Conf dr Ligia Muntianu

MISCARILE MANDIBULARE
Aspecte luate in considerare

 Factorii anatomici
 ATM
 Musculatura
 Ligamentele
colateral/capsular/temporomandibular
 Accesorii sfenomandibular/stilomandibular
 Miscarile de baza efectuate (moderate)
 Deschidere inchidere
 Propulsie/retropulsie
 lateralitate
 Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Mişcările
primare combinate extreme

definite ca
rotatia deschiderea mişcările limită
ale mandibulei

translatia
inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968

Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
ligamentele

 Capsula fibroasa
 Ligamentul lateral-temporomandibular-daca
e strans-limiteaza ISS
 2 ligamente accesorii
 Sfeno mandibular
 stilomandibular
 LIGAMENTE ACCESORII

LIMITEAZA PROPULSIA EXCESIVA

 ATM
Articulatie sinoviala(in interiorul capsulei exista
o membrana sinoviala) diferita-suprafetele
articulare sunt acoperite de tesut conjunctiv
dens in loc de cartilaj hialin

1-fosa articulara
2-meniscul articular de care sunt atasate fibre
musculare prin intermediul capsulei
3-eminenta articulara
4-capsula articulara
5-fibre ale pterigoid lateral
6-etaj supradiscal
7-etaj infradiscal

Miscarile posibile in etajul inferior-rotatie si

translatie
In etajul superior-translatare tridimensionala
Anatomie osoasa a ATM

A-procesul mastoid

B-fosa articulara a
cavitatii glenoide cu
partea sa antero-
superioara innegrita

C-arcul zigomatic

D-palat dur

E-lamele pterigoidului
Miscari permise in etajele
supra si infradiscale
STADIUL ACTUAL AL
CUNOASTERII
 Dintii erup cu o morfologie perfecta care nu
se mai modifica prin dezvoltare sau crestere
 Inclinarea pantelor cuspidiene deci,
 Dicteaza impreuna cu musculatura si
ligamentele miscarile functionale
 Inclinarea pantei cuspidiene, va fi dictata de
morfologia dintilor posteriori-molar de 6 ani
apoi de dintii frontali la 7 ani!
IN PLUS

 Atat FOSA GLENOIDA, morfologia CONDILULUI

 Sufera modificari adaptative prin remodelari
ACTIVE pe parcursul edentatiei pana la edent
totala
 DAR
 Si prin protezarea corecta la Dvo optim si RC
corect
 Duce la remodelari ale pantei condiliene
 PATOLOGII ARTICULARE
 ATM-remodelari

 Ce zic specialistii din lit de

specialitate
 Dawson
 Evolutie fosa-tub articular fct
de aparitia dintilor la 7 ani
 Ce se intampla cand se pierd+
diferite morfologii dentare
artificiale-panta articulara
 Overloading ATM la edentatie-
ingrosare cartilaje si disc
 -inflamatie locala
 Remodelare activa prin
repozitionare condil
 “Paniagua et al., 2011”
totusi

 ABT-rotatie pura-DVO nu e un factor critic

 In ABT si in RC mdb poate face rotatii pure
 Condilii nu parasesc fosa
 Chiar daca am dinti cuspidati sau mai putin
cuspidati
 “Dawson Optimal TMJ condyle position in clinical practice Int J
periodontics Restorative Dent 1985”
 Problema apare in lateralitate Okesson p 120
 Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Mişcările
primare combinate extreme

definite ca
rotatia deschiderea mişcările limită
ale mandibulei

translatia
inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968

Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
 Miscarile mandibulare
Masticatorii/nemasticatorii

Fara contact interdentar/cu contact

interdentar

Extreme

Miscarile mandibulare implica

referirea la Condilii mandibulari

Mandibula poate efectua miscari in

trei planuri Raportate la diferite axe
de rotatie
De ce ne intereseaza m
mandibulare
 Crearea unor arcade artificiale armonioase
 Functional
 Relatii ocluzale
 Tratamentul disfct ATM
 Eventualul design, alegerea programarea
articulatoarelor
Pozitile de referinta

