Boala lui Marek

Boala lui Marek

1. Definitie
Boala lui Marek = boala neoplazica
limfoproliferativa ce afecteaza
pasarile, caracterizata prin infiltratii
celulare mononucleare si
dezvoltarea de limfoame, in principal
in nervii periferici, gonade, iris,
muschi, organe si piele.
2. Etiologie
BM este cauzata de un herpesvirus din
subfamilia Alphaherpesvirinae -
Genul Marvidivirus

Exista 3 serotipuri ce pot determina boala:

serotipul 1 – se cultiva pe fibroblaste
embrionare de rata sau culturi renale
de pui si produce placi de
dimensiuni mici
serotipul 2 – se cultiva pe fibroblaste
embrionare de pui si produc placi de
dimensiuni moderate
serotipul 3 - se cultiva pe fibroblaste
embrionare de pui si produc placi de
dimensiuni mari
3. Caractere epizootologice

• Rezistenta virusului: - intre 4-16 saptamani:

- 10 zile in asternut
- 4 saptamani in scavmele foliculilor plumiferi
- 8 saptamani pe particulele de praf
• Receptivitate – gainile(unde receptivitatea variaza in functie de rasa si

varsta) dar si curca, fazan, prepelita, rata, canar, vultur

• Surse de infectie:
- pasarile bolnave: care elimina viusul prin cruste, pene, secretii, excretii
- materiile fecale
- secretii si excretii

Cai de infectie: respiratorie, digestiva, cutanata, ectoparaziti

4 . Patogeneza
• Virusul bolii lui Marek
«
•
ORGANISM • ¨ replicare in celulele limfoide din splina
ficat
«
• bursa lui Fabricius
insotita de citoza limfocitelor
hiperplazie a celulelor reticulare

• Lf B -----------> efect citolitic•

¨ infectie acuta•
¨ patrunderea monocitelor
in sange, activarea celulelor reticulare, acumulare de macrofage,
infiltratie cu celule limfocitare
acumulare de macrofage

• Lf T -----------> actiune latenta cu capacitate de transformare maligna

5. Clinic - forma cronica

 localizarea neurala – astenie

progresiva, incoordonari in
mers si schiopaturi (la un
singur picior si se evidentiaza
cand pasarea alearga) • ¨ ataxii,
paralizii flasce sau fenomene
asimetrice de convulsive onico-
clinice
 nervii picioarelor:
- ridicarea sau extensia exagerata
inainte sau lateral a unuia sau a
ambelor membre (pas de
balerina)
- flexarea exagerata si sacadata a
picioarelor
- pierderea echilibrului
- contractii spastice ale degetelor
- sprijin pe jarete
- paralizia picioarelor
5. Clinic - forma cronica
 Nervii cranieni sau cervicali: gat
deviat capul ia pozitii de
opistotonus sau terticolis
 localizarea oculara (ochi de sticla,
ochi de peste, ochi cenusiu, boala
ochiului perlat) – afecteaza gainile
de 6-10 saptamani si se manifesta
prin tulburari oculare
(iridociclocoroidita infiltrativa
limfocitara)
- pete cenusii • ¨ se maresc,
conflueaza • ¨ decolorarea inregului
iris pana la culoarea cenusie
albastrui •
¨ modificarea formei
pupilei ajungand ovala,
triunghiulara, stelata etc. •¨ scade
acuitatea vizuala • ¨ cecitate •
¨ slabire •
¨
moarte prin inanitie
5. Clinic - forma cronica
 localizare viscerala – are o evolutie lenta, se caracterizeaza prin :
anemie progresiva, scaderea oautului, ascita cu deformarea
abdomenului ( pozitie de pinguin)

 localizare cutanata – are o evolutie ascunsa si cu o mortalitate sub

15%. Boala se manifesta prin proliferarea foliculilor plumiferi, cu
ingrosarea pielii •
¨ devine plisata (« piele de broasca »).
- leziunile sunt loclizate in regiunea tarso- metatarsiana si digitala

 localizarea viscerala, neurale, la nivelul gonadelor

 In forma acuta a bolii, este afectata starea generala a pasarii ( sunt

abatute, stau izolate, refuza hrana) si au o distonie abdominala.
6. Morfopatologic
 forma clasica neurala,
principalele leziuni se
gasesc la nivelul nervilor
periferici dar mai ales la
plexurile nervoase - (nervii
apar ingrosati uniform, cu
aparitia de nodozitati de
dimensiunivariabile, au o
culoare cenusie, aspect
mat, iar pe sectiune ia
aspect de tesut sarcomatos,
tumoral in loc de structura
striat fibrilara )
6. Morfopatologic
7. Diagnostic

Confirmarea diagnosticului de face prin teste de laborator :

- virusologice ( se izoleaza prin puii de o zi, oua embrionate de gaina
sau culturi celulare)
- histopatologic - materialul patologic preferat este reprezentat de
suspensiile de celule epiteliale de foliculi plumiferi, sange
- serologic ( precipitarea in gel de agar, imunofluorescenta,
seroneutralizarea si testul ELISA) pentru decelarea anticorpilor
specifici in sangele pasarilor infectate

Diagnosticul diferential se impune fata de :

- pseuodopesta aviara – leziuni caracteristice, afecteaza pasarile la orice
varsta
- encefalomielita aviara – nu sunt afectati nervii
- leucoza limfoida – nu produce localizari al nivelul nervilor periferici si
nici la nivelul globilor oculari
- avitaminozele E siB2
8.Profilaxia

Masuri generale :
- introducerea la incubat numai a oalor de la gaini atestate ca
fiind indemne
- cresterea izolata a puilor proaspat eclozionati cu respectarea
masurior de igiena
- respectarea programului de populare, cu dezinfectia riguroasa
si repetata
- aplicarea si respectarea principiilor de igiena pentru toate
categoriile de varsta a pasarilor
- selectarea pasarilor rezistente pe baza testelor genetice si
serologice
8.Profilaxia
Imunoprofilaxia:

- MAREKROMVAC (suspensie de fibroblaste de embrioni d egaina SPF

infectate cu tulpina herpes de curca FC-126, de serotip 3) - se
foloseste la puii de gaina de 1 zi – in regiunea cefei, doza de 0,2ml/pui.

- ROMARIS (suspensie de fibroblaste de embrioni de gaina SPF cu

tulpina de virus herpes omoloaga Rispens) – se administreaza la puii
de o zi in doza de 0,2 ml/pui.

- MAREKBIVAC (amestec de doua suspensii de fibroblaste de embrioni

de gaina SPf infectate, una cu tulpina herrpes de curca FC-126 de
serotip 3 si cealalta cu tulpina de virus Marek SB-1 de serotip 2) – la
puii de 1 zi, in regiunea cefei, doza de 0,2 ml/pui.

- RIMARIS – MAREKROMVAC- se inoculeaza in regiunea cefei, subcutanat

in doza de 0,2 ml/pui, la puii de o zi .
9. Combatere

- examninarea clinica si trierea intregului efectiv, cu

eliminarea cazuurilor in care se constata forme
oculare si nervoase, precum si a cocosilor

- restrictii svere in circulatia personalului,

vehiculelor, ustensile , furaje etc

- trierea periodica a efectivului contaminat

- lichidarea intregului efectiv la sfasitul perioadei de

exploatare si repopularea unitatii cu material avicol
indemn