost incalcata de crestini, care au organizat o noua cruciada
anti-otomana, sub conducerea lui Iancu.

La 10 nov 1444, otomanii au iesit invingatori; la fel in 1448 la Kossovopolje.

Batalia de la Belgrad (4-21 iulie 1456; actiune militara):

Cauze:

In 1453, Mehmet al II-lea “Cuceritorul” cucereste Constantinopolul, punand capat existentei Imp.
Bizantin. Dupa acest moment, atentia sultanului s-a indreptat asupra Europei centrale, si cheia
cuceririi acesteia era cucerirea Belgradului.

27
 Desfasurare:

Otomanii mai numerosi au asediat cetatea Belgradului, aceasta fiind fortificata de Iancu. Desi
situatia era foarte grea, Iancu a initiat un atac surpriza, si insusi sultanul a fost ranit de o sageata. Ca
urmare, acesta a ordonat retragerea.

Consecinte:

Victoria lui Iancu de mare rasunet european a oprit expansiunea otomana spre Europa Centrala
pentru o jumatate de secol (abia in 1521, Belgradul va fi cucerit de Suleiman Magnificul).

La 9 aug. 1456, Iancu murea de ciuma in tabara de la Zemun -> a fost ingropat la Alba Iulia, si pe
catafarcul lui sunt scrise cuvintele Papei: “S-a stins lumina lumii” - Papa Calixt al III-lea.

* Iancu a dus o politica de front romanesc anti-otoman, ca si Mircea cel Batran; timp de 15 ani,
intervenind in TR si Moldova pentru a pune pe tron domni fideli luptei anti-otomane.

SECOLUL XV:

Vlad Tepes, domnitorul TR (1448; 1456 - 1462; 1476)

Era fiul lui Vlad Dracul, denumit astfel de la Ordinul Dragonului, primit pentru merite
militare, si nepotul lui Mircea cel Batran.

A fost un domn autoritar, care prin pedepse aspre a cautat sa faca ordine pe plan intern si sa
se faca respectat pe plan extern. Imaginea de vampir a fost creata la sfarsitul sec. XIX de scriitorul
irlandez Bram Stocker, si preluata de cinematografie.

Actiune militara:

Cauzele luptei anti-otomane:

- Dorinta de a relua lupta anti-otomana, lansata de Papa Pius al II-lea in 1459; urmarea coordonarea
actiunilor dunarene de catre Matei Corvin (Regele Ungariei), si Vlad Tepes avea un acord in acest
sens

- Esuarea incercarii lui Hamza beg de al prinde la Giurgiu

- Campania de pe linia Dunarii (1461-1462), care a eliberat raialele turcesti

- Refuzul platii tributului

28
 Ca urmare, in vara lui 1462, o uriasa armata otomana in frunte cu insasi Mehmet al II-lea a
trecut Dunarea. Tepes avea doar 16.000 de osteni, ca urmare a aplicat tactica pamantului ars: a
retras populatia si a hartuit trupele otomane ce cautau hrana si apa. Insa, sultanul a reusit sa-si aseze
tabara langa Targoviste (care era atunci capitala TR).

In noaptea de 16-17 iunie 1462, Tepes a organizat “atacul de noapte”, deghizandusi ostenii ca turci,
si patrunzand inclusiv in cortul sultanului. In panica ce s-a creat, romanii s-au retras, si turcii s-au
omorat intre ei pana la ziua. In plus, la raspandirea vestii ca sultanul a fost omorat, turcii au inceput
sa se retraga catre Dunare.

Consecinte:

Sultanul s-a inteles cu boierii -> a fost inscaunat Radu cel Frumos, iar Tepes a plecat dupa ajutor la
Matei Corvin. Matei insa il va inchide in baza unei scrisori false, la Buda si apoi la Visegrad.

A fost eliberat la interceptia lui Stefan cel Mare si pus inapoi pe tron, insa dupa cateva saptamani a
fost ucis in urma unui complot boieresc.

A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XV:

Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei (1457 - 1504)

A ajuns pe tronul Moldovei intr-un moment in care tara era vasala si Ungariei si Poloniei, si
din 1456 Petru Aron incepuse sa plateasca tribut turcilor. Ca urmare, deviza lui in politica externa a
fost sa nu se confrunte cu doi dusmani deodata.

I) CAMPANIA DE EMANCIPARE DE SUB SUZERANITATE MAGHIARA:

In prima parte a domniei, Stefan a continuat plata tributului, a reinnoit alianta cu Polonia, si
s-a luptat cu Ungaria, condusa de Matei Corvin.

Actiune diplomatica:

La 4 aprilie 1459, la Overchelauti, a incheiat Tratatul cu regele polonez Cazimir al IV-lea, prin care:

• Cei doi conducatori se angajau sa se sprijine militar reciproc (in special in cazul unui atac
ungar)
• Primeau privilegii negustorii de ambele parti

Astfel, Stefan a obtinut izgonirea lui Petru Aron din Polonia (acesta s-a refugiat in Transilvania, apoi a
fost invins si ucis de Stefan).

29
 Actiune militara:

Conflictul cu Ungaria a izbucnit in legatura cu stapanirea Chiliei, pe care Stefan a recuperat-o in

1465. Ca urmare, Matei Corvin a invadat Moldova in iarna anului 1467, cu scopul de a o recupera si
de al inlatura pe Stefan de la tron.

Batalia decisiva s-a dat la Baia, la 15 decembrie 1467, si desi Stefan a fost tradat de boieri si
nu a obtinut o victorie clara, Matei Corvin a parasit Moldova fara a-si atinge scopurile. Astfel, Stefan
se emancipa de sub suzeranitatea Ungariei.

Actiune diplomatica:

Pericolul otoman i-a determinat pe cei doi conducatori sa se aproprie. De aceea, dupa
batalia de la Vaslui, la scrisoarea circulara prin care Stefan cerea ajutor pentru lupta anti-otomana, a
raspuns doar Matei Corvin, cu care la 12 iulie 1475 a incheiat un tratat care prevedea:

• Ajutor militar reciproc impotriva turcilor

• Negustorii de pe ambele parti primeau privilegii
• Stefan primea feude (pamanturi) in Transilvania - Ciceul si Cetatea de Balta

Ca urmare, a fost ajutat la Razboieni in 1476, si Tratatul a fost reinnoit in 1489.

