Bolile aortei

Diametre: 3 cm -ascendenta
- 2.5 cm -descendenta
- 2cm -abdominala
!! Risc de ruptura mai mare decat alte artere

Anevrism Aortic
Definitii:
Anevrism

Tipuri:
- Fusiform
- Sacular
- Pseudoanevrism
Toracic sau abdominal
Anevrismul aortei abdominale (AAA)
= dilatatie localizata dublul diametrului normal
Localizare - infrarenal
Incidenta
barbati, >60 ani, cu HTA, fumatori
Etiologie multifactoriala
Rar manifestari clinice (exc ruptura)
Ex fizic
Diagnostic imagistic
Rx
Ecografia
CT cu contrast
AAA - Tratament chirurgical
Indicatie operatorie
> 5.5 cm
Evaluare preoperatorie
pulmonar, renal, coronar, carotide
Tip de interventie
Interventie deschisa
Tratament endovascular

Evolutie
Fara interventie
20% deces la 5 ani
Cu interventie
Mortalitate perioperatorie 11%
In chirurgie de urgenta 90%
Anevrismul aortei toracice (AAT)
Etiologie
Ateroscleroza
Necroza chistica a mediei (fuziforme)
Marfan, Ehler Danlos,

Bicuspidie ao
Anevrisme congenitale sinusurile Valsalva
Infectioase (Anevrisme micotice, Sifilis - Ao toracica ascendenta, sacciforme)
Predispozitie genetica, inflamatia nespecifica
Modificari morfologice Necroza medio-cistica
AAT - Manifestari clinice
Corelate cu dimensiunea si topografia anevrismului
Ao ascendenta + insuficienta aortica
Crosa aortei
Aorta descendenta (ateromatoase)
RX

Angio CT

Tratamentul medicamentos
- HTA
- Betablocante
Tratamentul chirurgical in AAT
- Indicatia o reprezinta o dilatatie > 5-5.5 cm sau
- Dilatatie mai mica in sindrom Marfan (> 4 cm la femei cu Marfan care doresc o sarcina)

Sindroame aortice acute

Disectia acuta de aorta
= Fisura in intima cu hematom subintimal ce ocupa din
circumferinta peretelui aortic fals lumen ce poate reduce fluxul in
arterele ce emerg din aorta
Anatomopatologic
- necroza mediochistica Marfan
- degenerescenta mediochistica varstnici
Disectia de aorta (DAo)
de 2-3 ori mai frecventa decat ruptura AAA
Deces 33% in 24 ore
50% in 48 ore (1-2%/ora)
75% la 2 saptamani, daca nu este diagnosticata

Cauzele disectiei de aorta

Boli de tesut conjunctiv

Marfan, Ehlers-Danlos,
ectazia anuloaortica
HTA (fluxul pulsatil) 70%
Arterite inflamatorii (Takayasu)
Coarctatie de aorta , bicuspidie
Iatrogene

Clasificarea anatomica a disectiei de aorta (Stansford)

Manifestari clinice in disectia de aorta
Durerea
Intensitate maxima de la debut brusc (dd cu IMA)
localizare = originea disectiei
anterioara,
spre gat si mandibula,
interscapulovertebrala

iradiere
HTA sau hipoTA (soc, tamponada)
20-50% Insuficienta aortica recent instalata
20% Anomalii ale pulsului
20-40% Tulburari neurologice
Colaps sau soc hemoragic

Investigatii paraclinice
ECG de excludere
Radiografia toracica
Laborator
Anemie moderata, leucocitoza, LDH si bilirubina
Imagistica

Diagnostic diferential

Infarctul miocardic acut

IA, anomalii de puls, anemia, neurologice
Insuficienta aortica acuta
durere, anomalii de puls, manifestari neurologice
Pericardita acuta
Dispnee, IA, anomalii de puls, hipoTA, manifestari neurologice

Diagnosticul imagistic
Ecografia TTE (60%) si TEE
Tomografia computerizata ( si CT spirala)
Rezonanta magnetica nucleara
Angiografia cu substanta de contrast

Computer tomografia in disectia aortica acuta

Tratamentul medical de urgenta in disectia aortica acuta

Analgetice de tip morfinic
Vasodilatatoare (TA normala sau crescuta)
Nitroprusiat de sodiu
Nitroglicerina
Reducerea vitezei ejectiei a VS betablocante
Esmolol, metoprolol, atenolol (iv)
Indicatiile tratamentul chirurgical in disectia aortica acuta
Disectia proximala ( de electie)
Disectia distala complicata
Compromiterea unui organ vital
Iminenta de ruptura

