NEFRO

1. Tratamentul de urgenţă al hiperkalemiei cuprinde administrarea:

a. răşini schimbătoare de ioni

b. diuretic economizator de K

c. bicarbonat de sodiu

d. hemodializa

e. insulina şi glucoza i.v.

2. Cauzele hiponatremiei pot fi:

a. renale (diuretice, adm. de manitol, glucoza etc)

b. gastrointestinale (diaree, vărsături, ocluzie intestinală)

c. cutanate (transpiraţii, arsuri)

d. hiperhidratarea

e. secreţia inadecvată de ADH

3. Tratamentul de substituţie a funcţiei renale poate fi realizat prin:

a. hemodializa

b. dializa peritoneală

c. transpart renal

d. tratament antihipertensiv

e. nefrectomie

1
4. Deshidratarea extracelulară poate determina:

a. HTA

b. Tahicardie compensatorie reflexă

c. creşetrea presiunii venoase centrale

d. pierdere în greutate

e. scăderea hematocritului

5. Cauzele hiperhidratării extracelulare sunt:

a. sindromul nefrotic

b. insuficenţa cardiacă

c. ciroza ascitogenă

d. glomerulonefrita acută

e. poliuria

6. IRA prerenală (funcţională) se poate produce prin:

a. hipervolemie

b. debit cardiac scăzut

c. vasodilataţie sistemică (sepsis, exces de antihipertensive)

d. afectarea autoreglării renale (AINS, IECA, sartani)

e. deshidratare

2
7. IRA intrinsecă (parenchimantoasă) poate avea drept cauze:

a. necroza tubulară acută (ischemică sau toxică)

b. glomerulonefrite severe (GN rapid progresivă)

c. obstrucţia căilor urinare

d. deshidratare

e. nefrita interstiţială acută

8. Abordul vascular pentru terapia de substituţie renală prin HD include:

a. inserţia de cateter venos central

b. inserţia de cateter venos periferic

c. efectarea fistulei arterio-venoase

d. angiografie

e. ecografie Doppler

9. IRA la substanţe de contrast iodate este mai frecventă în cazul:

a. BCR de orice cauză

b. diabet zaharat şi nefropatie diabetică

c. pacienţii peste 65 ani

d. insuficenţa cardiacă severă

e. doze mici de substanţă de contrast

3
10. Tratamentul IRA urmăreşte:

a. restaurarea perfuziei renale

b. ignorarea cauzei declanşatoare

c. tratamentul complicaţiilor care ameninţă viaţa

d. nutriţia adecvată

e. monitorizarea evoluţiei şi eficenţiei tratamentului

11. Indicaţiile iniţierii dializei de urgenţă în IRA sunt:

a. pericardita uremică

b. intoleranţă digestivă majoră cauzată de uremie

c. encefalopatia uremică

d. intoxicaţii cu: etilen glicol, metanol etc

e. hipokalemia cu risc vital

12. Încentinirea progresiei BCR se face prin:

a. dietă hipoproteică, hiposodată, săracă în fosfaţi

b. controlul adecvat al TA

c. inhibitori ai enzimei de conversie a angitensinei

d. statine (în dislipidemie)

e. antihistaminice

4
13. În IRA pot apărea următoarele complicaţii:

a. infecţioase

b. cardiovasculare

c. hemoragice

d. hiperkalemia

e. iatrogene

14. Constituie cauze de hipokalemie:

a. tratamentul cu diuretice tiazidice

b. sdr. diareic trenant

c. regimul bogat în fructe

d. administrarea de IECA sau ARA II (sartani)

e. oliguria

15. Cauzele BCR terminale pot fi:

a. glomerulonefritele cronice

b. nefropatii vasculare

c. nefropatii interstiţiale cronice

d. nefropatia diabetică

e. boli sistemice

5
16. În pielonefrita acută se întâlnesc:

a. febra

b. dureri lombare

c. leucocituria

d. absenţa sindromului inflamator

e. urocultura pozitivă

17. Sindromul uremic determină afectare:

a. cardiovasculară (HTA, IC, AOMI, tulburări de ritm, pericardita)

b. digestivă

c. osoasă

d. hematologică

e. neurologică

18. Diagnosticul diferenţial al pielonefritei acute se face cu:

a. cistita

b. anexita

c. apendicita

d. ulcerul duodenal

e. pancreatita

6
19. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:

a. deshidratare

b. proteinurie>3,5 g/ 24 ore

c. hipoproteinemie < 60 g/l

d. hipoalbuminemie < 30 g/l

e. dislipidemie

20. Principalele sindroame glomerulare sunt:

a. Infecţiile urinare asimptomatice

b. sindrom nephritic acut

c. sindrom nefrotic

d. sindrom nephritic cronic

e. glomerulonefrita rapid progresivă