II) LUPTELE CU OTOMANII:

Actiune militara:

Cauze:

- Interventiile in TR, in urma carora la inlaturat pe Radu cel Frumos (1470 - 1471), si la inscaunat pe
Laiota Basarab

- Aliantele anti-otomane incheiate cu statele crestine (Polonia si Venetia), si cu statul turcmen

asiatic, condus de Uzun Hasan

- Refuzul platii tributului dupa 1473

Ca urmare, in iarna lui 1475, o armata otomana de peste 100.000 de osteni, condusa de
Soliman Pasa a trecut Dunarea pentru a recupera tributul restant si al aduce sub ascultare pe domn.
Stefan a mobilizat Oastea cea Mare (40.000 de osteni), a retras populatia, si a ales pentru batalia
decisiva un loc mlastinos, cetos la confluenta a doua rauri.

30
Datorita strategiei folosite (cornistii care au tras trupele otomane in partile cele mai adanci ale
mlastinii, si atacul oastei romane din flancuri), la 10 ianuarie 1475 la Vaslui, armata otomana a fost
infranta de Stefan. Constient insa ca pericolul nu a fost inlaturat, la 25 ianuarie in acelasi an Stefan a
trimis o scrisoare circulara principilor crestini, prin care solicita ajutor, si numea Moldova “poarta a
crestinatatii” -> Nu a raspuns decat Matei Corvin, cu care a incheiat tratatul anti-otoman din 12 iulie
1475.

Actiune militara:

Batalia de la Razboieni - Valea Alba (26 iulie 1476):

Aceleasi cauze + infrangerea armatei otomane la Vaslui.

Ca urmare, in vara lui 1476, o armata otomana a intrat in Moldova; se adauga vasalii
balcanici, si oastea TR condusa de Laiota Basarab. Deoarece au atacat simultan si tatarii, Stefan si-a
lasat razesii sa isi apere gospodariile, si a mobilizat doar Oastea cea Mica (6.000 de osteni).

In consecinta, Stefan a fost infrant la Razboieni, insa cetatile au rezistat, si dupa ce a mobilizat
armata acesta a hartuit trupele otomane care cautau hrana si apa, astfel incat marea armata
otomana s-a retras catre Dunare.

Treptat aliatii sai au inceput sa incheie pacea cu sultanul (1479 - Venetia, 1483 - Ungaria), si,
in 1484 Stefan pierdea Chilia si Cetatea Alba in fata lui Baiazid al II-lea. Sperand ca va obtine ajutor
pentru a elibera cetatile, in 1485 la Colomea, Stefan depunea juramantul de vasalitate in fata regelui
Cazimir al IV-lea si a nobililor polonezi.

Stefan nu a recuperat cetatile, dar a reusit cu ajutorul militar polonez sa respinga ultimele atacuri
otomane la Catlabuga si Scheia (1486; 1487); in 1487, Polonia incheia pacea cu turcii. Drept urmare,
ramas singur, in 1489 Stefan incheia pacea cu sultanul de pe pozitia de invingator, tributul fiind fixat
la o suma acceptabila.

Stefan a avut cu turcii 40 de batalii, si doar de 2 ori a fost infrant; in cinstea fiecareia, a
ridicat o biserica sau manastire pentru sufletele celor omorati, si pentru a demonstra triumful
crestinatatii in fata religiei musulmane.

III) EMANCIPAREA DE SUB SUZERANITATE POLONEZA:

Actiune militara:

Dupa moartea lui Cazimir al IV-lea, relatiile cu Polonia s-au inrautatit. Drept urmare, noul
rege polonez Ioan Albert, care a fost refuzat de Stefan cand a dorit sa reia lupta anti-otomana, a
invadat Moldova. Acesta spera sa-l invinga, si sa aduca un alt candidat pe tron.

31
In 1497, la Codrii Cosminului, Stefan a obtinut victoria impotriva polonezilor condusi de Ioan Albert.
Astfel, Tratatul de la Harlau din 1499 prevedea:

• Emanciparea de sub suzeranitatea poloneza

• Angajamentul celor doi de a nu se ataca reciproc
• Lasa nerezolvata problema Pocutiei, disputata de ambele parti

1467, Baia - emanciparea de sub suzeranitate ungara.

1497, Codrii Cosminului - emanciparea de sub suzeranitate poloneza.

Stefan cel Mare a murit in 1504, si a fost inmormantat la Putna.

PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XVI:

Neagoe Basarab, domnitorul TR (1512 - 1521)

A vrut sa adere la o coalitie anti-otomana, dar aceasta nu s-a mai constituit. S-a remarcat
insa prin activitatile culturale si spirituale. Astfel, “Invataturile lui Neagoe Basarab”, menite fiului sau
Teodosie, sunt considerate primul tratat de drept, cu sfaturi legate de guvernare.

Totodata, a ctitorit Manastirea de la Curtea de Arges, la sfintirea careia a participat insusi Patriarhul
de la Constantinopol, pe langa alte fete bisericesti, prilej de mare afirmare externa a TR.

Radu de la Afumeti, domnitorul TR (1522 - 1529)

In 5 ani, a purtat 20 de batalii cu Pasa de Vidin, cu victorii cand de o parte, cand de cealalta. In final, a
trebuit sa accepte recunoasterea autonomiei TR sub suzeranitate otomana, si plata tributului marit.

Petru Musat, domnitorul Moldovei (1526 - 1538 ; 1541 - 1546)

Fiul nelegitim al lui Stefan cel Mare

- Se implica in luptele pentru tronul Ungariei

- Dupa infrangerea de la Mohaci in fata lui Suliman Magnificul, obtine in Transilvania Rodna si
Ungurasul, pe langa stapanirile lui Stefan

- Este infrant de polonezi la Obertin in luptele pentru Pocutia

- Adera la o coalitie anti-otomana coordonata de Habsburgi

Ca urmare, in 1538, Soliman a invadat Moldova, a ocupat Suceava parasita de domn, si ar fi

putut transforma Molodova in pasalac, insa s-a multumit sa mareasca tributul si sa anexeze Tighina.
In a doua domnie a fost total supus turcilor, si s-a ocupat de refacerea picturii exterioare
manastirilor: Voronet, Arbore, etc.

32
A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XVI:

Mihai Viteazul, domnitorul TR (1593 - 1601)

A fost fiul domnitorului Patrascu cel Bun, si a ajuns la domnie dupa ce si-a cumparat tronul,
avand inainte functia de Ban al Olteniei.

