1-10 Corpi Straini, Rinite, Sinuzite, Tumori Rinosinusale, Faringe, Laringe

CORPI STRAINI
ENDOSINUSALI
IATROGENI
Corpi straini endosinusali iatrogeni
 Patologie cu frecventa in crestere odata cu:
 - dezvoltarea chirugiei implantare
 - dezvoltarea si multiplicarea tehnicilor de tratament endodontic
 - cresterea numarului de cabinete stomatologice

Factori favorizanti:
 Interni
 – pneumatizare excesiva
 - procese inflamatorii locale
 - procese degenerative in boli ale tesutului osos
 - procese degenerative in bolile de sistem
 - procese degenerative maligne
 Externi
 - traumatisme
 - interventii multiple asupra dintilor sinusali si arcada dentara
 - manevre agresive in timpul tratamentului
Simptomatologie la prezentare
- rinoree
- durere moderata si senzatie de presiune
- exteriorizare la nivelul cavitatii nazale de
material endosinusal
Investigatii:
- probe biologice
- examen endoscopic
- nazal
- endosinusal – sinusoscopie
- examene radiologice
- Orto-pan-tomografia
- Radiografie SAF
- CT sinusal
Pneumatizare excesiva a Chist radicular extins intrasinusal
sinusului maxilar
Fistule oro-antrale
Ciment dentar patruns in

sinus
Resturi radiculare intrasinusal

Surub de implant patruns intrasinusal

Dinte inclus mobilizat la

tentativa de ablatie chist
periradicular
Material dentar radioopac

Conuri de gutta-percha
patrunse intrasinusal
Modalitati de extractie
- Caldwell – Luc = procedeul clasic
- Endoscopic
- antrostomie
- meatotomie inferioara
- Tehnica combinata (mini Caldwell-Luc +

endoscopie)
Conuri de gutta-percha vizibile intrasinusal – abord Caldwell-Luc

Metoda combinata – abord Caldwell-Luc modificat + endoscopie

 Discutii
 Posibile complicatii:
 - Sinuzite fungice
 - Chiste de retentie
 - Granuloame
 - Osteomielita
 - Sinuzite supurate + complicatii
RINITELE
Rinitele - Definitie
 Inflamatia mucoasei nazale indusa de un

numar mare de stimuli: alergene inhalatorii,
infectii virale, bacteriene si fungice ale nasului
si nazofaringelui, expunere la noxe chimice,
medicamente sau iritanti
CLASIFICAREA RINITELOR
1. Infecţioase 4. Induse medicamentos
- virale - aspirină
- bacteriene - altele
- alţi agenţi infecţioşi
5. Hormonale
2. Alergice 6. Alte cauze
- intermitente - NARES
- persistente - iritanţi
- alimente
- emoţionale
3. Ocupaţionale
- atrofia mucoasei
- intermitente - reflux gastro-esofagian
- persistente 7. Idiopatice
DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC
CORECT AL RINITELOR
Ex. clinic ORL

Ex. endoscopic
Imagistică
Ex. bacteriologic, micologic şi
virusologic din secreţia nazală
Consult alergologic
Teste imunologice
Rinitele acute virale
 Definitie:
 reprezintă afecţiuni frecvente atât datorită varietăţii de virusuri
existente cât şi nespecificităţii mijloacelor de apărare antivirală.
 Etiologia
 aceste rinite sunt determinate de virusuri.
 Mai mult de 200 de tipuri de virusuri au fost izolate şi studiate
 Rinovirusurile sunt incriminate în etiologia acestor rinite în 80% din
cazuri.
 10 % din rinitele virale sunt datorate coronavirusurilor.
 Restul de 10% pot fi produse de virusul synciţial respirator, virusul
influenza sau parainfluenza şi adenovirusuri.
 Clinica:
 Incubaţia durează aproximativ 3 zile.
 Starea generală - uşor modificată, - cefalee, dureri musculare.
 Nasul - iritat şi apar strănuturi în salve.
 Rinoscopie
 mucoasa nazală apare congestionată difuz, secreţii - seroase, abundente
şi obstrucţia nazală este permanentă.
 Poate apărea şi hiposmia.
 Obstrucţia nazală cedează la descongestionante şi reapare după câteva
ore.
 Dacă apar complicaţiile:
 secreţiile devin mucopurulente,
 cefaleea devine pulsabilă
 se asociază semnele specifice organelor afectate-sinuzită, otită, faringită,
etc.
 Tratament
 În practica obişnuită tratamentul se rezumă la:
 descongestionante nazale
 antipiretice.
 Antibioticele sunt rezervate complicaţiilor prin

suprainfecţie bacteriană.
Rinitele vasomotorii
 Sunt afecţiuni ale mucoasei nazale caracterizate prin:
 rinoree seroasă,
 obstructie nazala
 Aceste simptome apar frecvent ca răspuns la triggeri de mediu

ambiental precum:
 aerul rece, anumite mirosuri sau substanţe chimice, efortul fizic, stări
emoţionale şi consumul anumitor alimente.
 Aceşti pacienţi nu au o componentă alergică a suferinţei, fapt dovedit prin

explorările şi investigaţiile alergologice care rămân negative.
 Tratamentul cu LASER rămâne cel mai eficace.

INAINTE DUPA
DECONGESTIONANT
Rinitele medicamentoase
 Abuzul sau administrarea îndelungată a unor medicamente poate determina
apariţia unei simptomatologii nazale manifestată prin
 obstrucţie nazală şi
 uscăciunea mucoasei nazale.
 Sunt incriminate:
 antihipertensive, sedative, hipnotice şi neuroleptice.
 abuzul de descongestionante nazale
 dependenţa locală de vasoconstrictor
 dependenţa psihică a pacientului de administrarea de picături.
 Pe măsură ce boala se agravează se remarcă scăderea perioadei de bine de după
administrarea de vasoconstrictor şi necesitatea de a creşte doza.
 Tratament:
 schimbarea medicamentului incriminat sau renunţarea la picături
 se încearcă lavajul cu soluţii saline izotonice sau cu preparate de apă de mare sterile în
vederea refacerii fiziologiei mucoasei.
 Frecvent se ajunge la tratament chirurgical cu LASER.
Rinitele atrofice
 Sunt caracterizate prin atrofia mucoasei nazale.
 Există forme de atrofii ale mucoasei la vârstnici,

 falsa senzaţie de obstrucţie nazală
 uscăciunea mucoasei şi
 alteori de o rinoree apoasă care devine abundentă în timpul meselor.
 Simptomele devin supărătoare.
 Tratamentele medicamentoase
 nu pot substitui involuţia fiziologică a mucoasei.
 lavaj cu soluţii saline izotonice sau soluţii sterile de apă de mare (Physiomer,
Rhinomer),
 aplicaţii locale de lubrifiante ale mucoasei (Vitamina A uleioasă).
 antisecretoriile sunt recomandate în formele însoţite de rinoree abundentă, dar
trebuie administrate cu prudenţă datorită celorlalte efecte secundare.
Ozena
 Ozena este caracterizată de apariţia unor cruste fetide, răspândite în
cavitatea nazală şi uneori şi în rinofaringe.
 Simptomatologia
 obstrucţie nazală în ciuda atrofiei mucoasei turbinale.
 Atrofia mucoasei dar fără cruste fetide se poate întâlni după abuzul de medicamente
(Xylometazoline) sau după intervenţii chirurgicale extinse.
 Ozena pare a fi o boală multifactorială (malnutriţie cu deficienţe de fier

şi vitamina A, funcţionarea anormală a sistemului neurovegetativ,
imunodeficienţe în special ale IgA).
 Tratamentul în fazele iniţiale se face cu spălături saline, aerosoli salini

şi aplicaţii de unguente grase.
 Tratamentul chirurgical se adresează eşecurilor tratamentului

medicamentos
Rinitele alergice
 Răspuns clinic al mucoasei nazale, mediat IgE, la un alergen din
mediu
 Periodice si perene (intermitente/ persistente)
 Diagnosticul pozitiv: examenul clinic ORL si consultul alergologic
 Sugestive si definitorii:
 rinoreea apoasa,
 obstructia nazala,
 pruritul si stranuturile
 Testele cutanate – valoroase dar atentie la rezultatele fals negative (lipsa

substante, testari selective, neatentie,etc)
Congestia nazală: impactul asupra pacienţilor
Congestia nazală
Simptome de jenă, Alterează somnul:

dificultate 1. Tulburare de respiraţie în somn
2. Fatigabilitate diurnă / somnolenţă
Alterează Afectează sănătatea:

performanţa muncii 1. Hipertensiune
/ şcolară 2. Boală cardiacă (BCI, ICC)
3. AVC
Date la dosar, Compania Schering, Kenilworth, NJ.
Roper Public Affairs Group of NOP World. Impact of nasal congestion among allergic rhinitis sufferers. May-June 2004.
Forbes Consulting Group. Understanding the Dynamics Surrounding Allergy Suffering and Treatment. September 2005.
Stuck et al. J Allergy Clin Immunol. 2004;113:663.
Vuurman et al. Ann Allergy. 1993;71:121.
Clasificarea rinitelor alergice
 Intermitente, cu simptome prezente:
- mai puţin de 4 zile/săptămînă
- mai puţin de 4 săptămâni
 Persistente, cu simptome prezente:

- mai mult de 4 zile/săptămână
- mai mult de 4 săptămâni
 Uşoare, dacă nu asociază:

- tulburări ale somnului
- perturbarea activităţilor cotidiene, hobby-uri, sport
- perturbarea activităţilor şcolare, a muncii
 Moderate/severe, dacă apar:

- tulburări ale somnului
- perturbarea activităţilor cotidiene, hobby-uri, sport ,perturbarea activităţilor şcolare, a
muncii
- simptome deranjante
Opţiuni terapeutice pentru congestia
nazală
 Antagonişti H1
 Decongestive orale şi topice
 pseudoefedrina
 fenilefrina
 Corticosteroizi topici nazali

 Furoat de mometazonă
Nayak AS et al. Allergy. 2001;56:1077-80.

Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală :
Decongestionante
• Vasoconstricţie venoasă şi arteriolară

• Congestie vasculară nazală
• Rebound la oprirea tratamentului

• Efecte adverse
Pro şi Contra
van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
Dykewicz MS et al. Ann Allergy Asthma Immunol. 1998;81:478-518.
Opţiuni terapeutice pentru congestia
nazală : CS topici nazali
• Debut lent de acţiune

• Inflamaţia mucoasei nazale
• Tratament de durată
• Obstrucţia nazală
• Complianţă
Pro şi Contra
van Cauwenberge P et al. Allergy.