Arteriopatia aterosclerotica a membrelor inferioare (PAD)

Epidemiologie 7% (60-90 ani)
Incidenta creste cu varsta 3 % la 45-50 ani si 18 % la 70-75 ani
1/3 asimptomatici
Factori de risc ai ATS mai ales tutun si DZ
PAD Patologie
Leziuni aterosclerotice segmentare stenoza sau ocluzie
Aorta si arterele iliace 30%
Femurale si poplitee 80-90%
Tibio-peroniere 40-50%
PAD manifestari clinice
Clasificarea FONTAINE Stadii:
I Asimptomatici
II Claudicatie intermitenta
Dd venoasa, articulara, neuropatie periferica
III Durere ischemica de repaus
IV ulceratii si gangrena
Ulcerele arteriale sunt dureroase
Stadii III + IV = Ischemie critica membru inferior
Examen clinic absenta pulsului (specific, dar nu sensibil); paloare, sufluri
PAD teste diagnostice
1. indice glezna brat (ABI)
ABI < 0.9
ABI < 0.5 risc de amputatie
ABI > 1.4 artere calcificate (DZ, boala renala cronica stadiu terminal)
diagnostic PAD prin indice haluce brat < 0.7

PAD teste diagnostice

2. Test de efort scaderea TA la membrul inferior cu > 20%
3. Ecografia duplex arteriala Prezenta, localizarea (2D) si severitatea stenozelor (Doppler)

4. Angiografia CT Vizualizarea calcificarilor, stenturilor, by-pass-urile

5. RMN cu gadoliniun In loc de angioCT in caz de alergie la subs de contrast
Nu se vad calcificarile; nu poate fi efectuata (pace-makere)
6. Angiografia cu substanta de contrast (si substractie digitala)
Indicata cand sunt necesare interventii de revascularizatie
PAD Ischemie critica de membru inferior
PAD cronic cu durere ischemica de repaus leziuni ischemice/gangrena
Presiunea la glezna < 50 mm Hg
Marker de ATS sistemica severa (risc de 3X mai mare de alte complicatii vs claudicatia intermitenta
Terapia de revascularizare - endovasculara (prima optiune vs chirurgie)
Amputatie
Trat medical prostanoizi , cel stem, stimulare a maduvei spinarii
Ulcere ischemice ===
Tratamentul conservator al PAD
Obiectiv : scaderea mortalitatii si morbiditatii CV
preventie secundara
+ tratament specific la bolnavii simptomatici
Terapia prin efort fizic
Ameliorarea perimetrului de mers (50-200%), pana la
2 ani
Terapie farmacologica
Cilostazol 100 mg x 2/zi
Pentoxifilina 400 mg x 3/zi
PAD tratament endovascular
Angioplastie sau implantare de stent
(succes procedural cu risc scazut, dar frecventa restenoza)
Boala aorto-iliaca
> 90 % succes (angioplastie sau stent)
Boala femuro-poplitee (Prevalenta mare a bolii difuze)
Boala infrapoplitee
angioplastie
Tratament antiplachetar aspirina sau dubla terapie (stent sau post by-pass, timp limitat)
Tratament chirurgical:
In leziuni arteriale ocluzive si difuze
Graft venos sau graft protetic
Amputatie
Boala aorto-iliaca Aorto-bi-iliac sau bifemural

Boala infrainghinala
Indicatii ischemie critica
Graft venos autolog (daca interventia endovascculara nu e posibila)
PAD- Ischemie acuta periferica
Scaderea brusca a perfuziei arteriale la un membru
Cauze : cele mai frecvente -trombotice sau embolice (cord sau aorta)
Clinic 5P : pain, pallor, pulseless, paresthesia, paralysia

Heparina + anagezice
Terapia endovasculara preferabila
Tromboliza + trombectomie
Terapie chirurgicala- in ischemie severa si cand accesul
endovascular e mai dificil

Trombangeita obliteranta (b. Buerger)