La nivel international, din initiativa lui Rudolf al II-lea de Habsburg, si la chemarea Papei Clement al
VIII-lea, s-a constituit Liga Crestina/Liga Sfanta, coalitie anti-otomana la care au aderat:

• ducatele italiene Mantua, Toscana, Ferrara

• principele Transilvaniei Sigismund Bathory
• totodata, se dorea atragerea celorlalte tari romane

Actiune militara:

Cauzele luptei anti-otomane:

- Tributul TR ajunsese la 155.000 de galbeni, depasind capacitatea de plata a tarii

- Boierii greci patrunsesera in Sfatul domnesc, si unelteau impotriva domnului -> tara nu era
niciodata in mai mare pericol sa fie transformata in pasalac

- Omorarea creditorilor levantini si a garizoanei otomane din capitala

Mihai Viteazul a pornit spre Dunare, invingand la Putineiu, Stanesti si Serpatesti osti
otomane ce veneau din Transilvania (nov - dec 1594), si a declansat campania de pe linia Dunarii,
eliberand raialele de pe ambele maluri (cu exceptia Giurgiului, care a rezistat).

Actiune diplomatica:

Deoarece avea nevoie de aliati in lupta anti-otomana, Mihai Viteazul a trimis in Transilvania o
delegatie de 12 boieri munteni, in frunte cu Mitropolitul, pentru a incheia un tratat cu Sigismund
Bathory. Astfel, la 20 mai 1595, la Alba-Iulia se semna tratatul care promitea:

- Ajutor anti-otoman

- Mihai Viteazul devenea loctiitorul lui Sigismund Bathory la tronul TR

- Tara urma sa fie condusa de cei 12 boieri, care urmau sa faca parte din Dieta

Ca urmare, Mihai Viteazul a fost ajutat la Calugareni si Giurgiu de trupele din Transilvania
(secui, artileristi toscani, etc.), insa a avut grija ca prin tratatele pe care le-a semnat ulterior sa i se
recunoasca domnia ereditara (asemanare intre tratatele semnate cu sultanul si Rudolf al II-lea).

Astfel, se anula prevederea care il punea la conducerea TR pe Sigismund Bathory.

33
 Actiune militara:

Batalia de la Calugareni - 13/23 august, 1595

Deoarece omorase creditorii levantini si garizoana otomana din capitala (oct. 1594), si devastase
raialele turcesti de pe ambele maluri ale Dunarii, in iarna lui 1594-1595, se pregatea o mare
campanie de pedepsire (motivul pentru care Mihai Viteazul semnase tratatul de la Alba Iulia).

Desi popoarele balcanice l-ar fi vrut in fruntea luptei de eliberare, a refuzat acest rol deoarece scopul
principal al luptei anti-otomane era diminuarea tributului si respectarea autonomiei tarii.

Astfel, in vara lui 1595, o numeroasa armata otomana condusa de Sinan Pasa a trecut Dunarea.
Mihai Viteazul, care avea ~16.000 de mercenari, a retras populatia Ligii Sfinte (transilvaneni - condusi
de Albert Kiraly; secui - condusi de Moise Szekely; moldoveni, toscani, etc)

Batalia decisiva a avut loc intr-o mlastina de pe apa Neajlovului, de la Calugareni, unde Sinan
Pasa a cazut de pe pod si si-a rupt doi dinti in invalmaseala creata (lol). Mihai Viteazul a castigat
batalia, dar otomanii mai numerosi au ocupat Targovistea si Bucurestiul. In consecinta, domnitorul
s-a restras la Stoenesti, asteptand ajutorul Ligii Crestine -> Cu ajutorul primit, le elibereaza intre 15-
20 ocombrie, 1595, si obtine victoria finala la Giurgiu.

Actiune diplomatica:

Tratatul incheiat cu sultanul in 1597:

- Fixa plata tributului la 32.000 de galbeni (anterior fusese de 155.000)

- Recunostea autonomia TR

- Recunostea domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul (se anula tratatul de la Alba Iulia din
1595)

Constient ca pericolul otoman nu fusese inlaturat, la 9 iunie 1598, Mihai Viteazul a incheiat
un nou tratat cu Rudolf al II-lea de Habsburg, prin care:

- Se prevedea ajutor anti-otoman (banii necesari sa echipeze 5.000 de mercenari)

- Se recunostea autonomia TR si domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul

- Mihai Viteazul se angaja, in schimb, sa sprijine actiuniile anti-otomane ale lui Rudolf al II-lea de
Habsburg

34
 UNIREA POLITICA (1599 - 1600):

In sec. XVI, se dezvoltase o constiinta de neam, insa Mihai Viteazul nu ar fi avut un plan prestabilit
pentru realizarea unirii, ci a actionat in contextul evenimentelor de la sfarsitul sec XVI.

-> Principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, a renuntat la conducerea acesteia, si in locul sau a
venit Andrei Bathory, sustinut de polonezi

-> Totodata in Moldova, polonezii il inscauneaza pe Ieremia Movila

Amandoi au adoptat o atitudine ostila fata de Mihai Viteazul, cerandu-i sa paraseasca tronul
si tara. Ca urmare, in vara lui 1598, Mihai Viteazul il anunta pe Rudolf al II-lea de Habsburg, ca va
intra in Transilvania si Moldova pentru a le aduce fortat in frontul anti-otoman.

Unirea Transilvaniei:

La 28 oct. 1599, la Selimbar, Mihai Viteazul il infrangea pe Andrei Bathory (ucis de secui) -> la 1 nov.
1599, intra triumfator in Alba Iulia, unde a luat masuri pentru consolidarea Transilvaniei cu TR:

- A introdus romani in Dieta si a numit munteni de incredere la conducerea cetatilor transilvane

- A intarit privilegiile secuilor

- A acordat satelor romanesti drept de pasunat in zona de granita

- A incercat sa obtina recunoasterea Mitropoliei Ortodoxe de la Alba Iulia

- A convocat 3 Diete (la Alba Iulia si Brasov)

- A marit impozitele nobililor (based)

Unirea Moldovei:

In primavara lui 1600, pe mai multe directii, Mihai Viteazul in intrat in Moldova (cu un corp de oaste
condus de fiul sau, Nicolae Patrascu, venea si din TR.)

Cetatile si-au deschis portile, si moldovenii l-au alungat pe Ieremia Movila. Drept urmare, in
27 mai 1600, Mihai Viteazul se putea intitula “Domn al TR., al Ardealului, si toata tara Moldovei”.

