URGENTE ORL CU APLICATIE

IN PRACTICA MEDICULUI
STOMATOLOG
CORPI STRAINI
ENDOSINUSALI
IATROGENI
Corpi straini endosinusali iatrogeni

Patologie cu frecventa in crestere odata cu:

- dezvoltarea chirugiei implantare

- dezvoltarea si multiplicarea tehnicilor de tratament endodontic

- cresterea numarului de cabinete stomatologice

Corpi straini endosinusali iatrogeni
Factori favorizanti:
Interni
pneumatizare excesiva
- procese inflamatorii locale
- procese degenerative in boli ale tesutului osos
- procese degenerative in bolile de sistem
- procese degenerative maligne

Externi
- traumatisme
- interventii multiple asupra dintilor sinusali si arcada dentara
- manevre agresive in timpul tratamentului
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Simptomatologie la prezentare
- rinoree
- durere moderata si senzatie de presiune
- exteriorizare la nivelul cavitatii nazale de
material endosinusal
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Investigatii:
- probe biologice
- examen endoscopic
- nazal
- endosinusal sinusoscopie
- examene radiologice
- Orto-pan-tomografia
- Radiografie SAF
- CT sinusal
Pneumatizare excesiva a Chist radicular extins intrasinusal
sinusului maxilar
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Fistule oro-antrale
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Ciment dentar patruns in
sinus
Resturi radiculare intrasinusal
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Surub de implant patruns intrasinusal
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Dinte inclus mobilizat la
tentativa de ablatie chist
periradicular
Material dentar radioopac
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Conuri de gutta-percha
patrunse intrasinusal
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Modalitati de extractie
- Caldwell Luc = procedeul clasic

- Endoscopic
- antrostomie
- meatotomie inferioara

- Tehnica combinata (mini Caldwell-Luc +
endoscopie)
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Conuri de gutta-percha vizibile intrasinusal abord Caldwell-Luc
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Metoda combinata abord Caldwell-Luc modificat + endoscopie
Corpi straini endosinusali iatrogeni
Discutii

Posibile complicatii:
- Sinuzite fungice
- Chiste de retentie
- Granuloame
- Osteomielita
- Sinuzite supurate + complicatii
INSUFICIENTA
RESPIRATORIE ACUTA
PRIN EDEM ALERGIC
LARINGIAN
Edemul tip Quincke
Edem de tip alergic (de ex.la injectarea de substante anestezice)
Diagnostic semne de insuficienta respiratorie acuta de tip
laringian:
Semne majore
dispneea inspiratorie (imposibilitatea de a inspira) cu bradipnee,
coborrea laringelui n inspir.
tirajul (depresiunea spatiilor intercostale si supraclaviculare) n inspir,
Semne minore
cornajul (zgomot laringian produs de trecerea aerului printr-un spatiu
ingustat),
cianoza (nvineirea) buzelor i a degetelor,
transpiraii reci,
senzaie de moarte iminent ,
agitaie,
turgescena venelor jugulare.
Edemul tip Quincke
Tratamentul trebuie s se efectueze n urgena i
trebuie modulat in functie de cauza care a produs
fenomenul obstructiv.

Dac inflamaia-edemul laringian este cauza dispneei
Traheotomia alb injectarea de substane antiinflamatorii
steroidiene in doze mari
Antialergice,

Daca edemul nu cedeaz traheotomie chirurgical
Coniotomia
Definitie: deschiderea cailor respiratorii superioare in regiunea
intertirocricoidiana.

Se practica in cazuri extreme dar, dupa asigurarea respiratiei
pacientului,este obligatorie efectuarea traheotomiei clasice (se previne
instalarea stenozei subglotice postoperatorii).

Tehnica: incizia mediana a tegumentului cuprins intre marginea
inferioara a cartilajului traheal si marginea superioara a cartilajului
cricoidian, evidentierea membranei cricotiroidiene si sectionarea acesteia
sau strabaterea ei cu ajutorul unui trocar, pana in regiunea subglotica,
asigurandu-se in felul acesta respiratia pacientului.

