Sei sulla pagina 1di 44

Grile reumatologie

Lupus eritematos sistemic (LES)


1. Artrita lupica se caracterizeaza prin: /19,20

a) afectare asimetrica

b) interesarea de obicei a articulatiilor IFP, MCF, RC si genunchi

c) de obicei non-eroziva

d) prezenta factorului reumatoid poate determina eroziuni si distrugeri articulare

e) artropatie Jaccoud

-E simetrica si e neeroziva, pt ca procesul inflamator e exudativ, NU proliferativ.

-Forma clinica de lupus asociata cu FR prezent (=RHUPUS) se prezinta cu distrugeri articulare, eroziuni si
deformari importante, ca urmare a inflamatiei capsulo-ligamentare retractile.

-Artrita Jaccoud=artrita simetrica, non-eroziva, frecv ascoaiata cu LES, cu deviata ulnara a degetelor
(prin articulatia MCF), deformari in gat de lebada si butoniera

2. *Artrita din LES este: /19

a) eroziva

b) nedeformanta

c) deformanta

d) asimetrica

e) neeroziva

3. *Precizati afirmatia NEadevarata referitoare la afectarea cardiaca in LES: /20

a) afectarea e de tip pancardita

b) endocardita bacteriana Libman Sacks intereseaza valva mitrala

c) afectarea endocardului se coreleaza cu prezenta atc anti-cardiolipina


d) ateroscleroza accelerata determina afectare coronariana

e) afectarea miocardica e mai rara comparativ cu cea a pericardului

-Afectarea cardiaca poate interesa toate straturile cordului (pancardita)

-Endocardita e verucoasa, NON-infectioasa, abacteriana!

-Afectarea endocardului se coreleaza cu atc antifosfolipidici (includ atc anti-cardiolipina)

4. *NU prezinta criterii de diagnostic pt LES: /28,29

a) rash malar

b) rash discoid

c) ulceratii orale

d) alopecia

e) fotosensibilitatea

-Cele 11 criterii (dintre care trebuie indeplinite minim 4 pt a pune dg de LES) sunt: rash malar, lupus
discoid, fotosensibilitate, ulceratii orale, artrite, serozita, afectare renala, afectare neurologica, afectare
hematologica, anomalii imunologice, prezenta anticorpilor antinucleari=AAN.

5. *Care din urmatorii anticorpi sunt asociati cu afectarea neuropsihica in LES? /38

a) anticorpi anti-histone

b) anticorpi anti-cardiolipina

c) anticorpi anti-ADNmc

d) anticorpi anti-proteina P

e) anticorpi anti U1-RNP

-Neurolupus: anticorpi anti-neuronali, anti-neurofilament, anti-proteina acida gliala fibrilara,


anti-proteina 2 asociata microtubulilor, anti-gangliozide, limfocitotoxici, anti-proteina P ribozomala,
antifosfolipidici.

6. *Afectarea pulmonara in LES NU presupune: /23

a) pleurezia lupica -> e frecventa, in asociere cu efuziuni pericardice; poate fi uni/bilaterala

b) pneumonita cronica

c) pneumonita de aspiratie ->e pneumonita lupica, interstitiala, cu anticorpi anti-Ro


d) hipertensiune arteriala pulmonara ->prin vasculopatie fibrozanta

e) infectii cu Pneumocystis carinii /44 efect advers major al tratamentului cu Ciclofosfamida

7. Criteriul de diagnostic pentru afectarea renala in LES presupune: /21,22

a) creatinina serica >1mg/dl

b) proteinurie/24h >300mg

c) proteinurie/24h >0.5g/dl

d) hematurie macroscopica

e) cilindrurie

8. Afectarea sistemului nervos in LES: /23, /38

a) se manifesta prin accidente vasculare hemoragice ->sunt ischemice, NU hemoragice

b) asociaza prezenta atc anti-proteina P ribozomala

c) pot aparea tulburari afective si de comportament

d) electroencefalograma este normala ->e modificata la 50-90% din pacienti

e) toate afirmatiile sunt corecte

-Manifestari focale: AVC ischemice, atrofii cerebrale, AIT, convulsii focale, mielita transversa,
polineuropatii periferice si craniene, mononevrite multiplex, sindr. Guillan-Barre, ataxie cerebeloasa,
coree ---> cel mai probabil prin interventia atc antifosfolipidici;

-Manifestari non-specifice (difuze): cefalee refractara, convulsii generalizate, stari confuzionale,alterarea


starii de constienta, coma, sindr cerebral organic, meningita aseptica

-Manifestari neuro-psihiatrice: disfunctii cognitive, tulb de memorie si concentrare, modificari de


dispozitie cu depresie si anxietate, tulburari afective si de comportament, dementa, psihoza

9. Alopecia din LES are urmatoarele caracteristici: /19

a) e reversibila in formele acute si subacute

b) alopecia circumscrisa apare in lupusul discoid

c) forma difuza se vindeca cu cicatrici

d) e ireversibila in lupusul subacut

e) poate aparea secundar tratamentului lupus-specific


-Alopecia poate fi: difuza, fara cicatrice, insotind leziuni acute/subacute; sau localizata, circumscrisa, cu
cicatrice, fara rasp la tratam, in cazul leziunii cronice (lupus discoid); poate fi iatrogena (secundara
tratam cu GC, azatioprina, metotrexat si ciclofosfamida)

10. Prezenta trombozelor arteriale si venoase in SAFL impune: *SAFL=sindrom antifosfolipidic /37

a) anticoagulare timp de 6 luni in cazul trombozelor recurente ->anticoagulare indefinita !

b) administrarea de antagonisti de vitamina K

c) obtinerea unui INR tinta: 2-3

d) glucocorticoizi in doza mare

e) doar antiagregante plachetare la pacientii cu eveniment trombotic in...

11. Lupusul eritematos subacut asociaza frecvent: /32

a) macule eritematoase, papule sau placi anulare

b) afectare renala

c) anticorpi anti-Ro

d) anticorpi anti-Sm

e) leziuni cu atrofie centrala si cicatrice

-Afectare musculo-scheletala, cu frecventa crescuta a artritelor.

-Lipsa afectarii SNC si renale =>prognostic favorabil!

-Prezenta atc anti-Ro / anti-ADNmc; absenta atc antinucleari!

12. Artropatia Jaccoud asociata LES presupune: /20

a) artrita eroziva a articulatiilor radiocarpiene

b) deformari articulare reductibile

c) laxitate ligamentara

d) artrita eroziva a articulatiilor interfalangiene

e) afectarea articulara non-eroziva

-Artrita Jaccoud=artrita simetrica, non-eroziva, frecv ascoaiata cu LES, cu deviata ulnara a degetelor
(prin articulatia MCF), deformari in gat de lebada si butoniera
13. Care din urmatoarele constituie criterii SLICC de clasificare pt LES? /29,30,31

a) fotosensibilitatea

b) limfopenia

c) neuropatia periferica

d) proteinuria <0.5g/24h ->proteinurie >0.5g/24h

e) anticorpi anti-Sm

14. Afectarea musculoscheletala in LES presupune: /19,20

a) suferinta majoritar oligoarticulara ->poliarticulara

b) afectare poliarticulara simetrica

c) artropatie Jaccoud

d) miopatie indusa de antimalarice de sinteza

e) artrita eroziva, deformanta ->non-eroziva, non-deformanta

-Miopatia e mai frecventa la pacienti cu titru crescut de atc anti-RNP si poate fi secundara tratamentului
cu GC, antimalarice, hipokaliemiei sau procesului inflamator.

15. Prezenta atc anti-Ro si anti-La in LES se asociaza cu:

a) lupusul neonatal /35

b) afectarea renala

c) tromboze arteriale si venoase

d) afectarea cutanata ->atc anti-Ro /19

e) toate de mai sus

16. Afirmatiile corecte referitoare la afectarea cutanata in LES sunt: /18,19

a) eruptia urticariana si alopecia reprezinta leziuni lupus specific =leziuni NON-lupus specifice

b) lupusul subacut asociaza titruri crescute ale atc anti-La ->atc anti-Ro

c) vasculita cutanata se poate prezenta sub forma purpurei palpabile

d) fotosensibilitatea apare tardiv

e) lupusul discoid asociaza alopecie localizata cu cicatrice


-Vasculita cutanata se poate prezenta sub forma de leziuni punctiforme, purpura palpabila, eruptii
urticariene, persistente, ulcere cutanate la nivelul degetelor, macule eritematoase, livedo reticularis,
paniculita.