2000;55:116-34.
Opţiuni terapeutice pentru congestia nazală :
Antagonişti H1
• Eficienţi în controlul rinoreei, • Eficienţă limitată în

rezolvarea obstrucţiei
strănutului şi pruritului
nazale
• Debut rapid de acţiune
Pro şi Contra
Day JH. J Allergy Clin Immunol. 1999;103:S395-S399.

van Cauwenberge P et al. Allergy. 2000;55:116-34.
RINOSINUZITELE
Rinosinuzitele
Definitie
Entitate clinica de etiologie multifactoriala ce

implica un raspuns inflamator al mucoasei nazale
si sinusurilor paranazale cu evolutie acuta,
subacuta sau cronica.
Sinusurile Paranazale
Obstructia mecanica sau functionala a complexului ostio-
meatal conduce la un ciclu patologic sinusal, care, prin
auto-intretinere determina inflamatia sinusala:
Ingrosarea Blocaj Blocarea aerisirii si

mucoasei ostial drenajului sinusal
Stagnarea
Inflamare secretiilor
tisulara si
stagnarea
secretiilor cresterea densitatii
secretiilor si
modific.pH-ului
Mediu ideal
pt.proliferarea Distructii
bacteriana ciliare si
epiteliale
Etiologie
Factori de mediu Factori ce tin de gazda
Clima Alterari anatomice

Agenti infectiosi Alterari genetice
Poluarea
Alterari imunologice
Iatrogeni
Alterari hormonale
Traumatisme
Alterari neuro-vegetative
CLASIFICAREA CLINICA A
RINOSINUZITELOR
ACUTE
≤ 6-8 saptamani sau ≤ 4 episoade pe an, fiecare durand ≤ de 10 zile
Fara modificari histopatologice ale mucoasei.
ACUTE RECURENTE
> 4 episoade pe an, fiecare durand 7- 10 zile.
Fara modificari histopatologice ale mucoasei.
CRONICE (Adulti)
> 8 saptamani sau > 4 episoade pe an, fiecare durand cel putin 10 zile.
CT arata modificari hiperplastice ale mucoasei.
CRONICE (Copii)
> 12 saptamani sau > 6 epis. pe an, fiecare durand cel putin 10 zile.
CT arata modificari hiperplastice ale mucoasei.
Etiologia bacteriana a rinosinuzitelor acute
Streptococci
S. aureus 2 % Staphylococci
Staphylococci
7% 6%
6%
M. catarrhalis
11% Anaerobi
Anaerobi
66%
%
Other bacteria
3%
S. pneumoniae
33%
H. influenzae
32%
Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

Willett et al. J Gen Intern Med 1994;9:38
–45 17
17
Staph. Aureus (21%)
Staph. coagulazo negativ (9%)
H. Influentiae (26%)
Streptococcus pneumoniae (17%)
Coci gram pozitivi (3%)
Penicillum (4%)
Gwaltney JR. et al., Laryngoscope 2001

Diagnosticul rinosinuzitelor
 In principal CLINIC
dublat de:
 Ex. Endoscopic
 Ex. Radiologic
 Clasic – Rg SAF, Rg SPF – DEPASIT
 Modern – CT – de electie!!!
– RMN
Semne si simptome sugestive pt diagnosticul
de RS
 Majore  Minore
- Durere, senzatie de - Cefalee
plenitudine sau presiune - Febra(in alte circumstante
faciala decat RS ac)
- Obstructie nazala - Halitoza
- Rinoree ant. sau post. sau - Oboseala
rinoree purulenta anamnestic - Dureri dentare
obiectivata la examenul clinic
- Tuse
- Hiposmie /anosmie
- Otalgie sau senzatie de
- Febra (doar pt RS ac) presiune auriculara
Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS

Diagnosticul clinic al rinosinuzitelor
DURATA ISTORIC/EX.ORL ASPECTE SPECIFICE
acute Pana la 4 2 semne majore Febra sau durerea faciala nu constituie un
saptamani sau istoric sugestiv in absenta altor
1 semn major+ 2 semne.Suspicionam
semne minore RS ac bacteriana- daca simptomele se
sau agraveaza dupa 5 zile, daca simptomele
persista 10 zile sau daca simptomele sunt
rinoree purulenta la altele decat cele tipice unei inf. virale
examenul nazal
acute ≥4 ep/an idem idem

recidiv. 1ep- 7 zile
Abs.comp.
subac. 4-12 sapt. idem Remisiunea completa dupa tratament

medical corect
cronice ≥ 12 sapt. idem Durerea faciala sau presiunea nu constituie

un semn sugestiv in absenta altor semne
nazale
Sarafoleanu(dupa J.D.Osguthorpe si Hedley)

incorecte
 Tratamente incomplete conditiilor locale
inadecvate
 Dezordinii ciliare cronice
 Alergice
 Incompetenta imuna
 Factori agresivi de mediu
 Iatrogeni
 Modificari nazale preexistente
Principii de tratament in rinosinuzite
 Antibioterapie
 Decongestionante nazale topice si sistemice
 Corticoterapie topica/sistemica
 Solutii saline intra nazale
 Mucolitice
 Antialergice
 Antipiretice
Eficient si bine tolerat
Capabil sa actioneze asupra

mucoasei tuturor sinusurilor
paranazale
Activ impotriva agentilor

patogeni (“Infernal trio”)
Esecul tratamentului de prima
intentie impune o
prelevare bacterologica
Tehnica prelevarii corecte
Din fosa nazala:
•Numai din meatul mijlociu
•Cu ajutorul endoscopului
•Prin aspiratie cu cateter suplu-mobil
•Ecuvionaj al meatului mijlociu cu
tampon uscat sau de tip culturette
Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore
Din sinus:
•Prin punctie diameatica – sinusoscopie
•Prin aspiratie sau lavaj al sinusului
cu ser fiziologic
Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

RSA -TRATAMENTUL CU
ANTIBIOTICE
De electie
Quinolone (Levofloxacin)
Amoxicilin /Amoxicilin + Acid Clavulanic
Macrolide
Linia II
Cefalosporine generatia a II-a,
Macrolidele generatie noua
La copii:
Amoxicilin/ Amoxicilin + Acid clavulanic
TRATAMENTUL CU
ANTIBIOTICE -RSA
 Durata 10-14 zile
 Primele ameliorari la 72 de ore
 Altfel se schimba Antibioticul
 Vaccinarea antipneumococica si
antigripala scad incidenta IACRS si
implicit a RSA
 Vasoconstrictoare
 Steroizi (topici)
 Antiinflamatoare nesteroidiene
 Antialergice
RINOSINUZITELE CRONICE -
TRATAMENT
 Antibioterapie – intre 21 zile si 1 luna!
 Obligatoriu dupa antibiograma
 Solutii saline
 Mucolitice
 Steroizi (topic sau general)
 Tratament chirurgical – endoscopic sau
radical
Esecul tratamentului medicamentos
sau
in caz de complicatii
 Tratament chirurgical
 Endoscopic (FESS/ESS)
 Pe cale deschisa
IE film
Complicatiile Rinosinuzitelor
Generalitati
 Complicatiile RS
 Incidenta in scadere (antibioterapia moderna)
 Redutabile (morbiditate/mortalitate ↑)
 Susceptibilitate ↑
 Copii
 Imunosupresati ( pacientii cu transplant de maduva,
ficat, etc, infectii HIV, diabetici, tratamente
oncologice, etc.)
Factori favorizanti
 Hipervirulenta bacteriana
 Imunodepresia pacientului
 Suferinte vechi, trenante, neglijate
 Factori anatomici si de vecinatate

Factori favorizanti anatomici(1)
 Prezenta si dezvoltarea rapida a
etmoidului la copil – complicatii
orbitooculare frecvente
 Lamina papiracee subtire si

dehiscenta
 Tavanul etmoidal subtire, dehiscent

mai ales in zona sa mediala –” punct
slab” de propagare a infectiilor
endocraniene
Factori favorizanti anatomici(2)
 Existenta canalelor venoase
transosoase intre sinusuri si fata
endocraniana a osului
 Rarefactii osoase in jurul

elementelor neurovasculare
 Perete superior sfenoidal subtire,

nervul optic si ACI uneori
dehiscente in sfenoid
Clasificare
 Locale  La distanta
 Complicatii intracraniene
 Meningite  Pulmonare
- epidural  Astm bronsic
 Abces - subdural  Bronsita
- intracerebral  BPOC
 Tromboza sinus sagital superior  Fibroza chistica
 Tromboza sinus cavernos
 Complicatii orbitare
 Celulita - periorbitara
 Afectare sistemica
- orbitara
 Sepsis
 Abces - subperiostal
 Soc toxico-septic
- orbitar
 Tromboza sinus cavernos
 Mucocele
Complicatii orbitare - generalitati
 Epidemiologie:
 Incidenta - 6%
 75% din infectiile orbitale se datoreaza RS
 Frecventa crescuta la copii
 Cel mai frecvent implicat sinus – ETMOIDUL
 Penetrarea orbitala:
 Dehiscente osoase congenitale/chirurgicale/traumatice
 Osteite
 Tromboflebita retrograda (sistem venos avalvular)
 Simptome dominante – durere orbitara unilaterala, tumefactia
ochiului respectiv, febra, cefalee
 Flora microbiana :
 frecvent polimicrobiene cu predominenta – stafilococ, streptococ si anaerobi
 Diagnosticul si tratamentul precoce sunt esentiale
Celulita periorbitara
 Infectie limitata la tesutul cutanat si subcutanat
al pleoapei
 Clinic
 Eritem si tumefactie a pleaopei
 Fara limitarea miscarilor globului
ocular
 Fara tulburari ale acuitatii vizuale
Tratament - antibiocorticoterapie
- tratamentul chirurgical al RS cauzale
Celulita orbitara(1)
 Edem difuz al continutului
orbitar prin infiltrarea tesutului
adipos orbitar cu celule
inflamatorii si bacterii
 Clinic
 Tumefactie orbitara severa
 Tulburări ale acuităţii vizuale
 Tulburari ale motilitatii

oculare
Celulita orbitara(2)
 Tratament
- antibiocorticoterapie
- tratamentul chirurgical al RS cauzale
- eventual decompresia orbitei
 Indicatiile tratamentului chirurgical de decompresie
orbitara:
 Progresia bolii in ciuda tratamentului antibiocortizonic
 Evidentierea colectie purulente la ex.CT
 Pierderea acuitatii vizuale
Abces subperiostal
 Definitie = colectie purulenta circumscrisa intre
periorbita si peretele osos orbitar
 Determina deplasarea lateroinferioara a globului

ocular
 Clinic:
 chemosis,
 proptosis
 Limitarea miscarilor globului ocular
 Usoara scadere a acuitatii vizuale
 Este considerat urgenta medico-chirurgicala

Abces orbitar
 Definitie = colectie purulenta la nivelul tesutului
orbitar
 Clinic:
 Proptosis masiv,
 Chemosis
 Oftalmoplegie
 Scadere severa a acuitatii vizuale
 Uneori dificil de diferentiat de celulita orbitara.

