Sei sulla pagina 1di 77

MATERIALE DENTARE

CIMENTURILE DENTARE
Forma de prezentare:
Pulbere/lichid; Pasta/lichid; sistem bicomponent rezultand o pasta cremoasa dupa preparare.
Materiale de fixare provizorie sau de durata a protezelor dentare.
Pot fi livrate in capsule, seringi (sisteme predozate).
Cimentare : cimenturi cu adeziune pur mecanica (FOZ, ZOE)
cimenturi cu adeziune chimica (lipire=fixare adeziva chimica); CIS, PCZ, EBA
+cimenturi diacrilice.
Indicatii:
Restaurari coronare;
Fixare diferita a 2 suprafete;
Protectie pulpo-dentinara.
Clasificare :
a) dupa indicatia clinica :cimenturi de fixare ;
cimenturi pentru restaurari coronaree ;
cimenturi pentru protectie pulpo-dentinara ;
b) dupa compozitie:

cimenturi

minerale :

FOZ ;
C.S.F ;
C.S.
minerale +liant organic:

c) dupa timpul de mentinere in cavitatea bucala :


-temporare;
-de durata.
d) dupa componenta lichidiana :

acid fosforic :
fenoli:
acid poliacrilic:

ZOE;
ZOE + polimer;
EBA ;
C.Policarboxilat ;
C.I.S.

F.O.Z;
C.S.F;
C.S.
ZOE; ZOE armate ; EBA ;
C. Policarboxilat ;
C.I.S.

CIMENTURILE OXI-FOSFAT DE ZINC (FOZ)


Clasificare :
A.D.A.=2 tipuri
cimentari (clasa I)-particule f. fine ;
alte utilizari (clasa II)-granulatie medie-obturatii baza, canal ;
Pot avea priza normala/rapida.
Forma de prezentare :
Sistem pulbere-lichid
Pulbere=flacon de sticla +lingurita de plastic ;
Lichid=flacon de plastic cu dozator.
Compozitia :

Pulberea:
ZnO 80-90%.
Mg O 10%;
Cuart (SiO2)4%;
Alumina (Al2O3)
CaF2.
Pulberea poate fi cu granulatie fina ce formeaza un film micronic pentru cimentare sau cu granulatie
medie pentru obturatii.
Lichidul :

solutie de apa +acid .


acid ortofosforic :45- 65%
neutralizanti de aciditate : (Al,Zn) 2,5-7,1%.

Timpul de priza se inscrie in ISO (4-8minute) conditionat de :


temperatura scazuta =creste timpul de priza (iarna);
proportia de apa din lichid scazuta creste timpul de priza ;cand se lasa flaconul deschis ;
dimensiunea particulelor mari=creste timpul de priza;
raportul pulbere/lichid : lichid in exces creste timpul de priza ;
viteza de incorporare a pulberii in lichid mica creste timpul de priza.
Dozare/Preparare :
1) clasica: manuala metoda saturatiei progresive, adaugand cantitatea de pulbere la un anumit
numar de picaturi in lichid; metoda cea mai frecventa;
2) moderna:
capsule-malaxare mecanica;
seringi-automixing.
Avantajele prepararii moderne : vezi C.S.
Recomandari practice :
Agitarea flacoanelor ;
Inchidere etansa a flacoanelor ;
Contraindicata utilizarea ultimei 1/5 lichid (reziduu) ; apar depuneri cristaline ;
Proprietati :
Rezistenta la compresiune buna peste 70MPa ce apare foarte rapid dupa priza (1 ora =maxim)
Solubilitate mica rigiditate mare ;
Rezistenta la torsiune slaba ;
Retentia , adeziunea pur mecanica;
Etanseizeaza spatiul dintre coroana si bont.
PH=mic, mai mic de 2 ; la 3 minute =3,4-4 ; la 1 ora= 5-6 ; la 24 ore=6-7 ; cimenturile FOZ
au efect toxic initial ;
In mediul oral solubilitate mica ; in mediul acid solubilitatea mare ;
Biologic: efect toxic initial dar tamponat in timp
Valoarea adeziunii chimice=0.
Indicatii :
Obturatii de baza in cavitati medii ;
Obturatie secundara in combinatie cu liner (cavitati adanci) ;
Obturatii coronare dinti temporari ;
Obturatii de canal+antiseptice: timol, iodoform ;
Cimentarea restaurarilor protetice fixe (coroane, PPF, D.C.R.)
Reparare modele fracturate.

Denumiri comerciale :
ADHESOR (Spofa) ; ZINC CEMENT (S.S.White) ; HARVARD CEMENT (H.D.G.m.b.H);

CIMENTURILE ZOE
Eugenol = derivat fenolic ;efect antibacterian puternic dar si toxic.
Clasificare:
Tip I : fixari privizorii
Clasa I:pulbere/lichid;
Clasa II:pasta/pasta care se intareste;
Clasa III : pasta/pasta care nu se intareste ;
Tip II : pentru fixari permanente :pulbere/lichid ;
Tip III :pentru obturatii de baza si obturatii provizorii :pulbere/lichid ;
Tip IV : pentru captusirea peretilor cavitatii : clasa I :P/L
si clasa II: pasta-pasta.
Compozitie:
Pasta A:
-ZnO purificat
-colofoniu ce mareste rezistenta mecanica ;
-stearat de zinc ;
-acceleratori de priza (acetat de zinc, clorura de zinc sau sulfat de zinc).
Pasta B :
-eugenol sau ulei de cuisoare.
Forma de prezentare :
Pasta-pasta.
REPIN :

a) cu eugenol ;
b) fara eugenol.

Cimentari :

P/L =4/1pana la 6/1 ;


Cu o spatula ;
Timp de spatulare 1 30 pentru a ingloba o cabtitate mai crescuta de pulbere.

Proprietati :
1) Mecanice inferioare F.O.Z. ;
2) Rezistenta la tensiune, compresiune scazuta;
3) Efect calmant asupra pulperi dentare ;
4) Antibacterian, dar iritant in contact cu tesutul ;
5) Incompatibil cu R.D.C. inhiba polimerizarea;
6) Bun izolant termic ;
7) Adeziune mai crescuta decat F.O.Z ;
Timpul de priza :
Factorii care influenteaza :
functie de marimea particulelor :pulbere fina =timp scazut ;
apa=accelerator de priza ;
tehnica de preparare ;
raportul pulbere/lichid ;

expunerea in atmosfera umeda scade timpul de priza ;


temperatura crescuta scade timpul de priza.

Indicatii:
obturatii de baza asociate cu FOZ =amalgam (tehnica clasica) ;
coafaje indirecte ;
obturatii de canal ;
obturatii provizorii
cimentari restaurari protetice fixe.
Repin: material de amprenta
nu de obturatii pentru ca are un efect iritant local.
Denumiri comerciale :
KALSOGEN(Detrey) ; TEMPORARY CEMENT ;
CIMENTURI ZOE ARMATE
Sunt cimenturi armate cu polimeri sau rasini naturale pentru a creste proprietatile mecanice.
Indicatii :
Obturatii de baza ;
Cimenturi provizorii ;
Obturatii coronare provizorii.
Forma de prezentare :P/L
Pulberea :
oxid de zinc :70% ;
colofoniu :28% ;
stearat de zinc ;
acetat de zinc ;
aditivi :polimetimetacrilat=PMMA, polistiren, policarbonati.
Lichidul :
eugenol.
Avantaje :
Se manipuleaza usor ;
Proprietate mecanica superioara ZOE clasice ;
Toleranta pulpara mai mare ca FOZ ;
Proprietatile mecanice se gasesc intre ZOE simple si FOZ;
Biologic sunt asemanatoare cu cimenturile simple.
Dezavantaje :
Descompunerea hidrolitica in mediul oral poate detemina colorarea protezelor acrilice ;
pot genera alergii si reactii inflamatorii ale tesuturilor moi.
Dozare:
3/1 restaurari; 5/1 protectia pulpo-dentinara (obturatii de baza).
! Exista tendinta incorporarii de cantitate scazuta de pulbere in lichid rezultand cimenturi cu
proprietati mecanice scazute.
Preparare :
Flaconul cu pulbere se agita ;
Flaconul cu lichid se incalzeste si agita ;

P+L se amesteca cu spatula.


Timpul de lucru :4-5 minute
Timpul de priza :7-9 minute (se inscrie in ISO).
CIMENTURI E.B.A. - Cimenturi Etoxy-Benzoic Acid
Pot fi considerate ZOE armate; sunt primele din grupa cimenturilor minerale cu adeziune chimica.
Au un efect chelator.
Compozitia chimica :
Pulberea :
Oxid de zinc :70-80% ;
Oxid de aluminiu :20-30% ;
Polimeri :6%(uneori).
Lichidul :
eugenol (40-30%)+EBA (50-60%) ;
Forma de prezentare:
Pasta-pasta ;
Pulbere-lichid.
Flacoanele trebuie agitate inainte de utilizare.
Timpul de preparare :60-90secunde
Timpul de priza :7-12 minute
Au retentia mai scazuta decat FOZ.
Avantaje :
Se prepara usor; Intervalul de priza relativ lung care permite fixarea PPF cu agregare multipla.
Dezavantaje :
Retentia mai slaba decat FOZ ;
Indicat pentru fixari de durata doar in cazul unor proteze cu buna frictiune.
Indicatii :
Obturatii de baza ;
Restaurari de bonturi coronare.
CIMENTURI POLICARBOXILAT
Clasificare :
1) tip I : pentru fixarea lucrarilor protetice ;
2) tip II: pentru obturatii.
Forma de prezentare :
Pulbere/lichid ;
Capsulat ;
Anhidru.
Compozitie:
Pulbere:
ZnO;
MgO;
Al2O3;
Coloranti;
Unele au fluorura de staniu ce cofera rezistenmta mecanica crescuta.
Cimenturile policarboxilat armate au rezistenta mecanica superioara.

Lichidul :
- acid poliacrilic ;
- Apa.
Poliacizii confera capacitatea de a adera la structurile dure dentare si la materialul protezelor dar
acidul piacrilic se gelifica pastrat la temperaturi scazute. Copolimerii cu acidul acrilic si altii confera
stabilitatea lichidului.
Preparare :
- Placute sticla/hartie cerata ;
- Pulberea si lichidul se agita ;
- Pulberea se incorporeaza toata in lichid timp de 30 secunde amestec vascos si lucios.
- Piesa protetica se insera rapid evitand contactul cu saliva (izolare cu diga).
- Timpul de priza : 5-9 minute la temperatura 37C si creste prin scaderea temperaturii.
- Instrumentarul se curata inainte de intarirea materialului.
- Izolare dinti vecini, coroane metalice.
Proprietati :
- Vascozitate crescuta fata de FOZ ; in urma prepararii rezulta un film micronic 25 ; se comporta
ca un gel tixotropic (gelul tinde catre faza lichida). Dupa preparare se insera rapid in cavitati.
- Timpul de priza mai lung : 6-8 minute la 37C ;
- Rezistenta la compresiune mai mica ca FOZ ;
- Rezistenta la tractiune mai mare ca FOZ ;
- Fragilitate mai mica ; adeziune buna la aliaje metalice (exceptia aliaje Aur) ; aliajele aur se
conditioneaza pentru a creste adeziunea;
- Biocompatibilitate excelenta ; Efect anticarios datorita SnF2.
Indicatii :
1) tip I : fixarea de durata a lucrarilor protetice conjuncte ;
fixarea unor atele de imobilizare a dintilor ;
2) tip II : obturatii de baza, de canal, retrograde.
Denumiri comerciale: BINDEX :
CIMENTURI RASINICE
Asemanatoare, dar nu identice RDC
Compozitie + adeziune mecano-chimica superioara tuturor materialelor prezentate pana acum.
Caracteristici:
fixarea coroanelor (ceramice, aliaje nobile, nenobile);
incrustatii;
restaurari adezive;
fatete ceramice;
suruburi intracanalare;.
Proprietati: adeziune dubla la smalt si dentina (micromecanica si chimica).
Compozitie :
Componenta organica :
monomer de baza bis GMA (+EGMA)
Componenta anorganica :
oxid de siliciu; polisticle de Be-Al-B-Si.
Au monomer de dilutie in cantitate mare ce confera fluiditate.
Produse comerciale : NEXUS, DURALINE, VARIOLINK II
Tehnica adeziva :
Pentru incrustatii :
Conditionarea cu HF (ca un gel) ;
Se silanizeaza incrustatia cu primer ce favorizeaza imbinarea adeziva ;
Pentru tesuturile dure :

Conditionarea cu acid ortofosforic (15-60secunde) ; spalare ; degresare, uscare ;


Aplicare primer pe tesut ; Aplicare ciment sub presiune cu fuloarul apoi se indeparteaza excesul ;
Se fotopolimerizeaza.

LINERII
Sunt produse pe baza de hidroxid de calciu sau C.I.M.R. pentru protectia plagii dentinare.
Plaga dentinara este : nesangeranda ; dureroasa, infectata.
Ea poate fi protejata :
Primar :
aplicare de lacuri (lineri) in cavitatile superficiale si medii.
Secundar
prin aplicarea cimenturilor in dublu strat :lineri pe baza de didroxid de calciu+
cimenturi pe baza de fosfat de zinc (F.O.Z.)/C.I.S. ;
Clasificare
Linerii :

pe baza de hidroxid de calciu ;


C.I.M.R. ( C.I.S FOTO) ;

A. Linerii pe baza de hidroxid de calciu


Ei se aplica strict parapulpar sub obturatii de amalgam, rasini compozite, silicat pentru protectia
pulpei dentare, cu scop izolator si stimularea neodentinogenezei.
Observatie clinica :
Sub obturatii de amalgam se indica tratamentul plagii dentinare (cavitati profunde, medii) : linerhidroxid de calciu +F.O.Z. /C.I.S. ;
Forma de prezentare :
Sistem bicomponent :
Sistem monocomponent:

pasta-pasta (DYCAL);
pasta.

Denumiri comerciale : CALCIMOL ; PULPDENT ; HYPOCAL.


Aplicarea se realizeaza strict parapulpar , in grosime de 20, conditionata in prealabil 20 secunde
El poate fi modificat prin adaugarea unui vehicul gras.
Compozitie :
Hidroxid de calciu (12-54%) ; Apa ;
Solventi organici volatili (colofoniu, metil, etil cetona) ;
Agenti antibacterieni : diiod-timol , fluor, fluorofosfat de calciu.
Proprietati:
Ph-bazic (11-12); Izolare electrica nu si termica a peretelui dentinar;
Rezistenta mecanica si duritate mica ;
Adeziune mecanica, nu adera chimic, exista riscul in timp al absorbtiei ;
Efect biologic: stimularea odontoblastilor si neodentinogenezei (coafaj direct).
Recomandari practice:
Strict parapulpar; 15-20 grosime ;
solubilitate maxima sunt dizolvate de apa ;
aplicarea de lacuri rezultand o membrana semipermeabila pe care se va aplica F.O.Z./C.I.S. ;
se aplica cu fuloare/excavatoare.
B.Lineri pe baza de CIMENTURI IONOMERE
doua variante : C.I.S. conventionale ; C.I.M.R. ;
Forma de prezentare,compozitia si tehnica de lucru asemanatoare C.I.S..
Denumiri comerciale: IONOSEAL (Voco); VITREBOND (3M); BASE LINE VLC (De Trey)
7
Roluri:

Creste adeziunea la nivelul dentinar; Donatoare de fluor; Efect carioprofilactic ;


Reactia pulpara este mai mica comparativ cu adezivii dentinari (C.I.M.R. ca lineri) ;
Nu se conditioneaza dentina cu acid poliacrilic (25%);
Adezivitatea crescuta datorita prezentei HEMA.

LACURI DENTARE
Se comporta ca si linerii in urma volatilizarii solventului organic.
Rezulta un reziduu rasinic cu un film protector la nivelul peretilor cavitatii ;
Rol protectie : (strict parapulpar), inhiba actiunea acizilor in timpul gravajului si a monomerilor de
baza (R.D.C.); Rol termic (izolator) ; Rol de blocare a migrarii ionilor metalici Ag, Sn ce determina
aparitia discromiilor; Rol in augmentarea etanseizarii obturatiilor de amalgam.
Forma de prezentare :
Solutii de rasini naturale /sintetice intr-un solvent organic.
Rasinile naturale sunt copal, colofoniu, nitroceluloza.
Solventul organic este cloroformul, acetona.
Se aplica prin pensulare 1-2 straturi care dupa aplicarea solventului organic ramane un film rasinic de
protectie (se aplica pe obturatii poroase).
Denumiri comerciale : COPALITE ; CAULK VARNISH; THERMOLINER(Voco) inhiba
transmiterea variatiilor termice ; AMALGAM LINER:
se aplica pe toti peretii cavitatii;
GAMMA BOND
-creste adeziunea si etanseitatea obturatiei de Ag la tesuturile dure.
Tehnica de lucru:
Izolare, uscare, curatire perete parapulpar ; se pensuleaza simplu / dublu ;
rezulta o membrana semipermeabila insolubila.
! Lacurile se aplica in cavitati superficiale , medii pentru obturatii de amalgam ;
Se contraindica aplicarea de lacuri sub obturatii de R.D.C. le dizolva ;
Se contraindica aplicarea sub obturatii de C.I.S.-micsoreaza adeziunea ;
Se aplica pe obturatii pentru compactizare, impermeabilizarea C.S., C.I.S., R.D.C. nu pe C.I.M.R
Proprietati :
protectia pulpara; creste etanseitatea marginala;
se previne infiltarea tesuturilor dure cu particule metalice (argint, cupru, staniu, mercur), deci
se previn discromiile.
Dezavantaje :
Aplicarea pe stifturi diminueaza retentiile ;
In cavitati diminueaza retentia inlay-ului ;
In cavitatile profunde au un potential toxic.

MATERIALE PENTRU OBTURATII CORONARE (RESTAURARI


CORONARE)
Totalitatea materialelor utilizate pentru restaurarea leziunilor odontale.
Se urmareste suprimarea durerii, tratamentul plagii dentinare si restaurarea coronara.
CLASIFICAREA MATERIALELOR DE OBTURATIE criterii:
1) starea de plasticitate:
a) plastice ;
b) neplastice (incrustatii).
Cele plastice pot fi:

fizionomice:

cimenturi silicat
au origine
cimenturi silico-fosfat;
minerala
rasini acrilice simple
au origine
rasini epoxidice;
organica
materiale organominerale(mixte):rasini cu armatura (semiinterpenetrate)
rasini compozite ;
compomeri
nefizionomice(metalice) amalgame.

2) dupa perioada de timp de utilizare in stomatologie:


Clasice:
cimenturi silicat
cimenturi silico-fosfatice
amalgame
aurul precipitat.
Moderne:
rasini acrilice armate ;
rasini compozite ;
cimenturi ionomere de sticla (C.I.S.) ;
compomeri ;
ormoceri
Proprietatile generale ale materialelor de obturatie coronara
- Plasticitatea - starea in care materialul pentru obturatie coronara poate fi introdus in
cavitate.Materialul trebuie sa prezinte o faza plastica de adaptare (initiala) si o faza plastica de
lucru (sculptare).
- Stabilitatea chimico-volumetrica : sa nu se dilate sau sa se contracte; sa nu se dizolve in
mediul bucal
- Aderenta: sa adere in regiunile marginale ale cavitatii; ideal ar fi aderenta chimica (rasinile
armate sunt mentinute mecanic, ormocerii nu prezinta aderenta chimica pura)
- Conductivitatea termica: sa prezinte valori scazute, apropiate tesuturilor dure dentare pentru a
opri transferul de caldura catre organul pulpar.
- Culoarea : identica sau apropiata de cea a dintilor naturali .
- Rezistenta mecanica:asemanatoare cu a tesuturilor dure (smalt)-ceramica , rezistenta la
abraziune.
Proprietati secundare ale materialelor de obturatie coronara
Timpul de priza:sa se inscrie in normele ISO( 3-5 minute).
Ablatia :sa se realizeze cat mai usor.
Prepararea, aplicarea, finisarea :sa se realizeze cat mai usor.
CIMENTURILE SILICAT
Reprezinta materialele plastice, estetice, utilizate in restaurarea coronara (pana in anii 1960).
Ultimele au fost inlocuite cu materiale moderne : rasini acrilice armate, mai ales rasini diacrilice
compozite.
Forma de prezentare :
a)sistemul bicomponent(conventional) : pulbere/lichid (flacoanele din material plastic, sticla inchisa
la culoare). Culoarea si denumirea se afla pe flacon, nuante intre 16-18.
b)sistemul predozat (capsulat).Partile reactante (P+L) sunt aplicate intr-un microrecipient (capsula)
fiind separate de o membrana din staniol.
Denumiri comerciale:
a)
FRITEX ;(Spofa),

FOSPHATZEMENT (Bayer);

FIXODONT (Detrey)
9

b)

PHOSPHOCAP
SILICAP (Vivadent)

predozate

Compozitia chimica :
pulberea :
-cuart (bioxid de siliciu):31,5-41,6%
-alumina (oxid de aluminiu) :27,2-29,1% ;
-fluoruri :13,3-22% ;
-oxizi de calciu :7,7-9% ;
-oxizi de sodiu :7,7-11,3% ;
-oxizi de zinc :0,1-2,9% ;
-pentaoxid de fosfor :3,5-5,3%.
lichidul :
-acid fosforic :48,8-55,5% ;
-neutralizanti: alumuniu:1,5-2%
zinc:4,2-9,1%.
Dozarea /Prepararea:
Dozarea:
a)extemporanee:1,6 g pulbere/0,4 ml lichid.
b)industriala: in capsule.
a) extemporanee:dozarea se face cu lingurite din plastic (pulberea) ; pentru lichid flacoanele sunt
prevazute cu picurator.Se aplica pe o placuta de sticla, hartie cerata la distanta una de cealalta..
Lichidul se aplica ultimul pe placuta deoarece exista riscul evaporarii. Se recomanda partea lucioasa
a placutei pentru a nu fi contaminat amestecul de alte impuritati ce exista pe partea mata a placutei.
b) industriala :cantitatea cantarita farmaceutic se aplica in spatii separate intr-o capsula, din material
plastic.capsulele contin cele doua componente. Ajung in contact prin perforarea unei folii de
aluminiu.
Prepararea :
a) clasica (manuala);
b) moderna (cu mixere speciale );
a) se inglobeaza in lichid din pulbere cu o spatula din inox sau din material plastic sau
agat.Cantitatea ramasa de pulbere se introduce treptat in lichid rezultand o pasta vascoasa cu
aspect mat.Timpul de spatulare pana la 1 minut.
Aplicarea in cavitate : - ideal :cand suprafata este mata si la ridicarea pe verticala se formeaza un con
care tinde sa revina la forma initiala.
b) cu mixere speciale (Silamat, Duomat, Cap vibrator). Se introduc capsulele dupa prealabila
perforare a membranei din interiorul capsulei. Rezulta o pasta cu aspect cremos.Timp de
preparare : 10-20 secunde.
Avantajele prepararii moderne :
se evita erorile dozarii extemporanee ;
se scurteaza timpul de lucru, dar si priza ;
se obtine o buna omogenizare.
Dezavantajele prepararii moderne :
pentru incepatori este necesar un timp de priza mai lung ;
cantitatea preparata este mai mare decat cea necesara ;
metoda este scumpa.
Tehnica de lucru:
cimenturile silicat se aplica in cavitate dupa o prealabila conditionare a cavitatii ;
se trateaza plaga dentinara (liner ca baza primara si cimenturi (FOZ, CIS) ca baza
secundara) ;
!!!!!Este obligatorie protectia plagii dentinare in cazul cimenturilor silicat fiind cele mai toxice
(sunt situate la limita inferioara a biocompatibilitatii).
10

aplicarea se realizeaza din profunzime in exterioriul cavitatii, usor in exces. Se mentine in cavitati cu
benzi de celuloid 2-3 minute = priza primara (conformatoare de celuloid tip coroane pe care le
adaptam) ;
finisare, prelucrare. Se indeparteaza excesul, prelucrarea primara la 10 minute de la priza
primara) Indicat ar fi ca finisarea sa aiba loc la 24 ore.
Reactia de priza :
reactie acido-bazica.
I)
particulele (pulberea) sunt dizolvate superficial in lichid astfel incat cam 20% din pulbere
participa la reactie rezultand un silicagel hidratat.
II)
reactia acid-baza se intensifica, ionii metalici migreaza la suprafata particulelor de sticla si
precipita ca fosfati, fluoruri rezultand un gel silicic (ce contine partile de sticla)
III)
cimentul are structura stratificata :
1) particule de sticla ;
2) particule acoperite de gelul silice ;
3) particule in gelul amorf ;
4) fosfatul de aluminiu.
Timpul de priza : (3-5 minute) este dependent de : temperatura mediului ambiant ; marimea
particulelor ; proportia pulbere-lichid ; timpul de preparare.
Proprietati :
- fizionomia: initial au fizionomie excelenta datorita indicelui de refractie asemanator smaltului, ce
se datoreaza aluminosilicatului. Se deterioreaza in timp scurt, devin opace in contact cu mediul
bucal, respiratia orala, la persoanele ce consuma citrice.
- stabilitatea volumetrica: coeficientul de dilatare este mic; ele se contracta datorita reactiei
exoterme. Contractia lineara:0,15-0,3% si contractia volumetrica :3-3,5%. Apare fenomenul de
separatie marginala.
- rezistenta mecanica : este asemanatoare dentinei, inferioara amalgamelor.Au rezistenta mecanica
buna la compresiune asemanatoare cimenturilor fosfatice.
- aderenta : se mentine datorita factorului mecanic (cavitati retentive), nu adera chimic.
- efect caripoprofilactic : prin continutul ridicat de flour ;
- biologic :sunt pulpotoxice(lichidul in exces).Se dizolva in mediul bucal (igiena precara, PH acid).
- conductivitate termica: are valori mici ceea ce contracareaza transmiterea variatiilor termice catre
pulpa.
Indicatii:
obturatii clasa III; obturatii clasa I pe fetele orale ale dintilor frontali ;
obturatii clasa V (azi contraindicate)
Contraindicatii :
cavitati clasa IV ; cavitati clasa I, II zona laterala.Azi s-au inlocuit cu cimenturile ionomere ;
marii consumatori de citrice.
Recomandari practice :
alegerea culorii sa se efectueze in raport de dintii naturali, dupa umectarea acestora, intr-un
cabinet adecvat luminat, fundal corespunzator ;
respectarea dozarii /prepararii dupa fabrica producatoare (prepararea la 20OC);
aplicarea materialelor restaurative dupa conditionarea plagii dentinare (lineri+obturatie
secundara)
se contraindica aplicarea silicatului, rasinilor acrilice, compozitelor peste baza de
eugenat de zinc (eugenolul le modifica culoarea si le plastifiaza ) ;
prelucrarea/finisarea :a) grosiera :dupa 10 minute ; ideala :la 24 ore.
protectia obturatiei coronare cu lacuri dentare si varnishuri .
CIMENTURI SILICO-FOSFATICE
11

Istoric : Introduse pentru a imbunatati proprietatile cimenturilor silicat si pentru a elimina


dezavantajele cimenturilor silicat aceste materiale sunt o combinatie intre cimentul silicat si cimentul
fosfat de zinc).Se numesc si cimenturi semi-silicat.
Dezavantaje:
contractia volumetrica mai mare de :3-3,5%;
rezistenta mecanica ;
solubilitatea crescuta;
opacitatea cimenturilor FOZ.
Compozitie chimica:
ciment fosfat de zinc - substanta de baza
oxizi de aluminiu, fier pentru proprietati optice.
Aceste cimenturi sunt mai dureca cele FOZ, au o solubilitate mai mica si o transluciditate
acceptabila.
Denumiri comerciale : ARISTOS (Spofa); INFANTID (Spofa) ; FELSERIT (Spofa)
Etapele :prepararea, tehnica de lucru, aplicarea/ dozarea sunt asemanatoare cu cimenturile silicat.
Indicatii :
Obturatii provizorii la dintii definitivi ;
Obturatii definitive la dintii temporari ;
Turnare modele (caracter istoric);
Fixarea coroanelor integral ceramice(caracter istoric).

