6.

GENETICA ~I AMELIORAREA
pAsARILOR

Genefistii au elaborat un mare numar de reguli care guverneaza transmiterea

unor caractere de la parinf la descencenti ~j folosindu-Ie constant au reusit sa
>

trnbunatateasca performantele productive ale actualelor rase ~i linii de pasar: pe de 0

parte si sa creeze rase !?i linii noi pe de alta parte. Crearea unor populatii noi vizeaza
adesea (!?i este confirrnata de regula), urrnarirea unor caractere de exterior din
categoria caracterelor calitative. In asemenea studii se bucura de un anumit interes !?i
hartile cromozomale (fig.8 si tab.2). Studiile de citogenetica au identificat un nurnar de
78 cromozomi grupati tn 39 perechi (Shoffner !?icol. 1967 citat de Sandu Ghe. 1983).
Din cele 39 de perechi de cromozomi, 10 perechi sunt considerate a fi
macrozomi, iar restul de 29 de perechi sunt considerate a fi microzomi. Acelasi autor,
gase!?te la cures 82 de cromozomi grupati ln 41 de perechi, iar C. Dumitrescu in 1980

citat de Sandu Ghe. 1983, identifica la bibilici 78 de cromozomi grupati In 39 de

perechi, din care 10 perechi de macrozomi. Rata cornuna (Anas platyrhyuchas) este
recunoscuta a avea 40 de perechi de cromozomi (Ohno ~i col. 1964, citat de Sandu
Ghe. 1983). Rata leseasca (Cairina Moschata) are 39 de perechi de cromozomi ( Matt
si col. 1968, citat de Sandu Ghe. 1983). Ga!?tele au !?i ele la origine doua specii
distincte: Anser anser canagicus (gasca imperiala) !?i Anser cygnaides (qasca
chinezeasca). Ambele specii au tnsa tot 82 de cromozomi plasati in 41 de perechi
(Bhatnagar 1968).
GRUPA I GRUPA IV
GRUPAVI
Cp - creaper
D - duplex
cromozom W
0,4
27
R -- rose comb H-W 1-- histoantigen
M - multiple spurs
30 33
U -- uropygial
Po, Po - polydactyly duplicate
GRUPAVII
cromozom 7
GRUPA II

Fr - fray
GRUPA V cromozom 5 (Z)
Ade-A 1- adenine
synthesis A
46
Ko -head streak
Cr crest
13
12,5
e.a= barring dilution
GRUPA VIII
I -- dominant
10
white cromozom B
c
id,ida,id - dermal melanin inhibitor
17 Ade-B 1-- adenine
27
synthesis B
F - frizzi
br -- brown eye
10
GRUPA III
Li - light down
GRUPA IX
cromozom 1
16 microcromozom
W - white skin
S, sal - silver albinism
Tk - F -- cytosol
22
1,1
thymidine
Ea-H -- blood group H
KS,Kn, K -- feathering
21 kinase F
3
se sleepy - eye
pn - prenatal lethal
40
6
a - blue egg GRUPA X
wI - wingless
5 cromozoml 15-18
3,4
P -- pea comb Ea - B - blood group S
dwB,dwM,dw -- dwarf
33 nucleolar
3,1
organizer
ma -- marbled
In - liver necrosis (,
17 region
1,9
Ea-P -- blood group P
px - paroxysm
Fig.
29 8
7
Na -- naked neck Har
n - naked ta
43 cror
14 noz
h -- silkle om
sh shaker
11 ala
3 la
FI - flightless gain
ro -- restricted ovulator a
(dupa Somes
1978) cit at
de Sandu
Gheorghe 'in
1983
 6.1. EREDITATEA PRINCIPALELOR CARACTERE DE RASA

In studiile de genetica rnendeliena caracterele pot fi grupate in doua categorii:

.. caractere calitative - a carer aparitie este coordonata de existenta unui

genotip alcatuit dintr-o singura, pereche de gene alelice, cu variatie

discreta $i neinfluentata de mediu.

.. caractere cantitative - caractere a carer aparitie este coordonata de

existenta unui genotip alcatuit dintr-un nurnar mare de perechi de gene,
cu variatie continua $i influentata de mediu.
Mecanismul de transmitere a ereditatii caracterelor de la parinti la
descendent; are particularitati specifice flecarui grup de caractere, dar la baza
transmiterii celor doua tipuri de caractere, stau aceleasi legi ale eredltatil.
c
6.1.1. EREDfT ATEA CARACTERELOR CALITATIVE LA GAINI

Data fiind facilitatea aprecierli, caracterele de rasa sunt, de regula, caractere

de exterior. Aproape toate aspectele de exterior, mal putin dimensiunile, sunt
caractere calitafive sl aproape toate productille sunt caractere cantitative. La multe
din perechile de gene implicate in determinismul genetic al caracterelor calitative a

fost sernnalata dominanta $; recesivitatea. Vom exemplifica doar cateva dintre

acestea:

CARACTERUL DOMINANTA
Creasta batuta Dominanta pentru creasta sirnpla
( Penajul barat Dominant pentru penaj nebarat
Penajul argintiu Dominant pentru penaj auriu
Imbracare Inceata cu penaj Dominant pentru trnbracarea rapida cu penaj
Piele alba Dominant pentru piele galbena
Irnbracarea gambelor cu penaj Dominant pentru neimbracarea gam bel or cu penaj

De exemplu, cand 0 pasare are gene pentru creasta simpla $i creasta batuta,
pasarea va avea creasta batuta deoarece genele pentru creasta batuta sunt

dominante fata de genele pentru creasta slrnpla. Desi genotipul pasarf contine !?i

10
gene pentru creasta slrnpla, manifestarea fenotlpica va fi doar pentru creasta batuta.
In acest exemplu creasta simpla este recesiva. Anallzand relatia genotip-fenotip se

poate constata ca 0 parte din indivizi pot fi puri pentru creasta batuta, 0 parte pot fi
purl pentru creasta simpla ii alta parte pot fi impuri, deoarece in genotipul lor exista
atat gena responsabila cu transmiterea crestei batute (dcminanta), cat !i>i gene
responsabile cu transmiterea crestei simple (recesiva).
Genotipul pur pentru creasta batuta se denumeste genotip homozigot
dominant, genotipul pur pentru creasta simpla se denumeste homozigot recesiv, iar
genotipul impur pentru creasta batuta se denumeste heterozigot. Simbolul genetic
,
pentru creasta batuta este R, pentru creasta slrnpla este r , iar expresia genotipica
~i fenotlpica pentru cele doua tipuri de creasta este prezentata in tab. 3.

Tabelul nr. 3
batuta
Expresia genotipica ~i fenotiplca pentru creasta slmpla ~i creasta

c
Tipul pasarii Simbolul Genotipul Fenotipul
I
Homozigot dominant pentru RR Homozigot creasta Creasta
creasta batuta batuta batuta

Homozigot recesiv pentru rr Homozigot creasta Creasta

creasta sirnpla slrnpla slmpla

Heterozigot pentru creasta Rr Heterozigot creasta Creasta

batuta batuta batuta

6.1.1.1. Ereditatea unei perechi de caractere (fig. 9)

Pentru exemptificare vom lua tot cazul celor doua tipuri de creasta !iii anume:
homozigotul dominant pentru creasta batuta l?i homozigotul recesiv pentru creasta
slrnpla ~i vom observa ce se intampla cand cele doua genotipuri se incruclseaza fie
pe linie materna, fie pe linie paterna. Homozigotul parinte pentru creasta batuta RR,
va produce doi qarneti [R] ~i {RJ, iar homozigotul pentru creasta sirnpla va produce
doi gameti, [r] ii [r]. Fiecare din cei doi qarnef masculi are sanse egale de a se uni
cu qamef femeli dand nastere Tn prima generatie la patru genotipuri heterozigote

4
identice Rr.

5
 Parinte 1 Parinte 2

Homozigot creasta batuta Homozigot creasta simpla

R R x r r
Gamet; / \ / \
[R) [RJ [r] [r]

F1 Rr Rr Rr
Heterozlqof cu
creasta batuta

Fig. 9 Ereditatea unei perechi de

caractere
(

6.1.1.2. lncrucisarea a doi parinti heterozlqoti

Daca doi parlntl heteroziqoti pentru creasta batuta Rr

se incruciseaza mal departe, ereditatea caracterelor va arata
ca In figura 10.