17. Care din urmatorii anticorpi sunt implicati in patogenia neurolupusului: /38

a) atc anti-cardiolipina

b) atc anti-neuronali

c) atc limfocitotoxici

d) atc anti-Sm

e) atc anti-proteina P ribozomala

-Neurolupus: anticorpi anti-neuronali, anti-neurofilament, anti-proteina acida gliala fibrilara,


anti-proteina 2 asociata microtubulilor, anti-gangliozide, limfocitotoxici, anti-proteina P ribozomala,
antifosfolipidici.

18. Care din urmatoarele manifestari cutaneo-mucoase pot fi intalnite in LES? /18,19

a) noduli subcutanati

b) ulceratii orale

c) paniculita =inflamatie a tesutului adipos subcutanat

d) alopecie

e) papule Gottron ->semn patognomonic dermatomiozita!

-Paniculita lupica (lupus profundus)-noduli subcutanati durerosi asociati deseori cu lupusul discoid.

19. *Alegeti afirmatia FALSA referitoare la endocardita Libman-Sacks: /20,21

a) intereseaza cel mai frecvent valva aortica si mitrala

b) se poate complica cu formarea de trombi

c) se asociaza frecvent cu titruri crescute ale atc antifosfolipidici

d) intereseaza frecvent valva pulmonara

e) pot fi afectati si muschii papilari

-Endocardita verucoasa Libman & Sacks poate afecta cuspele, muschii papilari si endocardul mural.

-Frecvent implicate sunt valvele mitrala si aortica (zone de stres hemodinamic) si NU tricuspida.
20. In lupusul indus medicamentos sunt adevarate urmatoarele afirmatii: /33,34

a) prezinta manifestari renale si nervoase severe

b) poate fi prezenta hipocomplementemia ->rar

c) poate aparea pancitopenia

d) se asociaza cu prezenta atc anti-histone ->PARTICULARITATE!

e) este ireversibil ->simptomatologia se remite in mod obisnuit dupa 4-6 sapt de la


intreruperea medicam

-Predomina simptomele musculo-scheletale: artralgii si mai rar artrite, insotite de revarsat articular,
mialgii, febra, afectare pleuropulmonara, pericardica (serozita), mult mai rar rash malar/discoid.

-Afectarea renala tip glomerulonefrita si a SNC sunt NEobisnuite! (lipsesc atc anti-ADNdc, justificand
astfel evolutia benigna)

Sclerodermie / scleroza sistemica (SS)


21. Radiografia osteoarticulara poate evidentia in SS urmatoarele aspecte: /59

a) acroosteoliza

b) frecvent eroziuni si anchiloze

c) calcinoza subcutanata

d) osteoporoza juxtaarticulara

e) geode

-Afectarea osteoarticulara: Rx: tumefactia partilor moi, osteoporoza juxtaarticulara, calcinoza


subcutanata.

-Ingustarile de sp. articular, eroziunile si anchiloza sunt rare.

-Osteoliza falangelor distale (acroosteoliza)=>aspect ascutit al falangelor, pana la forme mutilante.

22. Urmatorii agenti terapeutici au demonstrat eficienta in tratamentul HTAP din SS: /61
a) analogi de prostaciclina (ex: prostanoizi, epoprostenol, treprostinil, iloprost)

b) inhibitori de fosfodiesteraza-5 (ex: sildenafil, tadalafil)

c) pentoxifilina ->pt. Sindr. Raynaud (favorizeaza circ. perif., scade vascoz. sangelui si creste
saturatia tisulara in O2)

d) azathioprina ->pt afectare pulmonara interstitiala (fibroza pulm), alternativa la


ciclofosfamida

e) antagonisti de endotelina-1 (ex: bosentan, sitaxentan)

-Endotelina 1 = puternic vasoconstrictor, profibrotic

23. *Precizati afirmatia corecta legata de afectarea renala in SS: /54

a) criza renala sclerodermica (CRS) e frecventa in formele cu afectare cutanata limitata, in


particular in sindromul CREST ->nu, e frecventa in forma cu afectare cutanata
difuza

b) cresterea creatininei in CRS e asociata crizei hipertensive si insuficientei ventriculare drepte


->nu. IVS (insuf ventr stg)

c) atc anti-ARN polimeraza III se asociaza cu afectarea renala si cardiaca si confera un


prognostic nefavorabil

d) atc anti U1-RNP reprezinta factor de risc pt afectarea renala

e) CRS nu este precipitata de administrarea de glucocorticoizi

24. *Urmatoarea afirmatie despre criza renala sclerodermica e FALSA: /54

a) poate fi insotita de tulburari de vedere

b) poate asocia semne de insuficienta ventriculara stanga

c) utilizarea anterioara a glucocorticoizilor reprezinta un factor de risc

d) se caracterizeaza prin insuficienta renala cronica

e) explorarile de laborator pot decela hematurie microscopica

-Se caracterizeaza prin IRA (insuficienta renala acuta)

25. Manifestari musculoscheletale identificabile in SS: /52

a) crepitatii pergamentoase ale tendoanelor

b) sindrom de tunel carpian


c) acroosteoliza falangelor distale

d) artrita eroziva ce determina deformare in flexie a degetelor ->neeroziva, nu lasa sechele

e) atrofie si slabiciune musculara

26. Afectarea renala in SS se manifesta prin: /54

a) HTA moderata/severa

b) insuficienta renala cronica ->nu. IRA

c) pielonefrita

d) proteinurie

e) nivel scazut al reninei plasmatice ->nu. crescut

-Afectarea renala: exprimata de criza sclerodermica renala, caracterizata de: IRA (insuficienta renala
acuta), HTA moderata/severa manif. prin: cefalee, tulb. de vedere, IVS, confuzie/convulsii, proteinurie,
cilindrurie, nivel crescut de renina plasmatica, anemie hemolitica microangiopatica si trombocitopenie.

27. *Alegeti afirmatia corecta legata de afectarea gastrointestinala in SS: /53

a) cel mai frecvent e afectata musculatura esofagului superior

b) tonusul sfincterului esofagian inferior e crescut

c) cel mai frecvent e afectata musculatura esofagiana in cele 2/3 inferioare

d) evacuarea stomacului e accelerata -> e intarziata

e) asociaza atrofia musculaturii striate ->mm. netede

-E afectata prin leziuni ale submucoasei, atrofia mm. netede, fibroza tisulara=> disfagie pt solide,
dispepsie, esofagita de reflux, pirozis, regurgitatii, stricturi, tulburari de motilitate.

28. Urmatoarele asocieri sunt NEadevarate: /55

a) atc anti-Scl 70 se asociaza cu afectarea cutanata difuza si HTAP

b) atc anti-centromer se asociaza cu afectarea cutanata limitata si HTAP

c) atc anti-ARN polimeraza se asociaza cu afectarea cutanata difuza

d) atc anti-fibrilarina se asociaza cu afectarea cutanata difuza

e) atc anti-ARN polimeraza se asociaza cu HTAP

-Atc anti-SCL 70 (anti-topoizomeraza I)-> afectare cutanata difuza, fibroza pulmonara, afectare viscerala
-Atc anti-centromer-> afectare cutanata limitata, HTAP, Sindr. CREST, CBP (ciroza biliara primitiva)

-Atc anti-ARN polimeraza III-> afectare renala, afectare cutanata difuza

-Atc anti-fibrillarina (anti-U3snRNP)-> afectare cutanata difuza, afectare pulmonara

