Anamneza, ca etapă preliminară a examenului clinic al edentatului parţial, este

un interogatoriu asupra :
a. istoricului dentar;
b. istoricului medical;
c. experienţelor protetice anterioare;
d. aşteptărilor pacientului faţă de tratamentul actual;
e. toate.

Amprenta documentară se mai numeşte :

a. preliminară;
b. finală;
c. de studiu;
d. funcţională;
e. anatomică.

Axa de inserţie a protezei scheletate este condiţionată de următorii factori :

a. planurile de ghidare;
b. forţa de masticaţie;
c. zonele retentive dentare necesare aplicării porţiunii flexibile a braţelor
retentive ale croşetelor;
d. zonele de interferenţă muco-osoasă;
e. fizionomie.

Amprenta documentară se ia:

a. înainte de tratamentul preprotetic;
b. după tratamentul preprotetic;
c. după tratamentul de urgenţă;
d. înaintea tratamentului de urgenţă;
e. după detartrajul supragingival.

Avantajele crosetelor mixte sunt:

a. dezactivare in timp datorita oboselii aliajului
b. dificultate de lipire
c. dificultate de sudare
d. deformare de catre pacient
e. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate

Avantajele crosetelor mixte sunt:

a. flexibilitate mai mica decat a bratelor retentive turnate
b. pot fi aplicate pe dinti stalpi cu valoare parodontala redusa
c. vizibilitate mai accentuata decat a bratelor turnate
d. rezistenta la indoire mai mica ca la crosetele turnate
e. preparatiile nu sunt la fel de usoare ca si in cazul crosetelor turnate
Alegerea unui croset se face in functie de:
a. elasticitatea bratului retentiv
b. implantarea dintelui stalp
c. tipul de edentatie
d. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp
e. rigiditatea bratului retentiv

Bara vestibulară se utilizează la proteza scheletată în următoarele situaţii :

a. inserţie înaltă a planşeului bucal;
b. în orice situaţie;
c. lingualizare mare a dinţilor frontali;
d. când procesul alveolar lingual are cel puţin 9 mm;
e. torus exagerat.

Caracteristicile pintenilor principali externi sunt:

a. sa fie plasati intr-un lacas in forma hemisferica si cu inclinare adecvata
b. sa aiba rigiditate absoluta
c. forma pintenului sa fie dreptunghiulara
d. marimea sa fie dependenta de dintele pe care se aplica
e. sa se continue cu un conector secundar

Caracteristicile portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv al crosetului

Ackers sunt:
a. este rigida;
b. intervine in sprijinul protezei;
c. intervine in stabilitatea protezei;
d. realizeaza o parte din funcţia de incercuire;
e. asigura reciprocitatea

Caracteristicile crosetelor divizate sunt:

a. sunt mai putin vizibile
b. bratul retentiv pleaca din saua scheletului metalic
c. bratul retentiv pleaca din corpul crosetului
d. contactul cu dintele stalp este mai mare decat la crosetele circulare
e. dezinsertia protezelor este mai usoara decat insertia

Care este profilul cel mai potrivit al barei linguale ?

a. ovalar;
b. rotund;
c. semipiriform;
d. semioval;
e. triunghiular.

Care sunt mijloacele auxiliare de menţinere care intervin cu rol secundar în

ancorarea protezelor parţiale ?
a. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei;
b. retentivităţile anatomice;
c. porţiunea flexibilă subecuatorială a braţului retentiv al croşetelor turnate;
d. tonicitate musculară;
e. lustrul perfect al protezei.

Care dintre următoarele afirmaţii privind caracteristicile forţei funcţionale de

masticaţie este falsă?
a. direcţia este predominant verticală;
b. sensul este de sus în jos;
c. sensul este de jos în sus;
d. durata este intermitentă;
e. intensitatea este variabilă.

Care din afirmaţiile privind purtarea protezei scheletate sunt corecte:

a. afectarea prin carie a dinţilor stâlpi este mai mare la pacienţii care poartă proteza
doar ziua;
b. mobilizarea dinţilor stâlpi este întârziată dacă proteza se poartă zi şi noapte;
c. atrofia crestelor este accelerată dacă proteza se poartă doar ziua;
d. după acomodare proteza se poartă zi şi noapte;
e. după acomodare proteza se poartă doar ziua dar există unele excepţii de la
această regulă.

