Tusea convulsiva

Definitie
Boala infectioasa si foarte
contagioasa, specific umana,
determinata de bacili din genul
Bordetella si caracterizata printr-o
evolutie autolimitata cu imunitate
durabila (> 10 ani), dar nu definitiva
si clinic tuse caracteristica
Etiologie
Bordetella pertussis (90-95%) si
parapertussis (5-10%)=cocobacili
G(-), nu imunizeaza reciproc
Necesita medii speciale, cu sange
(Bordet Gengou)
Secreta o serie de toxine ce confera
patogenitate (toxinfectie)
 Tusea convulsiva
Epidemiologie
• Rezervor de infectie: strict uman, bolnavi cu forme tipice sau
atipice de boala (adulti care si-au pierdut imunitatea
postvaccinala)
• Contagiozitatea (lunga): ultimele zile de incubatie, invazie, 2 sapt din
faza de stare
• Calea de transmitere: aeriana, contact interuman direct/indirect
(obiecte contaminate cu saliva (rar)
• Receptivitatea: generala, chiar pt nn din mame imune (suportul Ac
IgM ce nu traverseaza placenta)
• Poarta de intrare: respiratorie
Patogenie
• Bacteria se multiplica in epiteliul ciliat respirator traheobronsic
(germene neinvaziv), toxinele care difuzeaza sunt responsabile de
modificarile generale si ale HG
• Inflamatia locala irita terminatiile vagale ce constituie aferentele
reflexului de tuse (tuse bronhogena)
• Tuse neurogena: declansata de stimuli senzitivosenzoriali, datorita
conexiunilor intre centrul tusei si alte proiectii corticale, tuse
persistenta luni dupa infectie
 Tusea convulsiva
Clinic
Incubatia: 1-3 sapt
Invazia: 2 sapt (semne nespecifice de infectie de cai respiratorii,
afebrilitate/febricula)
Stare
• Tuse caracteristica
– Accese de tuse (10-20/24h forme medii, 30-50/24h forme severe)
constituite din chinte repetate (5-9)
– Chinta:
• Inspir profund (repriza) suierator datorat stramtorarii glotei
• Sacade expiratorii de tuse
• Apnee
– Accesul se termina frecvent cu varsaturi (tuse emetizanta)
– Tuse chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie (sau
expectoratie minima sau “dop de mucus”, mai frecventa noaptea
• Intre accese starea generala si ex clinic sunt normale (febra este
moderata sau normala)
• Dureaza 4-5 saptamani (persistenta)
Declin, convalescenta: rarirea acceselor, nu are durata fixa (aprox 2
sapt), tuse chintoasa
 Tusea convulsiva

Forme clinice:

• Nou nascut si sugar: forme grave 50% din cazurile de

tuse convulsiva apar < 1 an
– Chinte asfixiante, apnee prelungita, cianoza pierderea
constientei, absenta reluarii respiratiei, convulsii anoxice
– Apnee sincopala (oprirea respiratiei brusc, inopinat fara tuse sau
chinta caracteristica)
– Complicatii respiratorii