29. Precizati efectele adverse nedorite ale agentilor citotoxici imunosupresori utilizati in
tratamentul SS: /60

a) cistita hemoragica (ciclofosfamida) /43

b) infectii cu germeni oportunisti (ciclofosfamida) /60

c) nefrita membranoasa -zice ceva de nefrotoxicitate tho /60

d) supresia maduvei osoase (ciclofosfamida) /43

e) sterilitate (ciclofosfamida) /60

30. Dintre factorii de risc pt criza renala sclerodermica fac parte urmatorii, CU EXCEPTIA: /54

a) rasa neagra

b) afectarea cutanata limitata ->afectarea cutanata difuza

c) varstele tinere ->varsta inaintata

d) prezenta atc anti-ARN polimeraza III

e) administrarea dozelor crescute de glucocorticoizi

31. *Injuria celulei endoteliale in SS poate fi data de nivelul crescut de: /50

a) factor von Willebrand

b) factor reumatoid

c) factor XII al coagularii Hageman

d) colesterol

e) niciuna de mai sus

-Modificarile celulei endoteliale sunt de tipul tumefactiei si disruptiei si conduc la: scaderea productiei
endoteliale de prostaciclina, stimularea agregarii plachetare si exprimarea moleculelor de adeziune,
activarea trombocitara si eliberarea factorilor fibroblastici, stimularea fibrogenezei, implicarea
citokinelor in prolif fibroblastilor si sinteza matriceala de colagen si elib. factorilor de crestere.
32. Faza atrofica a SS se caracterizeaza prin: /51, 52

a) apare in primul an de evolutie

b) intereseaza extremitatile distale ale membrelor (degete, mana)

c) tegumentele sunt subtiate si pot ulcera spontan ->sau in urma traumatismelor minore

d) determina fixarea in extensie a degetelor ->nu. determina fixarea in flexie

e) survine dupa faza indurativa

-Manifestarile cutanate parcurg 3 faze: 1) Edematoasa; 2) Indurativa/scleroasa/de fibroza progresiva;


3) Atrofica

33. Sindromul CREST se caracterizeaza prin: /49, 55

a) pozitivarea atc anti-topoizomeraza 1 ->nu. pozitivarea atc anti-centromer

b) calcinoza subcutanata

c) sindactilie ->e sclerodactilie (sclerodermia/indurarea degetelor), nu sindactilie care e o


malformatie congenitala cu lipirea/sudarea degetelor!

d) dismotilitate esofagiana

e) fibroza pulmonara

-CREST: C-calcinoza subcutanata; R-fenomen Raynaud; E-dismotilitate esofagiana; S-sclerodactilie;


T-telangiectazii. Sindr. CREST=o forma limitata de sclerodermie. Apar atc anti-centromer.

34. Despre sindromul CREST se pot afirma urmatoarele:

a) e o forma de PR

b) se asociaza cu titruri inalte de atc anti-ADNdc

c) e o forma de sclerodermie limitata

d) se asociaza cu atc anti-centromere

e) asociaza manifestari viscerale severe si multiple

35. Care din urmatoarele imunosupresoare se utilizeaza de rutina in tratamentul SS: /60

a) methotrexat

b) ciclofosfamida

c) sulphasalazina
d) azathioprina ->alternativa la pacientii care nu pot lua ciclofosfamida, la cei cu fibroza pulm

e) inhibitor anti-TNF alfa

+ Ciclosporina A ->in forme agresive de scleroza sistemica difuza

36. Alegeti variantele corecte referitoare la Bosentan: /61

a) reprezinta un inhibitor de fosfodiesteraza-5

b) poate fi folosit in tratamentul hipertensiunii pulmonare

c) e indicat in tratamentul fibrozei pulmonare interstitiale

d) reprezinta un antagonist al receptorilor de endotelina-1

e) e recomandat in tratamentul alveolitei active

37. Recunoasteti afirmatiile corecte referitoare la SS:

a) calcificarile subcutanate predomina in forma difuza asociata cu atc anti-centromer

b) ulcerele digitale apar doar secundar traumatismelor pe fondul modificarilor ischemice

c) ectazia vasculara gastrica antrala poate justifica aparitia anemiei feriprive

d) artrita articulatiilor mici deformanta si eroziva e obisnuita

e) fenomenul Raynaud e prezent la peste 95% din pacienti /51

-Calcificarile subcutanate predomina in forma limitata.

-Apar artralgii ale articulatiilor mari ale membrelor, cu fenomene inflamatorii moderate, fixe sau
migratorii, persistente, fara a lasa sechele. Artrita non-deformanta, non-eroziva.

-Eu cred ca pot aparea ulcere digitale si de la frig ca zice ca s frecvente in anotimpul rece.

Polimiozita. Dermatomiozita
38. Afectiunile maligne din miopatiile inflamatorii se caracterizeaza prin:

a) frecventa mai mare in DM /68


b) rar cancer ovarian

c) frecvent cancer esofagian

d) frecventa mai mare in PM

e) frecvent cancer mamar /73

-PM/DM asociata cu neoplazia: e rara la copii si creste cu varsta la adult. Boala poate precede neoplazia,
poate fi concomitenta cu ea sau poate sa apara in evolutia unei neoplazii.

Cele mai frecv neoplasme: bronhopulmonare, mamare, ovariene, uterine, colo-rectale si gastrice.

39. *NU reprezinta o modificare caracteristica miozitei: /69

a) cresterea LDH

b) cresterea enzimelor de citoliza hepatica

c) cresterea fosfatazei alcaline

d) cresterea creatinkinazei -> cea mai sensibila enzima

e) niciuna de mai sus

40. Care din urmatoarele enzime NU sunt crescute in prezenta PM: /69

a) GOT

b) lactat dehidrogenaza

c) gama-glutamiltranspeptidaza

d) creatinkinaza

e) fosfataza alcalina

-In PM/DM cresc: CK (creatinkinaza), LDH (lactatdehidrogenaza), TGO (transaminaza


glutamic-oxalacetica), TGP (transaminaza glutamic-piruvica / alanil aminotransferaza serica), aldolaza,
mioglobulinemia si mioglobinuria.

41. Manifestarile cutanate specifice dermatomiozitei sunt: /67

a) papulele Gottron

b) mana de mecanic

c) aspectul de sare si piper la nivelul pieptului

d) semnul salului
e) vergeturi abdominale

-Aspectul de sare si piper apare in sclerodermie (depigmentari care alterneaza cu zone normale
predominant la niv scalpului, sprancenelor, toracelui superior sau la locul cicatricilor post-traumatice).

-Papulele Gottron=PATOGNOMONICE pt DM=papule eritematoase, usor denivelate, uneori de aspect


scuamos sau psoriaziform, la nivelul coatelor, genunchilor, fata dorsala a articulatiilor MCF si
metacarpienelor si interfalangienelor, lig rotuliene, tend lui Achille.

-“Semnul salului”=eritem pe regiunea toracica posterioara si pe umeri.

-Aspectul de “mana de mecanic”: paniculita, urticaria si hiperkeratoza palmelor cu linii orizontale


“murdare”, eruptie de tip exfoliativ cu localizare pe fata palmara a primelor 3 degete.

42. *Care din urmatoarele leziuni NU se intalnesc in dermatomiozita:

a) papulele Gottron

b) eritem in vespertilio ->LES

c) hiperkeratoza palmara

d) telangiectazii

e) rash heliotrop

43. *Mentionati afirmatia NEadevarata: /69,70

a) atc anti-Jo1 se asociaza cu slabiciunea musculara severa si afectarea cardiaca

b) atc anti-M2 se regasesc frecvent in dermatomiozite cu semnul “salului” +

c) atc anti-SRP nu se asociaza cu fibroza pulmonara interstitiala si “mana de mecanic”

d) atc anti-SRP confera prognostic nefavorabil prin asocierea cu afectarea cardiaca

e) sindromul antisintetaza asociaza artrite si “mana de mecanic”

- atc anti-histidil-tARN sintetaza-IgG / anti-Jo1 se asociaza cu fibroza pulm interst, “mana de mecanic”
si sindromul antisintetaza cu artrite si “mana de mecanic”

44. *Caracteristic pt dermatomiozita este, CU EXCEPTIA: /70,71

a) infiltrat limfocitar dispus perivascular

b) infiltrat limfocitar dispus perifascicular

c) infiltrat inflamator dispus intrafascicular -> asta e in polimiozita, nu dermatomiozita


d) fibre musculare de tip II atrofiate, necrozate

e) infiltrat inflamator si limfocitar la nivelul jonctiunii dermoepidermice

-In DM: infiltrat dispus perivascular si interfascicular (limfocite B, CD4+)