Tratament
 Antibiocorticoterapie masiva
 Tratamentul chirurgical al RS cauzale
 Tratamentul chirurgical al abcesului orbitar
 endoscopic transnazal pentru localizarea mediala sau
medio-inferioara
 Abord orbitar oftalmo/neurochirurgie pentru alte
localizari
Tromboza sinusului cavernos
 Progresia simptomelor de la grupul anterior:
 Edem palpebral, chemozis, exoftalmie, scadere severa a acuitatii vizuale
 Afectarea ochiului controlateral
Angio-RMN- stenoza ACI stg.in regiunea sinusului RMN Coronal T1 – largirea sinusului cavernos
cavernos stang
Tromboflebita sinusurilor venoase
 Edem palpebral, chemozis, exoftalmie – TSC
 Edem frontal voluminos + semne de HTIc -TSLS
 F.O. – dilatarea venelor retiniene, edem papilar minor
 Febra + semne de RS Cronica
 Diagnostic pozitiv - angioRMN
 Tratament - Antibioterapie parenterala masiva, depletorizante

cerebrale, anticoagulante, tr. suportiv, anticomitiale, tr. chirurgical al
focarului infectios
 Urmarirea – starea clinica + punctia lombara si examenul LCR

Complicatii intracraniene - Generalitati
 Relativ rare, cu prevalenta intre 0.3% si 2.4% din pacientii spitalizati.
 Mortalitatea ramane crescuta – intre 5% si 21% in literatura.
 Pana la 40% din pacienti vor ramane cu dizabilitati permanente
 Cel mai frecvent implicat - sinusul frontal
 Varsta cea mai afectata – adolescenti si adulti tineri.
 Patogenia:
 Cel mai frecvent – tromboflebita retrograda
 Extensie directa prin
 Dehiscente congenitale/traumatice
 Lize osoase sinusale
Meningita purulenta(1)
 Cea mai frecventa complicatie intracraniana
 Clinic:
 Cefalee intensa,
 febra 39-40,
 redoare de ceafa,
 somnolenta,
 fotofobie,
 Deficite neurologice focale, etc

Meningita purulenta(2)
 Diagnostic:
 Punctia lombara – lichid hiperton,purulent cu probele
calitative edificatoare + antibiograma
 Atentie la formele latente mascate de Ab.
 Tratament: Ab. parenteral, punctii lombare

evacuatorii, cura chirurgicala a Rsinuzitei cauzale
 Urmarirea evolutiei prin punctiile lombare si starea

clinica
Abcesul extradural
 Persistenta si agravarea Rsinuzitei

 Clinic:
 Obnubilare,
 crize convulsive si
 semne neurologice de focar
 Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT

 Tratament – drenajul neurochirurgical al
abcesului, cura chirurgicala a Rsinuzitei si
antibioterapia parenterala masiva
Empiemul subdural
 Tabloul clinic – sever, asociind:
 sindromul meningeal si infectios cu
 semne neurologice de focar prezente,
 EEG modificat
 F.O.- edem papilar important,
contraindica punctia lombara
 Diagnostic pozitiv – clinic + examen CT
 Tratament:
 cura chirurgicala radicala a Rsinuzitei, drenajul
neurochirurgical al abces, tr. suportiv si Ab
(echipa mixta)
Abcesul cerebral
 Sediul cel mai frecvent - lobul frontal
 Tipurile topografice predispozante -
supuratiile frontale si etmoidale
 Clinic:
 Cefalee, febra, curbatura, varsaturi spontane,
 tulburari de comportament,
 semne neurologice de focar
 semnele de supuratie rinosinuzala
 Diagnostic: - CT craniofacial
 Tratamentul - de maxima urgenta
 Ab,
 drenaj neurochirurgical al abcesului,
 drenajul focarului supurativ sinuzal
Abces epidural (E), subdural (S), si de lob frontal (F)
Osteomielita oaselor craniului
 Apare cel mai frecvent ca o complicatie a Rsinuzitelor frontale
 Clinic:
 Edem prefrontal si supraorbitar care
poate progresa in partile moi +
 dureri intense,
 fotofobie si
 accentuarea rinoreei purulente
 Starea generala se agraveaza,febra creste
 Ex. CT obiectiveaza liza corticalei osului frontal
 Ab parenteral (3S) + cura chirurgicala radicala a Rsinuzitei

Tumorile rinosinusale
Curs pentru Studenti
Tumorile rinosinusale
 Epidemiologie
- reprezinta o patologie rara
- incidenta in Europa este de 1/100.000
- in stadiile precoce ridica uneori probleme de

diagnostic
CLASIFICARE
BENIGNE MALIGNE
Epiteliale
Adenom Carcinom epidermoid
Papilom cu celule tranzitionale Adenocarcinom
Adenom pleomorf Carcinom cu celule tranzitionale
Adenom monomorf Carcinom adenoid chistic
Oncocitom Carcinom mucoepidermoid
Neuroectodermale
Schwanom Melanom malign
Neurofibrom Estezioneuroblastom
Meningiom extracranian
Limforeticulare -
Limfom non Hodgkin
Plasmocitom
Midline granuloma
Vasculare
Hemangiom Angiopericitom
Angiofibrom Hemangiopericitom
Osoase
Osteom Sarcom osteogenic
Fibrom osifiant
Displazie fibroasa
Cartilaginoase
Condrom Condrosarcom
Musculare
Leiomiom Leiomiosarcom
Rabdomiom Rabdomiosarcom
Origine dentara -
Ameloblastom
Chist odontogenic calcifiant
Tumora odontogenica epiteliala calcifianta
Altele -
Cordom
Tumori benigne rinosinusale
 Generalitati
 Se prezinta sub o diversitate mare de forme
anatomopatologice
 Nu pun probleme de diagnostic decat in situatii deosebite (

tumori cu extensie intracraniana sau orbitara, cele ce
produc liza osoasa la nivelul masivului facial sau in cazul
papilomului inversat )
 Simptomatologia rinosinusala poate fi confundata cu

patologia infecto-inflamatorie
Tumori vasculare nazosinusale
 Hemangioamele si angiofibroamele
- Se situeaza de obicei la nivelul anterior al septului nazal determinand
aparitia asa-numitului “polip sangerand” al septului nazal.
- Pot apare atat la nivelul foselor nazale cat si endosinusal
- Exista si hemangioame cavernoase de dimensiuni mari care se

extind endosinusal ( maxilar, etmoidal ) sau endoorbital!!
- Angioamele cu extensie endoorbitara se asociaza cu atingere

angiomatoasa palpebrala, care permite un diagnostic mai usor
- Se pot asocia unei maladii Rendu-Osler sau Lindau von Hippel

Manifestari clinice:
- epistaxis recidivant, uneori abundent
- cefalee
Diagnostic:
- examen clinic
- examen endoscopic
- examen CT (cu substanta de contrast)
- examen angiografic
Tratament:
- chirurgical
- de preferat dupa embolizarea prealabila a pediculului

nutritiv al tumorii
- daca embolizarea este corect efectuata si dimensiunile

tumorale sunt rezonabile, se poate incerca abordul
endoscopic
- ablatia tumorii se face impreuna cu pericondrul abiacent
- tumorile unice, de dimensiuni mici, se pot electrocoagula

Polipul sangerand al septului nazal
 Tumora vasculara
 Manifestare clinica
 Epistaxisuri recidivante
 Diagnostic:
 Clinic
 Tratament:
 Chirurgical – excizie completa impreuna cu pericondrul si
cartilajul septal subiacent
Angiofibromul nazo-faringian
Generalitati:
- apare predominant la adolescentii de sex masculin
- localizata la nivelul cadrului coanal si gaurii

sfenopalatine
- culoare rosiatica, consistenta ferma
- tumora benigna hipervascularizata
- prezinta un potential mare distructiv!!

Vascularizatia:
- provine din pediculii vasculari ai arterei carotide externe
- in 80% din cazuri, artera maxilara homolaterala este sursa
- daca dimensiunile tumorii se maresc, pot participa la

vascularizatia ei in ordine: artera maxilara controlaterala,
artera faringiana ascendenta si chiar artera palatina ascendenta
!!! Evolutia naturala se face catre extensie, cu distructia
peretilor ososi si penetrarea in cavitatile invecinate
Cai de extensie:
• Endosfenoidal si endocranian
• Via foramen sfenopalatin in fosa pterigopalatina
• Prin fisura orbitala interna – endoorbitar
• Prin gaura ovala in regiunea infratemporala si paracavernoasa
• Sper regiunea zigomatica si geniana
• Spre fosa nazala omolaterala
• Spre cavum in zona peretelui superior si lateral
Manifestari clinice:
- obstructia nazala este primul simptom in 92% din cazuri (
adesea este neglijat acest simptom )
- obstructia nazala se asociaza cu rinoree mucopurulenta de

staza, rinolalie inchisa, microepistaxisuri recurente
- epistaxisul reprezinta primul semn care determina prezentarea

la medic (apare spontan sau la suflarea nasului)
- daca tumora atinge dimensiuni mari, tabloul clinic este dominat

de semne de invazie a organelor vecine: disfunctie tubara,
deformari faciale, tulburari de acuitate vizuala
Diagnostic:
- anamneza
- examen clinic
- endoscopic
- imagistica este esentiala si se

recomanda:
- examenul CT cu contrast,
- RMN si
- angiografia
- se proscrie orice tentativa de biopsie a
formatiunii tumorale in afara contextului
operator ( uneori simpla atingere cu
endoscopul produce sangerare)!!!
Diagnostic diferential se face cu:
- tumorile sangerande ale foselor nazale (prepubertar) si
cavumului
- polipul antrocoanal Killian
- vegetatiile adenoide hipertrofiate

