METODOLOGIA CERCETARII

Note de curs

Lector univ.dr. ILEANA GURLUI

 Introducere
• Ce este cercetarea?
• o investigatie sistematica, controlata, empirica
si critica asupra unor ipoteze privind relatiile
prezumate intre anumite fenomene ;
• O activitate pentru descoperirea adevarului. Se
mai defineste ca experienta, atitudine, arta
investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi
cunostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la
intrebari.
• De ce se face cercetare:
• A obtine o diploma (licenta, master, doctor)
• A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul
academic sunt conditionate de titlul de doctor ;
• A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare
• Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti
critic ; a dobandi cunostinte aprofundate, intr-un domeniu; a
intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea
• A servi societatea : progresul economic si social noi produse,
noi politici
• A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga
venituri din cercetare, ci si Universitatile, care in mod firesc au
nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi
obtinute prin proiecte de cercetare
 Tipuri de cercetare

• Teoretica (fundamentala): cercetare ‘pura’,

pentru dezvoltare teoretica, conceptuala,
formularea de idei abstracte, modele
explicative.
• Nu orice cercetare teoretica este si
fundamentala, in sensul de a aduce contributii
importante, de a revolutiona un domeniu.
• Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea
directa a realitatii; porneşte de la concepte şi modele teoretice,
verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate
contribui la îmbogǎţirea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi:
• Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite
domenii: intelegerea unui eveniment, pentru a scoate în
evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din
perspectiva actorului implicat; Datele calitative se refera la
atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ,
comportament, care se redau cat de exact posibil;
• foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorului,
puterea lui de patrundere, de intelegere, intuitia sa; de aici,
specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat,
pe masura ce se culeg informatii
• Analiza calitativa poate fi:
• Analiza tematica: se stabileşte o anumitǎ temǎ importantǎ şi actualǎ ex.
consecinţele migraţiei asupra comunitǎţii locale
• Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se
compara informatii/date obtinute de la diferite persoane, entitǎţi/firme
etc.
• Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu intrebari
deschise conduce la codificarea caracteristicilor (categorii predeterminate
sau aparute din text).
• Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata frecventa
utilizarii unor cuvinte, metafore, forme de exprimare etc.
• Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga, grupa, numara
cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului. Se colecteaza date, care
apoi se codifica si se prelucreaza.
• Foarte importanta este capacitatea cercetatorului de a teoretiza-de a gasi
explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o conceptie
teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea
ipotezelor si a cercetarii.
• Interpretarea datelor analizate inseamna:
• a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care sustin constatarile, a
cauta intelesuri mai largi ale celor gasite;
• a formula concepte teoretice, a pregati eventuala trecere de la cercetarea
exploratorie, care este una calitativǎ, la una experimentala.
Atentie:Interpretarile sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, sa fie
impartiale, sa nu fie in afara contextului,
• Propune forme de utilizare practica, de schimbari ale unor situatii, recomandari
noi politici
• Aplicata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu
aplicabilitate concreta ex. Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x
• Descriptiva: studiu asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind
legaturil existente, caracteristici etc.
• Exploratorie: Ex (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri
petrecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin
categorica/certa, unde nu se poate aplica un experiment, privire orientata spre
interior; permite studierea cauzalitatii si compara grupuri; De obicei, este
calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin
certe/sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite
criterii.
• Cercetare Cantitativa:
• se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin
experimente, anchete, observaţii etc., şi va pune in
evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor;
• este extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o
anumitǎ cantitate, de un anumit volum de date, pentru ca
prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ.
• Datele sunt culese din variate surse:
• a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la
diverse tehnici (experiment, interviu, chestionar, observaţii
etc.);
• Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire
la ceea ce urmeaza sa fie masurat, operaţiune în care este
importanta experienţa cercetătorului
• Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate şi
apoi regăsite în date colectate prin diferite tehnici.;
f.important: datele să nu fie gresite/eronate si sa fie complete
• Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea
unor corelatii, contributia unor factori (variabila dependenta si
variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se
intind pe o perioada suficient de lunga), a unor corelatii in
cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati.
• Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui
model teoretic, Exprimarea unei caracteristici in termeni
numerici .
• Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate
(cu intrebari inchise) şi se adresează unui esantion, selectat
aleatoriu.
• b). secundare-date statistice publicate de catre
diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt
procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor Cele
doua metode pot fi comparate astfel : Calitativa:
• isi propune sa interpreteze evenimente cu
semnificatie istorica si culturala
• Cantitativa: abordeaza chestiuni macro, o strategie de
cercetare deductiva
• testeaza teoria,
• este predictiva,
• identifica modelul general si legaturile dintre
variabile.
• F. important:
• Delimitarea acestor două metode nu este foarte rigida,
de foarte multe ori fiind nevoie de ambele metode.
• o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata,
aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa
un anumit criteriu, si procedand apoi la prelucrare
cantitativa.
• De asemenea, un rezultat dintr-o cercetare cantitativa,
poate apela la interviuri pe baza de chestionar cu
intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub
forma de studii de caz, completand astfel cercetarea
cantitativa.
• Metoda mixta-calitativa si cantitativa.
• Fenomenul educational intra in aria de
preocupari a mai multor stiinte-pedagogia,
psihologia, sociologia, filosofia, economia.
• Specificul abordarii pedagogice vizeaza
modificarile si transformarile intentionate in
structura personalitatii.
• Axa principala a educatiei este relatia profesor-
elev.
 Necesitatea cercetarii fenomenelor si proceselor din  domeniul
educational

• Investigarea fenomenului educational este in

stransa legatura cu cerintele actuale si de
perspectiva a societatii. Studiile din acest
domeniu nu sunt un scop in sine, ci vizeaza in
ultima instanta perfectionarea procesului
instructiv-educativ, a actului didactic.
• Cercetarea pedagogica are ca  obiect
propriu  faptele educationale,  cu multitudinea
variabilelor sale.
• Cercetarea educationala include doua
coordonate fundamentale:
• cunoasterea generala a domeniului in care se
produc faptele pedagogice
• elaborarea si adoptarea strategiei de investigare
• Necesitatea cercetarilor din domeniul educational
sunt impuse de aspecte ca:
• analiza, ameliorarea, prospectarea modului de
derulare a procesului educational;
• luarea in considerare a diferitelor aspecte
specifice ale invatamantului, ale procesului
educational
• raportarea la un sistem de principii si legitati
psihopedagogice care explica legaturile dintre
componentele actiunii educationale
• luarea in considerare a variabilelor psihologice si
pedagogice, a factorilor obiectiv si subiectivi,
intr-o continua schimbare.
 Specificul cercetarii educationale si
caracterul ei interdisciplinar
• Cercetarea educationala este un tip special de
cercetare stiintifica.
• Ea poate fi definita ca „o strategie desfasurata in
scopul surprinderii unor relatii noi intre
componentele actiunii educationale si al elaborarii,
pe aceasta baza, a unor solutii optime a
problemelor pe care le ridica procesul instructiv-
educativ, in conformitate cu exigentele sociale si cu
logica interna a desfasurarii lui.”(Ioan Nicola)
• In viziunea post moderna cercetarea
educationala reprezinta o activitate de
conducere manageriala a sistemului si procesului
de invatamant, proiectata si realizata in vederea
reglarii/ autoreglarii activitatii educationale,
respectiv a actului didactic.
• Ea permite sesizarea unor relatii noi, relevante in
cadrul actiunii educationale/didactice,
constituind baza solutiilor optime de rezolvare a
problemelor care apar in invatamant.(Sorin
Cristea1998).
 Ce se cerceteaza in domeniul educational?
• obiect al cercetarii sunt elevii, profesorii, planurile,
programele, lectiile, manualele, materialele
didactice, spatiul scolar, mobielierul, relatiile
interpersonale, etc.