-In PM: infiltrat dispus intrafascicular si endomisial (pt ca celulele ataca direct fibra: limfocite T, CD8+)

45. Pentru diagnosticul PM, explorarile esentiale sunt: /69,70,71

a) EMG

b) scintigrafia osoasa

c) biopsia musculara

d) CT

e) determinarea enzimelor serice de origine musculara

46. Urmatoarele medicamente pot determina miopatie: /66

a) statinele

b) zidovudina

c) glucocorticoizii

d) methotrexatul

e) AINS

+ hidroxiureea, clorochina, hidroxiclorochina, D-penicilamina, chinidina

47. Care din urmatoarele medicamente poate induce fenomene miozitice: /66

a) glucocorticoizii

b) beta-blocantele

c) statinele

d) hidroxiclorochina

e) inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei

48. Anticorpii anti-histidil ARNt sintetaza se asociaza cu prezenta: /69, 70

a) mana de mecanic
b) afectare cardiaca ->anticorpii anti-SRP (anti-particula de recunoastere a semnalului)

c) fibroza pulmonara interstitiala

d) papule Gottron ->anticorpii anti-Mi2

e) hiperkeratoza cuticulei ->anticorpii anti-M2

-Anticorpii anti-histidil-tARN sintetaza-IgG / anti-Jo1 se asociaza cu: fibroza pulmonara interstitiala,


artrita, mana de mecanic, febra si sunt mai frecventi in PM.

-Anticorpii anti-SRP (anti-particula de recunoastere a semnalului) se asociaza cu: slabiciune musculara


severa, acuta, afectare cardiaca, mialgii si sunt mai frecventi in PM.

-Anticorpii anti-M2 se asociaza cu: DM clasica, rash in V, semnul salului, leziuni periunghiale, crestere
exagerata a cuticulei si papule Gottron.

49. Bifati afirmatiile adevarate despre examenul histopatologic la pacientii cu DM/PM: /70, 71

a) infiltratul celular limfoplasmocitar dispus perifascicular e patognomonic pt DM

b) infiltrarea perivasculara si interfasciculara cu limfocite, macrofage, plasmocite se


regaseste in DM

c) infiltratul celular predominant limfocitar dispus intrafascicular e caracteristic pt PM

d) in formele cronice de PM se remarca fibroza endo- si perimisiala, atrofie perifasciculara,


infiltrat inflamator intens cu PMN

e) biopsia musculara e evocatoare pt PM/DM daca e prelevata dintr-un muschi atrofiat

-Biopsia musculara ca sa fie evocatoare impune urmatoarele conditii: efectuata dintr-o zona afectata
(cvadriceps, deltoid sau biceps), la distanta de tendoane, muschiul sa NU fie complet atrofiat, trebuie sa
contina epiderm, derm, hipoderm si muschi, fragment de cel putin 1 cm lungime.

-d) corect, cu exceptia faptului ca infiltratul inflamator e mononuclear, form din macrofage si Lf T (CD8+)

50. Precizati care din urmatoarele optiuni terapeutice le puteti folosi la pacientii cu DM: /74, 75

a) sulfasalazina ->Boala Behcet, Spondilartrite

b) ciclofosfamida

c) micofenolat mofetil ->LES

d) metilprednisolon

e) azatioprina

-Glucocorticoizi: prednison, metilprednisolon.


-Imunosupresoare: metotrexat, azatioprina, ciclofosfamida

-Alti agentiL hidroxiclorochina, ciclosporina A, Ig.

-Plasmafereza, limfafereza, iradiere totala.

51. *Afectarea cardiaca in miopatiile inflamatorii se caracterizeaza prin: / 68

a) e de obicei simptomatica ->nu. asimptomatica

b) microvoltaj al complexelor QRS -> si tulb de repolarizare

c) subtipul CK-BB -> probabil subtipul CK-MB (?)

d) fractie de ejectie pastrata ->nu. e scazuta

e) frecvent pericardita ->nu. frecvent miocardita

-Se asociaza cu atc anti SRP

52. Anticorpii anti-Mi2 se asociaza cu: /70

a) specificitate mare pt PM ->Nu. Pt DM.

b) leziuni periunghiale

c) fibroza pulmonara interstitiala ->nu. atc anti Jo1 (anti-histidil-tARN sintetaza-IgG)

d) papule Gottron

e) semnul salului

-Anticorpii anti-M2 mai sunt asociati cu: DM clasica, rash in V, crestere exagerata a cuticulei

53. Infiltratul inflamator in DM e localizat: /71

a) perifascicular

b) perivascular

c) perimisial ->(sursele luasera corect si asta, dar nuj csz)

d) endomisial -> asta in PM, nu DM.

e) interfascicular

54. Care dintre urmatoarele leziuni tegumentare sunt prezente in DM: /67

a) edem palpebral
b) eruptii eritemato-papulare

c) eritem periunghial -> se intalnesc telangiectazii periunghiale, nu eritem.

d) eritem nodular

e) alopecie

55. Afectarea musculara in PM se caracterizeaza prin: /66

a) debut brusc ->nu. debut insidios.

b) afectare simetrica

c) interesarea muschilor flexori ai gatului

d) afectarea muschilor oculomotori

e) rar afectarea centurii pelvine ->predominant

-Musculatura distala e afectata mai rar (25% din pacienti).

-Muschii faciali, oculomotori si masticatori raman indemni, cu exceptia asocierii cu miastenia gravis.

-Afectarea musculara e predominant proximal, la niv centurilor (pelvina si scapulara), bilat, simetric.

56. Disfagia din PM e cauzata de: /66

a) afectarea musculaturii striate faringiene

b) disfunctia sfincterului esofagian inferior

c) disfunctia sfincterului esofagian superior

d) afectarea musculaturii laringelui

e) toate de mai sus

-Interesarea musculaturii faringelui posterior in 20% din cazuri=> disfagie inalta si uneori false cai ce
expun la pneumonie de aspiratie, motiv pt care disfagia e un factor de prognostic sever!

-DIFERENTA intre miozita si sclerodermie:

 in miozita: e afectata mm. striata, disfunctia SES (sf esof sup)=> disfagie inalta

 in sclerodermie: e afectata mm. neteda, disfunctia SEI (sf esof inf)=> disfagie joasa
Boala mixta de tesut conjunctiv
57. *Alegeti afirmatia adevarata referitoare la BMTC: /80

a) atc anti U1-RNP au aspect patat la imunofluorescenta indirecta

b) atc anti U1-RNP sunt imunoglobuline de tip IgA indreptate impotriva unei proteine de 68 de
kDa a complexului U1-RNP ->sunt de tip IgG

c) titruri mai mici de 1 : 1600 reprezinta criteriul serologic obligatoriu pt BMTC ->mai mari

d) FR e prezent la 20% din pacienti, in special la cei cu forme erozive de artrita ->50-70%

e) atc anti-cardiolipina nu apar in BMTC ->lipsesc atc anti-ADNdc si antc anti-Smith!

58. *In BMTC sunt adevarate urmatoarele afirmatii, CU EXCEPTIA:

a) se asociaza cu prezenta titrurilor inalte de atc anti U1-RNP

b) se asociaza cu prezenta endocarditei infectioase

c) afectarea renala e inaugurala si severa

d) poate fi prezenta nevralgia de trigemen

e) afectarea renala e rara

59. *Pentru tratamentul manifestarilor musculo-scheletale in BMTC, pot fi indicate urmatoarele


terapii: /81

a) hidroxiclorochina

b) AINS

c) methotrexat

d) glucocorticoizi

e) toate de mai sus

-Artralgiile si artritele neerozive: AINS.

-Daca sunt forme persistente: doze mici de GC sau antimalarice de sinteza (hidroxiclorochina=Plaquenil).

-Artrite erozive, deformante: medicamente utilizate in PR (poliartrita reumatoida): methotrexat,


leflunomida.