Ia masuri de consolidare a unirii - numeste oameni de incredere la conducerea cetatilor, acorda

privilegii si danii, etc.

35
 Desfacerea unirii:

La 18 sept. 1600, la Miraslau, a fost infrant de nobilii maghiari in frunte cu generarul imperial
Gheorghe Basta, si pierde Transilvania.

In Moldova, polonezii l-au reinscaunat pe Ieremia Movila, si coborau cu armatele spre TR, pentru a-l
pune pe tron pe Simion Movila. Ca urmare, in 1601, Mihai Viteazul a fost invins la Naieni, Centura si
Bucov, si a pierdut tronul TR.

Ca urmare, in 1061, Mihai Viteazul a plecat dupa Rudolf al II-lea de Habsburg, la Viena si Praga,
pentru a-i cere ajutor in virtutea tratatului din 1598, si acesta a promis ca i-l acorda. In consecinta, la
3 aug. 1601, la Guruslau, Mihai Viteazul aliat cu Gh. Basta i-a invins pe nobilii transilvaneni, in frunte
cu Sigismund Bathory, si a recastigat tronul Transilvaniei.

Intre timp, in TR boierii sai fideli (fratii Buzesti) l-au alungat pe Simion Movila de pe tron, si veneau in
Transilvania sa il ofere lui Mihai Viteazul - insa, perspectiva refacerii unirii romanilor nu era pe placul
vecinilor. Ca urmare, la 9 aug. 1601, Mihai Viteazul a fost asasinat in tabara militara de pe Campia
Turzii de mercenarii valoni platiti de Gh. Basta (capul i-a fost dus la manastirea Dealu de fratii
Buzesti).

Abia in secolul XIX, Nicolae Balcescu a scris o carte despre domnia sa, asezandul la loc de
cinste in galeria eroilor. Mihai Viteazul a demonstrat ca unirea tuturor romanilor intr-un stat este
posibila, si poate face fata incercarilor istoriei.

PRIMA JUMATATE A SECOLULUI XVII:

Domnitorii din TR precum:

• Radu Serban
• Mihnea la III-lea

S-au principii transilvaneni precum:

• Gabriel Bethlem
• Cei din familia Rackoczi

au incercat sa reaproprie tarile romane dupa modelul lui Mihai Viteazul; cu acordul Habsburgilor,
Gabriel Bethlem dorea chiar sa se proclame “rege al Daciei”, fara succes -> a crescut prestigiul
Transilvaniei, care s-a implicat chiar si in razboiul de 30 de ani european.

36
A DOUA JUMATATE A SECOLULUI XVII:

S-au remarcat:

• Matei Basarab (1634 - 1653) in TR

• Vasile Lupu (1634 -1653) in Moldova (prin opera de sprijinire a bisericii si a culturii)

Presiunea Habsburgilor asupra Transilvaniei l-a determinat pe principele Gh. Rackoczi al II-
lea sa incheie in 1677 Tratatul de la Fagaras cu Franta. Insa, in contextul declansarii “problemei
orientale” in 1683, dupa infrangerea turcilor sub zidurile Vienei, pana in 1688 austriecii au ocupat
militar Transilvania, si din 1691 (prin Dimploma leopoldina) au organizat-o in provincie austriaca.

Relatii militare si dimplomatice la sfarsitul Evului Mediu

si inceputul modernitatii

Sfarsitul sec. XVII - inceputul sec. XVIII:

1683 - infrangerea definitiva a turcilor sub zidurile Vienei, a marcat declansarea “problemei
orientale” - criza interna a Imp. Otoman, manifestata in contextul in care Imp. Rus si cel Austriac
cautau sa obtina “mostenia otomana”.

In contextul declansarii “problemei orientale”, domnitorii romani de la sfarsitul Evului Mediu

si inceputuriile modernitatii au dus o politica de echilibru intre cele 3 mari puteri implicate, ce avea
drept scop pastrarea identitatii statele - pe de-o parte plateau tributul, pe de alta parta incheiau
tratate cu statele crestine, sperand ca vor putea inlatura suz. otomana.

Astfel, domnitorul TR, Serban Cantacuzino (1678 - 1688), desi participase alaturi de turci la asediul
Vienei, nu a ezitat sa se alieze cu Austria -> au fost purtate negocieri, austriecii oferindu-i titlul de
baron si bani sa echipeze 6.000 de osteni; o delegatie solemna a fost trimisa la Viena pentru a semna
tratatul, dar moartea subita a domnitorului a pus capat negocierilor.

De asemenea, esuase si in incercarea de a participa la lupta anti-otomana: incheie o alianta cu tarii

rusi Ioan si Petru, dar cruciada crestina nu s-a mai organizat.

Constantin Brancoveanu, domnitorul TR (1688 - 1714)

Pentru a castiga increderea sultanului, el insasi a marit tributul, si prin “politica pungilor cu bani”
cumpara simpatie la Constantinopol. In acelasi timp, a fost foarte atent la ce facea Austria, care
ocupase militar Transilvania si o transformase in provincie austriaca.

37
Drept urmare, avea un adevarat cabinet diplomatic, si relatii cu Rusia, Polonia, Venetia si Austria, iar
in 1701 a obtinut protectia lui Leopold I de Habsburg.

Cu ocazia razboiului ruso-otoman din 1710 - 1711, si-a mobilizat armata la Urlati, si nestiind
cu cine sa se alieze, asteapta sa vada ce trupe intra primele in tara. Planul i-a fost dat peste cap de
boierul Toma Cantacuzino, care i-a ajutat pe rusi la asediul Brailei. Astfel, sultanul la acuzat de
tradare, si la mazilit inainte de ai avea taiat capul la Constantinopol, impreuna cu cei 4 fii ai sai.

Dimitrie Cantemir, domnitorul Moldovei (1710 - 1711)

Desi ajunsese pe tron cu acordul sultanului, nu a ezitat sa se alieze cu tarul rus Petru cel Mare, cu
care a semnat Tratatul de la Lutk, in aprilie 1711. Acesta prevedea:

- ajutor militar anti-otoman

- recunostea autonomia si granitele Moldovei

- recunostea domnia ereditara in familia Cantemir, si dreptul acesteia de a se refugia in Rusia in caz
de pericol

In virtutea acestui tratat, moldovenii au participat alaturi de rusi la batalia decisiva de la

Stanilesti pe Prut, din cadrul razboiului ruso-otoman din 1710 - 1711. Otomanii au venit in numar
foarte mare, si au asediat tabara crestina -> ramasi fara provizii si munitie, rusii si moldovenii au
capitulat.