• Accentul poate fi pus pe descoperirea de fapte noi,
prin observare, experimentare, masurare, etc.;
• Punerea la punct a unor noi metode, crearea de
noi instrumente de lucru;
• Interpretarea unor fapte cunoscute din alte puncte
de vedere, etc.
• Scopul cercetarilor educationale il reprezinta
cunoasterea fenomenelor educative, descoperirea
legitatilor, explicarea stiintifica, intelegerea,
optimizarea si prospectarea activitatii de instruire si
educare.
• La baza cercetarilor educationale  sta investigarea
teoretica si/sau practic-aplicativa a relatiilor
functionale si cauzale  dintre variabilele caracteristice
fenomenului educational.
• Cercetarea educationala presupune actiuni specifice in
legatura cu toate componentele fenomenului
educational: educati, educatori, curriculum si
componentele sale-manuale scolare, activitati de
invatare, mediul educativ , altele
• in cercetarile educationale dominante sunt
faptele pedagogice, provocate, orientate,
modificate sau suprimate dupa caz .
• Fapte pedagogice sunt: relatia educativa, actul
didactic, materiale didactice, metode didactice,
personalitatea elevului, personalitatea
profesorului, campul educational, etc.
•  finalitatea oricarei cercetari pedagogice este sa
descopere reguli de actiune pentru a spori
randamentul educatiei.
• Actiunile realizate in cadrul cercetarii
educationale sunt:
• Cunoastere
• Intelegere
• Explicare
• Interpretare
• Provocare intentionata
• Emitere de ipoteze
• Verificare de ipoteze
     
•  Introducere de noi variabile-noi programe scolare,
noi principii didactice, noi metode de invatamant,
noi tehnici de lucru, noi mijloace de invatamant,
forme de organizare a activitatii
• Identificarea implicatiilor pe care le are introducerea
anumitor variabile
• Analiza variabilelor dependente functie de variabila
independenta introdusa
• Prelucrarea statistica a datelor obtinute in cercetare
• Realizarea de inferente(rationamente) statistice
• Fundamentarea stiintifica a deciziilor de politica
educationala
• Specificul cercetarii educationale decurge din
natura si complexitatea fenomenelor
educationale, de aceea are un caracter
interdisciplinar:
• cercetarea educationala implica confluenta mai
multor stiinte, in primul rand, pedagogia,
psihologia, sociologia, dar si alte discipline de
invatamant, carora li se adauga didacticile de
specialitate; foloseste colaborarea cu
metodologia stiintelor, a logicii, a statisticii,
matematicii, filosofiei, politologiei, literaturii,
stiintelor tehnice.
•  reprezinta un tip special de cercetare stiintifica angajata la
nivelul activitatii educationale; ea tinde spre o explicatie si
o intelegere normativa a activitatii educative; urmareste
definirea si argumentarea legilor si principiilor care
ordoneaza actiunea de proiectare si de realizare a
educatiei la nivel de sistem si proces; presupune
concentrarea eforturilor asupra analizei descriptive a
principalilor factori si „actori” ai educatiei;
• cercetarea fenomenului educativ trebuie sa aiba un
caracter prospectiv, adica sa vizeze dezvoltarea
personalitatii elevului in perspectiva cerintelor dezvoltarii
sociale, sa proiecteze tipul de personalitate necesar
societatii; asigura cercetarea finalitatilor educatiei,
orientarile valorice ale educatiei realizabile in contexte
istorice si sociale;
• trebuie sa fie continuu ameliorativa, trebuie sa duca prin
interventiile sale modelatoare, la optimizarea activitatii de
instruire si educare a elevilor, la sporirea eficientei actului
pedagogic concret;
• trebuie sa aiba un caracter interdisciplinar si
multidisciplinar  datorita caracterului complex a
fenomenului  investigat; caracterul multidisciplinar rezulta din
interferenta si confluenta cu domeniile psihologiei,
pedagogiei, sociologie, statisticii, biologiei, logicii, ciberneticii,
eticii, etc.