-Fenomen miozitic acut, cu febra: dozde mari de GC, methotrexat, azathioprina, Ig i.v.
60. Ce afirmatii considerati NEadevarate in BMTC: /79

a) afectarea pleurala frecventa cu epansament in cantitate mare si evolutie nefavorabila

b) hipertensiune arteriala pulmonara prin proliferare endovasculara

c) rash-ul malar, fotosensibilitatea si alopecia sunt prezente daca se suprapune o forma de LES

d) fenomenul Raynaud asociat BMTC nu determina ulceratii

e) afectare renala rara prin glomerulonefrita membranoasa

-Mai frecventa e fibroza pulmonara interstitiala, afectarea pleurala nu e chiar asa frecventa si
revarsatele sunt mici!

-Fenomenul Raynaud in formele severe determina ulceratii ale pulpei degetelor, sclerodactilie, calcinosis
cutis.

61. Care dintre urmatoarele manifestari hematologice pot fi intalnite in BMTC? /80

a) leucocitoza ->nu. leucopenie

b) anemia normocroma normocitara

c) limfopenia

d) trombocitoza ->nu. trombocitopenie

e) toate de mai sus

-Anemie usoara inflamatorie, rar hemolitica autoimuna, leucopenie, limfopenie. Trombocitopenie


mediata imun sau purpura trombocitopenica, mai rar si pot fi cu atc anti-fosfolipidici.

62. Care din urmatoarele manifestari hematologice pot fi intalnite in BMTC: /80

a) anemia hemolitica autoimuna ->rar

b) prelungirea timpului partial de tromboplastina

c) limfopenia

d) trombocitoza

e) tulburari de coagulare ? ->pt ca apare trombocitopenie

63. *Care din urmatoarele NU reprezinta un criteriu de diagnostic pt BMTC: /81

a) fenomenul Raynaud
b) acroscleroza

c) artrita eroziva simetrica a articulatiilor mici

d) edemul mainilor

e) prezenta anticorpilor anti U1-RNP

-Criterii clinice: edem maini, acroscleroza cu/fara sclerodactilie, fenom. Raynaud, miozita, sinovita.

-Criteriu serologic: atc anti-U1-RNP > 1 : 1600

-Dg poz => OBLIGATORIU criteriu serologic + minim 3 criterii clinice!

64. *Manifestarile pulmonare in BMTC sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: /79

a) hipertensiune arteriala pulmonara

b) revarsate pleurale mici, cu caracter de exudat

c) fibroza pulmonara interstitiala

d) cresterea DLCO ->Nu. Scaderea DLCO<70% (disfunctie restrictiva, fibroza pulm)

e) dispnee de efort

65. Alegeti manifestarile clinice ce apartin BMTC:

a) edem digital si sclerodactilie

b) fenomen Raynaud

c) hipertensiune arteriala pulmonara

d) glomerulonefrita proliferativa difuza

e) nevralgia trigeminala

-Poate aparea glomerulonefrita membranoasa, dar afectiunea renala e NEobisnuita pt ca atc anti
U1-RNP au rol protector renal!

66. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tabloul clinic al BMTC:

a) e prezenta doar sinovita non-eroziva ->poa’ sa fie si eroziva la forme cu FR prezent

b) majoritatea pacientilor dezvolta sindrom Raynaud in evolutie

c) afectarea pulmonara e rara

d) miocardita e cea mai frecventa afectare cardiaca ->nu. pericardita e cea mai frecv
e) debuteaza de obicei inainte de 35 de ani ->da. intre 15-35 de ani

67. Criteriile de diagnostic pozitiv in BMTC sunt: /81

a) edem pufos al mainilor

b) fenomen Raynaud

c) proteinurie >0.5 g/24 h -> asta e la LES (afectare renala)

d) titru atc anti U1-RNP > 1 : 1600

e) toate de mai sus

68. Tratamentul manifestarilor musculoscheletale in BMTC presupune: /81

a) methotrexat in artralgiile si artritele non-erozive

b) in artritele erozive, deformante se recomanda Leflunomid

c) administrarea corticoterapiei in prezenta fenomenului miozitic acut

d) glucocorticoizi de prima linie in prezenta mialgiilor, fara a asocia miozita

e) antimalarice de sinteza in formele de artrita non-eroziva

-Artralgiile si artritele neerozive: AINS.

-Daca sunt forme persistente: doze mici de GC sau antimalarice de sinteza (hidroxiclorochina=Plaquenil).

-Artrite erozive, deformante: medicamente utilizate in PR (poliartrita reumatoida): methotrexat,


leflunomida.

-Fenomen miozitic acut, cu febra: dozde mari de GC, methotrexat, azathioprina, Ig i.v.

69. *Care din urmatoarele elemente clinice NU se regaseste in tabloul clinic al BMTC:

a) edem digital cu aspect patognomonic de “puffy hands”

b) sclerodactilia

c) nevralgia trigeminala

d) glomerulonefrita proliferativa difuza

e) fotosensibilitatea

70. Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la BMTC:


f) atc anti U1-RNP au aspect patat la imunofluorescenta indirecta

g) atc anti U1-RNP sunt imunoglobuline de tip IgA indreptate impotriva unei proteine de 68 de
kDa a complexului U1-RNP

h) titruri mai mici de 1 : 1600 reprezinta criteriul serologic obligatoriu pt BMTC

i) FR e prezent la 20% din pacienti, in special la cei cu forme erozive de artrita

j) atc anti-cardiolipina pot fi prezenti in BMTC

71. Manifestari cardiace asociate BMTC:

a) frecvent miocardita

b) defect de sept atrial

c) insuficienta ventriculara stanga ->Nu. IVD (prin suprasolicitarea VD secundar HTAP)! =>ICD

d) prolaps de valva mitrala

e) pericardita cel mai frecvent

72. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre anticorpii anti U1-RNP:

a) prezenta lor la pacientii cu BMTC creste riscul de boala renala severa ->din contra,rol protector

b) reprezinta un criteriu obligatoriu pt diagnosticul pozitiv al BMTC

c) nu sunt prezenti in sindroamele overlap

d) cresterea titrurilor se coreleaza cu gradul de activitate

e) prezinta aspect patat in imunofluorescenta indirecta

73. Care din urmatoarele manifestari pulmonare sunt rar intalnite in BMTC:

a) hipertensiunea arteriala pulmonara

b) boala tromboembolica

c) fibroza pulmonara interstitiala

d) afectarea pleurala

e) hemoragia alveolara

74. Dpdv imunologic, in BMTC intalnim: /80


a) CIC scazute ->Nu. Sunt adesea crescute

b) hipergamaglobulinemie, de tip IgG

c) hipergamaglobulinemie, de tip IgM

d) complement seric scazut ->Complementul e N / crescut. Poate fi si scazut.

e) atc anti U1-RNP in titru > 1 : 1600

Poliartrita reumatoida
75. Urmatorii anticorpi sunt intalniti de regula in PR: /125

a) atc anti-peptide citrulinate (atc anti-CCP)

b) atc anti-Sm ->LES

c) factor reumatoid ->prezent la 60-80% dintre pacientii cu AR

d) atc anti-Scl 70 ->Sclerodermie

e) atc anti U1-RNP ->Boala mixta de tesut conjunctiv

-Atc anti CCP=biomarkerii cu cea mai inalta specificitate! Sunt prezenti cu pana la 14 ani anterior
debutului afectiunii, in sangele pacientilor ce vor dezvolta AR.

76. *Modificarile radiologice in PR caracteristice stadiului III sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: /138

a) subluxatii si devieri

b) osteoporoza

c) anchiloza osoasa -> DOAR in stadiul 4!

d) leziuni distructive ale osului si cartilajului

e) calcificari

Stadializarea dupa criteriile Steinbrocker (modificari radiologice in PR)

I. Stadiul 1: fara leziuni distructive, eventual osteoporoza


II. Stadiul 2: osteoporoza, cu / fara eventuale leziuni distructive osoase si cartilaginoase usoare;
deformarile sunt absente, dar poate fi prezenta limitarea mobilitatii, atrofii mm. de vecinatate.