Prin pacea de la Vadul Husilor, cetatea Hotin devenea raia, tarul obtinea dreptul de a se retrage cu
armatele sale, si totodata Dimitrie Cantemir s-a refugiat in Rusia.

Ca urmare, sultanul si-a pierdut increderea in domnitorii romani, si a instaurat regimul

fanariot din 1711 in Moldova, si 1716 in TR. Ultimii domni pamanteni au fost Dimitrie Cantemir si
Stefan Cantacuzino.

Asadar, politica de echilibru de la sfarsitul Evului Mediu si inceputurile modernitatii a salvat

existenta statala, dar a condus la modificari institutionale importante, deoarece domnitorii vor fi
numiti de sultan din randul grecilor din cartierul Fanar, si vor fi considerati functionari ai Portii.

38
 Spatiul romanesc si “concertul european”
De la “Problema Orientala” la marile aliante ale sec. XX

“Problema Orientala” = criza Imp. Otoman, manifestata in contextul in care Imp. Rus si cel Austriac
cautau sa acapareze fostele zone de influenta otomana.

Sa declansat in 1683, la infrangerea turcilor sub zidurile Vienei, si a luat sfarsit in 1918
(sfarsitul Primului Razboi Mondial). In sec. XIX - XX, a inclus si lupta de eliberare a popoarelor
balcanice (grecii - 1830, romanii, serbii, etc - 1878).

Pe de alta parte, in sprijinul Turciei muribunde si conservatoare, se implica Franta, Marea Britanie,
Sardinia, Prusia, pentru ca Austria si Rusia sa nu ajunga in balcani -> spatiul romanesc s-a aflat in
mijlocul conflictului de interese dintre Marile Puteri, si drept urmare a suferit consecintele:

1) Intre 1711 (Moldova)/ 1716 (TR) - 1821 (revolutia lui Tudor Vladimirescu), a fost instaurat regimul
fanariot, deoarece sultanul isi pierduse increderea in domnitorii romani.

2) Intre Imp. Otoman, Rus si Austriac, s-au desfasurat numeroase razboaie, majoritatea in spatiul
romanesc si pe cheltuiala romanilor.

3) Tratatele de pace de la sfarsitul razboaielor au consemnat pierderi de teritorii romanesti, si

modificari ale statutului politico-juridic international.

Caracteristicile regimului fanariot:

- Domnii nu mai sunt pamanteni, ci sunt numiti de sultan din randul grecilor din cartierul Fanar al
Constantinopolului; pana in 1770, la tron au ajuns si familii romanesti grecizate, cele mai importante
fiind Mavrocordat, Ghica, Ipsilanti, etc.

- Autonomia a fost restransa, deoarece domnitorii erau considerati functionari ai Portii, cu rang de
pasa cu doua tuiuri

- Instabilitatea domniei: deoarece tronul era cumparat, perioada medie a domniei era de 2-3 ani, si
aceasta avea mai ales o functie fiscala. Ca urmare, s-a declansat “goana dupa bani”, ramificandu-se
functiile din Sfatul Domnesc

- Au crescut toate obligatiile fata de Poarta:

• tributul/haraciul
• mucarerul (confirmarea anuala si trianuala a domniei)
• peschesuri (cadouri oficiale)
• rusfeturile (cadourile neoficiale)

39
- Taranimea era saracita de multitudinea de taxe si impozite (puse inclusiv pe numarul de usi,
ferestre, hornuri, etc)

- S-a desfintat armata nationala

- S-a introdus monopolul otoman asupra comertului

- In spiritul Iluminismului, au existat domnitori fanarioti care au impus reforme:

Constantin Mavrocordat:

• A reformat administratia si sistemul fiscal

• A intocmit un proiect de constitutie publicat in Franta
• Pe plan social, a desfintat serbia, in 1746 in TR si 1749 in Moldova, transformandu-i pe
taranti in clacasi

Au intocmit culegeri de legi:

• Alexandru Ipsilanti in TR - 1780, “Pravilniceasca condica”

• Scarlat Callimachi in Moldova - 1817, “Codul Calimah”
• Ioan Caragea, in TR - 1818, “Legiuirea Caragea”

Razboaiele Ruso-Austro-Otomane

1683 - infrangerea turcilor sub zidurile Vienei, care a rezultat in declansarea “problemei orientale”;
sub pretextul ca o apara de turci, austriecii au ocupat Transilvania (1688), is au organizat-o ca
provincie austriaca prin Diploma Leopoldina (1691).

In 1697, la Zenta, austriecii ii infrang iarasi pe otomani.

A doua jumatate a secolului XVII:

I) 1698 - 1699, razboi austro-otoman, incheiat cu Pacea de la Karlowitz, prin care Imp. Otoman
recunostea pierderea Transilvaniei -> se transforma oficial statutul juridico-politic al Transilvaniei,
care a devenit provincie austriaca.

Prima jumatate a secolului XVIII:

II) 1710 - 1711, razboi ruso-otoman, incheiat cu Pacea de la Vadul Husilor, prin care cetatea Hotin
devenea raia, tarul primea dreptul de a se retrage cu armatele sale, si totodata Dimitrie Cantemir s-a
refugiat in Rusia; Incepe regimul fanariot in Moldova, cu domnia lui Nicolae Mavrocordat.

40
III) 1716 - 1718, razboi austro-otoman, incheiat cu Pacea de la Passarowitz, prin care Austria a
devenit putere balcanica, si a anexat Banatul si Oltenia.

IV) 1735 - 1739, razboi ruso-austro-otoman, incheiat cu Pacea de la Belgrod, in urma careia Austria
restituie TR doar Oltenia.

