Sei sulla pagina 1di 159

Conf dr Ligia Muntianu

MISCARILE MANDIBULARE
Aspecte luate in considerare

Factorii anatomici
ATM
Musculatura
Ligamentele
colateral/capsular/temporomandibular
Accesorii sfenomandibular/stilomandibular
Miscarile de baza efectuate (moderate)
Deschidere inchidere
Propulsie/retropulsie
lateralitate
Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Micrile
primare combinate extreme

definite ca
rotatia deschiderea micrile limit
ale mandibulei

translatia
inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968


Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
ligamentele

Capsula fibroasa
Ligamentul lateral-temporomandibular-daca
e strans-limiteaza ISS
2 ligamente accesorii
Sfeno mandibular
stilomandibular
LIGAMENTE ACCESORII

LIMITEAZA PROPULSIA EXCESIVA


ATM
Articulatie sinoviala(in interiorul capsulei exista
o membrana sinoviala) diferita-suprafetele
articulare sunt acoperite de tesut conjunctiv
dens in loc de cartilaj hialin

1-fosa articulara
2-meniscul articular de care sunt atasate fibre
musculare prin intermediul capsulei
3-eminenta articulara
4-capsula articulara
5-fibre ale pterigoid lateral
6-etaj supradiscal
7-etaj infradiscal

Miscarile posibile in etajul inferior-rotatie si


translatie
In etajul superior-translatare tridimensionala
Anatomie osoasa a ATM

A-procesul mastoid

B-fosa articulara a
cavitatii glenoide cu
partea sa antero-
superioara innegrita

C-arcul zigomatic

D-palat dur

E-lamele pterigoidului
Miscari permise in etajele
supra si infradiscale
STADIUL ACTUAL AL
CUNOASTERII
Dintii erup cu o morfologie perfecta care nu
se mai modifica prin dezvoltare sau crestere
Inclinarea pantelor cuspidiene deci,
Dicteaza impreuna cu musculatura si
ligamentele miscarile functionale
Inclinarea pantei cuspidiene, va fi dictata de
morfologia dintilor posteriori-molar de 6 ani
apoi de dintii frontali la 7 ani!
IN PLUS

Atat FOSA GLENOIDA, morfologia CONDILULUI


Sufera modificari adaptative prin remodelari
ACTIVE pe parcursul edentatiei pana la edent
totala
DAR
Si prin protezarea corecta la Dvo optim si RC
corect
Duce la remodelari ale pantei condiliene
PATOLOGII ARTICULARE
ATM-remodelari

Ce zic specialistii din lit de


specialitate
Dawson
Evolutie fosa-tub articular fct
de aparitia dintilor la 7 ani
Ce se intampla cand se pierd+
diferite morfologii dentare
artificiale-panta articulara
Overloading ATM la edentatie-
ingrosare cartilaje si disc
-inflamatie locala
Remodelare activa prin
repozitionare condil
Paniagua et al., 2011
totusi

ABT-rotatie pura-DVO nu e un factor critic


In ABT si in RC mdb poate face rotatii pure
Condilii nu parasesc fosa
Chiar daca am dinti cuspidati sau mai putin
cuspidati
Dawson Optimal TMJ condyle position in clinical practice Int J
periodontics Restorative Dent 1985
Problema apare in lateralitate Okesson p 120
Miscarile mandibulei
Miscari Miscari Micrile
primare combinate extreme

definite ca
rotatia deschiderea micrile limit
ale mandibulei

translatia
inchiderea
anterioara

propulsia

retropulsia

lateralitatea

Posselt U. Physiology of Occlusion and Rehabilitation.Oxford: Blackwell Scientific, 1968


Ramfjord SP, Ash MM Jr. Occlusion. Philadelphia: Saunders,1971.
Miscarile mandibulare
Masticatorii/nemasticatorii

Fara contact interdentar/cu contact


interdentar

Extreme

Miscarile mandibulare implica


referirea la Condilii mandibulari

Mandibula poate efectua miscari in


trei planuri Raportate la diferite axe
de rotatie
De ce ne intereseaza m
mandibulare
Crearea unor arcade artificiale armonioase
Functional
Relatii ocluzale
Tratamentul disfct ATM
Eventualul design, alegerea programarea
articulatoarelor
Pozitile de referinta