AMALGAME DENTARE
Materiale metalice, plastice, inestetice, utilizate in restaurari coronare directe.
Clasificarea amalgamelor dentare :
Dupa continutul de cupru (dupa Craig)
A. aliaje cu continut mic de cupru (mai mic de 6%) :

pilitura
particule sferice.
B. aliaje cu continut mare de cupru (mai mare de 6% 13%) :
pilitura
particule sferice
faze dispersate (bifazice)non 2
Dupa numarul metalelor :
binare: mercur+cupru (scoase din uz);70%Hg, restul Cu ;
ternare:mercur+argint+staniu;
cuaternare: mercur+argint+staniu+zinc.
cu 5-6 elemente.
Dupa generatie:
conventionale (continut scazut de cupru) ;
faze dispersate (bifazice) ; amestec de pilitura conventionala +particule sferice de Ag+Cu ;
cu continut crescut de cupru :pilitura+amestec+particule sferice ;
Forma de prezentare :
pulberea :
pilitura :particule cu forma neregulata, sferice sau lamele ce se obtin prin
frezare industriala (argint-staniu) dupa ce s-au tratat in prealabil.
particule sferice : se obtin prin atomizare, lingoul de argint-staniu este
introdus intr-o camera ce contine gaz inert in care este topit, se obtin picaturi care in prezenta gazului
inert se transforma in particule sferice(2-43)
lichidul : mercurul, singurul metal lichid la temperatura mediului ambiant, se solidifica la
38,90C. Fierbe la 356 C. Se aliaza relativ usor cu metale ca aurul, argintul, cuprul, staniul, zincul.
Nu se poate alia cu :nichelul, cromul, cobaltul, fierul.Este un metal greu, toxic.
12

Dozarea:
a)extemporanee partile reactante se aplica in mojar/pistil
b)industriala in capsule, se masoara greutatea foarte exact; componentele sunt separate de
un disc din staniol sau material plastic; capsulele se introduc in mixere.
Prepararea:
a)manuala: in mojar; dozarea se face functie de cavitate. Se impregneaza pilitura se amalgameaza
rezultand o pasta cu o plasticitate de adaptare si de lucru necesare obturarii coronare.
b) mecanica : Avantaje:
dozare exacta ; nu se contamineaza partile reactante; nu ne
contaminam ; plasticitate optima.
Dezavantaje : metoda manuala : dozare incorecta ;
plasticitate crescuta datorita mercurului crescut ; proportia ideala mercur/pilitura
este de 40-45% mercur restul fiind pulbere.
Mecanismul de priza :
a) dizolvarea particulelor datorita mercurului ;
b) impregnare ;
c) amalgamare ;
d) cristalizare (priza).
Amalgame conventionale :
1) Ag3Sn4 +Hg
Ag2Hg3 +Sn7-8Hg+Ag3Sn (nereactionat)
(faza )
(faza 1)
(faza2)
2) miezul amalgam +Hg
1+2+
3) 1+2 matrice continua de care se leaga particulele nereactionate ;
!Observatii :
Faza 2cea mai putin rezistenta la coroziune ;
Cele mai bune aliaje sunt cele non 2 (fara faza) ;
Amalgamele baza cupru (continut ridicat de cupru) sunt cele mai rezistente la coroziune . Faza
2 absenta.
Timpul de priza : Influentat de :
faza aliajului. Sunt amalgame

faza - priza lenta


faza,-priza rapida.

proportia pilitura /Hg ; Hg


priza ;
dimensiunea particulelor :particulele sferice determina o priza scurta.
durata prepararii (insuficient/excesiv) ;
presiunea de condensare (robusta elimina Hg din amalgam).

Timpul de priza finala la 24 ore.(lent)


Nu se aplica amalgam in cavitatea netratata.
Forme conventionale :
dupa natura elementelor din compozitie :
nobile:Au,Pt;
seminobile : Ag, Pd ;
baza cupru (moderne) :
2-7% Cu (continut)
40% Cu (continut )
Forme compozite :
A. Conventionale :
b. Imbogatite cu cupru :
-Argint : 67-74% ;
-Argint :69% ;
-Staniu :25-27% ;
-Staniu :17% ;

13

-Cupru :6% ;
-Zinc :2%
-Hg

-Cupru :13% ;
-Zinc :1%.

ADA, FDI, Aliaj mercurizat ce are in pilitura Hg :3%


Argint:65%;
Staniu:25%;
Cupru:6%;
Zinc:2%;
Hg ;1-3%, Aur, Platina.
Rolul elementelor componente :
Argintul:
rezistenta mecanica;
culoare;
micsorarea fluajului.
Staniul:
creste viteza de amalgamare;
scade rezistenta mecanica ;
creste fluajul ;
Cuprul :
creste duritatea ;
creste rezistenta mecanica;
Zincul: creste viteza de fuzionare,
creste dilatarea amalgamului,
creste rezistenta la coroziune.
Se va evita contaminarea amalgamelor ce contin Zn generand dilatari higroscopice accelerate.
Fluajul : capacitatea de deformare a unui metal sub actiunea unor forte ciclice (presiunea mecanica
ocluzala).
Denumiri comerciale :
Pulbere/Lichid: HARPER S, OPTALOY, INDILOY ; LUXALOY(Degussa)
Predozat: AMALCAP; TYTIN.
Indicatii:
Cavitati clasa I, II, V dintii laterali ;
Obturatii retrograde ;
Obturatii pe dintii temporari ;
Obturatia armata ( cand avem o distructie mare adaugam mijloace suplimentare de retentiemici stifturi adaugate in dentina pentru cresterea retentivitatii cavitatii).
Refacerea bonturilor coronare.
Aplicarea amalgamelor dentare in cavitatile coronare
Se realizeaza prin condensare (fulare).
Materiale necesare:
Portamalgame ;
Fuloar ;
Spatula bucala ;
Benzi metalice (matrici);
Portmatrice.
Tehnica de lucru :
Prepararea cavitatii dupa regulile lui Black ;cavitati autoretentive ;
14

Tratarea plagii dentinare (cavitatile anterior inserarii amalgamelor sunt tratate parapulpar
(conditionate) cu lacuri, lineri (termolineri) si obturatie de baza (blocheaza variatiile
termice)) ;
Dozarea/prepararea amalgamului;
Aplicarea amalgamului in cavitate (amalgamul este prelevat cu portamalgamul, condensat cu
fuloarul de forma sferica, fularea se realizeaza rapid, energic pentru eliminarea excesului de
mercur si umplerea tuturor anfractuozitatilor). Mentinerea amalgamului se realizeaza cu
portmatrice cu matrice.
Modelarea obturatiei in faza plastica a amalgamului ;priza primara si prelucrare-finisare.
Pot exista :
-Amalgame cu priza rapida (40/% Cu)
-Amalgame cu priza lenta (3-4 ore, priza finala la 24ore) ;
Nu se contamineaza amalgamul cu apa.
Amalgamele prezinta o plasticitate de adaptare in functie de pilitura si mercur utila fularii
amalgamului si o plasticitate de lucru cand incepe formarea fazelor 1, 2 si cand obturatia
poate fi sculptata.
Prelucrarea si adaptarea :
Amalgame clasice dupa 7 zile ;
Amalgame moderne dupa 24 ore.
Proprietatile fizice :
1) stabilitatea dimensionala :

in prima faza se contracta :absorbtia Ag3Sn4 (faza )


in faza a doua:formarea matricei:dilatare 1, 2;
faza a treia:contractie usoara, datorita particulelor de mercur
nereactionate(Ag3Sn4); au loc modificari intre 0-20.

Factorii ce influenteaza :
Compozitia aliajului :Ag, Cu, Sn, Zn.
Dimensiunea particulelor :dimensiunea mai mica determina dilatare mai mica.
Proportia pilitura /mercur ;
Sistemul de preparare ;
Condensarea ;
Intervalul de la preparare la condensare : 3-3,5 minute.
dilatarea tardiva (5-7zile) :daca a fost contaminat cu apa in momentul prepararii
Zn+H2O
Zn(OH)2+ H2 rezulta expansiunea obturatiei de amalgam ;
dilatarea mercuroscopica :
Amalgamul +Hg in exces
dilatare 1%.
2)dilatarea termica:are valori de doua ori mai mare ca tesuturile dentare ce determina separatia
marginala.
Pe fondul dilatarii termice apare fenomenul de percolare conditionata termic, patrunderea salivei si
expulzarea de la interfata obturatie-peretii cavitatii (modificari 3-6).
3) rezistenta la compresiune : In strat gros e buna.
Stratul subtire se fractureaza ; in zonele cu suprafete scazute, in istmul cavitatilor.
Se impune prepararea unor cavitati retentive.
Amalgamele au un modul de elasticitate 62MPa.
Duritatea 110 U.K.
Factori:
compozitia aliajului ;
dimensiunea particulelor ;
timpul de preparare : daca este scazut rezulta un aliaj friabil.
daca este crescut rezulta amalgame vascoase.
cantitatea de mercur (mai mare de 55%), rezistenta la compresiune este scazuta ;

15

(mai mica de 55%) confera o buna condensare.


4) rezistenta la tractiune este mai mica decat cea de compresiune ;Se indica o conturare cat mai
geometrica (autoretentiva a cavitatilor)
Valori mici obturatie in suprafata.
Solicitarea e mai mare la compresiune.
5) fluajul : deformarea /nu a aliajului, pe lingou de amalgam.
Dinamic :35-703Kg/cm2 la 4ore ;
Static 369kg/cm2 la 4ore
6) duritatea 110U.K. la 1 ora de la inserare (superioara compozitelor);
7) conductivitatea termica:buna. Necesita obturatie de baza si termolineri.
8) etanseitatea :nu adera chimic de peretii cavitatii ;are loc o etanseizare imperfecta (spatiu de 6 )
Marginal are loc o separatie intre obturatie si peretii cavitatii.Prin corodarea amalgamelor se depun
produsi de coroziune in spatiul de 6. Inchiderea ermetica se obtine prin aplicarea la nivelul cavitatii
a unor lineri :amalgam liner ;gamabond ; 4 META.
9) porozitatea : Se obtin obturatii neomogene.Porozitatea apare prin includere de aer in interior
datorita mercurului.Porii de la suprafata obtinuti prin eliminarea mercurului in timpul lustruirii
confera o suprafata poroasa (microporozitati).Apar chiar corodari (tarnish+corodari).
Proprietati chimice :
1) coroziunea :se corodeaza in mediul acid, modificari de culoare pe fondul sulfurarii pana la
corodari masive datorita unei structuri neomogene a obturatiei.
Factorii ce influentaza coroziunea :
compozitia aliajului ; se adauga zinc pentru a scadea coroziunea
dimensiunea particulelor : daca sunt mai mici rezulta structuri omogene si creste rezistenta la
coroziune ;
amalgamele2 cele mai putin rezistente la coroziune;
calitate obturatie : (condensare, fulare corecte)
factorul pacient :igiena precara.
Proprietati biologice :
nu au efect toxic asupra pulpei dentare ;
infiltrare a canaliculilor dentinari (Ag, Sn,Cu) determinand aparitia culorii negre . Se indica
obliterarea canaliculilor dentinari cu lacuri, finisarea, lustruirea cu gume, paste, pufuri pentru
a realiza o pelicula protectoare si a preintampina coroziunea.
Utilizarea mercurului :
Este absorbit (Atentie la manipulare !) pe cale pulmonara, digestiva, tegumentara, solutii de
continuitate rezultand intoxicatii acute cu cresterea salivatiei, aparitia gustului metalic, senzatie de
voma, hematurie chiar exitus.
Intoxicatia cronica datorita ingerarii cumulative a mercurului ; lizereum metalic la nivel gingival de
culoare gri.
Timpul de injumatatire a Hg :70zile.
Nivelul maxim admis :0,05mg/mm3.
Incorporare Hg:1,2-10-20g.
Recomandari practice :
inchiderea ermetica a flacoanelor de mercur (incasabil) ; utilizarea sistemului capsulat
(necontaminarea elementelor); prepararea electrochimica (cea mai buna);
folosire de manusi, masca, aerisirea cabinetului, podea de gresie.
colectare deseuri in flacoane speciale; evaluarea periodica a nivelului de mercur in cabinet;
AMALGAME BAZA CUPRU
Forme de prezentare:
1) Cele mai moderne :P+Hg ;
Imbogatite cu Cu ;
Particule sferice fine, sferoidale sau amestec ;

16

Bifazice (non) ;
Proprietati superioare celor conventionale :rezistenta la coroziune( non2), conpresie, timp de priza
rapid, etanseizare superioara a cavitatii
2) tablete : se topesc si se omogenizeaza in mojar rezultand o pasta vascoasa. Se aplica cu
instrumentele cunoscute.
Scoase din uz.
Concentratii crescute de Hg; toxice (70%Hg);
Amalgame clasice, binare , Hg+Cu.
Histofil, bactericid.
AMALGAME DE GALIU
Mercurul a fost inlocuit cu galiu ce are punct de topire la 29,30 C.
Nu a prezentat proprietati superioare amalgamelor conventionale.
Galiul metal usor fuzibil.
Indicatii amalgame dentare :
de electie: restaurari cavitati clasa I,II,V (PM, M)-zone de stres ocluzal
restaurari coronare simple/armate ;
model de lucru (NU !!!!)-tehnica abandonata.
AURUL PRECIPITAT
Folosire episodica, sub forma de aur coeziv, in aurificatii.
Proprietati :
etanseitate marginala superioara celor anterioare ;
rezistenta crescuta la coroziune ; toleranta biologica mai buna.
Dezavantaje :
indicatii limitate la obturatii mici;
tehnica de lucru laborioasa si costisitoare;
culoarea ; pretul de cost (aur pur 24K).
Forme de prezentare :
aur pulbere ;
aur mat ;
electralloy = aur + Ca 1%;
folie simpla/ondulata/Au-Pt/ laminata.
Mod de obtinere :
Aur pulbere : atomizare si electrodepunere : particulele sunt sinterizate(5-75) si tratate
cu clor sau amoniac pentru a nu se contamina pana la utilizare.
Aur precipitat :particule de 75 sinterizate si acoperite cu o folie de aur coeziv +tratate cu
clor/NH3.
Aur mat :obtinut prin electrodepunere ; prezinta coeziune minima.
Tehnica de lucru :
In practica forma laminata, dar si cea atomizata continuta in folii de lucru; prepararea cavitatii
(retentiva) dupa regulile lui Black
Conditionarea foliei :
1) dozarea foliei :
folia se trece prin flacara 3-5 secunde (spirtiera) pentru a indeparta oxizii contaminati ;
pe un resou electric (cea mai indicata) si apoi se condenseaza in cavitati cu fuloare, ciocane
pneumatice-manual ; nerecomandat sau cu fuloare, condensare electronica-modern, cea mai
17
indicata ;

placa mica =5 minute.

Se modeleaza suprafata ocluzala cu fuloare, spatule, morfologie specifica elementului dentar.


Aurificarea are o structura:
-omogenedaca condensarea este electronica;
-neomogena.
Prin condensare rezulta structuri cu duritate mare.

MATERIALE MODERNE PENTRU RESTAURARI CORONARE DIRECTE


RASINI ACRILICE SIMPLE :
-pulbere +lichid (foarte toxic) ;
-coroane provizorii (proteze fixe si mobile).
RASINI ACRILICE SINTETICE SEMIINTERPENETRATE ( ARMATE ) :
-au aceeasi compozitie dar s-a modificat catalizatorul care este 3N butil bor (initiaza priza) si mareste
adeziunea la tesuturile dentare ;
-prezinta agent de gravare (acid) si agent de cuplare (adeziv) ;
-s-au folosit in tehnicile adezive pentru fixarea bracketurilor si a puntilor adezive.
Denumiri comerciale: PALAKOV (Kulzer); ORTHOMITE(SUA); ADHESIVE (SUA).
RASINI DIACRILICE COMPOZITE (R.D.C.);
Sunt superioare tuturor rasinilor acrilice datorita adausului la compozite a unei faze anorganice.
Clasificare:-criteriia) compozitie:

nesarjate (au o faza);


sarjate (bifazice).
Livrate in stare de pasta vascoasa , prereactiva.
b) reactia de polimerizare: autopolimerizabile (P/L);
fotopolimerizabile :-ultraviolete (P/P);efect toxic, grad de penetrare
scazut ; abandonat ;
-radiatii vizibile- blue light ;grad de penetrabilitate
mai mare de 2 mm, mai putin toxice, mai eficiente ;
-sursele cu LED :radiatia vizibila coerenta LASER ;
grad de penetrabilitate pana la 6 mm
lampile cu plasma :cele mai eficiente dar !!!!la
utilizare ; ajung in 5-6 secunde la pulpa.
c) matricea organica :
bis GMA;
bis UDMA;
mixte.
Matricea organica mai redusa confera proprietati RDC crescute, mai ales cele optice.
d) particule de umplutura:
Clasice :
macroumplutura ;10-1000 ;
mediumumplutura :15-20 ;
microumplutura :0,01-0,1 ;
Moderne :
hibride (condensate) ; nanoparticule dispersate intr-o matrice organica +
microumplutura.
Forma de prezentare :
generatia I
Pasta/Lichid : SMILE, KERR
nu contine agent de gravaj, bonding
sunt autopolimerizabile.
generatia II
Pasta Pasta : CONCISE, ADAPTIC ;

18

nu au agent de gravaj ;.
generatia III

Pulbere Lichid : PALAKOV, EVICROL ;cu agent de gravaj

Pasta Pasta :CONCISE, ADAPTIC ; cu agent de gravaj.


generatia IV
Pasta
in godeu :COMPOUND;
in seringa: VALUX, TETRIC, HERCULITE,
generatia V
Capsulat :POLYCAP, COMPOCAP ;
generatia VI:
FLOWABLE pentru sigilarea preventiva;
generatia VII: sisteme compacte sub forma de pasta special elaborate pentru zone
posterioare, in competitie cu amalgamele, care se fuleaza.

Compozitia chimica :
1) Contin doua faze:
organica cu matrice continua;
anorganica discontinua dispersata in matricea organica.
2) Sistem de cuplare (silanic)
FAZA ORGANICA:
Contine:
monomeri de baza;
monomeri de dilutie ;
sistem de initiere ;
aditivi
Monomeri de baza : compus aromatic dimetilacrilat (bis GMA - rasina Bowen).Acest monomer de
baza prezinta o contractie de polimerizare scazuta, un volum crescut. Azi este inlocuit cu
bis-MA, bis EMA, bis-PMA.
Monomeri de dilutie :
Se adauga pentru a scadea vascozitatea monomerilor de baza, au vascozitate scazuta, masa
moleculara scazuta.Ex : acidul metacrilic, metacrilatul de metil.
Sistemul de initiere: la rasinile clasice este chimic, pe baza de peroxid de benzoil (0,5-2,5%),
aaceleratori de polimerizare :amina tertiara (accelerator de polimerizare) N,N dimetil p-toluidina 0,53,2% ; N, N dietanol p-toluidina.Pun in libertate radicali liberi care initiaza polimerizarea viitoarei
matrice organice care va contine particule sarjate.
La rasinile moderne sistemul de initiere foto : rasini de ultima generatie bazate pe radiatii cu spectru
de 500nm.Initierea este cu U.V. ; radiatii luminioase tip halogen ; radiatii coerente tip laser+ un
fotosensibilizator in compozitie tip dicetona : eter etilic, benzoina, camforochinona ce excita si
declanseaza reactia cu amina tertiara si pune in libertate radicali liberi.Reactia intre componente este
completa .
In R.D.C. exista si inhibitori de polimerizare in cantitati mici, derivati fenolici :hidrochinona,
metilfenol
Stabilizator de U.V. pentru prevenirea imbatranirii.ce previn perisabilitatea produsului(0,1-0,2%),
inhiband formarea radicalilor liberi.
Coloranti, pigmenti
nuantare.
FAZA ANORGANICA :
Are o importanta esentiala in obtinerea pproprietatilor dorite de fabricant : proprietati optice, estetice,
mecanice, termice (15-55%),. Se introduce sub forma de particule micro, nano, medium cu
umplutura in componenta organica :dispersie simpla ; dispersie-condensare ;dispersie-polimerizare.
Confera proprietati crescute si determina diferentierea de cimenturile silicat, ionomere.
Reprezenta de : cuart cristalin, silice coloidala, aluminosilicati, borosilicati, (litiu, bariu, strontiu),
fibre de sticla, triclorura de yterbiu, diferiti oxizi metalici.
Cele mai utilizate particule anorganice sunt pe baza de Al-silicati de bariu (hibride).
Procesul de sarjare se realizeaza prin :
dispersie simpla (compozite traditionale cu
macroumplutura 10-30.
19

dispersie-polimerizare (compozite hibride)


dispersie-condensare (R.D.C. condensate)
R.D.C. cu : macroumplutura (10-100m) Adaptic, Smile, Kerr.
midiumumplutura :(1-10m).
microumplutura : (0,01-0,1m)
miniparticule (1-10 m)
nanoparticule :0,50-0,70nm-obtinerea unei estetici deosebite, grad de impachetare
superior fata de R.D.C. traditionale.
Faza organica hidrofoba) si cea anorganica (hidrofila) sunt faze imcompatibile.
Chimic legatura se realizeaza cu ajutorul silanilor care prin hidrolizare devin silanoli.
Silanul este un derivat al siliciului tetravalent
La radicalii X se leaga faza organica, iar la radicalul (OH)R3- faza anorganica.
La interfata dintre cele doua faze se afla minima rezistenta.
Dozarea/Prepararea :
Cele clasice : pulbere/lichid sau pasta-pasta se dozeaza extemporaneum.
Se aplica pe hartii speciale, se prepara prin spatulare, rezultand in final o pasta vascoasa ce trebuie
repede aplicata.
Cele moderne in seringi Se preleva cantitatea functie de marimea cavitatii si se aplica dupa
conditionarea cavitatii (banda, matrice, cape FRASACO).
Daca nu se utilizeaza cape vor rezulta suprafete rugoase.
Forma capsulata : (pulvis+lichid). Avantajele prepararii moderne fata de cele manuale (vezi
cimenturi silicat).
Tehnica de lucru :
1)
se alege rasina compozita ;
2)
conditionarea aderentilor (dentina, smalt).
Dentina este riguros tratata cu agenti de curatire; se aplica lineri de protectie si adezivi dentinari
(primer) care vor media legarea chimica a compozitului de dentina
Smaltul : gravare acida 1-2 mm timp de 1,5 minute cu acid ortofosforic 37% pana la 50%.Are loc
topirea prismelor de smalt , spalare 20 secunde si uscare 20 secunde. Vor rezulta microretentii in care
vor patrunde adezivii amelari si apoi rasina compozita sub forma de microfilamente . Creste in acest
fel aderenta mecanica a rasinii la tesuturile dure. Dupa gravajul acid se aplica agentul de cuplare
bondingul ce va media, favoriza aderenta rasinii la smalt.
3) Tipul de gravare : clasic 60secunde (90secunde daca suprafata este mare)
modern cu spalare rapida :20secunde ;
4)Agent de gravaj (si pentru dentina dupa alicarea C.I.S.).
5) Aplicarea rasinii compozite si polimerizare. Aceasta se va aplica din profunzime la exterior, strat
cu strat. Se mentine rasina sub presiune cu capele pe perioada prizei initiale.
6) Prelucrare, finisare. Se indeparteaza excesul, suprafata sa fie neteda, sa nu se intervina (ideal).
Daca totusi avem plusuri, se indica finisarea cu freze diamantate fine speciale pentru rasini
compozite. Sunt contraindicate prelucrarile ample in sedinta. La 24 ore, se recomanda finisarea
finala. Pentru a se evita infiltrarile, peste rasina se aplica lacuri dentare.
In timpul diferitelor manevre, sa nu sangereze papila deoarece vor aparea modificari de culoare. La
nivelul sulcusului gingival se aplica un fir de bumbac, ce va fi imbibat cu vasoconstrictor : efedrina,
adrenalina. (nu clorura de zinc).
Proprietatile rasinilor compozite :
1)Timpul de gelificare : 40-90 secunde (cele moderne) pana la 5-10 minute (cele clasice).
2) stabilitate volumetrica : nu sunt stabile.Contractie 0,25-1,9% comparativ cu rasinile acrilice.
3) separatia marginala : grad mic,mai mic de 10.(fenomenul de percolare). Separatia marginala se
inscrie in standarde pana la 20.
4) porozitate : aproximativ 10, functie de marimea particulelor. Obturatiile se protejeaza cu lacuri.
5)proprietati termice : conductivitate/ difuzibilitate asemanatoare cu cele ale smaltului, dentinei. Nu
transmit injuriile termice organului pulpar.
20

6) proprietati mecanice : duritate inferioara amalgamelor si smaltului .