A doua jumatate a secolului XVIII:

V) 1768 - 1774, razboi ruso-otoman, incheiat cu Pacea de la Kuciuk-Kainargi, prin care:

TR si Moldova au fost scutite de plata tributului pentru doi ani

Rusia s-a autoproclamat “protectoarea crestinilor din balcani”, luandu-si dreptul de a vorbi in fata
sultanului in numele lor

Desi nu participase direct, Austria a primit Galitia, si prin coruptie, santaj, falsificarea unor harti, in
1775 a anexat Bucovina (Grigore al III-a, care a protestat, a fost asasinat)

VI) 1787 - 1791, razboi ruso-austro-ungar, incheiat cu:

• Pacea de la Sistov cu Austria (1791) -> boierii patrioti inainteaza memoriul de la Sistov
• Pacea de la Iasi cu Rusia (1792) -> Rusia ajunge sa fie vecina cu Moldova

Tarina Ecaterina a II-a a propus Europei doua proiecte:

• Proiectul dacic, care urmarea unirea Moldovei cu TR, sub un print crestin, stat independent
care nu putea fi ocupat de Austria sau Rusia
• Proiectul grecesc, care viza refacerea Imp. Bizantin in partea sa Europeana, sub conducerea
unui print crestin ortodox; tarina isi botezeaza unul dintre fii Constantin

Ambele nu se vor aplica.

Prima jumatate a secolului XIX:

VII) 1806 - 1812, razboi ruso-otoman, incheiat cu Pacea de la Bucuresti, in urma careia Rusia a anexat
Basarabia.

- 1802, prin Hatiseriful de la Gulhane, sub presiunea Rusiei, Poarta stabilise perioada domniei la 7 ani

- 1821, revolutia lui Tudor Vladimirescu, a inlaturat regimul fanariot, si din 1822 se revine la domniile
pamantene cu:

• Ionita Sandu Sturdza - Moldova

• Grigore Dimitrie Ghica - TR

41
- 1826, Conventia de la Akkerman, care completa Pacea de la Bucuresti din 1812:

• Reconfirma durata de 7 ani a domniei

• Scutea TR si Moldova de plata tributului pentru 2 ani
• Obliga Turcia sa accepte legile sau actele care aveau sa declanseze procesul de modernizare

VIII) 1828 - 1829, razboi ruso-otoman, incheiat cu Tratatul de Pace de la Adrianopol, care:

➢ Modifica statutul politico-juridic international, TR si Moldova devenind autonome sub

suzeranitate otomana si protectorate rusesti
➢ Se stablieste granita pe linia Dunarii -> revin in granitele romanesti vechile raiale (Turnu,
Giurgiu, Braila)
➢ Se desfinteaza monopolul otoman asupra comertului
➢ Se prevedea libertatea navigatiei pe Dunare
➢ Se stabilea pe viata durata domniei
➢ Turcia se obliga sa aplice actele cu rol de constitutie intocmite sub tutela Rusiei

In timpul ocupatiei militare ruse (1828 - 1834, de Pavel Kisseleff), sub comanda consului rus
Minciaki, delegatii de boieri munteni si moldoveni au intocmit Regulamentele Organice, primele acte
cu rol de lege fundamentala, care au declansat procesul de modernizare, deoarece introduceau
separarea puterilor in stat, bugetul de stat, impozitul unic, organizau invatamantul in limba romana
etc.

S-au aplicat de la 1 iulie 1831 in TR, si 1 ianuarie 1832 in Moldova, pana la 1858. Desi acestea
prevedeau alegerea domnitorilor pe viata, primi domni regulamentari au fost numiti:

- Mihai Sturdza, in Moldova (1834 - 1849)

- Alexandru Dimitrie, Ghica in TR (1834 - 1842)

- Gheorghe Bibescu, in TR (1842 - 1848)

Intre 1848 - 1849, revolutiile din spatiul romanesc sunt infrante, si ca urmare a interventiei
militare a Rusiei, Turciei si Austriei, in aprilie 1849, intre puterile suzerane si protectoare s-a semnat
conventia de la Balta Liman, care reintroducea regimul Regulamentelor Organice, dar restrangea
autonomia, deoarece domnii erau numiti pe 7 ani, si Adunarile Obstesti erau inlocuite cu Divanuri cu
componenta restransa.

Generatia pasoptista, prin activitatea din emigratie, a transformat problema romaneasca a

unirii intr-o “problema europeana”.

42
 A doua jumatate a secolului XIX:

IX) 1853 - 1856, Razboiul Crimeei - romanii nu participa!

S-a desfasurat intre Rusia pe de-o parte, si Turcia (sustinuta de Franta, Marea Britanie si Sardinia) pe
de alta parte. Romanii au vrut sa intre de partea Turciei -> nu au fost primiti, dar Moldova si TR au
fost ocupate pe rand de trupele otomane, rusesti si austriece (1854 - 1857).

Principalele operatiuni militare s-au desfasurat in Pen. Crimee; infrangerea Rusiei a deschis
posibilitatea realizarii unui nou echilibru european, in care unirea Moldovei cu Muntenia va fi vazuta
drept cheia rezolvarii “problemei orientale” (stat neutru, sub garantie europeana, in zona conflictului
de interese dintre Turcia, Rusia si Austria).

Astfel, la Conferinta de la Viena din 1855, ministrul de externe francez, contele Walewski, a propus
desfintarea protectoratului rusesc, si unirea principatelor.

La Congresul de pace de la Paris din februarie-martie 1856, in privinta unirii, Marile Puteri s-au
proclamat in functie de propriile interese:

Pentru unire:

- Franta (Napoleon al III-lea sustine principiul nationalitatiilor)

- Prusia; Sardinia (din spirit de cauza, pentru ca de asemenea luptau pentru unire)

- Rusia (dorea sa iasa din izolarea diplomatica)

- Marea Britanie (just felt like it I guess)

Impotriva unirii:

- Austria; Turcia (se temeau ca exemplul romanesc va fi urmat si de alte popoare, si ca romanii vor
dori si independenta)

Tratatul de pace de la Paris, din 18 martie 1856:

- Modifica statutul politico-juridic international, TR si Moldova fiind autonome sub suz. otomane, si
garantie colectiva europeana a celor 7 Mari Puteri

- Se definta protectoratul rusesc, si totodata interventia armata unilaterala

- Rusia ceda Moldovei 3 judete din S. Basarabiei: Cahul, Ismail, Bolgrad

- Neutralitatea M. Negre

- Libertatea navigatiei pe Dunare, si infiintarea unei comisii a Dunarii cu sediul la Galati

43
 Deoarece Turcia si Austria sustineau ca romanii nu doresc unirea, s-a hotarat consularea
populatiei prin:

• Adunarile ad-hoc (septembrie - decembrie 1857)

• Infiintarea unor comisii europene, care sa cerceteze starea interna a principatelor, si sa faca
propuneri pentru modernizare

Rezolutiile adunarilor ad-hoc si rapoartele comisiilor au fost inaintate Marilor Puteri, care au
elaborat Conventia de la Paris, la 7 aug. 1858, cu rol de constitutie, care nici nu ofera unirea
romanilor, dar nici nu o impiedica. Noul stat, Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, urma sa
aiba doi Domni, doua Guverne, doua Adunari Reprezentative, si doar doua institutii comune
(Comisia Centrala; Inalta Curte de casatie si Justitie).