Pozitia de relatie centrica


Intercuspidarea maxima
Pozitia de repaus mandibular
Aria miscarilor functionale

Determinata de:
-ligamente
Suprafata articulara a ATM
Morfologia si aranjamentul dintilor

Aceasta arie este reproductibila si se numeste


anvelopa functionala
Miscarile functionale

Apar in timpul activitatii functionale a


mandibulei
Sunt inscrise in anvelopa functionala
Incep si se termina in IM (RC)
miscarile mandibulare

Plan sagital
Plan frontal
Plan orizontal
ANVELOPA MISCARILOR
FUNCTIONALE IN PLAN SAGITAL

Anvelopa miscarilor functionale a


lui Posselt
Componentele miscarilor:
Limita deschiderii posteriorare
Limita deschiderii anterioare
Marginea superioara de contact
Miscari functionale
Miscarile mandibulare
Analiza miscarilor
mandibulare
Plan sagital
Plan frontal
Plan orizontal
Deschiderea gurii
Rotatie pura in axa balama terminala
Deschiderea gurii-doua
componente
Deschiderea gurii

ROTATIE PURA-ETAJ TRANSLATIE-ETAL


INFRADISCAL SUPRADISCAL
Rotatie pura-in axa
balama terminala

Deschiderea gurii
Porneste din IM (RC) pana la
deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului


interincisiv

Din IM pana in 20mm a


deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului

Apoi la peste 20mm excursie a


incisivului central inferior, miscarea
se muta in in etajul supradiscal-
translatarea condililor
translatarea condilului impreuna cu discul
translatarea anterioara a condilului impreuna cu discul articular
(in etajul supradiscal) pe masura ce gura se deschide spre deschiderea
maxima, combinata cu rotatie
Rotatie pura-in axa
balama terminala
Deschiderea gurii Porneste din IM
pana la deschiderea maxima a gurii

Se urmareste excursia punctului


interincisiv

Din IM pana in 20mm a


deschiderii,miscarea e de rotatie
pura a condililor in cavitatea
glenoida-in etajul infradiscal prin
contractia pantecelui ant al
digastricului
Deschidere maxima a gurii
Apoi la peste 20mm excursie a incisivului central inferior, miscarea se muta in in
etajul supradiscal-translatarea condililor
Deschiderea gurii
> 35 mm
rotaie
excesiv
I

ntindere
lig.post si
colat *

Meyenberg K, Kubik S, Palla S. Relationships of the muscles of mastication to


the articular disc of the temporomandibular joint. Schweiz Monatsschr Zahnmed
1986;96:815834.
Iar artrocinematic important in RMN
25 mm o micare de rotaie a
condilului n spaiul articular inferiomse
ntind lig. colaterale ->
deschiderea continu i cu o micare
de translaie n zona superioar
articulara
Deschiderea gurii

determinat de:
fora gravitaional
relaxarea muchilor
ridictori
aciunea combinat a
muchilor pterigoidian
lateral, geniohioidian,
milohioidian i digastric
rolul muchilor infrahioidieni
n timpul deshiderii este
incert
Inchiderea gurii

este realizat de ctre m. ridictori ai


mandibulei
este realizata de ctre fibrele
posterioare ale muschiului temporal
care se contract pentru a retrage
condilii i a goli eminenta articular*
Spatial-sagital
Deschiderea maxima-limitantul
posterior
In timpul deschiderii gurii condilii se vor misca
anterior apoi in jos pe eminenta articulara
Deschiderea maxima apare cand ligamentele
capsulei articulare nu mai permit miscarea
Deschiderea maxima-limitantul
anterior
Aceasta este miscarea care porneste din
punctul de deschidere maxima la propulsia
maxima