Clasificarea radiologica (Radkowski):
Tratament: IA - tumora limitata la fosa nazala sau

arcul coanal
IB - extensie la un sinus paranazal
- chirurgical IIA - extensie minima la nivelul fosei
pterigopalatine
- depinde de stadiul in care se IIB - extensie la fosa pterigopalatina si/sau
eroziunea cadrului orbital
diagnosticheaza tumora IIC - invazia fosei infratemporale, si/sau
obrazului sau extensia
- toate interventiile se efectueaza dupa retropterigoidiana
embolizarea selectiva IIIA - extensia la baza de craniu si/sau
invazia intracraniana minima
- daca nu se poate efectua embolizarea, se IIIB - extensia intracraniana importanta
recomanda ligatura arterei carotide externe
- cele mai folosite cai de abord chirurgical
sunt rinotomia paralateronazala (Moure) si
“midfacial degloving”
- stadiile avansate se abordeaza in echipa
interdisciplinara ORL/neurochirurg
- unii autori au raportat abordul endoscopic
in stadiile I si IIA sau IIB
Papiloamele foselor nazale si sinusurilor
Epidemiologie:
- Afecteaza predominant barbatii albi in decada V-VII de viata
Localizare:
- Separat in fosele nazale sau in sinusuri dar pot interesa
ambele zone concomitent
- Papiloamele keratinizate de la nivelul vestibulelor nazale se
aseamana cu cele cutanate si se trateaza prin cauterizare sau
excizie
Simptomatologie:
- Epistaxisusuri repetate, obstructie nazala, eventual rinoree
Apar ca niste formatiuni tumorale vegetante, sesile (rar pediculate),

care sangereaza usor
Au marimi diferite, consistenta variabila
Pot fi confundate cu polipii nazo-sinuzali

Diagnostic:
- examenul clinic si examenele
paraclinice pun diagnosticul
- examenul endoscopic permite o
vizualizare a localizarii tumorale net
superioara
- examenul CT apreciaza extensia
tumoarala, eventualele distructii osoase
si posibilele entitati patologice de
insotire
- diagnosticul de certitudine este
histopatologic!
Tratament:
- chirurgical, sub control
endoscopic
- au tendinta sa recidiveze
- ablatia incompleta cu patologie

restanta produce recidive!!!
Adenoamele
Morfopatologie:
- deriva din glandele sero-mucoase ale pituitarei
- bine delimitate, cu marimi variabile, gri-rozate
- se gasesc in special la nivelul septului si
cornetelor
- localizarea in portiunea superioara a fosei
nazale predispune la fenomene de liza osoasa ce
dau complicatii de vecinatate
Diagnostic:
- este in principal endoscopic, eventual examen
CT
- diagnosticul de certitudine este histopatologic
Tratament:
- chirurgical, sub control endoscopic
- rata de recurenta dupa ablatia in totalitate este
mica ( 10% )
Fibroamele
Morfopatologie:
- provin din periost
- sunt localizate pe peretele lateral al fosei nazale
- sunt sesile, aderente la os
- au o culoare gri-rosiatica
Diagnostic:
- sunt descoperite intamplator la un examen
endoscopic de rutina
- pot fi atat asimptomatice cat si simptomatice
- diagnosticul de certitudine este histopatologic
Tratament:
- chirurgical
Mixomul şi gliomul
-Entitati patologice rare la nivelul foselor nazale
Diagnostic:
- examen endoscopic, examen CT
- in cazul glioamelor, aceste metode diagnostice
sunt esentiale
- se pot confunda cu polipii banali
- diagnosticul de certitudine este histoptologic
Tratament:
- chirurgical
- pot apare complicatii grave uneori in cazul
efectuarii interventiei chirurgicale fara a se pune
un diagnostic cert ( diagnostic eronat – polipoza )
Osteomul
- este rar intalnit de sine-statator, fiind uneori
descoperit ca o prelungire a unui osteom frontal
- osteoamele frontale se pot extinde şi la etmoid
sau chiar la sinusul maxilar
- etiologia posttraumatică este indicata de anumiţi
autori
Diagnostic
- imagistic
Simptomatologie
- Este silentioasa pana cand tumora
atinge dimensiuni importante
- Cefaleea este uneori singurul simptom
Tratament
- chirurgical si are ca indicatii cazurile
simptomatice
- se poate face prin abord endoscopic sau
extern atunci cand situatia impune acest
lucru
Schwanoamele si neurofibroamele
- Entitati clinice rare ( 5%din tumorile benigne ale nasului)
- Pot fi solitare sau intalnite in cadrul maladiei Reklinghausen
Simptomatologie:
- pot fi asimptomatice
- cel mai frecvent apare obstructie nazala, episoade de epistaxis
- tumorile de dimensiuni mari pot determina sinuzite de insotire
prin blocarea drenajului
Diagnostic:
- examen endoscopic si imagistic
- aspectul endoscopic este al unei formatiuni tumorale, carnoase,
rosiatica, uneori acoperita de cruste – poate fi confundata cu
polipii banali
Tratament:
- chirurgical, de preferat endoscopic cu peace-meal resection sau
rezectie in bloc
- prin abord extern in cazul tumorilor de dimensiuni mari si cele
cu extensie endosinusala importanta
Condroamele
- afectează de obicei adultul tânăr
- se dezvoltă în special în partea inferioară şi
anterioară a septului nazal sub o mucoasă
normală (atenţie la biopsiile superficiale!)
Simptomatologie:
- semnul revelator este obstrucţia nazală.
Tratament:
- chirurgical
TUMORILE MALIGNE NAZO-SINUSALE
 Prima clasificare topografică a fost făcută în 1906 de Sebileau. El a împărţit masivul facial
din punct de vedere anatomo-patologic în 3 etaje:
- infrastructura palato-maxilară
- mezostructura nazo-sinusală
- suprastructura etmoido-maxilo-orbito-malară
 Şcoala franceză optează pentru utilizarea clasificării lui Huet şi Baclaesse – care, după
clasificarea lui Sebileau, codifică prin litere, diferitele segmente topografice:
B. fosele nazale
C. infrastructura maxilarului
D. regiunea suborbito-malară
E. regiunea etmoido-maxilară
F. mezostructura internă
G. mezostructura externă
H. etmoidul
Clasificarea după tipul histopatologic:
 TUMORI EPITELIALE
- carcinom scuamos
- carcinomul tranziţional sau cilindric
- adenocarcinom
- cu origine în glandele salivare mici:
- carcinomul adenoid chistic( cilindroame )
- carcinomul mucoepidermoid
- carcinom nediferenţiat
! Epitelioamele sunt întâlnite la adulţi în jurul vârstei de 50

ani, sunt mai frecvente decât sarcoamele, iar locul de
predilecţie este etmoidul.
 TUMORI NEUROECTODERMALE
- Estezioneuroblastomul – origine în epiteliul olfactiv
Estezioneuroblastomul –
olfactory nerve neuroblastoma
- Melanomul malign – origine în melanocitele din glandele mucoase ale septului,

cornetelor, epiteliul olfactiv sau mucoasei sinusale. Metastazare precoce!
 TUMORI CONJUNCTIVE
- fibrosarcom
- angiosarcom
- condrosarcom
- limfosarcom
- fibromixosarcom
- rabdomiosarcom
- histiocitom fibros malign
- sarcom Kaposi etc.
! Sarcoamele au localizarea obişnuită la nivelul septului şi se pot întâlni şi la vârste mai tinere
 TUMORI HEMATOLIMFOIDE
- limfom malign non Hodgkinian

- plasmocitom
- hemangiopericitom
 TUMORI OSOASE
- osteosarcom Osteosarcom - genunchi

- sarcom Ewing
- tumoare cu celule gigante
SEMNE CLINICE
 SINDROMUL NAZO-SINUZAL
- rinoree mucoasă-rinoree mucopurulentă-apoi sanguinolentă
- unilateralitate deobicei
- apoi apare obstrucţie nazală progresivă – cacosmie obiectivă – anosmie
 SINDROMUL ORBITAR
- diplopie, exoftalmie, lăcrimare, etc.
 SINDROMUL BUCO-DENTAR
- ulceraţii palatine, dureri dentare, fistule buco-sinusale, trismus( atingerea fosei PTM )
 SINDROMUL FACIAL
- deformări faciale, edeme, parestezii trigeminale
 SINDROMUL NEUROLOGIC
- apar complicaţii infecţioase endocraniene: meningite, abcese cerebrale, etc.
COMPLICAŢII DE VECINĂTATE
 Înainte – distrugerea septului, oaselor nasale, ramurii ascendente a maxilarului,
tumefacţia considerabilă a nasului şi ulcerarea tegumentelor prin care se poate
exterioriza ( evoluţia obişnuită a tumorilor sarcomatoase )
 În jos – distrugerea bolţii palatine, vălul palatin
 În afară – ( neoplasmul etmoidal ) se extide spre sinusul maxilar, frontal şi orbită.

Apare siptomatologie asemănătoare cu sinuzitele cronice şi tulburări oculare.
 În sus - distrugerea lamei ciuruite a etmoidului – aparând meningite, abcese

cerebrale
 Înapoi – invazia orificiului trompei lui Eustachio, sinusul sfenoidal, nazofaringele,

infectarea urechii medii
 Posterior – fosa pterigomaxilară – trismus + nevralgii intese

DIAGNOSTICUL TUMORILOR NAZO-
SINUSALE SE REALIZEAZĂ PE:
I. Anamneză
II. Examenul clinic şi în cadrul acestuia pe:
- examen ORL
- examen stomatologic
- examen oftalmologic
- examen neurologic
III. Examenului paraclinic:
- radiologic – Rx standard SAF
- incidenţa Hirtz
- CT
- RMN
- Endoscopie nazo-sinusală
- ecografie sinusală şi laterocervicală
- biopsie – (diag. de certitudine)
STADIALIZAREA TUMORILOR DE
SINUS MAXILAR
TRATAMENT
 TRATAMENT CHIRURGICAL - trat. chir. al tumorii
- trat. chir. al adenopatiei
- reconstrucţia chirurgicală
- reabilitarea protetică
 RADIOTERAPIE
 CHIMIOTERAPIE
- tumori congenitale, benigne şi maligne de bază de craniu -
encefalocel encefalocel
meningiom
condrosarco
estezioneuroblastom m
a Fibrom ossifiant
Schwanom malign
FARINGOLOGIE
Anatomie
 Tub musculo-fibros (12-14 cm)
 Se intinde de la baza craniului la gura esofagului
 Este situat inaintea coloanei vertebrale
 Inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si a
laringelui
Etajele faringelui
 Rinofaringe – sinonime: cavum, epifaringe
 Orofaringe- sinonime: mezofaringe, bucofaringe
 Hipofaringe- sinonime: laringo-faringe
Rinofaringele
 Comunica anterior cu fosele nazale prin orificiile coanale
 Posterior corespunde partii bazilare a occipitalului si lig. Atlanto-
occipital ant.
 Inferior se intinde pana la valul palatin
 Peretele lateral prezinta:
 Orificiul faringian al trompei lui Eustachio
 Plica salpingo-palatina si plica salpingo-faringiana
 Amigdala peritubara Gerlach
 Pe bolta faringelui- amigdala faringiana a lui Luschka
Orofaringele
 Se intinde de la valul palatin la aditusul laringian
 Comunica anterior cu cavitatea bucala prin istmul orofaringian
 In timpul deglutitiei valul palatin se orizontalizeaza separand
orofaringele de rinofaringe
 Stalpii amigdalieni anteriori si posteriori delimiteaza lojile
amigdaliene
 Amigdalele palatine- organe limfoide pereche, apartin inelului
limfatic Waldayer
Hipofaringele
 De la aditusul laringian la gura esofagului
 Anterior se deschide in laringe
 Sinusurile piriforme
Structura faringelui
 Mucoasa- de tip respirator epiteliu pseudostratificat
cilindric ciliat- in rinofaringe
 De tip digestiv in oro si hipofaringe
 Submucoasa – mai dezvoltata in etajul superior
 Tunica musculara
 Mm constrictori (superior, mijlociu si inferior)
 Mm cu fibre longitudinale: palatofaringian, stilofaringian,
salpingofaringian.
Vascularizatia
 Ramuri ale ACE: a faringiana ascendenta, a
palatina ascendenta, rr ale a linguale
 V faciala, plexul pterigoidian, VJI
Inelul limfatic Waldayer
 Amigdala farngiana Luschka
 Amigdalele peritubare Gerlach
 Amigdalele palatine
 Amigdala linguala
 Ggl retrofaringieni Gillette
Elemente de fiziologie
 Functia respiratorie
 Deglutitia
 Apararea imunologica
 Gustul
 Rolul in fonatie
Metode de explorare
 Inspectia
 Rinoscopia posterioara
 Examenul cavumului cu ridicare de val
 Bucofaringoscopia
 Laringoscopia indirecta
 Endoscopia flexibila sau rigida
 Endoscopia de contact
 Palparea
 Tuseul de cavum
 Palparea cavitatii bucale si a lojilor amigdaliene
Metode de explorare
 Investigatia radiologica
 Clisee de profil ale craniului cu sau fara substanta de contrast-
pt studiul rinofaringelui
 Incidenta axiala a bazei craniului (Hirtz)
 Tomografia computerizata
 Rezonanta magnetica nucleara
 Angiografia carotidiana
 Seriografia de deglutitie- prin tranzit baritat faringo-esofagian
Metode de explorare
 Determinarea functiei gustative:
 Gustometria
 Electrogustometria
 Gustometria obiectiva
 Prelevarea de produse biologice