7) stabilitate cromatica : relativ buna. Se modifica datorita modului de lucru.
8) biologic efect pulpotoxic . !!!!Se va efectua tratamentul plagii dentinare.
9) adeziunea : mecanica (gen I) fara conditionare, doar forma retentiva a cavitatii.
mecano-chimica (gen. III, IV) agent de gravaj, bonding;
de 2-4 ori mai mare la smalt ca la dentina.
Adeziunea este mediata datorita agentilor de cuplare.
10) absorbtia de apa: compozitele cu microumplutura si miniparticule absorb apa in cantitate
crescuta avand efect negativ asupra proprietatilor mecanice (le plastifiaza).
Indicatii :
Cavitati (I-V) cu circumspectie clasa I, II la PM, M (retentie) ;
Hipo- si displazii coronare ; Fracturi coronare ;
Fixare fatete ;
Protezari imediate ; Imobilizari dentare.
Contraindicatii :
Nu prezinta contraindicatii ; PM, M-selectiv.
Recomandari practice:
Cavitati cu retentii normale;
Lineri+obturatie de baza (nu cimenturi ZOE) ci C.I.S., F.O.Z. ;
Bizotare marginala suprafete nete ;
Conditionare smalt-dentina;
Nu in strat subtire deoarece pot sa apara fracturi;
Nu in zonele active ale suprafetelor ocluzale;
Cavitate cu pereti de smalt-tipar de gravaj (nu e imbinare adeziva).
COMPOMERII
Materiale hibride aparute dupa anii 90. Sunt materiale cu origine mixta care imbina proprietatile
rasinilor compozite si ale cimenturilor ionomere de sticla.
Forma de prezentare :
Sistem monocomponent: seringi, pasta
Initiere foto.
Produse comerciale: DYRACT ; DYRACT AP (Dentsply); HYTAC APLITIP (Espe) ;
Compozitia chimica:
Faza organica:
monomer de baza CDMA (oligomer) ;
monomer de dilutie HEMA, GDMA.Creste adeziunea hidroxietilmetacrilatului cu rol in transportul
apei imbunatatind capacitatea de curgere si adeziune a produsului la tesuturile dure.
Sistemul de initiere foto este pe baza de amina tertiara ce elibereaza radicali liberi.
Faza anorganica este reprezentata de particule de sticla fluoroaluminosilicati dispersate in matricea
organica. Agentul de cuplare este un silicat coloidal.
Componenta lichidiana :
Reprezentata de PRIMER (adeziv) cu rol in facilitarea adeziunii componentei la tesuturile dure
(PRIME & BOND, NRC PROMPT, L-POP).
Tesuturile dure nu se demineralizeaza cand utilizam primerii compomerului.
Se demineralizeaza cand utilizam primeri /bondinguri specifice RDC-urilor (cu acid fosforic35%).
Dozare : Extemporaneum :prin prelevarea unei cantitati de pasta proportional cu marimea cavitatii.
Proprietati :
Vascozitatea mai scazuta ca R.D.C. ;se aplica usor, nu adera de instrumentar ;

21

Absorb apa datorita polimerului hidroxilic ;


Elibereaza fluor in cantitati mai mici decat C.I.S. (efect cariopreventiv);
Dilatarea termica are valori mici asemanatoare structurilor dentare.

Tehnica de lucru :
1) alegerea culorii compomerului ;
2) se prepara cavitatea fara retentii
Se conditioneaza cavitatea profunda (lineri+baza).
Nu se trateaza plaga dentinara in cavitatile superficiale, doar se curata mecanic.
3) aplicarea matricei sau capei pentru situatia clinica respectiva.
4) se aplica primerul cu pensula in 2 straturi fara a fi spalat ;
5) se aplica compomerul din capsule, se modeleaza cu spatule nemetalice ;
6) fotopolimerizare 40secunde, flux halogenic ;
7) prelucrarea obturatiei cu discuri si benzi de lustruit.
Indicatii :
De electie clasa III, clasa IV ;
Eroziuni cervicale (lacune cuneiforme) ; Cariile radiculare ;
Clasa II-restaurari mixte (compomer+rasina compozita) ;
Restaurari de bonturi coroana mai prezinta din peretii ei ;
Restaurari coronare dinti fracturati ; Clasa I, II dintii temporari.
Recomandari practice:
Se evita contactul adezivului cu tesuturile moi, ochi, tegumente.In caz de accident se indica
spalaturi abundente cu apa ;
Respectarea timpului de fotopolimerizare si tehnica de lucru. Compomerul nepolimerizat are
efect iritativ local.
Se contraindica aplicarea compomerului peste paste ZOE deoarece exercita un efect
plastifiant inhiband polimerizarea, se modifica proprietatile obturatiei.

CIMENTURI IONOMERE DE STICLA


1970Wilson. Tentativa de a elabora un biomaterial fizionomic si adeziv, care sa imbine avantajele
cimenturilor silicat si policarboxilat. Sunt poliacrilati complecsi, componenta lichidiana este pe baza
acizi policarboxilici (acid polialckenoic) .Sunt polialkenolati de sticla ce rezulta din pulbere de sticla
si acidul respectiv.
Clasificare :
chituri adezive (luting cement) pentru restaurari protetice;
cimenturi pentru restaurari coronare directe;
cimenturi pentru obturatii de baza (lining cement) ;
Forma de prezentare :
a) pulbere-lichid- dozare extemporanee (vezi cimenturi silicat) ;
b) predozat (capsulat) ;
c) sistem anhidru: pulberea contine poliacidul ce este liofilizat si inglobat in pulbere ce
reactioneaza cu apa distilata, acidul tartric.
Denumiri comerciale:
a) FUJI IONOMER (clasa I, II, III)
b) capsulat: KETAC FIL (Espe), FUJI-CAP2-GC;
c) SISTEM ANHIDRU:
AQUACEM, CHELON
Compozitia chimica:

22

Generatia I: sticla ternara ; aluminiusilicat de calciu.ASPA (aluminiupolialkenoic acid) ; lichidul acid


poliacrilic cu grad de volatilizare crescut ; ASPA abandonat ;
Generatia II (actuala): sticle complexe pe baza de oxizi de siliciu.
Dimensiunea particulelor pentru restaurari coronare :50m si pentru cimentari 20m
Pulberea :
Oxid de siliciu 30,1% ;
Oxid de aluminiu 19,9% ;
Fluorura de aluminiu 2,6% ;
Fluorura de calciu. 2,6% ;
Fluorura de sodiu 3,7% ;
Fosfat de aluminiu 1%.
Lichidul:
a) solutie apoasa de acid poliacrilic (pentru ASPA) ;
b) pentru generatia actuala : solutia apoasa a copolimerului acidului acrilic + acid itaconic+
maleic rezultand acidul polialkenoic(majoritatea C.I.S) ;
c) sistem anhidru : apa distilata sau acidul tartric : (CHELON) ; Acidul tartric influenteaza
timpul de priza dar nu si pe cel de lucru.
Dozarea/Prepararea :
Asemanatoare cimenturilor silicat ;
Doza ideala :pulbere/lichid:1,5/1
Reactia de priza: Este o reactie acid-baza.
Etape:
1.) dizolvarea-ionizarea poliacidului;
2.) dezintegrarea retelei de sticla (P) cu eliberarea de: aluminiu, calciu, sodiu.rezultand acid
ortosilicic. Ionii in mediul acid formeaza complecsi (AlF3, CaF).
3.) Precipitarea polisarurilor (Ca, Al) si reticularea catenelor poliacidului, se elimina hidrogenul
din acidul ortosilicic rezultand un silicagel ce inglobeaza particule de sticla nereactionate.
4.) Hidratarea polisarurilor rezultand o matrice de hidrogel.
Dupa priza rezulta o matrice de polimer ionic ce leaga particulele de sticla inconjurate in gelul de
silice.
Este o reactie acid-baza intre poliacid (donator de protoni) si pulbere (acceptor de protoni).
Factorii ce influenteaza priza :
Raportul Al2O3/SiO2) ;
Dimensiunea particulelor(mai mici determina timpul de priza mai mic) ;
Adausul de acid tartric determina scaderea timpului de priza nu si timpul de manipulare ;
Raportul sticla /acid polialkenoic. Sticla crescuta, apa scazuta se scurteaza priza.
Temperatura mediului ambiant : daca este crescuta determina scurtarea timpului de lucru.
Proprietatile C.I.S.
Superioare cimenturilor silicat.
1) vascozitate :ASPA se livrau cu o vascozitate neconvenabila. Generatia actuala au o vascozitate
buna si permit obtinerea unei grosimi micronice a filmului de ciment.
2) timpul de priza 4-8 minute (priza initiala) ; priza finala la 24 ore.
3) rezistenta la compresiune este superioara cimenturilor fosfat ;
4)modulul de elasticitate este inferior cimentului fosfat ;
5)duritatea este inferioara cimentului fosfat.
Atat rezistenta la compresiune cat si modulul de elasticitate au valori maxime la 24 ore.
6) rugozitatea : dupa priza sunt rugoase datorita sticlelor din compozitie, se recomanda prelucrarea
riguroasa.
7) porozitate 10-14. Se vor proteja cu lacuri protectoare pentru obliterarea microfisurilor si
microporilor.
23

8) proprietati optice : transluciditatea este inferioara rasinilor compozite, sunt opace fata de
acestea.Se altereaza in timp.Grosimea minima 1 mm pentru a nu transpare obturatia de baza.
9) stabilitatea coloristica este superioara cimenturilor silicat si rasinilor compozite datorita gradului
de impachetare a particulelor intre care se realizeaza o adeziune crescuta.
10) solubilitatea in apa crescuta : absorb apa ; 0,3-3,2% la 7 minute ; la1 ora este de1,2%.
11) stabilitatea dimensionala : se contracta 4,4% si in absenta umiditatii se accentueaza acest lucru.
12) adeziunea chimica
Primele care dezvolta adeziune amelo-dentinara (valori mari la nivelul smatului). Adera in mediu
umed. Legatura se realizeaza prin gruparea carboxil din poliacid cu gruparea oxidril din componenta
minerala a tesuturilor dure realizandu-se legaturi de hidrogen.
Nu necesita gravaj, dar necesita curatarea tesuturilor dure si metalice. Se recomanda folosirea
agentilor de curatare (nu demineralizanti pentru ca nu maresc valoarea adeziunii)
13) proprietati cariostatice :donatoare de fluor, impregneaza smaltul,dentina pe o adancime de 3.
Indicatiile cimenturilor ionomere C.I.S)
Cimentarea coroanelor, PPF; Obturatii de baza;
Obturatii de baza pentru rasinile compozite tehnica sandwich ;
Obturatii coronare clasa V ; Obturarea dintilor temporari ;
Obturatii retrograde ; Tehnici adezive cu conditionarea adezivului.
CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RASINI
Sunt materiale hibride care polimerizeaza si se intaresc chimic prin actiunea dubla (initiere chimica
si fotopolimerizare)
Initial au fost elaborate ca lineri apoi ca obturatii de baza, cimentari, reconstituiri de bonturi,
restaurari coronare
Obturatii de baza : mai indicate decat RDC.
Forme de prezentare :
Sistem:
monocomponent:
bicomponent:

pasta;
pulbere-lichid;
capsulat.

Denumiri comerciale: VITREMER (3M); FUJI II LC(GC); VITREBOND(3M);


PHOTAC-FIL (ESPE); PHOTAC FIL APLICAP (ESPE)-sistem capsulat.
Compozitia chimica:
Pulbere: Amestec de particule de sticla pe baza de fluoroaluminiusilicati+ fotoinitiator
(=400-600 nm)+ coloranti
Lichidul: poliacid + polimer de tip HEMA , fotoinitiatori, apa, grupari metacrilice.
Vitrebondul acid polialkenoic (copolimer al acid acrilic +acid maleic, itaconic, tartric)
Sistemul pasta : monomeri de baza :bis-GMA, HEMA + fotoinitiator, CIS, fosfati de Ca, Ba.
Proprietati:
Stabilitatea dimensionala :contractie 60%/1 minut asemanator R.D.C.cu fenomenul de
separatie marginala in special cand sunt aplicate cu R.D.C.-uri ;
Ph acid : 3,5 ;
Absorb apa in cantitati crescute :10-250 mg/mm3 la 7 zile datorita prezentei rasinii in
compozitie (HEMA) cu influentarea prprietatilor mecanice in timp ;
Prelucrare in mediu usor umed fara o uscare absoluta ;
Adeziune chimica superioara C.I.S.;
In restaurari directe foarte compatibile cu R.D.C. datorita componentei organice ;
Contin fluor ; rata de eliberare ~C.I.S ;
24

Biologic : necesita in cavitati profunde protectie pulpara (lineri+obturatie de baza) ;

Indicatii :
Lineri (pulpoprotectori + creste adeziunea la nivel parapulpar)+efect carioprofilactic (in prezenta F) ;
Obturatii de baza (cavitati medii) ;
Cimentari ;
Obturatii coronare.
C.I.S. +C.I.M.R.-pentru cervical +radicular.

CIMENTURI IONOMERE METALICE (CERMETURI)


Elaborate cu scopul de a inlocui amalgamele si partial R.D.C.
Forma de prezentare :
a) sistem capsulat :
KETAC SILVER (ESPE); ARGION MOLAR (VOCO);
b) sistem bicomponent:
CHELON SILVER (ESPE); MIRACLE MIX (GC Co);
Cimenturi moderne cu componenta solida formata din particule de sticla percolate cu ioni metalici.
(Argint).
Compozitia chimica :
Pulberea :
Sinterizarea pulberii de sticla si metal.Are loc o unire chimica a particulelor de sticla pe metal ;
Apoi sunt macinate sub forma de pulbere.
Metale :aur, argint, paladiu.
Lichidul : Solutie de copolimer : acid polialkenoic. acrid acrilic, maleic, tartric(asemanator C.I.S.)
Dozarea /Prepararea : vezi C.I.S. ;
Sistemul capsulat :manual, dupa indicatia fabricantului.
Proprietati:
Prelucrate superior C.I.S. conventionale, se obtin suprefete cu luciu metalic ;
Proprietati mecanice inferioare amalgamelor si compozitelor ;
Mecanic : rezistenta la abraziune, rupere, duritatea sunt superioare cimenturilor clasice ;
Proprietati cromatice: s-a adaugat oxid de titaniu (alb-argintiu), asemanator smaltului;
Porozitate scazuta datorita densitatii mai mari;
Prelucrare superioara C.I.S. conventional.
Indicatii:
Obturatii coronare ale dintilor temporari;
Obturatii coronare ale dintilor permanenti (PM, M) nu sunt superioare amalgamelor din
punct de vedere mecanic;
Reconstituiri de bonturi ; Sigilari largite.

MATERIALE DE AMPRENTARE
Amprenta = reproducerea negativa a tuturor detaliilor campului protetic pe baza careia se
confectioneaza modelul in laboratorul de tehnica dentara
Conditiile tehnice de amprentare :
o amprenta (standard, individuala) ;
un material de amprentare cu proprietati corespunzatoare etapei de amprentare ;
o metoda de amprentare corespunzatoare situatiei clinice.
PORTAMPRENTA : Suport rigid confectionat din materiale rezistente mecanic, in care se aplica
materialul de amprentare.
Clasificare :
1)dupa suprafata de contact cu campul protetic:
25
totale cuprind o arcada (utilizate in edentatia totala) ;

partiale -acopera un segment de arcada;


unidentare amprenteaza un singur dinte (tip inele de cupru, aluminiu);
speciale : bimaxilare totale sau de hemiarcada
2) dupa materialul de confectionat :
metalice ;
nemetalice :
materiale termoplastice ( placa de baza) ;
rasini acrilice simple auto /termo ;
poliesteri /copoliesteri prin termoformare :ERKOPLAST, ERKORIT ;placi-ERKODENT
rasini compozite : Spectra Tray, Triad Tray
3) dupa gradul de fidelitate
standard ;
metalice/material plastic ; infidele , marimi standard 1-4 ; pot fi
individualizate(Stents)
individuale
materiale termoplastice : placa de baza, polistiren
rasini acrilice autopolimerizabile ;
rasini compozite ;
inele metalice (inel de cupru).
4) portamprente speciale :
bimaxilare totale :
se amprenteaza sup./inf.cu gura inchisa ;
lingura de suport metalic , iar pozitia sagitala se regleaza functie de
pozitia campului protetic (IVOCLAR, DETAX, C-PLAST)
bimaxilaresegmentare: DUOTRAYS, KETTENBACH (amprentare in ocluzie) ;
cu sistem de racire si stopuri din rasina pe fata interioara a portamprentei : amprenta cu H.R.
VAN R.
Portamprente standard :
1) metalice :
otel inoxidabil/alama cromata indicatii max.
aluminiu+rasini epoxi ;
cele mai indicate (modul de elasticitate crescut)-in amprenta globala in 2 timpi (bifazica) ;
10 linguri (1-4) ; S.S WHITE, ALGILOCK
DEVIN lingura ortomorfa.
2) material plastic : mai usor de manipulat ;
modul de elasticitate scazut se deformeaza usor (ma materialele siliconice chitoase) ;
amprente preliminare, au sisteme de retentie-orificii , nervuri ;
R.A.S., R.D.C., policarbonate, polistiren;
MIRATRAY, MIRATOM, TELEDINE;
Linguri individuale :
precizie crescuta , mai mare ca cele standard ;
mase termoplastice (placa de baza, polistiren) ;
se tractioneaza cu usurinta ; avantaj-strat 2-3 mm , uniform distribuit
Materiale :
R.A.S. (DURACROL) autopolimerizabile
in grosime mai mare de 2 mm-rezistenta, nedeformabile, rigide, usor de prelucrat ;
cele mai utilizate
R.D.C.
Placi 3-4 mm (stare prereactica) ;
Confectionarea lingurilor, bazei sabloanelor de ocluzie;
Tehnica moderna, ergonomica;
Pret de cost crescut;
SPECTRAY-50 placi-fotopolim. In cuptor special-flux halogen ;
TRIAD-TRAY (DENTSPLY), TRAY-DENT (TELEDENT), CITOTRAY (BAYER);
Lampi cuptor: TRIAD II, SPECTRAMAT (IVOCLAR)
Poliesteri +Copoliesteri termoformare;

26

ERKOPRESS, ERKOPLAST R.D. ERKORIT (ERKODENT);


Prin procedeul de termoformare (in vacuum) 1 minut iau forma;
Procedeu modern pentru obtinerea portamprentei acrilice individualizate ; in confectionarea
gutierelor.
Inelul metalic.
Proprietatile principale ale materialelor de amprentare :
1) plasticitatea dupa preparare aplicare in portamprenta individuala si pe campul protetic fara
deformarea periferiei campului (cu presiuni minime se permite aplicarea) ;
2) Fidelitatea sa reproduca detalii micronice si de sutimi de mm ale campului protetic ;
3) Elasticitatea :
dupa priza sa prezinte o faza elastica, sa permita dezinsertia dar
si o faza de a nu fi distrus
4) Rezistenta mecanica :
5) Stabilitatea dimensionala ; sa nu se dilate , sa nu se contracte (in limitele ISO) ;
6) Stabilitatea chimica : sa nu reactioneze cu mediul bucal si sa nu fie iritante ;
7) Compatibile cu materialele pentru modele.
**Nu putem electrodepune amprenta din alginat cu amalgame de cupru, argint.
**Nu se toarna aliaje usor fuzibile (MELOTUL) sau tehnica METALLOMAT in aceste tipuri de
amprente.
Proprietati secundare :
Nu efect toxic ;
Nu efecte secundare locale ;
Aplicare/indepartare usoara in cavitatea bucala ;
Pret de cost rezonabil.
Clasificare :
1)dupa starea fizica la indepartarea de pe campul protetic :
Dupa Pogioli
:
-rigide;
-semirigide;
-elastice.
Dupa Falk :
rigide
plastice ;
elastice.
Dupa Munteanu si Bratu: dupa gradul de reversibilitatea) Rigide
ireversibile :gips, rasini acrilice simple, ZOE.
Semirigide
b) Rigide reversibile ;Compound Stents, Gutaperca, Cerurile, Mat. Bucoplastice ;
c) Elastice reversibile :hidrocoloizi reversibili :agar-agarul (GELOFORM).
d) Elastice ireversibile : alginate,
elastomeri de sinteza :
polisufuri
siliconi de aditie si condensare
polieteri.

