Sei sulla pagina 1di 2

A linguistica hè una disciplina scientifica cuncernata à u studiu di a lingua.

Ùn hè micca prescrittiva
ma descriptiva. A prescription currisponde à a norma, vale à dì ciò chì hè cunsideratu
linguisticamente currettu da i grammatici. À u cuntrariu, a linguistica si cuntenta di discriva a lingua
cum'ella hè è micca cum'è deve esse.

Ci sò tistimunianzi di riflissioni nant'à a lingua da l'Antichità cù filòsufi cum'è Platone. Tuttavia, ùn


hè micca finu à u XXmu seculu chì un approcciu scentificu emerge attornu à i fatti di lingua.
Ferdinand de Saussure hà cuntribuitu assai à a discrizzione di a lingua è di e lingue, in particulare
cù u so influente Course in General Linguistics (1916) chì diventò un classicu in stu campu1,2 è
impone a cuncepimentu strutturale di a lingua chì dumina largamente a linguistica cuntempuranea.
malgradu i disputi scolastici. André Martinet hà ancu cuntribuitu à sta disciplina cù a so opera
Elementi di linguistica generale chì prisenta i diversi fatti di e lingue. Pudemu ancu cità à Noam
Chomsky, chì pusò i fundamenti di a linguistica generativa, chì hè un mudellu frà altri.

U travagliu descriptivu di a linguistica pò esse fattu secondu trè assi principali:

studii in sincronia è diacronia : u studiu sincronicu d'una lingua s'interessa à sta lingua solu à un
mumentu determinatu di a so storia, à unu di i so stati, mentri u studiu diacronicu s'interessa à a so
storia, à a so evuluzione, a mette una famiglia di lingue, è descrive i cambiamenti strutturali ch'ella
hà subitu cù u tempu;
studii teorichi è appiicati : a linguistica teorica studia a creazione di strutture chì permettenu a
discrizzione individuale di e lingue è di e teorie chì cercanu à identificà invarianze o simmetrie ;
Studi cuntestuali è indipindenti : u studiu cuntestuale cù a sociolinguistica indica chì unu hè
interessatu à l'interazzione è e rilazioni manteni trà a lingua è u mondu, mentre chì l'studiu
indipindenti indica chì si cunsidereghja a lingua per ellu stessu, indipendendu da e so cundizioni
esterne.

Aree di linguistica teorica

A linguistica teorica hè spessu divisa in spazii separati è più o menu indipendenti, chì currispondenu
à diversi livelli di analisi di signali linguistichi:

fonetica : studiu di i soni o di i telefoni pruduciuti da l'apparechju fonatu umanu ;


fonulugia : studiu di i soni o di i fonemi di una lingua data ;
morfulugia : studiu di i tippi è a forma di lemmi ;
sintassi : studiu di a cumminazzioni di monemi per furmà dichjarazioni è sentenzi;
semantica : studiu di u significatu di lemmi, frasi è dichjarazioni ;
stilisticu : studiu di u stilu di una dichjarazione littiraria o micca (u stilu custituisce una
deviazione da una norma ?);
pragmatica : studiu di l'usu (littirale, figurativu o altru) di e dichjarazioni in l'atti di enunciazione
;
coherenza : studiu di fattori di cunsistenza in u prucessu di lingua naturale.

Sincronia è diacronia

Mentre a linguistica sincronica prova di discrive e lingue in un momentu determinatu di a so storia


(a più spessu u presente), a linguistica diacronica esamina cumu e lingue evuluzione cù u tempu -
sia questi cambiamenti riguardanu a pronuncia (parlemu allora di fonetica storica), u significatu è a
storia di e parolle. (questu hè induve l'etimulugia hè cuncernata), ancu parechji aspetti - à volte à
traversu parechji seculi. U primu à avè distintu sti dui tipi di studii hè Ferdinand de Saussure4. A
linguistica storica hà una storia longa è ricca. Hè d’altronde da issu ramu di a linguistica chì sò nati
l’altri approcci. Hè basatu annantu à ipotesi teorichi cunsiderate solidi (cum'è e lege fonetiche).
Una disciplina cum'è a linguistica cumparativa hè principalmente basatu annantu à una perspettiva
storica.
Linguistica di e lingue

A linguistica pò esse ovviamente attaccata à una lingua particulare (per esempiu à u francese, è
allora si parla di linguistica francese) o à un gruppu di lingue (esempii: linguistica rumanza,
linguistica germanica, linguistica finno-ugra, linguistica indoeuropea) o geograficamente. lingue
raggruppate (esempii: linguistica balcanica, linguistica africana).

A cuntrariu di a linguistica teorica, chì cerca di discriva una lingua data o una lingua umana in
generale, a linguistica applicata usa sta ricerca per applicàla à altri campi cum'è l'insignamentu di a
lingua, a patologia di a lingua, a lessicografia (o dizziunariu5), a sintesi di u discorsu o a
ricunniscenza (sti dui ultimi dui). approcci chì sò allora utilizati in IT per furnisce interfacce di
voce, per esempiu), intelligenza artificiale.

Potrebbero piacerti anche