Pregatire preprotetica> educarea pac, preg gen a Org (vit), aplic mas igienice, asanare Proprotetica: masuri speciale

terapeutice, chirurgicale, ortopedice, ortodontice, preg. psihica Metode de tratament protetic: imediat (pina la 24h), in timp apropiat (2-4 sapt), tardiv (>3 luni). Proteze dent; aparate ortopedice; sine-proteze; ap ortopedice pure, ortopedo-protetice; ap utilize in tratam traumatismelor; proteze maxilare si faciale; aparate mixte. Proteze dentare: dispozitive ce restebilesc ftia deregl, forma unui organ. 1.Dupa mod de fixare: fixe (incrustatii, coroane, d cu pivot, punti dentare); mobile (PPM cu placa, scheletate, PT) fixate cu crosete, culise, calareti. 2. Dupa marimea bresei: partiale (punti, PPM cu placa, scheletate); totale. 3. Dupa mod de transm a presiunilor mastic: fiziologice (incrust, coroane artif, punti, d cu pivot), semifiz (prot scheletate, punti mobile), nefiz (PT, PPM cu placa). 4. destinatie: curative, profilactice. 5. Betelman: prot supradentare (fiziol), gingivale (nefiz), dento-gingivale (semifiz). Oksman: prot utilize la restaurarea lez tesut odont coronare, restaurarea breselor partiale a arc dent, restaur arc edentate total, pr dento-maxilo-faciale. Amprenta: copia negativa si fidela a cimp protetic. 1)Scopul urmarit: documentare (model documentar), auxiliare (model diagn, aux), de baza (pu conf model de lucru, dupa prep dintilor). 2)Anatomice (linguri standarte sau individuale fara a se tine cont de starea fnala a tes moi, conf mod de studiu, prot dentare), functionale (linguri individuale, teste fnale speciale, pu pr totale, PPM), 3)Tehnica realiz: intr-un timp (depunerea meter in lingura, presarea pe cimp protetic, 2 mater: mater viscos se depune in lingura, cel fluid cu o seringa se inject imprejurul d. preparati); in 2 timpi (un timp+mater fluid); de corectare; in inel de cupru (inele in fma de tub, gros 0.2mm); in ocluzie (linguri speciale); partiale (pe un sector); totale. Materiale amprentare: Cerinte> redarea fidela a contururilor, stabilitate, dur, elastic, rezist dupa priza, priza rapida, usor sa se preseze, sa se dezlipeasca, sa nu fie toxic. Clasif Postolachi: conf starii fizice la finalul prizei: elastice (revers, irevers); dure (revers, irevers). Elastice: Hidrocoloizii: reversibili (agar-agar, pu amprente, duplicarea modelelor)> Gelin, dentacol, surgident; irevers (instabile, pierd apa): alginate-stomalgin, elastic, kroomopan. Elastiomeri de sinteza (stabile, nu se modif)>siliconice (pasta viscoasa fluida: Sielast, xantopren, silicone, dentaflex, normala-corectare, al 2 strat; chitoasa densa- Optosil, Dentaflex, Exaflex, sub fma de aluat-primul strat). Polisulfhide (paste de feluri)-tiocauciucuri: Tiodent, Permplastic, Monflex. Polieterice>snt hidrofile-Polygel, impregnum. Dure: Reversibile-Stens, Ortocor, Dentafoli, Xantygen> rasini naturale si sintetice, ac stearic, palmitic, coloranti, aromatiz. (amprenta primara, preliminara pu conf lingurii). Ireversibile: ghipsul, paste de ozid de Zn eugenol (edent totale, fixare provizorie a lucr protetice): Dentol-C, Plastodent, Repin. Leziuni odontale coronare: manifestari de struct, fma, culoare, volum, sediu, directie a coroanei dint. Burlui, Dechaume: Cl I-anomalii de fma, volum, sediu, directie (nu snt leziuni, necesita tratam), Cl II-congenitale ereditare (amelogen, dentinogen imp, displazia Capdepont), Cl III-dobindite inainte de eruptie (hipoplazii, anomalii prin radiatie), Cl IV- posteruptie (carie, abraziune, traume, discomii, uzura). Kirilenco: Cl I-lez a dintilor devitali, Cl II- lez a d. vitali care se impart (1- situat epe una sau ambele suprafete corono proximala sau ocluzala a d laterali, 2-dinti frontali pe supr proximale cu defect unghiular, 3-toate lez pe orice fata fara cea proximala, 4- atipice) Milkevici ILSOD (ind lez supr ocluz a dint)-raportul dimens supr atacata la supr ocluzala (0.20.3:incr metalica; 0.4-0.5:incr pe cuspizi; >0.6 acoperire) Miotonometrie> investig tonus muscular care se schimba in raport cu modif ftiilor sist stomatognat. Tonometrul Szimai-tija cu resort elastic, cadran cu indicator (m. ridicatori). Masuri