Propulsia maxima e determinata partial de


ligamentele stilomandibulare
Condilii se afla in pozitia cea mai anterioara
PROPULSIE
Propulsie pana la cap la cap
aspect clinic
Dinamica condililor in
propulsie-determinantul
posterior
Propulsie si retruzie-pterig.
medial si lateral
Origin
Insertion Action Innervation
Superficial Zygomatic Ramus of the Raises the Trigeminal
masseter bone mandible mandible nerve (V),
against the mandibular
maxillae with branch (V3)
great force
Medial Lateral Ramus and Assists the Trigeminal
pterygoid pterygoid plate angle of the lateral nerve (V),
and the mandible via a pterygoid; mandibular
pyramidal strong draws the branch
process of the tendinous mandible
palatine lamina forward
Lateral Two heads: the Condyle of the Draws the Trigeminal
pterygoid superior from mandible and mandibular nerve (V),
the sphenoid front margin of condyle and mandibular
and the articular articular disc branch
infratemporal disk of the forward
crest; the temporomandi
inferior from bular
the lateral articulation
pterygoid plate
Pterigoidian lateral

Duct parotidian

Pterigoidian medial

buccinator
Suprafata infratemporala a aripii Cap superior Cap inferior
mari a sfenoidului Pterig lateral Pterig lateral

Supraf lat a lamei ext


a pterigoidianului

Actiuni PTERIGOIDIAN LATERAL:


Deschiderea gurii prin tractiune anterioara a condilului
Cap superior:Masticatie
Cap inferior: PROPULSIE
Lateralitate-actiune combinata intre pt medial si lateral
Ajuta si la ridicarea
mandibulei
Corelatie inclinare panta incizala-panta
articulara
Corelatie cu morfologia dintilor la dentat-
montare dinti la proteza totala
retropulsia
in general se poate retruda mandibula 1-2 mm
de la poziia de IM
o micare predominant de translaie
capsula articular i ligamentele limiteaz
retropulsia dup aceast poziie*
realizata de fibrele oblice ale muchiului
temporal +m. DG

Koolstra JH, Naeije M, van Eijden TMGJ. The threedimensional active


envelope of jaw border movements and its determinants. J Dent Res
2001;80:19081912.
LATERALITATE
Miscari limita in plan frontal

Lateralitati
Deschiderea gurii
lateralitatea
Miscarea de lateralitate-actiuni la niv condilului

Un condil se roteste W
Un condil este tras spre anterior si medial nonW
lateralitatea mandibulei rezult de la o variaie asimetric a propulsiei:
muchiul pterigoidian lateral de pe partea care face translaia-nonW
poriunea mijlocie a m. temporal de parte lucrtoare W trebuie s asiste
aceast micare prin a menine condilul lucrtor i a-l preveni s devieze spre
anterior
Miscarea Bennett 1-1,5mm/ unghiul bennett (10-15)
Lateralitate dreapta

Punctul interincisiv se misca la


dreapta si anterior iar
Condilul opus face o translatie
anterioara si inauntru
Polul medial-rotatia in lateralitate a
condilului lucrator
Simulare clinica lateralitate-
plus m condil

Fata de axa verticala-cond lucrator se roteste si apoi translateaza lateral


Condilul nelucrator se misca anterior
Fata de axa sagitala-cond lucrator e pe loc
Cond nelucrator-se misca in jos si medial
Lateralitate dreapta pana in
cap la cap
Lateralitate dreapta
Unghiul Bennett
In lateralitate

Mandibula se misca corporeal spre partea


lucratoare in plan orizontal

BENNET SIDE SHIFT


2 componente: ISS si PSS

BENNETT SIDE SHIFT


MOMENTUL TRANSLATARII COND ORBITANT(NELUCRATOR)
RAPORTAT LA MISCAREA SA DE INAINTARE
Immediate side shift-Progressive side
shift

Cond nelucrator ISS


Din centric pleaca direct in jos
PSS
Anterior
medial-----nu exista ISS
Cond Nelucrator
Din centric pleaca
Medial
In jos
Anterior----exista ISS
Progressive side shift=progresive
lateral translation

Portiunea care translateaza in


lateralitate- CP
Proportionala cu miscarea de
anvansare a condilului orbitant
Determina valoarea unghiului
Bennett
Daca lig TM e scurt si
peretele medial e abrupt-no
ISS
Unghiul Bennett