MATERIALE RIGIDE IREVERSIBILE


GIPSUL DENTAR
Se obtine din roca de dihidrat de calciu (CaSO42H2O-IPSOS)
Hemihidrat de CaSO4-se foloseste in laborator ;
Pulbere calcinata de culoare alba ;
Sensibilitate la modificarile de umiditate relativa a mediului ; depozitare in cutii metalice, ermetice.
A pierdut teren in favoarea materialelor moderne.
Proprietati :
Fidelitate, plasticitate foarte bune; Neiritant , netoxic. Timpul de priza modificabil,
Prt de cost scazut ;

27

Denumiri comerciale :
Gipsul de Paris ;
Snow White (Kerr);
Impression Plaster ;

saci ermetic inchisi, cutii

Clasificare:
Clasa I- gips pentru amprentare;

hemihidrate=gipsuri moi(amprente,modele
preliminare)
Clasa II-gips pentru modele preliminare;
ClasaIII-gips dur Moldano(modele de lucru)
hemihidrate(modele lucru)
ClasaIV-gips extradur ;
ClasaV-gipsuri sintetice (superdure)-modele ;

Compozitie :
90% alabastru ; hemihidrat de sulfat de calciu ( CaSO4 1/2 H2O-metoda arderii uscate
+impuritati de anhidrat si dihidrat(roca) ;
10% aditivi
Acceleratori de priza ; sulfat de potasiu, 5% sulfat de cupru ; NaCl :2-3%
Inhibitori de priza : carbonatul de sodiu ;
Coloranti : albastru de metilen, eozina ;
Substante aromatizante ;
Borax 1% ce scade dilatarea de priza.
Dozare :
Extemporanee : 100gP/50mlapa.
Industriala in cazul sistemului predozat.
Preparare :
Manual 1 minut ;
Tehnica saturatiei progresive :la 100 ml apa se adauga pulberea, se spatuleaza rezultand o pasta
cremoasa semifluida ce poate fi introdusa in portamprente.
Vacuummalaxorul : Timpul de priza 30-40secunde rezulta o pasta semifluida, fara incluziuni
de aer, metoda cea indicata.
Reactia de priza :
1) Are loc o hidrolizare, rehidratare a pulberii datorate apei ce a fost scoasa ;apa dizolva
particulele din pulbere ; rezulta o solutie saturata cu aparitia centrelor de precipitare.
2) Apoi se intensifica dizolvarea particulelor si are loc absorbtia apei pierdute la calcinare
avand loc suprasaturarea urmata de aparitia materialelor gomflabile.
3) Rezulta gelul coloidal ce se precipita si se separa de apa, ; amestecul prezinta o plasticitate
excelenta (amprentare+turnare model) ;
4) Apar centrii de cristalizare (cu scaderea plasticitatii) rezultand o structura rigida , casanta
dupa priza primara (5-10minute pentru amprentare ; priza finala :24-48ore-in functie de
acceleratorii de priza).
Fenomene fizice :
Reactie exoterma la 1 ora 40-60C ;
Adaugarea acceleratorilor de priza determina degajarea de caldura mai mare.
Dilatarea de priza :0,1-0,3% functie de :P/L ; tehnica spatularii
Indicatii :
Limitate de materialele moderne : alginice-alginate ;
pastele ZOE amprenta finala ;
elastomerii.
Amprenta functionala necompresiva la edentatul total maxilar.
Se contraindica campurile mandibulare ; materialul este spalat de saliva.
Supraamprentare tehnologia clasica de amprentare cu inel -obtinerea puntilor din elemente
28
separate) ;

Tehnologia modelului pt turnarea soclului si in tehnologia tiparului protezelor acrilice


fixe/mobile;
Ambalare(tehnologia protezei totale).
Dezavantaje:
Manipulare dificila;
Volum mare in cavitatea bucala;
Indepartare foarte dificila de pe campul protetic, cu fracturarea amprentei ;
Exista riscul de pozitionare incorecta a fragmentelor;
Imbatranire in timp.
RASINILE ACRILICE AUTOPOLIMERIZABILE
Sunt materiale rigide utilizate experimental ca material de amprentare.
Dezavantaje:
coeficientul de contractie 5%,
efectul iritant local,
manevrare dificila,
pret de cost crescut.
Sunt scoase din uz.
S-a incercat utilizarea din aceste materiale ca baza sablonului, ca baza protezei ; ambele intr-un mod
precar :tehnologie simplista.
MUCOSEAL=amprenta mucostatice (abandonata); lingura era scurtata cu 1-2 mm la nivelul
fundului de sac.
DURACRYL ;(PMMA) ;P/L vezi compozitia rasinilor acrilice simple de la materialele coronare.
Indicatii
Realizarea machetei prin metoda directa :incrustatii, coroane partiale, dispozitive coronare de
substitutie, reconstituiri corono-radiculare.
Portamprente individuale ;
Reparatii-proteza partiala, totala.

MATERIALE DE AMPRENTARE RIGIDE IREVERSIBILE


PASTA ZOE
Aceste materiale au contribuit esential la schimbarea tehnologiilor de realizare a protezei partiale.
Initial au fost folosite ca ciment chirurgical, ulterior ca material de amprentare datorita proprietatilor
acestora ce permit amprentarea de mare fidelitate.
Forma de prezentare :
sistem P/P- in tuburi metalice, de culori diferite ; alba in care elementul principal este oxidul de
zinc si pasta bruna - inchisa (maron, mustar, ocru). Dupa amestec rezulta culoarea specifica
pastei ZOE.
Sunt :
Clasa I pentru amprentare;
Clasa II- pentru inregistrarea relatiei de ocluzie (mai moale, granulatie foarte fina).
Denumiri comerciale : REPIN ; IMPRESSION PASTE ; CERO-PLUS (nu contine eugenol) ;
29
LURALITE.

Compozitia chimica :
Pasta alba- ZnO
bruna- eugenol.
Pasta alba :

oxid de zinc 27p ;


lanolina 9p ;
apa1p.
Pasta bruna : colofoniu 20p ;
Eugenol 6p.
Pasta ZOE contine :
Pasta alba : oxid de zinc 80% ;
acetat de zinc 19% ;
clorura de magneziu1%.

Pasta bruna : eugenol56% ;


guma arabica16% ;
ulei de masline16% ;
ulei mineral 16% ;
ulei de in 6% ;
masa de umplutura (talc, caolin) scade fluajul.
Rolul elementelor componente :
Eugenolul este iritant, usor efect inflamator tranzitoriu asupra pulpei in functie de grosimea dentinei.
A fost inlocuit cu ulei de garoafe ce contine 80% eugenol si cu clortimol.
Rasini sintetice si naturale ce omogenizeaza pasta, scade timpul de priza.
Uleiurile neutralizeaza eugenolul, cresc plasticitatea.
Dozare/Preparare:
2 parti A/1parte B (Repin) sau 1/1.
Se aplica pe placuta de sticla sau hartie cerata cel mai bine; se prepara curent prin tehnica spatularii;
cu spatula metalica; spatulare 5-10secunde, aplicare in linguri individuale; consistenta pastei permite
aplicarea pe camp fara deformarea campului protetic.
Reactia de priza:
Acid-baza
eugenolatul de zinc ;
ZnO+eugenol
eugenolat de zinc
produs chelat ;
Zn(OH)2+2R-COOH
R-(COOH)2Zn+H2O.
Acceleratori de priza:
Apa
Clorura de magneziu ;
Acetatul de zinc.
Inhibitori ai prizei : Glicerina (prelungeste timpul de priza).
Proprietati :
Plasticitate ;
Fidelitate ideale 0,01 mm.
Stabilitate dimensionala buna ; modificari dupa priza 0,1%.
Local nu au efect toxic, caustic, iritant ;
Timpul de priza apartine ISO(3-6 minute) , poate fi modificat ;
Rezistenta mecanica, duritate bune ;
Timpul de lucru suficient ; nu necesita turnarea imediata a modelului ca la alginate
Indicatii ZOE :
Amprenta functionala la proteza totala (poate proteza partiala)- tehnologia protezei scheletate ;
Rebazarea protezelor acrilice (metoda indirecta) ;
Inregistrarea relatiei de ocluzie;
30

Amprenta functionala compozita in tehnologia protezei scheletate (ZOE + materiale


bucoplastice) clasa I Kennedy Hindels, Sabati;
Stabilizarea sabloanelor;
Cimentari provizorii(coroane, punti);
Avantaje :
Fluiditatea, plasticitatea confera amprente de buna calitate (amprenta mucodinamica) ;
Aderente de portamprente, maini, tegumente ;
Timp de priza suficient (mai mare sau mai mic) ;
Erorile de amprentare se pot corecta (zona de inchidere marginala) ;
Nu se toarna imediat modelul.
Recomandari practice :
Vaselinare tegumente ;
Manusi asistenta ;
Indepartare urme pasta :neofalina ;
Dezinfectie (hipoclorit 1-2%)
MATERIALE RIGIDE REVERSIBILE
Materiale ce pot reveni la starea fizica initiala dupa ce au fost plastifiate ; ceara, gutaperca, Stents,
Kerr, materiale bucoplastice ; la caldura ele devin plastice.
Clasificare :
Dupa intervalul de plastifiere :
50-60C = materiale termoplastice
30-40C = materiale bucoplastice (isi mentin plasticitatea la
temperatura bucala : ceara, gutaperca intra in compozitie
Ceara, gutaperca = material de amprenta : macheta, si in compozitia materialeor bucoplastice.
MATERIALE TERMOPLASTICE
Placi(10-20 placi). Batoane(20-50bucati)
Maron, gri, verde cu intervale de plastifiere diferita.
Kerr maron 55-56C inchidere marginala ;
Kerr gri:53-54C portamprenta;
Kerr verde :50-51C- inchidere marginala ; amprenta cu inel .
Denumiri comerciale : Stents ; Xantigen ; Ceroform ;
Compozitie :
Amestec de ceruri, rasini, coloranti, masa de umplutura. Rasinile naturale : copal, Kauri (40%).
Acestea confera plasticitate. Rasinile sintetice : derivate de la acidul cumaric.
20-22% acid stearic, palmitic, oleic ce confera fluiditate ;
Masa inerta (talc) ce influenteaza vascozitatea , proprietatile mecanice, scad aderenta.
Aromatizanti;
Coloranti;
Pulberi metalice ce cresc conductibilitatea termica ; ex:Reprodent (contine cupru).
Formula Stents
Copal 28% ;
Rasina Sandarack6% ce poate fi inlocuita cu Shelleack, Colofoniu (rasini sintetice)
Carnauba 4% (ceara vegetala) ;
Stearina 2% ( confera luciu) ;
Masa de umplutura: talc:5-9%;
Coloranti.
Dozare/Preparare :
Dozare: Strict extemporaneum ;
Preparare : in bai cu termostat ce determina o plastifiere foarte exacta (55-60C) 31

Stents-ul se aplica in tifon prelevat din baie si aplicat in portamprente standard.


plastifiate sub actiunea flacarii dar plastifierea se realizeaza pana la 70C ; mai
mult de 70C se ard elementele componente.Temperatura de aplicare in cavitatea
bucala este intre 45-50C (46C) , pentru a impiedica socul termic.
Proprietati :
Rigide la temperatura mediului ;
Plasticitate mica ;
Fidelitate medie ;
Stabilitate: se deformeaza daca nu sunt bine racite. Dupa racire se contracta 2-3%.
Nu au efect toxic, iritant, se prepara usor.
Indicatii :
Amprenta clasica cu inel de cupru ;
Inchiderea marginala la zonele cheie (lingura individuala)- testele Herbst ;
Obtinerea amprentei de hemiarcada (Stents+silicon) ;
Pentru obtinerea lingurilor individuale ;
Amprenta antagonistilor (rar) ;
Amprente functionale pentru proteza totala (tehnica Pedro Saizar) ;
au
Amprenta compusa (Wash Technick) Stents +ZOE ;
valoare
Pentru confectionarea valurilor de ocluzie
istorica.
Recomandari practice :
Plastifiere la temperatura indicata ;
Reutilizarea poate sa duca la degradarea produsului.
MATERIALE BUCOPLASTICE
Se mentin plastice la temperatura cavitatii bucale ;
Livrate in stare rigida la temperatura mediului ambiant.
Forma de prezentare : Batoane/pastile in cutii ; tuburi metalice.
Compozitie:
Ceruri;
ceara de albine ;
Rasini naturale;
parafina ;
Rasini sintetice ;
colofoniu /Shellack.
Coloranti.
Denumiri comerciale : Dentiplast ; Adheseal ; Rezinoplast.
Rezinoplastul:
Colofoniu 82g;
Shellack5g;
Ceara de albine 5,5g;
Ulei de parafina 7,5g.
Dozare/Preparare :
Devin plastice sub actiunea caldurii ; se dozeaza extemporaneum ;
Se pensuleaza marginal pentru amprenta compuisa sau pe toata suprafata (Wash Technick) ;
Inserare amprenta cu presiuni blande ; se evita amprentarea supraextinsa.
Proprietati :
Excelente-plasticitate- nelimitat in cavitatea bucala ;
Redevin rigide sub actiunea apei (racire) ;
Stabilitatea dimensionala : se deformeaza usor ; fluajul are valori mari ; ideal 34-38C.
Indicatii :
Amprenta functionala :proteza totala amprenta necompresiva (campul protetic intens
rezorbite mandibulare)
Amprenta functionala compozita (tefnica protezei scheletate )edentatia clasaI Kennedy ;
Amprenta fonetica in edentatia totala (Devin).Amprenta poate fi corectata.
32

Recomandari practice :
Racire intensa ;
Dezinsertia /transportul cu mare atentie, in cuburi de ghiata.
Turnare rapida a modelului.
MATERIALE SEMIRIGIDE SPECIALE
(CU VASCOZITATE LENT PROGRESIVA)
Sunt materiale pe baza de rasini acrilice simple ; contin o componenta alcool plastifiant ce confera
plasticitate crescuta a produsului de la preparare :48-72 ore la 7 zile.
Caracteristici :
Conditionarea structurilor campului protetic , pentru vindecarea anatomo, histofiziologica a campului
protetic.Dupa extractii laborioase are loc o ameliorare a campului protetic. Se aplica materialul in
proteza , ele grabesc vindecarea osoasa.
Forma de prezentare:
P/L
gel suplu cu priza lenta
Denumiri comerciale : VISCOGEL ; FITT ; HIDROCAST ; IVOSEAL; COE-CONFORT.
Compozitie :
Pulberea : copolimer al M.N.
Lichidul : amestec de ester acid carboxilic ; ftalat de butil 8% cu rol plastifiant ; alcool etilic.
P/L=1/1
gel suplu cu vascozitate lent progresiva ce dureaza pana la evaporarea etanolului si
epuizarea ftalatului de butil.
Proprietati :
Stabilitate buna ;
Fidelitate foarte buna 25 ; dupa 1 ora scade ;
Proprietati mecanice : duritate la 24 ore ;rezistenta la compresiune in primele 15 minute 2MPa
se comprima 60-80% ;
Fluajul :la 2 ore de la preparare are valori maxime.
Conditii de lucru :
Netoxic ;
Fidele ;
Sa nu permita dezvoltarea levurilor pe timpul aplicarii in cavitatea bucala ;
Stabile chimic ;
Sa nu influenteze suprafata sau rezistenta mecanica a modelelor.
Indicatii :
Conditionarea campurilor protetice :48-72 ore ; grabirea vindecarii postprotetice (protezarea
imediata) = indicatie de electie ;
Amprente functionale pentru proteza totala (procedeul fonetic) ;
Amprenta functionala (metoda indirecta )- rebazare ;
Rebazare temporara.

MATERIALE ELASTICE
In tehnologia protezarii vezi clasif. Bratu ;
Clasificare :
Hidrocoloizi
reversibili ;
Ireversibili ;
Elastomeri de sinteza :
Siliconi ;
Tiocoli ;
Polieteri.
Prezinta o consistenta elastica in momentul prepararii si dupa priza ; ofaza intermediara scurta cand
se contraindica modelarea ; in general aceste materiale sunt fidele.
33

HIDROCOLOIZI REVERSIBILI (H.R)


Sistem coloidal bidirectional (trec din faza de gel in sol si din sol in gel);
Introdusi de Negocol (1925) si utilizati de Sears in tehnologia coroanelor si PPF
Tehnologia protezei scheletate: duplicarea modelului de lucru.
Forma de prezentare :
Chitoasa
in cutii, tuburi, seringi, batoane.
Medie
Fluida
Denumiri comerciale : HYDROCOLOID (Kerr Dental) ; SURGIDENT (Lactona); AGARLOID(Van
R).
Compozitia chimica:
Agar-agar (geloza) polizaharid hidrofil;extrasa din agele rosii.
Lichefierea are loc la 70-100C.
Gelificarea la 30-50C ;
Dimensiunea particulelor este micronica.
Apa 75-80%
Formula compozitionala :
Agar-agar 12-14% ;
Alte formule in care apa 75-81%.
Apa 83-85,5% ;
Borax 0,2% influenteaza vascozitatea
Sulfat de potasiu 1,5-2%
Masa inerta (pentru a creste proprietatile)- pamant de diatomee, talc, silice, mentol, argila,
timol.Talcul si argila cresc proprietatile mecanice (adezivitatea)
Rolul elementelor componente :
Boraxul:
influentaza vascozitatea (faza sol);
Rol inhibitor al prizei gipsului.
Sulfatul de potasiu: accelereaza priza gipsuluui ;
Influenteaza gradul de absorbtie 0rezorbtie a apei de catre hidrocoloid.
Dozare/Preparare :
Extemporaneum : functie de suprafata de amprentare(model pentru duplicare) ; in recipient ce
se plastifiaza in conformator sau inportamprenta.
Predozat : livrat in tub/seringa :exact. Plastifierea se realizeaza in bai modulare pentru
amprentare.
Baia nr.1: la 100C se plastifiaza;
Baia nr.2 :la 63-70C depozitare ;
Baia nr.3 : asteptare (in lingura speciala).Se aplica pe campul protetice cu presiuni blande.
Se pot reutiliza de 4 ori (mai mult de 4 ori devin foarte fragili).
Proprietati :
Pierd apa , se deshidrateaza :SINEREZA ;
Fidelitate :reproduc detalii micronice ; sunt superioare alginatelor ; inferior elastomerilor;
Stabilitatea dimensionala: se contracta: sol
gel 0,55 ; si dupa racire :0,65-0,7% ;
Risc de soc termic, disconfort, durere.
Indicatii :
Tehnologia incrustatiei, coroanelor, puntii (ca material de amprentare, cu pregatire riguroasa a
santurilor gingivale) ; Amprenta in edentatia partiala ;
Electie :proteza scheletata ; duplicarea modelului de lucru ; coroane , punti (moderne)
Dezavantaje :
Aparatura si dotare auxiliara mai complexa ;(linguri, portamprente, sistem de racire, bai
34
modulare, gipsuri extradure, mixere) ;

Necesita o conditionare foarte exacta a santurilor gingivale ;


Stabilitate mica (pierd apa); Necesita turnarea modelului in primele 15 minute ;
Necesita utilizarea unor produse moderne pentru dezinfectie.:IMPRESEPT (Espe).
Recomandari practice:
Respectare interval de lichefiere; Aplicare cu presiuni blande ;
Dezinsertia dupa o racire lenta, sistematica pentru a evita deformarile :-in doi timpi
(rapid/lent); Turnarea modelului (gipsuri dure, superdure).
HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI (ALGINATELE)
-Sistem coloidal unidirectional;
-Derivati ai acidului alginic; -Se folosesc pentru obtinerea sarurilor de sodiu, potasiu.
-Acidul alginic prin proprietatile sale favorizeaza obtinerea H.I.R. ; disociatie mare 20*10-5 ; extras
din alge marine brune ;posibilitatea de a reactiona cu saruri metalice (CaSO4).
Clasificare:
dupa timpul de priza (gelificare):
clasa I - rapide;
clasa II - normale.
dupa utilizare:
clasa A - amprentare inlay + coroane;
clasa B - amprente preliminare (edentatia partiala, edentatia totala);
clasa C - amprenta anatomica, de studiu.
Forma de prezentare:
-pulbere/lichid;
pulberea: sarurile acidului alginic puternic hidrofile;
lichidul : apa/ apa distilata.
Prin amestecul lor rezulta o solutie (sol) cu plasticitate buna care prin gelificare rezulta un gel cu
proprietati imuabile.
Forma de livrare:
pulbere in pungi, cutii metalice, plastic ermetic inchise.
dozatoare pentru pulbere si lichid:linguri din mat. plastic si cilindru gradat.
Denumiri comerciale:
Septalgin (Septodont);
Alginoplast (Bayer);
Palgat (Espe);
Zelgan 2000 (Detrey);
Hidrogum.

Jeltratrec (Caulck SUA);


Ortoprint (Zermack);
Ypeen (Spofa);
Algodent (Rom).

Compozitie:
pulberea:

alginat de potasiu 10-12%;


Reprezinta principalele elemente
sulfat de calciu:10-12%.
reactante ale pulberii.
aditivi:
fosfatul trisodic;
fluorura de sodiu:0,5-2%;silico-florura de sodiu.
masa inerta (de umplutura):74-78% (talc, carbonat de calciu, pamant diatomeic) pentru cresterea
volumului;
corectori, silicati, glicoli, aromatizanti, indicatori de priza.
H.I.R.prezinta instabilitate chimica si dimensionala.Alginatul de potasiu restant are tendinta de a
reactiona cu apa.
35

Reactia de priza: alginatul de sodiu + sulfatul de calciualginatul de calciu + sulfatul de sodiu


Rolul elementelor componente:
sulfatul de calciu: rezistenta si stabilitatea gelului;agent de gelificare.
fosfatul trisodic: inhibitor al gelificarii prelungeste timpul de priza.
masa inerta: asigura dispersia pulberiialginice in apa; confera rezistenta materialului si
rigiditate ;scade aderenta si scade fluajul.
fluorura de sodiu+silicoflorura de sodiu scade aderenta H.I.R.de model facilitand demularea.
corectorii inhiba capacitatea reactiva a alginatului de potasiu cu apa si a fosfatului trisodic cu
sulfatul de calciu (fosfatul tricalcic scade rezistenta de suprafata).
indicatorii indica prin modificarea de culoare ca timpul de priza e finalizat.
Dozare/Preparare:
Dozare :
extemporanee;
predozat:Palgat (Espe)
-Dozarea extemporanee: cu linguri speciale din material plastic:1 lingura = 15g + 50cm3 apa;
-Dozarea ochiometrica:
maxilar:2 linguri;
mandibula 1,5 linguri.
Preparare:
-Manuala;
-Mecanica.
Se adauga apa progresiv prin tehnica saturatiei progresive, se spatuleaza in bol de cauciuc (alginate
clasa II- 1 minut; alginate clasa I - 30-40 secunde) Se obtine o pasta vascoasa ce se aplica totdeauna
in portamprente cu retentii (gauri, leucoplast). Timpul de priza 4 minute.
Inainte de preparare se recomanda agitarea pulberii pentru omogenizare pentru a impiedica
segregarea ei.
Proprietatile materialelor elastice alginice:
au inlocuit materialele rigide in etapa de amprentare;
plasticitate si fidelitate foarte bune in faza plastica; grad de inregistrare bun al elementelor
campului protetic ;
pot amprenta toata gama de campuri protetice ;
stabilitate dimensionala mica ; pierd apa in mediu uscat prin fenomenul de sinereza; absorb apa
cu modificari de volum (imbibitie) ;
solubilitatea in apa este scazuta la cele alcalino-pamantoase si crescuta la cele alcaline ;
rezistenta la compresiune este superioara hidrocoloizilor reversibili;3,4-7,8kgF/cm 2 inscriindu-se
in recomandarile ADA (sa nu fie sub 3kgF/cm 2)
rezistenta la rupere:350-600g/cm 2;
flexibilitatea la 1000g/cm 2 este de 10-20%;
timpul de priza 2-3 minute-clasa I; 4 minute - clasa II.; este influentat de timpul de
gelificare ,temperatura apei, tehnica de spatulare, cantitatea de fosfat trisodic.
Indicatii:
amprente anatomice pentru modele documentare;
amprente preliminare pentru edentatul partial si total;
amprente pentru antagonisti;
amprente functionale (numai proteza partial acrilica);
amprente in ortodontie;
amprente in tehnologia coroanelor si puntilor (injection type in amprenta combinata cu
hidrocoloizi reversibili - SUA).
Recomandari practice:

36

respectarea proportiei P/L 15g/ 50 cm 3 apa indicata de fabricant, timpul si tehnica de spatulare;
aplicarea in portamprente retentive si in strat uniform 3-4 mm;
pentru cresterea fidelitatii se indica clatitul cavitatii bucale si modelarea sub jet de apa a suprafetei
amprentei;
aplicarea pe campul protetic dinspre posterior spre anterior ;
presiune scazuta la aplicare;
dezinsertia: dupa pierderea succiunii, dezinsertia se realizeaza ferm intr-un singur ax pentru a
impiedica deformarile;
igienizarea amprentei cu hipoclorit de sodiu 1% (imersie 10 minute) ;
conservare in mediu umed : rulouri umede sau hidrofoare ;
conditionarea amprentei cu solutii de gips pentru neutralizarea aciditatii remanente;
turnare model imediat, in 15 minute;
demularea amprentei se realizeaza la 30-60 minute dupa priza primara a gipsului pentru a opri
reactia dintre alginatul de potasiu si apa ;mai tarziu de 10 ore alginatul absoarbe apa din gips.
AMPRENTA COMBINATA H. R. cu H.I.R.
indicata in tehnologia protezelor fixe (inlay, coroane, punti) ;
evita instrumentarul si metoda clasica laborioasa prin folosirea simultana a H.I.R. si H.R. (nu
necesita linguri speciale cu sistem de racire);
Tehnica de lucru:
Preparare agar agar : se plastifiaza la 1000 C in baia 1, se mentine in baia 2 la 60-70 0 C
timp de 10 minute;
se prepara alginatul ce se aplica in lingura standard de catre asistenta ;
agar-agarul se aplica cu seringa pe bont de catre medic si peste el se va insera alginatul din
lingura standard;
se mentine pe camp 3-5 minute pentru gelificare ;
se dezinsera rezultand o amprenta foarte buna,
se igienizeaza ;se dezinfecteaza ;Se toarna modelul din gipsuri dure, extradure.
Avantaje:
simplifica tehnologia de amprentare clasica;
fidelitate aproximativa elastomerilor de sinteza ;
timpul de priza 4 minute;
tehnica rapida, comoda ;
gipsul de model este compatibil cu agar-agarul;
ELASTOMERII DE SINTEZA
materiale elastice ; fidelitate, elasticitate, stabilitate dimensionala excelenta;
ireversibile ca si comportament fizic.
Clasificarea elastomerilor:
polisulfurici(tiocauciucuri);
siliconici;
polieterici.
Clasificarea ADA si ISO:
chituri (clasa I);
cu vascozitate mare heavy-body (clasa II);
cu vascozitate medie (clasa III);
cu vascozitate mica (clasa IV).