• prezinta aspecte specifice si al metodelor de cercetare;
• cercetarea este orientata si spre studiul procesului istoric de
evolutie a gandirii despre educatie si al institutiilor scolare
specializate in realizarea efectiva a acestuia in conditii
concrete care probeaza originalitatea fenomenului
educational.
• elementele componente ale actiunii educationale:
• obiect-subiect
• mijloace educationale
• mesaje educationale
• camp educational
• situatie educationala
• efectele actului educational
• Fiecare dintre aceste elemente poate fi supus actiunii
de investigatie in vederea ameliorarii sau
perfectionarii procesului educational, ele nu sunt
elemente dispersate, ci corelate, integrate in sistemul
educational/scolar la nivel macro si micro social.
• In planul cercetarii educationale apar o serie
de dificultati generate de:
• campul educational
• fortele subiective
• analiza manifestarilor comportamentale
• rezultatele educatiei
• produsele activitatii
Cercetarea educationala este un demers rational,
organizat, care surprinde relatiile functionale si
cauzale dintre variabilele actiunii educationale
practice.
Functiile cercetarii educationale  sunt:
• constatativa, de analiza riguroasa si de diagnoza a situatiei
invatamantului la un moment dat, de relevare a rezultatelor
pozitive, dar si a neajunsurilor.
• de prognoza a evolutiei viitoare a sistemului sau procesului
de invatamant, de reconsiderare si imbunatatire a unor
componente importante ca: obiectivele, continutul,
mijloacele, strategia didactica, metodele, formele de
organizare, programul zilnic, formele si instrumentele de
evaluare, relatiile educator-educat, stilurile de conducere si
indrumare, relatia cu familia, cu scoala, comunitatea locala,
managementul educatiei, activitatea metodica, pregatirea
initiala si continua a cadrelor didactice, ierarhizarea
domeniilor si ariilor curriculare pe ani de studiu si trepte
scolare, introducerea unor alternative pedagogice
• descriptiv-analitica, explicativa, praxiologica,
sistematizatoare, referential-informationala
• functia de reglare-autoreglare a propriei
activitati didactice, etc.
• Realizatorii cercetarii sunt teoreticieni si
practicieni ai educatiei, echipe interdisciplinare
 TIPURI DE CERCETARE EDUCATIONALA

• a.      In functie de natura problematicii abordate:

•     Cercetare teoretico –fundamentala -caracter teoretic,
caracter general, nu are aplicabilitate imediate; ele tind
la explicarea unor probleme teoretice prioritare
•    Cercetare practic-aplicativa -abordeaza probleme
restranse(didactice),au aplicabilitate practica
imediata(ex. perfectionarea sistemului de evaluare,
notare)
•    Cercetare operationala sau de dezvoltare(ex.
