GRILE TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

AN I 2020 – 2021

SEMESTRUL I

CURS I – III

1. Principalele trăsături ale oricărei științe în general, sunt:

a. Concizia, veridicitatea, verificabilitatea, raționalitatea.
b. Veridicitatea, verificabilitatea, raționalitatea, perfectabilitatea.
c. Autonomizarea, verificabilitatea, originalitatea, raționalitatea.
d. Funcționalitatea, veridicitatea, raționalitatea, normativitatea.

2. Științele juridice de ramură au ca obiect de cercetare:

a. Totalitatea normelor juridice care formează o ramură de drept precum și raporturile și
instituțiile juridice constituite în baza lor.
b. Totalitatea conduitelor reglementate de actele normative de ramură.
c. Totalitatea reglementărilor legale dintr-un anumit domeniu de activitate care
corespunde acelei ramuri de drept.

3. Prin drept obiectiv (drept pozitiv) înțelegem:

a. Totalitatea normelor de conduită și a normelor sociale impuse indivizilor, colectivităților
în cadrul vieții sociale, în anumite condiții și la nevoie, chiar prin forța de constrângere a
statului.
b. Totalitatea normelor de organizare socială impuse indivizilor, colectivităților în cadrul
vieții sociale, în anumite condiții și la nevoie, chiar prin forța de constrângere a statului.
c. Totalitatea normelor de conduită impuse indivizilor, colectivităților în cadrul vieții
sociale, în anumite condiții și la nevoie, chiar prin forța de constrângere a statului.

4. Prin drept subiectiv înțelegem:

a. Drepturile și libertățile fundamentale ale indivizilor recunoscute de Constituția României
și de tratatele internaționale la care România este parte.
b. Îndrituirea, prerogativa, facultatea, posibilitatea subiecților participanți la un raport
juridic concret, de a pretinde ceva celorlalți subiecți participanți.
c. Posibilitatea recunoscută unei persoane de a pretinde de la ceilalti indivizi indiferent
dacă se află în relație contractuală sau nu, executarea oricăror obligații.

5. Legătura dintre dreptul subiectiv și dreptul obiectiv este aceea că :

a. Dreptul subiectiv decurge din dreptul obiectiv, primul se poate exercita în măsura în care
este recunoscut de către dreptul obiectiv.
b. Dreptul subiectiv poate exista doar independent de dreptul obiectiv.
c. Între dreptul subiectiv si dreptul obiectiv nu există nici o legătură , fiecare dintre acestea
are o existență de sine stătătoare.
6. ”dacă este distrusă, justiția distruge. Dacă este apărată, ea apără...justiția este singurul
prieten care îți rămâne și după moarte”. Scrierea aceasta o regăsim în :
a. Codul lui Hammurabbi.
b. Legile lui Moise (Decalogul)
c. Legile lui Manu în India Antică.

7. Cadrul natural:
a. Nu reprezintă niciodată un factor de configurare a dreptului
b. Are rolul de configurare a dreptului doar dacă este corelată cu voința și interesul general
al societății.
c. Are rolul de configurare a dreptului în orice situație, întrucât acesta poate influența
apariția normei juridice într-un anumit stat.

8. Sistemul de drept scandinavic face parte din :

a. Familia de drept – marele sistem de drept romano germanic
b. Familia dreptului anglosaxon
c. Sistemul de drept al comunităților europene.

9. Responsabilitatea juridică :
a. Reprezintă actul de conștiință al individului prin care acesta se raportează la normele și
valorile societății; aceasta desemnează subordonarea conștientă a omului față de lege.
b. Răspunderea subiectului de drept ca urmare a neexecutării obligației decurgând dintr-un
raport juridic concret.
c. Este echivalentă cu răspunderea juridică , cele două noțiuni au același înțeles.

10. Dintre principiile fundamentale ale dreptului enumerăm:

a. Principiul legalității, principiul libertății și egalității, principiul responsabilității.
b. Principiul legalității, principiul libertății și egalității, principiul responsabilității, principiul
echității și justiției, principiul nemo censetur ignorare legem.
c. Principiul legalității, principiul libertății și egalității, principiul responsabilității.

11. Norma juridică reprezintă :

a. O categorie a normelor sociale.
b. O categorie de norme distincte de normele sociale.
c. O categorie de norme disjunsă din normele politice.

12. Sancțiunea încălcării normelor morale este:

a. Atât interioară subiectului (păreri de rău , regrete, mustrări de conștiință) cât și
exterioare subiectului (oprobriul public).
b. Pentru încălcarea normelor morale, sancțiunea este doar exterioară subiectului.
c. Pentru încălcarea normelor morale, sancțiunea este doar interioară subiectului,
societatea nu are nici o sancțiune de aplicat acestuia.
13. Corelația normelor juridice cu normele obișnuielnice (normele obiceiului)
a. Obiceiul nu este recunoscut ca izvor de drept în sistemul nostru juridic.
b. Obiceiul devine normă juridică sau cutumă în momentul în care a fost recunoscut de stat,
de puterea publică .
c. Obiceiul devine normă juridică sau cutumă în momentul în care a fost recunoscut de stat,
de puterea publică și doar dacă părțile au prevăzut acest lucru în contractul încheiat.

14. Corelația normelor juridice cu normele tehnice:

a. Normele tehnice pot dobândi și caracter juridic prin implementarea lor în acte
normative, a căror respectare va fi asigurată prin forța coercitivă a statului.
b. Normele tehnice pot dobândi și caracter juridic prin includerea lor în actul de voință al
părților, a căror respectare va fi asigurată prin forța coercitivă a statului.
c. Normele tehnice nu pot dobândi caracter juridic în nici o situație.

15. Corelația normelor juridice cu normele de conviețuire socială.

a. Normele de conviețuire socială sunt o excepție specifică sistemului nostru de drept fiind
reglementate juridic pentru a obliga cetățenii să aibă un comportament responsabil și
civilizat.
b. Normele de conviețuire socială se stabilesc doar între părțile contractului cu scopul de a
le obliga pe acestea să aibă un comportament responsabil și civilizat.
c. Normele de conviețuire socială sunt o componentă firească a oricărui sistem de drept
fiind reglementate juridic pentru a obliga cetățenii să aibă un comportament responsabil
și civilizat.