5 si 14 ian. 1859, romanii aleg acelasi domnitor la Iasi si Bucuresti, pe Alexandru I. Cuza, punandu-se
astfel bazele statului modern roman.

La 10 mai 1866, printul strain Carol I de Hohenzollern depune juramantul de credinta

La 1 iulie 1866, intra in vigoare Constitutia, care stabilea denumirea statului de “Romania”

X) 1877 - 1878, razboi ruso-otoman, in care se va implica si Romania, in operatiunile militare din
balcani. Ca urmare, tratatele de pace de la San Stefano (19 feb. 1878) si Berlin (1 iul. 1878):

Recunosteau independenta Romaniei, Serbiei, Muntenegrului

Reveneau in granitele romanesti Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor

Rusia reanexa S. Basarabiei

Prima jumatate a secolului XX:

XI) Razboaiele Balcanice:

- Primul Razboi Balcanic (octombrie 1912 - mai 1913), Alianta Balcanica (Bulgaria, Grecia, Serbia,
Muntenegru) impotriva Turciei -> aliatii au primit teritorii pe criteriu etnic

- Al Doilea Razboi Balcanic (iunie - august 1913), s-a declansat cand Bulgaria si-a atacat fostii aliati, de
partea carora s-a alaturat Romania. Tratatul de pace s-a incheiat la 10 august 1913, la Bucuresti, si
pentru rolul de mediatoare Romania a primit Cadrilaterul (cu judetele Durostor si Caliacra)

Totodata, se demonstra ca statele mici puteau lua decizii in ceea ce le priveste fara
amestecul Marilor Puteri.

44
 Statul Modern
de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

1918 - Marea Unire

Ferdinand I (1914 - 1927) 1918 -- Marea Unire: 27 mar. - unirea Basarabiei;

15 nov. - unirea Bucovinei;
1 dec. - unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei,
Maramuresului

1916 - 1918 -- Implicarea Romaniei in Primul Razboi Mondial

````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````` ``````````````

Carol I (1866 - 1914) 1881 -- Proclamarea regatului, reglementarea succesiunii la

tron, si Legea Domeniilor Coroanei

1880 -- Infiintarea BNR + legile protectioniste/de incurajare

a industriei

1877 - 1878 -- Independenta fata de Imp. Otoman

iul. 1866 -- Noua constitutie transforma Romania intr-o

monarhie constitutionala

````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````` ```````````````
Alexandru Ioan Cuza 1859 - 1866 -- Marile reforme: Reforma agrara (14 aug.1864);
invatamantului (dec 1864); justitia (dupa model
Napolean), etc

1859 - 1861 -- Unificarea deplina (armata, vama, posta, capitala)

1859 -- Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, la 5 si 24 ian. -> unirea

Munteniei cu Moldova, si nasterea statului modern
roman

A doua jumatate a sec. XIX 1857 -- Rezolutiile Adunarilor ad-hoc (unire, autonomie,
neutralitate etc)

````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````` ```````````````

45
Prima jumatate a sec. XIX 1848 -- Proiectul politic pasoptist; unirea e ceruta in
proiectele moldovenilor din exil: “Principile noastre
pentru reformarea patriei” si “Dorintele Partidei
Nationale in Moldova”

1838 -- Ion Campineanu - “Actul de Unire si Independenta”

si un proiect de constitutie

1831 - 1832 -- Regulamentele Organice, de modernizare

1822 -- Ionica Tautu - “Constitutia carvunara”, de

modernizare

1821 -- Tudor Vladimirescu - “Cererile norodului romanesc”

si inlaturarea regimului fanariot

1802 -- Dimitrie Sturdza - republica aristo-democraticeasca

``````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````` `````````````````````````````````
Sec. XVIII 1791 -- Memoriul de la Sistov

1772 -- Memoriul de la Focsani, cere prima data unirea TR

cu Moldova intr-un stat independent

1765 -- Gavriil Calimachi, cerea o republica aristocratica

1769 - 1711 -- Zeci de memorii boieresti, care cer revenirea la

domniile pamantene

1711/1716
instaurarea regimului Fanariot

Proiectul politic modern reprezinta imaginea statului roman, inainte ca acesta sa devina o
realitate istorica in 1859, prin unirea Moldovei cu Muntenia. A pornit ca reatie la regimul fanariot, a
continuat cu proiectele de modernizare din prima jumatate a sec. XIX, si a fost pus in aplicare in a
doua jumatate a aceluiasi secol, finalizandu-se cu Marea Unire.

Caracteristicile proiectelor de modernizare din sec. XVIII:

- Au fost formulate ca alternative la regimul fanariot, dar includeau si obiective de modernizare sau
de modificare a formei de organizare a statului (de zeci de ori, s-a cerut revinerea la domniile
pamantene)

- Au fost intocmite de boierii pamanteni, grupati in “Partida Nationala”

- Au fost inaintate Marilor Puteri, cu prilejul pacilor de la sfarsitul razboaielor ruso-austro-otomane

46
- Au avut mai multe componente:

• Reformismul fanariot (in TR si Moldova) si imperial (in Transilvania)

• Reformismul boieresc (in TR si Moldova)
• Reformismul clerului greco-catolic si al intelectualitatii (in Transilvania)

Reformismul fanariot (in Moldova si TR):

S-a realizat sub influenta Iluminismului.

S-a remarcat Constantin Mavrocordat, prin reformarea administratiei, sistemului fiscal, intocmirea
unui proiect de constitutie; ceea mai importanta reforma a fost pe plan social: a desfiintat serbia
(legarea taranilor de pamant), transformandu-i in clacasi (1746 - TR, 1749 - Moldova).

Au intocmit coduri de legi:

• Alexandru Ipsilanti in TR - 1780, “Pravilniceasca condica”

• Scarlat Callimachi in Moldova - 1817, “Codul Calimah”
• Ioan Caragea, in TR - 1818, “Legiuirea Caragea”

Reformismul imperial (in Transilvania):

In contextul “problemei orientale”, in 1688, austriecii au ocupat militar Transilvania, sub pretextul ca
o apara de turci, si in 1691 au organizat-o ca provincie austriaca prin Diploma Leopoldina.