in repaos si contr maxima. Pe punctul cel mai proieminent al musc se instaleaza miotonometrul. Pe cadran citim datele. Eletromiografie: inregistr biocurentilor fibrelor si fascicolelor musculare. Se face cu electromiograful in cam. Faraday. Se folos electrozi de supr si profunzime, se inregistr in repaus, intercuspidare maxima, O.C, deglutitie. (m. maseter, temporal=482 mV, 396 mV, edentatie=295245) Intercuspidare maxima: raport inderdentar cind intre supr ocluz ale dint se stabil un contact intercuspidian si fiecare dinte are contact cu 2 antagonisti (fara IC inf, M3 sup). Cu hirtie de articulatie sau placuta cu ceara ramolita. Met statice: ocluzia centrica, intercuspidare maxima. Dinamice: miscari de lateralitate4, propulsie, retropulsie.

Stomatologie ortopedic:compartiment al stom. ce stud etiologia, patogenia, tabloul clinic metod. de diagnostic, profilaxie si tratament al leziunilor sistemului stomatognat. Metode de tratament:functionale(mio;mecanoterapia),de aparataj(ortodontice), protetice, mixte.Cuprinde:protetica dentara si clinica afect.Rezolva 2 probleme:medicala si tehnica. Sistem stomatognat: ansamblu de organe si tesuturi situate in regiunea maxilo-faciala care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza: masticatie, deglutitie, fonatie, respiratie. Componentele: scheletul (oasele maxilare, nazale, zigomatice); dintii (p-u incizie, sfisiere, masticatie, farimitare); muschii mobilizatori; buzele si muschii oro-faciali (apucare, deschiderea gurii, mimica); limba, palatul dur, moale(form., transp. bolului); fibromucoasa c.b.; v.sangvine, limfatice si nervii; glande salivare(parotide, sublinguale, submaxilare: umectare, enzime); A.T.M. Factorii biologici, neuroendocrini, genetici, functionali. Miscarile mandibulei: vertical, transversal, sagital, mixte. Functii proprii: masticatie (2 ore zilnic), fonatie (8-10 ore zilnic), fizionomia (dispozitia, dorinta), automentinerea (autoconservare, autostimulare, autoreglare). F.auxiliare: deglutitia, respiratia. Travee de forta (mandibula): stilpi de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mand rezistenta. Deosebim travee: marginale (2 grupe), bazilare, transversale, anterioare, posterioare, capulans, radiale. Ele au aparut datorita marimii si directiei fortei musculare in timpul masticatiei. Stilpi de rezistenta: nazo-frontali (arcul bazal-d.frontali), zigomatici (la niv. apofizei alv.-la oasele craniului), pterigopalatini (tuberozitatile maxilare- transm la baza craniului), palatini (apofizele palatine- pres in plan transversal). ATM : art para, uneste mand cu osul temporal. Miscari: sagitale, verticale, orizontale, mixte. Componentele: condilul articular; fosa articulara; discul art.; tuberculul art.(3forme: plata, mijlociu pronuntata, abrupta); capsula art.; ligamentele art. Gradul de pronuntare a tuberculului articular e in dependenta de factorul functional (alim aspre-plata; alim.moi- abrupta). Muschii ridicatori: temporal(anterior, mijl., posterior: ridicarea, retropulsia), maseter(in sus si inainte), pterigoidian intern(in sus si inainte). Muschii coboritori: geniohioidieni, milohioidieni, fasc. anterioare ale digastricului(coborire, retropulsie, deplasare).