III. Stadiul 3: osteoporoza, leziuni distructive ale osului si cartilajului; apar deformari: subluxatii si
devieri, dar fara anchiloza fibroasa / osoasa; atrofii mm. extensive; posibil noduli subcutanati.

IV. Stadiul 4: stadiul 3 + anchiloza osoasa

77. *Care din urmatoarele variante NU e considerata criteriu de diagnostic pt PR: /140

a) redoare matinala >60 min

b) redoare matinala <60 min

c) minim 3 sedii articulare

d) artrita simetrica

e) rash malar ? - nici asta nu e. Daca e CM=> si e)

Criteriile ARA (American Rheumatism Association) pt dg poz al PR:

 redoare matinala >60 min, persistand minim 6 saptamani

 artrita in minim 3 sedii articulare, simultane

 artrita articulatiilor mici ale mainilor: metacarpo-falangiene / interfalangiene proximale

 artrita simetrica, persistenta minim 6 saptamani

 noduli reumatoizi

 factor reumatoid +

 semne radiologice caracteristice: osteoporoza juxtaarticulara, eroziuni marginale


Dg pozitiv => cel putin 4 / 7 criterii !

78. Nodulii reumatoizi: /134

a) sunt localizati pe suprafetele de extensie

b) pot determina scleromalacie perforans /136

c) se asociaza cu prezenta vasculitei si a factorului reumatoid

d) apar in formele benigne de boala

e) toate de mai sus

Nodulii reumatoizi:
 sunt prezenti la aprox 1/3 pacienti

 pe suprafetele de extensie

 dimensiuni variabile si consistenta moale / dura

 mobili fata de tesuturile subiacente / aderenti la periost

 factorul precipitant: trauma locala

 histologic prezinta o zona centrala necrotica, marginita de o zona de fibroblasti asezati sub
forma de palisada, histiocite si macrofage

 COMPLICATII: fistulizarea nodulilor cu aparitia ulcerelor cutanate si suprainfectie

79. Nodulii reumatoizi se caracterizeaza prin: /140

a) dispunere la nivelul suprafetelor de extensie

b) consistenta moale sau dura

c) mobilitate pe planurile profunde

d) dispunere pe planurile de flexie

e) formare la nivel pulmonar

80. Tratamentul cu MTX in PR: /149

a) se utilizeaza in doza de 7,5-20mg/zi ->7,5-20mg pe saptamana, NU pe zi!

b) se asociaza cu administrarea de acid folic 5mg/saptamana

c) se monitorizeaza valorile transaminazelor hepatice inainte si la fiecare 4-8 saptamani de la


administrare

d) se poate administra in monoterapie dar si in terapie combinata

e) toate de mai sus

81. PR se caracterizeaza prin:

a) durere si redoare matinala cu o durata de minim 10 min e caracteristica

b) eritemul tegumentelor supraiacente e un element caracteristic in PR

c) afectare articulara de tip inflamator

d) afectare de tip eroziv


e) tumefactia si caldura locala nu sunt caracteristice in PR

82. Care din urmatoarele afirmatii despre PR e FALSA:

a) afectarea articulara e simetrica

b) prezenta FR se coreleaza cu severitatea bolii /146

c) artrita e nedeformanta, neeroziva

d) in stadiul III radiologic apare anchiloza

e) atc anti-CCP apar frecvent anterior afectarii articulare

83. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre afectarea coloanei vertebrale in PR: /134

a) segmentul toracal reprezinta zona de electie pt afectarea axiala

b) segmentul cervical reprezinta zona de electie pt afectarea axiala

c) e intalnita de regula in primul an de evolutie

d) poate determina listezis si subluxatii

e) poate determina tetrapareza

-Afectarea coloanei vertebrale cervicale este tardiva, dupa 10 ani de boala

-Listezis (spondilolistezis)= alunecare inspre in fata a unei vertebre fata de vertebra subiacenta

-Tetrapareza (tetrapareza spastica / boala Little)=sindrom de neuron motor central= forma de paralizie
cerebrala, cu afectarea tuturor membrelor

84. Sunt modificari radiologice identificabile in PR: /138, 140

a) tumefactia partilor moi periarticulare

b) ingustarea spatiilor articulare

c) condrocalcinoza

d) osteoporoza juxta-articulara

e) eroziunile marginale si geodele

-*Legat de b), n-am gasit exact specificat in carte, mai mult zice pe la artroze de ingustarea sp articular,
DAR eu prin notite de la stagii/cursuri mi-am notat ca apare in faza 2 (faza infiltrativ-proliferativa)
reducerea sp artic

-Modificari radiologice:
 tumefierea partilor moi periarticulare, din cauza edemului, exudatiei si proliferarii sinoviale,

 cresterea transparentei epifizelor la niv articulatiilor MCF, IFP, MTF cu aspectul de osteoporoza
“in banda”/”tigrata”

 leziuni radiologice caracteristice apar in stadii tardive, distructive ale bolii:

o eroziuni

o geode

o pensari ale interliniului articular

85. Afectarea pulmonara in PR se poate manifesta prin: /135

a) hipertensiune arteriala pulmonara

b) boala pulmonara nodulara

c) fibroza interstitiala secundara tratamentului cu Metotrexat

d) fibroza interstitiala secundara tratamentului cu Hidroxiclorochina

e) hemoragie alveolara

 Pleurezie

 Pneumonie interstitiala

 Boala obstructiva respiratorie

86. Poliartrita reumatoida stadiul II clinico-radiologic implica: /138 ? Nu s sigura


a) eroziuni osoase

b) condrocalcinoza

c) periostita

d) ingustare de spatiu articular

e) deformari articulare ->sunt absente! apar din std 3


Sindromul Sjogren
87. Urmatoarele leziuni cutanate pot indica vasculita la un pacient cu Sindrom Sjogren: /157

a) purpura vasculara

b) hemoragiile subunghiale ->LES, PR

c) leziunile urticariene

d) lichenul plan ->LES

e) telangiectaziile ->LES, Sclerodermie, PM/DM

-Manifestari vasculitice: purpura palpabila, fenomen Raynaud, ulceratii, eruptii urticariene, eritem
nodos, livedo reticularis, paniculita granulomatoasa

88. Evaluarea hiposecretiei lacrimale in Sindromul Sjogren se face prin: /158

a) testul Schober ->Spondilartrite

b) testul ruperii filmului lacrimal

c) coloratia roz Bengal

d) testul Schirmer

e) niciuna de mai sus

89. *Intre manifestarile extraglandulare, in Sindromul Sjogren regasim urmatoarele, CU EXCEPTIA:

a) keratoconjunctivita sicca =afectare glandulara, NU extraglandulara /156

b) vasculita leucocitoclazica

c) xerotrahee =uscaciunea traheei

d) cistita interstitiala

e) fenomen Raynaud

90. *Manifestarile extraglandulare in Sindromul Sjogren sunt: /157

a) blefaroconjunctivita sicca
b) parotidita acuta

c) vasculita leucocitoclazica

d) kertoconjunctivita sicca

e) dispareunie

91. Urmatoarele manifestari extraglandulare pot aparea in Sindromul Sjogren: /157

a) artrite simetrice, frecvent erozive

b) acidoza tubulara distala

c) neuropatia senzitiva pura

d) risc de limfoproliferare inferior altor boli autoimune

e) fenomen Raynaud

-Legat de d) Risc f mare pt dezboltarea unui limfom malign! (pt ca au loc infiltrari limfo plasmocitare >)

92. *Care din urmatorii anticorpi NU fac parte din criteriile de diagnostic pt Sindromul Sjogren?

a) atc anti-Ro

b) atc anti-RNP ->BMTC

c) atc antinucleari

d) atc anti-La

e) FR

93. Care dintre urmatorii anticorpi fac parte din criteriile de diagnostic pt Sindromul Sjogren?
A. Atc anti-Ro
B. Atc anti-RNP
C. AAN
D. Atc anti-La
E. FR

-Profil imunologic S. Sjogren: /159

 atc anti-Ro (SSA)

 atc anti-La (SSB)

 FR prezent
 AAN (atc anti-nucleari) la titru > 1 : 320

94. Care din urmatoarele medicamente pot fi utilizate in tratamentul manifestarilor de tip
glandular in scopul stimularii secretiei? /160

a) hidroxiclorochina

b) cevimelina

c) azatioprina

d) glucocorticoizii

e) pilocarpina

95. Factorii de prognostic nefavorabil in Sindromul Sjogren sunt: /160

a) nivelurile crescute de C4

b) purpura

c) nivelurile scazute de C4

d) crioglobulinemia mixta

e) cresterile enzimelor de citoliza hepatica

+ glomerulonefrita!