37

1. ELASTOMERII POLISULFURICI (TIOCAUCIUCURI sau TIOCOLI)


Forma de prezentare:
pasta-lichid (gen I);
pasta-pasta (gen. Actuala).
Pasta (baza)se livreaza in tuburi metalice; frecvent culoarea este alba;
Catalizatorul este un peroxid al plumbului, manganului (brun) in flacoane cu dozator (gen.I) sau
tuburi metalice (gen II), cu consistente diferite :mare, medie, fluida .
Produse comerciale: Permalastic light si Permalastic body. Unilastic (Kerr); Neo-Flex (Surgident);
Coe-Flex(Coe)
Compozitie:
Pasta de baza: polisulfura de cauciuc 79,7%;
Masa inerta :oxid de zinc5% si sulfatul de calciu 15,4% cu rol de liant, plastifiant.
Acceleratoi:
peroxidul de plumb 78% (initiator);
hiperoxid de mangan ;
Aditivi :
ulei mineral16,8% (plastifiant);
sulful 3,5%;legarea terminala a lanturilor polimerice ;
alte substante 2% : acid stearic, oleic (inhiba mirosul de sulf) ; coloranti (dioxid de titan) ;
Dozare/Preparare:
1. Predozat (mai rar);
2. Extemporaneum:
Preparare :
-partile reactante pe hartie cerata cu scala ;pasta/accelerator = 1/1 ;
-preparare prin spatulare in primele 10 secunde (omogenizare) si pana la 1 minut se spatuleaza
rapid rezultand o pasta vascoasa ce se aplica rapid in portamprenta individuala.datorita vascozitatii
crescute ;timpul de lucru 7 minute;
-aplicarea pe campuri conditionate
-mentinerea pe campul protetic mai mult decat timpul indicat mareste gradul de elasticitate al
amprentei.
-dezinsertie, igienizare, dezinfectie.
Reactia de priza:
mercaptan 80%+ peroxid de plumb vulcanizare cu etapele de initiere, propagare, intrerupere.
Reactia este exoterma (3-4C) rezultand o polisulfura de cauciuc si apa care palpat este un gel
coloidal hidrofob.
Proprietati:
insolubile in apa si solventi deci pot fi electrodepuse;
stabilitatea dimensionla este excelenta (nu pierd apa , nu se imbiba cu apa);
vascozitatea este mare si rapida cu reactia de vulcanizare;
in urma vulcanizarii valoarea contractiei atinge 0,25% in prima ora!!!!!. La 24 ore este de
0,35% (light) si 0,9% (chit). Se recomanda turnarea modelului cat mai rapid.
La 24 ore se contracta :
mai mult ca siliconii de aditie (0,05%);
mai putin ca siliconii de condensare;
mai putin ca polieterii.
Local:
nu au efect toxic(peroxidul de plumb se consuma in reactie);
nu se mentine mai mult de 8-10 minute pe campul protetic;
38

au un miros dezagreabil.
Indicatii:
amprenta functionala la edentatul partial in tehnologia protezei scheletate;
amprenta functionala la edentatul total (Schreinemakers);
amprente pentru incrustatii, coroane, punti;
Recomandari practice:
turnarea modelului in prima ora;
produsul se mentine in loc uscat;
sa se respecte proportia elementelor componente, prepararea, amprentarea.
aplicarea de adeziv pe portamprente.
2. ELASTOMERII SILICONICI
au fost sintetizati ca o reactie la dezavantajele elastomerilor polisulfurici (deformarile remanente,
mirosul neplacut, timpul de priza crescut, patare haine, protectie).
Forma de prezentare:
Sistem:
pasta-lichid ;
pasta-pasta .
Livrarea se realizeaza in consistente: chitoasa;
medie;
fluida.
Siliconi de : condensare
aditie.
Denumiri comerciale:
Siliconi chitosi:
Optosil(Bayer). Coltoflex(Coltene); Silaplast (Detax);
Siliconi cu vascozitate medie:
Xantopren verde (Bayer); Coltex M (Coltene), Lastic 55;
Siliconi cu vascozitate scazuta (fluizi):
Xantopren bleu (Bayer); Coltex fine
Elastomerii siliconi de condensare
Substanta de baza este un xiloxan ce rezulta in urma combinarii unor substante organice cu siliciu;
masa inerta:
(35-37%) ca umplutura pentru cei medii, semifluizi
75% pentru cei chitosi.
Coloranti : silicea , bioxidul de titan le confera vascozitate, rigiditate.
Catalizatorul;
suspensie de ortosilicat de etil;
octoat de staniu;
oxid de crom, oxid de paladiu cu rol de captator de hidrogen.
Intre gruparile HO- si catalizator are loc o reactie de reticulare(policondensare) rezultand un cauciuc
sintetic(siliconic)si produsi secundari (volatili- alcool) ce determina modificari dimensionale.
Reactia de priza:
octoat de staniu
polidimetil xiloxan + ortosilicat de etil

cauciuc siliconic + produsi secundari


(alcool)
Elastomerii siliconi de aditie
rezulta in urma unei reactii de poliaditie;
acid cloroplatinic
polivinil xiloxanul + xiloxan

silicon de aditie
Forma de prezentare:
pasta-pasta;
consistente: chitoasa ;
medie
frecvent semifluizi.
!!!!!Grad de redare foarte exact.
Denumiri comerciale: Exaflex (Fuji - Japan); Permagum (Espe); Imprint (3M); Reprosil (De Trey).
39
Dozarea /Prepararea:

Extemporaneum:
hartie cerata 1/1; placute.
Tehnica spatularii: miscari circulare, energice 45-60 secunde rezultand o pasta vascoasa ce se aplica
intr-un conformator rigid.
Siliconii de aditie chitosi se aplica in linguri dozatoare speciale, se realizeaza orificii in masa
siliconului chitos, se aplica catalizatorul si se malaxeaza manual pana rezulta o pasta vascoasa ce se
aplica in portamprente rezultand amprente primare.
Siliconii de aditie semifluizi se prepara pe placuta, se aplica in seringa, injectati in zona subgingivala
si suprafata bontului. Sistemul automixing silicon de aditie in cartuse speciale ce se ataseaza la un
pistol. Din cartus siliconul se introduce intr-o seringa cilindru si preparat automat, etalarea pe campul
protetic se realizeaza cu o canula.
Proprietati:
geluri hidrofobe (exceptie ORANWASH);
au vascozitate crescuta; stabilitatea dimensionala buna (nu pierd apa prin sinereza);
contractia: siliconii de condensare se cntracta mai mult ca tiocolii; siliconii de aditie la 24 ore 0,05% deci sunt cei mai fideli;
modulul de elasticitate prezinta valori maxime la 15 minute;
rezistenta la tractiune este mai mare ca la tiocauciucuri;
flexibilitatea : siliconii de aditie au flexibilitatea mai mica decat siliconii de condensare;
elastomerii de condensare degaja hidrogen in prima ora rezultand bule in model;
nu au efect toxic local; timpul de lucru 6-8 minute; timpul de priza 3-5 minute ;
siliconii de condensare (gen. I) prezinta fenomenul de evaporare a hidrogenului + vulcanizare
remanenta (ea continua lent inca 2 saptamamani de la preparare) Atentie! Modificari
dimensionale.
Indicatii:
tehnologia protezelor fixe:amprenta monofazica+portamprenta individuala si amprenta bifazica
in dublu amestec in portamprenta standard;
amprente functionale la edentatul partial pentru schelete (consistenta medie) si la cel total
(semifluizi);
tehnologia de precizie:inlay, coroane partiale: siliconi de aditie, polieteri, tiocauciucuri. Nu
siliconi de condensare.!!!!!!!!!
Recomandari practice:
se contraindica siliconi de condensare pentru proteze foarte precise;
sunt contraindicati la cei alergici;
daca se toarna mai multe modele , primul model este cel mai bun;
se recomanda turnarea modelului la 1 ora de la amprentare (degaja hidrogen siliconii de
condensare); se contraindica conservarea in mediu umed;
se indica alegerea siliconilor functie de tipul de proteza (medie, inalta, precizie);.
POLIETERII
W. Schmidt (1969) Espe.
Forma de prezentare:
pasta-lichid medie.
pasta-pasta ;
consistenta :chitoasa medie, semifluida (fluida).
Precizie in redare apropiata siliconilor de aditie.
Observatie clinica: Datorita rigiditatii (cea mai mare) reproduc detaliile cu maximum de exactitate
(praguri, casete, unghiuri).
Denumiri comerciale:
Impregum - medie;
Permadyn - medium + light;
Ramitec - inregistrari ocluzale;
40
Polygel - automixing.

Compozitie:
Substanta de baza:
tetrametilenglicol = grupari iminice terminale.
Acceleratorul: ester al acidului sulfuric: -paratoluen sulfonatul de metil (sulfona aromata);
Masa inerta (silicea) , coloranti in functie de consistenta;
Plastifiant.
In urma combinarii gruparilor terminale iminice a tetrametilenglicolului cu sulfonele are loc reactia
de reticulare rezultand un cauciuc polieteric care este hidrofil si tixotrop.
Tixotropia = proprietatea unui material de a trece dintr-o stare de gel prin spatulare prelungita
intr-o alta stare (sol).
Dozarea/Prepararea:
timpul de spatulare:35-55 secunde;
vascozitate mai mare;
dinamica de lucru foarte rapida : preparare, aplicare, inserare.
timpul de priza:5-6 minute.
necesita portamprente individuale cu stopuri pe fata interna.
Proprietati:
sunt materiale hidrofile; nu se electrodepun !!!!!!!!!!!!
au vascozitatea cea mai mare din grupa elastomerilor;
stabilitatea dimensionala buna;
valorile contractiei sunt apropiate de cele ale siliconilor de aditie;
fenomenul de imbibitie;
flexibilitatea cea mai mica dintre elastomeri;
grosimea de 4-5 mm pentru a fi indepartati mai usor;
rigiditate mare;
efect iritant local datorita catalizatorului (sulfona);
Indicatii:
identice cu siliconii si tiocauciucurile ;
exista un produs RAMITEG pentru inregistrarea ocluziei.
Recomandari practice:
pregatirea campului protetic (conditionare: uscare, hemostaza);
portamprenta individuala;
aplicarea de adezivi pe portamprenta contracareaza contractia;
conditionarea zonei cervicale (santul gingival =largirea lui) anterior amprentarii;
dozarea, prepararea + tehnica de lucru indicata de fabricant;
conditionarea amprentei primare, inregistrarea cu silicon chitos: sectionarea langhetelor
interdentare , crearea de santuri de fuga a siliconului fluid, sectionarea prelungirii cervicale a
siliconului chitos pentru a crea spatiu pentru siliconul fluid;
nu se conserva in mediu umed; dezinsertie : faza I lent, faza a-II-a energic, un singur ax ;
dezinfectie (glutaraldehida, glutarfenol, clorhexidina) pentru inhibarea virusului herpetic, hepatic,
H.I.V;
turnare model la 1 ora.
MATERIALE DE AMPRENTA FOTOPOLIMERIZABILE
pe baza de R.D.C.: poliuretandimetilmetacrilatul + aditivi : silice ; fotoinitiatori ~ R.D.C.;
timp de polimerizare 3 minute sub actiunea lampii halogenice;
timp de lucru nelimitat;
se livreaza in 2 consistente: medie si semifluida.
portamprenta individuala transparenta;

41

fibra optica : diametru 8-10mm.


Tehnica de lucru:
1. conditionare camp protetic (bont);
2. aplicare pasta fluida pe bont ;
3. aplicare pasta vascoasa medie in portamprenta;
4. inserare pe campul protetic a portamprentei;
5. fotopolimerizare 3 minute dinspre posterior spre anterior;
6. dezinsertie, control amprenta.
Avantaje:
Plasticitate si timp de lucru nelimitate ;
Tehnologie rapida (produsele sunt livrate in sistem automixing);
Dezavantaje:
Necesita portamprenta transparenta;
Deretentivizarea spatiilor retentive pentru a usura dezinsertia;
Polimerizare neuniforma.;
Dificultati in obtinerea modelului (demulare cu fracturi ale segmentelor);
!Amprenta fara materiale:optica cu camera intraorala + nu necesita material de amprentare.

MATERIALE PENTRU MODELE


Model: copia pozitiva a campului protetic.
Tipuri:
Anatomic;
De studiu;
ghips normal.
Preliminar;
De lucru: ghips dur, superdur, sintetic;
Duplicat: mase de ambalat.
Caracteristici:
1. exactitate dimensionala;
2. fidelitate maxima, redarea detaliilor de ardin micronic;
3. proprietati mecanice de suprafata ; rezistenta la abraziune mare
Secundar:
1.preparare, manipulare usoare;
2.compatibilitate fizico-chimico-mecanica cu materialul de amprentare.
Observatie: toate modelele turnate din ghips isis modifica rezistenta mecanica superficial in prezenta
tetraboratului de sodiu decahidrat (Na2B4O7.10H2O)
3.pret de cost scazut.
Clasificarea materialelor de modele:
-din punct de vedere chimic1) nemetalice:
-gipsuri;
-mase compozite;
-cimenturi;
-mase de ambalat.
2) metalice:
-amalgame;
-metale usor fuzibile;
-metale pulverizabile;
-metale eletrodepuse.
-dupa tehnologia de realizare1. turnate in amprente:

42

-ghips;
-mase compozite;
-mase ceramice.
2. indesare:
-amalgame;
-cimenturi;
3. metale depuse:
-galvanizare;
-pulverizare.
Clasificare gipsuri :
dupa D.I.N:
Clasa I: ghips de amprentare
Clasa II; ghips de model(normal);
Clasa III: ghips dur (Moldano);
Clasa IV: ghips superdur.
dupa ADA:
Clasa I: ghips de amprentare
Clasa II; ghips de model (normal);
Clasa III: ghips dur (Moldano);
Clasa IV: ghips superdur cu expansiune normala;
Clasa V: ghips superdur sintetic cu expansiune mare (0,3-0,4 %);
MATERIALE NEMETALICE PENTRU MODELE
Sunt cele mai utilizate in tehnologia modelelor.
GIPSURILE NORMALE
clasa II - hemihidrat
Fac parte din grupa anhidridelor hexagonale;
Particulele sunt filamentoase, aciforme, cu spatii intre ele in care se absoarbe apa in etapa de priza;
Obtinerea: Ardere uscata: 110-120C.
Proprietati:
Plasticitate, fidelitate bune;
Pret de cost rezonabil;
Dezavantaje :

Dupa priza rezulta o structura poroasa ;

Proprietati mecanice precare ;

Rezistenta la compresiune 9N/mm 2

Rezistenta la incovoiere 4N/ mm 2

Solubilitate mai mare fata de alte materiale :10g.in 1000ml H2O la 20C ;

Valorile dilatarii :0,2-0,4% ;

Timpul de priza :5-30 minute ;

Nu se scurteaza timpul de priza prin adaos de acceleratori(scad proprietatile mecanice).


Indicatii :
Modele anatomice, de studiu, preliminare, dintii antagonisti ;
Modele lucru protetice pebntru reparatii ;
Socluri ;
Fixarea modelelor in articulatoare.
SE CONTRAINDICA PENTRU MODELE DE LUCRU.

43

Dozarea/Preparare :
Vezi gipsuri pentru amprentare ; 100gP/40-50cm 3apa.
Dozare : recvent metoda extemporanee ; mai rar sistemul predozat
Preparare :tehnica spatularii manuale (saturatiei progresive) sau la vacuum malaxor rezultand
o pasta ce se introduce prin vibrare mecanic sau manuala.
Recomandari practice :
Se contraindica adausul de acceleatori de priza ;
Se contraindica spatularea prelungita (mai mult de 1,5 minute) deoarece se pot distruge
centrii de cristalizare, rezultand un ghips friabil ;
Respectarea proportiei P/L ;
Se contraindica turnarea modelelor de lucru.
GIPSURILE DURE
Hemihidrate ;
Se obtin prin deshidratare din roca = calcinarea dihidratelor la temperaturi de 120-130C, in
mediu umed la presiunea de 7-10 bari rezultand un hemihidrat care structural prezinta
particule prismatice juxtapuse (cu spatii mici) fixand aceste gipsuri in grupa gipsurilor
ortoromboidale; absorbtia apei intre particule este mult mai mica;
Pulberi de culori diferite, granulatie fina;
Au o foarte bune fidelitate datorita particulelor mici.
Denumiri comerciale ; MOLDANO (BAYER); BEGO DUR (Bego); DURALITE (Degusa).
Proprietati:
Duritatea de 10 ori mai mare ca gipsurile normale;
Dilatarea este de 2 ori mai mica (0,1%) ;
Timpul de priza :6-20 minute (functie de dimensiunea particulelor), absorb mai repede apa
rezultand o pasta omogena cu proprietati mecanice superioare ;
Se contraindica acceleratori de priza.
Indicatii :
Toate tipurile de modele de lucru :coroane, punti dentare, proteze partiale, proteze totale, aparate
ortodontice, sine parodontale, dinti antagonisti, socluri la modele de arcada cu bonturi mobile cu
gipsuri extradure (clasa IV) sau sintetice (clasaV).) ;
GIPSURILE EXTRADURE
Caracteristici :
Prezinta proprietati asemanatoare pietrei (foarte dure) ;
hemihidrate obtinute prin calcinari in mediu umed la temperatura de peste 300 C cu adaus de
aditivi (neutralizanti, compensatori de contractie) ; clorura de calciu(30%), clorura de magneziu cu
rol in modificarea constantelor acestor gipsuri, obtinandu-se particule foarte fine,
-duritate foarte mare 120-150N/mm 2 pana la 220N/mm 2.
-Valoarea dilatarii mica =0,01%.
Observatie: Sunt foarte fragile (se sparg marginal).
Proprietati mecanice:
- Rezistenta la rupere, incovoiere, abraziune este foarte mare ; raman intacte marginile preparatiei,
ale bonturilor.
-Atinse la 24 ore.
Dozarea/Prepararea :
1) gipsuri clasa III/clasa IV dozare estemporane preparare prin tehnica spatularii manuale 3
vol.P/2vol.apa sau 5P/3L in bol de cauciuc , timp 1-2 minute rezultand o pasta semifluida ce
se introduce cu vibrare mecanica sau manuala ;
2) Exista mai rar si sistemul predozat si prepararea prin metoda electromecanica (vacuum
malaxoare) timp de preparare 30 secunde, rezultand o pasta semifluida fara goluri de
preparare ;
44

Indicatii : Tenologia protezelor de mare precizie : incrustatii, coroane partiale, tehnologia metalocompozita, metalo-ceramica, coroane supraecuatoriale.
Produse comerciale : VEL MIX ;(Kerr) ; EPI (De Trey) ; MOLDAROCK (Bayer) ; FUJI
ROCK(G.C).
GIPSURILE SINTETICE
Se obtin pe doua cai :
1) din dihidrat de sulfat de calciu, care prin calcinari succesive ajunge fosfat de calciu ce este
tratat cu acid sulfuric ;
2) fosfat de calciu brut (reziduu de productie a H2SO4 ) rezultand un gips sintetic cu dilatare de
0,3-0,4%
Absorbtia apei mai mare ;
Puritate maxima.
Proprietati :
asemanatoare celor super dure ;
dilatarea :0,2-0,4% similara cu cea a gipsurilor normale ;
modele pentru Co-Cr si Ni-Cr, ce au coeficienti de contractie mari.
RASINI COMPOZITE
Caracteristici :
Materiale moderne, limitate in tehnologia modelului de lucru ;
Materialele viitorului ;
Indicatii idem gipsuri superdure ;
Cele mai indicate pentru turnarea modelului de lucru ;
Pe baza de rasini epoxidice cu modificari valorice mici comparativ cu R.A.S.
Dupa unii autori sunt materiale fidele asemanatoare materialelor electrodepuse iar dupa altii
prezinta fidelitate satisfacatoare.
Forma de prezentare :
Pasta/L ; P/P ;
Modele de lucru cu bont mobil, tehnologii moderne
ACUTRACK (D.S.)
sisteme de modele cu sau fara pinuri metalice modele de arcada
ZEISER I, II;
HIGH-TECH.
Proprietati:

Rezistenta la compresiune 235N/mm 2 similara gipsurilor superdure;

Rezistenta la incovoiere 75N/mm 2

Rezistenta la abraziune satisfacatoare ; Duritate scazuta ;

Modul de elasticitate favorabil ;

Rezistente la temp. Crescuta de lucru (peste 100C) ; Coeficient de contractie 0,05%;

Muchiile /limitele preparatiilor raman integre mai mult ca la gipsurile dure ;nu sunt expuse
fracturilor ;

Modelele pot fi prelucrate la nivel cervical prin frezare ;

Timpul de priza = 3 ore ;

Compatibile cu amprentele cu elastomeri siliconici + polieteri. Mai putin cu tiocolii si


hidrocoloizii..
Tehnica de lucru :
Igienizare ; Dezinfectie ; Conditionarea amprentei : pensulare solutie de izolat tip Hexan.
Prepararea : se aplica in godeu cantitatea indicata de fabricant , se omogenizeaza 10-30
secunde ;se aplica, insertie in amprenta prin turnare de 30-40 mm ;
Priza primara =3 ore ; Priza finala prin termobaropolimerizare (in Izomat la 120C, 7 minute,
6 bari) urmata de racirea lenta in mediu umed ;
45
Indicatii :

Modele sectionate (cu bont mobil) ;


Modele sectionate unidentare.
Produse comerciale :
EPOXI DIE (IVOCLAR) ; BLUE STAR(Girbach Dent) ; DIEMET (are cupru pentru augmentarea
proprietatilor mecanice).

CIMENTURI DENTARE
Au fost folosite ;
CSF- adera de amprenta ;
Dificultati in fularea in amprenta
R.A.S.:
Valoare istorica;
Folosite initial, dar datorita proprietatilor prezinta dezavantaje mari (vezi curs ant. )
Se mai folosesc pentru modele didactice ;
MASELE DE AMBALAT
Folosite predominant in tehnologia modelului duplicat .
Se toarna in amprentele duplicat (reproducerea modelului de lucru initial).
Se indica in tehnogia de precizie : coroane turnate, punti colate , punti din elemente unite, punti
metalo-compozite , punti metalo-ceramice (cand componenta metalica se toarna din metale Ni-Cr-Co
inalt fizibile).
Observatie : nu se indica pentru modelul de lucru in mod curent. Sunt fragile.
MATERIALE METALICE
Au fost elaborate materialele metalice deoarece sunt superioare materialelor nemetalicedin punct de
vedere mecanic.
1. AMALGAMELE (CU, AG): binare : (Cu+Hg) mai putin Ag ;
caracter istoric ; nu se mai utilizeaza deoarece : tehnologia de lucru laborioasa (priza 3-12ore) ;
dificultati tehnice (amprenta unitara, suport rigid) ; pentru zona PM-M (s-au folosit).
2. ALIAJE USOR FUZIBILE
aliaje cu punct de topire scazut :
MELOTUL :(Pb, Bi, Sn, Zn) ; intervalul de topire:96-102 C ; model de lucru (patricea ) la
coroana stantata ;
SPENTZ (FeS, Zn, Pb) ;intervalul de topire :110-120C ; turnarea placilor protetice.
3. Tehnica METALOMAT (pulverizarea aliajelor usor fuzibile in amprenta)
aliaje usor fuzibile pulverizate in amprente conditionate rezultand modele cu rezistenta mecanica
(superficiala)crescuta fata de gipsurile dure.
Caracteristici:
Sunt aliaje in butelii care in urma incalzirii se lichefiaza intre 130-300C;
Se pot pulveriza amprente cu elastomeri de sinteza.se contraindica H.I.R. +H.R. +mat. termoplastice.
Principiu : pulverizare material lichefiat in grosime de 0,5-1mm in toate detaliile amprentei.
Ex : Temperatura de lichefiere:180 C ; solidificarea 140 C.
Tehnica de lucru :
1. conditionarea amprentei : igienizare, dezinfectare, uscare, incalzire usoara pentru a favoriza
pulverizarea (evita racirea brusca) ;
2. lichefierea aliajului (Bi+Zn) ;
3. pulverizarea amprentei (in metallomat) in conditii speciale. Grosimea stratului 0,5-1 mm este
functie de distanta si unghiul de pulverizare .
4. consecutiv solidificarii metalului, se aplica in amprenta materialul de completare (rasini
metaloplastice, ghips dur).
Avantaje:
46
Metoda simpla; Fidelitate, duritate bune;

Rezistenta la abraziune crescuta fata de gips;


Stabilitate volumetrica buna; Usor toxice , mai putin decat solutiile electrolitice.
Dezavantaje:
Proprietati mecanice inferioare modelului galvanic, gipsuri superdure;
Rezistenta la abraziune in echilibrarea ocluzala inferioara gipsurilor superdure.
METALE ELECTRODEPUSE (MODELUL GALVANIC):
procedeul tehnologic cel mai exact pentru obtinerea modelului de lucru ;
Principiu : Disociatia electrolitica a solutiei acida/bazica intr-un recipient (baia galvanica ce contine
polul pozitiv (ANOD) unde se plaseaza metalul de electrodepus ; polul negativ (CATOD) unde se
plaseaza amprenta
Conditii de lucru :
Temperatura mediului ambiant 22-37C ; Electrodepunerea 10-12 ore ;
Stratul electrodepus ;1-1,5 mm ;
Rezulta un model de mare precizie cu stabilitate volumetrica exceptionala, cu proprietati mecanice
foarte bune(duritate 450-500 unitati Brinell) ; ce usureaza in etapa de laborator adaptarea
componentei metalice a protezelor pe model.
Instrumentar :
Baie galvanica din material plastic/sticla ;
2 electrozi (anod + )din metalul ce vrem sa-l depunem (Ni, Cu, Ag); la catod- se aplica
amprenta ;
in baie se aplica o solutie electrolitica acida sau bazica ce va disocia in cationi si anioni la
tensinui mici intre 2,8-6 V si 6-10mA ;
sulfatul de cupru +H2SO4 disociaza ;
cuprul migreaza din solutia electrolitica si din placa metalica la catod si in baie regenerand
permanent sulfatul de cupru ;
solutia electrolitica este pura, stabila, buna conducatoare electrica, compozitie simpla ;
se livreaza curent solutie electrolitica acida de sulfat de cupru ;
se mai livreaza solutie alcalina pe baza de cianura de argint dar este foarte periculoasa.
Formula Derman
Sulfat de cupru 156g ;
Acid sulfuric 42g ;
Apa distilata 600ml.
Aceasta solutie are capacitate de dispersie mica (10-12ore).
Solutii pe baza de cianuri (AgCN)cu capacitate de dispersie foarte mare (4ore).
Capacitatea de dispersie la solutiile acide este invers proportional cu PH-ul si intensitatea
curentului electric. In ultimele 2 ore de depunere se foloseste tensiune maxima de 6V, intensitate
maxima 10mV rezultand structuri poroase marginale ce favorizeaza retentia materialului de
completare (rasini, gipsuri).
Tehnica de lucru :
1) conditionarea amprentei prin grafitare prin transformarea dintr-un corp inert in unul bun
conducator de electricitate .Se aplica 2-3 straturi de solutie coloidala metalica (Ag, Cu) .
2) amprenta cu inel se izoleaza marginal pentru a se evita depunerile anarhice ;
3) legarea amprentei la electrodul negativ al baii ;
4) conectare la tensiune si intensitate scazuta;
5) electrodepunerea propriu-zisa 10-12 ore ; in ultimele 2 ore se creste tensiunea rezultand
electrodepunerea rugoasa poroasa pentru retentionarea materiaului de completare (gips,
rasini) ;
6) control, examinare amprenta electrodepusa;
7) daca e corecta electrodepunerea, se toarna materialul de completare
47
Amprenta incorect depusa se corecteaza cu materiale usor fuzibile.