Aceasta cale este preferata in cazurile acute, deoarece membrana
cricotiroidiana este putin vascularizata, iar in regiunea anatomica
respectiva nu se intalnesc vase sanguine mari sau glanda tiroida.
Traheostomia
Asigur respiraia pacientului printr-un orificiu creat
la nivelul traheei, realizandu-se astfel scurcircuitarea
laringelui obstruat prin deschiderea traheei la piele.

n funcie de orificiul de deschidere al traheei n
raport cu istmul glandei tiroide traheotomia poate fi
transistmic (cel mai frecvent),
supraistmic i
subistmic.
Traheostomia

Traheotomie
TRAHEOTOMIA (4)
COMPLICATII INTRAOPERATORII
1.Hemoragie
2.Pneumotorax,pneumomediastin, emfizem subcutanat cervical +/-
cervico-toracic
3.Imposibilitatea abordarii traheei (prin edem, hematom, formatiune
tumorala exteriorizata)
4. Dificultati la insertia canulei
5. Lezarea peretelui traheal posterior cu crearea unei fistule eso-
traheale
6. Lezarea unor structuri anatomice invecinate ( n. laringeu recurent,
pachet vasculo-nervos a gatului)
7. Hipoxia (Sp O2<80%)
8. Emfizem subcutanat cervical +/- cervico-toracic
TRAHEOTOMIA (5)
COMPLICATII PRECOCE
1. Obstructia canulei traheale (secretii si dopuri de mucus si resturi
sanguinolente, blocarea canulei in peretele posterior traheal
2. Decanularea accidentala
3. Infectia plagii de traheotomie

COMPLICATII TARDIVE
1. Hemoragia tardiva
2. Fistula eso-traheala
3. Traheomalacia
4. Stenoza traheala
5. Fistula traheo-cutanata

Insuficienta respiratorie acuta prin
aspirarea de corpi straini
Manevra Heimlich:
Tehnica:Apropiati-va de victima din spate, cuprindeti-l pe sub
brate, ndepartati picioarele, aseaza-ti o mna la mijlocul distantei
dintre ombilic si apendicele xifoid, cu cealalta mna prindeti mna
nclestata si faceti miscari bruste nauntru si n sus.

Aceste miscari vor comprima diafragmul care la rndul lui va
comprima plamnii si presiunea creata n bronhii va arunca corpul
strain n cavitatea bucala.

Faceti aceste miscari pna eliberati caile aeriene.

Indeprtarea corpilor strini prin metode endoscopice
cu tub rigid sau flexibil
In caz de esec - traheotomie


Manevra Heimlich

EPISTAXISUL
Definitie. Clasificare. Generalitati.
Epistaxisul reprezint o hemoragie localizat la nivelul foselor nazale.
Clasificare:
1. In functie de cantitatea de sange pierduta :
a) benign
b) mijlociu
c) malign
2. In funtie de sediul sangerarii :
a) unilateral/bilateral
b) anterior/posterior
c) difuz

Epistaxisul reprezint o urgen ORL!!!


Vascularizatia foselor nazale
Vascularizatia arteriala este asigurata de ambele
sisteme carotidiene:
- din sistemul arterei carotide externe: a.
maxilara, a. faciala, a.palatina mare
- din sistemul arterei carotidei interne:
a.etmoidala anterioara, a. etmoidala posterioara

Pata vasculara Kisselbach - zona de anastomoza a
unor ramuri terminale din arterele ce vascularizeaza
fosa nazala.
- se localizeaz n zona
anteroinferioar a septului nazal
- este sediul cel mai
fecvent al hemoragiilor nazale (90%).
Etiologie
Epistaxis de cauza locala :

- anomalii
anatomice
- inflamatorie
- traumatica
- alergica
- tumorala
- iatrogena

Epistaxis de cauza generala :

- HTA cea mai
frecventa cauza
- coagulopatii
- boala Osler-Rendu
- cauze endocrine
- cauze renale
Cauze diverse:
- eforturi fizice
intense
- insolatie acuta
- emotii puternice
Diagnostic
Examen clinic : - bolnav agitat, speriat
- evaluarea rapida a starii generale
- aprecierea abundentei
- precizarea cat mai exacta a sediului
Anamneza : - conditii de aparitie
- durata
- tratament anterior (anticoagulante sau alta
medicamentatie)
Controlul tensiunii arteriale
Teste biochimice si teste de coagulare (Hb, Ht, grup sanguin,
Rh)
Imagistica nazo-sinusala
Consult interdisciplinar

Tratament Obiective terapeutice

Linistirea / sedarea
Oprirea hemoragiei hemostaza
Reechilibrarea starii generale a bolnavului
Tratamentul cauzei pentru a inlatura recidivele
Tratamentul eventualelor complicatii

Tratament Masuri generale

Calmarea pacientului (si a apartinatorilor)
Asezarea acestuia in pozitie semisezanda / culcat
in decubit lateral cu capul decliv (daca are
tendinta la lipotimie)
Suflarea nasului pentru eliminarea eventualelor
cheaguri / aspiratie
Abordul unei linii venoase
Tratament
Hemostaza
- locala
1. prin compresiune
2. aplicare de
vasoconstrictoare
3. cauterizare chimica
4. cauterizare electrica
5. tamponament compresiv
anterior
6. compresiune prin burete
hemostatic
7. tamponament compresiv
posterior
8. compresiunea prin balonas