 Pozitia de relatie centrica

 Intercuspidarea maxima
 Pozitia de repaus mandibular
Aria miscarilor functionale

 Determinata de:
 -ligamente
 Suprafata articulara a ATM
 Morfologia si aranjamentul dintilor

 Aceasta arie este reproductibila si se numeste

anvelopa functionala
Miscarile functionale

 Apar in timpul activitatii functionale a

mandibulei
 Sunt inscrise in anvelopa functionala
 Incep si se termina in IM (RC)
miscarile mandibulare

 Plan sagital
 Plan frontal
 Plan orizontal
ANVELOPA MISCARILOR
FUNCTIONALE IN PLAN SAGITAL

Anvelopa miscarilor functionale a

lui Posselt
Componentele miscarilor:
Limita deschiderii posteriorare
Limita deschiderii anterioare
Marginea superioara de contact
Miscari functionale
Miscarile mandibulare
Analiza miscarilor
mandibulare
 Plan sagital
 Plan frontal
 Plan orizontal
Deschiderea gurii
Rotatie pura in axa balama terminala
Deschiderea gurii-doua
componente
Deschiderea gurii

ROTATIE PURA-ETAJ TRANSLATIE-ETAL

INFRADISCAL SUPRADISCAL
Rotatie pura-in axa
balama terminala

Deschiderea gurii
Porneste din IM (RC) pana la
deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului

interincisiv

Din IM pana in 20mm a

deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului

Apoi la peste 20mm excursie a

incisivului central inferior, miscarea
se muta in in etajul supradiscal-
translatarea condililor
 translatarea condilului impreuna cu discul
translatarea anterioara a condilului impreuna cu discul articular
(in etajul supradiscal) pe masura ce gura se deschide spre deschiderea
maxima, combinata cu rotatie
Rotatie pura-in axa
balama terminala
Deschiderea gurii Porneste din IM
pana la deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului

interincisiv

Din IM pana in 20mm a

deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului
Deschidere maxima a gurii
Apoi la peste 20mm excursie a incisivului central inferior, miscarea se muta in in
etajul supradiscal-translatarea condililor
 Deschiderea gurii
> 35 mm
rotație
excesivă
I

întindere
lig.post si
colat *

Meyenberg K, Kubik S, Palla S. Relationships of the muscles of mastication to

the articular disc of the temporomandibular joint. Schweiz Monatsschr Zahnmed
1986;96:815–834.
Iar artrocinematic important in RMN
• 25 mm o mișcare de rotație a
condilului în spațiul articular inferiomse
întind lig. colaterale ->
deschiderea continuă și cu o mișcare
de translație în zona superioară
articulara
Deschiderea gurii

determinată de:
forţa gravitaţională
relaxarea muşchilor
ridicători
acţiunea combinată a
muşchilor pterigoidian
lateral, geniohioidian,
milohioidian şi digastric
rolul muşchilor infrahioidieni
în timpul deshiderii este
incert
Inchiderea gurii

este realizată de către m. ridicători ai

mandibulei
este realizata de către fibrele
posterioare ale muschiului temporal
care se contractă pentru a retrage
condilii şi a „goli” eminenta articulară*
Spatial-sagital
Deschiderea maxima-limitantul
posterior
 In timpul deschiderii gurii condilii se vor misca
anterior apoi in jos pe eminenta articulara
 Deschiderea maxima apare cand ligamentele
capsulei articulare nu mai permit miscarea
Deschiderea maxima-limitantul
anterior
 Aceasta este miscarea care porneste din
punctul de deschidere maxima la propulsia
maxima

 Propulsia maxima e determinata partial de

ligamentele stilomandibulare
 Condilii se afla in pozitia cea mai anterioara
PROPULSIE
Propulsie pana la cap la cap
aspect clinic
Dinamica condililor in
propulsie-determinantul
posterior
Propulsie si retruzie-pterig.
medial si lateral
 Origin
Insertion Action Innervation
Superficial Zygomatic Ramus of the Raises the Trigeminal
masseter bone mandible mandible nerve (V),
against the mandibular
maxillae with branch (V3)
great force
Medial Lateral Ramus and Assists the Trigeminal
pterygoid pterygoid plate angle of the lateral nerve (V),
and the mandible via a pterygoid; mandibular
pyramidal strong draws the branch
process of the tendinous mandible
palatine lamina forward
Lateral Two heads: the Condyle of the Draws the Trigeminal
pterygoid superior from mandible and mandibular nerve (V),
the sphenoid front margin of condyle and mandibular
and the articular articular disc branch
infratemporal disk of the forward
crest; the temporomandi
inferior from bular
the lateral articulation
pterygoid plate
 Pterigoidian lateral

