MAMITELE

RUMEGATOARELOR
MARI
 MAMITA
MICOPLASMICA A
VACILOR
Mamite - cai de infectie

www.pakissan.com
Etiologie:
- M.agalactiae var. bovis,
- mai rar M.bovigenitalium si alte micoplasme

Epidemiologie: enzootic.
TABLOU CLINIC:
- uger marit in volum, hiperemiat, discret, sensibil la palpare
- debuteaza la un sfert 2-3 sapt toata mamela;
- secretia lactata diminua pana la disparitie;

- la muls: secretie seroasa, bogata in celule si fibrina

sediment purulent
poate aparea si in perioada de repaus mamar
persista 4-5 luni
TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

- fibrozarea parenchimului glandular

- microabcese si exudat purulent in canalele galactofore
- edem gelatinos al tesutului conjunctiv glandular
DIAGNOSTIC
- ex bacteriologic
Mycoplasma agalactiae - colonii
www.genoscope.cns.fr

COMBATERE
- tratament mamita
- dupa muls – intramamar tetracicline
- general antibiotice
MAMITA COLIBACILARA –
MASTITA COLIBACILARA
Boala infectioasa acuta a vacilor performante, dupa
fatare sau >>.

Etiologie: E.coli O9, O81, O86, O2, O21

CNF1
Factori de aderenta, endotoxina + exotoxina → proc.
CNF2
inflamatorii si necroze

Epidemiologie:
Receptivitate: vaci la prima lactatie, bovine in stabulatie

Cale transmitere: canalul papilar, hematogen

Dinamica: sporadica, enzootii in sezonul cald

Igiena necorespunzatoare, alimentatia inconstanta
TABLOUL CLINIC:

- Sindrom febril: hipertermie, abatere, frisoane, inapetenta,

incetinirea rumegarii
Sferturile afectate (>>posterioare), dure, calde, sensibile,
pielea congestioanata
Laptele – seros, galben, rosietic, flocoane sau cheaguri de
cazeina, pH alcalin
-Animalul cifozat, imobil, geme,
mucoase subicterice sau icterice → moarte
-Uneori remitere locala si generala
cu vindecare in 2-4 zile
-Agravari bruste cu diaree, pareze,
paraplegii, coma , moarte.
1. Lapte vaca mamita colibacilara (stanga)
2. Lapte aspect normal (dreapta)
wpcontent.answers.com
Aspecte clinice – mamita colibacilara la vaca

treehugger.com
TABLOU LEZIONAL:
- tesut mamar infiltrat hipertrofiat sau hemoragic
- enterita catarala sau hemoragica, distrofii in organe

DIAGNOSTICUL:
- epidemiologic,
- clinic
- laborator (bacteriologie si nr.celule somatice
din lapte) Indicator de pH – Albrom
TRATAMENT:

Local dupa evacuarea completa a mamelei

- introducere atb solutii pe canal papilar (penicilina cristalina
200.000 – 400.000 U.I, streptomicina 0,5-1 g in 40-60 ml
ser fiziologic, unguente (mibazon, tetraciclina T – de 2, 3ori
in 24 de ore) se intrerupe mulsul 12-24 ore.

General 1000 – 4000 U.I penicilina/6 ore

5000 – 15.000 U.I........, tripedin, moldamin

NU SE DA LAPTELE IN CONSUM

Mastite subclinic: in repaus Albadray plus,

Neodry, orbenin, synulox la 12 ore / 3 administrari.

Vaccin de focar
 MAMITA
STREPTOCICICA
 Boala infectioasa enzootica, scadere productie lapte si
modificare calitate, tumefiere sferturi afectate, noduli in
parenchim, atrofia glandei mamare.