Indicatii :
Inlay, coroane partiale, coroane ecuatoriale, tehnologia metalo-ceramica, metalo-compozita.
Avantaje :
Fidelitate crescuta ;
Stabilitate volumetrica,
Duritate asemanatoare cu gipsurile si rasinile compozite ;
Contractie 0,2-0,3%.

MATERIALE PENTRU MACHETE


Macheta = reproducerea in volum si forma a coroanei dintilor naturali cu materiale specifice.
CERURI DENTARE
RASINI ACRILICE SIMPLE
RASINI SINTETICE FOTOPOLIMERIZABILE
Proprietati :
Sa prezinte o faza plastica pentru a permite aplicarea in cavitate/bont ;
Dupa racire sa prezinte o faza rigida, nedeformabila pentru a fi indepartata de pe model ;
Sa nu se contracte/dilate la temperatura mediului ambiant sau in cavitatea bucala ;
Sa nu aiba efect toxic local ;
Stabilitatea fizico-chimica ; sa nu se combine cu materialele pentru modele (pentru a se
indeparta usor) ;
proprietati esentiale
pentru obtinerea
piesei protetice exacte
Sa arda fara reziduuri (cerurile sunt eliminate prin topire)
Rasinile prin ardere lenta trebuie sa nu forteze dilatarea si spargerea tiparului.
Rasinile fotopolimerizabile ard fara reziduuri la 690-700C, nu exista riscul de fisurare.
CERURILE DENTARE
Sunt un amestec de ceruri diverse (insecte, animale, minerale, vegetale) obtinute prin topire/racire ;
rezulta un amestec omogen.
Compozitie :
1. Ceara de albine :
UV
Se obtine din fagurele de miere
ceara galbena
alba.
La temperatura mediului ambiant este solida (face parte din grupa materialelor
termoplastice) ;
Influenteaza plasticitatea amestecului si intervalul de topire ;
Intervalul de topire :60C.
2. Ceruri animale : cu utilizari restranse
Ceara de balena ce se prepara din capul de casalot : Ceara Spermaceti
3. Ceara lanolina (din lana oilor prin fierbere) ; are culoare bruna, cu utilizari restranse.
Cerurile animale + Ceara lanolina influenteaza plastifierea si topire(intervalul de topire=40C)
Cele mai utilizate ceruri minerale :parafina, ozecherita, cerezina.
Parafina :
Hidrocarbura cu numar crescut de atomi ;
Se obtine prin distilarea titeiului ;
Intervalul de topire :47-71C ;
Influenteaza temperatura de topire a amestecului si proprietatile mecanice.
Ozecherita :

Se obtine din depozitul de titei ;

48

Casanta ;
Rigida ; purificare

Galbena
cerezina (incolora)

Intervalul de topire=65C (mai mic ca parafina) ;

Hidrocarbura liniara/ciclica purificata.

Cerezina :

Se obtine din distilarea titeiului brut ;


Intervalul de topire :60 C ;
Ceara Montana :

Se obtine din lignit.


Intervalul de topire :6-90C.

CERURI VEGETALE
Fac parte din grupa ceridelor = esteri ai acizilor grasi.
Ceara Candelila
Este un produs de exudatie al unor plante tropicale /Euphorbiacee)
Influenteaza topirea=68-75C , plasticitatea amestecului ; are culoare bruna.
Ceara Carnauba :

Este un produs de exudatie de pe frunzele palmierilor ; Are culoare verde-cenusie ;


Este dura, casanta ; Intervalul de topire influenteaza plasticitatea, duritatea ; este prezenta in
compozitia cerurilor tari.

CERURI SINTETICE
Au utilizari limitate
1.Ceruri polietenice ;(I.T.=100-150C)
2.Ceruri polioxietenice(I.T.= 37-63C)

Ceruri parafinice

RASINI NATURALE
Produs de exudatie al unor copaci, plante.
DAMMAR
SACAZ ;
SANDARACK.
COLOFONIUL :
Rasina naturala extrasa din conifere ce se obtine si chimic din distilarea terpentinei ;
Dura, casanta ;
Adera ;
Intra in compozitia cerurilor pentru lipit.
COPALUL :
Se obtine din fosile ;
Dura, galbena.
Intervalul de topire=300C.
In compozitia cerii mai intra : Guma arabica
Tragacant(paste adezive-proteza totala)
Grasimi de vita :SEU tristearat de trigliceride cu I.T =
43C ; pentru a conferi rezistenta.

49

CERURI DENTARE
Sunt un amestec omogen cu diverse utilizari ;
1.Ceara pentru macheta protezei acrilice
roz, laminata cu grosime dirijata = 2 mm/lung.17/lat.8 ;
se livreaza in consistenta tare (cald) si moale (rece).
Compozitie :
Ceara tare :
Ceara de albine 50p ;
Ceara Carnauba 25p ;
Terebentina 15p(plastifiant) ;
Oleum susan 5p(dizolvare) ;
Cinabru 5p(colorant)

Ceara moale :
Aceleasi elemente minus Ceara Carnauba
Are Ceara de Albine 75p ;

Proprietati :
Sa nu se deformeze la temperatura mediului ambiant si in cavitatea bucala ;
Sa mentina in aceeasi pozitie dintii artificiali ;
Sa fie eliminata cu usurinta din tipar ;
Sa nu se combine/coloreze model/tipar.
Indicatii :

Confectionarea bazei machetei protezei partiale acrilice si protezei totale ;


Confectionarea rulou pentru fixarea dintilor ;
Confectionarea bordurilor de ocluzie;
Indiguire, cofrare;
Batoane pentru model corpuri de punte.

2. Ceara pentru coroane si corpuri de punte :


Sub forma de batoane/cuburi ;
Tare/moale.
Compozitie :
Ceara de albine 55p ;
Parafina 33p ;
Ceara Carnauba 10p ;
Coloranti
Indicatii :

Modelare macheta coroanei, corpului de punte, macheta puntii din elemente unite.
Cel mai indicat pentru evitarea stresului rezilient este detensionarea lenta a machetelor pe
model (introducerea in apa la 37C) ; cresc valorile contractiei.

3. Ceara Ivoire
Pentru coroane acrilice ;
Alb-galben, tipica dentinei ;
Asemanatoare cu ceara pentru coroane si punti: aceleasi elemete minus colorantii;
Indicatii :
Obtinerea machetei fatetelor coroanelor mixte ;
Macheta coroanei acrilice.
Permit o excelenta individualizare a modelajului.

50

Compozitie:

Ceara de albine 55p;


Ceara Carnauba 10p ;
Parafina 35p.

4. Ceara pentru macheta protezei scheletate


2 consistente tare/moale ;
Sub forma de batoane, blocuri/placute.
Indicatii de electie : macheta protezei scheletate (crosete, conectori, sisteme retentive)
Aderenta, nedeformabila, dura datorita elementelor componente.
Compozitie :
Ceara de albine10p ;
Ceara Damar 10p ;
Cerezina 20p ;
Ceara Carnauba 30p ;
Parafina 30p ;
Coloranti
Pot fi livrate sub forma de lemente prefabricate in cutii de carton.
Pot fi manufacturate in laborator in tipare siliconice in care sunt inregistrate elementele structurale
ale protezei scheletate: benzi, conectori, crosete, plase pentru sei.
Ceara topita se introduce in seringa, plasate in tipare, racire.
MASE PLASTICE
Utilizate sub forma de :
Rasini acrilice simple ;
Mase plastice ;
Rasini fotopolimerizabile
Masele plastice :

Sunt folosite pentru obtinerea componentelor protezei

Policlorura de vinil

scheletate :baza, crosete, sisteme retentive, conectori,

Poliacetat de vinil

sisteme speciale=culise ; macheta prefabricata pentru corpul de

Polistiren.

punte, coroane provizorii, cape de protectie, tije pentru canale de


turnare, macheta coroanelor, puntilor obtinute prin tehnologiile
moderne (metalo-compozita, metalo-ceramica, punti adezive)
Trebuie sa fie nedeformabile la temperatura mediului ambiant ;
Ard fara reziduuri ;
Confera scaderea contractiei;
Ergonomice;
Pot fi asociate cu ceruri.
RASINI FOTOPOLIMERIZABILE
(Kulzer)-PALAVIT GLC; PALDISCK LG.
Caracteristici :
Se contracta dupa polimerizare mai putin ;
Nu dau reziduuri dupa ardere ; Precizie mare in modelaj ;
2 consistente:vascoasa/pastoasa, fluida;
Permite modelaj adecvat si timp de lucru suficient de lung ;
Arderea fara spargerea tiparului ;
Livrare sistem monocomponent;
Sunt transparente;

51

Timp de manipulare nelimitat; Timp de intarire :1,5 minute.


Tehnica de lucru PALAVIT GLC
Rasina se livreaza in 2 forme :
pasta lichid gen I
monocomponent (gen II ) seringi de consistenta diferita.
K1 rasina fluida de precizie ;
K2 vascoasa.
Tehnica modelarii :
Izolare model cu lacuri speciale (DIE SPACER- cul. Rosie; LUSTROL cul. Verde) ce vor dirija
grosimea filmului de ciment ce va fi micronica si va permite adaptarea corecta a capei metalice pe
bont; Se aplica rasina K1 , se realizeaza o modelare primara , apoi K2.
Se introduce in cuptorul de polimerizare timp de 1,5 minute (DENTACOLOR, TRANSLUX). Va
rezulta macheta elementului protetic ce va fi controlata pentru adaptarea marginala. Adaptarea
ocluzala va fi perfectata prin adaus de ceara, rezultand machete de mare precizie.
Se ambaleaza prin metode uzuale, obtinandu-se tiparul.
Tehnica de lucru PALDISCK
Se prezinta sub forma de placi in stare de prepolimerizare.
Se foloseste pentru : inregistrarea ocluziei (sabloane);
pozitionarea implantelor ;
radierea implantelor.
SISTEME RETENTIVE
Se folosesc ceruri si mase plastice
Utilizate in tehnologia protezelor dentare.
1. Perle: obtinute din :
ceara prin picurare
mase plastice + adeziune de dimensiuni variabile.
Se prezinta sub forma de :
Macroperle (macroretentii) : 0,2-0,4 mm ;BREDENT, ASTAR ;
Microperle IVOCLAR 200-300;
Cel mai eficient sistem de retentie (ISOSIT)
Au indicatia cea mai larga.
2. Cristale calcinabile
un tip de sistem perlat ;
au eficienta mai mare ; de 2 ori ;
3. Butoni +Anse utilizate pentru mentinerea dintilor artificiali si a fatetelor.;
ansele sunt din ceara; anse in casetele corpului de punte.
Tehnologiile moderne contraindica ansele datorita efectului fizionomic nesigur.
4. Solzi de peste se combina cu alte sisteme de retentie (de obicei pe fata vestibulara)
5.Plase ceara /mase plastice ; utilizate in tehnologia coroanelor mixte /metalo-compozite.
6. Cristale solubile si insolubile
0,2-0,5 mm + sistemul adeziv BREDENT
Cristalele solubile din Na Cl prin spalare determina aparitia unor cavitati (BONDING TRYPS);
Utilizate in tehnologiile moderne PPF adezive.
Sistemele retentive au un rol esential in mentinerea componentei fizionomice (polimerizeaza o rasina
compozita de componenta metalica).

MATERIALE PENTRU TIPARE


Tiparul negativul piesei protetice in care se introduce metal fluid sau acrilatul in stare plastica
(pentru proteze dentare). Este o cavitate cu volum si forma identice cu ale machetei situata in
interiorul materialului refractar utilizat pentru ambalare.
Clasificare
A. dupa scopul utilizarii
P. acrilice
Mase de ambalat pentru:
Aliaje nobile
Aliaje inoxidabile
Lipit parti componente.

52

B. chimic
(functie de liant)
Mase de ambalat pe baza de:
Sulfati

P. Acrilice
Aliajele nobile

Fosfati
Silicati
Proprietati
Plasticitatea permite aplicarea masei de ambalat pe suprafata machetei. Este dependenta de
granulatie , proportia P/L, consistenta amestecului;
Fidelitatea reda cu exactitate toate detaliile machetei .
Stabilitatea volumetrica masa de ambalat trebuie sa prezinte instabilitate volumetrica
manifestata prin dilatarea peretilor tiparului pt. a compensa contractia aliajului solidificat;
Coeficientul de dilatare:1,2-3,1%.
Stabilitatea chimico-mecano-termica:
Chimic- sa nu se combine cu materialul machetei, dar in special cu aliajul fluidpentru a nu-l
contamina.;
Mecanic- sa reziste la socul mecanic din momentul turnarii, cand metalul fluid exercita asupra
peretilor tiparului o presiune ( presiunea de inaintare in tipar );
Termic sa reziste la socul termic in etapele de pre si incalzire fara a se fisura sau sparge.Cresterea
lenta a temperaturii.
Proprietati specifice:

Rezistente la socul termic

7500 C aliaje nobile;


10000 C - aliaje inoxidabile
Temperatura apropiata de intervalul de topire.

Rezistenta Mecanica = 250N/mm 2

Incalzirea lenta ( 100 C/ min)

Porozitate pt. eliminarea gazelor din tipar

Dilatarea totala a M.A. = coeficientul de contractie al aliajului la racire;

Timpul de priza 5 min (rapid).- 25-40 min.(lent)


Instabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Macheta din ceara se contracta in medie 0,5% linear,
Aliajul dupa solidificare se contracta cu 1,2-1,8%.
Aceste contractii vor fi compensate daca peretii tiparului prezinta fenomenul de dilatare.
Masele de ambalat se dilata in 3 etape:
momentul prizei,
imersia tiparului in apa
conditinare termica.
Toate cele 3 dilatari reprezinta dilatarea totala.
DILATAREA TOTALA:
1. Dilatarea de priza este liniara in timpul prizei normale. Este rezultatul hidratarii hemihidratului
(mase de ambalat pt. aliajele nobile), celelalte componente fiind neutre fata de fenomenul de priza.
2.Dilatarea higroscopica in contact cu apa din momentul prepararii sau din baia de imersie .
Ambele dilatari au loc cam in acelasi moment, valoarea dilatarii higroscopice fiind de 2-4 ori
mai mare ;
3.Dilatarea termica are loc la pre/incalzire in intervalul de timp 250-7000 C.
Temperatura are efect asupra masei refractare pe baza de cuart (tridimit).
Factorii ce influenteaza stabilitatea volumetrica a maselor de ambalat
Timpul si momentul de imersie:daca se imerseaza imediat rezulta o dilatare mai mare.
Proportia lichid / pulbere - lichid Dilatarea higroscopica
53

Pulbere cu ghips Dilatare termica


Masele de ambalat pt. aliajele nobile au ca liant hemihidratul
CaSO4
Raportul CaSO4/SiO2
(CaSO 4 ) Dilatare higroscopica
rezistenta mecanica a M. A.
M. A. cu cristobalit Dilatare termica
Dimensiunea particulelor (SiO2) f. fine Dilatare higroscopica
Masa de umplutura NaCl, KCl, SiCl Dilatare termica a ghipsurilor
Vechimea maselor de ambalat (2-3 ani) Dilatare higroscopica si dilatare termica
Spatularea dilatarea higroscopica
Cantitatea de apa Dilatare higroscopica-pana la un punct maxim -punct critic
Nu exista dilatare suplimentara peste punctul critic (gonflare).
I. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SULFATI
a) MASE DE AMBALAT PENTRU PROTEZELE TOTALE
(hemihidrate CaSO4)
Denumiri comerciale:
HIDROCAL
Metode de ambalare:
Verticala
Orizontala;
Cu val, fara val;
Mixta.
b) MASE DE AMBALAT PENTRU ALIAJE NOBILE
Forma de prezentare
Pulberea= culori diferite si lichidul= apa distilata
Denumiri comerciale
DUROTHERM
Clasice
EXPANSIT
au ca liant gipsul dur
Moderne

CRISTOBALITE (inlay) (Kerr)


au in compozitie ghips dur ca liant
LUSTER CAST (Keer))
Comp. refractara este cristobalit.
La 15000 C Luster si pentru aliaje inox.
SPEED
pt. lipirea elem. comp.-punti clasice.

Compozitia chimica
1. Componenta refractara

cuart
60-75%

tridimit
2. Liant - ghips dur 25-40%
3. Masa inerta:Agenti de modificare: NaCl, KCl, LiCl, KSO4, Acid Boric.
Agenti reducatori :pulberi C,Cu, - creaza mediu antioxidant in interiorul
tiparului in momentul turnarii contribuind la stabilitatea termo-chimica a tiparului
Coloranti.
Fenomene fizice: CaSO4 dupa preparare sufera dilatare de priza 0,1%, incalzit la 100C
valoarea dilatarii creste cu cresterea temperaturii.
La 400C si 700C au loc contractii ale hemihidratului ce compenseaza dilatarile initiale.
Contractia va fi compensata de agentii de modificare.
Incalzirea excesiva peste 750C a tiparului duce la descompunerea gipsului in produsi sulfurosi :
anhidrida sulfuroasa si sulfura de calciu(mediu viciat , contaminant pentru aliajul fluid).
54

Proprietati:
1. Plasticitatea si fidelitatea foarte bune, datorita granulatiei fine .
2. Instabilitatea volumetrica: se manifesta printr-un coeficient de dilatare de 1,2-1,3% care
compenseaza coeficientul de contractie al aliajului.
3. Mecanic : suficient de rezistente la socul mecano-termic.
4. Instabilitate chimica Atentie!!!!la conditionarea termica:Se recomanda incalzirea lenta a
tiparului, fara a depasi 750C.
Indicatii:
Aliaje Au, Ag, Pd.
II. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE FOSFATI
Forma de prezentare:
P/L
NU CONTIN GHIPS ,deoarece la 13000-14000 C el se dezintegreaza!!!!!!!!!!!!
Rezistenta termica:900-1400C.
Componenta lichidiana e diferita de cea pe baza de sulfati.
Lichidul este o solutie coloidala de siliciu (cea mai folosita in practica).
Se poate folosi si apa distilata dar rezulta contractii ale ambalajului , tiparului si nu dilatari.
Denumiri comerciale:
VITADUR
VIROPLUS P. S.
Clasice
VIDERIT
Moderne
BEGORAL Cor.,Punti., P.S.
(pt. Wipla)
VIDELIT
AUROPLUS Au(Incr., Cor., P. )
OCELA
TANCOVEST
Ti
THERMOVEST (KERR)= M. A. universala - Dilatarea de priza = 3,1%
CERAMIGOLD-teh. Auroceramica.
Compozitia chimica:
1. Componenta refractara (80%)
2. Liantul
3. Masa de umplutura
4. Coloranti

cristobalit
carborundum
fosfat de amoniu, oxid de zinc, oxid de magneziu;
oxid de crom, oxid de magneziu

Reactii chimice:
1.Regenerarea liantului
NH4H2PO4+MgO+5H2O

NH4MgPO4+6H2O
2.Reactia de priza
NH4H2PO4+ H2O
H3PO4+ NH4OH
H3PO4+MgO
MgHPO4+ H2O
Proprietati:
1. Plasticitate + fidelitate bune granulatie fina;
2. Duritatea +rezistenta mecanica mai mare decat a celor pentru nobile;
3. Instabilitatea volumetrica coeficientul de dilatare :1,8-2,1% nu compenseaza coeficientul de
contractie al aliajelor Ni-Cr (WIPLA)-mase de ambalat clasice. Cele moderne prezinta
coeficientul de dilatare 2,2-3,1% si compenseaza coeficientul de contractie pentru aliajele
indicate.
Indicatii:
1. aliajele inoxidabile (Ni-Cr);
2. stelitele (Cr-Co SOFT);
3. aliajele nobile pentru metalo-ceramica.

III. MASE DE AMBALAT PE BAZA DE SILICATI


Foarte putin folosite.

55

Se folosesc pentru proteza scheletata : aliaje inalt fuzibile.


Devin foarte rezistente prin adaus de rasini.
NU CONTIN GHIPS.!!!!!!!!!!!
P/L - solutii coloidale de SiO2/ ; solutie acida (HCl);
Denumiri comerciale: HARTEX, SWEDITERM, NOBILIUM
Compozitia chimica:
1. Componenta refractara:
2. Silicati de sodiu, de etil
3. Saruri de Cu, Ti
4. Coloranti.
Reactia chimica
1. Silicatul de etil

cristobalit, cuart

H2O

HCl

acid ortosilicic (SOL)

acid polisilicic (SOL COL.)


Cuart/ cristobalit
deshidratare
R. exoterma CIMENT. Rezistenta mecanica (1400015000 C)

2. Acidul ortosilicic
3. GEL

Indicatii:
1. Turnarea aliajelor Cr-Co (de electie) pentru proteza scheletata;
MASE DE AMBALAT PENTRU CERAMICA
NEOBRILAT / STEINHART
rezista la 1000-12500 C
-se toarna modelul duplicat pe care se ard masele ceramice pentru fatete sau incrustatii;
-dupa ardere masa de ambalat este pulverizata sub jet de aer la sablatoare.
Recomandari practice:
Masa de ambalat ermetic inchisa;
Agitarea pulberii inaintea amestecului pentru a evita fenumenul de segregare;
Respectarea proportiei P/L + timpul de spatulare indicate de fabricant;
Prepararea la vacuum-malaxor;
Utilizarea maselor de ambalat specifice aliajului respectiv.

ALIAJE DENTARE
Materiale metalice folosite pentru obtinerea protezelor dentare.
Reprezinta amestecul a 2 elemente din care unul este metal = aliaj dentar.
Aliajul eutectic :

Aur-Cu
Aur-Ag.
Amestecul a 2 elemente ce formeaza o solutie perfecta in faza lichida, dar se segrega in cea solida.
Imprumuta proprietatile elementelor componente.
Punctul de topire este inferior celor 2 metale.
Aliajul binar :
Amestec a 2 elemente metalice ce formeaza un amestec perfect in fazele lichida si solida.