orientarea scolara si profesionala in mediul rural)
• b.      In functie de criteriul metodologic:
• Cercetari observationale(neexperimentale)-
caracter descriptiv, ofera informatii despre
legaturile stabilite intre variabilele activitatii
educationale
• Cercetari experimentale-se finalizeaza cu
descoperirea unor relatii si legitati caracteristice
activitatii educationale
•  Cercetari filosofice, speculative
•   Cercetare comparata
•   Cercetare istorica
• c.       In functie de scopul propus(finalitati)
•     Constatative
•    Ameliorative
•     De dezvoltare
•    Orientate
• d.      Dupa functiile pe care le detin
•    Descriptiv-analitice
•    Explicative
•     Operationale
•     Proiective
• e.       Dupa numarul  de agenti antrenati in
cercetare
•     Individuale
•    In grupuri mici
•    Colective
• f.       Dupa directia de abordare
•    Longitudinale
•     Transversale
• g.      Dupa continutul educatiei
•    Circumscrise dimensiunilor educatiei: intelectuale,
morale, religioase, profesionale, fizice, estetice,
ecologice, interculturale(noile educatii)
• Principalele etape ale actiunii  de cercetare sunt:
• 1.      identificarea si formularea operationala a unei probleme
corespunzatoare unei situatii educationale concrete
• 2.      elaborarea unui proiect de cercetare, prin cooperare cu
alti profesori, cercetatori, experti, directori, inspectori
• 3.      informarea asupra problemei cercetate
• 4.      revizuirea proiectului elaborat, eventual, realizarea
modificarilor necesare la nivelul strategiei de investigare si de
evaluare a rezultatelor
• 5.      aplicarea proiectului, in conditiile monitorizarii
permanente a activitatilor si asigurarii comunicarii intre
membrii echipei de cercetare
• 6.      colectarea datelor, clasificarea si analiza lor
• 7.      interpretarea datelor si evaluarea activitatii
• h.      Dupa domeniile generale ale educatiei
•    Teoria educatiei
•     Teoria si metodologia instruirii/didactica
•    Teoria  curriculumului
• i.        In functie de componentele structurale ale educatiei
•     Referitoare la resurse materiale, resurse umane, predare,
invatare, evaluare, campul relational
• j.        In funtie de perspectivele de analiza
•     Interdisicplinare
•    Transdisciplinare
•     Pluridisciplinare
• k.      Dupa nivelul intentionalitatii
•     Spontana
•     Sistematica
•     Cercetare-actiune
 DEMERSURI SPECIFICE IN CERCETAREA EDUCATIONALA

• ETAPELE  CERCETARII
• 1.Delimitarea problemei de cercetat
• 2.Proiectarea activitatii de cercetare
• 3.Organizarea si desfasurarea cercetarii
• 4.Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor
obtinute
• 5.Elaborarea concluziilor cercetarii
• 6.Valorificarea cercetarii
• 7.Introducerea noului in practica educativa
• 1.Delimitarea problemei
• Prima sarcina a profesorului-cercetator este identificarea
problemei de cercetat, fixarea domeniului educational in
care se incadreaza problema si formularea clara a acelei
probleme la care cauta o solutie. Problema poate sa apara
spontan , din observarea curenta a faptelor educationale
sau sa fie pusa intentionat, dar tot ca rezultat al observarii
unor fenomene din campul educational, a sesizarii unor
disfunctionalitati in munca la clasa.
• Capacitatea de identifica si de a formula o problema este o
aptitudine prin care se manifesta spiritul stiintific al
cadrului didactic. In cercetarea educationala trebuie plecat
de la probleme reale, care sunt incertitudini de ordin
practic si a caror solutie ar putea aduce ameliorarea
muncii educative.
• Delimitarea clara a domeniului cercetarii elimina  sau
previne, experimentari sterile, fara rost, fara efecte,
cercetari de dragul cercetarii, abordarea unor teme
prea vaste si prea complexe, cautarea unor solutii
imaginare care nu au legatura cu activitatea educativa
si care nu vor duce la reusita investigatiei.
• Delimitarea domeniului trebuie urmata de alegerea
temei de cercetat. 
• Temele alese trebuie sa fie de actualitate pentru
domeniul educational, sa fie relevante, de interes
general, sa aiba element de noutate, originalitate, sa
contribuie la dezvoltarea teoriei sau practicii
educationale.
• Alegerea si formularea problemei este o etapa foarte
importanta; de felul in care se realizeaza acest moment
depinde derularea intregii activitati de cercetare,
calitatea si valoarea cercetarii.
• Problema aleasa si formulata este reconsiderata pe tot
parcursul cercetarii, in functie de rezultatele obtinute.

• Documentarea, este o alta etapa importanta pentru

pregatirea cercetarii.  Munca de documentare asigura
baza de plecare in cercetare; ea consta in culegerea
informatiilor din literatura de specialitate, si nu numai;
prin documentare se obtin  date si idei necesare pentru
formularea ipotezei  privind solutia la problema
cercetata.
