SCOALA POSTLICEALA SANITARA” SF.

IOAN”

PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII

CONCEPTE SI TERMENI UTILIZATI IN CERCETAREA STIINTIFICA:
TEORIE, IPOTEZE VARIABILE, DATE CANTITATIVE SI CALITATIVE

ELEV: PISLEA GHEORGHITA PROFESOR COORDONATOR:

CLASA: II B CAMELIA STEGARU
Ce este cercetarea?

- o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile
prezumate intre anumite fenomene ;
- o activitate pentru descoperirea adevarului;
- se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi
cunostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.

Tipuri de cercetare

Teoretica (fundamentala): cercetare ‘pura’, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea de

idei abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul de a
aduce contributii importante, de a revolutiona un domeniu.

Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; porneşte de la

concepte şi modele teoretice, verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate contribui
la îmbogǎţirea teoriei. Cercetarea empiricǎ poate fi:

Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment,
pentru a scoate în evidenţǎ anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului
implicat; Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de viaţǎ, comportament, care se redau cat de exact
posibil; foarte importantǎ este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere, de
intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe
masura ce se culeg informatii. Informaţiile culese nu se supun regulilor statistice, desi pot fi
convertite in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrǎri ex.
numǎrare şi comparare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar
implica unele masurari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare specifice, se extrag
concepte. Eşantioanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform scopului, indivizii, entitǎţile
selectate trebuie sǎ rǎspundǎ anumitor criterii-deci, selecţia nu este întâmplǎtoare. Presupune multa
munca si efort, o atentǎ pregǎtire – o foaie de parcurs, care conţine data, locul, participanti etc..
Cercetatorul nu este complet detaşat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea este
foarte sensibila si presupune multa creativitate din partea cercetatorului

Analiza calitativa poate fi:

- Analiza tematica: se stabileşte o anumitǎ temǎ importantǎ şi actualǎ ex. impactul Isd asupra
ocupǎrii forţei de muncǎ; consecinţele migraţiei asupra comunitǎţii locale

- Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se compara

informatii/date obtinute de la diferite persoane, entitǎţi/firme etc.

- Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu intrebari deschise conduce la

codificarea caracteristicilor (categorii predeterminate sau aparute din text).

- Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata frecventa utilizarii unor cuvinte,

metafore, forme de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga, grupa,
numara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului.
Se colecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea
cercetatorului de a teoretiza-de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o
conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor si a
cercetarii.

Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele
care sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a
pregati eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativǎ, la una
experimentala.

Atentie:Interpretarile sa nu fie eronate, exagerate sau subapreciate, sa fie impartiale, sa nu fie in

afara contextului.

Aplicata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta
ex. Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x

Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind legaturil
existente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord”-Est

Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri
petrecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se
poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara
grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin
certe/sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii.Ex. cercetarea
cauzelor şi a efectelor emigraţiei, comparativ, în douǎ sate cu rate ridicate ale emigraţiei-un caz, in
judetul Alba, alt caz, in judetul Neamt.

Cercetare Cantitativa: se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin experimente,

anchete, observaţii etc., şi va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor; este extinsa
si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un anumit volum de date, pentru ca
prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ relevanţǎ. Datele sunt culese din variate surse:

a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la diverse tehnici (experiment, interviu,
chestionar, observaţii etc.);

Startul il reprezinta o ‘tatonare’ de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat,
operaţiune în care este importanta experienţa cercetătorului

Dezvoltă anumite variabile, concepte care pot fi măsurate şi apoi regăsite în date colectate prin
diferite tehnici.; conceptele abstracte se ‘transformă’ în reprezentări empirice; explicare obiectivă,
apelând la date culese sau la statistici publicate în variate surse; f.important: datele să nu fie
gresite/eronate si sa fie complete.

Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori
(variabila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o
perioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati,
testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, exprimarea unei
caracteristici in termeni numerici . Chestionarele, în cazul cercetării cantitative, sunt structurate (cu
intrebari inchise) şi se adresează unui esantion/panel (survey), selectat aleatori
b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici ‘oficiale’, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor.

Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34):

Calitativa: analize micro,strategie de cercetare inductiva, generatoare de teorii, isi propune sa

interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala
Cantitativa: abordeaza chestiuni macro o strategie de cercetare deductiva, testeaza teoria, este
predictiva, identifica modelul general si legaturile dintre variabile.

Foarte important: Delimitarea acestor două metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind
nevoie de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata,
aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la
prelucrare cantitativa. De asemenea, un survey, rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apela la
interviuri pe baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de
studii de caz, completand astfel cercetarea cantitativa.
Metoda mixta-calitativa si cantitativa

Instrumente la care se apeleazǎ

- Chestionare cu intrebari deschise. Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de

chestionare, tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului
- Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea in aplicare etc.)
,interviu in profunzime
- Focus group
- Completarea unor formulare
- Rapoarte asupra temei cercetate

Studiul de caz

Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului-situatiei, interpretare,

formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind
numarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare

Studiile de caz: necesare atunci cand se doreste o privire holistica asupra unui fenomen, a unei
persoane, gospodării, organizaţii, politici etc. . Presupune o analiza atât extinsă, cât şi în
profunzime, a unor situaţii obişnuite, care pot fi găsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaţii
heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puţin comune/particulare, chiar a
unor situaţii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Société Générale), sensibile,
comparatii cu alte cazuri, pentru a înţelege cauzele unor rezultate/situaţii excepţionale/bune sau
rele, din cele constatate;

- cazuri de tip ‘bulgare de zăpadă’ -de la câteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri,
pentru adâncirea cunoaşterii .

Chiar dacă aceste studii se referă la nivelul micro (unităţi, indivizi), constatările pot fi utile si la
nivel ‘macro’, mai ales în cazul unor politici al căror impact se exercită şi se evaluează la nivel
micro (cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii
salarizării asupra firmelor, a angajaţilor etc.)
Foarte important: selecţia cazurilor, a stabili tipologia acestora, în funcţie de obiectivul şi scopul
cercetării, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite;

Condiţii pe care trebuie să le îndeplineasca cercetarea ştiinţifică:

- Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite

- Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor

- Datele sa fie verificate pentru corectitudine

- Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta

- Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective

si scop

- Cercetatorul: competent si onest

Derularea cercetǎrii

Presupune efectuarea unor paşi, parcurgerea anumitor etape, intr-o succesiune logica, prin care sa
se ajunga la atingerea obiectivului/elor şi la realizarea scopului cercetarii/proiectului.

Formularea problemei de cercetat

De la tema ingusta, la intrebari actuale in legatura cu tema respectiva. Intrebarile sunt importante
pentru a evita adunarea de date la intamplare, fara a sti daca sunt datele de care este nevoie si daca
sunt suficiente

Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea unei probleme: ce anume vreau
sa cercetez in cadrul respectivei teme. presupune o foarte buna documentare anterioara, cunostinte
anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult solutionata, fie una imposibil de solutionat in
conditiile actuale, ci una observata atat de catre alti cercetatori (vezi, importanta cunoasterii
cercetarilor anterioare, studiul literaturii), cat si de catre noi.

Pornim de la o observatie a realitatii ex. ca unele firme straine au angajat forta de munca, altele au
redus din numarul angajatilor; Am aflat din literatură că acest aspect a fost constatat şi în alte ţări,
că ocuparea forţei de muncă în economie a urmat o curba în formă de U, că ISD au avut un anumit
impact în funcţie de mai mulţi factori, printre care evoluţia reformei economice (privatizare,
legislaţia în domeniul mediului de afaceri, cadrul legislativ privind ISD etc.)

Ce dorim sa aflam? Vrem sa aflam care a fost impactul net al ISD asupra ocupării forţei de muncă
în economia României sau intr-un anumit sector/ramura/regiune şi cum se poate mari impactul
pozitiv ?

Obiectivul general al cercetarii: ce anume ne propunem sa realizam ;

Sa cunoasteam marimea impactului net al ISD in economie, in sectorul sau in regiunea respectiva

Obiective specifice/parţiale/secvenţiale:
Situatia evoluţiei ocupǎrii în economie, in sectorul respectiv, in regiunea respectiva; care sunt
explicatiile/cauzele

Situatia ISD sub variate aspecte: marimea, structura pe ramuri/regiuni/, tipuri de ISD, dimensiunea
si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la aceasta modificare (au creat sau au distrus locuri de
munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de ISD, cum s-au
raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.