Care din urmatoarele afirmatii privind reciprocitatea crosetelor nu sunt

adevarate:
a. neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv.
b. cuprinde mai mult de 180º din circumferinta dintelui
c. neutralizeaza efectul portiunii rigide a bratului retentiv.
d. plasarea braţelor crosetului in mod echilibrat.
e. utilizarea crosetului R-P.I.

Când sunt permise căptuşiri ale protezelor scheletate?

a. în caz de schelet metalic în bună stare;
b. în caz de schelet metalic adaptabil prin manevre moderate;
c. în caz de şei incorecte;
d. în caz de dinţi artificiali integri şi montaţi corect;
e. când ocluzia poate fi echilibrată prin mici şlefuiri.

Căptuşirile protezelor scheletate se fac:

a. la toate protezele;
b. când scheletul metalic este deteriorat;
c. când şeile sunt subextinse;
d. când dinţii artificiali sunt montaţi corect;
e. când ocluzia poate fi echilibrată prin mici şlefuiri.

Ce rol au tuberozităţile maxilare în protezarea cu proteze parţiale mobilizabile?

a. astabilizare;
b. închiderea spaţiului intermaxilar în cazul procidenţei polului inferior;
c. sprijin;
d. menţinere;
e. nu au rol important în realizarea protezei scheletate.

Croşetul continuu al protezei scheletate are următorul rol :

a. măreşte elasticitatea pentru o inserţie mai uşoară;
b. contribuie la sprijinul muco-osos al protezei;
c. element antibasculant;
d. stabilizează proteza în sens disto-mezial;
e. solidarizează dinţii restanţi.

Crosetul Ackers asigura:

a. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
b. sprijinul prin pintenul ocluzal
c. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv
d. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
e. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp

Crosetul in “semi T” este indicat mai frecvent pe:

a. premolari superiori
b. premolari inferiori
c. molari mandibulari
d. canini superiori
e. molari maxilari

Crosetul Ackers e format din:

a. corpul crosetului
b. contracroset
c. brat retentiv
d. croset continuu
e. sea terminalav

Crosetul unibar este de doua feluri:

a. cu contact partial dentar
b. fara contact partial dentar
c. cu contact total dentar
d. fara contact total dentar
e. nici un raspuns nu e valabil

Crosetul R.P.I. e aplicat de obicei pe premolari si prezinta urmatoarele parti:

a. pinten ocluzal plasat in foseta meziala a dintelui stalp
b. placa proximo-orala
c. brat retentive divizat in “I” care pleaca din sa
d. brat retentive divizat in “T”
e. pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp
Crosetul Akers deschis anterior prezinta.
a. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
b. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
c. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentive orientat
mezial
d. corpul situate pe fata meziala a dintelui stalp
e. corpul situate pe fata distala a dintelui stalp

Crosetul Bonwill este:

a. un croset divizat
b. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina in seaua protezei
c. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu
microproteze solidarizate
d. indicat in edentaţia parţiala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei
integre
e. indicat in edentatia partiala clasa I-a Kennedy

Crosetul Ackers deschis anterior (mezial) este indicat:

a. in edentatii frontale
b. pe canin
c. in edentatii clasa a III-a (laterale)
d. pe incisivii centrali
e. in edentatii de clasa a II-a

Crosetele Roach sunt urmatoarele:

a. crosetul caninului
b. crosetul T
c. crosetul Ackers
d. crosetul circular in ac de par
e. crosetul circular cu actiune dubla

Crosetele Roach sunt urmatoarele mai putin:

a. crosetul C
b. crosetul L
c. crosetul U
d. crosetul S
e. crosetul caninului

Crosetele Ney sunt de urmatoarele tipuri cu exceptia:

a. croset Ney I
b. croset Ney II
c. croset combinat I-II
d. crosetul caninului
e. croset biactiv mixt