Parmte 1 Parinte 2
Heterozigot creasta Heterozigot creasta simpla
batuta
x R r
Gameti
R

r
/ \
/
\
[R] [r] [RJ
[r]

c
F2 RR Rr Rr rr

Homo Heterozi
zigot creasta creasta batuta
got
batuta
Het s
ero t
zig
ot
crea

Fig.
Incruclsarea
doi
heteroziqoti
 6.1.1.3. lncructsarea intre un heterozigot i un homozigot recesiv

Parinte 1 Parinte 2
Heterozigot creasta biHuta Homozigot creasta simpla
R r x r r
Gamef j \_ / \
[R] ir] [r] [r]

F1 Rr rr Rr rr
Homozigot Heterozigot Homozigot
Heterozigot
creasta sirnpla creasta batuta creasta simpla
creasta batuta

Fig. 11 lncruclsarea intre un heterozigot i un homozigot recesiv

c
Tn acest caz expresia fenotiplca este de 1 la 1 !?i expresia genotipica este 1
heterozigot cu creasta batuta Rr ~i un homozigot cu creasta sirnpla r r.
Cand un individ din F1 este tncrucisat Tnapoi cu un homozigot recesiv, lncrucisarea
este denumita BACKCROS l?i este folosita de geneti!?ti pentru testul de puritate
(homoziqof sau heteroziqoti) pentru gena dorninanta. In cazul de mai sus exista
doua genotipuri RR ~i Rr care exprima caracterul cu creasta batuta. Cand genotipul
RR (femel) este tncrucisat cu genotipul rr (mascul) tof produsii vor avea creasta
batuta heteroziqotl Rr.
Cand genotipul femel Rr este tncrucisat cu genotipul mascul rr, jumatate din
(
",-- ..
cescendenti vor avea creasta batuta Rr l?i jumatate vor avea creasta sirnpla rr ;;i in
,

acest caz grupul de indivizi Rr nu sunt puri pentru creasta oatuta.

6.1.1.4. Ereditatea a doua perechi de caractere

o alta gena somatica este cunoscuta ca produce penajul negru l?i simbolul ei
este B.

Gena recesiva b, este responsablla pentru penajul alb pentru un anum it tip
de pasan cu penajul alb cunoscut ca penaj alb recesiv. Mecanismul de transmitere
 In descendenta a acestor caractere este exact la fel ca In cazul crestei batute 9i
crestei simple, dar genele B ~i b se gasesc plasate pe 0 pereche de cromozomi

somatici diferita de perechea de cromozomi ce confine genele R si r.

Pentru a putea discuta ereditatea a doua perechi de gene, sa presupunem ca
gena pentru creasta batuta R ii alela sa gena r pentru creasta simpla sunt dispuse
pe cromozomul "A".

Gena pentru penaj negru 'LSI! ii alela sa gena pentru penaj alb recesiv lib"
sunt dispuse pe cromozomul "8". Indivizii hornoziqoti pentru creasta batuta ~i penaj
negru vor detine genele dominante RR ii BB, in timp ce indivizii cu creasta simpla ~i

penaj alb vor detine genele recesive rr ~i bb. Genotipul acestor pasari va fi scris

RRBB ~i rrbb.

Primul parinte va produce numai gameti RB, iar celalalt parinte va produce

numai gameti rb. Astfel, In F1 tof descendentii vor fi heteroziqof pentru creasta
batuta i?i heteroziqoti pentru penaj negru. Fenotipic tnsa, tof descendentii vor avea
creasta batuta ii culoarea penajului negru . (Fig. 12). Daca doi indivizi din F1 se vor
lncrucisa Tntre ei, fiecare parinte va produce patru tipuri de qametl, iar lncrucisarea
este redata in fig. 13.

RRBB x r r bb
Hornoziqot' creasta slrnpla
Hornoziqoti creasta batuta
~i penaj alb
~i penaj negru

Gameti RB
/\ RB
/\
rb rb

F1 RrBb RrBb RrBb RrBb

Fig. 12 Descendentl heteroziqotl creasta batuta 9i penaj negru

14

\\
\
"
 Rr Bb
x

\
Rr Bb

/ \ Gameti
rb
rB rb
RS Rb rB
RB Rb

Gameti masculi
F2 Rb
RB rB
rb
R
B

R
R

S
B

R
R

B
b

R
r
B
S

R
r
B
b

R
b

R
R

S
b

R
R

11
 bb
RrB c,-.
b
Rrbb
rB Din cele 16
RrB
pasari prod use Tn F2,
B
Rr vor fi 12 cu creasta
Sb
rr batuta ~i 4 cu creasta
SS sirnpla (raport 3:1);
rr
12 pasari vor avea
Bb
rb penaj negru ~i 4
RrS penaj alb (raport 3:1).
b
Rrbb Din cele 12 pasari cu
rr creasta batuta, 9 vor
Bb
rr bb fi negre ~i 3 albe
(raport 3: 1). Din cele
4 cu creasta slmpla 3
Fig. 13 Combinarea re
vor fi negre ~i 1 alba
g parin
(raport 3:1), iar din
a te
cele 4 pasari cu penaj
m este
alb,
e hete 3 vor fi cu creasta batuta ~i una
rozig cu creasta sirnpla (raport 3:1).
t
i ot
pentr 6
l
u 2 .
o
cara 1
r
ctere .
2
c
.
a
n
N
d
E
C
f
E
i
S
e
I
c
T
a
12
 ATEA asociere pozitiva
INCL Tntre lrnbracarea
UDER rapida cu penaj si

II sporul Tn greutate.

UNO
R
CARA
CTER
E
CALIT
ATIVE

IN
OBIE
CTIV
UL
AMEL
IORA
RIl
GAINI
LOR

(
Tn marea majoritate a cazurilor,
caracterele calitative ce ar putea
intra Tn
obiectivul selectiei sunt
caractere de exterior. Cu putine
exceptii, un caracter de exterior
nu poate fi important oecat la
rasele crescute pentru
divertisment. Totusi, numeroase
cercetari dernonstreaza corelatiile
anumitor caractere calitative cu
alte caractere de importanta
certa.
Somes 1970 citat de
Sandu Ghe. 1983 comunica 0
13
 Siegel si Dudley (1963) - citat de Sandu Ghe. (1983) au gasit 0 greutate
corporala mai mare la 8 saptarnanl la puii cu creasta rnazare ~i mai mica la cei cu
creasta simpla.
Unele caractere de reproductie. mai ales fertilitatea, sunt afectate negativ de
creasta rnazare. Cunoasterea ereditatii caracterelor calitative apare ca utila pentru
cazurile cand au sau ar putea capata 0 irnportanta econornica, pentru a pastra un
anumit "caracter de rasa" pentru a tdentifrca dupa exterior hibrizii ~i pentru a
prognoza exteriorul unor hibrizi preconizati, Nu vor fi tratate in continuare decat
caracterele tntalnite Tn mod normal la diferite rase de gaini, ca ~i anomaliile ce ar
putea afecta exteriorul lor.

6.1.2.1. Ereditatea culorii penajului

In prezent sunt cunoscute tn lume peste 150 de rase de gaini, aproape 40 de

rase de ga~te , 35 rase de rate ~i 20 de rase de curci. In cadrul aeestor rase exists
numeroase varietati de culoare, dintre care eele mai numeroase varietati de culoare
se lntalnesc la gaini. Toate aeeste varietaf de culoare ce se intalnesc la g~Hni sunt
rezultatul lnteractiunit eomplexe ale unui nurnar de loci, dintre care unii controleaza
euloarea sirnpla, altii controleaza repartitia culorilor pe 0 pana, iar altii controleaza
repartitia penelor cu un anumit model pe intreg capul pasaril. De fapt intreaga
varietate de culori ce apare la gaini este rezultatul joeului a doi pigment; nurnitl de

Gtirutz (1923) eitat de Sandu Ghe. (1983), feomelanina (pigmentul rosu) ~i

eumelanina (pigmentul negru).
in eontinuare nu ne propunem sa ne ocuparn de toate culorile lntalnite la
gain! si la alte specii, ei doar de aeele varietati de euloare ce au 0 importanta mare
in productia avlcola lndustriala.

Culori simple
La gaini se lntalnesc mai multe culori simple in penajul pasarilor adulte: alb,
negru, albastru, galben deschis, rosu, argintiu, auriu, crem, mahon, lavanda. Dintre
toate aeeste eulori simple, de irnportanta deosebita pentru industria broilerului, dar ~i
pentru productia de oua destinate eonsumului au culorile alb, argintiu, auriu, ~i In
mica rnasura negru, pentru producerea broilerului cu piele neaqra.
.:. Culoarea alba - este cauzata de Iipsa oricarui pigment. Primul tip de alb

cunoscut a fost albuf dominant de la Leghorne (Batesan (1902-240 iar simbolul

pentru aceasta gena autosornala a fost notat cu I ~i a fost dat de Hadley 1913
citati de Hutt 1949).
Genotipul pasarilor cu penaj alb dominant este I I CC. Gena inhiba
eumelanina din penaj, dar este aproape ineficienta Tmpotriva feomelaninei. in
cazul heteroziqotilor albul dominant nu este complet dominant asupra negrului ~i
din aceasta cauza apar pui cu pete negre pe penaj sau cu pene negre pe corp.
Gena a fost transferata ulterior probabil prin tncrucisari repetate pe toate liniile

de tata (cornish) genitoare de broiler, astfel ca atunci cane discutarn de broiler

cu penaj alb acesta provine din albul dominant de la cornish ~i albul recesiv de
la W PRock. Puii rezultati In urma acestei lncrucisari vor avea la varsta de 0 zi
puful alb-galbui ~i mai tarziu penajul alb.