• Adult: forme atipice fara tusea caracteristica, asemanatoare

bronsitei (pastreaza un rest de imunitate); forme fara complicatii, dar
se constituie in focare de infectie necontrolate terapeutic (importanta
epidemiologica)
 Tusea convulsiva
Complicatii
• Mecanice (legate de intensitatea tusei si hiperpresiunea
expiratorie intratoracica)
– Ulceratia fraului limbii
– Hemoragii nazale si conjunctivale
– Emfizem cervical si mediastinal
– Pneumotorax
– Prolaps rectal, hernie
• Neurologice
– Convulsii (anoxice/hipertermice)
– Hemoragii intracraniene
– Encefalita de origine toxica
– Sechele neurologice secundare anoxiei
• Infectioase
– Otite
– Suprainfectii bronhopulmonare (pneumonie, ateletazie,
bronhopneumonie, pleurezie)
• Denutritie prin varsaturi si dificultati de alimentare
 Tusea convulsiva
Diagnostic pozitiv
• Epidemiologic (absenta vaccinarii, contact infectant)
• Clinic: accese caracteristice in afebrilitate cu sau fara complicatii
caracteristice
• Laborator:
– Elemente orientative: HG leucocitoza (15-20.000 cu limfocitoza 60-
90% NT >500.000-factor de gravitate, Hb N, VSH N
– Etiologic
• Identificarea bacteriei este singurul element de certitudine (tuse in
fata placii, recoltare de secretii nazofaringiene)
• Cultura are sensibilitate mica (30%), creste in 4 zile
• IF (sensibilitate si specificitate bune)
• PCR scumpa
• Serologic (test de aglutinare), rezultat tardiv, permite confirmarea
formelor atipice in pratica ambulatorie
– Rx pulmonar: opacitati peribronsice, perihilare, hiliodiafragmatice,
emfizem obstructiv, atelectazie
 Tusea convulsiva
Tratament (spitalizare numai pt cazurile
severe)
Curativ
• Etiologic: macrolide, CTX, cicline, amoxicilina, 14 zile
Administrarea in faza paroxistica nu modifica
simptomatologia, dar eradicand bacteria evita contaminarea
anturajului
• Masuri igienodietetice (climat cald, umed, mese mici
repetate, hidratare corecta)
• Simptomatice: sedative usoare, antiemetic, AINS,
antitusivele sunt ineficace
• Corticoizi in formele severe: intensitatea simptomatologiei
• Supraveghere, tratamentul complicatiilor infectioase (AB)
 Tusea convulsiva
Tratament (spitalizare numai pt cazurile severe)
Profilactic
• Izolarea cazului de boala (5-7 zile daca a primit trat AB)
• AB profilaxie la contacti 10 zile (Z14-Z21 cel tarziu dupa contact)
• Daca subiectul contact e in faza catarala –AB curativ
(contact=copii care n-au primit 4 doze de vaccin, familie, mai ales femei
gravide, persoane cu afectiuni CV, respiratorii)
• Vaccinare
-Vaccin corpuscular cu germeni omorati
– Eficienta (95% frantuzesc, 70-80% romanesc)
– La 2-3 luni, 3 doze la 4 sapt interval cu revaccinare la 18 luni
– RA: moderate (somnolenta, hipotonie, strigat 1-6h dupa vaccin), severe
(convulsii, encefalopatie cu rau convulsiv 1:106 vaccinari)
– CI: encefalopatie
-Vaccin acelular (toxina, hemaglutinina), mai bine tolerat, eficacitate
similara
 Pertussis – SUA, 1940-2002
250000

200000

150000
Cases

100000

50000

0
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
 Pertussis – SUA, 1980-2002
12000

10000

8000
Cases

6000

4000

2000

0
1980 1985 1990 1995 2000
 Infecţia cu B.pertussis – imunitatea

• Infecţia NU induce imunitate pe viaţă!

• Imunitatea atât la trecerea prin boală,

cât şi după vaccinarea cu vaccin
clasic sau acelular durează între 6-12
ani, cu o medie de 10 ani
 Tusea convulsivă

Forme clinice

• Nou născut şi sugar: forme grave 50% din cazurile de

tuse convulsivă apar < 1 an
– Chinte asfixiante, apnee prelungită, cianoza pierderea
conştienţei, absenţa reluării respiraţiei, convulsii anoxice
– Apnee sincopală (oprirea respiraţiei brusc, fără tuse sau chintă
caracteristică)
– Complicaţii respiratorii

• Adult:
– forme atipice fără tusea caracteristică,
– asemănătoare bronşitei (păstrează un rest de imunitate);
– fără complicaţii,
– focare de infecţie necontrolate terapeutic (importanţă epidemiologică)
 Vaccinarea anti pertussis
• În sarcină este recomandată administrarea
dT/dTaP în al 2-lea sau al 3-lea trimestru de
sarcină (dacă nu, imediat postpartum)

• dTaP este indicat la toţi adulţii care pot veni în

contact cu copiii sub 12 luni (părinţi, bunici
sub 65 ani, personal sanitar sau în unităţi de
îngrijire copii)

Difterie, tetanos, pertussis acelular (dTaP)

4-65 ani