Crosetul Ackers asigura:

a. mentinerea prin portiunea subecuatoriala a bratului retentiv
b. sprijinul prin pintenul ocluzal
c. stabilizarea orizontala a portiunii supraecuatoriale a bratului retentiv, bratul
opozant, pintenul ocluzal,corpul crosetului
d. sprijinul si prin bratul opozant, portiunea supraecuatoriala a bratului
retentiv
e. mentinerea prin bratul opozant

Crosetul Ackers deschis anterior (sau mezial) prezinta:

a. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-meziala
b. retentivitatea favorabila a dintelui se afla in zona vestibulo-distala
c. extremitatea libera (varful) portiunii terminale a bratului retentiv orientat
mezial
d. corpul situat pe fata meziala a dintelui stalp
e. corpul situat pe fata distala a dintelui stalp

Crosetul divizat in"T"prezinta urmatoarele particularitati:

a. bratul retentiv pleaca din sa
b. jumatatea meziala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala clasa I-
a Kennedy
c. jumatatea distala a"T"-ului se plaseaza subecuatorial in edentatia partiala
clasa a II-a Kennedy
d. se contraindica in edentaţia parţiala clasa a III-a Kennedy
e. nu poseda brat opozant

Crosetul Ney Nr.1:

a. deriva de la crosetul divizat in"T"
b. are un pinten ocluzal izolat, situat in prelungirea conectorului secundar
c. poseda doua brate retentive
d. se aplica pe dinţii stalpi cu"ecuator protetic nr.1"
e. este indicat mai ales pe caninii care prezinta zone mici de retentie

Crosetul Ackers este indicat pe:

a. premolari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
b. canini, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
c. molari, daca exista retentivitati favorabile vestibulare si orale;
d. caninii superiori in ocluzii adanci;
e. molari si premolari fara retentivitati.

Crosetul Ackers deschis mezial:

a. Necesita o retentivitate favorabila în zona vestibulo-meziala
b. Pintenul este plasat în foseta meziala
c. Pintenul este plasat în foseta distala
d. Conectorul secundar este plasat mezial
e. Retentia necesara este de 0,25 mm

Daca retentivitatea favorabila se afla vestibule-mezial, singurul croset indicat in

edentatia de clasa I este:
a. cel al caninului
b. cel Roach
c. cel in T
d. cel mixt
e. cel in L

Daca retentivitatea favorabila e situata in mijlocul fetei vestibulare, se indica

urmatorul tip de croset:
a. divizat in T
b. divizat in semi T
c. caninului
d. mixt biactiv
e. divizat in I

Determinarea funcţională a RIM :

a. se utilizează doar când se confecţionează două proteze scheletate
b. se utilizează doar când se confecţionează o proteză scheletată;
c. se utilizează doar când se confecţionează o proteză acrilică;
d. se utilizează doar când se confecţionează două proteze acrilice;
e. urmăreşte să elimine unele erori datorate şabloanelor de ocluzie obişnuite.

Determinarea şi înregistrarea relaţiei intermaxilare în edentaţia parţială tratată

cu proteze scheletate este o fază cicclică care :

a. precede proba scheletului metalic;

b. urmează probei scheletului metalic;
c. nu este necesară;
d. nu se va realiza dacă nu există o relaţie de ocluzie stabilăM
e. precede proba cu dinţi.

Dezavantajele crosetului caninului sunt:

a. aspectul nefizionomic
b. lipsa reciprocitatii
c. aspect fizionomic
d. tulburarea ghidajului canin
e. asigura ghidajul in miscarea de lateralitate

Dezavantajele crosetelor mixte sunt:

a. in timp se dezactiveaza datorita oboselii aliajului
b. sunt usor de lipit
c. deformarea de catre pacient prin manipulare gresita
d. adaptarea crosetului pe dinte nu e perfectaadaptarea crosetului pe dinte nu e
perfecta
e. pasivitatea e intotdeauna respectata

Diminuarea basculării prin înfundare a protezelor scheletate, nu se realizează

prin :
a. solidarizarea dinţilor stâlpi;
b. rebazarea şeilor;
c. şei terminale extinse la maxim;
d. amprente de compresiune mai ales la mandibulă;
e. utilizarea de conectori principali auxiliari de lăţime echivalentă cu întinderea
edentaţiei.
Dintre crosetele circulare fac parte:
a. crosetul caninului
b. crosetele Ney I
c. crosetul Ackers
d. crosetul C
e. crosetul unibar