Duct parotidian

Pterigoidian medial

buccinator
Suprafata infratemporala a aripii Cap superior Cap inferior
mari a sfenoidului Pterig lateral Pterig lateral

Supraf lat a lamei ext

a pterigoidianului

Actiuni PTERIGOIDIAN LATERAL:

Deschiderea gurii prin tractiune anterioara a condilului
Cap superior:Masticatie
Cap inferior: PROPULSIE
Lateralitate-actiune combinata intre pt medial si lateral
Ajuta si la ridicarea
mandibulei
 Corelatie inclinare panta incizala-panta
articulara
 Corelatie cu morfologia dintilor la dentat-
montare dinti la proteza totala
 retropulsia
 in general se poate retruda mandibula 1-2 mm
de la poziţia de IM
 o mişcare predominant de translaţie
 capsula articulară şi ligamentele limitează
retropulsia după această poziţie*
 realizata de fibrele oblice ale muşchiului
temporal +m. DG

Koolstra JH, Naeije M, van Eijden TMGJ. The threedimensional active

envelope of jaw border movements and its determinants. J Dent Res
2001;80:1908–1912.
LATERALITATE
Miscari limita in plan frontal

Lateralitati
Deschiderea gurii
lateralitatea
Miscarea de lateralitate-actiuni la niv condilului

Un condil se roteste –W
Un condil este tras spre anterior si medial –nonW
lateralitatea mandibulei rezultă de la o variaţie asimetrică a propulsiei:
muşchiul pterigoidian lateral de pe partea care face translaţia-nonW
porţiunea mijlocie a m. temporal de parte lucrătoare W trebuie să asiste
această mişcare prin a menţine condilul lucrător şi a-l preveni să devieze spre
anterior
Miscarea Bennett 1-1,5mm/ unghiul bennett (10-15)
Lateralitate dreapta

Punctul interincisiv se misca la

dreapta si anterior iar
Condilul opus face o translatie
anterioara si inauntru
Polul medial-rotatia in lateralitate a
condilului lucrator
Simulare clinica lateralitate-
plus m condil

Fata de axa verticala-cond lucrator se roteste si apoi translateaza lateral

Condilul nelucrator se misca anterior
Fata de axa sagitala-cond lucrator e pe loc
Cond nelucrator-se misca in jos si medial
Lateralitate dreapta pana in
cap la cap
Lateralitate dreapta
Unghiul Bennett
In lateralitate

 Mandibula se misca corporeal spre partea

lucratoare in plan orizontal

 BENNET SIDE SHIFT

2 componente: ISS si PSS

BENNETT SIDE SHIFT

MOMENTUL TRANSLATARII COND ORBITANT(NELUCRATOR)
RAPORTAT LA MISCAREA SA DE INAINTARE
Immediate side shift-Progressive side
shift

Cond nelucrator ISS

Din centric pleaca direct in jos
PSS
Anterior
medial-----nu exista ISS
Cond Nelucrator
Din centric pleaca
Medial
In jos
Anterior----exista ISS
Progressive side shift=progresive
lateral translation

Portiunea care translateaza in

lateralitate- CP
Proportionala cu miscarea de
anvansare a condilului orbitant
Determina valoarea unghiului
Bennett
Daca lig TM e scurt si
peretele medial e abrupt-no
ISS
Unghiul Bennett

 Direct corelat cu
 Morfologia anatomica a peretelui medial al
cavitatii glenoide
 Importanta protetica
 -marimea sa afecteaza “corelata”morfologia
ocluzala=relatiile ocluzale
 Cu cat e mai mare deplasarea condilului fata de poz
initiala
 Aria de contact/lucrator si balans –mai distalizata
 Cuspizii inferiori mai mici
 Relief palatinal frontali mai accentuat (overjet)
In miscarea de lateralitate