 Probe bacteriologice (exudatul faringian, secretia
linguala)
 Biopsia
Patologie faringiana
Malformatiile faringelui
 Insuficienta velopalatina
 Buza de iepure
 Palatoskizis
 Veloskizis
 Velo-palato-skizis
Traumatismele
 Externe
 Interne
 Mecanice
 Chimice
Traumatismele faringelui
 Plagile- apar in contextul unor traumatisme faciale
 Localizare: stalp amigdalian, amigdala palatina, valul palatin, perete
posterior faringian
 Plaga- frecvent contuza
 Tratament: igiena riguroasa
 Arsurile (chimice, termice)
 Simptome: durere vie autolimitanta in timp
 Gr.I- eritem
 Gr.II- flictene
 Gr. III- coagulare si necroza corionului
 Gr. IV- carbonizare
Tratament: gargarisme antiseptice, antibiotice
Leziune chimica
 Corpii straini faringieni
 Frecvent: oase de peste, monede, fragmente de
jucarii
 Localizare: tesutul limfoid al oro- si hipofaringelui
 Simptome: disfagie, sialoree, durere intensa in fundul

gatului
 Tratament: extragere
Inflamatiile acute ale faringelui
 Mucoasa labiala
 Ragade
 Cheilite
 Herpes
 Mucoasa bucala
 Stomatita ulcero-membranoasa
 Stomatita aftoasa
 Boala Behcet
 Pemfigusul
 Glositele
 Mucoasa faringiana- anginele
Ragadele comisurii labiale
 Simptome:ulceratie, sangerare, durere
 Cauze: dantura neingrijita, micoze, diabet,
anemie feripriva, cancer al comisurii labiale
 Tratament: pomada corticoida, nitratare
Cheilita angulara
Cheilita
 Inflamatia buzelor
 Cauze: fumat, arsuri termice, radioterapie
 Cheilita, glosita, paralizie de facial= sd.
Melkerson- Rosenthal
Stomatita herpetica
 Etiologie: HSV tip I
 Clinic: inflamatie veziculara la limita cutaneo-
mucoasa, sialoree
 Tratament: atingeri cu violet de gentiana,
antivirale.
Leziuni herpetice linguale
Stomatita aftoasa
 Leziuni izolate 1-5mm
 Localizare: mucoasa jugala,
limba, palat, gingii
 Durere intensa, disfagie
 Uneori adenopatie
 Etiologie necunoscuta
 Tratament: simptomatic
Boala Behcet
 Stomatita aftoasa
 Aftoza genitala
 Suferinta oculara: edem papilar, cecitate
 Artrita
 Afectare renala
 Boala autoimuna
 Tratament imunosupresor
Pemfigusul
 Boala autoimuna
 20-60 ani
 Leziuni buloase pe mucoasa bucofaringiana
 Simptome: halena fetida, adenopatie, leziuni
similare cutanate
 Diagnostic: biopsie, citologie Tzank
 Tratament: corticoterapie
Glositele
 Glosita banala
 Glosita geografica
 Glosita fisurata
 Glosita alergica
Anginele acute
 Difuze, bilaterale, cu exceptia anginei fusospirilare Plaut
–Vincent.
 Se insotesc de semne generale: febra, inapetenta,
oboseala, oligurie, albuminurie
 La copil pot reprezenta manifestarea de debut a bolilor
infecto-contagioase sau a unor hemopatii maligne
 Simptomul dominant este durerea faringiana, iradiata in
urechi si insotita de disfagie
Angina monocitara
Angina Vincent
Anginele rosii, virale Febre eruptive, gripa, virus
adeno-faringo-conjunctival
Anginele cu false Suprainfectii cu streptococ,

stafilococ, pneumococ,
membrane Klebsiella
Anginele ulceroase Angina difterica

Angina herpetica, zosteriana
Angina aftoasa
Angina pemfigoida
Anginele ulcero- Angina Moure
Angina Vincent
necrotice
Angina scorbutica
Angina monocitara
Angina granulocitara
Angina leucemica
Angina eritematoasa
 Virala
 Preceda formele eritemato-pultacei
 Factori favorizanti: frigul, umezeala, depresia imuna, tare
ereditare endocrino-metabolice
 Simptome:
 Coriza, febra, frison, curbatura
 Odinofagie, otalgie, disfagie
 Roseata difuza a faringelui, adenopatie subangulo-mandibulara
 Forme clinice: dupa evolutie (trenante, recidivante), dupa localizare
(amigdalita palatina, linguala)
 Tratament:
 Repaus la pat
 Igiena buco-faringiana
 Antitermice, AINS, antiseptice locale
 Regim alimentar hidro-lacto-zaharat
Angina eritemato-pultacee
 Bacteriana: streptococ beta-hemolitic grup A, stafilococ, pneumococ,
bacil Friedlander, bacil difteric, Haemophilus
 Aceiasi factori favorizanti
 Clinic: odinofagie, disfagie, otalgie, febra, frison (mai accentuate decat
in angina eritematoasa), halena fetida, limba saburala
 Local: puncte de cazeum pe fond hiperemic, adenopatie
subangulomandibulara
 Complicatii: flegmon periamigdalian, adenoflegmon laterocervical,
complicatii generale (renale, RAA, cardiace)
 Tratament: antibioterapia (Penicilina G, eritromicina, macrolide,
cefalosporine), simptomatice, antiseptice faringiene
Angine cu false membrane
 Foarte rare
 Etiologie: bacil difteric (Loeffler)
 Exudat fibrinos pe amigdalele palatine, stalpul
posterior si peretele posterior al faringelui
 Falsele membrane- aderente, tendinta la extindere.
 Forme clinice: simpla, grava (status toxico-septic),
forma larvata (fara false membrane), forma
pseudoflegmonoasa
 Complicatii: laringiene (crup), otice, nazale, cardiace,
renale
 Diagnostic: bacteriologic
 Tratament: ser antidifteric, Penicilina, tonicardiace,
tratament local
Anginele ulceroase
 Insotite de pierdere de substanta
 Ulceratia intereseaza stratul epitelial
 Angina herpetica
 Vezicule pe fond eritematos- pe peretele posterior al faringelui, pe
stalpii amigdalieni
 Tratament antiviral, AINS,
 Angina aftoasa- se poate asocia cu stomatita aftoasa
 Vezicule izolate diseminate pe mucasa faringiana, laringiana
 Angina zosteriana- asemanatoare cu cea herpetica, in
contextul varicelei. Leziunile urmeaza traiectul nervului
maxilar
 Angina din pemfigus- leziuni buloase pe mucoasa buco-
faringiana. Tratament: cortizonic
Anginele ulcero-necrotice
 Angina tip Moure- angina lacunara- ulceratie la polul superior al
amigdalei palatine. Vindecare spontana in 10-14 zile. Tratament
simptomatic
 Angina Plaut Vincent- fusospirilara- ulceratii
pseudomembranoase
 Angina scorbutica- avitaminoza C
 Anginele hematogene:
 Angina monocitara- in mononucleoza infectioasa- virus Ebstein- Barr;
monocitoza
 Angina granulocitara- in intoxicatii medicamentoase (saruri de aur,
bismut, sulfamide); evolutie benigna 15-20 zile
 Angina leucemica- hiperleucocitoza
Complicatiile anginelor
 Flegmonul periamigdalian
 Adenoflegmonul laterocervical
 Abcesul retrofaringian
 Flegmonul planseului bucal
Flegmonul periamigdalian
 Colectie intre capsula
amigdaliana si peretele lateral
faringian
 Disfagie, trismus sialoree,
febra
 Voce flegmonoasa
 Bombarea regiunii
periamigdaliene
 Tratament: drenaj, antibiotice
Adenoflegmonul latero-faringian
 Se dezvolta in afara peretelui faringian
 Satelit al anginei
 Germeni virulenti
 Clinic: tumefactie laterofaringiana cu caracter
inflamator
 Tratament: drenaj extern, antibiotice
Abcesul retrofaringian
 La sugar
 Afecteaza ggl. Retrofaringieni
 Clinic: disfagie, dispnee, voce modificata
 Peretele posterior faringian bombeaza
 Tratament: drenaj, antibiotice
Flegmonul planseului bucal
 Tumefactia limbii
 Diminuarea mobilitatii limbii
 Durere intensa
 Tulburari de vorbire
 Planseu bucal bombat
 Semne generale de inflamatie
 Etiologie: carii dentare, inectii buco-faringiene
 Tratament: deschiderea colectiei, antibioterapie,
tratament suportiv
Afectiunile cronice inflamatorii
Faringita cronica
 Forme anatomo-clinice:
 Catarala
 Hipertrofica
 Atrofica
 Simptomatologie: uscaciune, senzatie de corp strain, parestezii, arsura, hemaj,
reflex de voma
 Examen obiectiv
 Catarala: hiperemie, hipertrofia foliculilor limfoizi
 Hipertrofica: ingrosarea mucoasei pe peretele posterior, ingrosarea stalpilor
posteriori si a valului palatin
 Atrofica: mucoasa palida, subtire, uscata.
 Tratament
Adenoidita cronica
 Specifica copilariei- hipertrofia amigdalei faringiene
 Simptome:obstructie nazala, rinolalie inchisa, scadere de auz prin
obstructia trompei lui Eustachio
 Semne generale: subfebrilitate, oboseala, lipsa de concentrare,
facies adenoidian
 Obiectiv: respiratie bucala, vicii de implantare dentara, orificii
narinare reduse, bolta palatina ogivala, rinoree mucopurulenta
anterioara si posterioara, amigdale hipertrofice
 Diagnostic: tuseu de cavum
 Tratament: chirurgical- adenoidectomie
Amigdalita palatina cronica-
focarul infectios
 Saturarea cu germeni saprofiti si patogeni a tesutului amigdalian
 Amigdala devine organ nonself
 Semnul dominant: retentie de cazeum in criptele amigdaliene
 Simptome: parestezii faringiene senzatie de corp strain, durere
difuza iradiata in ureche, halena fetida, hipertrofie amigdaliana
 Semne biologice: VSH, titrul ASLO, MIF la streptolizina,
proteina C reactiva, teste bacteriologice
Complicatiile focarului de infectie
 Locale:
 Calculoza amigdaliana
 Flegmonul periamigdalian
 Rinite cronice, rinofaringite cronice
 Otite
 Afectiuni oculare
 La distanta:
 Reumatismul articular acut
 Cardita: miocardita, endocardita
 Glomerulonefrita
 Bronsite
 Afectiuni digestive
Tratamentul amigdalitei palatine
cronice
 Chirurgical
 Amigdalectomie
 Criptoliza laser CO2
 Radiofrecventa
Tumorile benigne
 Tumorile rinofaringelui
 Craniofaringiomul
 Fibromul nazo-faringian
 Tumorile oro- si hipofaringelui