Direct corelat cu
Morfologia anatomica a peretelui medial al
cavitatii glenoide
Importanta protetica
-marimea sa afecteaza corelatamorfologia
ocluzala=relatiile ocluzale
Cu cat e mai mare deplasarea condilului fata de poz
initiala
Aria de contact/lucrator si balans mai distalizata
Cuspizii inferiori mai mici
Relief palatinal frontali mai accentuat (overjet)
In miscarea de lateralitate

Dezocluzia dintilor de pe partea nelucratoare


Dintii de pe partea lucratoare sa poata realiza
o excursie pe un traseu bine determinat
-cuspizii activi sa se miste prin santurile dintre
cuspizii antagonisti
ESCAPE WAYS
Cu cat e mai mare translatia
laterala-cusp post mai mici
Muschi implicati in
lateralitate
Temporal
Pterigoidian lateral(2) (CONTRIBUIE SI LA
DESCHIDEREA GURII cu m suprahioidieni)
Pterigoidian medial(3)
2 act cu 3 de pe aceeasi parte avanseaza condilul
in timp ce celalalt condil se roteste
2 si 3 se contracta alternativ pt producerea m de
lateralitate
SI LIGAMENTE DE PE PARTEA LUCRATOARE
PTEGORIDIANUL MEDIAL

RIDICARE PROPULSIE

CONTR UNILATERALA-MISC MEDIOTRUZIVA


PTERIGOIDIANU LATERAL

SUPERIOR

INFERIOR
CONTR PTERIG EXTERN INFERIOR DE
PE PARTEA NELUCRATOARE
Miscari limita in plan
orizontal

RC-primul contact dentar cand


condilii sunt bine situati in cav
IM este anterior cu 1mm fata de glenoida
punctele ABT IM-intercuspidarea maxima in plan
orizontal
Arcul gotic
Trasarea Arcul gotic
centrofixul
Avantaje dezavantaje
Miscari posibile din RC

Propulsie RC
3
Lateralitate: 1
Dreapta IM
Stanga 4 2
P

Din fiecare pozitite de lateralitate se poate ajunge in propulsie


Anvelopa miscarilor functionale in plan orizontal

1-LATERALITATE STANGA
2-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE STANGA
3-LATERALITATE DREAPTA
4-PROPULSIE CONDUSA DIN
LATERALITATE DREAPTA
Glosarul de termeni protetici
recomanda
Central bearing tracing,Gothic arch tracing,Needle point tracing as the pattern
obtained on the horizontal plate used with a central bearing tracing device
Provides a central point o bearing or support between maxillary and mandibular
dental arches. It consists of a contacting point that is attached to one dental arc
and a plate attached to the opposite arch. The plate provides the surface on wich
the point rests or moves and on wich the tracing of the mandibular movement is
recorded.It may be used to distribute the occlusal forces evenly durring the
recording of the maxilo-mandibular relationship and/or for the correction of
occlusal disharmonious contacts.
Toate miscarile in plan orizontal pornesc din varful arcului gotic
Varful (RC)-punct de referinta reproductibil
Trasarea grafica a arcului gotic asigura-inregistrarea RC-se face cu
o forta minima de inchidere distribuita uniform spre tesuturile de
suport
Cum apare desenul arcului gotic fct de dispozitivul
folosit
CENTROFIX
Ac inscriptor pe sablon mdb Ac inscriptor pe placuta maxilara
placuta de inscris la maxilar placuta de inscris pe sablon mdb

Unghiul desenat va fi cu Unghiul desenat va fi cu


varful spre cavitatea orala varful spre exteriorul
Bratele in afara cavitatii bucale
Bratele in afara

Desen pe placuta Desen pe placuta


maxilara mandibula
Semnificatia rezultatului trasarii grafice

Trasare precisa
Amplitudine si simetria deplasarilor

Amplitudine mare a deplasarilor in lateralitate

Laxitate articulara
Amplitudine mare a deplasarilor/mobilitatea bazelor
protetice in lateralitate

Traseu asimetric datorat unei probleme articulare


Deplasarea e limitata de partea condilului afectat

Arc mic Deplasari restranse necoordonare musculara

Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic


Instabilitatea bazelor protezelor in propulsie
Interpretarea Gerber-a arcului gotic