 Dezocluzia dintilor de pe partea nelucratoare

 Dintii de pe partea lucratoare sa poata realiza
o excursie pe un traseu bine determinat
 -cuspizii activi sa se miste prin santurile dintre
cuspizii antagonisti
 “ESCAPE WAYS”
Cu cat e mai mare translatia
laterala-cusp post mai mici
Muschi implicati in
lateralitate
 Temporal
 Pterigoidian lateral(2) (CONTRIBUIE SI LA
DESCHIDEREA GURII cu m suprahioidieni)
 Pterigoidian medial(3)
 2 act cu 3 de pe aceeasi parte avanseaza condilul
in timp ce celalalt condil se roteste
 2 si 3 se contracta alternativ pt producerea m de
lateralitate
 SI LIGAMENTE DE PE PARTEA LUCRATOARE
 PTEGORIDIANUL MEDIAL

RIDICARE PROPULSIE

CONTR UNILATERALA-MISC MEDIOTRUZIVA

PTERIGOIDIANU LATERAL

SUPERIOR

INFERIOR
CONTR PTERIG EXTERN INFERIOR DE
PE PARTEA NELUCRATOARE
 Miscari limita in plan
orizontal

RC-primul contact dentar cand

condilii sunt bine situati in cav
IM este anterior cu 1mm fata de glenoida
punctele ABT IM-intercuspidarea maxima in plan
orizontal
Arcul gotic
Trasarea Arcul gotic
centrofixul
Avantaje dezavantaje
Miscari posibile din RC

 Propulsie RC
3
 Lateralitate: 1
 Dreapta IM
 Stanga 4 2
P

Din fiecare pozitite de lateralitate se poate ajunge in propulsie

Anvelopa miscarilor functionale in plan orizontal

1-LATERALITATE STANGA
2-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE STANGA
3-LATERALITATE DREAPTA
4-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE DREAPTA
Glosarul de termeni protetici
recomanda
 “Central bearing tracing,Gothic arch tracing,Needle point tracing as the pattern
obtained on the horizontal plate used with a central bearing tracing device
 Provides a central point o bearing or support between maxillary and mandibular
dental arches. It consists of a contacting point that is attached to one dental arc
and a plate attached to the opposite arch. The plate provides the surface on wich
the point rests or moves and on wich the tracing of the mandibular movement is
recorded.It may be used to distribute the occlusal forces evenly durring the
recording of the maxilo-mandibular relationship and/or for the correction of
occlusal disharmonious contacts.”
 Toate miscarile in plan orizontal pornesc din varful arcului gotic
 Varful (RC)-punct de referinta reproductibil
 Trasarea grafica a arcului gotic asigura-inregistrarea RC-se face cu
o forta minima de inchidere distribuita uniform spre tesuturile de
suport
Cum apare desenul arcului gotic fct de dispozitivul
folosit
CENTROFIX
Ac inscriptor pe sablon mdb Ac inscriptor pe placuta maxilara
placuta de inscris la maxilar placuta de inscris pe sablon mdb

 Unghiul desenat va fi cu  Unghiul desenat va fi cu

varful spre cavitatea orala varful spre exteriorul
 Bratele in afara cavitatii bucale
 Bratele in afara

Desen pe placuta Desen pe placuta

maxilara mandibula
Semnificatia rezultatului trasarii grafice

Trasare precisa
Amplitudine si simetria deplasarilor

Amplitudine mare a deplasarilor in lateralitate

Laxitate articulara
Amplitudine mare a deplasarilor/mobilitatea bazelor
protetice in lateralitate

Traseu asimetric datorat unei probleme articulare

Deplasarea e limitata de partea condilului afectat

Arc mic Deplasari restranse necoordonare musculara

Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic

Instabilitatea bazelor protezelor in propulsie
Interpretarea Gerber-a arcului gotic