 Fibroame, angioame, chisturi, papiloame,
neurinoame, limfadenoame
Tumori rinofaringiene
Benigne Maligne
Tumori vasculare Carcinomul nasofaringian
• Angiofibromul nazofaringian
Vegetatii adenoide Carcinomul adenoid chistic
Chiste mucoase/Tornwaldt Chondrosarcomul
Polipi choanali/fibromixomatosi Osteosarcomul
Fibroame Tumori extracraniene
Chondroame Craniofaringioame
Osteoame Meningioame
Displazia fibroasa Chordoame
Tumori mixte de glande salivare
Managementul tumorilor benigne
rinofaringiene
 Diagnostic
 Clinic
 Endoscopie rigida/flexibila
 Radiologie (CT/RMN)
 Examen HP
 Tratament
 Ideal – Indepartarea completa a tumorii (Control
local al bolii)
 Chirurgie deschisa – transpalatala /rinotomie laterala
/mid-face degloving
 Chirurgie endoscopica
 Abord combinat
Fibromul nazofaringian
 “tumora pubertatii masculine”
 Structura histologica: tesut fibromixomatos intens
vascularizat
 Afecteaza sexul masculin
 Dezechilibru hormonal- scaderea 17-cetosteroizilor urinari
 Simptome: obstructie nazala, epistaxis repetat, cefalee
profunda
 Obiectiv: tumora neteda, dura, multilobata, sangeranda la
atingere
 Diagnostic: imagistic- CT, RMN, Angiografie cu
embolizare selectiva a surselor de vascularizatie
 Tratament: chirurgical
Fibromul nazofaringian
 Evolutie
 Endosfenoidal, endocranian
 In fosa perigopalatina
 In orbita
 In regiunea infratemporala
 Spre regiunea zigomatica si geniana
 Spre fosa nazala
 Spre peretele superior si lateral al cavumului
 Clasificarea Radkowski
 IA- tumoa limitata la fosa nazala sau arcul coanal
 IB- extensie la un sinus paranazal
 IIA-extensie minima la fosa pterigopalatina
 IIB- extensie la fosa pterigopalatina si/sau eroziunea cadrului
orbitar
 IIC- invazia fosei infratemporale, si/sau obrazului
 IIIA- extensie la baza craniului si/sau invazie intracraniana minima
 IIIB- extensie intracraniana importanta
Cancerul de cavum
 Mai frecvent la asiatici
 Afecteaza egal ambele sexe
 2-3 % din cancerele ORL
 Se asociaza cu infectia cu virus Ebstein-Barr
 Forme histopatologice:
 Carcinom spinocelular
 Carcinom nediferentiat
 Limfom
Cancer de cavum
Cancerul de cavum
 Simptomatologie- evolutie pe stadii
 Forme de debut: otologic, rinologic, adenopatic,
oftalmologic, neurologic
 Perioada de stare: acuzele se amplifica, tumora palpabila
la tuseul cavumului, adenopatie laterocervicala
 Perioada invaziva: extensie spre baza craniului, fosele
nazale, orbita, orofaringe
Cancerul de cavum
 Diagnosticul pozitiv
 Simptomatologie
 Imagistica: CT, RMN
 Histopatologic: biopsie tumorala, ganglionara
 Tratament complex
 Radioterapie
 Chimioterapie
 Imunoterapie
Endoscopic approach in nasopharyngeal malignancies
 Endoscopic approach reserved to:
 Biopsy
 Small tumors – that could be controled

endoscopically
 Tumoral reductions followed by radioterapy
 Palliative tumoral debulking.

Cancerul bucofaringelui
 Mai frecvent la sexul masculin
 Factori favorizanti: alcoolul si tutunul
 Localizare: val palatin, stalpi amigdalieni, sant amigdalo-
glos
 Forma histologica: carcinom scuamos
 Metastazele ganglionare sunt frecvente
 Simptomatologie evolutiva pe stadii
 Tratament: radio si chimioterapie
Cancerul amigdalei palatine
 Localizare: amigdala palatina si loja amigdaliana
 Forme histologice: carcinom scuamos, limfom,
carcinom nediferentiat
 Simptomatologie evolutiva pe stadii:
 Debut: jena difuza faringiana, hipertrofie amigdaliana
unilaterala, ulceratie amigdaliana
 Stare: adenopatie laterocervicala ipsilaterala sau bilaterala,
simptome accentuate, disfagie, odinofagie, otalgie reflexa,
halena fetida
 Terminala: deglutitie imposibila, respiratie dificila
 Diagnostic pozitiv
 Clinic
 Imagistic (CT, RMN)
 Histopatologic: biopsie
 Tratament: complex- in functie de stadiu
 Chirurgical: in stadiul initial (tumora strict localizata la
amigdala palatina) sau chirurgia relicvatelor ganglionare
 Radioterapie postoperatorie sau initiala (tumora
inoperabila)
 Chimioterapie
 Imunoterapie
LARINGOLOGIA
Elemente de anatomie
 Cartilajele laringelui
– Cricoid
– Tiroid
– Aritenoide
– Epiglota
– Accesorii (Wrisberg,
Santorini)
Cartilajul tiroid
 Membranele laringelui
– Membrana tirohioidiana
– Membrana crico-tiroidiana
 Ligamentele laringelui
– Lig. Vocal (din structura corzii vocale)
– Lig. Tiroepiglotic
– Lig. Tirohioidiene, cricotiroidiene
 Muschii laringelui
– M. Abductori (cricoaritenoidianul posterior)
– M. Adductori (cricoaritenoidian lateral, interaritenoidian,
tiroaritenoidian)
– M. Tensori ai corzilor vocale (cricotiroidianul,
tiroaritenoidianul- fasciculul intern)
 Inervatia musculaturii laringiene
– Ramul extern al n laringeu superior
– N recurent
 Vascularizatia
– A. Laringiana superioara- pentru etajul supraglotic
– a. Laringiana inferioara- pentru etajul infraglotic
– Drenajul limfatic al laringelui se face in ggl jugulari profunzi
superiori si inferiori
 Etajele laringelui
– Etajul supraglotic (aditus
laringian-cv )
– Etajul glotic(glota este
spatiul virtual dintre cv)
– Etajul infraglotic
(corespunde cartilajului
cricoid)
 Spatiul transglotic (cv, glota,
ventriculi Morgagni, bv)
Functiile laringelui
 Functia fonatorie – sunetul de baza = ton
fundamental
 Functia respiratorie – prin deschiderea reflexa a
glotei
 Functia de protectie a cailor respiratorii inferioare
– In timpul deglutitiei, se opreste respiratia, se contracta
repliurile ariepiglotice, bv, epiglota acopera partial cv
– Reflex de tuse
Functiile laringelui
 Functia de fixare toracica
– Inchiderea glotei - Cresterea presiunii intratoracice -
Cresterea presiunii intraabdominale
– Cresterea presiunii venoase si cresterea fortei
musculare in centura scapulara.
 Functia reflexa
– Reflexe vago-vagale (prin iritarea mecanica a
mucoasei laringiene)
Metode de explorare paraclinica
 Metode imagistice
– Radiografiile cervicale
anterioare pe gol
– Tomografia clasica
– Examenul CT – extensiile
tumorale, invazia spatiilor
preepiglotic si paracordal
– RMN – ggl. laterocervicali,
tesuturile moi
Evaluarea endoscopica
 Fibroscopia faringolaringiana
 Examenul videostroboscopic
(modificari in dinamica,
vibratiile cv)
 Examenul endoscopic prin
LS (+/- endoscopie de
contact)
Alte explorari:
Tranzitul baritat
faringo-eso-gastric
Examenul anatomo-
patologic al
fragmentelor de tesut
prelevate prin biopsie
Malformatiile laringelui
 Laringomalacia (stridorul congenital)
– Dispnee cu stridor inspirator- imediat dupa nastere
– Cianoza
– Cauza: deficienta a metabolismului calcic- consistenta redusa
a cartilajelor laringiene
– Diagnosticul de certitudine: prin laringoscopie si
bronhoscopie- aspirarea structurilor cartilaginoase in timpul
inspirului
– Tratament: sedativ, alimentare pe sonda, reglarea
metabolismului calciului
 Atrezia laringiana
– Boala incompatibila cu viata
– La nastere nou-nascutul face eforturi violente
respiratorii, se cianozeaza rapid si decedeaza.
 Laringocelul
– Dezvoltarea unor formatiuni saculare ale laringelui
provenind din ventriculul Morgagni
– Aceste formatiuni pot fi umplute cu aer sau cu
mucus
– Laringocelul poate fi endo sau exolaringian
– Clinic: disfonie, dispnee
– Tratament chirurgical
 Stenoza laringiana subglotica
– Anomalie a cartilajului cricoid
– Sd dispneic mixt inspirator si expirator
– Voce normala
– Diagnostic: laringoscopie directa
– Tratament: traheotomie urmata de procedee de
largire a filierei respiratorii
 Hemangiomul
– Clinic: disfonie, dispnee, uneori sangerari
– Diagnostic: laringoscopie directa
– Uneori se remite spontan in timpul cresterii
– Rar necesita traheotomie
– Tratament: chirurgical
Traumatismele laringelui
 Traumatismele externe
– Izolate sau in cadrul unor politraumatisme
– Contuzii, luxatii, fracturi
– Simptome:
 Obstructie laringiana, dispnee
 Edem, hematom, hemoragie
 Disfonie, disfagie, durere
– Tratament
 Asigurarea respiratiei: traheotomia
 Combaterea socului
 Combaterea hemoragiei
 Antibioterapie
 Respiratie asistata
 Traumatismele interne
– Prin inhalare
– Traumatism prin intubatie
– Traumatismul vocal
– Ulcerul de contact
Traumatisme prin inhalare
 Vapori (aburi)/produsi chimici (gaze toxice)/fum
 Clinic:
– Criza de dispnee acuta
– Senzatie de arsura, lacrimare
– Asfixie, tuse
 Obiectiv : congestie, ulceratii, edem