Clasic-simetric, unghi de 120grd la varf=ATM sanatoasa fara


interferente pe traseul condilian,ghidaj muscular echilibrat
Aplatizat-unghi foarte obtuz-marked lateral movement of
condyle in the fossa
Asimetric-limitarea miscarii pe partea mai scurta
Rotunjit-miscare retruziva deficitara. Antrenare pacient(poate
aparea si dupa foarte multe inregistrari la acelasi pacient)
Desen miniaturizat-restrictionarea miscarilor/baze asezate
necorespunzator/durere in timpul inregistrarilor/edentatie
veche cu inhibarea miscarilor condiliene
Desen dublu-alterarea DVO in timpul inregistrarilor
Intrerupt-interferenta bazelor in lateralitate
Atipic-tipar muscular gresit posibil dat parafunctiilor (bruxism)
Propulsia nu corespunde cu varful arcului gotic
Incizia

dup contactul cu
coborrea mandibula este alimentul,
mandibulei ridicat mandibula continu
s se nchid

Jankelson B, Hoffman GM, Hendron JA. Physiology of the stomatognathic system. J Am Dent Assoc
1953;46:375386.
Sheppard IM. Incisive and related movements of the mandible. J Prosthet Dent 1964;14:898906
Incizia
n timpul contactului incizal ambele capete ale
m. Pt. lat sunt active pentru a preveni o
dislocare necontrolata spre posterior si
superior
Experimente efectuate cu ajutorul EMG arata
ca si m. temporal este important in incizie
deoarece genereaza forta muscaturii

Gibbs CH, Mahan PE, Wilkinson TM, Mauderli A. EMG activity of the superior belly of the lateral pterygoid muscle in
relation to other jaw muscles. J Prosthet Dent 1984;51:691702
Mller E. The chewing apparatus: An electromyographic study of the action of the muscles of mastication and
itsCorrelation to facial morphology. Acta Physiol Scand 1966;69(suppl 280):1229..
Masticatia

deschidere

ciclul masticator nchidere

zdrobire

Hiiemae KM. Mammalian mastication: A review of the activity of the jaw muscles and
movements they produce in chewing. In: Butler PM, Joysey KA (eds). Development,
Function and Evolution ofTeeth. New York: AcademicPress, 1978:359398.
Masticatia
mandibula se rotete n jurul axei verticale din spatele
condilului de pe partea lucrtoare
ambii condili i discurile translatate spre anterior
prile lucrtoare se deplaseaz napoi spre linia
median n timpul deschiderii atunci cnd nivelul de
activitate n partea de echilibru a muchiului
pterigoidian lateral depeste nivelul de activitate din
partea lucrtoare*

Stohler CS, Yamada Y, Ash MM Jr. Antagonistic muscle stiffness and


associated reflex behavior in the pain dysfunctional state. Helv Odontol Acta
1985;29:1320.
Ce cuspizi fac zdrobirea/mentinerea
alim pe tabla ocluzala
Cuspizii de sprijin-
centrici-mentin DVO
Cuspizii V sup si linguali
inf-de ghidaj-NON
CENTRICIshearing
cusps
Mentin mancarea pe
tabla ocluzala
Dau stabilitate
contactelor ocluzale
GHIDEAZA MDB INAPOI
IN IM
Studii in vivo

traiectoriile condilare
Coincid exist compresie n ATM n timpul cursei de
nchidere
Nu coincid, ATM este sau doar usor sau deloc
comprimat n timpul masticatiei

Huddleston Slater, J., Visscher, R., Lobbezoo, F., & Naeije, M. (1999). The intra-
articular distance within the TMJ during free and loaded closing movements. Journal
of Dental Research , 78, 1815-1820.
Concluzie primara
Pac face miscari moderate
Misc mandib
Extreme
Fara contacte dento-dentare (in plan vertical)
Cu contacte dento-dentare (incizie, deglutitie, masticatie si patologice in
bruxism) pacientul inghite intr-o pozitie ferma unica in care cuspizii
articuleaza in fosete antagoniste-contacte ferme la sfarsitul ciclului
masticator
La ed total inocluzie in zona frontala dispare ghidajul anterior
Ghid post nemodificat teoretic
Determinantul muscular isi modifica contractia primind inf doar de la
recept din mucoasa, os periost limba
Modifciarea engramei masticatorii

