IMPLANTOLOGIE

LP
ANUL VI
MD
 CARACTERISTICILE IMPLANTURILOR IDEALE

• IMPLANTURILE TREBUIE SĂ:

• • INDUCĂ VINDECAREA ȘI FORMAREA OSOASĂ.
• • DACĂ ESTE NECESAR, ÎNDEPĂRTAȚI CU UȘURINȚĂ.
• PREZINTA REACȚII ADECVATE CU • ȚESUTURILE VII DIN JUR
(BIOCOMPATIBILITATE).
• • REZISTAȚI ÎNCĂRCĂTURILOR ACTUALE ȘI SUPRASOLICITĂRILOR
PROBABILE. REZISTENȚA LA ACȚIUNILE PE TERMEN LUNG, CUM AR
FI OBOSEALA, COROZIUNEA ETC.
• • FIE UȘOR DE STERILIZAT.
• PROBLEME POSIBILE LA UTILIZAREA
MATERIALELOR IMPLANTULUI:
• - INFLAMAȚIE
• - INFECTARE
• - RESPINGERE
 OSTEOINTEGRAREA
• O CONEXIUNE DIRECTA STRUCTURALA SI FUNCTIONALA INTRE OS SI
SUPRAFATA IMPLANTULUI.
 MATERIALE DIN CARE SUNT CONCEPUTE
IMPLANTURILE DENTARE
• TITAN - REZISTENT LA COROZIUNE, UȘOR DE FASONAT ÎN DIFERITE FORME, MENȚINÂND ÎN
ACELAȘI TIMP REZISTENȚA. STRATUL DE FORMULE DE OXID DE TITAN PREZINTA O INTERFAȚĂ
STABILĂ ȘI REACTIVĂ CARE DEVINE ACOPERITĂ CU PROTEINE PLASMATICE.
• ZIRCONIU - UN MATERIAL INERT CU POTENȚIAL ALERGIC FOARTE SCĂZUT. ARE CALITĂȚI FIZICE
ȘI MECANICE REMARCABILE. IMPLANTURILE DE ZIRCONIU AU DOVEDIT UN NIVEL ÎNALT DE
OSSEOINTEGRARE ȘI CONTACT OS-IMPLANT.
 CANDIDATI PENTRU TERAPIA IMPLANTARA

• 1 - FĂRĂ BOALĂ SAU AFECȚIUNE CARE INTERFEREAZĂ CU

VINDECAREA CORESPUNZĂTOARE DUPĂ INSERAREA
IMPLANTULUI.
• 2- PREZINTA SUFICIENTA CANTITATE ȘI DENSITATE A
OSULUI MAXILARULUI, PENTRU A SE FIXA
IMPLANTURILE.
 EVALUAREA PACIENTULUI

• CARDIOVASCULAR
• RESPIRATOR
• RENAL
• MUSCULOSCHELETAL
• NEUROLOGIC
• ENDOCRIN
• DIABET
• AFECTIUNI ALE ARTEREI CORONARE
• ALCOOLISM
• MEDICAMENTE – ANTICOAGULANTE, ANTIEPILEPTICE,
ANTIDEPRESIVE, SAU ALTE MEDICAMENTE
• OSTEOPOROZA
• FUMATUL
• SARCINA
 DIAGNOSTICUL ORAL

• CANTITATEA OSULUI
• CALITATEA OSULUI
• STRUCTURI ANATOMICE ASSOCIATE – N. ALVEOLAR INF., N.
MENTONIER, SINUS MAXILAR, PODEAUA NAZALA, CANALUL
INCISIV
• PATOLOGIE – PERIAPICALA, CHISTURI, ALTE PATOLOGII
 EXAMENE IMAGISTICE

• OPG
• CT, CBCT, 3D
CANTITATEA DE OS

Pierderea grosimii osului

Pierderea inaltimii osului
 CALITATEA OSULUI

• EXISTA 4 GRADE ALE DENSITATII OSOASE:

• 1. OS DENS – ANCORARE CORTICALA FOARTE BUNA, DAR
VASCULARIZATIE LIMITATA
• 2. OS FOARTE BUN PENTRU OSTEOINTEGRAREA IMPLANTULUI,
PREZINTA O BUNA ANCORARE PENTRU STABILITATEA PRIMARA,
DAR VASCULARIZATIA ESTE MAI BUNA DECAT LA TIPUL 1
• 3. TEXTURA OSOASA MOALE, CU GRAD LIMITAT DE SUCCESS
• 4. TEXTURA OSOASA MOALE CU GRAD LIMITAT DE SUCCES
 PREGATIREA PACIENTULUI

• 1. EXPLICAREA RISCULUI SI BENEFICIULUI

• 2. CONSIMTAMANTUL SCRIS AL PACIENTULUI
• 3. ANESTEZIE LOCALA SAU GENERALA A
PACIENTULUI
 PRINCIIPIILE TERAPIEI IMPLANTARE
• 1. IMLANTURILE TREBUIE SA FIE STERILE SI BIOCOMPATIBILE;
• 2. PREPARAREA LOCULUI DE INSERARE A IMPLANTULUI TREBUIE SA SE
REALIZEZE SUB CONDITII STERILE;
• 3. PREGATIREA LOCULUI DE INSERARE A IMPLANTULUI TREBUIE SA FIE
COMPLETAT DE TEHNICI CHIRURGICALE ATRAUMATICE CARE SA EVITE
SUPRAÎNCĂLZIREA OSULUI ÎN TIMPUL PREGĂTIRII LOCULUI PRIMITOR.
• 4. IMPLANTURILE TREBUIE PLASATE CU STABILITATE INIȚIALĂ BUNĂ.
• 5. IMPLANTURILE AR TREBUI SĂ FIE LĂSATE SĂ SE VINDECE FĂRĂ ÎNCĂRCARE
SAU MICRO-MIȘCARE (ADICĂ O PERIOADĂ DE VINDECARE NEPERTURBATĂ
PENTRU A PERMITE OSTEOINTEGRAREA) TIMP DE 2 PÂNĂ LA 4 SAU 4 PÂNĂ LA 6
LUNI, ÎN FUNCȚIE DE DENSITATEA OSOASĂ, MATURIZAREA OSOASĂ ȘI
STABILITATEA IMPLANTULUI.
 PREGATIREA CHIRURGICALA A SIT-ULUI IMPLANTAR
• 1. IGIENIZAREA PACIENTULUI
• 2. CLĂTIȚI SAU TAMPONAȚI GURA CU GLUCONAT DE
CLORHEXIDINĂ TIMP DE 1 PÂNĂ LA 2 MINUTE IMEDIAT ÎNAINTE DE
PROCEDURĂ.
• 3. PREGĂTIREA SITE-ULUI IMPLANTULUI ARAUMATIC.
• 4. EVITAȚI DETERIORAREA STRUCTURILOR OSOASE SAU VITALE.