• 2. Proiectarea activitatii de cercetare
•      Proiectarea este etapa de anticipare a strategiei
cercetarii prin care se fixeaza pasii , elementele cheie ale
demersurilor investigative , obiectivele, ipotezele de
lucru,  resursele, actiunile intreprinse, termenele,
responsabilitatile, criteriile si instrumentele de evaluare
• a) Stabilirea obiectivelor cercetarii
• Obiectivele-raspund la intrebarea „ce isi propune
cercetarea?”, fixeaza finalitatile cu ajutorul unor formulari
clare, concise, intr-o maniera operationala(masurabile,
verificabile), ele se vor subordona finalitatii generale a
cercetarii pedagogice, gasirii unor modalitati noi de
perfectionare , de inovare a practicilor educationale.
• b)Formularea ipotezei cercetarii
• Ipoteza este o „idee provizorie”, o supozitie,
presupunere.
• Ipoteza este principalul instrument de cercetare;
ipoteza reprezinta un enunt a carui valoare de
adevar sau fals este probabila, cercetarea
urmand sa verifice veridicitatea ei.
• In cercetarea pedagogica ipoteza contine un
enunt probabil la o relatie cauzala intre
variabilele campului educational.Functia ipotezei
este de a prezice relatiile stabilite intr-un context
dat.
•             Este foarte important modul in care se
formuleaza ipotezele; de obicei se utilizeaza
formulari de genul:
• ·         „Daca…..atunci…”
• ·         „Cu cat…..cu atat…”
• ·         „Ce ar rezulta daca…”
• ·         „Este posibil ca…”
• In formularea ipotezei sunt utilizate verbe ca:
determina, duce la, produce, este cauza, este
efectul, variaza cu, reflecta, influenteaza,
genereaza, altele.
• Exemplu posibil:
• Cercetare pe tema ”Dezvoltarea capacitatii de
invatare a elevilor la ciclul primar”
• Ipoteza : „ daca se asigura elevilor conditii
adecvate de invatare-mediu ambiant favorabil,
climat afectiv pozitiv, stimularea interesului
pentru lectura…etc. potentialul lor de invatare
va spori…”
•             „Capacitatea de invatare a elevilor este
efectul conditiilor interne si externe ale
invatarii…deci, daca….atunci…”
• In cercetare se pot utiliza diferite tipuri de
ipoteze:
• ipoteze generale si de lucru secundare sau
particulare
• ipoteze specifice si ipoteze nule
• ipoteza de baza
• Ipoteza de baza reprezinta elementul de referinta
la care se raporteaza cercetatorul pe tot parcursul
cercetarii sale si care asigura legaturile dintre
tema cercetarii si finalitatea acesteia
• Ipoteza de baza si ipoteza specifica trebuie sa
indeplineasca o serie de cerinte:
• Sa fie in concordanta cu deontologia cercetarii si
cu deontologia pedagogica
• Sa aiba sustinere logica, epistemologica si
metodologica
• Sa fie verificabile prin metode experimentale,
metode stiintifice care sa ofere date obiective
• Sa nu se refere la o falsa problema educationala
• Sa fie formulate fara echivoc, cu claritate
• Sa fie in concordanta cu scopul cercetarii
• c) Elaborarea unui proiect coerent si unitar
• Proiectul este instrumentul de lucru scris, ghidul care
orienteaza cercetarea, condenseaza toate
demersurile corespunzatoare delimitarii problemei
de cercetat si proiectarii activitatii de cercetare.
•  Elementele componente ale proiectului:
• Prezentarea problemei cercetate
Definire
Importanta
Actualitate
Motivarea alegerii
Scopul urmarit
• Sintetizarea stadiului cercetarii problemei, a
aspectelor rezolvate si a celor care nu au fost
reolvate multumitor, realizarea de analize critice de
catre cercetator, anticiparea contributiei sale
originale
• Prezentarea ipotezei de baza si a ipotezelor
secundare
• Prezentarea obiectivelor cercetarii
• Delimitarea terminologica a notiunilor cu care se
opereaza(clarificarea termenilor utilizati, a
acceptiunii lor pe tot parcursul lucrarii, a unor
caracteristici observabile care sa le justifice
utilizarea)
• Descrierea metodicii cercetarii.