96. Care din urmatoarele manifestari sunt predictive pt o evolutie nefavorabila in Sindromul
Sjogren? /160

a) vasculita

b) hipocomplementemia

c) atc anti-Ro

d) atc anti-La

e) glomerulonefrita

97. *Alegeti afirmatia corecta referitoare la diagnosticul Sindromului Sjogren: /159

a) prezenta autoanticorpilor anti-Ro si/sau anti-La e obligatorie

b) scintigrafia de glande parotide prezinta cea mai inalta specificitate


c) infectia cu virus hepatitic B e un criteriu de excludere ->infectia cu VHC, NU VHB!

d) biopsia de gl salivare minore se realizeaza la nivelul mucoasei sublinguale

e) sarcoidoza reprezinta un diagnostic de excludere

-Legat de a): Nu, ori sunt prezenti atc anti-Ro(SSA) si/sau atc anti-La(SSB), ori FR prezent + titru
AAN>1:320.

-Legat de b),d): Biopsia gl salivare minore e standardul de aur pt dg S. Sjogren! – practicata la niv gl saliv
mici ale buzei inf : sialadenita limfocitica multifocala- mai mult de un focus limfocitar=aglomerare de
minim 50 limfocite / 4 mm2 de tesut glandular

-Legat de e): Criterii de excludere: infectie VHC, istoric de iradiere a regiunii cervicale, SIDA, limfom,
sarcoidoza, amiloidoza, utilizarea de droguri anticolinergice.

98. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la investigarea Sindromului Sjogren folosind coloratia roz
Bengal: /158

a) reprezinta standardul de aur in dg Sindromului Sjogren

b) identifica prezenta keratoconjunctivitei sicca

c) nu necesita examinare ulterioara cu lampa cu fanta

d) poate diferentia intre Sindr. Sjogren primar si cel secundar

e) colorantul se fixeaza la nivelul epiteliului conjunctival si cornean

-Standardul de aur in dg S. Sjogren = biopsia glandelor salivare minore

99. Afectarea renala in Sindromul Sjogren e caracterizata prin: /157

a) cistita hemoragica ->Nu. Cistita interstitiala

b) pielonefrita

c) nefropatia tubulointerstitiala

d) acidoza tubulara distala

e) mai rar, glomerulonefrita membranoasa ->apare, dar nu zice ca e rar ?

100. Dintre manifestarile gastrointestinale, in Sindromul Sjogren regasim: /157

a) disfagie

b) hiperclorhidrie ->Nu. Hipoclorhidrie!


c)gastrita atrofica
d) ciroza biliara primitiva

e) toate de mai sus

101. *Care din urmatoarele afirmatii legate de tratamentul Sindromului Sjogren e FALSA:

a) afectarea articulara necesita administrarea de antimalarice de sinteza

b) pilocarpina hidroclorid e utilizata in principal pt ameliorarea xeroftalmiei /160

c)glucocorticoizii sunt recomandati in prezenta glomerulonefritei sau vasculitei


d) cazurile severe de keratoconjunctivita sicca pot beneficia de transplant de cornee

e) e recomandata evitarea anticolinergicelor si antidepresivelor triciclice

-Afectarea articulara necesita AINS, iar cazurile refractare la AINS: antimalarice de sinteza
(hidroxiclorochina=Plaquenil)

-GC sunt indicati pt: glomerulonefrita, pneumopatie interstitiala, neuropatie, vasculita.

-Cazurile severe de keratoconjuctivita sicca pot beneficia pe lg transplant de cornee si de: tarsorafia
laterala partiala si cauterizari.

-Evitarea medicamentelor cu potential antisecretor: anticolinergice, antidepresive triciclice, IMAO,


benzodiazepine, B-blocante, antihistaminice.

-Pilocarpina hidroclorid e utilizata pt ameliorarea xerostomiei (pt ca stimuleaza secretia salivara),


alaturi de cevimeline hidroclorid.

102. *Care din urmatoarele afirmatii legate de Sindromul Sjogren e corecta:

a) Sindromul Sjogren primar asociaza frecvent poliartrita reumatoida ->secundar

b) caracteristica principala e infiltratul limfoplasmocitar la nivelul gl endocrine ->exocrine

c)unii pacienti asociaza prezenta factorului reumatoid


d) hipofunctia glandulara e manifestata doar prin xerostomie si xeroftalmie

e) hipergamaglobulinemia e rar intalnita ->frecvent

-Legat de d): Nu. Are loc afectarea si a altor glande: la nivel traheobronsic (=>xerotrahee), gastric,
pancreatic, cutanat, vaginal (=>dispareunie) /156

103. Care din urmatoarele anomalii biologice NU se regasesc la pacientii cu Sindrom


Sjogren? /158
a) hipogamaglobulinemie ->Apare hipergamaglobulinemie.

b) crioglobuline ->Da. Apare crioglobulinemie mixta de tip II

c) CRP crescut ->In Sindromul Sjogren PCR/CRP e NORMALA! (desi VSH-ul e crescut)

d) hipocomplementemie

e) titru crescut FR

104. Explorarile paraclinice in Sindromul Sjogren pot evidentia: /158

a) hipergamaglobulinemie de obicei

b) CRP crescut

c)anemie normocroma, normocitara


d) atc anti-Ro si/sau anti-La

e) hipopotasemie

105. *Dpdv imunologic, caracteristic pt Sindromul Sjogren sunt: /158

a) AAN de tip patat

b) atc anti-fibra musculara neteda

c)atc anti-Ro
d) atc anti-La

e) toate de mai sus

106. *Criteriul de diagnostic histopatologic in Sindromul Sjogren implica: /159

a) prezenta infiltratului celular cu PMN in parenchimul glandular salivar


b) infiltrat celular limfocitar perivascular

c)sialadenita limfocitara multifocala


d) focus limfocitar pe o arie de 1mm2 ->Nu. Pe o arie de 4 mm2

e) imunofenotiparea limfocitelor B
Grile noi care nu erau trecute:

107. Precizati care din urmatoarele NU reprezinta efect secundar al terapiei cronice cu
glucocorticoizi:

a) osteoporoza

b) hiperkaliemie

c)diabet zaharat
d) hipercalcemie

e) sindrom Cushing

f) cataracta

108. Precizati efectele secundare terapiei cronice cu glucocorticoizi:

a) osteoporoza

b) cataracta

c)limfopenie
d) sindrom Cushing

e) diabet zaharat

f) hiperkaliemie

109. *Sindromul Raynaud poate fi prezent la pacientii cu:

a) poliartrita reumatoida

b) scleroza sistemica
c)LES
d) boala mixta de tesut conjunctiv

e) toate afirmatiile sunt corecte

110. Referitor la manifestarile extra-articulare in PR sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a) Nodilii reumatoizi apar in formele de PR cu evolutie indelungata

b) Hepatomegalia si splenomegalia sunt frecvente


c)Neuropatia periferica poate fi determinata de inflamatia vasa nervorum
d) Afectarea digestiva este cel mai frecvent urmare a terpaiei cu AINS si cortizonice

e) Afectarea oculara poate fi consecinta tratamentului cu MTX

111. Criteriile de dg pozitiv pt sclerodermie sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

a) Sindr Raynaud
b) Induratie tegumentara
c) Calcinoza subcutanata
d) Artrita eroziva
e) Rash “in ochelari”

112. Sediile articulare implicate frecvent in LES sunt:

a) Sacroiliace

b) Metacarpofalangiene
c) Interfalangiene proximale

d) Jonctiune toraco-lombara

e) Radio-cubito-carpiene

113. *Tratamentul fenomenului Raynaud presupune:

a) metotrexat

b) nifedipine

c)glucocorticoizi
d) glucozamina

e) leflunomid
Grile Licenta
1. Factorii care prezic un prognostic negativ pentru progresia artritei reumatoide sunt:
A. afectarea articulară asimetrică a articulațiilor mici
B. factori reumatoizi și ACPA pozitivi
C. mai puțin de 4 articulații tumefiate
D. PCR <5g/dl
E. sexul masculin