 Clasic-simetric, unghi de 120grd la varf=ATM sanatoasa fara

interferente pe traseul condilian,ghidaj muscular echilibrat
 Aplatizat-unghi foarte obtuz-marked lateral movement of
condyle in the fossa
 Asimetric-limitarea miscarii pe partea mai scurta
 Rotunjit-miscare retruziva deficitara. Antrenare pacient(poate
aparea si dupa foarte multe inregistrari la acelasi pacient)
 Desen miniaturizat-restrictionarea miscarilor/baze asezate
necorespunzator/durere in timpul inregistrarilor/edentatie
veche cu inhibarea miscarilor condiliene
 Desen dublu-alterarea DVO in timpul inregistrarilor
 Intrerupt-interferenta bazelor in lateralitate
 Atipic-tipar muscular gresit posibil dat parafunctiilor (bruxism)
 Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic
 Incizia

după contactul cu
coborârea mandibula este alimentul,
mandibulei ridicată mandibula continuă
să se închidă

Jankelson B, Hoffman GM, Hendron JA. Physiology of the stomatognathic system. J Am Dent Assoc
1953;46:375–386.
Sheppard IM. Incisive and related movements of the mandible. J Prosthet Dent 1964;14:898–906
 Incizia
 în timpul contactului incizal ambele capete ale
m. Pt. lat sunt active pentru a preveni o
dislocare necontrolata spre posterior si
superior
 Experimente efectuate cu ajutorul EMG arata
ca si m. temporal este important in incizie
deoarece genereaza forta muscaturii

Gibbs CH, Mahan PE, Wilkinson TM, Mauderli A. EMG activity of the superior belly of the lateral pterygoid muscle in
relation to other jaw muscles. J Prosthet Dent 1984;51:691–702
Møller E. The chewing apparatus: An electromyographic study of the action of the muscles of mastication and
itsCorrelation to facial morphology. Acta Physiol Scand 1966;69(suppl 280):1–229..
 Masticatia

deschidere

ciclul masticator închidere

zdrobire

Hiiemae KM. Mammalian mastication: A review of the activity of the jaw muscles and
movements they produce in chewing. In: Butler PM, Joysey KA (eds). Development,
Function and Evolution ofTeeth. New York: AcademicPress, 1978:359–398.
 Masticatia
 mandibula se roteşte în jurul axei verticale din spatele
condilului de pe partea lucrătoare
 ambii condili şi discurile translatate spre anterior
 părţile lucrătoare se deplasează înapoi spre linia
mediană în timpul deschiderii atunci când nivelul de
activitate în partea de echilibru a muşchiului
pterigoidian lateral depăşeste nivelul de activitate din
partea lucrătoare*

Stohler CS, Yamada Y, Ash MM Jr. Antagonistic muscle stiffness and

associated reflex behavior in the pain dysfunctional state. Helv Odontol Acta
1985;29:13–20.
Ce cuspizi fac zdrobirea/mentinerea
alim pe tabla ocluzala
 Cuspizii de sprijin-
centrici-mentin DVO
 Cuspizii V sup si linguali
inf-de ghidaj-NON
CENTRICI”shearing
cusps”
 Mentin mancarea pe
tabla ocluzala
 Dau stabilitate
contactelor ocluzale
 GHIDEAZA MDB INAPOI
IN IM
 Studii in vivo

 traiectoriile condilare
 Coincid există compresie în ATM în timpul cursei de
închidere
 Nu coincid, ATM este sau doar usor sau deloc
comprimat în timpul masticatiei

Huddleston Slater, J., Visscher, R., Lobbezoo, F., & Naeije, M. (1999). The intra-
articular distance within the TMJ during free and loaded closing movements. Journal
of Dental Research , 78, 1815-1820.
Concluzie primara
 Pac face miscari moderate
 Misc mandib
 Extreme
 Fara contacte dento-dentare (in plan vertical)
 Cu contacte dento-dentare (incizie, deglutitie, masticatie si patologice in
bruxism) pacientul inghite intr-o pozitie ferma unica in care cuspizii
articuleaza in fosete antagoniste-contacte ferme la sfarsitul ciclului
masticator
 La ed total inocluzie in zona frontala dispare ghidajul anterior
 Ghid post nemodificat teoretic
 Determinantul muscular isi modifica contractia primind inf doar de la
recept din mucoasa, os periost limba
 Modifciarea engramei masticatorii