Un alt tip de alb este albul recesiv ce se lntalneste la varietaf de

c
Dorking, Plymonth Rock, Wyandatte, Minorca, Orpington ~i alte cateva rase
purtatoare a genei autosomale alb recesiv, care este complet dornmata de
negru. Acest tip de alb a fost gasit de Batesan 9i Pun nett (1906-1908) ~i este
notata cu sirnbolul c. Genotipul acestor pasari va fi i j c c . Daca se lncruciseaza
forme parentale de alb dominant (cornish) ttc c si alb recesiv (W.P. Rock) i j

c c ( fie C xii c c) In F1 tatH orodusi vor avea genotipul I iCc - heterozigot

pe alb dominant. In F2 se vor obtine 16 posibile cornbinatii de I, C ~i alelele lor
reprezentate in fig. 14.

Garnett din F1 masculi

-0
IC Ie iC ic
r::.
J! IC lice I liCe liCC liCe
I
I>-<
Ie liCe lice IiCc lice
'5
iC nee I liCe nee iiCc
"
0
E
to ic liCe I lice iiCc iicc

In urma acestei lncrucisari toate fenotipurile rezultate vor fi albe sau

predominant albe, cu exceptla a 3 fenotipuri (HeC, iiCc, iiCc) care vor fi colorate.
De-a lungul timpului nurnerosl autori au descris ~i alte tipuri de penaj alb eum ar
 f la Rhode Island albinotic autosomal dat de gena recesiva notata cu a care
cauzeaza ~i ochii de culoare roz. 0 forma de semialbinism intrucat nu afecteaza
~i culoarea galbena a pielii a fost discutata la Plymonth Rock. Penajul poate
varia de la complet alb pana la alb murdar, iar ochii de la roz la gri albastrui.
Gena responsabila pentru acest tip de alb este plasata la locusul S, este
lnlantuita cu sexul si este simbolizata cu 5 al .

La Rhode island rosu a fost descrisa de asemenea varianta de penaj alb

sub denumirea de alb strop;t cu rosu care de fapt se tntalneste doar la puf, gena
care face sa dispara pigmentul la adulti este recesiva autosomala ~i notata cu
rs.

La rasa Andaluza exista alternative de alb strop it cu a/bastru care rezulta din

c imperecherea unor indivizi negri cu indivizi albi, descendentit avand 0 culoare

intermediara denumlta conventional albastru. Aceasta culoare intermediara se
gase!?te doar la puf, penajul adult fiind alb cu 0 usoara tenta de murdar. Gena
responsabila cu aceasta culoare este incomplet dorninanta ~i se noteaza cu BC
$i manifesta culoarea doar la homoziqotii pe aceasta alela .

:. Culoarea argintie este diferita de culoarea alba $i este data de gena S Tnlantuita
cu sexul. A fost descrisa pentru prima oara de Sturtevant (1912) din lncruclsari

reciproce lntre Brown Leghorne $i Columbian Wyandotte precum $i de

Davenport (1912) in Incrucisari dintre Brown Leghorne $i Dark Brahmas, ambii
cltati de Hutt (1949). Gena este hipostatica fata de negru dar epistatica fata de
gal ben ~i rosu, fenotipul puilor $i adultilor este prezentata In tabelul 4.
(,
.:. Culoarea aurie este data de gena s cu exceptla pasarilor alternative (sal) orice
pasare care este argintie este genetic aurie. Penajul auriu la adult este rar intTInit
TntrucTt alte culori (negru, galben, rosu), ii sunt epistatice. Fenotipul puilor $i
adultdor este prezentat ln tab. 4.

Cele doua culori prezentate anterior, argintie $i aurie, au mare irnportanta

in cresterea industriala a pasarllor, in producerea hibrizilor autosexanti Vom
reveni asupra lor cu prilejul autosexaril
 Tabelul nr. 4
Genotipul ~i fenotipul argintiu ~i auriu
dupa F.B. HUTT Culoare Genotip
Fenotig
posibil
Pui
Adulti

Argintie m ss
Alb, argintiu;-negru
Alb,barat,argintiu, paietat

, Ss
Dung
at,
marm
orat
Argint
iu
dantel
at,
arginti
u
creionat,
f
S-
I Sau columbian,
argintiu
alte stropit $i
alte
modele modele

pe fond

argintiu

B
u
f
f
,
r
o
s
u
,
c
i
o
c
o
l
a
t
i
u
,
n
e
g
r
u
 , Buff, rosu , negru, alb, rosu
Aurie m ss s alte barat, auriu paiatat,
a auriu
dungat, marmorat u

s- modele pe fond auriu

dantelat, auriu creionat,
cornbinatii de rosu cu negru
r;>
ai
ltel
e

t" .....

Culori compuse

Culorlle compuse la gaini sunt rezultatul

modelelor secundare de penaj ~i modelelor
primare de penaj. Prin model secundar de penaj
se inteleqe repartitla culorilor pe 0 pana, Tn timp
ce prin mode/u/ primar de penaj se tnteleqe
repartitia culorilor pe corp a diferiteior pene de

diferite modele ~i culori. Atilt modelul secundar de

penaj cit ~i modelul primar de penaj sunt

controlate de un nurnar de loci, multiplele
combinatil dintre ei ~i suprapunerea efectului
unor gene modificatoare care conduc la 0 mare
variabilitate de culorl.
Sandu Ghe. (1983) descrie la gaini
urmatoarele modele secundare (repartitia culorilor
pe 0 pana): barat, creionat, stropit cu paiete,
dantelat.

.:. Culoarea barata presupune prezenta de-a

lungul penelor a unei alternante de benzi

transversale, deschise ~i Inchlse la culoare.

Culorile care atterneaza pot fi negru ~i argintiu,

negru ~i auriu sau auriu ~i alb. In spatele

acestui fenotip pot actiona doua gene. Prima
este 0 gena incomplet dominanta, inlantuita

cu sexul (8) ~i a doua este 0 gena autosornala

incomplet dorninanta (Ab).
.:. Culoarea creionata este data de 0 gena dorninanta autosomata care este
notata cu simbolul Pg (pencilling). Modelul presupune prezenta unei dungi curbe
ce urrnareste marginea penei.

.:. Culoarea stropita (mottling) presupune pene de culoare alba, dar la varfu: penei
apare culoarea neaqra. Aceasta culoare este receslva fata de pana neaqra
complet, ~i este data de 0 gena recesiva (m 0) .

:. Modelul de culoare cu paiete - varful penei este de culoare neaqra sau culoare
mai tnchisa decat restul penei. Zona mai lnchlsa capata un luciu metalic ~i de
aceea se mai numeste modelul cu paiete. Este cauzat de 0 gena incomplet
dornmanta (Sp) .

:. Culoarea dantelata - Pasarile au pene care pe margini au 0 zona Yngusta de

alta culoare decat cea de baza. Culoarea poate fi neaqra, verzuie (rasele
indiene) sau alba (Cornish rosu). Gena este incomplet dorninanta Lg (lacing).

Dintre modelele primare de penaj (repartitia pe corp a penelor de diferite

modele si culori) amintim doar cateva descrise de Sandu Ghe. (1983) sl anurne:

.:. Tipul salbatic de penaj - rosu cu pieptul negru cu un pronuntat dimorfism

sexual. Masculii sunt mai de graba negrii cu zone portocalii-roscate pe corp ~i

cafeniu pe aripi: femelele sunt gri cafeniu In general, cu auriu pe gl1 ~i aproape
negre pe aripi si coada. Este cauzat de genotipul eecoco .

:. Tipul de penai columbian - este foarte raspandit l?i se caracterizeaza prin

prezenta culorii negre, pe gat, pe aripi , pe coada ~i penele de pe picior la rasele

lncaltate, iar la masculi uneori, partial pe spate. Regiunile rarnase pot fi albe
(argintii) ~i galbene sau roseate. Modelul se datoreaza unei gene dominante
autosomale notata cu (Co). Modelul columbian propriu-zis (Buff Brahma,

Columbian Plymonth Rock) este dat de genotipul eOI eO Co/Co, iar prezenta altei
alele la locusul E conduce la restranqerea culorii negre !:?i se denurneste
columbian restnctionat.
.:. Modelul primar herminat are 85% din pene total albe, restul fiind total negre ~i

pene cu zone albe l?i zone negre. Zona alba de pe penele albe cu negru se afia
la varful penei sau In jurul unei zone centrale negre dand aspectul de dantelat cu
alb. Penajul herminat este mai deschis la masculi. Puful la puii de 0 zi este

gal ben stropit discret cu negru ca ta heteroziqoti pe alb dominant (Ii). Gena
responsablla pentru aceasta culoare este Er >i este autosomala incomplet
dorninanta. Hornozlqotn pe gena Err au pete albe in zonele pufului galben, iar
adultii sunt albi indiferent de sex ca >ci and ar fi albul recesiv cu genotipul cc.

6.1.2.2 Ereditatea caracterelor legate de cresterea penajului

Ereditatea caracterelor legate de cresterea penajului se refera la

caractere ce constau In lungimea penelor, caractere ce constau tn repartitia penelor
0 serie de
c
pe corp l?i unghiul de crestere a penelor pe corp. Viteza tmbracarf cu penaj se
constituie In caracter de sine statator.