56

Aliajele metalice se obtin in urma procentajului precis a celor 2 elemente. Modificarea procentajului
nu se mai pot alia elementele.
Clasificarea aliajelor metalice :
I.
aliaje nobile:
a) cu continut crescut de aur =baza aur (mai mare de 60%) ;
b) cu continut scazut de aur (mai mic de 60%) ;
c) Ag-Pd (Paliaguri ) (+/-Cu) ;
d) Baza Pd .
II.
aliaje nenobile (inoxidabile) :
a) Ni-Cr moderne ;(24 la numar din care 20 sunt pentru metalo-ceramica)
b) Co-Cr (60 la numar din care 15 pentru metalo-ceramica ) ;
III.
aliaje titan ;
IV.
aliaje baza cupru (bronzuri)=aliaje de antrenament.
Proprietatile aliajelor dentare:
la temperatura mediului ambiant sunt solide (cu exceptia Hg, Ga) ;
culoare majoritar alb-argintie (alb-gri), cu exceptia aurului si a aliajelor baza cupru
proprietati mecanice excelente : duritate, rezistenta la abraziune, intindere, maleabilitate,
flexibilitate, elasticitate ;
reactioneaza cu acizii rezultand saruri
in mediu electrolitic disociaza in ioni ;
au un coeficient specific de densitate =densitate specifica ;
au o structura cristalina si cristalizeaza dupa faza lichida in sistemul cubic centrat ;
bune conducatoare de caldura si electricitate ;
Forma de prezentare :
1) banda (0,2-0,3) : inele ortodontice, coroana din 2 bucati ;
2) pastile 9cele mai folosite);
3) sarma: se obtin prin trefilarea lingoului:
0,2-ligaturi; 0,6-0,8-crosete; 1-1,5-atele.
Prelucrarea aliajelor:
la rece:
stantare (ambutisare);
laminare;
ciocanire.
prin turnare la cald: (cea mai indicata si uzuala);
topire-lipire necesara etapei de solidarizare a elementelor componente
pentru protezele din elemente separate (loturi =aliaje separate).
Aliaje nobile :
Clasa I-aliale moi(inlay) -916o% Aur-coroane partiale, duritate = 50-90H.V.
INLAY GOLD
Clasa II aliaje medii (coroane, incrustatii) ;
Clasa III- aliaje dure (coroane, punti);
Clasa IV- aliaje extradure (coroane , punti totale, coroane substitutie)=aliaje platinate;
Clasa V- pentru metalo-ceramica : dure/extradure.Sunt cele mai indicate pentru fuzionarea
masei ceramice privind proprietatile fizionomice, procesul de fuzionare.
Aliajele nobile : componente :
Aurul :
moale : 43-50 unitati Brinell (duritate mica);
prelucrare usoara ;
confera rezistenta ;

57

in cavitatea bucala sunt neutre, rezistente la coroziune;


singur nu poate fi utilizat (in stare pura); se aliaza cu Ag, Cu, Pt, Pt, Iridiu.

Punctul de
toipire
Densitatea
Procentaj(%)

argint
960,8

cupru
1082

Platina
1769

paladiu
1552

iridiu
2454

10,5
1-14%

8,5
1-14%

21,4
10-13%

12
1-5%

22,4
1-5%

Argintul :
metal pretios , dar nu nobil.(aliajul nobil perfecteaza stabilitatea fizico-chimica).
Instabilitatea chimica in mediul exterior si oral (reactioneaza cu sulful, fluorul, clorul,
oxigenul)
Cuprul:
influenteaza culoarea;
confera proprietati mecanice foarte bune;
modifica densitatea.
Platina:
rezistenta mecanica la coroziune, rigiditate, tenacitate;
dupa turnare confera o structura cristalina aliajului ;
influenteaza punctul de topire, culoarea si densitatea aliajului ;
Paladiul :
inlocuieste platina ;
principalul element de innobilare al aliajelor ;
rezistenta mecanica, influenteaza punctul de topire, culoarea ;
confera proprietati reologice (influenteaza curgerea metalului in tipar)-curg mai greu.
Iridiul :
creste rezistenta la coroziune.
Zincul, Staniul = elemente de echilibraj.
Zincul=creste fluiditatea ; oxidul de zinc nu se combina cu aliajul nobil ;
Staniul cu zincul = oxizi ai aliajelor nobile pentru fuzionarea maselor ceramice.
Structura cristalina :
Aur-Cu ; Aur-Ag .
Ambele cristalizeaza in sistemul cubic centrat (dupa topire, turnare)
Aliajele clasa I + clasa a-II-a nu necesita tratament termic, se obtin turnaturi omogene.
In cazul aliajelor Ag-Pd (Paliag) + chiar Palidorul (Au-Pd) este necesar tratamentul termic
pentru reomogenizare. Aceste aliaje dupa topire se deznobileaza.
Tipuri de aliaje:

Tip A
Tip B
Tip C
Tip D

Aur %
79-92

Argint%
3-12

Cupru %
2-4,5

Paladiu%
0-0,1

Platina %
0-0,5

Zinc %
0-0,5

75-78
62-78
60

12-14,5
8-20
4,5-20

7-10
8-11
16

1-4
2-4
5

0
0-3
3,5

0
1
1-2

Nobletea unui aliaj se evalueaza prin mai multe sisteme :


1. Karatul reprezinta a 24-a parte din greutatea aliajului.Aurul pur =24 karate
2. Titlul reprezinta numarul de parti de aur pur raportat la 1000 parti de aliaj.(Titlul aurului pur
=1000).
58

Karataj
24
22
20
18
16
14

Aur pur %
100
91,6
83,3
75
66,6
58,5

Titlul
1000
916
833
750
666
585

3. Sistemul procentual :
Cel mai indicat de ADA ; notarea pe plicul aliajului a elementelor de aliere cu cel mai mare procent.
Ex :
Au-Pt-Pd.
Au-Ag-Pd.
Indicatii :
restaurari directe : obturatii de aur ;
restaurari indirecte : inlay, coroane partiale, totale (clasa I, clasa II) ;
restaurari fixe partiale (punti) clasa III, IV ;
tehnologia protezei partiale scheletate clasa III (exceptional);
Primele doua clase sunt inlocuite azi de rasini compozite, ionomeri de sticla.

Turnarea aliajelor nobile :


Se indica a se face cu aparate tip Castomat (gaze inerte tip Argon, Kripton, Heliu)=mediu de
protectie.
Se poate topi si cu flacara oxigaz +protectie chimica (borax nehidradat, acid boric, silice)
Se recomanda ca topirea sa se faca in creuzete ceramice, aliajul fluid fiind catapultat prin
centrifugare orizontala. Ez : Nautilus : cadere si aspirare.
Pentru solidarizarea segmentelor de proteze, in etapa de lipire se indica folosirea unui antioxidant pe
baza de borax /mangan=2/1
Tratamentul termic se realizeaza dupa solidificare, turnatura se introduce in cuptoare pentru
imbunatatirea proprietatilor. (Pd, Ag).
Etape :
a) RECOACEREA pentru recristalizarea turnaturii. Aliajul se reincalzeste:
Aur: 700-750C, timp de 2-3 minute cu racire brusca;
Ag-Pd : 855-900C, timp de 2-3 minute, cu racire brusca ;
Aliajele pentru metalo-ceramica : 900-1000C, timp de 2-3 minute, cu racire brusca.
b) pentru a creste proprietatile fizice : INMUIEREA :
mentinerea turnaturii la o temperatura constanta de 705C, timp de 5 minute, cu racire brusca
(pentru cresterea maleabilitatii, cresterea ductilitatii) aliajele dure, superdure;
c) DURIFICAREA : se incalzeste la 370-435C, timp de 15-30 minute, cu racire lenta.

ALIAJE NOBILE PENTRU METALO-CERAMICA


Proprietati :
Intervalul de topire este cu 150-200C mai mare decat temperatura de ardere a mesei
ceramice ;
Rezistenta la temperatura de ardere ;
Sa prezinte dilatarea termica mai mare ca cea a maselor ceramice (dilatarea termica este o
constanta esentiala ce asigura mentinerea maselor ceramice pe metal ; daca este o
neconcordanta se va ajunge la spargerea masei ceramice) ;
Contractia 1,6% ;
Sa permita adeziunea maselor ceramice ;
Limita de curgere sa fie inalta.
59

Observatie :
Aliajele nobile anterioare nu au aceste proprietati si nu se pot folosi decat cu placari polimerice.
Clase :

1. Aliaje nobile cu procent crescut de aur

Aur : 78-85,5% ;
Platina : 5-11% ;
Argint, staniu, indiu=elemente de echilibrare si formatoare de oxizi metalici
Denumiri comerciale : Degudent, Herador.
Caracteristici :
Nu contin cupru , argint ce ar detemina formarea oxizilor nocivi pentru fuziune (argintul in
masele ceramice migreaza si produce discromii)
Au modul de elasticitate mic, se deformeaza in timpul arderii ;
Rezistenta este mai mica in timpul arderii maselor ceramice (se deformeaza) ;grosimi mai
mari.
Rezistenta la coroziune, prelucrare, la tractiune bune ;
Scumpe.
Densitate crescuta.
Confort mic.

2. Aliaje Aur-Paladiu-Argint :
mai ieftine ; proprietati mecanice superioare.
Pd+Ag cresc proprietatile mecanice.
Aur :54% ;
Paladiu :35% ;
Argint : 18%.
Caracteristici :
rezistenta crescuta la coroziune ;
modul de elasticitate crescut ;
prelucrare asemanatoare ;
prt de cost scazut.
la interfata genereaza strat gros de oxizi de argint (inhiba aderarea ceramicii) ; se folosesc
bondinguri pe baza de aur pur (DECK-GOLD)

3. Aliaje nobile Au- Pd :


Aur :50% ;
Paladiu :40%;
Nu contin argint.
Elemente de echilibrare.
Caracteristici :
similare, dar superioare din punct de vedere mecanic.
rezistenta crescuta la ardere;
rezistenta la coroziune ;
modul de elasticitate crescut ;
cost scazut ;
pentru placare se folosesc doar mase ceramice compatibile din punct de vedere al
coeficientului de dilatare termica.
4. Aliaje Pd-Ag :
Pd : 53% ;
Ag :38% ;

60

Elemente de echilibrare : indiu, staniu, zinc.


Caracteristici :
similare Au-Pd-Ag ;
nu se deformeaza la ceramizare ;
necesita bondinguri
prt de cost scazut ;
5. Aliaje Pd-Cu :
Paladiu :80% ;
Cupru :15% ;
Galiu :5-10%.
Pd-Cu inhiba oxizii de cupru.
Pd-Cu nu favorizeaza formarea de strat gros de oxizi.
Denumiri comerciale ; OPTION
Caracteristici :
proprietati mecanice, fizico-chimce bune ;
nu se deformeaza ;
curg mai greu in tipar datorita paladiului ;
topire in creuzete ceramice (nu grafit).
Indicatii : Lucrari mici.
Observatie :
Risc major in prelucrare incorecta cu formarea stratului gros de oxizi la interfata.
Mai putin folosite datorita toxicitatii ionilor de paladiu la prelucrare incorecta.

LOTURI PENTRU ALIAJE NOBILE


Au compozitie asemanatoare cu aliajele nobile.
Folosite pentru fixarea elementelor componente ale puntilor clasice (din elemente separate).
Loturi de aur : pentru aliaje baza aur . Contin :Ag, Cu, Sn, Zn (765-800C) ;
Loturi de Ag : pentru aliaje Ag-Pd, baza Pd. Contin :Ag, cu, Zn, Cd, Sn.
Caracteristici:
Compozitie asemanatoare aliajului;
Punctul de topire este inferior cu 50C al aliajului din care este turnata piesa protetica ;
Se aplica pe suprafata de lipit conditionata (curatire, decapare).
Decaparea se realizeaza cu borax, acid boric, carbonat de potasiu, fluoruri (pulberi, lichizi,
paste).
Antidecapanti : solutie grafitica.
Lipirea pieselor componente ale puntilor metalo-ceramice clasice se face dupa arderea masei
ceramice.
ALIAJELE AG-PD (ALIAJELE NOBILE ALBE)
Indicate pentru substituirea aliajelor nobile pe baza de aur.
Caracteristici :
Prezinta proprietati asemanatoare cu aliajele pe baza de aur ;
Utilizate pentru aceleasi tipuri de proteze (mai putin pentru coroane ecuatoriale, coroane
partiale, incrustatii) ;
Contin argint (65%) si paladiu (25%) ca elemente de baza ;
Pretul de cost este mai mic ca la cele baza aur ;
Forma de prezentare :
Banda laminata :0,30-0,40 mm (inele ortodontice, inelul coroanei din 2 bucati, inelul
coroanei turnate) ;
Placute 7/7,10/10 ; 1,5-3,5 grame ;
61

Banda/sarma =LOT (Ag, Cu, Sn, Zn) pentru solidarizare prin lipire a partilor componente.

Produse comerciale:
Ag/Pd: (Ag=65%) Palliag NF4 (Degusa); Paladin(Metalor);Realor (Degussa)
Acestea mai contin si paladiu si aur.
Baza paladiu :
Castadur ( +Pd, Pt, aur, indiu-metalo-ceramica) ;
(pana la 80%)
Bondon IV (Degussa)
Degupal (Degussa) mai contin si paladiu +cupru.

Baza Pd+Ag :

Porson 4-tehnologia clasica+metalo-ceramica


Back-On.

Formeaza la suprafata oxizi (dezavantaj). Se vor placa cu solutie coloidala de aur 24% care sa inhibe
oxizii.
Compozitia:
Clasice:
Argint 65%;
Paladiu:25%
Aur :2-15% ; cu rol de a ameliora proprietatile mecanice, structura
Cupru :7-9% ; cristalina (rezistenta la indoire, abraziune)
Platina :1-2%
Moderne :
Realor :
aur :20% ; paladiu :20% ;argint :39%
Degupal :
paladiu :76,5% ; cupru :11,6%.
Bond-on :
paladiu :79,7% ; Cupru :5% ;
Pors-on :
Paladiu :57,8% ;Argint :30%.
Proprietati :
Rezistenta la coroziune buna dar inferioara celor de aur, asemanatoare celor Aur-platina ;
Proprietatile mecanice bune ; unele superioare aliajelor Aur-paladiu ;
Modulul de elasticitate, duritatea le indica in tehnologia puntilor ;
Prelucrare la cald prin topire la 950-1050C ;topire :1100C ;
Vascozitatea superioara celor baza aur datorita paladiului ;
Coeficientul de contractie este asemanator baza aur si poate fi compensat de masele pe baza
de sulfati, fosfati ;
Sensibile in etapa de topire, turnare datorita argintului (argintul +oxigenul formeaza oxizi si
turnaturi poroase)
In mediul oral se formeaza produsi de sulf ( se va proteja cu flux gaze inerte) ;
Greutatea specifica = medie : 10,5-11,5g/cm3, rezultand piese mai confortabile decat Aurplatina ;
Culoarea alb-argintie influenteaza negativ cromatic componenta fizionomica ( izolare
componenta metalica cu opac/bonding)
Recomandari practice :
Dimensiunea canalului de curgere in tipar va fi mai mare decat cel pentru aur
(2,5-3 mm) ;
Preincalzire, incalzire lenta pana la 700C pentru a evita descompunerea produsilor (sulfati
din mase de ambalat) ;
Topirea aliajului la temperatura indicata de fabricant (se evita supraincalzirea si obtinerea
unor rebuturi sau esecuri la turnare) ;
62

Se recomanda tratamentul termic : recoacere la 900C pentru recristalizare si durificare la


365-435%C timp de 30 minute pentru a se ameliora structura aliajului si proprietatile sale
(racirea in bai cu apa + saruri).
Indicatii :
Tehnologia coroanelor si puntilor dentare clasice sau metalo-polimerice ;
Tehnologia metalo-ceramica ;
De necesitate coroane partiale, incrustatii, incrustatii in incrustatii.
Se contraindica piese de inalta precizie.
ALIAJELE NENOBILE
Totalitatea aliajelor care nu au in compozitie metale nobile si care se utilizeaza aproape similar ca
aliajele nobile in tehnologia protezelor dentare.
Baza : A)
Ni-Cr
B)
Cr-Co, BAZA TITAN
C)
BAZA CUPRU pentru exercitiu
Au aceeasi culoare alb-argintie si proprietati mecanice superioare aliajelor nobile (duritatea, modulul
de elasticitate, rezistenta la rupere, abraziune) cu 200 unitati mai mare ca smaltul ;
A) ALIAJELE NI-CR:
Subclase :
Fe-Ni-Cr=WIPLA.
Ni-Cr-Mo. ;
Ni-Cr-Fe ;
Ni-Cr Beriliu (interzise efect toxic).
1)Clasice :
Aliajele Ni-Cr :
banda :
0,20-0,30-0,40mm ;
Cape : 0,30-0,40mm ;
Sarma.
Compozitie :
Fe (72%)+carbon (0,05-0,1%)=oteluri (mai mult de 0,2% carbon=fonta) ;
Nemagnetic ;
p.t.=1539C;
Crom:18%; Ni:8% (aliaj 18-8 ).
Pentru echilibrarea si evitarea carburilor de fier sau crom ce genereaza structuri
deficitare se adauga mangan, molibden, si tantal, titan, (microprocente) rezultand astfel
un aliaj stabil fizico-chimic,
Fata de bronzuri aliajul Ni-Cr este stabil in cavitatea bucala ;
2) Aliaje Ni-Cr moderne =nu au lot de lipire. !!!!!!!!!!!!!!!
Nichel :70%
maleabilizeaza aliajul, usor prelucrabil , ductilizabil ;
Crom : 16%
element de innobilare fizicio-chimic ;
Aluminu : 0,5% ;
Alte elemente :
beriliu, molibden, mangan, cobalt, siliciu, carbon, tungsten ;

Denumiri comerciale :
Ticonium ; Microbond ; Verosoft ;
Remanium CS
Ney Q;
Verabond;

tehnologia metalo-ceramica

63

Vironit
Rolul elementelor de aliere:
Cromul (7-24%)
Confera proprietati mecanice bune (duritate);
Inertie fizico-chimica a aliajelor =oxid de crom ;
Solubilitate mai mare ca nichelul =solutie perfecta Ni-Cr.
Cobaltul (0,5-20%)
Proprietati mecanice crescute ;
Fluidifica solutia lichida (2%);
Dificultatea de prelucrare
Nichelul (45-88%)
Proprietati mecanice, rezistenta la deformare, duritate , modul de elasticitate scazut ;
Influenteaza ductilitatea=mai usor prelucrabil ;
Molibdenul(3,5-10,5%)
Rezistenta la coroziune crescuta ;
Structura cristalina ;
Oxidoformator.
Bromul, Siliciul, Beriliul : dezoxidanti,
influenteaza intervalul de topire ; fluidifica mai mult
siliciul =creste ductilitatea ;
Beriliul este agent carcinogenetic ; absent in compozitii.
Carbonul (0,05-0,2%):
In cantitati scazute creste duritatea, rezistenta mecanica , ductilitatea;
In cantitati crescute determina aparitia carburilor (aliaj friabil) ;
Majoritatea aliajelor prezinta o structura DENDRITICA, multifazica ce permite gravajul acid asupra
componentei metalice (tehnologia metalo-compozit).
Proprietati:
Duritatea mai mare ca aliajele nobile (cu 30%)=300 H.V.;
Ductilitatea mai mica =dezavantaj mai mare ;
Intervalul de topire :1250-1350C ;
Culoarea alb-argintie influenteaza cromatica in tehnologia clasica ;
Rezistenta la coroziune este asigurata de oxidul de crom;
16-20%Cr =foarte stabile in cavitatea bucala ;
mai putin de 15%Cr =instabile rezultand ioni metalici ;
Modulul de elasticitate mai mare de 2 ori (fata de aur) ;
Coeficientul de contractie :2,3-3,4% este compensat de masele de ambalat fosfatice ;
Densitatea de 2 ori mai mica decat aliajele nobile, rezultand proteze confortabile ;
Vascozitatea este mai mare ca cea a alia jelor nobile ; este necesara o forta de impingere
mare(Castomat-cu mediu de protectie si curenti de inalta frecventa) ;
Masele de ambalat vor fi cele pe baza de fosfati si apoi cele de sulfati ;
Necesita tratament termic dupa turnare 1000-1100C-timp de 1 ora.
Nu au lot de lipire; se toarna din elemente unite ;
Avantaje :
Proprietati mecanice excelente (duritatea, nedeformabilitate, modul de elasticitate, rezistenta
64
mecanica, rupere, indoire, abraziune) ;

Prt de cost mai mic ;


Tehnologia de prelucrare accesibila ;

Dezavantaje :
Nichelul poate determina reactii alergice ; efect carcinogenetic ;
Crosetele se fractureaza ;
Adaptarile (echilibrarile ocluzale sunt dificile) ;
Riscul abrazarii dintilor antagonisti ; tratamentul ocluzal, tulburari parodontale ;

Indicatii :
Tehnologia metalo-ceramica (cape nedeformabile) ;
Limita de curgere este mai mare ca aliajele de aur ;
Pasivitatea fizico-chimica datorita oxidului de crom responsabil pentru fuzionarea masei
ceramice pe componenta metalica (o alternativa viabila comparativ cu aliajele nobile din
tehnologia metalo-ceramica) ;
B) Aliajele Co-Cr-Mo
Forma de prezentare:
Pastile (cilidrice, cubice)-pentru turnare ;
Sarma :
WIPTAM prin laminarea lingoului ;
cu buna elasticitate, arcuri ortodontice.
Stabile fizico-chimic-memory effect
Nu au carbon.
Compozitie :
Cobalt :5-64%-alb-gri ; densitate=8,9(stabilitate chimica, duritate) ;
Crom :15-25%-alb-densitate =7,1 ; pasivitate datorita oxidului de crom ;
Nichel :4-55%-alb-gri densitatea 8,8-creste ductilitatea, aliajul este mai usor prelucrabil ;
Molibden :6-18%-alb-argintie-structura cristalina omogena, proprietati mecanice
antioxidant
Aluminiu/magneziu fluidificanti si dezoxidanti ;
Tantal/tungsten confera duritate, proprietati mecanice crescute, rezistenta la rupere.
Aceste aliaje nu contin carbon (nu se formeaza carburi). !!!!!!!!!!!!!!
Aliaje clasice
Aliaje moderne
VITALIUM
BONDILOY
RUBONIT
DENTITAN
WISIL, BIOSIL
REMANIUM GC
In tehnologia protezelor scheletate.

crescute,

Proprietati:
Duritatea mare :360-460 U.V. , rezistenta crescuta la rupere;
Densitatea :8 9 g/cm3 ; piese confortabile ;
Rezistenta crescuta la actiunea coroziva ; isi mentin luciul ;
Intervalul de topire crescut : inalt fuzibile :1350-1400C ;
jos fuzibile :1300C.
Mase de ambalat pe baza de silicati si fosfati ;
Modulul de elasticitate mai mare ca la nobikle de 2 ori (225*103Mpa)
Coeficientul de contractie 1,8-2,1% este compensat de masele de ambalat ;
Dupa turnare, recoacere, recristalizare apare o structura austenitica omogena (nu necesita
tratament termic) ; WIPTAM (sarma) are o foarte mare elasticitate.
Indicatii:
65
Baza protezelor scheletate;

Implanturi (Co-Cr-Mo)+elemente de aliere tantal, tungsten, wolfram; implanturi lama, surub,


subperiostale; mai usor de turnat fata de titan;
Tehnologii moderne :metalo-ceramica+metalo-compozita ;
Culise ; capse ; bare Dolder ; Crosete sarma.(WIPTAM).

ALIAJELE BAZA TITAN


Se aliaza cu Mo, Sn, Zn.
Contin hidrogen, azot, carbon, fier, oxigen (0,01-0,05%)
Titanul +metale usor fuzibile (Sn, Zn, Al)
Titanul +metale greu fuzibile (Co, Cr, Ni, Mo).
Aliajele , : Ti Al6V4 si Ti Al 5Fe2,5 utilizate in tehnologia protezelor ;Ti-Al-V, Ti-Al-Mo, TiAl-Cr, Ti-Al-Cr-Mo.
Proprietati :exceptionale :
Rezistenta la coroziune maxima;
Biocompatibilitate foarte buna;
Densitatea mica :4,2- 4,5g/cm3 ;
Proprietati mecanice asemanatoare Ni-Cr ;
Modulul de elasticitate mic (100GPa) ;
Datorita densitatii scazute rezulta piese ultraconfortabile (turnaturi) ;
Aliaj in tehnologia protezelor : inlay+ baza protezelor scheletate ;
Se aliaza usor cu Pd si Cu rezultand aliaje prelucrabile la temperaturi medii;
Conductilitatea termica este redusa ;
Rezistenta la tractiune = 290-540 N/mm2 ;
In faza de turnare se poate combina cu carbonul, azotul, oxigenul si hidrogenul rezultand
structuri microporoase, deci se toarna in mediu vacuumat si se foloseste arcul voltaic
(wolfram) ; Este dificil de turnat implanturi ;
Pe componenta metalica din titan fuzioneaza anumite mase ceramice (oxidul de titan-Rutil) ;
Se toarna in tipare obtinute din mase de ambalat cu lianti speciali Oxid de magneziu, oxid de
aluminiu, zirconiu ;
Tehnica de prelucrare
Turnare ;
Electroeroziune ;
CAD/CAM ;
Dezavantaje:
Turnaturile se obtine cu dificultate, pret de cost crescut; defectele de turnare se pot depista cu
raze sau foto (metoda polaroida);
Elementele componente ale protezelor scheletate se fractureaza mult mai repede ca cele din
Co-Cr ; Pretul de cost cel mai mare sau asemanator cu aliajele Aur-platinat.