 RC=IM la edentat
 Studii in vivo
 distanţele de mişcare ale centrelor cinematice
ale condililor sunt mai scurte pe partea
ipsilaterala decât pe partea contralaterală.
 această presupunere că articulaţia ipsilaterală
este mai puţin încărcată în timpul masticaţiei
poate explica de ce pacientii cu ATM dureros
raporteaza o durere mai mica atunci când
mănâncă pe partea articulaţiei dureroase

Naeije, M., & Hofman, N. (2003). Biomechanics of the human

temporomandibular joint during chewing. Journal of Dental Research , 82,
528-531.
discul
 Studii in vitro

 mişcările continue laterale (bruxism)

pot conduce la perforaţia laterală a
ambelor discuri –

Reina, J., Garcia-Aznar, J., & Dominguez, J. (2007). Numerical estimation of bone density and elastic constants distribution in a human mandible.
Journal of Biomechanics , 40, 828-836.
Tanaka, E., del Pozo, R., Tanaka, M., Asai, D., Hirose, M., Iwabe, T., et al. (2004). Threedimensional finite element analysis of human
temporomandibular joint with and without disc displacement during jaw opening. Medical Engineering & Physics , 26, 503-511.
 Studii in vitro

 încărcarea ATM-ului în timpul ocluziei statice este mai

mare la subiecţii cu deplasare discală decât la
subiecţii cu poziţia discului normală

Iwasaki, L., Crosby, M., Gonzalez, Y., McCall, W., Marx, D., & Nickel , J. (2009). Temporomandibular
joint loads in subjects with and without disc displacement. Orthopedic Reviews , 1, 90-93.
 Studii in vitro

 stresul translaţiei mediolaterale din timpul

mişcărilor de închidere/deschidere poate duce
la compromiterea discului prin apariţia
fenomenului de oboseala

Gallo, L., Chiaravalloti, G., Iwasaki, L., Nickel, J., & Palla, S. (2006).
Mechanical work during stress-field translation in the human TMJ.
Journal of Dental Research , 85, 1006-1010.
Engrama masticatorie la
edentatul total
 Depinde de 4 categ de factori
 Engrama avuta ca dentat
 Determinantul posterior (RC)
 Rel intermax stabile cu noile proteze
(DVO/SIF/rel Im-RC/poz dd fata de buze,
limba)
 Stabilitatea generala a noilor proteze
Corelatii misc mandib si rel
ocluzale
 Folosim miscarea de rotatie pura in ABT pt
transferul model sup in articulator cu arcul
facial
Triunghi Bonwill-
dvo

 Rar consevata si transferata pe noile proteze

 Greu de depistat la edentatul total
 Se tatoneaza prin teste functionale-DVO
tolerata de pacient
 Subevaluarea DVO-alterare fizionomie
 Supraeval DVO-dispare SIF, dd raman in
contact permanent(>18min/zi)atrofie os
RC=IM

 Confera stabilitate protezei

 De obicei-poz mai anterioara si in deglutitie
contactele dt-dt nu se mai potrivesc
 Dif mici pac se va obisnui/abraz dt artif
 Dif mari nu
 Se va pastra prot max si se va reface cea mandib
(de la ling indiv)
 Daca pacientul a avut LC si nu se obisnuieste cu
PC sau bruxomani-articulatoare semiadaptabile
Pozitita dintilor fata de buze-
limba
 Dintii artificiali trebuie plasati in zona
neutrala
 Def Zona neutrala=zona de echilibru=spatiu
neutral
 Tehnici de inregistrare zona neutrala
Stabilitatea generala a
protezelor
 Stabilitate in masticatie
 Stabilitate in fonatie
 Stabilitate in miscarile functionale
 Def stabilitate
 Pac tanar cu substrat osos bine reprezentat-
dd anatoformi (pante cuspizi 30-40grd)
 Pac varstnici substrat osos atrofiat dd
necuspidati
Ocluzia functionala la edent
total
 Tratament cat mai individualizat
 Contacte multiple, stabile, bilaterale, intensitate
egala
 Pe frontali nu sunt contacte: nu vom folosi hartie
in potcoavaci fasii pe dintii laterali+C
 Stopuri ocluzale de grd 1 si 3
 Montare normala=cusp de rang1-Palatinali-sant
MD sau foseta dd antag-pe mijl crestei-efect
stabilizant
 Montare inversa=cusp de rang1-Linf
Muschii mandibulari