 Tratament :
– Corticoterapie
– Antihistaminice
– Aerosoli cu mucolitice si cortizon
– Atmosfera umeda
Traumatism post-intubational
 Intubatiiprelungite/manevre
incorecte/materialul sau calibrul sondei
 Clinic :
– dispnee
– Disfonie
– Senzatie de arsura laringiana
– Senzatie de corp strain
Granulom postintubaţional -imagine fibroscopică
Traumatism post-intubational
 Semne clinice
– Hematom submucos
– Ulceratii mucoase
– Edem
– Subluxatii aritenoidiene
 Tratament (in functie de gravitatea leziunilor):
– Remisiune spontana
– Corticoterapie
– Tratament chirurgical
Traumatism vocal acut
 Fortarea vocii in conditii de surmenaj vocal
 Clinic :
– Disfonie sau afonie
– Durere in fonatie
 Obiectiv :
– Hiperemie
– Tumefierea cv
– Hemoragii submucoase
Hemoragie submucoasa a cv
drepte
Ulcerul de contact
 Traumatism cronic al corzilor vocale
 Folosirea incorecta, abuziva, a vocii
 Clinic :
– Disfonie
– Durere in fonatie
 Obiectiv :
– Ulceratie la nivelul procesului vocal
– Pahidermie reactionala pe cealalta cv
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
 URGENTA MAJORA IN ORL fiind determinata de obstructia laringelui cu fenomene
de sufocare. !!!
 Cauze 1. infectioase – laringite acute edematoase, pericondrite

2. mecanice – corpii straini laringieni
3. traumatice - traumatisme laringiene cu fracturi sau luxatii, edeme
4. alergice – edemul Quincke
5. tumorale - tumori laringiene de obicei maligne
 Clinic – dispnee inspiratorie (imposibilitatea de a respira) + cornaj + tiraj intercostal

in inspir + cianoza
- senzatie de moarte iminenta
- traspiratii reci
- agitatie
- turgescenta venelor jugulare
DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
 Obstrucţia supralaringiană:  Obstrucţia bronsică
 nu exista raguşeală si cornaj. tuse spasmotică, dureroasă,
chintoasă
wheezing expirator sau in ambii
 Obstrucţia laringiană: timpi
 disfonie cu voce stinsă sau afonie
 Cornaj  Afecţiunile bronhopulmonare
 dispnee inspiratorie cu bradipnee dispnee inspiratorie cu polipnee
 Tiraj tuse cu expectoraţie
 ortopnee cu cap in hiperextensie
 Obstrucţia traheală:
tuse lătrătoare
cornaj la sfarşitul inspirului si
expirului
dispnee inspiratoorie si
expiratorii
ortopnee cu capul puţin flectat
Polipnee
puls paradoxal Kussmaul
Tratamentul
 Tratamentul trebuie să se efectueze în urgenţa şi trebuie modulat in functie de
cauza care a produs fenomenul obstructiv.
 Dacă inflamaţia-edemul laringian este cauza dispneei

 Traheotomia albă – injectarea de substanţe antiinflamatorii steroidiene in doze mari
 Antialergice,
 Daca edemul nu cedează – traheotomie chirurgicală
 In caz de corp strain hipofaringo-laringian

 Extractia corpului strain
 +/- traheotomia
 In caz de tumori hipofaringo-laringiene

 Traheotomia chirurgicala
Coniotomia
 Definitie: deschiderea cailor respiratorii superioare in regiunea
intertirocricoidiana.
 Se practica in cazuri extreme dar, dupa asigurarea respiratiei

pacientului,este obligatorie efectuarea traheotomiei clasice (se previne
instalarea stenozei subglotice postoperatorii).
 Tehnica: incizia mediana a tegumentului cuprins intre marginea inferioara

a cartilajului traheal si marginea superioara a cartilajului cricoidian,
evidentierea membranei cricotiroidiene si sectionarea acesteia sau
strabaterea ei cu ajutorul unui trocar, pana in regiunea subglotica,
asigurandu-se in felul acesta respiratia pacientului.
 Aceasta cale este preferata in cazurile acute, deoarece membrana

cricotiroidiana este putin vascularizata, iar in regiunea anatomica
respectiva nu se intalnesc vase sanguine mari sau glanda tiroida.
Traheostomia
 Asigură respiraţia pacientului printr-un orificiu creat la nivelul traheei,

realizandu-se astfel scurcircuitarea laringelui obstruat prin deschiderea
traheei la piele.
 În funcţie de orificiul de deschidere al traheei în raport cu istmul

glandei tiroide traheotomia poate fi
 transistmică (cel mai frecvent),
 supraistmică şi
 subistmică.
Traheostomia
Traheotomie
Insuficienta respiratorie acuta prin aspirarea
de corpi straini
 Manevra Heimlich:
 Tehnica:Apropiati-va de victima din spate,
cuprindeti-o pe sub brate, îndepartati picioarele,
aseaza-ti o mâna la mijlocul distantei dintre ombilic
si apendicele xifoid, cu cealalta mâna prindeti mâna
înclestata si faceti miscari bruste înauntru si în sus.
 Aceste miscari vor comprima diafragmul care la

rândul lui va comprima plamânii si presiunea creata
în bronhii va arunca corpul strain în cavitatea bucala.
 Faceti aceste miscari pâna eliberati caile aeriene.
 Indepărtarea corpilor străini prin metode

endoscopice cu tub rigid sau flexibil
 In caz de esec - traheotomie
Manevra Heimlich
Laringitele acute
 Inflamatii acute ale
laringelui cu etiologie
polimorfa si aspect
simptomatic variabil
Laringitele copilului
 Laringitele simple (benigne) – fara dispnee
– Clinic: raguseala, tuse iritativa
– Congestie difuza supraglotica si a cv
– Stare generala relativ buna
 Laringitele dispneizante
– Laringita striduloasa (falsul crup)
 Inflamatie a hipofaringelui
 Spasm laringian
 Crize nocturne de sufocare cu respiratie sacadata, zgomotoasa
 Tuse latratoare, tiraj suprasternal
 Criza poate ceda spontan, in 1/2h, dar se poate repeta
– Laringita supraglotica (virala)
 localizare epiglotica
 Dispnee, tiraj, cornaj, voce infundata
 Epiglota ingrosata, edem alb, moale pe fata

laringiana si marginea libera
– Laringita subglotica
 Edem subglotic, stare generala alterata
 Edem inflamator rosu, sub corzile vocale
 Complicatii bronho-pulmonare
Tratamentul laringitelor dispneizante
ale copilului
 Observarea copilului
 Uneori necesita intubatie sau traheotomie
 Oxigenoterapie
 Aerosoli cu vasoconstrictoare
 Mucolitice
 Corticoterapie
 Antibiotice
 Tonice cardiace
Laringitele acute ale adultului
 Laringita catarala
– Inflamatie acuta banala secundara unei infectii rino-faringiene
– Etiologie: virala, microbiana
– Clinic: disfonie, tuse seaca, durere laringiana
– Corzi vocale rosii, tumefiate
– Tratament: repaus vocal, comprese caldute, antiinflamatoare, antitusive,
lichide caldute
 Laringita acuta edematoasa

– Apare pe fondul unei viroze
– Clinic: dispnee, febra, senzatie de corp strain
– Laringoscopia: edem rosu, infectios al laringelui
– Tratament: antibiotice, corticoterapie, supraveghere
Laringita acuta catarala
Epiglotita acuta
 Epiglotita acuta
– Infectie bacteriana
– Clinic: dispnee, disfagie, durere cervicala, disfagie, odinofagie
– tumefactia epiglotei cu aspect de rulou rosu aprins cu zone galbui (colectii
in curs de abcedare)
– Tratament: antibiotice, corticoterapie, reechilibrare, la nevoie
traheostomie, drenajul colectiei
 Pericondrita laringiana
– Infectarea cu tendinta la abcedare a pericondrului laringian
– Apare dupa traumatisme laringiene sau la persoane imunodeprimate
– Clinic: dispnee, dureri locale la palpare, febra,disparitia cracmentului
laringian, curbatura, febra
– Uneori, progresia infectiei poate duce la distructii cartilaginoase
– Tratament complex, medico-chirurgical
Laringitele cronice
 Laringita cronica catarala – inflamatie rosie
predominant la nivelul cv
 Laringita cronica hipertrofica
– Cordita pahidermica difuza simpla
 Cv cilindrice, ingrosate
– Cordita pahidermica verucoasa
 Cv improscate cu excrescente rotunde congestionate,
repartizate neregulat pe suprafata corzii
Laringita pahidermica rosie
Laringita pseudomixomatoasa
– Cordita hipertrofica posterioara
 Leziuni hipertrofice in 1/3 posterioara a cv; prin contact
cu cv contralaterala – aspect de ulcer posterior tip Jackson
– Pahidermia interaritenoidiana
 Leziune ca un pinten interaritenoidian
– Pahidermia alba leucoplazica
 Epiteliu mult ingrosat si keratinizat
 Stare precanceroasa
– Laringita atrofica crustoasa

 Cruste galben-verzui la nivelul cv si interaritenoidian
 Hemaj, senzatie de sufocare
 Senzatie de uscaciune si arsura laringiana