Boala inflamatorie obstructiva vase mici-medii
Localizare extremitati artere viscerale
Barbati < 40 ani, fumatori
Patologie
Clinic ischemie periferica + fen Raynaud + tromboflebita superficiala migratorie (test Allen)
Dg: de excludere (rar arteriografie, biopsie)
Trat. fumat, vasodilatatoare, inducerea neoangiogenezei, amputatie
Fenomen Raynaud
Episoade de ischemie episodica ale degetelor la expunerea la frig

Faza ischemica (vasospasm), faza de vasodilatatie

Reflex exagerat de vasoconstrictie simpatica
Forma idiopatica (boala Raynaud) femei
Sindromul Raynaud
Boli de colagen (Sclerodermie), discrazii sg, ATS, b Buerger, profesional, medicamente
Tratament vasodilatatoare (Ca blocante, blocante -adrenergice)

Ateroembolism
Ateroembolismul constituie un subgrup al ocluziei arteriale acute. in aceasta afectiune depozite mici
multiple de fibrina, plachete si resturi de colesterol embolizeaza din leziunile aterosclerotice proximale
sau din zonele anevrismale. Ateroembolismul poate aparea dupa procedee intraarteriale. intrucat
embolii tind sa se localizeze la nivelul vaselor mici ale muschiului si pielii si pot sa nu ocluzioneze
vasele mari, pulsurile distale raman de obicei palpabile. Pacientii acuza durere acuta si sensibilitate la
nivelul embolizarii. Ocluzia vasculara a ramurilor digitale poate determina ischemie si sindromul "blue
toe\"

Acrocianoza
= sindrom manifestat prin coloratie albastru-violacee (cianoza) a extremitatilor (urechi, maini,
picioare) si uneori a fetei, permanenta si mai putin dureroasa, accentuata de frig, care apare in context familial, afectand de obicei
sexul feminin. Se poate insoti de hiperhidroza, keratoza pilara si de infiltrarea extremitatilor.
Aceasta afectiune este cauzata de un spasm al vaselor cutanate mici (capilare si venule), provocand o incetinire locala a circulatiei
sangelui. Intr-adevar, acrocianoza este insotita adesea de perturbari ale ciclului menstrual. Acrocianoza sc observa cateodata in cadrul
bolii lui Raynaud.
Bolile venelor
Tromboza venoasa profunda
TVP + TEP =
Tromboembolismul venos
Tromboza venoasa superficiala
Boala varicoasa
Insuficienta venoasa cronica
Tromboza venoasa profunda
= tromboflebita (tromb + inflamatie)
Triada Virchoff (1856)
Conditii clinice asociate (chirurgie, traumatisme, imobilizare, neoplasme, stari de
hipercoagulabilitate, sarcina, trat cu estrogeni)
Consecinte TEP si insuficienta venoasa cronica
Clinic
Diagnostic imagistic, D-dimeri
Tratament curativ
- anticoagulant, rar trombolitic
Tratament fibrinolitic de exceptie
in formele extensive (proximale)

Scorul Wells de probabilitate clinica

Wells score or criteria: (possible score 2 to 9)
Active cancer (treatment within last 6 months or
palliative): +1 point
Calf swelling 3 cm compared to asymptomatic
calf (measured 10 cm below tibial tuberosity): +1
point
Swollen unilateral superficial veins (nonvaricose, in symptomatic leg): +1 point
Unilateral pitting edema (in symptomatic leg):
+1 point
Previous documented DVT: +1 point
Swelling of entire leg: +1 point
Localized tenderness along the deep venous
system: +1 point
Paralysis, paresis or recent cast
immobilization of lower extremities: +1 point
Recently bedridden 3 days, or major surgery
requiring regional or general anesthetic in the
past 12 weeks: +1 point
Alternative diagnosis at least as likely: 2
points
Wells scores can be categorized as
high if greater than 2 ,
moderate if 1 or 2
low if less than 1

Insuficienta venoasa cronica

Secundara TVP si/sau incompetentei
valvulelor

Tromboza venoasa superficiala

Nu determina TEP
Catetere iv, varice
Forma migratorie neoplazie, vasculita
Ex clinic
Tratament antiinflamatorii nesteroidiene
tratament anticoagulant in situatii speciale
Boala varicoasa
Varice
o primare (familiare)
secundare (insuf venoasa cr)
Simptome Complicatii tromboflebita superficiala, ulcere
Tratament conservator sau chirurgical