• 5. IRIGAȚII ABUNDENTE PENTRU A EVITA ÎNCĂLZIREA ȘI
ÎNDEPĂRTAREA RESTURILOR.
• 6. IMPLANTUL TREBUIE PLASAT ÎN OS SĂNĂTOS.
• 7. LOCAȚIA CHIRURGICALĂ TREBUIE MENȚINUTĂ ASEPTICĂ.
 NECESAR
• 1. O LUMINĂ BUNĂ DE FUNCȚIONARE
• 2. ASPIRAȚIE CU VOLUM MARE
• 3. UN SCAUN DENTAR CARE POATE FI REGLAT CU AJUTORUL COMENZILOR PENTRU PICIOR
• 4. O UNITATE DE FORARE CHIRURGICALA CARE POATE FURNIZA VITEZE RELATIV MARI
(PÂNĂ LA 3000 RPM) ȘI VITEZE REDUSE DE FORARE OSOASA (PÂNĂ LA APROXIMATIV 10
RPM) CU UN CONTROL BUN AL CUPLULUI
• 5. UN SISTEM DE IRIGARE PENTRU MENȚINEREA RĂCIRII OASELOR ÎN TIMPUL PROCESULUI
DE FORARE
• 6. INSTRUMENTAȚIA CHIRURGICALĂ ADECVATĂ PENTRU SISTEMUL DE IMPLANTARE
UTILIZAT ȘI PROCEDURA CHIRURGICALĂ
• 7. CAMPURI STERILE, HALATE, MĂNUȘILE, TUBURILE DE ASPIRAȚIE ETC.
• 8. NUMĂRUL ȘI DESIGNUL CORESPUNZĂTOR AL IMPLANTURILOR PLANIFICATE PLUS UN
STOC ADECVAT PENTRU A SATISFACE EVENTUALITATILE NEASTEPTATE ÎN TIMPUL
INTERVENȚIEI CHIRURGICALE
• 9. STENTUL CHIRURGICAL
• 10. RADIOGRAFIILE COMPLETE, INCLUSIV TOMOGRAFII
• 11. UN ASISTENT INSTRUIT
• 12. O A TREIA PERSOANĂ CARE SĂ ACȚIONEZE ÎNTRE MEDII STERILE
ȘI NESTERILE.
• 13. MANERELE UȘOARE TREBUIE SĂ FIE AUTOCLAVATE SAU
ACOPERITE CU FOLIE DE ALUMINIU STERILĂ.
• 14. TAVA DE INSTRUMENTE ȘI ORICE ALTE SUPRAFEȚE CARE
URMEAZĂ SĂ FIE UTILIZATE SUNT ACOPERITE CU CAMPURI
STERILE.
 IMPLANTURI RELIZATE INTR-O ETAPA
• ÎN ABORDAREA ÎNTR-O SINGURĂ ETAPĂ, IMPLANTUL SAU CONTINGUITATEA APARE PRIN
ȚESUTUL MUCOPERIOSTAL/ GINGIVAL LA MOMENTUL PLASĂRII IMPLANTULUI.
 AVANTAJELE TEHNICII INTR-O SINGURA ETAPA