Importanta - 70% din mamite

- pierderi 15% din productia de lapte

Etiologie: Streptoccocus agalactiae (acut) disgalactie, uberis

(acut), equi, zooepidemicus (subacut cronic), viridans,
pneumoniae, pyogenes

Streptococcus agalactiae
www.monografias.com
Receptivitate: vacile performante, stabulatie permanenta,
exploatare intensiva, incidenta maxima la 7 ani (tulburari
hormonale + sensibilizare la proteina streptococica; in
primele doua luni de lactatie)

Surse: vacile cu infectie subclinica si clinica → lapte, maini,

mulgator, cupe, apararet de muls, asternut

Rezistent : 3 sapt pe par si piele, ustensile

Rata morbiditatii ~ 25%,

corelata cu igiena mulsului.

www.cornelldairyresearch.com
PATOGENEZA:
traverseaza
pereti
Inf. ascendenta → X in canalele galactofore
→ circulatia limfatica → lnn.regional.

aflux neutrofile →largire spatii interstitiale → descuamare

epiteliu acinar → lumen acini umplut cu detritus celular si

neutrofile → urmeaza reactia limfomacrofagica si fibroasa →

brusc
comprimare acini si ducte lactifere scade productia

de lapte.
CLINIC – subacuta si cronica

-scadere productie la unul sau mai multe sferturi

-modificari calitative: coaguleaza usor, sarat, pH alcalin,

zeros cu flocoane de fibrina – uneori sange, purulent

- parenchim mamar: tumefiat, indurat – cu nodozitati,

tendinta la atrofie

- starea generala nemodificata

DIAGNOSTIC:
-ex fiz-ch, bacteriologic/subclinic
-teste:
pH,
celule,
enzime
TRATAMENT:
- vidare glanda
- antibiotice intramamar solutii, suspensii, unguente+masaj
procainpenicilina G (100.000 U.I) infuzii mamare 3/24 ore sau 2/72
ore
- vindecare 95%
- penicilina 100.000 + 0,5 g Neomicina (Gram -)

In infectia mixta: strepto-stafilo – 4 infuzii/la 48 ore interval sau:

0,3 g Eritro – unica
0,2 g Lincomicina + 0,3 g Neomicina – de 2 ori la 12 ore
0,6 g tetraciclina cu/sau 0,25 Spiramicina – unic.

Vacile in repaus mamar – subclinic

- infuzie unica cu penicilina 100.000 U.I

NU Gm, S, polimixina, nitrofurazona – nule

S.zooepidemicus – NU penicilina
PROFILAXIE:
- igiena muls,
- control mamela in repaus
- imunoprofilaxie: “Polimartivac (anaculturi si anatoxine)
(v.gestante ultima luna + in repaus)
MAMITA STAFILOCOCICA
Boala infectioasa sporadico-enzootica, tulburari generale
+ tumefierea glandei mamare / gangrena / indurare atrofie

Importanta: cea mai grava, sfarsit letal,

pierderi lapte, implicatii sanitare

S.aureus – toxina sindrom soc

Enterotoxina
S.aureus

Etiologie: S.aureus, coaguleaza+ si hemolitic (α si β)

- alti stafilococi nehemolitici .... coaguleaza – epidermidis,

hominis, hycus.

- leziuni microscopice + cresterea nr leucocite in lapte.

Epidemiologie: vaci lapte in varf de productie si
puerperium

Surse: animale cu mastite → lapte

X germeni pe suprafata

Factori.fav – leziuni mamelon, alimentatie carentata, boli

debilitante, frig, umiditate, muls brutal.

Cale transmitere: canal papilar + sol.continuitate.

Dinamica: sporadica sau enzootii de efectiv

TABLOU CLINIC
- ACUTA – dupa parturitie 41-42oC, abatere, anorexie,
tahicardie, incetarea rumegarii, astenie, decubit
tumefiere sferturi: sensibile, calde, dure, cu pielea rosie-
violacee → gangrena.
- uneori edem subabdominal, inghinal, flancuri
- secretie lapte: seroasa → brun-rosietica + flocoane fibrina
+ fetida
- exitus toxiemie – in 2-3 zile 50%

Peste 6 zile → desprindere zona cangrena → mutilare

glanda

- uneori evolutie supraacuta: coma → moarte

Subacut, cronic – rar indurare → atrofie
Aspecte clinice – mamita stafilococica la vaca