Ipoteze

O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzalitate, care poate şi urmează a fi

verificată empiric. Formularea ipotezei se bazează pe cunoştinţe anterioare sau anumite fapte
observate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele observate. F. Important: acestea
urmeaza a se verifica intr-un anumit mod.

Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu privire la anumite legaturi dintre

fenomene, supozitie, bazata pe cunostinte, pe cercetari anterioare, pe rezultate comunicate/publicate
cu privire la acele legaturi, sau ); legatura are caracter probabilistic, supozitie despre tipul relatiei
care exista, care este variabila independenta si care cea dependenta; drumul care trebuie sa duca la
formularea teoriei, care sa explice acel fenomen si, eventual, sa permita gasirea modalitatilor de
solutionare. Porneste de la fapte, fenomene observabile, exprima concepte specifice domeniului,
sunt verificabile (cu unele exceptii, in care se procedeaza la simulari)

Sursa ipotezelor –variate:

-cunostintele teoretice, din care sunt deduse ipoteze

-cunostinte practice intr-un anumit domeniu, experienta proprie

Caracteristici ale ipotezelor:ceea ce se afirma despre respectiva legatura exista/poate exista in

realitate, are sens, este clar exprimat, este plauzibila, are o anumita marime/grad de intensitate /o
anumita forma; poate fi testata/verificata –testarea se face prin intermediul testarii asa-numitei
ipoteze nule sau ipoteza statistica; aceasta se refera la marimea pragului/a probabilitatii care ne
arata daca exista o eroare de esantionare peste acel prag. Daca ipoteza nula este respinsa, ipoteza
opusa celei nule/alternative se accepta ca poate fi verificata, adica nu va fi viciata de erori de
esantionare.

Ipotezele pot avea grade diferite de generalizare/abstractizare, unele fiind echivalente teoriei
abstracte, dedusa logic, doar cu ajutorul rationamentului, fiind sau nu posibila verificarea/testarea;
altele sunt ipoteze propice unei cercetari empirice, direct verificabile

Stiinta moderna cere ca ipoteza sa se verifice empiric, prin experiment (stiintele naturii), prin
raportare la realitate (modele care apoi sunt testate cu ajutorul datelor culese sau deja existente, deci
prin observatie); Cercetare empirica-rationament inductiv aposterioric.

Atentie la formulari de tipul: este teorie, nu are legatura cu realitatea. Este atat de abstracta, incat
fie nu se verifica, deocamdata, fie este o verificare/confirmare limitata, in anumite conditii,
verificari ulterioare infirmand sau completand valabilitatea.

Exemple de ipoteze:
-ISD au un impact direct si indirect asupra ocuparii fortei de munca;
-Impactul asupra ocuparii poate fi de job creation si job destruction;
-Marimea impactului asupra ocuparii depinde de tipul si structura ISD;
-ISD au un impact asupra nivelului salariilor in firmelor romanesti (spill-over effect);
-Rata ocuparii este mai ridicata pentru categoria persoanelor cu o calificare inalta;

Modelul teoretic corespunzător ipotezelor şi metodelor de cercetare

fomularea modelului teoretic (cercetarea cantitativa) Exemplu:

FDIsij =α0+βE V+ε, in care:

FDIisj reprezinta variabila dependenta Stocul de FDI raportat la GDP (%)

EV = variabile explicative în ţara gazdă (GDP, in moimentul t; GDP/loc; Populaţia, schimbări în

productivitatea industrială, ponderea comerţului exterior în GDP, indicele liberalizării preţurilor
etc.);

Sursa datelor: ex. UNCTAD, World Investment Report, 2006, ERDB, Transition Report 2007,
National Bank of Romania, Institute for Statistics in Romania)

• elaborarea chestionarului, stabilirea conţinutului interviului etc. (cercetare calitativa) sau

conţinutului experimentului (in stiintele naturii, unde este posibil), stabilirea necesarului de date, a
tehnicilor şi procedeelor corespunzătoare în cazul fiecărei metode

Culegere de date-metode

Date inseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute
calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea,
greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si
inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin
prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva. Date –informatii- cunoştinţe

Tipuri de date şi metode de culegere.

