BRONSIECTAZIA

dilatatie permanenta, anormala a

uneia sau a mai multor bronsii,
asociata cu leziuni distructive ale
peretelui bronsic si supuratie
pulmonara cronica (tuse cu
expectoratie).

Forme anatomopatologice:
situate de obicei intre bronhiile segmentare
de gr 3 si cele de gr 7-8, fara afectarea
bronhiilor mici.

- dupa aspect:
cilindrice sau
fusiforme

-Dilatatii
moderate,
realizind aspect
de arbore
mort ( fara
ramificatii)
Chistice sau
ampulare


- Crestere
progresiva a
lumenului
bronsic care se
termina in
fund de sac
Moniliforme
sau varicoase


-Dilatatii
neregulate
alternind cu
ingustari
dupa sediu, in raport cu ramificarea arborelui
bronsic (important pentru evaluarea
prognosticului):
o proximale: permit un grad de ventilare a
parenchimului; se pot vindeca
o distale: definitive, cu evolutie progresiva
ANATOMO-PATOLOGIC
(MACROSCOPIC)
PLAMIN NORMAL

BRONSIECTAZIE

Etiologie
- afectiuni primitive (congenitale si genetice):
afectiuni monogenice: mucoviscidoza, deficit de alfa 1
antitripsina,
asocieri sindromatice:
o Kartagener: situs inversus, sinuzita cronica
o Turpin: megaesofag, malf vertebrocostale, fistula
traheoesofagiana
o Mounier Kuhn: etmoidoantrita cronica
o Young (sexul masculin): sinuzita si azoospermie
- anomalii ciliare: sindr. cililor imobili (frecvent in asociere
sindromatica)
- deficite imune
- afectiuni dobandite:
infectii: TBC, tusea convulsiva, rujeola,pneumonia
cu Mycoplama
aspiratie de corpi straini
sindr. de lob mediu drept: persistenta atelectaziei
la nivelul lobului mediu frecvent se asociaza cu
instalarea unei bronsiectazii
astmul bronsic
refluxul gastroesofagian (atentie la relatia cu
astmul bronsic)
obstructii localizate intrinseci sau extrinseci.

Patogenie insuficient precizata; ipoteze

presiunea exercitata de secretii: obstructie +
distensie
rolul atelectaziei: prin presiune negativa
intrapleurala colabarea bronsiei
rolul mec de tractiune: in relatie cu
precedenta prin fen de cicatrizare si fibroza
rolul infectiei: prin procesele inflamatorii
agresive cu formarea ce cercuri patogenice
autointretinute si distructia peretelui bronsic.
Tablou clinic
Debut insidios: infectii respiratorii frecvente,
trenante; se ajunge la situatia de tusitor
cronic.

Rareori debutul poate fi marcat prin prezenta
hemoptiziilor.
fenomene respiratorii:
1.- Tusea: constanta, mai intensa matinal, intens
productiva
2. - Expectoratia: simptom major, este matinala,
( toaleta bronsica) sau dupa fiziokinetoterapie,
aspect mucopurulent, stratificat
3.- Wheezing: determinat de asocierea cu astmul
bronsic sau in cazul colonizarii cu Aspergilllus
fumigatus (aspergiloza bronhopulmonara alergica)
4.- Modificari ale cutiei toracie
5- Hipocratism digital
6- Submatitate localizata, raluri subcrepitante, respiratie
suflanta sau bronhofonie, respiratie cu timbru amforic
sau cavernos (semnifica evolutie indelungata)
7- Durere toracica: in cazul extinderii inflamatiei la pleura
8- Hemoptizie: semn de evolutie indelungata si de
prognostic rezervat
9- Dispnee: legata de extinderea distructiilor si reducerea
dramatica a ventilatiei


- manifestari extrarespiratorii:
febra: legata de reacutizarea bolii, de regula
prin suprapunerea unei infectii
faliment al cresterii
paloare
astenie

Diagnostic

Anamneza: suspicionarea unei bronsiectazii
survine in doua situatii distincte:
- situatii cunoscute ca predispozante sau care
pot asocia bronsiectazii: istoric de corp strain,
TBC, asocieri sindromatice /morbide (situs
inversus, MV, deficite imune etc)
- situatii imprecise: de regula infectii repetate
de cai respiratorii cu evolutie trenanta,
rezistente la tratament

Evolutie
Formle localizate : cel mai adesea sunt bine tolerate
iar suprainfectiile bacteriene sunt mai rare
Formle difuze - au o evolutie severa cu frecvente
complicatii :
- suprainfectii bronsice repetate
- infectii parenchimatoase ( pneumonii, abces
pulmonar )
- hemoptizii
- insuficienta respiratorie cronica
Tratament medical
suprimarea factorilor iritanti : fumat, focare
infectioase ORL si dentare

bronhodilatatoare

antibiotice in caz de suprainfectie bacteriana

Tratament chirurgical

Exereza pentru formele localizate si
rau tolerate sau complicate
Rolul kinetoterapiei respiratorii in
bronsiectazie

Tratamentul kinetoterapic in bronsiectazie
depinde de gradul si sediul dilatatiei bronsice.

Este necesar drenajul bronsic care permite
evacuarea secretiilor si limiteaza fenomenele
obstructive si suprainfectia.


Kinetoterapia in perioada
neinfectioasa
Scopurile kinetoterapiei in aceasta perioada sunt :
educarea expectoratiei eficace
intirzierea cit mai mult timp a aparitiei
insuficientei respiratorii cronice, insistind pe
gimnastica respiratorie
ameliorarea calitatii vietii pacientului
Kintetoterapia va trebui inceputa imediat ce s-
a precizat diagnosticul de bronsiectazie.


Tratamentul kinetoterapic pe termen
scurt
Acest tratament este bazat in principal pe
kinetoterapie respiratorie si dezancombrare
bronsica. El inglobeaza succesiv tehnicile :
de masaj
de accelerare a fluxului expirator
de tuse
Ventilatia

Trebuie sa preceada si sa urmeze expectoratiei
alternind miscarile lente de mare amplitudine
cu inspiratii si expiratii scurte si rapide.
Controlul tusei

Permite maxim de eficacitate.

Se va evita tusea inutila si epuizanta
Tratamentul kinetoterapic pe termen
lung
a). Reeducarea respiratiei

Consta in gimnastica costala si diafragmatica
care are scop :
diminuarea frecventei respiratorii
cresterea amplitudinii respiratiilor
Se va face intotdeauna dupa dezobstructia
prealabila a cailor respiratorii si consta in :
miscari de respiratie diafragmatica cu flexia
membrelor inferioare pentru a ajuta expectoratia
gimnastica respiratorie de expansiune toracica,
insistind asupra miscarilor de respiratie costala
asistata sau autoasistata
exercitii de ventilatie abdomino-diafragmatica
dirijata
Reeducarea corectiva

b) Are drept obiective:

intirzierea aparitiei insuficientei respiratorii

relaxarea musculara
Readaptarea la efort
Nu ete posibila decit cind copilul este
dezancombrat si poseda o buna stare a
respiratiei.
Efortul va trebui intotdeauna corelat cu
respiratia.
Sporturile indicate difera in functie de virsta si
starea generala a fiecarui copil