 Muschi puternici sub control voluntar

 Unii sunt penta-penati
 Misca mandibula (ridica-coboara) si o rotesc
astfel incat arcadele dentare sa poata efectua
masticatia
 4 principali:temporal/maseter/pterig medial si
lateral
 Cu exceptia pterig lateral toti sunt ridicatori
 Muschi masticatori

Temporal
Maseter
Pterigoidian intern (ridicatori)
Pterigoidian extern (de
ghidare)

Coboratori
Suprahioidieni:
digastric
milohioidian
stilohioidian
geniohioidian
Muschiul temporal

 Fosa temporala/procesul coronoid/marginea

anterioara a ramului

 Actiune:
 -RIDICARE
 RETROPLUSIE
https://www.youtube.com/watch?v=Rde5qudjiQY

M TEMPORAL
M temporal-anat si functii
Muschiul maseter

 Arcul zigomatic si osul zigomatic

 Partea laterala a ramului ascendent
 Actiune:
 -RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=BJ9uUSyhyYc

M MASETER
M maseter-functii
PTERIGOIDIANUL INTERN

 suprafata mediala a lamei pterigoidiene

 Osul palatin
 Tuberozitate
 fata mediala a unghiului mandibular
 Suprafata inferioara a ramului mandibular
 Actiune:
 RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=QXKnd_yIU2Y

PTERIGOIDIANUL MEDIAL SAU

INTERN
Pterigoidianul medial-intern
PTERIGOIDIANUL EXTERN

 capul superior suprafata infratemporala a aripii

mari a osului sfenoid
 Gatul condilului
 Discul articular
 Actiune:
 PROPULSIE-la contractia bilaterala
 LATERALITATE-la contractia unilaterala a unuia
se misca mandibula in directie opusa
 Capul inferior-partea laterala a lamei laterale
pterigoidiene
https://www.youtube.com/watch?v=IYisgSo03Ds
Pterigoidianul extern-
lateral
ligamente

 Au actiune pasiva limitatoare asupra

miscarilor extreme
 Ligamentul temporomandibular
 Sfenomandibular
 Stilomandibular
Limita inchiderii superioare

 Contactul initial are loc intre versantii meziali

maxilari si cei distali mandibulari
 Apoi mandibula se misca supro-anterior
(shift) pana in IM
 exista o diferenta de1,25mm intre RC si IM la
majoritatea populatiei
La proteza totala nu
exista contact intre
frontali=inocluzie
Verticala si sagitala
ARTICULATOARE
 ARTICULATOARE

Dupa inregistrarea datelor cu

arcul facial
Pasi de urmat

 Masuta de transfer-ghipsare furculita

 Montare model maxilar-ghipsare
 RC+ ghipsare-montare model mandibular
 Propulsie-reglare
 Lateralitati-reglare
TRANSFER ARC FACIAL Ghipsare furculita la Ghipsare mod max la
masuta de transfer articulator

SABLON-determinare si
inregistrare DVO si un RC
arbitrar

Arc gotic-RC Arcade in RC la DVO

habitual Montare model
mandibular

MACHETE LA GATA
ARTICULATORUL-Scopul sau

 Mentin modelele intr-o relatie fixa

determinata
 Simuleaza miscarile mand de deschidere si
inchidere
 Simuleaza miscarile extreme ale anvelopei
functionale
 Si pe toate cele incluse in anvelopa fct
La ce ne trebuie?