2. Care afirmații sunt adevărate referitor la complicațiile extraarticulare din artrita reumatoidă?
A. bronșiolita obliterantă este frecventă
B. amiloidoza apare în primii ani de diagnostic
C. scleromalacia perforans este o complicație pulmonară frecventă
D. subluxația atlanto-axială poate determina compresie medulară
E. poate apărea endocardita Libman Sacks

3. Care dintre următoarele variante referitoare la investigațiile din spondilita anchilozantă este
falsă:
A. VSH și PCR sunt uneori mărite
B. testarea HLA-B27 este suficientă diagnostică
C. radiografia poate evidenția eroziuni și pierderea conturului articulațiilor sacro-iliace
D. radiografia poate evidenția calcificarea ligamentelor intervertebrale
E. entezita este evidențiată prin IRM

4. Care dintre următoarele variante referitoare la afectarea articulară periferică în spondilita


anchilozantă este adevărată:
A. este poliarticulară
B. afectează predominant articulațiile mici
C. afectarea șoldului duce la fixare în abducție
D. este asimetrică
E. este simetrică

5. Selectați afirmația adevărată vizând afectarea sistemului nervos în lupusul eritematos sistemic:
A. tulburările psihice severe sunt frecvente
B. leziunile pot fi determinate de microvasculopatia non-inflamatorie, tromboze, vasculită
C. are prognostic favorabil, neinfluențând supraviețuirea
D. apare la mai puțin de 10% din cazuri
E. impune tratament cu corticoizi în doze mici

6. Care afirmații sunt adevarate cu privire la etiopatogeneza artritei reumatoide?


A. patogenia este multifactorială fiind implicați diverși factori genetici și de mediu
B. există o asociere puternică între susceptibilitatea la artrita reumatoidă și haplotipul HLA B27
C. prezența epitopului comun în HLA-DRB1 poate predispune la dezvoltarea ACPA
D. fumatul scade riscul de apariție a artritei reumatoide
E. factorii reumatoizi sunt autoanticorpi ce țintesc porțiunea Fc a imunoglobulinei G

7. Prezența factorilor reumatoizi în artrita reumatoidă are următoarele semnificații:


A. titrul ridicat implică sinovită persistent activă
B. formele seropozitive de artrită reumatoidă tind să aibă un tip mai limitat de sinovită
C. factorii reumatoizi au cea mai mare specificitate și sensibilitate pentru diagnostic
D. absența factorilor reumatoizi poate exclude boala
E. leziunile articulare sunt generate de un titru persistent ridicat al factorilor reumatoizi

8. Afectarea tipică în artrita reumatoidă constă în:


A. oligoartrită periferică asimetrică
B. debutul rapid instalat în decurs de câteva zile apare în 65% din cazuri
C. poliartrită periferică progresivă simetrică
D. artita reumatoidă apare la pacienți cu vârsta cuprinsă între 30 și 50 de ani
E. debutul tipic este sub forma reumatismului palindromic

9. Afectarea articulară în artrita reumatoidă constă în:


A. hiperflexie fixă „ în gât de lebădă”
B. deviere ulnară și subluxație palmară a articulațiilor MCF
C. hiperextensie fixă „ în butonieră”
D. aspect de degete “ în ciocan”
E. toate afirmațiile de mai sus

10. Criteriile de clasificare ACR/EULAR 2010 pentru artrita reumatoidă presupun existența:
A. 2-10 articulații medii/mari, FR pozitivi în titru scăzut, ACPA pozitivi în titru scăzut, CRP și VSH
normal și o durată ˂ 6 săptămâni a simptomelor
B. 4-10 articulații mici, FR pozitivi în titru mare sau ACPA pozitivi în titru mare, CRP normal și
VSH normal
C. 10 articulații și cel puțin o articulație mică, FR pozitivi în titru scăzut și ACPA pozitivi în titru
scăzut și o durată a simptomelor ≥6 săptămâni
D. 1-3 articulații mici, FR și ACPA pozitivi în titru mare, PCR anormal și o durată a simptomelor ≥
6 săptămâni
E. 1 articulație medie/mare, PCR anormal, VSH anormal, durata simptomelor ≥6 săptămâni

11. Următoarele afirmații despre terapia medicamentoasă în artrita reumatoidă sunt false:
A. abordarea treat to target permite optimizarea și intensificarea terapiei cu doze eficiente de
csDMARD
B. metotrexatul este medicamentul de bază în terapia artritei reumatoide și poate fi continuat
pe perioada sarcinii
C. osteoporoza se poate dezvolta în decurs de 3 luni la utilizarea glucocorticoizillor în doze de
peste 7,5mg/zi
D. leflunomida se utilizează în doza de 20mg/zi, cu scăderea dozei dacă diareea este o problemă
E. adalimumabul repezintă o proteină de fuziune IgG1-receptor p75 de TNFα complet
umanizată

12. Care dintre următoarele aspecte sunt specifice pentru spondilartrite:


A. FR pozitiv
B. test HLA-B27 poztiv
C. sacroiliita
D. anticorpi antipeptide ciclice citrulinate (ACPA)
E. inflamația entezei

13. Care dintre următoarele variante reprezintă manifestări extraarticulare în spondilartrita:


A. psoriazis
B. tromboza venoasă profundă
C. sclerodactilia
D. aortita
E. uveita

14. Care dintre următoarele aspecte cilnice ale lombalgiei reprezintă criterii pentru
diagnosticarea spondilitei anchilozante (SA):
A. debut insidios
B. vârsta de debut <25 ani
C. vârsta de debut <45 ani
D. ameliorare în repaus
E. amelioare la efort

15. Care dintre următoarele aspecte referitoare la spondilartrita axială sunt adevărate:
A. este obiectivată imagistic prin prezența osteofitelor vertebrale
B. include strict formele cu modificări radiografice ale articulațiilor sacroliliace
C. reprezintă o patologie inflamatorie a articulațiilor sacroiliace decelabilă prin IRM
D. apare la 1% din populație
E. poate implica și articulații fibroase și sinoviale ale coloanei vertebrale

16. Care dintre următoarele variante referitoare la tratamentul spondilitei anchilozante sunt
adevarate:
A. antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) pot îmbunătăți simptomele și semnele
B. sulfasalazina este utilizată pentru afectarea spinală
C. blocanții de TNF alfa sunt utilizați daca AINS au eșuat
D. blocantul IL-6 este o opțiune alternativă în spondilartrite
E. sulfasalazina este utilizată pentru artrita periferică

17. Care dintre următoarele variante reprezintă forme clinice ale artropatiei psoriazice:
A. oligoartrita
B. artrita coxo-femurală
C. artrita interfalangiană proximală
D. spondiloza
E. artrita mutilantă

18. Care dintre următoarele variante reprezintă etiologii frecvente ale artritei reactive:
A. virus hepatitic B
B. Chlamydia trachomatis
C. Staphylococcus aureus
D. Ureaplasma urealyticum
E. Yersinia enterocolitica

19. Indicați caracteristicile artritei lupice:


A. cea mai frecventă manifestare clinică
B. afectare simetrică
C. interesare a articulațiilor mici
D. eroziunile osoase sunt frecvente
E. tablou similar artritei reumatoide

20. Afectarea pleuro-pulmonară în lupusul eritematos sistemic se traduce prin:


A. pleurezii recurente
B. pneumonita
C. fibroză pulmonară rareori
D. disfuncție respiratorie obstructivă
E. hemoragii intrapulmonare asociate vasculitei
Răspunsuri:
1. B
2. D
3. B
4. D
5. B
6. ACE
7. AE
8. CD
9. BD
10. BCD
11. BE
12. BCE
13. ADE
14. ACE
15. CDE
16. ACE
17. AE
18. BDE
19. ABCE
20. ABCE

Potrebbero piacerti anche