Caractere legate de lungimea penelor

.:. Barba de la rasa Houdan data de 0 gena autosornala dorninanta notata cu Mb .

:. Mot cu pene pe cre$tet (rasa Crevecoeur) care ascunde l?i 0 deform are osoasa,
este controlata de 0 gena autosomala incomplet dominants slmbollzata cu Cr .
:. Mot la urechi (rasa Ancona) atecteaza !?i structura pielii inclusiv canalul auditiv
extern, se datorsaza unei gene autosomale dominante Et, care este letala

pentru hornoziqoti >si ubvitala pentru heterozigoti. (

.:. Coada Junga cre$tere continua data de gena autosornala dorninanta Gt.
.:. Coada lunga fara naparlire data de gena autosornala receslva mt.
.:. Manseta (rasa Sultane) -pene lungi l?i rigide pe coapsa orientate lnapol. Este
cauzata de 0 gena autosornala recesiva .
 Caractere legate de repartitia penelor

.:. Gat golas ., pasarilor Ie lipseste penajul de pe gat. Tn anul 1927 Greenwoodd
citat de Hutt (1949) invoca teoria ca acest caracter este neereditar, iar in anul
1933 Hertwing (citat de Sandu Ghe. 1983) gase~te ca este dat de 0 gena
autosomala dorntnanta careia Il atribuie simbolul Na. Ulterior, Crawford(1976)
arata ca de fapt gena Na este incomplet dornlnanta. Acest caracter capata 0

irnportanta din ce in ce mai mare prln folosirea lui in industria broiTerului destinat
zonelor foarte caldurcase, dar ~i ca eficienta a consumului de furaje deoarece
lipsa a aproximativ 30% din penaje conduce la un consum specific mai mic tn
cornparatle cu alti indivizi.

.:. Picioare incaltate - picioarele sunt acoperite cu pene. Caracterul este controlat

genetic de do; loci autosornall cu actiune polimera neaditiva.

6.1.2.3. Caractere legate de structura penelor

.:. Frizarea penelor - este cauzata de 0 gena incomplet dorninanta autosornala F .

Exista ~i 0 alta forma de frizare a penelor datorata unei gene autosomale

recesiva notata cu mf (Hutt 1936) ~i apare tncepand cu puful.

.:. Pana matasoasa - (rasa Silkie) - este data de 0 gena autosornala recesiva h
(hookless) care controleaza pierderea carligului din varful barbulelor penei.

6.1.2.4. Caractere legate de viteza lmbracarii cu penaj

.:. imbracarea rapida si imbracarea inceata cu penaj Serebrovsky (1922) citat de

Hutt (1949) a descoperit ca Leghornul, Minorca, Ancona ~i alte cateva rase
mediteraneene se tmbraca mai repede cu penajul juvenil decat rasele asiatice,

enqlezesti, americane ~i altele. Totodata, acelasl autor descrie ~i tnlantuirea cu

sexul a acestui caracter. In controlul acestor caractere sunt implicate doua gene
aflate pe cromozomii sexului !iii sunt notate cu K, gena responsabila cu
lmbracarea cu viteza mica cu penaj 9i k, gena responsabila cu Irnbracarea cu
 viteza mare. Cele doua gene se folosesc la sexarea pullor de 0 zi dupa viteza
tmbracarf cu penaj ~i vern reveni asupra lor cane vern discuta autosexarea.
Warren (1933) citat de Hurt (1949) descrie un locus autosomal care poarta 0

mutanta recesiva cu efect de tntarziere a cresterii penelor secundare ale aripilor.

6.1.2.5. Ereditatea un or caractere legate de schelet

.:. Piticismul (nanismul). Desi la gaini exista mai multe feluri de piticism, unul dintre
ele T~igase~te 0 aplicatie foarte importanta Tn obtinerea broilerului. Este yorba
de piticismul recesiv inlantuit cu sexul. Acest tip de piticism este dat de 0 gena
recesiva dw descrisa de Hutt 1953 citat de Sandu Ghe. 1983 si este 0 alela
dintr-o serie alelica de patru gene la locusul oW. Gena recestva dw Tncepe sa
lntarzie cresterea dupa doua saptamani de la ecloziune. Greutatea la adult este
dlminuata cu 40-45 %, la masculi ~i cu 25-30% la femele. Asupra acestei forme C
de piticism si gena care 0 provoaca vom reveni cand vorn discuta despre
utilizarea ei in producerea hlbrizilorde carne de gaina .
:. Picioarele scurte Indivizii hornoziqof pe gena care manifesta un astfel de
caracter, au extrernitatile reduse pana aproape de disparltie. Caracterul "picioare
scurte" este dat de 0 gena autosornala incomplet dornlnanta, descrisa de
Landuner ~i Dunn 1930 citata de Sandu Ghe. 1983, pe care au simbolizat-o cu
Cp (creeper).

6.1.2.6. Ereditatea unor caractere legate de piele

Culoarea pielii - apare din absents sau prezenta a doi piqrnenti: melanina si
xantoflla Tn controlul genetic al culorii pielii, desl sunt impllcatl mai multi loci, doar t
trei au confirmat 0 actlune directa In controlul eulorii pielii .
:. Piele neagra - controlata de 0 gena autosornala dornlnanta notata cu Fm ;;i
epistatica fata de genele de la cellalti loci. Gena Fm controleaza culoarea pielii, a
ciocului, mucoaselor interne ~i picioarelor. Gena prezinta importanta atunci cand
populatule de gaini se folosesc Tn producerea broilerului cu piele neaqra, un tip
de carne foarte scurnpa care se adreseaza unui nurnar redus de consumatori.
 .:. Piele alba - este data de 0 gena ld (Dunn1925 citat de Sandu Ghe. 1983)
dorninanta tnlantuita cu sexul. A fost sernnalata pentru prima oara de Davenport
1906 citat de Hutt 1949. Deoarece clasificarea puilor dupa culoarea pieHi
picioarelor (id, Id) este dlficila la varste mici (pana la 3 luni), aceasta gena nu

manifesta interes In sexarea puilor la 0 zi. 0 alta gena implicata Tn culoarea

pielii albe este plasata pe autosomi ~i este gena dorninanta notata W. A fost
descrisa de Batesan 1902 , citat de Hutt 1949 in urma unei incrucisari diatre
Dorking alb ~i Leghorne, cand a observat ca pielea alba este dominanta asupra
pielii galbene. Hurst 1905, citat de Hurt 1949, observe acelasi lucru in alte
lncrucisari. Gena exclude pigmentul xantofilic din derma, mutanta sa W
deterrninand depunerea acestui pigment. Gena W este folosita adesea in
producerea broilerului cu piele alba, cand se folosesc masculi purtatori ai genei

W. Exista anumite piete din lume cum ar f Europa de Vest, unde puii cu piele
alba sunt preferati puilor cu plele galbena, dar In proportie mica ~i la preturi
foarte ridicate. Astfel de pui sunt crescuti in cond'tii speciale Ohi raniti cu furaje

ce contin un nivel scazut de xantofile cu cateva saptarntni Tnainte de a fi

sacrtticaf (milk-fed). Cei mai multi broiler; din lume sunt broileri cu piele galbena
controlati
de gena w care permite depunerea pigmentului xantofilic ln derma.

6.1.3. APLICATIl ALE UNOR CARCTERE CAUTATIVE LA GAINI

6.1.3.1 Sexarea hibrizilor dupa viteza Imbracarli cu penaj

Imbracarea lnceata cu penaj la puii tineri este posibila datorita genei K

dominanta, Tnlantuita cu sexul. Alela acestei gene este k, recesiva si responsabila
(, cu lrnbracarea rapids cu pene, Desi trasatura predominanta a genei recesive (k)
este sa determine irnbracarea mai rapida cu pene in perioada 6 - 9 saptamani de
crestere a puuor, totusi se observe diferente Tntre lmbracarea tnceata cu penaj Oi
lrnbracarea rapida cu penaj, chiar din momentul eclozionarf puilor. Aceasta poate fi
facuta numai tn relatie cu lungimea remigelor primare .
Descrierea lmbracarii lncete cu penaj l?i tmbracarii rapide cu penaj este
redata In fig. 15.
.:. fmbracarea inceata cu penai (K) La momentul ecloziunii remigele primare sunt

rnai scurte sau la fel de lungi ca penele de acoperire .