Există variate tipuri de date, în funcţie de:

• unităţile examinate ( ex. date personale, cele obişnuite (nume/prenume, sex, varsta, studii,
profesie, ocupaţie, afiliere/loc de muncă etc.; date despre o organizaţie ex. denumire, anul
infiinţării, profilul activităţii)

• Scopul cercetării (ex. cunoaşterea comportamentului consumatorilor: preferinţe, opţiuni,

atitudini, intenţii )

• Unităţile care adună date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaţionale,
biblioteci etc.

În funcţie de surse:

a. Date secundare, pentru anumite evaluări, mai ales cantitative: date existente, culese de altcineva
precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere) sau diverse
organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW,
Amadeus

Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folositǎ ca singura sursǎ. Chiar şi aceste date
trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost folosite,
daca se potrivesc scopului lucrarii,

b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pentru:evaluări cantitative (ex.

survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea lor,
chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca aplicam
metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a proceda
corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), cât şi pentru evaluări
calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme variate:
interviul cu o singură persoană ‘faţă în faţă’; mai ales când se adresează unor personalităţi; interviul
cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);

Metode de culegere

Datele se culeg din sursele potrivite domeniului şi cu metodele adecvate acelui domeniu:

-inregistrare
-observare
-experiment
-simulare
-chestionare orala a unor subiecti
-chestionare in scris a unor subiecti
-panel

Prelucrarea datelor: metode statistice; analiza calitativa

-înseamnă aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru testarea ipotezelor

Este de subliniat că o lucrare nu constă şi nu se limitează la a aduna mai multe sau mai puţine date,
ci în a privi acele date ca informaţii, care ne spun ceva, explică ceva şi, mai ales, a face din acele
date/informaţii, cunoştinţe cu privire la natura lor, la legaturile dintre ele, la semnificaţia lor, la
utilitatea acestora. De aceea, datele respective se prelucrează prin anumite metode

Metode statistice:

Analiza de tip longitudinal: serii in timp –urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ .

Analiza cross –sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit
moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila
PIB/locuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind
omogenitatea sau eterogenitatea grupului;)

Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea

obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se
preocupa de cauzalitate; generalizarea
 Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare
programe precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub forma
de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera mai multa exactitate si
rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor schimbari,
chiar a trendurilor/tendintelor-f. Important pentru masuri; mai convingatoare si conferă un caracter
stiintific demersului.

Atentie: abuz de statistici, de prelucrari cantitative; aspectele calitative nu trebuie sa lipseasca

Analiza şi interpretarea rezultatelor-raportare la ipoteze

Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur calitative trebuie analizate, adica
se merge dincolo de tabele, grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate ale
prelucrarilor. Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ‘ilustreaza’ apoi prin date, ci datele se
prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza constatari, interpretari. Dificultatea de a stabili cauze;
utilitate redusa, in raport cu amploarea datelor si prelucrarilor: preferabil sa fie abordate teme mai
limitate, pentru a merge cu analiza in profunzime si a realiza interpretǎri corecte.

Rezultatele prelucrărilor şi analizelor înseamna şi verificarea ipotezelor;interpretarea, generalizarea

, raportarea la obiectivele stabilite.

NOTA: Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar folosită corect sau incorect
(manipularea datelor, a informaţiilor), potrivită sau nepotrivită domeniului, intenţiilor cercetării,
supoziţiilor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută raspuns (metoda decurge din
întrebările la care se caută răspuns).

Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate, coerenţă, pentru a face trecerea de
la ceva imprecis, de la o tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor necesari pentru
verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor, formularea unor rezultate raportate la ipoteze.

BIBLIOGRAFIE:
http://cse.uaic.ro/_fisiere/Documentare/Suporturi_curs/II_Metodologia_cercetarii.pdf