• MAI UȘOR DE GESTIONAT MUCOGINGIVAL ÎN JURUL IMPLANTULUI.

• GESTIONAREA PACIENȚILOR ESTE SIMPLIFICATĂ DEOARECE NU ESTE NECESARĂ
O OPERAȚIE DE EXPUNERE ÎN A DOUA ETAPĂ.
 TEHNICA IN DOUA ETAPE

• ÎN ABORDAREA ÎN DOUĂ ETAPE, PARTEA SUPERIOARĂ A

IMPLANTULUI ȘI ȘURUBUL DE ACOPERIRE SUNT COMPLET
ACOPERITE CU ÎNCHIDEREA CLAPEI.
• IMPLANTURILE POT SĂ SE VINDECE, FĂRĂ ÎNCĂRCARE SAU
MIȘCARE, PENTRU O PERIOADĂ DE TIMP PENTRU A PERMITE
OSTEOINTEGRAREA.
• IMPLANTUL TREBUIE EXPUS CHIRURGICAL DUPĂ O PERIOADĂ
DE VINDECARE NEPERTURBATĂ.
• ÎN ZONELE CU OS CORTIC DENS ȘI UN BUN SUPORT IMPLANT INIȚIAL, IMPLANTURILE SUNT
LĂSATE SĂ SE VINDECE NEPERTURBATE PENTRU O PERIOADĂ DE 2 PÂNĂ LA 4 LUNI, ÎN TIMP CE ÎN
ZONELE DE OS OSTICOS TRABECULAR, SITE-URI GREFATE ȘI LOCURI CU STABILITATE MAI MICĂ A
IMPLANTULUI, IMPLANTURILE POT FI LASATE SĂ SE VINDECE PENTRU PERIOADE DE 4 PÂNĂ LA 6 LUNI
SAU MAI MULT.
• PERIOADELE DE VINDECARE MAI LUNGI SUNT INDICATE PENTRU IMPLANTURILE PLASATE ÎN OSUL
MAI PUȚIN DENS SAU ATUNCI CÂND EXISTĂ O MAI MICĂ STABILITATE INIȚIALĂ A IMPLANTULUI
(ADICĂ O UȘOARĂ SLĂBICIUNE CAUZATĂ DE CONTACTUL OSOS-IMPLANT LIMITAT), INDIFERENT DE
MAXILAR SAU LOCAȚIA ANATOMICĂ SPECIFICĂ.
• ÎN CHIRURGIA DIN A DOUA ETAPĂ (EXPUNERE), IMPLANTUL ESTE DESCOPERIT ȘI UN BONT DE
VINDECARE ESTE CONECTAT PENTRU A PERMITE EXPUNEREA IMPLANTULUI PRIN ȚESUTURILE MOI,
FACILITÂND ASTFEL ACCESUL LA IMPLANT DIN CAVITATEA BUCALĂ.
• • STOMATOLOGUL RESTAURATOR CONTINUĂ CU ASPECTELE PROTETICE ALE TERAPIEI IMPLANTULUI
(AMPRENTAREA ȘI FABRICAREA PROTEZELOR) DUPĂ VINDECAREA ȚESUTURILOR MOI.
 AVANTEJELE TEHNICII IN 2 ETAPE

• SITUAȚII CARE NECESITĂ PROCEDURI SIMULTANE DE AUGMENTARE A OASELOR ÎN

MOMENTUL PLASĂRII IMPLANTURILOR, DEOARECE MEMBRANELE POT FI ACOPERITE PRIN
ÎNCHIDEREA PRIMARĂ A CLAPEI, CEEA CE VA REDUCE EXPUNEREA POSTOPERATORIE.
• ÎMPIEDICĂ MIȘCAREA IMPLANTULUI DE CĂTRE PACIENT, CARE POATE MUȘCA ÎN MOD
INADECVAT PE SUPRAFAȚA DE VINDECARE ÎN TIMPUL PERIOADEI DE VINDECARE (UN
PROTOCOL DE ETAPĂ).
• ȚESUTURILE MUCOGINGIVALE POT FI AUGUMENTATE, DACĂ SE DOREȘTE, LA INTERVENȚIA
CHIRURGICALĂ ÎN STADIUL II ÎNTR-UN PROTOCOL ÎN DOUĂ ETAPE.
 INCIZIA

• DESIGNUL LAMBOULUI, INCIZII ȘI ELEVAREA IMPLANTULUI

• VARIAZA UȘOR ÎN FUNCȚIE DE LOCAȚIA ȘI OBIECTIVUL INTERVENȚIEI
CHIRURGICALE PLANIFICATE.
• CRESTAL - INCIZIA SE FACE DE-A LUNGUL CREASTEI CREASTA, BISECTING
ZONA EXISTENTĂ A MUCOASEI KERATINIZATE; - UȘOR DE ADMINISTRAT, DUCE
LA MAI PUȚINA SÂNGERARE, MAI PUȚIN EDEM, VINDECARE MAI RAPIDĂ; -
SUTURA PLASATĂ ÎN GENERAL NU INTERFEREAZĂ CU VINDECAREA.
• LA DISTANTA - INCIZIA SE FACE LA O ANUMITĂ DISTANȚĂ DE LOCUL
PLANIFICAT AL OSTEOTOMIEI. - SUTURA STRATULUI ESTE INDICATĂ PENTRU A
MINIMIZA EXPUNEREA GREFEI OSOASE.
 PREPARAREA LOCULUI IMPLANTULUI