 Diagnostic de ocluzie –dt nat si artificiali

 Planificarea etapelor de tratament in fct de
relatia dintre dinti nat si artificiali-ocluzie
echilibrat balansata
 Utile in realizarea restaurarilor protetice
 Pt corectitudinea lucrarilor protetice
 Aranjamentul dintilor artificiali
Cerinte minime pt indeplinite de un
articulator

 Sustinere modele in pozitia orizontala/verticala

corecta
 Modelele sa poata fi detasate si reatasate cu
usurinta
 Sa accepte transferul datelor cu arcul facial
 Deschidere-inchidere in ABT
 Materiale rezistente la uzura/ sa nu fie foarte
mari sau foarte grele
 partile mobile sa se miste usor
 Partile imobile sa fie rigide.
Cerinte suplimentare

 Ghidajul condilian sa permita propulsia si

lateralitatea
 Ghidajul condilian sa fie ajustabil in sens
orizontal
 Sa permita reglarea unghiului Bennet si a
miscarii B
 Masuta incizala sa poata fi ajustabila
clasificare

 Dupa teoriile ocluzale

 Dupa tipul inregistrarii ocluziei
 Dupa capacitatea simularii miscarilor
mandibulare
 Dupa tipul reglajelor
 Teorii ocluzale
Bonwill-dintii se misca dupa ghidajul condilian si
incizal
Triunghiul lui Bonwill (4 inch)
Permit lateralitate-miscarea mecanismului
articular doar in plan orizontal
Teoria conului Hall-dintii mandibulari se misca
pe suprafata unui con a carui axa face 45grd cu
planul ocluzal
Teoria sferei-propune ideea ca dintii mdb se
misca pe suprafata unei sfere (sfera Monson)cu
diametru de 8inch
Centrul sferei e pe glabella, supraf sferei trecu
prin fosa glenoida-eminente articulare
Ilustrare teorie Monson
Sfera Monson cu centrul pe Transpunerea teoriei in
glabela articulator
Articulatoarele dentare

Clasificare:
-Cls.1 Articulatoare statice
-Cls.2 Articulatoare
neajustabile
-Cls.2 Articulatoare
semiajustabile
-Cls.3 Articulatoare total
ajustabile
148
 -Ax de inchidere defectuos
-Nu se pot efectua reglaje
De ce nu asa? -Nu simuleaza corect
miscarile mandibulei-
miscarile nu se fac pe valori
medii
-Nu este compatibil cu un
arc facial
-Nu poate fi setat individual
–unghiul Bennet, panta
condiliana etc.
-Nu poate fi calibrat
-Nu pot fi mobilizate
modelele
-Montare inexacta
-Spatiu vertical foarte mic
ETC.

149
Artex CR
Artex de tip CR | Art. 218760
Tip: Arcon
Panta condiliana reglabila: de la
-20 ° la 60 °
Rază de curbură: 19 mm
Unghiul Bennett: -5 ° la +30 º
Protruzie: 0 - 6 mm,
Retruzie: 0 la 2 mm
Imediate Sideshift (ISS): de la 0 la 1,5
mm
Distanta dintre brate: 126 mm
 Pinul incizal
La mijlocul tijei verticale
Varful sau reprezinta
Punctul de referinta anterior al
articulatorului
Corespunde cu linia mediana
La niv pl de ocluzie interincisiv
sup
Punctul de ref post-auditory pin
Condylar shaft-permite rotatie
La el se ataseaza elementul
condilian
Centrele de rotatie diferite schimba arcul de
inchidere
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
diferita
ocluzor

articulator
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
diferita
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
Distanta dintre condili si dinti e cruciala
diferita

Acest lucru se obtine cu ajutorul arcului facial

Ghidaj condilian

 Ghideaza miscarile condilului

 La articulatorul mediu-panta-la bratul
superior, avand o inclinare medie a miscarii
de prolpulsie si nu poate fi reglat
 Lateralitatea de asemenea poate fi la valori
medii
Planuri de referinta

 35GRD PROPULSIE-
plan de referinta NHP
 Lateralitate 10grd
 40 grd propulsie-plan
de referinta OF
 Lateralitate 15grd
 30 grd plan referinta
Camper
 Lateralitate 5-10grd
Clasificare articulatoare

 1-ocluzor
 2-Gysi simplex (1914)-instrument la care se pot
regla traiectoriile condiliene, miscarea de
lateralitate in raport cu unghiul bennet ABT
coincide cu balamaua articualtorului
 3Gysi Trubyte, Whip mix-articulatoare
adaptabile: arc facial transfer pantograf
complicat inregistreaza toate miscarile
 La edentatul total se utilizeaza cel mult
articulatoare semiadaptabile cu arcuri faciale
simple
MULTUMESC PT ATENTIE