RC=IM la edentat
Studii in vivo
distanele de micare ale centrelor cinematice
ale condililor sunt mai scurte pe partea
ipsilaterala dect pe partea contralateral.
aceast presupunere c articulaia ipsilateral
este mai puin ncrcat n timpul masticaiei
poate explica de ce pacientii cu ATM dureros
raporteaza o durere mai mica atunci cnd
mnnc pe partea articulaiei dureroase

Naeije, M., & Hofman, N. (2003). Biomechanics of the human


temporomandibular joint during chewing. Journal of Dental Research , 82,
528-531.
discul
Studii in vitro

micrile continue laterale (bruxism)


pot conduce la perforaia lateral a
ambelor discuri

Reina, J., Garcia-Aznar, J., & Dominguez, J. (2007). Numerical estimation of bone density and elastic constants distribution in a human mandible.
Journal of Biomechanics , 40, 828-836.
Tanaka, E., del Pozo, R., Tanaka, M., Asai, D., Hirose, M., Iwabe, T., et al. (2004). Threedimensional finite element analysis of human
temporomandibular joint with and without disc displacement during jaw opening. Medical Engineering & Physics , 26, 503-511.
Studii in vitro

ncrcarea ATM-ului n timpul ocluziei statice este mai


mare la subiecii cu deplasare discal dect la
subiecii cu poziia discului normal

Iwasaki, L., Crosby, M., Gonzalez, Y., McCall, W., Marx, D., & Nickel , J. (2009). Temporomandibular
joint loads in subjects with and without disc displacement. Orthopedic Reviews , 1, 90-93.
Studii in vitro

stresul translaiei mediolaterale din timpul


micrilor de nchidere/deschidere poate duce
la compromiterea discului prin apariia
fenomenului de oboseala

Gallo, L., Chiaravalloti, G., Iwasaki, L., Nickel, J., & Palla, S. (2006).
Mechanical work during stress-field translation in the human TMJ.
Journal of Dental Research , 85, 1006-1010.
Engrama masticatorie la
edentatul total
Depinde de 4 categ de factori
Engrama avuta ca dentat
Determinantul posterior (RC)
Rel intermax stabile cu noile proteze
(DVO/SIF/rel Im-RC/poz dd fata de buze,
limba)
Stabilitatea generala a noilor proteze
Corelatii misc mandib si rel
ocluzale
Folosim miscarea de rotatie pura in ABT pt
transferul model sup in articulator cu arcul
facial
Triunghi Bonwill-
dvo

Rar consevata si transferata pe noile proteze


Greu de depistat la edentatul total
Se tatoneaza prin teste functionale-DVO
tolerata de pacient
Subevaluarea DVO-alterare fizionomie
Supraeval DVO-dispare SIF, dd raman in
contact permanent(>18min/zi)atrofie os
RC=IM

Confera stabilitate protezei


De obicei-poz mai anterioara si in deglutitie
contactele dt-dt nu se mai potrivesc
Dif mici pac se va obisnui/abraz dt artif
Dif mari nu
Se va pastra prot max si se va reface cea mandib
(de la ling indiv)
Daca pacientul a avut LC si nu se obisnuieste cu
PC sau bruxomani-articulatoare semiadaptabile
Pozitita dintilor fata de buze-
limba
Dintii artificiali trebuie plasati in zona
neutrala
Def Zona neutrala=zona de echilibru=spatiu
neutral
Tehnici de inregistrare zona neutrala
Stabilitatea generala a
protezelor
Stabilitate in masticatie
Stabilitate in fonatie
Stabilitate in miscarile functionale
Def stabilitate
Pac tanar cu substrat osos bine reprezentat-
dd anatoformi (pante cuspizi 30-40grd)
Pac varstnici substrat osos atrofiat dd
necuspidati
Ocluzia functionala la edent
total
Tratament cat mai individualizat
Contacte multiple, stabile, bilaterale, intensitate
egala
Pe frontali nu sunt contacte: nu vom folosi hartie
in potcoavaci fasii pe dintii laterali+C
Stopuri ocluzale de grd 1 si 3
Montare normala=cusp de rang1-Palatinali-sant
MD sau foseta dd antag-pe mijl crestei-efect
stabilizant
Montare inversa=cusp de rang1-Linf
Muschii mandibulari