• - UN LAMBOU MUCOPERIOSTAL (CU GROSIME TOTALĂ) ESTE REFLECTAT PÂNĂ

LA SAU UȘOR PESTE NIVELUL JONCȚIUNII MUCO-GINGIVALE, EXPUNÂND
CREASTA ALVEOLARĂ A SITE-URILOR CHIRURGICALE ALE IMPLANTULUI.
• ▫ FLAPSURILE CRESCUTE POT FI SUTURATE ÎN MUCOASA BUCALĂ SAU DINȚII
OPUȘI PENTRU A MENȚINE LOCUL CHIRURGICAL DESCHIS ÎN TIMPUL OPERAȚIEI.
• • OSUL DE LA LOCUL (LOCURILE) IMPLANTULUI TREBUIE SĂ FIE COMPLET
CURATATE DE TOATE ȚESUTURILE DE GRANULATIE.
• • ODATĂ CE LAMBOUL ESTE REFLECTAT ȘI OSUL ESTE PREPARAT
(ADICĂ, TOATE ȚESUTURILE DE GRANULATIE SUNT ÎNDEPĂRTATE
ȘI CREASTA DE TIP CREASTA CUȚIT SE APLATIZEAZĂ), SE POATE
PREPARA SITUSUL DE OSTEOTOMIE PENTRU IMPLANTAT.
• O SERIE DE EXERCIȚII SUNT FOLOSITE PENTRU A PREGĂTI
LOCUL OSTEOTOMIEI PRECIS ȘI INCREMENTAL PENTRU UN
IMPLANT.
• SE INTRODUCE UN GHIDAJ SAU UN STENT CHIRURGICAL, SE
VERIFICĂ POZIȚIONAREA CORESPUNZĂTOARE ȘI SE UTILIZEAZĂ
PE TOATĂ DURATA PROCEDURII PENTRU A DIRECȚIONA
PLASAREA ADECVATĂ A IMPLANTULUI.
• GESTIONAREA ȚESUTURILOR F SAU PLASAREA IMPLANTULUI ÎN DOUĂ ETAPE.
• A) INCIZIA SE FACE DE-A LUNGUL CRESTEI, IMPARTIND EGAL ZONA EXISTENTA
A MUCOASEI KERATINIZATE.
• B) LAMBOUL CU GROSIME TOTALĂ ESTE RIDICAT BUCAL ȘI LINGUAL LA NIVELUL
JONCȚIUNII MUCOGINGIVALE. O CREASTĂ ÎNGUSTĂ ȘI ASCUȚITĂ POATE FI
REDUSĂ / CONTURATĂ CHIRURGICAL PENTRU A FURNIZA UN PAT REZONABIL
NETED PENTRU IMPLANT.
• C) IMPLANTUL ESTE PLASAT ÎN LOCUL DE PREPARARE A OSTEOTOMIEI.
• D) APROXIMAREA ȚESUTURILOR PENTRU A REALIZA ÎNCHIDEREA PRIMARĂ A
LAMBOULUI FĂRĂ TENSIUNE
• SECVENȚA DE FREZE
UTILIZATE PENTRU
PREGĂTIREA PENTRU
OSTEOTOMIE CU
DIAMETRU
STANDARD (4,0
MM):
• ROTUNDĂ, 2 MM
RĂSUCIRE,
• PILOT, RĂSUCIRE DE
3 MM
• ETC
• O SERIE DE FREZE BURGHIU SUNT FOLOSITE PENTRU A PREGĂTI PRECIS
OSTEOTOMIA PENTRU UN IMPLANT.
• SE INTRODUCE UN GHID CHIRURGICAL SAU UN STENT, SE VERIFICĂ POZIȚIONAREA
CORESPUNZĂTOARE ȘI SE UTILIZEAZĂ ÎN TIMPUL PROCEDURII PENTRU A
DIRECȚIONA PLASAREA ADECVATĂ A IMPLANTULUI.
• PENTRU MARCAREA LOCULUI (LOCURILOR) IMPLANTULUI ESTE FOLOSIT UN MIC
FREZA ROTUNDA (SAU UN BURGHIU SPIRALAT).
• GHIDAJUL CHIRURGICAL ESTE ÎNDEPĂRTAT, IAR SEMNELE INIȚIALE SUNT
VERIFICATE PENTRU LOCALIZAREA LOR BUCCAL-LINGUALĂ ȘI MESIAL-DISTALĂ,
PRECUM ȘI PENTRU POZIȚIILE RELATIVE DINTRE ELE ȘI DINȚII ADIACENȚI.
• POT FI NECESARE MODIFICĂRI UȘOARE PENTRU A AJUSTA RELAȚIILE SPAȚIALE
ȘI PENTRU A EVITA DEFECTELE MINORE ALE COAMEI. ORICE SCHIMBĂRI TREBUIE
COMPARATE CU POZIȚIILE CHIRURGICALE ORIENTATE CU PROTEZA.
• FIECARE LOC MARCAT ESTE APOI PREGĂTIT LA O ADÂNCIME DE 1 PÂNĂ LA 2 MM
CU UN BURGHIU ROTUND, CARE TRECE PRIN OSUL CORTICAL ȘI CREEAZĂ UN
PUNCT DE PORNIRE PENTRU BURGHIUL RASUCIT DE 2 MM.
FREZA BURGHIU DE 2 MM
FREZA PILOT
PIN DE GHIDARE
ETALONUL DE ADANCIME
FREZA CONTRA-BURGHIU
• A) MARCAREA INIȚIALĂ SAU PREGĂTIREA SITE-ULUI IMPLANTULUI CU O FREZA ROTUNDĂ.