- regionala

1. infiltratii
2. embolizari selective
3. ligaturi vasculare


- generala
1. ajutorarea proceselor de
coagulare
2. remontarea starii generale
3. regim igieno-dietetic
4. transfuzii sanguine


Tratament Hemostaza locala (I)

1. Hemostaza prin compresiune -
se comprim vrful nasului
ntre police i index timp de 10
-12 minute


2. Aplicarea de vasoconstrictoare
aplicarea unui tampon (stilet
cu vata, mese de tifon sau vata)
imbibat in substante
vasoconstrictoare (adrenalina
1%, efedrina 1-3%, naphazolina
1% + xilina 2-4%)

Tratament - Hemostaza locala (II)
3. Cauterizare chimica :
- perl de nitrat de argint, acid,
tricloracetic, acid cromic
- atingerile se fac direct deasupra
sediului epistaxisului.



4. Cauterizare electrica
- se face cu anestezie local de
contact
- se utilizeaz electrozi mono
sau bipolari
Tratament - Hemostaza locala (III)
Tamponamentul compresiv anterior
cu mesa continua
- Se introduce speculul nazal pt rinoscopie
anterioara
- Cu o pensa se prinde unul dintre capete de catre
un ajutor, care o va ridica
- Medicul va prinde capatul de jos intre police si
specul
- Cu o pensa va prinde de mesa la 8-10 cm
departare de capatul fixat la specul si prin valvele
speculului o introduce in fosa nazala, paralel cu
planul fosei, cat mai posterior
- Se taseaza prima bucla
- Repeta manevra realizand un tamponament in
armonica
- Bucofaringoscopie

Tratament - Hemostaza locala (IV)
Compresiune prin burete hemostatic

b) comprese supraetajate
c) tachocomb, gelaspon (nerezorbabil)
d) degete de manusa cu mese de tifon introduse in lumenul
degetului de manusa
e) merocel (rezorbabil)
Tratament - Hemostaza locala (V)
Tamponamentul nazal posterior
- Apasator de limba
- Sonda Nelaton
- Ata chirurgicala groasa comprese de tifon din care se confectioneaza
tamponul posterior
Tehnica:
- Anestezie
- Se introduce in fosa nazala sonda Nelaton careia ii scoatem capatul prin gura
in momentul in care apare in mezofaringe
- Se innoada capetele firului cu care a fost legat tamponul de extremitatea
bucala a sondei
- Tragem de capatul nazal pana cand firele innodate la capatul bucal ies prin
fosa nazala
- Se trage de fire in timp ce cu degetele mainii drepte se introduce tamponul
prin gura larg deshisa spre orofaringe, se anagajeaza in spatele valului si se
fixeaza in orificiul posterior al fosei nazale

Tratament - Hemostaza locala (VI)
- Tragem de capatul nazal pana cand
firele innodate la capatul bucal ies
prin fosa nazala

- Se trage de fire in timp ce cu
degetele mainii drepte se introduce
tamponulprin gura larg deshisa spre
orofaringe, se anagajeaza in spatele
valului si se fixeaza in orificiul
posterior al fosei nazale

- Un alt tampon va fi innodat cu cele
doua extremitati ale firului la
nivelul orificiului narinar pentru a
mentine firele din fosa nazala in
tensiune si a tine bine fixat capatul
posterior in epifaringe
Tratament - Hemostaza locala (VII)
Compresiunea prin balonas

Sonda balona se introduce pe
planeul fosei nazale i se umfl
prin injectarea cu o sering cu ser
fiziologic pn se fixeaz perfect
blocnd coana i nu mai poate fi
tras spre anterior
Tratament - Hemostaza regionala
Infiltratiile
- se patrunde cu un ac aprox. 2,5-3 cm in canalul palatin posterior si se injecteaza
3 ml xilina 2% cu adrenalina

Embolizarile
- cnd mijloacele enumerate nu au reusit oprirea hemoragiei dupa 72 de ore;
- cnd exist contraindicaii la unele manevre de hemostaz enumerate;
- pentru a evita tamponamentul posterior;
- n epistaxisul masiv, cu pierderi de snge peste 4,5l;
- cnd apare scderea hemoglobinei sub 8 g/l.

Ligaturile vasculare
- ligatura arterei maxilare
- ligatura aa. etmoidale anterioara si posterioara
- ligatura a. carotide externe