Dintre crosetele Ney nu fac parte:

a. crosetul combinat I-II
b. biactiv mixt
c. cu actiune anterioara
d. cu actiune posterioara
e. cu actiune posterioara inverse

Dintre manifestarile dentare ale crosetelor turnate se enumera urmatoarele mai

putin:
a. caria dentara
b. leziuni ale smaltului sic aria dentara
c. leziunile smaltului
d. modificari de pozitie
e. manifestari parodontale

Dintre crosetele circulare fac parte:

a. crosetul caninului
b. crosetele Ney I
c. crosetul Ackers
d. crosetul C
e. crosetul unibar

Din a doua grupa de crosete Roach nu fac parte:

a. gherute cu dubla extremitate libera
b. gherute cu o extremitate libera
c. gherute vestibulo-orale
d. gherute mezio-distale
e. croset unibar

Din a doua grupa de crosete Roach fac parte:

a. crosetul divizat in T;
b. crosetul in R;
c. gherute mezio-distale compuse;
d. gheruţe cu o extremitate libera;
e. crotetul in C.

Din categoria conectorilor principali maxilari face parte :

a. plăcuţa mucozală cu lăţime redusă;
b. plăcuţa mucozală cu lăţime mare;
c. plăcuţa mucozală anterioară şi posterioară;
d. plăcuţa mucozală în formă de U;
e. toate.

Din categoria conectorilor principali maxilari face parte:

a. plăcuţa mucozală;
b. plăcuţa dento-mucozală;
c. placa palatinală completă;
d. bare;
e. toate.

Distalizarea protezelor parţiale scheletate este oprită de dinţii restanţi laterali pe

care se aplică :
a. porţiunea supraecuatorială;
b. gheruţele incizale;
c. sisteme speciale;
d. conectori secundari interdentari;
e. placa protezei acrilice.

Durerea localizată numai la nivelul crestelor se poate datora următoarelor

cauze:
a. şei supraextinse
b. exostoze
c. margini ascuţite sau aspre ale şeilor
d. plusuri acrilice pe faţa internă a şeilor
e. mucoasa subţire şi atrofică

Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in ;

a. manifestari dentare
b. manifestari ocluzale
c. manifestari complexe
d. manifestari de grad II
e. manifestari fizionomice
Efectele crosetelor turnate asupra dintilor stalpi se pot clasifica in:
a. manifestari dentare
b. manifestari ocluzale
c. manifestari complexe
d. manifestari de grad II
e. manifestari fizionomice

Efectele negative ale conectorilor principali dentomucozali asupra campului

protetic sunt determinate de
a. presiuni exagerate asupra tesuturilor;
b. lipsa de igiena orala;
c. purtarea protezei permanent;
d. schimbarea echilibrului biologic al cavitaţii bucale;
e. nici un raspuns nu este corect

Examenul exobucal al ADM cuprinde :

a. anamneza;
b. inspecţia;
c. percuţia;
d. ascultaţia;
e. palparea.

Exista trei tipuri de pinteni externi, mai putin urmatoarul:

a. pinteni externi principali
b. pinteni principali supracingulari
c. pinteni principali incizal
d. pinteni principali supracingulari,incizali si externi
e. pinteni interni

Exista doua categorii de pinteni dupa modul de aplicare pe dintii stalpi:

a. pinteni principali
b. pinteni auxiliari
c. pinteni interni
d. pinteni externi
e. pinteni micsti

Factorii care nu pot afecta impantarea dintelui stalp sunt:

a. retentia alimentara
b. marimea suprafetei ocluzale
c. plasarea pintenului intr-un lacas situate intr-o foseta meziala sau distala
d. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta distala a dintelui stalp
e. in edentatiile terminale plasarea uniu pinten in foseta meziala a dintelui stalp

Fixarea bratului din sarma la partea turnata a crosetului se poate face prin:
a. sudura electrica
b. retentie in acrilat
c. o data cu turnarea scheletului metallic
d. supraturnarea scheletului protezei peste sarma crosetului
e. nici o varianta corecta

Forţele funcţionale de masticaţie devin nocive când :

a. au intensitate mare;
b. acţionează continuu;
c. au intensitate mică;
d. au componente oblice şi orizontale;
e. se transmit în axul lung al dinţilor.