Muschii propulsori: pterigoidian extern(propulsia in plan sagital si transversal,misc. de lateralitate Presiune masticatorie: fora muchilor ridictori, care se realizeaz pe un sector al arcadelor dentare n timpul funciei. Met de determinare: gnatodinamometrul. Forta absoluta: forta dezvoltata de muschi in timpul contractiri maximale(390-400 kg.;1cm 2 muschi= 10 kg) Indicii medii de rezistenta a parad. dupa Haber: M (25; 23; 36; 40; 40; 72; 68; 48), F (18; 15; 22; 26; 26; 46; 45; 36). Sunt necesari la intocmirea planului de tratament echilibrat functional. Fortele de rezerva a parodontului: insusirile dintilor de a se adapta la fortele schimbatoare. In lipsa dintelui, functia o preia dint vecin. La masticatie folosim doar 50 % din potentialul parodontiului.

Dimensiunile coronare dupa Marseillier:

i.c Superior Inferior 10 8.8 i.l. 8.8 9.4 c. 9.5 9.3 I.p. 8 8 II.p. 7.5 8 I.M 7.5 7.7 II M; III M 7.2; 6.8 6.9 7.0

Arcada dentara: dintii impreuna cu apofizele alveolare (semieliptica- maxila; hiperbolicamandibula). Arcada alveolara: linia conventionala trasata pe v-ful ap alveolare . Arcada bazalalinia trasata pe virfurile radacinilor. La maxila arc dent> arc alv> arc bazala(atrofie centripeta). La mand: arc dent <arc alv <arc bazala(atrofie centrifuga-marirea). Ocluzie: raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare. Fiziologice:ortognata, cap la cap, biprognata, opistognata. Patologice: prognatie(distala), progenie(meziala), deschisa, adinca, incrucisata. Ocluzia Centrica:contact multiplu interdentar maxim.Semnele: fiecare dinte contacteaza cu 2 antagonisti in afara de I.C. inferior si ultimii molari super.; lnia mediana se gaseste in plan cu linia interincisivala; I molar super contacteaza cu I si II molar inferior in asa fel ca pe I il acopera cu 2/3, pe al II 1/3, iar cuspidul MV e situat in fisura dintre MV si CV al I molar inf.; arcada dentara superioara e mai mare si o acopera pe ce inf. Tip de ocluzie: rapoarte interdentare-fiziologice, patologice. Relatie de postura: stare de echilibru dintremuschii ridicatori si coboritori ai mandibulei cind ei se gasesc intr-o relaxare fiziologica (1-6mm;mediu 2-3mm). Elementele pasive: complexul muschi tendon; ATM; presiunea negativa din c.b.determinare: pronuntarea literelor (Wilda,Robinson- f, Silverman-s). Spatiul dento-alveolar: la orificiul alveolei=0.17-0.19mm; la 1/3 coletului:0.17-0.19, in zona mijlocie: 008-0.14; in zona apicala: 0.16-0.19. Fibrele Sharpey- fibre oblice colagene care suspenda dintele in alveola. Fazele miscarii de masticatie dupa Gysi:1.Deschiderea c.b. si propulsia mandibulei, 2.miscare de lateralitate, 3.contact intercuspidian omogen pe hemiarcada activa si neomogen pe cea de balans, 4.alunecarea in pozitia initiala. Materiale de amprentare: Clasificarea-Napadov:elastice;termoplastice; dure; Postolachi: elastice, dure (la finalul prizei). Elastice: inregistreaza fidel cimp protetic, revenirea la forma initiala, nu se fractureaza la indeparare. Hidrocaloizi: reversibili-au la baza agar-agarul sunt pentru amprentare si p-u duplicarea modelului, la 70-95 devin fluide, la 37-42 f-ma de gel elastic( Gelin, Dentacol, Deelastic); ireversibili- derivati ai ac. Alginic(alginate), sulfatului de Ca. Se pot schimba in volum (Stomalgin, Altex, Zelex, Kromopan, elastic). Elastiomeri de sinteza: sunt stabile, redau o exactitate maxima, rezistente, se aseamana cauciucului natural. Materiale siliconice: pasta viscoasa fluida, normala(pentru corectari si II strat)), pasta chitoasa densa, sub f-ma de aluat(p-u realiz I strat al amprentei).Se comercializeaza ca pasta insotita de