Keratoza laringiana
Imagini prin endoscopie rigidă, optica de 00, respectiv

aspectul la endoscopia de contact
Tratamentul laringitelor cronice
 Renuntarea la fumat
 Evitarea noxelor profesionale
 Tratamentul BRGE
 Tratamente antiinflamatoare
 Tratament chirurgical - uneori

Tumorile benigne laringiene
 Nodulii vocali:
– Formatiuni simetrice la unirea 1/3 anterioare cu 1/3
medie a corzilor vocale
– Frecvent la sexul feminin
– Cauza: efortul vocal prelungit, necontrolat
– Clinic: raguseala
– Obiectiv : noduli spinosi/nodozitati/atrofie usoara a cv
– Tratament: repaus vocal, medicamentos, chirurgical,
ortofonic
Noduli vocali
Polipul laringian
 Mica tumora mixomatoasa sau angiomatoasa
localizata pe coarda vocala
 Pediculati sau sesili
 Clinic: raguseala
 Tratament chirurgical
Polip laringian
Imagine endoscopica 00 polip laringian
Papiloamele laringiene
 Neoformatii epiteliale si conjunctive benigne
 Etiologia: infectii virale
 Papilomul cornos al adultului
– Se poate maligniza
– Clinic: disfonie
– Obiectiv : masa tumorala conopidiforma gri-rosietica/
albicioasa
– Tratament: biopsie exereza endoscopica
Papilomatoza laringiana
 Papilomatoza recidivanta juvenila
– La copilul mic, uneori si la adolescent
– Formatiune tumorala difuza, recidivanta
– Clinic: raguseala, dispnee
– Formatiune tumorala proliferativa difuza, cu granulatii
vegetante de culoare rosie
– Localizare – cv dar si pe intreaga coroana laringiana
– Evolutie – regresie spontana/ afectare strict laringiana/
invazie spre trahee si arborele bronsic
– Tratament chirurgical cu scop de dezobstructie,
imunostimulare, interferon
Chisturile laringiene
 Chisturile congenitale
– Se manifesta precoce dupa nastere
– Clinic: dispnee, stridor, sufocare
– Localizare laterala (repliul ari-epiglotic, banda ventriculara)
– Tratament: punctionare de urgenta si evacuare, marsupializare
 Chisturile dobandite (de retentie)
– Distensia canalului excretor al unei glande seromucoase
– Localizare: epiglota, corzi vocale
– Tratament : deschiderea si aspirarea continutului chistic pe
cale endoscopica
Condroamele laringiene
- Afecteaza in special cricoidul
- Clinic: disfonie, dispnee, disfagie – in functie de modul si ritmul
lui de dezvoltare
- Localizarea subglotica – examinare dificila indirectoscopic
- Tratament: chirurgical, pe cale externa
Laringocelul
- Anomalie congenitala a ventriculului Morgagni
- Boli tusigene, suflatori, trompetisti
- poate apare si secundar unei tumori de ventricul Morgagni
- Tumora moale, aparenta intermitent
- Tratament : chirurgical, pe cale externa
Tumorile maligne
 Frecvent la sexul masculin
 Factori favorizanti: fumatul, varsta 40-70 ani,
stari precanceroase
 Histopatologic: carcinoame spino- sau
bazocelulare, cu grade diferite de diferentiere;
sarcoame, condrosarcoame
 Localizare: supraglotica, glotica si subglotica
Leziuni displazice
Endoscopie – leziune displazică C.V. dreaptă –

optica de 00 Fig. 4.7. Endoscopie de contact – leziune displazică C.V. - se observă
atipii celulare, cu moderat pleomorfism si diskeratoză
Papilom cornos
Carcinom in situ
Carcinom in situ de coardă vocală – aspect endoscopic şi de endoscopie de contact

(iregularităti celulare, cu aspect heterogen, hiperplazie vasculară, modificarea indexului
nucleu/citoplasmă)
Leziuni maligne
 Simptome: in functie de localizare
– Disfonie – se instaleaza tardiv in localizarea
subglotica
– Dispnee
– Disfagie – prim simptom in localizarea epiglotica si a
plicilor ari-epiglotice
– Jena faringolaringiana, senzatie de corp strain
hipofaringian, tulburari parestezice, durere faringiana
iradiata in ureche
 Diagnosticul pozitiv
– Ex. Clinic- laringoscopia indirecta
 Formatiune tumorala infiltrativa/vegetanta/ulcerata
 Diverse grade de afectare a mobilitatii cv
– Fibroscopia
– Biopsia
– Examenele imagistice CT, RMN
 CT – extensia tumorala, distructiile cartilaginoase,
invadarea spatiilor paracordale sau preepiglotic
 Evolutia
 Obstructie completa a lumenului laringian
 Extensie ganglionara
 Metastaze la distanta
 Casexie si exitus
– Debut: disfonie
– Stare: dispnee si disfonie
– Perioada disfagica
– Perioada terminala- diseminarea generala
Forme clinice
 Cancerul corzii vocale
 Cancerul supraglotic
 Cancerul subglotic
 Cancerul epiglotei
Cancerul corzii vocale
 Origine – in 1/3 anterioara a corzii
 Debut disfonic
 Cand e limitat strict la coarda, nu da invazii
ganglionare
 Extensie
 Anterior – comisura
 Posterior – aritenoid
 Superior – ventricul
 Inferior – subglotic
Carcinom coardă vocală colorat cu
albastru de metil în vederea efectuarii
endoscopiei de contact (sus), respectiv
aspectul la endoscopia de contact
Cancerul supraglotic
 Origine – ventricul, bv
 Asimptomatic la debut
 Disfonia – dupa extensia spre cv
 Disfagia – extensie spre hipofaringe
 Primul semn poate fi dispneea
 Invadare ganglionara precoce
Cancer supraglotic
Cancerul supraglotic
 Cea mai limfofila forma de cancer laringian
 Extensie – loja preepiglotica, regiunea
interaritenoidiana, sinusul piriform
Cancer supraglotic
Carcinom supraglotic (bandă

ventriculară) – imagine fibroscopică
Cancerul subglotic
 Localizare mai rara
 Singura sa forma de manifestare – dispneea
(tardiv)
 Evolutie descendenta, spre trahee
Cancerul epiglotei
 Multa vreme e asimptomatic
 Invazie – spre spatiul preepiglotic si
retrohioidian
 Cand evolueaza spre pliurule faringoepiglotice
– disfagie
 Invazie ganglionara frecventa
Diagnostic
 Raguseala cu durata >3-4 saptamini – consult
ORL
 Examen CT
 Biopsie din masa tumorala
 Precocitatea diagnosticului – sanse mai mari

de supravietuire (70% la 5 ani pt cei depistati
in stadiul I, 90% pt cancerul cv)
Tratamentul cancerului laringian
 Complex- in functie de stadiu
– Chirurgie
– Iradiere
– Chimioterapie
– Imunoterapie
Cel mai eficace : chirurgie + radioterapie
Recidive : chirurgie + chimioterapie
Tratamentul chirurgical
 Laringectomii partiale :
 LP orizontala
 Supraglotica
 Transglotica
 LP verticale
 Frontolaterala
 Frontala anterioara
 Laringectomia totala
 Evidarea ganglionara
Laringofisura
Pacient laringectomizat

1-10 Corpi Straini, Rinite, Sinuzite, Tumori Rinosinusale, Faringe, Laringe

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

1-10 Corpi Straini, Rinite, Sinuzite, Tumori Rinosinusale, Faringe, Laringe

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

CORPI STRAINI

 Patologie cu frecventa in crestere odata cu:

 - dezvoltarea chirugiei implantare

 - dezvoltarea si multiplicarea tehnicilor de tratament endodontic

 - cresterea numarului de cabinete stomatologice

Ciment dentar patruns in

Resturi radiculare intrasinusal

Surub de implant patruns intrasinusal

Dinte inclus mobilizat la

Material dentar radioopac

- Tehnica combinata (mini Caldwell-Luc +

Conuri de gutta-percha vizibile intrasinusal – abord Caldwell-Luc

Metoda combinata – abord Caldwell-Luc modificat + endoscopie

 Inflamatia mucoasei nazale indusa de un

Ex. clinic ORL

 Antibioticele sunt rezervate complicaţiilor prin

 Aceste simptome apar frecvent ca răspuns la triggeri de mediu

 Aceşti pacienţi nu au o componentă alergică a suferinţei, fapt dovedit prin

 Tratamentul cu LASER rămâne cel mai eficace.

 Există forme de atrofii ale mucoasei la vârstnici,

 Simptomele devin supărătoare.

 Ozena pare a fi o boală multifactorială (malnutriţie cu deficienţe de fier

 Tratamentul în fazele iniţiale se face cu spălături saline, aerosoli salini

 Tratamentul chirurgical se adresează eşecurilor tratamentului

 Periodice si perene (intermitente/ persistente)

 Diagnosticul pozitiv: examenul clinic ORL si consultul alergologic

 Testele cutanate – valoroase dar atentie la rezultatele fals negative (lipsa

Simptome de jenă, Alterează somnul:

Alterează Afectează sănătatea:

 Persistente, cu simptome prezente:

 Uşoare, dacă nu asociază:

 Moderate/severe, dacă apar:

 Corticosteroizi topici nazali

Nayak AS et al. Allergy. 2001;56:1077-80.

• Vasoconstricţie venoasă şi arteriolară

• Rebound la oprirea tratamentului

• Debut lent de acţiune

van Cauwenberge P et al. Allergy.

• Eficienţi în controlul rinoreei, • Eficienţă limitată în

Day JH. J Allergy Clin Immunol. 1999;103:S395-S399.

Entitate clinica de etiologie multifactoriala ce

Ingrosarea Blocaj Blocarea aerisirii si

Clima Alterari anatomice

Exista si posibilitatea infectiilor plurimicrobiene

Coci gram pozitivi (3%)

Gwaltney JR. et al., Laryngoscope 2001

Lanza, Kennedy-1996- AAO-HNS

acute ≥4 ep/an idem idem

subac. 4-12 sapt. idem Remisiunea completa dupa tratament

cronice ≥ 12 sapt. idem Durerea faciala sau presiunea nu constituie

Sarafoleanu(dupa J.D.Osguthorpe si Hedley)

 Decongestionante nazale topice si sistemice

 Solutii saline intra nazale

Capabil sa actioneze asupra

Activ impotriva agentilor

Timpul de la recoltare la examinare si insamantare sa fie sub 4 ore

Recoltarile din fosa nazala si narine NU au valoare bacteriologica

 Suferinte vechi, trenante, neglijate

 Factori anatomici si de vecinatate

 Lamina papiracee subtire si

 Tavanul etmoidal subtire, dehiscent

 Rarefactii osoase in jurul

 Perete superior sfenoidal subtire,

 Tulburări ale acuităţii vizuale