Forma pintenului ocluzal trebuie sa fie:

a. dreptunghiulara
b. triunghiulara
c. dependenta de tipul de cavitate
d. de orice forma
e. doar varianta a e corecta

Functiile crosetelor turnate sunt:

a. mentinere indirecta
b. stabilizare
c. reciprocitatea
d. pasivitatea
e. nici un raspuns nu e corect

Functiile crosetelor turnate sunt urmatoarele cu exceptia:

a. incercuirea
b. pasivitatea
c. stabilizarea
d. reciprocitatea
e. frictiunea

Funcţiile unui croşet turnat sunt :

a. reciprocitate;
b. pasivitate;
c. menţinere indirectă;
d. acoperire;
e. nici una.

Functiile pintenilor ocluzali principali sunt:

a. mentin nivelul cuspidian al dintilor artificiali in planul de ocluzie
b. plasati interdentar pot reface punctele de contact pierdute prin migrari
orizontale
c. intervin in stabilizarea verticala a protezei
d. impiedica migrarile verticale ale protezei
e. reduc presiunea dureroasa a seilor asupra crestelor
Funcţiile auxiliare elementelor contrabasculante sunt :
a. stabilizarea orizontală a protezei;
b. favorizarea deplasării conectorului principal către mucoasă;
c. împiedicarea deplasării conectorului principal către mucoasă;
d. rigidizarea elementelor componente ale protezei;
e. transferarea fortelor de masticatie sip e dintii stalpi indirecti.

In cazul existenţei interferenţelor dentare, atitudinea este următoarea :

a. pentru interferenţele dintre marginile dintelui stâlp şi braţele croşetului se fac
coronoplastii;
b. in cazul dinţilor cu înclinări exagerate (peste 30°) se fac extracţii;
c. înclinările mici ale dinţilor se rezolvă prin simple şlefuiri proximale;
d. pentru lingualizări mari ale dinţilor mandibulari se fac şlefuiri ale feţelor linguale;
e. înclinările medii necesită şlefuirea şi acoperirea cu o microproteză.

In cazul crosetului inelar cu patru brate, conectorul secundar de intarire este

distantat de mucoasa cu:
a. 0,1 mm;
b. 0,2 mm;
c. 0,3 mm;
d. 0,4 mm;
e. 0,5 mm.

În ce soluţie se recomandă să fie ţinută periodic proteza pentru a evita

depunerea de tartru?
a. cloramină;
b. apă oxigenată;
c. alcool;
d. apă şi oţet în raport 2:1;
e. apă şi oţet în raport 3:1.
Indicaţiile rebazării sunt următoarele:
a. testul de rotaţie al protezelor terminale este evident pozitiv şi sesizat de
pacient;
b. proteze vechi căptuşite sau reparate de mai multe ori;
c. acrilatul şeilor unei proteze noi este poros;
d. proteza a fost căptuşită şi are un aspect neplăcut;
e. dinţii artificiali sunt deterioraţi.

În edentaţia parţială tratată cu proteze mobilizabile sunt necesare următoarele

tipuri de amprente :
a. amprenta cu gura închisă;
b. amprenta bimaxilară;
c. amprenta documentară;
d. amprenta preliminară;
e. amprenta finală.

În edentaţiile cl. I Kennedy, marginile lingurii individuale în zona vestibulară

maxilară trebuie să ajungă faţă de linia de reflexie a mucoasei la :
a. 0,5 mm;
b. 1 mm;
c. 1,5 mm;
d. 2 mm;
e. 4 mm.

În plan orizontal, lăcaşul pentru pinten face cu conectorul secundar un unghi :

a. drept
b. <45° ;
c. >90°;
d. obtuz;
e. <35°.

În menţinerea indirectă a P.P.M. intervin cu rol secundar următoarele elemente :

a. micşorarea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale;
b. mărirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale;
c. croşete circulare deschise dental;
d. croşete circulare deschise edental;
e. lustrul perfect al protezei.