activatori.Ex: viscoase- Sielast, Xantopren, Dentaflex, President. Chitoase: Sielast, Silaplast, Dentaflex. Materiale polisulfidice: pe baza cauciucului polisulfid sub f-ma de 2 paste(Tiodent, Surflex); Materiale polieterice: redau amprente precise, sunt hidrafile. Comercializate in forma de 3 paste: pasta de baza, catalizator, diluant. (Impregnum, poligel). Materiale de amprentare dure: reversibile, dupa intarire devin dure si se plastifica la incalzire. Nu permit inregistrarea fidela a C.P., se folosesc la amprentare in edentatii totale, amprentarii preliminare.(Kerr, dentafol, Termomasa). Ireversibile: gipsul(tot mai rar folosit) si pastele de oxid de Zn si eugenol(Dentol, Repin, Momax). Materiale pentru confectionarea modelelor: Materiale nemetalice: Gipsul- obisnuit, dur, dur special. Preparare: 20-35 cm3 apa la 100 g praf. Etapele parcurse: diluare, hidratare, coloidificare(se toarna), cristalizare.Procesul poate fi catalizat(NaCl) sau inhibat(lapte) (Moldano, Supergips, Ceramur) . Cementuri: redau precizie, duritate, coeficient de dilatare mare. Componenta: praf(ZnO,MgO), lichid(sol apoasa a H2PO4). Acrilatele: modele fidele, dure, precise. Compozitia: praf(polimer), lichid(monomer). Se utiliz. Acrilate autopolimerizabile. Materiale mealice: Amalgamul de Ag (Ag, Cu, Cositor, Zn, Hg), Amalgamul de Cu (Cu30, Hg70). Devine plastic la 240-260 . Ceara si varietatile ei. De origine naturala: 1)animaliera: de albine, de lina, de China; 2) vegetala: de Carnauba (palmieri); Japoneza(fructe), de Candelil (ierburi); 3)minerala: parafina, ozocherita, de Montana, Cerezit. Ceara sintetica:obtinute in urma reactiilor chimice sau transformari (Avax, Aposol, Epolone). Ceara p-ubazele protezelor mobilizabile:parafina sau cerezit(80), ceara de albine, ceara Carnauba, rasina damar, coloranti. Se comercializeaza in f-ma de placi (170*80*1.8; 150*76*1.3). Ceara p-u model prot dentare fixe: machetelor coroanelor turnate, P.D.turnate, coroanelor stantate.Continut: 60%parafina.25-ceara carnauba, 10-Ceresit, 5-ceara de albine.se comercializeaza sub f-ma de bastonase, dreptunghiuri (40*9*9): rosie, albastra, verde. Ceara p-u modelarea prot. Scheletate: 29%parafina, 65 ceara de albine, 5 cera carnauba. Comercializarea:Placi 60*60*10, discuri(diametrul 82mm, grosimea calibrata-0.4/0.5mm) Ceara p-u realizarea machetelor can. de turnare.Cilinde cu diametrul 2,3,4,6,9. Lung.120;150;45. Compozitie: 40% parafina, 57% cerezit; 2%colofoniu. Ceara lipicioasa:solidarizarea elementelor componentei metalice. Acrilatele: Cerinte- duritate, plasticitate, rezistenta, culori favorabile stabile, netoxice. Prezentarea: monomer, polimer. Se impart in autopolimerizabile (polimerizare la temp. med. inconjurator), termopolimerizabile (caldura umeda, uscata, vapori, RUV). Acrilate p-u conf. protezelor fixe:monomer+ polimer, cheia de culori

Tratamentul edentatiei partiale intinse.Edentatia partiala intinsa .Aspectele cimpului protetic si tratamentu cu proteze partiale.
Edentatie partiala este o stare fiziopatologie a unei sau ambelor arcade dentare , care se caracterizeaza prin absenta unui numar de dinti. Edentatia partiala intinsa care necesita un tratament protetic cu ajutorul unor proteze mobilizabile. Se intilneste mai des dupa virsta de 40 ani.Solicitarea acestui