Perioada de cercetare
Locul de desfasurare
Etapele si sub etapele implicate
Demersurile corespunzatoare etapelor
Disciplinele de studiu implicate
Esantionul de continut
Esantioanele de subiecti si caracterizarea lor-
varsta, sex, nivel de pregatire, nivel intelectual,
provenienta sociala, statut profesional, mediu
•   Variabile independente-introducerea unor schimbari
pentru studiere
•        Variabile dependente-efectele si rezultatele produse
•  Metodologia de cercetare-metoda observatiei,
experimentul psiho -pedagogic, studiul de caz, interviul
de grup, chestionarul scris, studiul documentelor scolare,
studiul documentelor de arhiva
•        Mijloacele de invatamant valorificate
•        Instrumente de cercetare
•    Metodologia de verificare si evaluare a rezultatelor
obtinute de subiecti
•        Metodologia de prelucrare a datelor cercetarii
•        Stabilirea modalitatilor de valorificare a cercetarii
 3.Organizarea si desfasurarea cercetarii pedagogice presupun stabilirea urmatoarelor aspecte principale :

• Organizarea
•    stabilirea perioadei de cercetare
•   precizarea locului-unitati scolare, localitate, etc.
•  delimitarea esantionului de elevi cuprinsi in cercetare asigurand caracterul
reprezentativ al esantionului pentru a da posibilitate de generalizare
•  fixarea grupului sau claselor experimentale si grupului/claselor de
control/martor, daca cercetarea are un caracter experimental
•    caracterizarea subiectilor
•   discipline de invatamant vizate in cercetare
•   baza materiala care se asigura pentru cercetare-materiale, aparatura,
cheltuieli
•    colaboratori implicati in cercetare
•     alte conditii
• Desfasurarea
• Pe  parcursul derularii cercetarii sunt inregistrate datele
semnificative referitoare la:
•    Variabile independente si variabile dependente
• Conditiile de desfasurare a activitatii instructiv-educative
•  Metodica activitatilor instructiv-educative
•  Metodele de evaluare initiala(pretestare), continua,
sumativa(posttestare) si la distanta(retestare)
• Dificultatile intampinate
•  Rezultatele scolare ale subiectilor
• Atitudinile si comportamentele subiectilor
•  Opiniile si dorintele subiectilor, etc.
• Daca este cazul se reformuleaza ipotezele particulare
• 4.Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor obtinute
• Interpretarea rezultatelor este activitatea de ordonare si
sistematizare a datelor, stabilirea relatiilor dintre ele,
pentru a descoperi dependentele cauzale si legile care le
guverneaza.
• Faptul brut nu constituie inca stiinta. Interpretarea
reflecta capacitatea creatoare a cercetatorului, el
extragand din datele furnizate de experienta adevaruri
stiintifice riguros fundamentate.
• Datele cercetarii se prezinta sub forma numerica ,
cantitativa, fiind posibila prelucrarea lor statistica.
•    Pe baza datelor se realizeaza: tabele, matrice, calcule de
procente, grafice, raportari de scari de evaluare, diagrame
de structura, diagrame de comparatie,
• Interpretarea datelor ajuta la confruntarea
veridicitatii ipotezei de lucru, gasirea explicatiilor
si solutiilor pentru optimizarea activitatilor
educationale.
• Interpretarii cantitative si calitative a datelor
cercetarii i se adauga valorificarea din
perspectiva psihologica-pedagogica, metodica si
manageriala.
• 5.Elaborarea concluziilor cercetarii
• Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor
obtinute  din cercetare se finalizeaza cu
desprinderea concluziilor, prin raportarea
permanenta la obiectivele cercetarii si la
ipotezele formulate.