:. imbracarea rapida cu penai (k). La ecloziune remigele primare sunt rnai lungi
decat penele de acoperire. Pentru a putea sexa puii la varsta de 0 zi este
necesar a incruclsa un mascul cu tmbracare rapids cu penaj cu 0 fernela cu
tmbracars tnceata cu penaj

/ 0
X + parinti

0
kk K~

Imbracare lrnbracare
(....
rapida tnceata

Kk k- descendentl
Irnbracare lnceata trnbracare rapida

Fig.15a Schema de formare a hibridului sexabil

dupa dezvoltarea remigelor

De retinut ca tncrucisarea inversa nu se recornanda In vederea obtinerii de

(
pui sexabili la varsta de 0 zi dupa dezvoltarea remigelor primare. Pentru a putea

practica sexarea la varsta de 0 zi, in cazul hibrizilor este nevoie sa se creeze linii
pure homozigote pentru gena K $i k . In cazul puilor broiler, linia pure pentru
lrnbracare tnceata cu penaj, ocupa pozitla tatal mamei (pozitia 3) in cadrul schemei
de hibridare, astfel ca puii de carne hibrizi vor fi masculil (Kk) lmbracare tnceata cu
penaj si femelele (K -) cu lmbracare rapida cu penaj (fig.16).
 Sexarea puilor de 0 zi dupa dezvoltarea remigelor se practica atat la gainile
specializate pentru productia de oua cit ~i la cele speclalizate pentru productia de
carne. De retinut ca aceasta sexare nu este posibila decat la hibridul comercial ~i
numai daca se lncruciseaza pasarl pure pentru genele K si k.

Linii
pure o
'
/x
k-
6
kk
x k-
6
KK
X
K-
6x
kk
Q
-1-

k-
kk trnbracare imoracare
tmoracare rapida tnceata rapida

1 1 1 1
Bunici 6 X ~ 6 X ~
kk k- .. KK
Irnbracare lnceata

,.. 1
Parlnti 6 X
1
kk K-
lmbracare inceata

(,
.<~.,.
Broiler

t5
6 Kk lmbracare lnceata

k - imbracare rapida

Fig. 16 Schema de Incruclsare a unui hibrid comercial

de gaina pentru carne sexabil dupa dezvoltarea remigelor
 6.1.3.2. Sexarea hibrizilor dupa culoarea pufului la 0 zi

Pentru a obtine pui hibrizi de 0 zi sexabili dupa culoarea pufului, trebuie sa

se lncruclseze linii pure purtatoare de gene silver (argintiu) S 9i golden (auriu) s.
Aceste gene sunt plasate pe cromozomii sexului !ili se transmit tnlantuit cu sexul.
Cele doua gene au 0 irnportanta econornica deosebtta prin creerea posibititatl' de
sexare usoara, precise ~i nestresanta a puller hibrizi la varsta de 0 zi. Aceasta
metoda de sexare este foarte importanta mai ales pentru hibrizii producatori de oua
de consum, tntrucat elimina metoda clasica (cloacala) care este 0 metoda stresanta
pentru pui, mai putin precisa ln anumite situatii ~i se face cu un volum de rnunca
foarte mare. Desi metoda (fig.17) se poate folosi ~i pentru sexarea puller de carne,
totusi, In acest caz, 0 Intalnim mai rar decat in cazul hibrizilor ouatori, Pentru
sexarea puilor de carne la varsta de 0 zi este mai raspandita metoda de sexare
dupa dezvoltarea remigelor.

x
ss S
auriu argintiu

Ss s- C
argintiu auriu

Fig. 17 Sexarea hibrizilor de gaina la varsta de 0 zi,

dupa culoarea pufului

 La hibrizii ouatori, femelele se pastreaza !?i se trimit la erestere, iar masculii
se elimina. In cazul broilerului atat rnasculii cat !?i femelele se retin ~i se trimit la
crestere. in acest caz, sexarea puilor de carne la varsta de 0 zi se justifies doar
atunei cand exist a posibilitatea cresterii separate a sexelor, cu avantaje certe tn
realizarea unei unitorrnitaf superioare la abatorizare. Cresterea separate pe sexe a
puilor de carne, permite de asemenea realizarea unor retete furajere cu densitati
nutritive diferite !?ifluxuri de crestere diferite pentru maseuli !?ifemele.

6.1.3.3. Folosirea genei dwarf in cresterea puilor de carne

Gena dw a fost transferata pe cateva linii de pasart producatoare de carne

pentru a crea in primul rand posibilitatea obtinerf de femele simplu hibride dwarf,
(
capabile sa procuca oua de mcubatie la un pret de cost mai redus. Femelele sirnplu
hibrid purtatoare a genei dw se tncruclseaza ulterior cu maseuli normali (OW)
obtinandu-se astfel pui de carne (broileri- normali). Avantajele obtinerii unui astfel
de hibrid ln care este implicata gena dw, se reqasesc de altfel la nivelul femelelor
simplu hibrid, parinte de broiler. Comparate eu femelele de dimensiuni corp ora Ie
normale, se constata urrnatoareie diferente:
un neeesar de spatlu de crestere eu 35% mai mic ;
cons urn de furaje cu 15-20%, mai redus ;
gainile produc eu aproxirnativ 5% mai multe oua incubabile.
2
Deoarece numarul de femele pe m este superior femelelor cu dimensiuni
normale, aceasta creeaza posibilitatea obtinerii unui nurnar mai mare de oua de
(""-,, .. reproductie pe aceeasi suprafata de exploatare. Broilerul rezultat in urma tncruclsarf
femelei purtatoare a genei dw este normal ca dimensiuni corporale, Insa masculii
vor fi purtaton ai genei dw (heterozitgot OW, dw) ~i aceasta face ea ei sa alba 0

viteza de crestere cu 3-4 % rnai mica decat rnasculii homoziqoti (OW,OW). In

schema de hibridare pentru obtinerea de broiler cu partieiparea genei dw, linia pura
purtatoare a genei dw va ocupa poz, 3, respeetiv tatal mamei (Fig. 18).
Linii
Pure 6nOr:al ~Or~al dSW XdW O:Orn:1
.I.. ~I 1 1
Bunici 6 X 6
dwdw
X
OW-
Normal Normal

l 1 Normal

Parlnti 6
DWOW
X
dw

Normal
C

Broiler
0
DWdw DW-
Fig. 18 Schema de obtinere a hibridului de gaini pentru carne
cu participarea genei dw.

6.1.4. EREDIT ATEA UNOR CARACTERE CANTIT ATIVE

In categoria caracterelor cantitative se includ acele caractere care se gasesc

sub controlul a numeroase gene cu efect minor (poligene), hotarator influentate de
mediu, ~i a carer particularitate fenotipica este variatla continua.
("
Cercetarea cornplexului poligenic a caracterelor cantitative se face la nivelul "
populatiel, folosind diferite metode statistice care sa detalieze rezultatele familiilor
aparute Tn urma unei scheme de imperechere cand este vorba de 0 populatie sau
rezultatele hibrizilor cand este vorba de rnai multe populatii.
Caracterele cantitative sunt caracterele legate de productiile pasarilor, iar 0

parte din aceste caractere sunt cuprinse tn programele de ameliorate a liniilor pure
ce contribuie la formarea hibrizilor comerciali.
 6.1.4.1. Caractere cantitative legate de productla de oua

Productia de oua este un caracter complex, format de attfel din mai multe
caractere grupate, prin care se realizeaza numarul de oua, calitatea oualor ei
rezistenta cojii .
:. Numarul de oua este de asemenea un caracter complex, rezultatul a mai multor
caractere care se impart if-!. doua categorii: caractere care dau lungimea
perioadei din an in care gaina depune oua ~i caractere care dau intensitatea
ouatului In aceasta perioada. Dintre caracterele mal importante care
interactloneaza in vederea obtinerii nurnarului anual de oua putem enumera:

varsta primului ou, persistenta ouatului, intensitatea ouatului, frecventa ~i

lungimea pauzelor de ouat.
Toate aceste caractere sunt limitate de sex, adica fara expresie fenotipica la

c masculi, desi ~i ei poarta gene implicate In controlul acestor caractere.

programelor de ameliorare masculii se vor aprecia dupa pertorrnanta rudelor .
In cadrul

:. Calitatea oualor se caracterizeaza in principal prin greutatea oului, calitatea

galbenu~ului, calitatea albusulul ~i incldenta petelor de sange ~i carne.

Greutatea oului este irnportanta deoarece prin ea se determina masa oualor
produse. De asemenea greutatea oului are influente directe asupra
componentetor oului, de aceea tn numeroase studf se accepts ca prin
tmbunatatirea greuta~ij oului se lmbunatateste in general ~i calitatea sa.
CaJitatea gaJbenu~ului !?; calitatea albusului sunt caractere complexe care se
apreclaza prin diferite metode descrise pe larg In capitolul i.oul de incubatie".
Petele de singe sau carne sunt considerate de consumatori un mare defect de
calitate a oualor.
Nalbandov ~i Card (1944) citat de Sandu Ghe. 1983 explica prezenta petelor
"de carne" prln transformarea celor de sanqe In urma unor procese oxidative ce
Ie transforrna culoarea de la fO!?U la brun, caracterul este heritabil !?i se poate
reduce sau chiar elimina prin selectle .
:. Rezistenta cojii este un caracter greu de apreciat, dar cu importanta
econornica deosebita. 0 imbunatatire a calitatli cojii oului sporeste numarul de
oua comercializate, deoarece pierderile prin spargere se ridlca uneori la 3-8 % .
In functie de operatiunile de manipulare ~i de gradul de mecanizare.
 Prin selectie lrnbunatatlrea cojii oului este dlferita, desi, Tn practica
arneliorarf exista numeroase metode de apreciere a rezistentei cojii oului:
metode ce apreciaza proprietatile fizice ale cojii oului (grosimea cojii, greutatea

coiii, procentul de coaja, greutatea specifics a oului) ~i metode ce apreciaza

proprietatile mecanice ale cojii oului (presiune statica, presiune dinarnica).