Muschi puternici sub control voluntar


Unii sunt penta-penati
Misca mandibula (ridica-coboara) si o rotesc
astfel incat arcadele dentare sa poata efectua
masticatia
4 principali:temporal/maseter/pterig medial si
lateral
Cu exceptia pterig lateral toti sunt ridicatori
Muschi masticatori

Temporal
Maseter
Pterigoidian intern (ridicatori)
Pterigoidian extern (de
ghidare)

Coboratori
Suprahioidieni:
digastric
milohioidian
stilohioidian
geniohioidian
Muschiul temporal

Fosa temporala/procesul coronoid/marginea


anterioara a ramului

Actiune:
-RIDICARE
RETROPLUSIE
https://www.youtube.com/watch?v=Rde5qudjiQY

M TEMPORAL
M temporal-anat si functii
Muschiul maseter

Arcul zigomatic si osul zigomatic


Partea laterala a ramului ascendent
Actiune:
-RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=BJ9uUSyhyYc

M MASETER
M maseter-functii
PTERIGOIDIANUL INTERN

suprafata mediala a lamei pterigoidiene


Osul palatin
Tuberozitate
fata mediala a unghiului mandibular
Suprafata inferioara a ramului mandibular
Actiune:
RIDICARE
https://www.youtube.com/watch?v=QXKnd_yIU2Y

PTERIGOIDIANUL MEDIAL SAU


INTERN
Pterigoidianul medial-intern
PTERIGOIDIANUL EXTERN

capul superior suprafata infratemporala a aripii


mari a osului sfenoid
Gatul condilului
Discul articular
Actiune:
PROPULSIE-la contractia bilaterala
LATERALITATE-la contractia unilaterala a unuia
se misca mandibula in directie opusa
Capul inferior-partea laterala a lamei laterale
pterigoidiene
https://www.youtube.com/watch?v=IYisgSo03Ds
Pterigoidianul extern-
lateral
ligamente

Au actiune pasiva limitatoare asupra


miscarilor extreme
Ligamentul temporomandibular
Sfenomandibular
Stilomandibular
Limita inchiderii superioare

Contactul initial are loc intre versantii meziali


maxilari si cei distali mandibulari
Apoi mandibula se misca supro-anterior
(shift) pana in IM
exista o diferenta de1,25mm intre RC si IM la
majoritatea populatiei
La proteza totala nu
exista contact intre
frontali=inocluzie
Verticala si sagitala
ARTICULATOARE
ARTICULATOARE

Dupa inregistrarea datelor cu


arcul facial
Pasi de urmat

Masuta de transfer-ghipsare furculita


Montare model maxilar-ghipsare
RC+ ghipsare-montare model mandibular
Propulsie-reglare
Lateralitati-reglare
TRANSFER ARC FACIAL Ghipsare furculita la Ghipsare mod max la
masuta de transfer articulator

SABLON-determinare si
inregistrare DVO si un RC
arbitrar

Arc gotic-RC Arcade in RC la DVO


habitual Montare model
mandibular

MACHETE LA GATA
ARTICULATORUL-Scopul sau

Mentin modelele intr-o relatie fixa


determinata
Simuleaza miscarile mand de deschidere si
inchidere
Simuleaza miscarile extreme ale anvelopei
functionale
Si pe toate cele incluse in anvelopa fct
La ce ne trebuie?