Influentat de Epoca Luminilor, Iluminismul a fost reprezentat de:

➢ Maria Tereza (1740 - 1780)

➢ Iosif al II-lea (1780 - 1790)

Au reformat administratia, justitia si sistemul fiscal pentru a preintampina miscarile sociale. De

asemenea, au promovat toleranta religioasa, si au reformat educatia (1777 - “Ratio educationis”).
Totodata, dupa rascoala lui Horea, Closca si Crisan din 1784, Iosif al II-lea a desfiintat in 1785 iobagia
in Transilvania.

Dupa moartea sa, multe dintre reformele iluministe au fost anulate.

Reformismul clerului greco-catolic si al intelectualitatii (in Transilvania):

In absenta nobilimii romanesti in Transilvania, miscarea de emancipare nationala a fost condusa de

clerul greco-catolic si de intelectuali. Astfel, in 1744, episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu
Klein a intocmit memoriul “Supplex Libelus”, adresat Mariei Tereza, folosind drept argumente
vechimea, latinitatea si continuitatea romanilor in Transilvania.

47
Solicita Mariei Tereza:

- Reprezentare proportionala in Dieta

- Recunoasterea natiunii romane

- Dreptul iobagilor de a-si trimite copii la scoala

Memoriul a fost respins, si autorul exilat, insa ideile sale au fost reluate la sfarsitul sec. XVIII de catre
reprezentantii scolii ardelene, in contextul aparitiei teoriei imigrationiste a lui Sulzer.

Astfel, in 1791, Iosif Mehesi, Petru Maior, Gheorghe Sincai si Samuil Micu au intocmit “Supplex
Libellus Valachorum”, adresat lui Leopold al II-lea, in care, pornind de la argumentele vechimi,
latinitatii si continuitatii, solicitau:

- Stergerea denumirilor odioase de “tolerati” si “admisi”

- Reprezentare in Dieta si in alte institutii

- Recunoasterea drepturilor politice

- Clerul si nobilimea romana sa fie tratata si sa aiba aceleasi drepturi ca si natiunile privilegiate

- Recunoasterea limbii romane ca limba oficiala

Leopold al II-lea la trimit Dietei de la Cluj, iar aceasta (fiind dominata de maghiari) la respins.
Cu toate acestea, “supplex”-urile au contribuit la afirmarea constiintei nationale in Transilvania, si
s-a acceptat manifestarea religiei ortodoxe.

Reformismul boieresc (in Moldova si TR):

In contextul “problemei orientale” si al regimului fanariot, boierii pamanteni patrioti, grupati in

“Partida Nationala”, au intocmit zeci de memorii adresate Marilor Puteri, cu prilejul pacilor de la
sfarsitul razboaielor ruso-austro-otomane, in care solicitau:

• Revenirea la domniile pamantene

• Reinfintarea armatei nationale
• Desfintarea monopolului otoman asupra comertului
• Protectia Rusiei/Austriei
• Unirea si independenta

48
 Cele mai semnificative din sec. XVIII au fost urmatoarele:

1769 - Mitropolitul Moldovei, Gavriil Calimachi, a intocmit un memoriu in care solicita organizarea
statului sub forma unei republici aristocratice

1772 - Memoriul de la Focsani

Cu prilejul tratativelor de pace duse la Focsani, in contextul razboiului ruso-otoman din 1768 - 1774,
delegatii impresionante de mari boieri munteni si moldoveni in frunte cu mitropolitii solicitau
reprezentantiilor Rusiei si Austriei:

- Unirea Moldovei cu TR intr-un stat independent sau pus sub protectia Rusiei si Austriei

- Revenirea la domniile pamantene si inlaturarea regimului fanariot

A fost primul memoriu in care s-a solicitat unirea intr-un stat independent.

Ienachita Vacarescu adresa marelui vizi otoman un memoriu in care solicita respectarea autonomiei
TR si a Moldovei, in virtutea vechilor capitulatii incheiate pe vremea lui Mircea cel Batran si Vlad
Tepes, deoarece considera mai usoara suz. otomana decat “cizma” austriaca sau rusa

1791 - Memoriul de la Sistov, cel mai amplu din sec. XVIII, influentat de ideologia revolutiei franceze,
a fost redactat de Ioan Cantacuzino si solicita:

- Neutralitatea si unirea TR cu Moldova, intr-un stat independent sub protectoratul Rusiei, Austriei si
Prusiei

- Alegerea domnitorului sa fie facuta de o Adunare a Starilor

- Defiintarea regimului fanariot si revenirea la domniile pamantene

- Tributul sa fie fixat la 400 de pungi cu galbeni, si sa se desfiinteze celelalte dari

- Retrocedarea raialelor de pe malul romanesc

- Defiintarea monopolului otoman asupra comertului

In concluzie, memoriile din sec. XVIII nu au fost acceptate, dar au atras atentia Marilor Puteri
asupra situatiei TR si a Moldovei, si sub presiunea acestora, Imp. Otoman a fost nevoit sa faca
diferite concesii, precum scutirea de tribut sau emiterea Hatiserifului de la Gulhane (1802), prin care
durata domniei era fixata la 7 ani.

49
Caracteristicile proiectelor politice din prima jumatate a sec. XIX:

- Au fost intocmite de boierii pamanteni, grupati in “Partida Nationala”, dar dorinta de modernizare
a atras si intelectuali, precum Eufrosin Poteca, Dinicu Golescu, si boieri cu vederi liberale

- Se diversifica obiectivele - inafara solicitarilor referitoare la desfiintarea regimului fanariot, au fost

intocmite proiecte care urmareau modificarea formei de organizare a statului (in republica sau
monarhie constitutionala), care includeau obiective nationale (unirea si independenta), si pentru
prima data in 1802, s-a solicitat aducerea pe tron a unui print strain european

Cele mai semnificative din sec. XIX au fost urmatoarele:

1802 - marele boier Dimitrie Sturdza, in “Plan sau forma de obladuire republiceasca aristo-
democraticeasca”, propunea organizarea statului sub forma unei republici aristocratice, si aplicarea
principiului separarii puterilor in stat catre trei Divanuri

1807 - in memoriul adresat lui Napoleon I, romanii cereau unirea Moldovei cu TR si independenta

1817 - 1818 - marele vistier al Moldovei, Iordache Rosetti Rosnoveanu, propunea forma de
organizarea statului ca monarhie constitutionala, si limitarea domniei la supraveghere si control

50