3]
 6.1.4.2. Parametrii genetici

Vorn arata Tn continuare catlva pararnetrii genetici ai principalelor caractere

legate de productia de oua. (tab. 5,6).
Tabelul nr. 5
Repetabllltatile ~i herltabllitatlle unor caractere legate de productia de oua

Caracterul R H' H" Autorul

estimat realizat
Varsta la primul ou - 0,51 - Haysett ~i col.(1964)
Varsta la primul ou
Nurnar de oua pe an
-
-
0,09
0,19
-- Meritt (1968)
Nordskog ~i col.(1975)
Nurnar de oua pe gaini intrate - 0,08 - Nordskog ~i col.(1975)
la testare pana la 40 sapt.
Nurnar de oua pe gaini ieslte - 0,30 - King ~i col. (1954)
din testare la 40 saptamani
Greutate au 0,70 0,64 - Hill ~i col.(1966)
Greutate ou la 32 saptarnaru 0,63 0,58 - Sandu (1979)
Grosime coaja 0,80 - - Sluka ~i col. (1965)
Greutate coaja 0,66 0,43 - Hill si col. (1966)
Forta de spargere I 0,79 - - Sluka ~i col. (1965)
Grosime ccaja
Greutate galbenu~ 0,68 0,37 - Hill ~i col. (1966)
Substanta uscata in albus % 0,50 0,49 - Hill ~i col. (1966)
Greutate galbenu~ umed 0,66 0,26 - Becker ~i col. (1977)
Greutate galbenu~ uscat 0,66 0,24 - Becker ~i col. (1977)
Greutate apa in galbenu~ 0,59 0,25 - Becker ~i col. (1977)
Greutate albus 0,73 0,69 - Hill ~i col.(1966)
substanta uscata Tn albus % 0,73 0,72 - Hill ~i col.(1966)
Inaltirne albus - 0,48 - Me Clung ~i col. (1976)
Indice Haugh - 0,34 - Mc Clung i col. 1966)
Pete de sanpe - 0,59 -
--
Vaccaro ~i col. (1972)
Pete de carne
Ovulatie anorrnala 0,39
0,31 -- Reddy i!,?icol.
Vaccaro col.(1977)
(1972)
Nurnar total de oua cu - 0,37 - Reddy !,?i col. (1977)
defecte
Defecte au - 0,10 - Kash_y_a_23ciol.
_(1_981)
(
"'..

32
 6.1.4.3. Caractere cantitative legate de productla de carne

Productia de carne pentru a deveni rentabila este intluentata de numeroase

caractere printre care amintim: greutatea vie !?i calitatea carcasei.

.:. Greutatea vie este un caracter nelimitat de sex si inftuenteaza direct productia
cantitatlva de carne. Obiectivul principal este de a maximiza eficienta bioloqica $i
economica a procesului de crestere care presupune combinarea factorilor
irnplicaf in acest proces $i posibilitatlle pasarilor. Sporul mediu zilnic este
mfluentat de doua categorii de factori: fa ctori genetici care controleaza limitele
potentiale de crestere $i factori de mediu, in principal componentul nutritional al
mediului $i interactiunea sa cu genotipul. Astfel, conditille favorabile de mediu
pot torta cresterea in timp ce conditiile nefavorabile pot intarzia cresterea chiar

daca lntr-o anumlta rnasura rarnanerue in urma pot fi compensate.

Un indicator important al cantitatii de carne ce se poate realiza la un lot de
pasari este uniformitatea cresterii care este lnfluentata de efectul cumulat al
greutatii puller la ecloziune $i rata de crestere. Pentru estimarea ratei individuale de
crestere, de obicei se determina viteza de crestere care este un raport tntre
diferenta de greutate realizata in momentele 2 I 1 $i varsta la momentele 2 I 1, dupa
formula:
P2 - P1
V=---
A2. - A1

unde Pz sl P1 sunt greutatile la momentele 2 $i 1

A2 $i A 1 sunt varstele la momentele 2 $i 1
In practica ameuorarii gainilor, pentru a elimina influenta mediului special al ("
fiecarei serii de ecloziune $i a permite amestecarea seriilor in vederea selectiei, se
procedeaza la exprimarea pertormantei tnreqistrata la greutatea vie (P) In probit.

.:. Calitatea carcasei - Cand se discuta calitatea carcasei se au in vedere mal

multe etape de apreciere $i anume: pe animalul viu prin masurarea sau notarea

conforrnatiei (gradul de Imbracare a pieptului cu muschi ) ~i dupa sacrificare prin

determinarea randamentului de abatorizare, proportia diferitelor parti

componente ale carcasei ~i aspectul exterior al carcasei (prezenta sau absenta

3
2
 unor higrome). In ultimul timp se constata 0 preocupare din ce ln ce mai mare
pentru a lrnbunatati structura carcasei prin cresterea ponderii partitor
componente (proportie piept !?i raport carne/oase) !?i reducerea acelor
componente din carcass mai putin dorite de consumator (grasime abdorninala).

Cox !?i Balloun (1971) citaf de Sandu Ghe.(1983) estimeaza greutatea totala a
scheletului pornind de la greutatea femurului dupa 0 formula a carei precizie este de

94%
Y = 0,887 + 16064 X
Y = greutatea scheletului
X = greutatea femurului
Becker ~i col. (1979) citat de Sandu Ghe. (1983) estimeaza greutatea grasimii

( abdominale pe baza greutatii vii astfel:

Y = - 55,28 + 0,454 X
Y = greutatea grasimii abdominale
X = greutatea vie
Procentul de qraslrne abdornlnala astfel determinat ajuta la determinarea
procentului total de grasime din carcasa, corelatla dintre ele fiind de 0,76. Alte
aspecte legate de calitatea carcasei se retera la ranciditatsa carnii, culoarea carnii,
fraqezirnea ~i savoarea carnii.

6.1.4.4. Parametrii genetici

Parametrii genetici ai principalelor caractere legate de prcductia de carne

"" sunt prezentaf in tabelele 7 !?i 8.

C "
TabeJul nr. 7
Heritabllitatile unor caractere legate de productla de carne
t}2_
Caracterul R hZ Autorul
estimat realizat
Greutate corporala la 8 saptamanl - 0,21 - Sandu (1979)
Greutate corporala la 12 saptamani - - 0,23 Maloney $1 col{1966)
Greutate corporala la 24 saptarnani - 0,38 0,40 Ideta ~i col(1966)
Greutate corporala la 55 saptamani - 0,34 - Kimev $i col (1968)_
% partl comestibile - 0,12 - Muir 5i col (1964)
Unghi piept - 0,37 - Merritt (1966)
Ung_hi piept 0,60 - - I Collins $i col (1964)
Lun_gime carena sternala - 0,43 - Merritt (1966)
Lun_g_imefluier - 0,35 - Merritt (1966)
 6.2.1. OPTIMIZARJ iN PLANURILE DE SELECTIE ALE P.ASARILOR

Optimizarea unui plan de selectie se face avand drept scop maximizarea

progresuJui genetic estimat a se obtine Tnurma aplicarii lui.

Progresul genetic depinde de precizia setectiet; intensitatea seiectiei i de intervalul
de qeneteiie. Modificarea unui parametru din planul de selectie va lnfluenta

progresul genetic pe una dintre aceste trei cai. Precizia selectiei este cuantificata de
(
valoarea heritabllltatf inforrnatiei fenotipice folosite In metoda de selectie respectiva.
Heritabilitatea depinde de variabilitatea fenotipica ~i genetica, deci chiar de
marirnea populatiei. Aceasta cale de intluentare a preclziei selectiei a fest studiata
de (Van I. 1989). Pentru nurnarul de oua la gaini din rasa Rock, ecuatia de regresie
a heritabilltath fata de rnarimea populatiei exprirnata prin numarul familiilor de tata
(X) a fost urrnatcarea:

h
2
= 0,0973 x 0,0012 X
Evolutia heritabllitatii estimate cu ajutorul acestei ecuatii de regresie se

reprezinta In tabelul 9. Asadar, in populatii mai mici, heritabilitatea ar putea fi mai

redusa.
(
Aceleasi calcule pentru greutatea vie la 5 saptaman. la masculii de rasa
Cornish au condus la urrnatoarea ecuatie de regresie:
h
2
= 0,196 x 0,0008 X
Se constata tendinta de scadere a coeficientului de regresie la hentabilitati
mai marl. Evolutia heritabilitatii estimate cu ajutorul ecuatiei de regresie de rna; sus
se reprezinta In tab. 10

3
4
 Tabelul nr.9
lnfluenta marirnii populatlei asupra heritabllltatii nurnarului de oua
lntr-o linie de gaini din rasa Rock
Nr. familii h' Nr familii h;.!
de tata de tata
50 0,157
74 0,185
I
70 0,180 46 0,152