Impreciziile de suprafaţă ale amprentării cu alginate pot fi date de:

a. bule de aer;
b. goluri;
c. resturi alimentare;
d. resturi de ciment provizoriu;
e. fracturarea amprentei.

La maxilar pot exista următoarele zone de interferenţă muco-osoasă :

a. zona retromilohioidiană;
b. regiunea linguală centrală;
c. torusul mandibular;
d. polul inferior al unei tuberozităţi procidente;
e. regiunea linguală a unei creste oblice.

Linia ecuatoriala tipica a dintilor stalpi ai protezei scheletate:

a. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale dinspre edentatie,
coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala opusa edentatiei in
vecinatatea coletului
b. este plasata in apropierea fetei ocluzale, atat vestibular, cat si oral
c. este plasata in apropierea coletului fetelor proximale
d. pleaca de la mijlocul distanţei cervico-ocluzale pe faţa proximala dinspre
edentaţie, trece in diagonala pe feţele vestibulara si orala si se apropie de colet
spre faţa proximala opusa edentaţiei
e. pleaca din vecinatatea fetei ocluzale la nivelul fetei proximale opusa edentatiei,
coboara oblic pe fetele laterale si ajunge pe fata proximala dinspre edentatie la nivelul
coletului.

Liniile ecuatoriale atipice sunt urmatoarele cu exceptia:

a. linia ecuatoriala diagonala
b. linia ecuatoriala inalta
c. linia ecuatoriala mijlocie
d. linia ecuatoriala coborata
e. sunt corecte variantele 1,2,4

Marimea pintenului trebuie sa fie:

a. dependenta de dintele pe care se aplica
b. lungimea de ¼ din latimea mezio-distala
c. latimea de 1/3 din latimea vestibule-orala
d. grosimea de 1.5 mm la unirea cu conectorul principal si de 1 mm spre varf
e. doar varianta a e corecta

Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:

a. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
b. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
c. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala a dintelui
stalp
d. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
e. toate raspunsurile de mai sus

Masurile pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor sunt:

a. acoperirea dintilor stalpi cu microproteze
b. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp
c. plasarea pintenului ocluzal in edentatii terminale in foseta meziala
d. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
e. toate raspunsurile de mai sus

Materialele reziliente de căptuşire au următoarele dezavantaje:

a. legătura slabă între acrilatul şeilor şi materialul rezilient;
b. starea de disconfort resimţită de pacient datorită consistenţei materialului;
c. miros şi gust neplăcut din cauza porozităţii inerente a materialului rezilient;
d. schimbarea culorii materialului rezilient în timp, ceea ce dă un aspect
neplăcut protezei;
e. doar răspunsurile a, b şi c sunt corecte.

Mijloacele de menţinere sprijin şi stabilizare auxiliară sunt :

a. croşetele;
b. sistemele speciale;
c. opritorii de basculare;
d. retentivităţile anatomice;
e. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei.

Mijloacele de menţinere sprijin şi stabilizare auxiliară sunt:

a. croşetele;
b. sistemele speciale;
c. opritorii de basculare;
d. retentivităţile anatomice;
e. adeziunea dintre mucoasă şi baza protezei.
Mijloacele indirecte de mentinere, sprijin si stabilizare ale protezei scheletate
elimina:
a. bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor terminale
b. bascularea prin infundare a seilor frontale
c. bascularea prin desprindere a extremitatii distale a seilor
e. bascularea laterala a protezei scheletate
distalizarea protezei scheletate

Menţinerea prozei scheletate trebuie să fie:

a. puternică, datorită unor croşete foarte retentive
b. slabă, datorită croşetelor depărtate de dinte
c. slabă, datorită croşetelor plasate puţin în zone retentive
d. moderată
e. de aşa natură încât proteza rămâne pe câmp în timpul solicitărilor
funcţionale

Menţinerea protezelor parţiale cu ajutorul protezării parţiale se bazează pe:

a. fricţiune;
b. menţinerea de către retentivităţile dentare;
c. flexibilitatea aliajului;
d. rezistenţa unui aliaj la deformare;
e. toate.

Menţinerea unei proteze parţiale mobilizabile depinde de:

a. fizionomie;
b. tipul de croşet;
c. implantarea dinţilor stâlpi;
d. gradul de fricţiune dintre dinte şi croşet;
e. utilizarea de adezivi de proteză.