MATERIALE PENTRU COMPONENTA FIZIONOMICA


MASELE CERAMICE
Proprietati (caracteristici) :
rezistenta mecanica, la rupere, incovoiere f. b. (mai putin la tractiune, se desprind usor) ;
stabilitatea coloristica exceptionala ;
biocompatibilitate cu tesuturile parodontale ;
inerte fizico-chimic
ceramica dentara este feldspatica (60-80%); culori diferite
portelanul este caolinic(50-70%) ;albicios
Clasificarea maselor ceramice :

66

1) functie de structura :
cristaline ;
necristaline.
2) functie de structura atomica :
oxidice(cele mai indicate) ;
silicatice ;
neoxidice.
3) functie de metoda de ardere :
arsa in vid : cu parametrii cei mai buni ;
in prezenta oxigenului : cea industriala.
4) functie de temperatura de ardere :
la temperatura crescute : 1200-1400C ;
la temperaturi medii :1050-1200C ;
la temperaturi joase :850-1050C.
5) dupa forma de prezentare :
pulberi (frite) ;
lingouri :prelucrate la rece/cald.
6)dupa procedeul tehnologic :
arse pe folie metalica ;
tehnologia mixta ;
pentru dinti artificiali ;
mase ceramice moderne(piese protetice total ceramice).
Forma de prezentare :
1)prefabricate :
2)preparabile ;
3)moderne.
1) Prefabricate :se prezinta ca :
dinti artificiali indicati pentru restaurarea fizionomiei la edentatul total si partial ;
unirea nu se realizeaza cu baza protezei in mod corect, se desprind usor, fac zgomot. ;
nu adera chimic
coroane, fatete, coroane substitutie ceramice (cu caracter istoric).
implanturile ceramice (mixte) ;pe baza de fosfat de calciu, hidroxiapatita,
aluminoceramica, vitroceramica.
2) Preparabile :pentru obtinerea coroanelor fizionomice, mixte, punti mixte :sistem P/L.
Componenta lichidiana este reprezentata de apa distilata sau alcool amestecate cu lianti organici
(zaharoza, glucoza, dextroza) cu rolul de a realiza aglutinarea particulelor . Absenta lor determina
curgerea de pe suportul metalic.
Pulberea se obtine in urma fritarii si macinarii.
Pulberea se aplica in flacoane de sticla pe care se trece denumirea de masa (opac, smalt, dentina) si
un numar simbol pentru nuantarea coloristica trecut in diagrama coloristica.
O trusa poate contine :
Masa ceramica (opac) 16 flacoane;
Masa pentru dentina 16 flacoane ;
Masa pentru smalt 6 flacoane ;
Glazura 1 flacon ;
Flacoane cu diferite lichide :lichid universal, cu agentul de cuplare.
Mase ceramice pentru nuantari coloristice ;
Mase pentru corectarea culorii ;
Mase pentru zona gingivala ;
Diagrama de amestec ;
67
Godeu ;

Pensule de diferite marimi.


3)Moderne :
Aluminoceramica ;
Ceramica magnezica ;
Ceramica turnata (DICOR) ;
Ceramica presata (IVOCLAR).

Compozitia chimica a ceramicii :


Ceramica
Feldspat 60-80% ;
Cuart :15-25% ;
Caolin :0-5% (absent la ceramica moderna ; nu da fluorescenta.)
Portelanul :
Feldspat :20-30% ;
Cuart :20-25% ;
Caolin:50-70%.
Rolul elementelor componente:
Feldspatul:
In timpul arderii se transforma in leucit.in masele ceramice au procentul cel mai mare;
este un aluminosilicat de potasiu (ortoza), sodiu (albit), calciu (anortit) cu mici impuritati de
fier si mica.fluidifica si omogenizeaza amestecul la temperatura de ardere ;
dupa ardere confera transluciditate, ramane rigid, nedeformabil ;
prelucrat prin spargere, flotatie, aspiratie magnetica (fier, mica).
Cuartul :
componenta refractara confera rezistenta mecanica,
in timpul arderilor se dilata, dupa ardere confera luciu.
se prezinta ca forme alotropice : tridimit, cristobalit, cuart.
se extrage din granit, gnais, nisipuri cuartoase.
Caolinul :
in masele ceramice moderne este absent.
aluminosilicat hidratat de culoare alba, reprezinta componenta plastica a maselor ceramice,
cu rol de liant ;se contracta dupa ardere si compenseaza dilatarea termica a cuartului.
influenteaza prin opacitate culoarea maselor ceramice.
Fondantii :
in procent de 2-4% ca fosfat de potasiu, carbonat de sodiu si potasiu, carbonat de calciu,
borax, oxid de potasiu, oxid de sodiu, oxid de bor.
maresc masa produsului ;scad temperatura de ardere.
Alte elemente :
- oxizii metalici
stabilitatea coloristica a masei ceamice arse ;
fuzionarea fizico-chimica a masei ceramice de componenta metalica (fier, crom, cobalt,
nichel, aur, argint, indiu, titan, mangan) .
pentru marirea fluorescentei se adauga oxid de uraniu (mase ceramice clasice).
MASE CERAMICE MODERNE
se ard numai in vacuum ;
contin oxizi metalici :oxid de siliciu 60%, oxid de aluminiu 19% ;
in amestec mai putin de 16% oxid de bor, magneziu, potasiu, zirconiu ;
pentru a creste fluorescenta contin oxizi de uraniu, metale rare(tuliu-disprosiu)
Denumiri comerciale :
Ceramica clasica :VITA METALO CERAMIC(VMC) ; CERAMCO ;BIODENT ;PERMODENT.
Ceramica moderna:
68
VITA HIGH CERAM;
ceramica arsa pe model

VITA IN CERAM
pentru incrustatii, fatete, mai putin coroane total fizionomice.
Ceramica turnata + presata:
DICOR(C.G.); EMPRESS SISTEM (ceramica presata in tipar)
Obtinerea maselor ceramice:
Fritare: componenta de baza se aplica intr-un vas, se topesc si se racesc brusc rezultand fragmente
frita ceramica ce se macina rezultand pulberi fine.
Rolul fritarii :
scade intervalul de uscare a maselor ceramice ;
scade valorile de contractie ale maselor ceramice (opac, dentina, smalt) ;
previne descompunerea maselor pe perioada depozitarii ;
se initiaza reactii chimice combinative intre masele ceramice.
Reguli:
-Arderea propriu-zisa a maselor ceramice are loc in cuptoare complet automatizate cu autonomie si
control a celor doi parametrii (temperatura de ardere si timpul de ardere)
-Inaintea arderii se realizeaza in usa cuptorului preuscarea masei ceramice, arderea are loc in
mijlocul cuptorului,in vid, temperatura se ridica lent pentru ca arderea sa se produca in intervalul de
inmuiere (sinterizare) ;
-Racirea lenta in cuptor cu usa cuptorului deschisa.
Etapele arderii :
a) preuscarea masei ceramice cu rol de evaporare a componentei lichidiene si arderea fara
reziduuri a liantilor organici rezultand un alb imatur ;
b) arderea propriu-zisa pentru ceramicile cu punct de fuzionare jos : 950-1050C ; are loc
topirea superficiala a particulelor cu aglutinarea lor si sinterizarea propriu-zisa=arderea pana
la incandescenta a particulelor ;
Etape de ardere in tehnologia mixta :
1) ardere grund : capa metalica se conditioneaza (sablare, degresare, aplicare sau nu de
bonding sau oxidare) ;masa grundului se aplica in strat uniform 0,2-0,3 mm si se arde in vid,
la 960C, 6 minute ;
Rolul grundului(opac) :acopera metalul pentru a nu transpare prin masele ulterior aplicate si
pregateste adeziunea ceramicii pe model ;
2) arderea masei dentina + smalt. Se aplica cu pensula prin vibrare manuala si absorbtie a
excesului de lichid (sugativa), modelaj sumar in exces (volum mai mare cu 30-40%)pentru a
compensa contractia dupa ardere ;
Arderea are loc in cuptor dupa o preuscare in usa cuptorului 5 minute ; arderea are loc la 960C, 6-7
minute in vid si racire lenta.Rezulta o piesa protetica cu o culoare imatura adaptata pe model, apoi in
cavitatea bucala (cervical, ocluzal, proximal)
3) etapa de glazurare : masa de glazura care dupa ardere va genera o suprafata
impenetrabila la lichidul bucal si neaderenta ;
Arderea are loc la o temperatura de 900-960C, timp de trei minute , in prezenta oxigenului si cu
racire lenta.Poate fi autoglazurare si supraglazurare.
Ideal piesa protetica dupa cele trei etape : corectarea culorii a patra ardere
Numarul arderilor mai mult de 3-4 diminueaza proprietatile mecanice ale maselor ceramice.
Arderea ceramicilor moderne :
timpul de ardere mult mai lung ;
are loc numai in vid ; sint indicate in special pentru piesele total fizionomice.
Caracteristici:
aluminoceramica: 2 etape de ardere pentru obtinerea miezului ceramic(ce inlocuiesc
metalul la tehnica mixta); temperatura de ardere :950-1050C cu preuscare, preardere.
Urmeaza arderea in vid 5 minute, racire lenta.Pe miezul ceramic se aplica masele ceramice
conventionale.
ceramica magnezica :pentru coroane total fizionomice ;este foarte translucida ; se
glazureaza si in interior pentru a creste rezistenta mecanica.
ceramica turnata (DICOR) :se prelucreaza. Amprenta ,model de lucru, macheta miezului
69
ceramic, ambalare, tipar, se toarna ceramica DICOR (este o sticla, vitroceramica) ; la 1360C

rezulta miezul ceramic, se dezambaleaza si miezul este ars la 1075C timp de 10 ore (miez
ceramic ramforsat). Se aplica apoi masele ceramice conventionale.Tehnologie laborioasa,
esecuri multe, inlocuita de masele ceramice presate.
VITA IN CERAM pentru incrustatii, coroane fizionomice, punti fizionomice ceramice.
Model de lucru, izolare cu lac izolator DIESPACER duplicarea modelului de lucru, rezultand
model duplicat din mase de ambalat termorezistenta. Se modeleaza incrustatia pe modelul
duplicat, arderea la 1120C timp de 2 ore ; timp de 1100C timp de 4 ore.
Rezulta o capa din aluminoceramica foarte rezistenta pe care se aplica masele ceramice
conventionale.
Proprietatile maselor ceramice :
a) Proprietati fizice :
valori ale densitatii mici : 2,42g/cm3 pentru ceramica presata si 2,95g/cm3 pentru
aluminoceramica dupa ardere. cele mai bune materiale de placat ;
duritatea : valori crescute :400-460 U.K. comparativ cu 20 U.K. pentru acrilat ; 380 pentru
aliajele Cr-Co ; 343 pentru smalt.
porozitatea : dupa ardere poroase. Cele arse in vid sunt cel mai putin poroase.Rezulta mase
compacte noninfiltrabile si neaderabile.
rezistenta la compresiune are valori mari; rezistenta la rupere 460-8000MN/kgf/mm;
proprietati termice: slab conducatoare de caldura, termoizolant bun, conductivitate termica
1,5W/mK; contractia lineara 11,5-14%;
contractia volumetrica are valori mari dupa ardere: 30-40% cu rol in eliminarea golurilor din
masa ceramica. coeficientul de dilatare termica 15,5*10-6/C, inferior aliajelor Au, Ni-Cr
16-116,5*10-6C, favorabil fuzionarii
proprietati optice :sunt izotrope,amorfe stabile coloristic fata de smaltul dentar care este o
structura anizotropa si instabila coloristic.
Izotrop : pe toata structura lumina trece la fel.
Datorita structurii prismatice smaltul este anizotrop.
Ceramica turnata DICOR, magnezica ; cele mai translucide ;
b) Proprietati chimice :
materiale inerte , nu reactioneaza cu acizii si bazele ;
este sensibil fata de acidul fluorhidric.
Cu HF 30% se realizeaza gravajul restaurarilor ceramice pentru fixare adeziva (fatete, inlay) .
c) Proprietati biologice :
foarte bine tolerate , nu reactioneaza cu saliva, nu favorizeaza aderenta de placa,
autocuratibile.
Implanturile pe baza de fosfat tricalcic si hidroxiapatita sunt bioactive. Genereaza la interfata
osteogeneza chimica si schimb ionic.
d) Proprietati mecanice :
Rezistenta la compresiune, rupere, incovoiere valori foarte crescute ;
Rezistenta la tractiune prezinta valori foarte mici.

MATERIALE NEMETALICE PENTRU PROTEZE


Materiale nemetalice pt. protezele acrilice:
Rini vinilice
70

Rini poliamidice
Rsini policarboxilice
Rini epoxidice

Rini acrilice-cele mai folosite n practic


Rsini acrilice simple (RAS):

Derivate ale acidului metacrilic


Denumite PMMA:polimetil metacrilat

Forme de prezentare:
-RAS polimerizate industrial:forme finite
-RAS polimerizate industrial:forme prefinite
-RAS sistem pulbere/ lichid: autopolimerizabile
termopolimerizabile

RAS polimerizate industrial-forme finite


-dini artificiali, faete acrilice, coroane acrilice
-caliti superioare celor autopolimerizabile sau termopolimerizabile
-folosite pt. protezri imediate i proteze

RAS polimerizate industrial-forme prefinite


-plci, cape de acetat livrate sub form semirigid
-devin plastice sub aciunea cldurii i pot fi modelate n funcie de cmpul protetic
RAS termopolimerizabile
Indicaii:
-faete acrlice
-coroane acrilice(culoare alb)
-baza protezelor(roz, transparent)
Forma de prezentare
-pulbere/lichid
P= de culori diferite, ambalate n flacoane
L=sticlu cu picurtor
Pulberea
Se obine din emulsii, suspensii de monomer prin fierbere
Culori diferite:roz, alb, incolor
Compoziie :
-catalizator de polimerizare: peroxid de benzoil
-opacifiant ce modific transparena
-plastifiani ce fac rinile mai uor adaptabile i prelucrabile
-pigmeni, colorani, fibre de culore roie pt. a imita vascularizaia
-flacoane separate cu oxizi de Cr, Fe pt. nuanri cromatice la acrilatele albe
Lichidul
Compoziie:
-monomerul metacrilat de metil
-inhibitori de polimerizare: hidrochinon, rezorcin
-acceleratori de polimerizare: dimetilfosfotoluidin
Caracteristici:
-incolor, miros aromat
-instabil chimic-polimerizeaz instantaneu(flacoane de culoare nchis)
-antiseptic, bactericid,
-dizolvant

71

-insolubil n ap, solubil n solveni organici:aceton, cloroform,CCl4


-polimerizeaz la 65-75C
-contracie mare de polimerizare
-densitate 0,95 g/cm
-punct de fierbere 103,8C
Denumiri comerciale
- acrilate albe pt. dini, coroane SUPERPONT(SPOFA)
- pt. coroane, puni BIODENT
PALLAPONT, PALLAFERM(KULZER), LUXOR, STELON
-acrilate roz pt. baza protezelor SUPERACRIL, ROMACRIL
-acrilate polimerizate sub aciunea cldurii uscate
S.R.PIROPLAST, COLORSTAT
Dozare-preparare
Dozare-2 metode:
volumetric P/L=2/1; 3/1, 5/2, 1/1
dozatoare speciale=cilindrii gradai
Preparare=P+L n recipiente de ceramic,
sticl, mase plastice-reac. de polimerizare
-2 metode:
-tehnica saturaiei progresive:-dozare empiric
-cant. mare de monomer
-predozare:-cant. exacte n capsule speciale
-preparare mecanic
Reacii fizico-chimice
Reacii fizice-3 faze:
1.past friabil cu aspect de zahr umezit(dizolvarea granulelor de P sub aciunea L)
2.past semfluid, aderent , care se trage n fire (corespunde polimerizarii)
3.past vscoas, neaderent, modelabil( optim pt. introducerea n tipare)
Reacii chimice-3 faze
1. activarea dublei legturi a monomerilor de catre catalizator sau accelerator
2. de cretere=formare de lanuri macromoleculare
3. de stagnare=se epuizeaz valenele libere ale monomerilor
Proprieti
stabilitate volumetric=contracie 1,5-2,5%(diminuat de suportul rigid, meninere n mediu
apos)
rezisten mecanic la presiune, rupere mic(mai mic la autopolim.;mbuntit prin
adugare de fibre de sticl, plci metalice, respectarea proporiei P/L, respectarea regimului
termic de polimerizare
stabilitatea coloristic =culoarea se modific n timp prin infiltrri lichidiene sau colorani,
datorit structurii microporoase
biologic=efect pulpotoxic, iritant, alergic
chimic=solubile n solveni organici , insolubile n ap
Indicaii:

Faete pt. coroane i puni


Coroane fizionomice

Dini pt. proteze totale i pariale


RAS AUTOPOLIMERIZABILE

Forma de prezentare

P/L;
P: de culori diferite:alb, galben, roz

72

-polimerizeaz la temp. mediului ambiant( la rece) datorit activatorului de polim. din


lichid:dimetil-paratolidin i a catalizatorului:peroxidul de benzoil
Proprieti:
Contracie volumetric mai mare dect a celor termopolim.
Rezisten mecanic inferioar RAS termopolim.
Stabilitate coloristic:i modifica rapid culoarea datorit -structurii poroase
-acceleratorului de polim. ( spre galben)
Bilogic:efect iritant mai mare dect al celor termopolim.
Indicaii:
Albe pt. coroane i puni
Galbene pt. linguri individuale
Roz pt.reparaii de proteze, rebazri
Recomandri practice
Izolarea riguroas a tiparelor , n 2-3 straturi
Respectarea proporiei P/L
Respectarea regimului termic de polim.
Introducerea n tipar s se fac in faza a 3-a de past vscoas modelabil
Anterior polimerizrii chiuveta se introduce la pres 30-60 min.
Prelucrarea protezelor se indic a se face sub rcire pt. a evita supranclzirea
Protezele finite trebuie conservate n mediu apos
Acrilate moderne
-acrilate semifluide care se toarn n tipar
PORIT(GETZ), PERLIGON
-acrilate care se aplic direct pe bont
S.R. PIROPLAST(IVOCLAR)
-polimerizeaz sub aciunea cldurii uscate
140C, 10 min.
Acrilate elastice
=acrilate cu stare plastic prelungit datorit introducerii unor plastifiani n compoziia
monomerului
Se utilizeaz n cmpuri protetice nefavorabile, atrofiate cu creste alveolare negative,
lamelare, cu exostoze care creeaz dificulti n protezarea edentatului parial sau total
Forma de prezentare
pulbere/lichid
Lichidul-plastifiani:DIBUTILFTALAT, DICREZOLFTALAT, DIACRILFTALAT, SALOL
Proprieti ideale plastifiani:
-compatibil cu polimerul
-s nu modifice proprietile mecanice i chimice ale polimerului
-s prezinte o faz plastic iniial scurt i una secundar mai lung
-netoxic pt. esuturile parodontale i mucozale
Dozare/preparare :
Dozare :dozatoare pt. P i L
proporia P/L=1,25/1;1/1
Preparare: n godeuri de ceramic, sticl ,plastic
rezult o past semifluid, aplicabil n
amprent, protez, tipar

73

Etape fizico-chimice:
1. etapa fizic:dizolvarea polimerului de monomer(2-3min)
2.etapa chimic: formarea lanurilor macromoleculare(2-3min)
3.faza plastic activ:acrilatul este modelabil, se introduce n tipar(3-5min)
4.faza plastic secundar:6-24 luni n funcie de calitatea produsului
5.faza granuloas, de mbtrnire:acrilatul i pierde elasticitatea, devine rigid, se desprinde la
marginile protezei
Tehnica de lucru
-se aplic la nivelul eilor sau bazelor protezei
-proteze cu ei reziliente
-sunt auto/termopolim.
Denumiri
comerciale
SOFT
ORYL,
SOFT
LINE,SIMPA(KETTENBACH),
MOLLOPLAST(DETAX)

74

Indicaii
Cptuirea elastic a protezelor totale sau pariale aplicate pe cmpuri protetice intens
rezorbite
Cptuirea eilor protezelor scheletate pt. egalizarea rezilienei mucoasei
Confecionarea protezelor chirurgicale cu obturator
Cptuirea pt. protezarea imediat
Aplicarea pe zone dureroase:papile, torus.
Recomandri practice:
Stratul de acrilat elastic de grosime 2-3mm , stabilit de medic n funcie de reziliena
mucoasei(mic- strat gros)
Se aplic intr-un lca de 2-3 mm creat la nivelul eilor sau n baz
Zona de ntlnire acrilat elastic-acrilat rigid minim 2mm
Se indic utilizarea lacurilor adezive
Dezavantaje:
Sufer mbtrnire precoce n mediu acid
Procesul de mbtrnire este accentuat dac acrilatul elastic este n strat subire
i modific culoarea pt. c are o structur spongioas i se infiltreaz
Se mbib cu microorganisme genernd miros fetid
Plasticitatea diminu n timp , devine granulos, semirigid
Materiale fizionomice de placat RDCForma de prezentare:
-pulbere pt. S, D, colet/Lichid
-paste de baz i paste catalizator ambalate n seringi
Produse comerciale:
1. termo-baropolimerzabile SR.ISOSIT-PE(IVOCLAR)
2.fotopolimerizabile DENTACOLOR(KULZER)
SOLIDEX(SHOFU)
3.fotopolimerizabile sub vacuum VISIO-GEM(ESPE)
4.termo-baro-fotopolimerizabile SR. ISOSIT N(IVOCLAR)
Compoziia chimic
Faz organic -monomeri de baz
-monomeri de diluie
-sistem de iniiere
-acceleratori, inhibitori de polimerizare
-stabilizatori de u.v.
-pigmeni, colorani
Faz anorganic -umplutura(50-80%)
-macro, micro, medium, nanoumplutur, hibride
-cuar, alumino,borosilicai de diferite metale grele, fibre de sticl, silice coloidal
Silani :compui organici cu siliciu
Proprieti:
Polimerizare reticulat
Rezisten mecanic la abraziune mai mare dect RAS
Coeficient de contracie de polimerizare sczut
Duritate mare
Dilatare termic sczut
Modul de elasticitate mare
Absorbie sczut de ap

75

Nu abrazeaz dinii antagoniti


Nu necesit aliaje speciale ca substrat
Se pot repara usor n cavitatea bucal
Placarea cu SR ISOSIT PE
Trusa conine:
-flacoane cu pulbere pt. S, D, colet, opac
-flacon cu catalizator
-seringi cu lichid pt. amestecul cu pulberea
-capsule n care se amestec P+L
-accesorii
Etape de lucru:
1. sablarea cu alumin a compnentei metalice prevzute cu retenii perlate
2.prepararea pastelor de S, D, colet, n culorile indicate de medic
-se aplic n 3 capsule pulbere de S, D, colet dozate cu linguria
-din seringa cu lichid se aplic cte o diviziune n fiecare capsul
-se adaug catalizatorul
-fiecare capsul se introduce la un aparat cu cap vibrator=SILAMAT, rezult o past
3. izolarea modelului de gips cu lichid special
4.aplicarea stratului de opac
-aplicarea masei de D
-pensulare cu fluid special
-polimerizare 3min., 100C, 6 bari n aparat IVOCLAR-IVOMAT
5. prelucrarea i asigurarea spaiului pt. S
-splare cu ap i curare n baie cu ultrasunete
-pensulare cu fluid
-aplicarea masei de S
-pensulare cu fluid
-polimerizare 6min., 120C, 6 bari
6.prelucrare final cu freze diamantate, carbur de tungsten
7. lustrure cu gume i pufuri
Recomandri practice:
-conservarea pastelor la temp. mediului ambiant
-fluidul se pstreaz la frigider
-nchiderea etan a flacoanelor dup utilizare
ESTENIA(KURARAY) este o RDC cu faz anorganic cu particule ceramice denumit i
ceramic hibrid
Indicaii:
-placarea componentelor metalice ale restaurrilor fixe
-inlay, onlay-uri polimerice
-repararea faetelor de ceramic
-dini artificiali n tehnologia protezelor mobile pariale sau totale
POLISTICLE
=materiale recente, estetice, utilizate pt. restaurri indirecte mixte sau total fizionomice
-au compoziie asemnatoare RDC dar cu o faz anorganic pe baz de sticl de Ba-Al-silicat, cu
proprieti mbuntite
ARTGLASS(KULZER)
BELLGLASS(KERR)
Trusa ARTGLASS conine:
-cartue cu past opac, de colet, de S, D, pt. diferite efecte cromatice
-lichid=lubrefiant pt. modelaj

76

-trus cu instrumente speciale de finisat i lustruit


-cuptor special de polimerizare UNIX=lamp stroboscopic cu xenon
Mod de lucru:
-pregtirea componentei metalice prin sablare cu particule de alumin
-aplicarea stratului adeziv-sistemul KEVLOC
-aplicarea opacului, masei cervicale, masei de D, de S, apoi cele pt. efecte speciale
-dup fiecare strat se polimerizeaz n cuptor
Proprieti:
-duritate asemntoare maselor ceramice convenionale, mai mare dect a S
-rezistena la fractur>RDC. MC
-rezistena la abraziune bun
-rezistena la rupere >D
-modul de elasticitate mic
-estetic bun, transluciditate mare datorit sticlei
-bine tolerat d.p.d.v. biologic
Indicaii:
1.restaurri fixe :proteze unidentare
puni clasice
puni adezive
puni pe implante
faete, inlay, onlay
2. restaurri mobile :suprastructuri pe implante
coroane telescopate
Sistemul TARGIS-VECTRIS
TARGIS= ceromer:polimer cu procent crescut de umplutur
anorganic
-mbuntete prop. mecanice
-aspect fizionomic comparabile cu restaurrile ceramice
VECTRIS =rin armat cu fibre de sticla, conceput pt. realizarea infrastructurii

77