• B) UTILIZAREA UNEI FREZE BURGHIU DE 2 MM PENTRU A STABILI ADÂNCIMEA ȘI A ALINIA IMPLANTUL.

• C) PINUL DE GHIDARE ESTE PLASAT ÎN ZONA DE OSTEOTOMIE PENTRU A CONFIRMA POZIȚIA ȘI ANGULAȚIA.

• D) FREZA TIP BURGHIU PILOT ESTE FOLOSITA PENTRU A MĂRI DIAMETRUL ASPECTULUI CORONAL AL LOCULUI DE
OSTEOTOMIE
• E) FREZA FINALĂ FOLOSITĂ ESTE DE TIP BURGHIU DE 3 MM PENTRU A FINALIZA PREGĂTIREA LOCULUI DE OSTEOTOMIE.

• F) SE FOLOSEȘTE FREZA SPECIALA PENTRU LĂRGIREA LOCULUI PENTRU IMPLANT ȘI PENTRU A PERMITE AMPLASAREA
SUBCRESTALĂ A GULERULUI IMPLANTULUI ȘI A ȘURUBULUI DE ACOPERIRE.

• G) IMPLANTUL ESTE INSERAT ÎN LOCUL DE PREPARARE A OSTEOTOMIEI CU AJUTORUL UNEI PIESE DE MÂNĂ.

• H) SE INTRODUCE ȘURUBUL DE ACOPERIRE ȘI ȚESUTURILE MOI SUNT ÎNCHISE ȘI SUTURATE

• A) INCIZIE CIRCULARĂ SIMPLĂ, UTILIZATĂ PENTRU A EXPUNE IMPLANTUL ATUNCI CÂND ÎN JURUL IMPLANTULUI
ESTE PREZENT SUFICIENT ȚESUT KERATINIZAT.

• B) IMPLANT EXPUS.

• C) BONT DE VINDECARE ATAȘAT.

• D) RESTAURAREA FINALĂ , REALIZAREA UNUI REZULTAT ESTETIC CU O ZONĂ BUNĂ DE ȚESUT KERATINIZAT.