Mentinerea protezei scheletate depinde de urmatorii factori:

a. numarul crosetelor si pozitia lor
b. implantarea dintilor stalpi
c. grosimea pintenului ocluzal
d. fizionomie
e. gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentive.

Modelele documentare servesc la :

a. precizarea diagnosticului clinic şi stabilirea planului de tratament
preprotetic;
b. utilizarea în scop didactico-pedagogic;a
c. realizarea machetei scheletului metalic al protezei;
d. realizarea şablonului de ocluzie;
e. cercetări asupra diferitelor aspecte clinice ale edentaţiei parţiale.

Muşcarea limbii la pacientul purtător de proteză scheletată se datorează

următoarelor cauze:
a. montării în poziţie cap la cap a cuspizilor linguali;
b. montării în poziţie cap la cap a cuspizilor vestibulari;
c. plasarea prea vestibular a dinţilor artificiali mărind spaţiul pentru limbă;
d. mucoasa este subţire şi atrofică;
e. plasarea prea linguală a dinţilor artificiali.

Necesitatea căptuşirii unei proteze terminale se apreciază prin:

a. testul de rotaţie al protezei;
b. presiuni digitale pe extremitatea distală a şeii;
c. presiuni pe elementele de menţinere indirectă (contrabasculate);
d. doar răspunsurile a şi b sunt corecte;
e. răspunsurile a şi b sunt false.

Nu se realizează terapie ocluzală specifică atunci când.

a. Există stabilitate ocluzală
b. Masticaţia este satisfăcătoare
c. Fonaţia este satisfăcătoare
d. Există leziuni odontale coronare reduse ca număr şi profunzime
e. Sunt absente suferinţa articulară şi musculară.

O lingură standard corectă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

a. sa acopere în întregime câmpul protetic fără a veni în contact cu nicio zonă a
acestuia;
b. să asigure o grosime suficientă şi cât se poate de uniformă a materialului de
amprentă;
c. să depăşească linia de reflexie a mucoasei;
d. să fie prevăzută cu mijloace de retenţie;
e. să fie cât mai aproape de linia de reflexie a mucoasei.

Pentru evitarea sau diminuarea efectului de pârghie asupra dinţilor stâlpi, sunt
indicate :
a. amprente de compresiune;
b. căptuşirea şeilor;
c. solidarizarea dinţilor stâlpi;
d. utilizarea de croşete cu braţe retentive cât mai flexibile;
e. utilizarea sistemelor spe

Pregătirea lăcaşelor pe dinţii stîlpi laterali naturali în vederea protezării

mobilizabile
a. se execută cât se poate de aproape de centrul dintelui;
b. au fund concav;
c. au fund drept;
d. au formă triunghiulară;
e. au formă dreptunghiulară.

Pe molarii izolati se folosesc urmatoarele tipuri de crosete:

a. corset unibar
b. corset R
c. corset inelar
d. corset semi T
e. gherute mezio-distale cu dubla extremitate libera
Pe modelul de studiu se analizeaza urmatoarele:
a. care sunt dintii restanti
b. care sunt dintii stalpi
c. aspectul liniei ecuatorului protetic
d. valoarea parodontala a dintilor stalpi
e. nici un raspuns nu e corect

Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

a. supraecuatorial
b. subecuatorial-prin desfintarea convexitatii fetei orale
c. subecuatorial-pe coroana cu perete oral plan
d. utilizarea unor crosete de tip Roach
e. utilizarea unor crosete Ney biactive nr.I si II

Pentru prevenirea efectelor negative ale crosetelor se pot lua urmatoarele

masuri:
a. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta meziala a
dintelui stalp.
b. plasarea pintenului ocluzal in edentatiile terminale in foseta distala a dintelui stalp.
c. solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
d. acoperirea dinţilor stalpi cu microproteze
e. pacient cu igiena deficitara.