tratament fiiind frecvent la 40-50 de ani la femei.Teoretic pe o arcada dentara pot exista pina 16 posibilitati de edentatiii. Pe o singura arcada dentara pot exista numai mult de 7-9 brese . Dupa dimensiunile spatiilor edentate deosebim: Edentatii - mici 1-3 dinti - mijlocii 4-6 dinti - mari extinse mai mult de 6 dinti - edentatie subtotala mai putin de 4 dinti Pentru stabilirea unui dialog medic-medic/medic technician au fost propuse clasificari. In dependenta de forma de edentatie .Dintre clasificarile mentionate pina in present,cea mai utilizataeste clasificarea lui Cummer:in functie de pozitia liniei care uneste crosetele: -linia crosetara diagonala -linia crosetara este transversala -linia crosetara poligonala -Linia corsetara sagitala Clasificarea dupa Kenedy in 1923 este cea mai raspindita In dependeta de topografia spatiilor edentate fata de dintii restanti. -edent terminala bilaterala -edent terminala unilaterala. -edent intercalate uni sau bilaterala. -edentatia intercalara frontala situata de o parte si de alta a liniei mediane. Cimpul protetic -toate elementele anatomice ale cavitatii bucale care are contact direct sau indirect cu proteza dentara. Dupa structura lor morfologica si functionala elementele componente ale CP se impart in: -dintii si paradontul lor care alcatuiesc suportul dento-parodontal -fibromucoasa si oasele maxilare care alcatuiesc suportul muco-osos -mixt suport dento-parodontal si muco-osos Elementele CP la maxila - Dintii(+) - Crestele alveolare - tuberozitatea - bolta palatina -paradon marginal(-) - rugile palatine - papila incisiva -torusul palatin

- Zonele Schroeder -Ligamentul Pterigo-mandibular - bridele laterale. La mandibula elementele cimpului protetic. - tuberculii piriformi (+) - dintii - crestele alveolare - Paradontiul marginal (-) - Mucoasa linguala a procesului alveol - Frenul limbii - Bredele laterale - Ligamentul pterigomandibular - Torusul mandibular - Creasta miohioidiana Baza protezei are rolul de a uni seile intre ele si a oferi sprijin elementelor de stabilizare a protezei.Prin intermediul placii se transmit presiunile masticatorii de la dintii artificiali asupra tesuturilor pe care se sprijina proteza . Placa protezei contribuie in mod direct la mentinerea prin adeziune a protezei . Se confectioneaza din acrilat avind o grosime de 2 mm si in cazul metalului cu o grosime de 3-5 mm.Ca intindere placa poate fi totala sau redusa . Elementele de ancorare , mentineree si stabilizare -crosetele Amprentarea cimpului protetic. Incepe dupa examenul clinic si stabilirea planului de tratament. Pentru obtinerea unei amprente reusite este necesar de a instrui pacientul . - pacientul trebuie sa stea linistit in fotoliu. - Pozitia corecta a pacientului. - Se indica realizarea toaletei cimpului protetic cu jet de apa pentru indepartarea eventualelor resturi alimentare si a salivei viscoase. Amprentarea incepe cu - alegerea materialului amprentar - alegerea lingurii amprentare - pregatirea materialului amprentar - aplicarea materialului pe lingura amprentara si in cavitatea bucala. - formarea marginilor cimpului prottetic - priza materialului - inlaturarea amprentei din cavitatea bucala - prelucrarea amprentei si examinarea - in laborator obtinerea modelelor. Etapele clinico-tehnice de confectionare a protezelor partial-mobilizabile acrilice. Confectionarea sabloanelor de ocluzie.

ETAPELE CLINICO-TEHNICE LA CONFECTIONAREA PROTEZELOR pm - Examinarea pacientului - Stabilirea diagnisticului si a planului de tratament. - Amprentarea cimpului protetic - L/// realizarea modelelor in caz de necesitate confectionarea ligurilor individuale. - k// amprentarea functionala. - L///realizarea modelului functional de lucru - Confectionarea sabloanelor cu bordurile de ocluzie - K// determinarea relatiilor intermaxilare cu ocluzia centrica. - L// fixarea modelelor in simulatoare - Realizarea crosetelor , bazei , montarea dintilor artificiali, modelarea machettei. - K// proba machetei in cavitatea bucala - L// modelarea definittiva a machetei - - ambalarea machetei in chiuveta - Realizarea tiparului, introducerea acrilatului in tipar , polimerizarea , ambalarea , prelucrarea protezei. - K/// aplicarea si adaptarea protezei pe cimpul protetic LINGURA INDIVIDUALA E ESTE O port amprenta adaptata la cimpului protetic in care cu ajutorul probelor functionale se va obtine amprenta functionala. Tehnici de realizare a lingurii individuale . Tehinici- metoda directa =se realiz in cabinet din placute de ciara sau plexiglas . metoda indirecta se realiz in laborator din acrilat autopolimerizabil sau mateiriale termoplastice sau aliaje usor fuzibile - cerinte Distantarea de model mai mare pentru alginate mai mici pentru elastiomeri. - Retentii sub forma de perforatii mai ales pentru alginate dar si pentru elastiomeri chiar daca se utilizeaza substante adezive. Miner asemanator celui de la lingura standart. MODELUL REPREZINTA COPIA POZITIVA A CIMPULUI PROTETIC Se clasifica in - documentare - auxiliare - de baza Modelele documentare si auxiliare ca regula sunt utilizate numai dintr-un singur material acesta fiind chipsul obisnuit sau dur . Modelul documentar este utilizat pentru stabilira diagnosticului si aprecierea planului de tratament convingerea pacientilor pentru acceptarea tratamentul propus . formarea unor cazuistici personale.