66 I 0,176 42 0,148

62 0,171 38 0,142

58 0,166 . 34 0,137

54 0,162 30 0,133

Tabelul nr. 10
tnfluenta marlrnii populatiei asupra herltabllitatil greutiitii vii
intr-o Iinie de gaini din rasa Cornish

Nr. familii h
Z
Nr familii h:.!
de tata de tata
80 0,272 52 0,230
76 0,266 48 0,224
72 0,260 44 0,218

68 0,254 40 0,212
64 0,248 36 0,206
60 0,242 32 0,200

c 56 0,236 30 0,197

o cornparatie a evolutiel heritabllltatii In funcne de marimea popuiatiei la cele

doua caractere ~i rase este redata in fig. 19.
 h
2

0.28
t
t
0.27
Cornish
0.26
0.25
b = 0,0008
0.24
0.23
0.22
0.21
0.20

Rock
0.185 ('
30 35
0.175 b = 0,0012 40 45
0.165 50 55
60 65
0.155 70 75
80
0.145
Nr. familii de tata
0.135
0.125 Fig.19 Regresia
0.115 herltabllitatli fata de
marirnea populatiel la gaini
0.105 Rock ~i Cornish
0.095

c
Tnlocuir
ea selectiel pe
perforrnante
proprii cu 0

alta metoda
de selectie
provoaca, de
asemenea,
modificarea
preciziei
selectiei.
P e z
e o i
n s a
t e
r b e
u i i
t
p d
a s e
s e p
a l i
r e n
i c d
p t e
r i
e a n
z u
i c
n o n
t r u
a n m
b a
u i i
n n
a d
i t e
n a
t . m
e a
r P r
e r i
s e r
c n
d i e
 Osborne (1957) imagineaza urmatorul indice de selec~ie cornbinata:

tn care: n = rnarimea familiei de mama

d = nurnarul de femele Tmperecheate cu acelasi mascul
P, PD, Ps, PG = pertormanta proprle, respectiv media familiei de mama,

de tatas: media contemporanilor

Formula este valabila cu condltia ca:

1
2 _ 2 _ 2

c
<JS-CiO--()G
4
ceea ce face posibila optimizarea planului de selectie combinata numai pentru
marimea familiior de tata. Solutia aceasta apartine geneticii procedurale BLP (Best
Linear Production). Tn prezent maximizarea progresului genetic pe calea preciziei
selectiel se face prin aplicarea unor procedee BLUP (Best Linear Unbiased
Production). Efectul selectiei poate fi influentat ~i pe calea lntensitati: selectiei, care

depinde ~i ea de proportia de retineri (p) , adica de raportul dintre setectionaf ~i

candidati. Pentru 0 marirne data a populatiel ~i pentru 0 durata medie de exploatare
neschlmbata, proportia de retineri poate fi diminuata (intensitatea selectiei va fi rnai

mare) marine capacitatea de testare. Aceeasi mates va ocupa 0 capacitate de

testare sporita printr-un nurnar mai mare de ecloziuni , eeea ce va afecta simultan ~i
structura de reproductie a populatiei.
Comparabilitatea seriilor de ecloziune se face prin exprimarea perforrnantetor
P -P
prin probit. Probit = +5
s
__ = performanta proprie
P :: pertorrnanta medie a contemporanilor
S :: deviatia standard

Van I. (1989) face asemenea studii ~i arata ca, variantele care au 0 marirne a
matci: sirnilara, cu capacitaf de testare diferite, au ~i proportli de retineri diferite
(tab.11 ).
 I.{) l"- I.() ("') (]) N I.{) I'- I.{) ("') (]) N
co
c, "<:t
(])
0
N
0
""
.......
0
..-
<0
0
0
0
N0(]) "<:t CO
0" 0 0
N ..- ..-
0
(])0
0
0
0
0
Q) ("')
....... ..- I.{) <0 0 (]) en <0 (J) I.{) ("')

'wctI j
:;:;
CO
(]) (J) <0 (J)
I'-
0)
("')
("') "<:t N N (])
..- .......
EQ) ..- 0) <0 "<:t ("') C"?
N ....... co <0 "<:t "<:t
~
Q)
g U.

;~
o ctI
Q)
I'-
ro
(]) I ("')
::s E "S
o "<:t N N
CO ..-
<0 "<:t
0) ~
"<:t 0 I.() "<:t 0 I'- ..- ~
I.{)
I"- CO
"'C
0 ';:: I/) N -e--' e<) ....... ~
><tI ctI
l-
e.. :E :E >
Q)
s-
Q) Q)
"C ,_ c ..- ...-
';:: ~ N e<) "<:t I.{) CO N ("') '<;t I.() <0
';: Q) 'N

..:.:..s.
(/') 0
o 'U
::s .::t:
o
Q)

..I..-..
c.
0 ';::
(()
~
I..
c:tl s::
Q)
"0
Q) Q)
c: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0. :p, <0 CD <.D <.D <.D CO CD <.D CO CO <.D <.D
::s ~
(/)
Iil 0
e>
.. .
Q )

I
Q)
..s....... (J)
I..
e
.. . .
c:l (-

. ..
Q )

. ell
'0 e CO CO CO CO CO CO CO co CO
Q 0) 0) (]) (]) 0) (]) (J) (J) (])
.. ...
)
.
(() '~ Q) C O CO C O
.....
I/) c c
Q) ~.
s:: ~
<> >ctI
"'0 0..
Q
,_)
:,::. Q)
>c:tl "'0
:::
e
:e.
'iii Q)
Iil c:
0. Q) ~ 0 0 0
ns 0 "C 'N 0 0 0 0 0 0 0 0 0
I'- I'- I'- I'-
o a. ~
e>
0
l"- I"- l"- l"- l"- I"- l"- l"-
0
s...
U
';: 0..
Q)
'('13
o ~
;;:
"'C
0
Q) ....
(II 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0

_.
"C
E ~
::J I'- l"- I'- l"- I'- I'- I'- I'- l"- I'- l"- I'-
Q)
iii e> 0

c
c
c
--...
'0
Q) ctI
Q) Q)
(/)
nI
0 ..c.... I/)
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 '(3
<tI .. .. .
Q ) 0
"<:t
0
"<:t
0
"<:t
0
"<:t
0
"<:t
0
"<:t
0
l()
0
I.!)
0
I.{)
0
I.!)
0
I.!)
0
I.{)
0. (I)
Iil
o "C

...: t: ...- ..-

..- N
co 0
Z o N ("') "<:t I.{) <.D I"- (])
..- ..-
 o ultima cale de a influenta efectul anual al selectlei este modificarea
intervalului de generatie. Acesta poate fi influentat chiar de modificarea numarului
de ecloziuni produse pentru a reproduce linia, cu conditia de a pastra neschimbata
durata testarii, deci precizia selectiel. Se poate modifica nurnarul serillor de

ecloziune ?i astfel, intensitatea selectiei (daca se pastreaza matca ln dimensiunea 9i

structura sa), chiar pastrand nemodificat intervalul de qeneratie, cu conditia

modificarii duratei testarii (reducerea sa de la 0 ecloziune la alta) . Cu acelas: nurnar

de serii de ecloziune, reducerea duratei testaril este 0 cale de reducere a intervalului
de generatie, problema a fost studiata de Van 1.(1989).
Actualmente, cu patru serii de ecloziune, prima serie de descendenti
eclozfoneaza cand prima serie de parinti are varsta de 52 saptarnani deci, se
realizeaza un interval de qeneratie de 1 an. Parintii proveniti din celelalte serii de

ecloziune au la aceasta data 50, respectiv, 48 t?i 46 de saptarnani. Media varstei

parintllor provenif din toate cele 4 serii de ecloziune va fi In momentul primei serii de
descenoenf de 49 de saptamani. La celelalte serii de ecloziune ale descendentilor,
varsta medie a parintilor va fi de 51, respectiv de 53 9i de 55 saptarnani. Media
acestor medii da intervalul de generatie de 1 an (tab. 12).
Fiecare saptarnana de reducere a perioadei de testare va reduce intervalul
de qeneratle cu 1/52 =0,02 ani. Intervalul de generatie nu poate fi scazut sub 0,9
ani, lntrucat la ultima serie de ecloziune nu mai poate fi testat proeentul de

eeloziune (recoltare de oua la varsta de 30 -31 de saptarnani 9i cunoasterea

rezultatelor la 34 de saptarnani). 0 eale de reducere a intervalului de generatie eu

0,02 ani este 9i Tnceperea testarii la 24 de saptarnani, daca precocizarea liniei ar

garanta un proeent de ouat de 5 -6 % la aceasta varsta.

Exista 9i un alt motiv pentru care nu se poate recomanda terminarea testarii
mai devreme de 34 saptarnani. Dupa ce, Dickerson ;;i Hazel (1944) au aratat

irnportanta intervalului de generatie pentru maximizarea progresului genetic anual,

Dempster ;;i Lerner (1947) au propus pentru controlul numarului de oua la gaini 0

perioada cuprinsa Tntre varstele de 20 9i 40 saptamani. Flock (1977) trnparte

aceasta perioada in subperioade de 8 zile ~i ajunge la concluzia ca, nu nurnarul

total de zile de control conteaza, cl varsta la care se face controlul, fie el 9i pe 0

perioada mai scurta de 20 saptarnani.