3.bp.blogspot.com
Diagnostic
- clinic + bacteriologic: 200 staphilo/ml lapte + 500.000
leucocite/ml
- ELISA pt identificarea staphilococului 6 h – 90%

Tratament
- idem streptococica +
novobiocina (0,25g de 3 ori)
furaltadona 0,5 g
pen + S (100.000 – 0,25g)
pen + nitrofurazona (100.000- 0,15g)
pen+tylozina (100.000 – 0,24g)
cefalotin activ, Ne si altele
antihistaminice + electroliti + masaj
MASTITA (MAMITA)
PIOBACILARA
 Boala infectioasa sporadico-enzootica, acuta sau cronica,
tumefiere glanda mamara cu prezenta de focare nodulare in
parenchim, scadere cantitate si calitate lapte.

Istoric, R si Imp: - “mamita de vara”

“mamita vacilor Holstein” – 1951 R 5,7%

Etiologie
Actynomices pyogenes (+ S. disgalactiae – Jansson) sau
Peptostreptococcus .......?
Fusobacterium neecrophorum
Prevotella........?
Epidemiologie

Receptivitate: vaci in lactatie si repaus

Surse: primare - vaci cu mamita sau alte focare

piobacilare (tonsile, ap genital)

Secundare: aparate de muls, maini, asternut.

Patogeneza : infectia limfohematogena
canal galactofor
inoculare insecte hematofage

Dinamica : enzootica la pasunat – in repaus mamar

Sporadica – stabulatie – lactante

CLINIC :

ACUT: 40-41oC, anorexie, abatere, frisoane, tahicardie,

tahipnee
Tumefiere sfert: cald, rosu, sensibil
Lapte: apos, floconos, purulent
Septicemia – moarte in 24 – 36 ore
Localizari in pulmon, ficat, rinichi, splina, uter.

CRONIC: sfert cu noduli duri, uneori proeminenti, fluuctuanti

si se pot deschide – puroi cremos, cenusiiu-verzui, urat
mirositor
Secretie lactata: redusa, seroasa, galben rosietica -
floconoasa sau purulenta, sistare

Artrite, tenosinovite
Aspecte clinice - mamita vacilor Holstein
Diagnostic: epidemiologic + clinic + bacteriologic

Tratament:
- antibiotice (pen, te) sulfamide (sulfadimidin) + atb
- general si infuzie mamara
- deschidere chirurgicala a abceselor

Profilaxie si combatere
- in repaus infuzare in gl mamara doxaciclina 0,5 g si -
ampi 0,25 g/la 3 (5) sapt
cefalotim la 4 sapt
- dezinsectii cu insecticide de contact.
 Investigatia epidemiologica in identificarea
etiologiei mamitelor (I)
• Criterii: clinic A,nr celele somatice pe lapte de tanc B, nr.
celule pe proba individuala C,indice de vindecare D

I – B < 200 000cel/ml, C < 300/ml →infectii subclinice

extramamare → factori de risc ambientali
A+local/general, C < 300/ml anterior A,C revine dupa
tratament ≈ E.coli
I – B < 200 000cel/ml, C < 300/ml →infectii subclinice
extramamare → factori de risc ambientali
A+local, C > 300/ml dupa tratament(2-3),D+ dupa
tratament in lactatie ≈ Streptococcus uberis
 Investigatia epidemiologica in
identificarea etiologiei mamitelor (II)
• Criterii: clinic A,nr celele somatice pe lapte de tanc B, nr.
celule pe proba individuala C,indice de vindecare D

II – B > 200 000cel/ml, C < 300/ml →infectii cu specii bact

rezervor mamar → muls incorect, contaminari X
• A discret, cronicizare, C > 300/ml anterior A, A revine η
dupa tratament, D scazut ≈ Str.aureus, mameloane cu
leziuni tegument
II – B > 200 000cel/ml, C < 300/ml →infectii cu specii bact
rezervor mamar → muls incorect, contaminari X
A fara reactie gen, C > 300/ml dupa tratament(2-3),D
crescut, resute rare ≈ Str. uberis