Modelul de studiu si diagnostic este utilizat pentru precizarea diagnosticului , confectionarea lingurii individuale alegerea elementelor de ancorare mentinere si stabilizare . Material - nemetalice = ghips obisnuit / superghips / superghips special/ cementuri (visfat, fosfat, adghezor)/ acrilate (acril , acriloxid, redont, carbodent.) - metalice = amalgamul de cupru , amalgamul de argint , aliajele usor fuzibile - mixte = - metalizate galvanoplastia cu dintii nemobili si mobilizabili. CERINTELE - soclul modelului trebuie sa fie de 2-2,5 cm - baza paralela cimpului protetic. - Fara pori , goluri. - Fara surplusuri - Nu traumat - Dinti integri Tehnica realizarii modelului de lucru - amprenta definitiva sau functionala este spalata cu un jet de apa rece pentru indepartarea resturilor de saliva. Excesul de apa este inlaturat de la nivelul zonelor adinci prin suflare cu aer , fara ca sa se usuce suprafata. - Pasta de ghips este preparata cu respectarea proportiei de apa si pulbere. - Pasta din ghips este introdusa in amprenta prin alunecarea produsa de microvibratii. Datorita vibratiilor pasta curge in toate detaiile amprentei , astfel se evita formarea bulelor de aer , in special la nivelul dintilor restanti.Dupa depunerea pastei de ghips dur sau obisnuit in amprenta se asteapta sa se inceapa priza , fiind acoperita cu un tifon umed. - Soclul se realizeaza dupa priza ghipsului dur cu inaltimea de 2cm , suprafata bazei ete paralela cu suprafata cimpului protetic. - Demularea se face dupa priza ghipsului(45-60)min - Modelul se separa de amprenta prin tractiune usoara. - In momentul demularii se pot fractura dintii, daca manevrele sunt efectuate brutal, si intr-un ax ce nu se suprapune axului ditnilor restanti. - Formarea soclului este conturata cu ajutorul aparatului de soclat. - Pasta de ghips dur este preparata la vacuum malaxor care indeparteaza aerul in timpul amestecului dintre praf si apa , materialul astfel preparat are o duritate de 5 ori mai mare comparativ cu cel preparat manual, in bolul de cauciuc. CONFECTIONAREA SABLOANELOR CU BORDURILE DE OCLUZIE SE UTILIZEAZA CIARA DE BAZA SI ACRILATELE. - CERINTE