47
::J
Q.)
.a
ro
I-

Z..:t(,:l ....N.. C") ' I.() co I'- co Q) 0 IN

. .....

J(
44 0 + 528

330 1

330
J(
,
+ 264 10866 candidati
pe sex

Candldatii la 5 s aptarnini

264
proveniti de la p arinti care vor
avea fiice la trap -nest

( 5433 ~ 5433
0/ Retinuti dupa 9 reutate la 5
saptarnlni In ve derea testarii

pentru numar de QUa

4000
543
0 /

Selectie

combinate

Selectie pe colaterali

Fig. 21 Exemplu de plan de selectie la 0 linie de gaini Rock

50
 ;I(

38 0 + 456 ~

0,8 pastrare

J(
+
30 0 339 ~ 6710 candidaf I sex

Candidatil Ja 5 saptarnani din

parinti reprezentati in etape
339~
.
0;;(/
urmatoare ale selectiei

5000 5000

I
Re1inuti la 5 saptarnani pe

I0 ~/
performante proprii

3000 10 00
(

Fig. 22. Exemplu de plan de selectie la 0 linie Cornish

Ultima problema propusa in discutie este selectia cu reproducere continua. La

no! In tara aceasta este facuta cunoscuta de Van I. (1989). Comparativ cu variantele
de plan de selectie deduse din planul Lerner (1950) prin reproducere continua se
-

influenteaza in sens favorabil, intervalul de generatie ~i intensitatea selectiei. Un (_""

asemenea plan de selectie este oportun la liniile paterne furnizate de rasa Cornish.
Intrucat pentru aceste linii, la varsta de 5~7 saptarnani are loc cea mal irnportanta
etapa a selectiei fara sa urmeze 0 testare pentru numarul de oua, !iniile respective ar
putea fi reproduse imediat dupa intrarea Tn ouat. S-ar folosi, astfel, varful curbei de
ouat, cu influente favorabile asupra fertilitatii, eclozlonabilltatli !?i prin nurnarul de
candldati asupra intensltatil selectiel; Tnplus, s-ar putea reduce intervalul de qeneratie.
Desfasurarea unui plan de setectie aduce rnodificari tn organizarea spatiilor de
testare, selectie $i reproducere a liniei (fig. 23 !?i24).

51
 Van I. (1989) a estimat ca. actualul plan de selectle pentru greutate vie lntr-o
linie Cornish ofera un efect al selectiei de 43 gr: Varianta cu reproducere continua
lmbunatateste acest efect genetic al selectiei cu cca. 30%.

6.2.2. PROVOCAREA FENOMENULUI DE HETEROZIS

Se stle deja ca heterozisul este superioritatea pe care hibrizii 0 au prin media

perforrnantelor obtinute la un anumit caracter comparativ cu media asteptata a lor la

acel caracter.
Conform aditivitani, media estimate a lor ar urma sa fie media aritrnenca a
perforrnantelor medii ale populatillor pure care au furnizat parintii. Devine evident ca
(
heterozisul hibrizilor sirnpli este cauzat de interactiuni neaditive, deci va fi mai mare
la caractere cu heritabilitaf mai mici ~i ca, nu poate fi estirnat, ci numai rnasurat
experimental.
Crawford (1992) citeaza valori medii pentru cisheterozisul Inregistrat de
diferite tipuri de hibrizi la principalele caractere ale gainilor (tab. 13).

Tabelul 13
Valori ale heterozisului mediu la gaini (%).

Nr.oua Intensit. Conversie Varsta Greut. Greut. Oua fara

Hibridul Viabilitate pe gaina ouatului furaje primului ou vie pete de
cazata ou sanqe
(
Leghorn

biliniar 5 12 8 -5 -4 2 3 -1
Leghorn

triliniar 2 10 9 - -3 2 5 -1
Leghorn
tetraliniar 2 6 7 -1 -2 2 5 -1
Leghorn

F2 2 6 4 -1 - 1 3 -1

44
 Superioritatea hibrizilor fata de performanta medie a populatiei care da cel
mai bun parinte se nurneste transheterozis.
Superioritatea hibrizilor vine in principal, din faptul ca, genele cu efect
nefavorabil sunt, in general, recesive, iar la hibrizi, frecventa hornozlqotilor recesivi
(media geometrica a frecventei recesivilor parentali) este mai mica decat media
aritrnetlca a frecventei hornoztqotilor receslyi la parinti (cu exceptia cazului cane
frecventa genei recesive este egala in cele doua populatii parentale, q1 = q2
Afirrnatia este demonstrate de faptul ca, pornind de la frecventele q 1 $i q2 ale
genelor recesive de la acelasi locus, in cele doua populatli parentale, trecventa
homozipotilor recesivi la hibrizi va fi : q- '" q2 sau \j q,2 * q2
2 ,adica media
geometrica a frecventei hornoziqotilor recesivi parentali.
Heterozlqotn vor avea frecventa P1q2 + P2Q1, cu valoarea maxima de 1, daca:

P1 = q2 = 1 !?i Q1 = P2 = 0, dec; daca dlferenta J = P1 - P2 = Q2 - Q1 = 1, ceea ce

tnsearnna ca tntr-o populatie parentala este fixata alela dorninanta, iar tn cealalta (
populatie parentala este fixata alela recesiva. In vederea producerii hibrizilor,
trebuie facuta deci, in prealabil, 0 selectie intre populatii, in urma unui test dialel.
lntr-un asemenea test, pentru fiecare cuplu de populatli parentale exists capacltatlle
generale de combinate a fiecarei poputatii parentale !?i capacitata speciala de
combinare a celor doua linii. Capacitatea generala de combinare este data de
pertorrnanta medie a tuturor descendentilor, care au unul dintre parinti din populatla
respectiva, ca abatere de la media general a a tuturor cornbinatiilor.
Capacitatea speciala de combinare a unei perechi de populatii se obtine daca
dupa exprimarea performantei medii a hibrizilor respectivi ca abatere de la media
generala se scade !?i media capacltatilor generale de combinare ale populatillor
parentale.

Pe baza unui test dialel pot fi calculate pe langa efectele de dorninanta

aparute prin fiecare lncrucisare, contrioutia de dominants ~i efectul matern at
fiecarei populatii parentale (Durrant, 1969, cat ~i exemplificat de Sandu Gh., 1983).
 Reforma dupa 53 saptamani Reforma oupa 65 saptarnanl

J(
~oo~
4P O

8000 _;, Selectie pe descendenti ,If

+ 80
0 T 800 ~ f--------~ 40 0 + 400

'.':
80c!
L 25/puicuta pentru greutate neta la
5 saptarnani
(12 x 7 X 0,5 X 0,85 x 0,97 = 25)
41555 10389
descendenf descendenti

(,
.,

-.
I 51944 cescendenti I
Selectie pe perforrnante

25972 0 25972 ~
proprii pentru conforrnatie
~i greutate vie la 5
saptarnani

j 0,1 Selectie pe perforrnante

proprii pentru conformatie

2597
0,4 jcf
10389

(
l~ (femele, masculi)

Tcf
0,03 0,077 Selectie continua pentru
greutate vie la 5
saptaman' (mascuJi,

I~
...... 80 800 femele) ~i de performante
proprii pentru conversia
furajelor (masculi)
I

Fig. 23 Plan de selectie cu reproducere continua a Iiniei Cornish

52
 35700ua

0,75 ecloziune

2680 pui/serie

~ \
l
T
c v
5 sapt,
v
4 sapt. 3 sapt.
v v
2 sapt.
v
1 sapt.
p p
P pJ 10 u nitati de
crestere de la 0 la 5
saptarnani - V
(ciclu) de 10
saptamani din care
una In control ~i 4 in
2680 x 0,97 =
2600 pui la 5 saptarnani/serie pauza.
2600: 2 =
1300 cocosi/serie
520 puicute retinute/serie
=
520 x 3 1560 puicute Intr-o unitate de crestere 6 -20 saptarnani

520 V 520 V 520 V 520 V 520 V P

6 9 12 15 18 6 unitaf de
520 V 520 V 520 V 520 V 520 V P crestere 6-20
saptamani - V
7 10 13 16 19 (ciclu) 18
saptarnani din care
520 V 520 V 520 V 520 V 520 V P 3 pauza

8 11 14 17 20

34 femele retinute I saptamana

=
34 x 6 2000 femele unitatea de reproducere a liniei

20 masculi 20 masculi 20 masculi 20 masculi

Populare
200 femele 200 femele 200 femele 200 femele 200 femele
p ( ....

20 masculi
200 femele

4X 200 x 7 X 0,5 x 0,85 = 2380 oua/saptamana

2 X 200 X 7 X 0,5 X 0,85 ::1190 oua/saptarnana

Fig. 24. Fluxul tehnologic al fermelor in cazul reproducerii continue

53