Pentru a indeplini functia de reciprocitate, bratul opozant trebuie plasat:

a. subecuatorial prin desfintarea convexitatilor fetei orale
b. subecuatorial pe coroane cu peretele oral plan
c. supraecuatorial
d. utilizarea unor crosete de tip Roach
e. utilizarea unor crosete Ney bioactive de tip I si II

Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii

a. Asigura sprijinul parodontal
b. Intervin în stabilizarea orizontala a protezei
c. Intervin în mentinere
d. Mentin bratele crosetului în pozitie constanta
e. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti

Pintenii externi au urmatoarele carecteristici:

a. se aplica pe dinti acoperiti cu microproteze
b. se pot aplica si pe dinti neacoperiti
c. se aplica pe dinti frontali
d. cei care fac parte dintr-un croset se numesc pinteni principali
e. se aplica pe molari si premolari

Pintenii ocluzali pot fi:

a. pinteni ocluzali interni
b. pinteni ocluzali externi
c. pinteni ocluzali externi principali
d. pinteni ocluzali externi auxiliari sau suplimentari
e. pinteni ocluzali interni auxiliari
Plasarea bratului crosetului in mod echilibrat nu se poate indeplini prin:
a. slefuire in cadrul tratamentului proprotetic
b. renuntarea la bratul opozant
c. utilizarea crosetelor Ney biactive si mixt
d. utilizarea crosetului R.P.I.
e. utilizarea pintenilor interni

Poziţionarea manuală a modelelor în intercuspidare maximă în caz de tratament

cu proteză scheletată se poate face:
a. când există patru unităţi masticatorii repartizate câte două bilateral;
b. când există patru unităţi masticatorii repartizate unilateral;
c. când există mulţi dinţi restanţi cu ocluzie stabilă;
d. în edentaţii reduse cu ocluzie stabilă;
e. în edentaţii cu DVO modificată.

Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a:

a. cuprinde mai mult de 180° din circumferinta dintelui
b. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp in momentul in care asupra protezei nu
actioneaza nici o forta
c. opri bascularea protezei scheletate
d. neutraliza efectul porţiunii flexibile a braţului retentiv, care solicita orizontal
dintele stalp la inserţia si dezinserţia protezei
e. nici una din cele de mai sus

Senzaţia de greaţă la purtătorul de proteză scheletată se datorează :

a. lipsei de menţinere a protezei;
b. interferenţelor ocluzale;
c. unui conector principal ce ajunge dincolo de linia Ah;
d. unor şei mandibulare groase linguo-distal;
e. unui conector principal prea depărtat de mucoasă.

Sunt false urmatoarele afirmatii referitoare la numarul de crosete utilizate:

a. un croset in edentatii subtotale
b. doua crosete in edentatii termino-terminale
c. trei crosete in latero-terminale
d. patru in cele subtotale
e. patru in cele frontale

Tipurile de crosete turnate sunt:

a. crosetele circulare
b. crosetele Roach
c. crosetele cervico-alveolare
d. crosetele Ney
e. crosetele speciale

Tipurile de crosete turnate sunt:

a. crosetele circulare
b. crosetele Roach
c. crosetele cervico-alveolare
d. crosetele Ney
e. crosetele speciale

Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt :

a. stabilirea celei mai acceptabile axe de inserţie şi dezinserţie a protezei;
b. trasarea ecuatorului protetic;
c. stabilirea locului în care se plasează vârful porţiunii flexibile a braţului
retentiv al croşetului;
d. fixarea modelului faţă de paralelograf;
e. nu sunt obligatorii, fiecare examinare urmând regulile sale.

Urmatoarele afirmatii privind crosetele Roach devizate sunt false:

a. sunt numite si crosete bara
b. sunt in numar de 7
c. sunt mai vizibile decat crosetele circulare
d. insertia protezelor prevazute cu acest tip de crosete este mai usoara
e. bratul retentiv pleaca din seaua scheletului metallic

Urmatoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari:

a. crosetul S
b. crosetul I
c. crosetul U
d. crosetul L
e. crosetul R

Zonele protetice pozitive la maxilar sunt :

a. papila incisivă;
b. paradonţiul marginal;
c. dinţii restanţi;
d. tuberozităţile;
e. rafeul median.

Zonele protetice negative la mandibulă sunt :

a. dinţii restanţi;
b. creste alveolare;
c. paradonţiul marginal;
d. frenul limbii;
e. tuberculi piriformi.