- Contact intim cu modelul repeta limitele viitoare proteze in zona dintilor frontali la maxila . - La mandibula doua treimi in zona frontala iar in zona dintilor laterali supraecuatoriali. - Grosimea de 1,5-2mm BORDURA DE OCLUZIE DIN CIARA DE BAZA - monolita - integre - mai inalte si mai late decit dintii restanti cu 2 mm - trebuie sa fie fixate pe centrul procesului alveolar . Repeta configuratia procesului alveolar . usor se deplaseaza se intaresc cu sirma . OCLUZIE PROVINE din latineste de la ocluzio ceea ce inseamna a inchide a contacta . Prin aceasta se subintelege ca in timpul functiei sau miscarii mandibulare efectuate de muschii masticatori , vertical, sagital. Contactind static sau dinamic dintii arcadelor denttare indiferent de raportul mandibulo-cranian formeaza diverse tipuri de relatii de ocluzie . Aceste rapoarte pot fi statice si dinamice. Reesind din aceste doua relatari conceptia moderna determina ocluzia ca un raport de contact static sau dinamic. Dintre arcadele dentare indiferent de relatiile dintre ele . Din punct de vedere practic deosebim 5 variante de relatii ocluzale , -statica - dinamica/ anterioara/ posterioara/ laterala stinga / laterala dreapta/ Ocluzia centrica. In rapoartele mandibulo-craniene se deosebesc doua corelatii fundamentale - relatie centrica - pozitie de ocluzie centrica. Daca relatia centrica se refera numai la rapoartele dintre arcadele dentare . Ocluzia centrica este o pozitie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide cu intercuspidarea maxima. SEMNELE OCLUZIE CENTRICE - DENTARA - Articular - Muscular - Faringo-glandular. SEMNELE OCLUZIEI CENTRICE PENTRU RAPOARTELE FIZIOLOGICE DITNRE ARCADELE DENTARE. - FIEcare dinte contacteaza cu doi dinti antagonisti , afara de incisivii centrali inferiori si ultimi molari superiori , care au numai cite un dinte antagonisti. - Linia mediana a fetei se gaseste intr-un plan cu linia interincisivala dintre incisivii superiori si cei inferiori.

- Primul molar superior contacteaza cu primul si al doilea molar inferior in asa mod ca pe primul il acopera cu 2/3 pe al doilea cu iar cuspidul mezio-vestivular, este situat in fisura dintre cuspizii , meziovestibular si cetro-vestiv a primului molar superior. Arcada dentara superioara este mai mare si o acopera pe cea inferioara. Din practica clinica pacientii pot fi clasificati in trei categorii conform criteriilor functionale. a. ocluzie stabila b. ocluzie instabila c. fara ocluzie.. Dupa determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare , modelele de lucru , impreuna cu sabloanele cu bordurile de ocluzie si semnele de reper, sint trimise in laborator pentru fixarea lor in simulator. Reperile sunt necesare in edentatiile intinse frontale si subtotale. - linia mediana a fetei. - Linia surisului - Linia caninilor - Relieful buzei superioare - Nivelul si directia planului de ocluzie. Fixare modelului in ocluzor urmareste operatiuni. - pregatirea modelelor . - reducerea dimensiunilor soclului daca acesta este voluminos. - Taierea pe suprafata bazelor a mai multor santuri longitudionale si transversale de trei patru milimetri adincime. Cu scopul ca sa se mareasca suprafata de care adera ghipsul pentru fixarea in ocluzor. - Solidarizarea modelelor intre ele la nivelul soclurilor cu ajutorul a trei bete de chibrit sau freze fixate in trei zone diferite A frontatla B zonee laterale. Solidarizarea este asigurata pentru a asigura stabiliza stabilit ansamblul model sabloane in timpul operatii de ghipsare in ocluzor . Ghipsarea modelelor consta in 1. introd ansambl model sablon in apa 2/3 min pentru ca pasta de ghipsare sa nu faca priza instantaneu , prin absortia apei din ghipsul preparat de catre modelele uscate. 2. la ghipsarea modelului inferior intr-un prim timp manevrele de fixare sint efectuate repede si sigur urmarindu-se aplicare regulilor pe care le vom enunta mai jos. 3. ghipsarea modelului suprerior in al doilea timp dupa priza ghipsului folosit pentru fixarea modeluli inferior. Pentru fixarea modelului inferior se va folosi o cantitate de ghips pentru a nu mari greutatea si volumul creind dificultati in operatiile de fixare a dintilor. 4. fasonarea este executata dupa priza ghipsului se da o forma de calota simetrica la modelul suprior , orientarea modelelor in momentul fixarii in ocluzor este mai precisa si usoara daca pe suprafata bazala a

soclului modelului superior se traseaza o linie care sa marcheze linia mediana a modelului. Tehnica de ghipsare se executa astfel ansamblu model sablon sunt introduse intre cele doua ram a ocluz cu partea distala catre balama. Surubul distantator este pentru a crea o distanta de 2-3 mm intre rama superioara si suprafata bazala a soclului . In aceasta pozitie surubul este blocat cu o contra piulita indiferent de tehnica de determinare si inregistrare a rapoartelor intermaxilare regulile de montare sunt aceleasi .