• Concluziile desprinse pot fi insotite de
comentariile critice ale cercetatorului, de
analizele, reflectiile si evaluarile proprii, de
completari, restructurari, propuneri si sugestii.
• 6.Valorificarea cercetarii
• Activitatea desfasurata de cercetator pe parcursul
proiectarii, derularii si finalizarii investigatiilor, se
poate valorifica in mai multe feluri:
• Elaborare de referate/rapoarte ale cercetarii
• Protocoale
• Comunicari stiintifice
• Studii sau articole in reviste de specialitate
• Lucrari metodico-stiintifice pentru obtinerea
gradului didactic I
• Teze de doctorat
• Carti de specialitate
• 7.Introducerea noului in practica educativa
•   Scopul cercetari pedagogice este optimizarea
activitatii educationale, deci cercetarea se
considera incheiata daca rezultatele sale
pozitive, experienta practica inovatoare se aplica
in practica educativa curenta si se generalizeaza.
• Prin diseminarea rezultatelor si informarea
celorlalte cadre didactice despre conceptele noi,
strategii noi, ameliorarea activitatii didactice, se
exprima eficienta cercetarii.
• MODEL POSIBIL
• Structura lucrarii metodico-stiintifice:
•     Introducere
•      Cuprins-tratare a temei
•       Incheiere
•       Anexe, bibliografie
•     Programe pe calculator-daca este cazul
• Cerinte privind Introducerea:
•  relevarea actualitatii si acuitatii problemei
tratate pentru teoria si practica
invatamantului(in contextul reformei);
•  sublinierea importantei si interesului pe care le
prezinta pentru optimizarea practicii
educationale;
•  formularea intentiei autorului de a aduce
contributii personale la elucidarea problemei
tratate.
• Cerinte cu privire la Cuprinsul lucrarii:
•    definirea clara a conceptelor cheie cu care se opereaza;
•   precizarea cadrului teoretic(modelul teoretic luat ca punct de
plecare pentru abordarea temei;
• formularea clara si corecta a ceea ce se demonstreaza in lucrare;
• ponderea aspectelor practic- aplicative: formularea de
propuneri si solutii concrete pentru optimizarea invatamantului,
ca suport pentru decizii viitoare;
• caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratarii subiectului;
•  ordinea logica a prezentarii problemelor;
• rigoarea stiintifica a prezentarii datelor, prelucrarea si corelarea
acestora;
• sustinerea ideilor, solutiilor avansate de autor cu argumente
stiintifice convingatoare.
• Cerinte cu privire la Incheiere:
•  formularea clara a concluziilor lucrarii, care sa
rezulte din analiza datelor si a faptelor
prezentate;
•  legatura organica a concluziilor cu continutul
lucrarii;
• oportunitatea propunerilor si a perspectivelor
formulate de autor;
•  calitatea solutiilor propuse si corelarea lor cu
continutul lucrarii.
• Cerinte cu privire la Documentarea stiintifica:
•   oportunitatea bibliografiei in raport cu tema;
• actualitatea surselor bibliografice si prelucrarea
informatiei;
•   citirea corecta a surselor bibliografice;
• consemnarea bibliografiei conform normelor
metodologice.
•   solutiilor propuse si corelarea lor cu continutul lucrarii.
• Cerinte cu privire la Forma lucrarii:
•  stilul clar de prezentare;
•  inlantuirea logica a ideilor;
•   aspectul estetic, sublinieri in text;
•   concordanta dintre tema abordata si continutul lucrarii.
• Cerinte cu privire la Sustinerea lucrarii:
•   sustinerea sintetica si coerenta, demonstrand
cunoasterea aprofundata a problemei,
•   capacitatea de utilizare a continutului lucrarilor
mai importante in argumentarea ideilor si
concluziilor;
•   capacitatea de argumentare a valorii
lucrarii( modul de abordare, relevarea unor noi
aspecte, alcatuirea unor proiecte, a unor
modele de lucru, ameliorarea practicii instructiv-
educative )