Diagnostic de ocluzie dt nat si artificiali


Planificarea etapelor de tratament in fct de
relatia dintre dinti nat si artificiali-ocluzie
echilibrat balansata
Utile in realizarea restaurarilor protetice
Pt corectitudinea lucrarilor protetice
Aranjamentul dintilor artificiali
Cerinte minime pt indeplinite de un
articulator

Sustinere modele in pozitia orizontala/verticala


corecta
Modelele sa poata fi detasate si reatasate cu
usurinta
Sa accepte transferul datelor cu arcul facial
Deschidere-inchidere in ABT
Materiale rezistente la uzura/ sa nu fie foarte
mari sau foarte grele
partile mobile sa se miste usor
Partile imobile sa fie rigide.
Cerinte suplimentare

Ghidajul condilian sa permita propulsia si


lateralitatea
Ghidajul condilian sa fie ajustabil in sens
orizontal
Sa permita reglarea unghiului Bennet si a
miscarii B
Masuta incizala sa poata fi ajustabila
clasificare

Dupa teoriile ocluzale


Dupa tipul inregistrarii ocluziei
Dupa capacitatea simularii miscarilor
mandibulare
Dupa tipul reglajelor
Teorii ocluzale
Bonwill-dintii se misca dupa ghidajul condilian si
incizal
Triunghiul lui Bonwill (4 inch)
Permit lateralitate-miscarea mecanismului
articular doar in plan orizontal
Teoria conului Hall-dintii mandibulari se misca
pe suprafata unui con a carui axa face 45grd cu
planul ocluzal
Teoria sferei-propune ideea ca dintii mdb se
misca pe suprafata unei sfere (sfera Monson)cu
diametru de 8inch
Centrul sferei e pe glabella, supraf sferei trecu
prin fosa glenoida-eminente articulare
Ilustrare teorie Monson
Sfera Monson cu centrul pe Transpunerea teoriei in
glabela articulator
Articulatoarele dentare

Clasificare:
-Cls.1 Articulatoare statice
-Cls.2 Articulatoare
neajustabile
-Cls.2 Articulatoare
semiajustabile
-Cls.3 Articulatoare total
ajustabile
148
-Ax de inchidere defectuos
-Nu se pot efectua reglaje
De ce nu asa? -Nu simuleaza corect
miscarile mandibulei-
miscarile nu se fac pe valori
medii
-Nu este compatibil cu un
arc facial
-Nu poate fi setat individual
unghiul Bennet, panta
condiliana etc.
-Nu poate fi calibrat
-Nu pot fi mobilizate
modelele
-Montare inexacta
-Spatiu vertical foarte mic
ETC.

149
Artex CR
Artex de tip CR | Art. 218760
Tip: Arcon
Panta condiliana reglabila: de la
-20 la 60
Raz de curbur: 19 mm
Unghiul Bennett: -5 la +30
Protruzie: 0 - 6 mm,
Retruzie: 0 la 2 mm
Imediate Sideshift (ISS): de la 0 la 1,5
mm
Distanta dintre brate: 126 mm
Pinul incizal
La mijlocul tijei verticale
Varful sau reprezinta
Punctul de referinta anterior al
articulatorului
Corespunde cu linia mediana
La niv pl de ocluzie interincisiv
sup
Punctul de ref post-auditory pin
Condylar shaft-permite rotatie
La el se ataseaza elementul
condilian
Centrele de rotatie diferite schimba arcul de
inchidere
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
diferita
ocluzor

articulator
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
diferita
Raza pe care se
realizeaza miscarea este
Distanta dintre condili si dinti e cruciala
diferita

Acest lucru se obtine cu ajutorul arcului facial


Ghidaj condilian

Ghideaza miscarile condilului


La articulatorul mediu-panta-la bratul
superior, avand o inclinare medie a miscarii
de prolpulsie si nu poate fi reglat
Lateralitatea de asemenea poate fi la valori
medii
Planuri de referinta

35GRD PROPULSIE-
plan de referinta NHP
Lateralitate 10grd
40 grd propulsie-plan
de referinta OF
Lateralitate 15grd
30 grd plan referinta
Camper
Lateralitate 5-10grd
Clasificare articulatoare

1-ocluzor
2-Gysi simplex (1914)-instrument la care se pot
regla traiectoriile condiliene, miscarea de
lateralitate in raport cu unghiul bennet ABT
coincide cu balamaua articualtorului
3Gysi Trubyte, Whip mix-articulatoare
adaptabile: arc facial transfer pantograf
complicat inregistreaza toate miscarile
La edentatul total se utilizeaza cel mult
articulatoare semiadaptabile cu arcuri faciale
simple
MULTUMESC PT ATENTIE