COMPUSI HETEROCICLICI AROMATICI

Compusii in care toti atomii din ciclu (frecvent de carbon) sunt identici se numesc aliciclici sau homociclici, iar cei in al caror ciclu sunt cel putin doua specii de atomi se numesc heterociclici. Heteroatomi:

 oxigen (O)  sulf (S)  azot (N)  fosfor (P)  bor (B)  staniu (Sn)  siliciu (Si)

1. STRUCTURA
Heterociclurile cu caracter aromatic sunt formate din 5 sau 6 atomi de carbon:
H C HC H C H C H HC H C H C CH HC H C
H C HC CH CH N

.. O ..
( x l)

.. S ..

..
N H

CH

HC

..
( zi )

F r

Ti f

(ti l)

Pir l ( z l)

Piri i

Difractia de de raze X
-

toti atomii sunt coplanari

-

H s H N+ H
H H

+
-

N H

N+ H

N H

N+ H

N + N 4H H

..

..

3H

.. ..

H H
-

.. ..

.. ..

sau H

2. NOMENCLATURA
Nomenclatura heterociclurilor cu 5 si 6 atomi; sufixe

Nr. de atomi 5 6

Cicluri fara azot nesaturate* ol in(a) saturate olan an

Cicluri cu azot nesaturate ol in(a) saturate olidina **

*coresunzatoare numarului maxim de duble legaturi **se adauga prefixul perhidro la radacina si sufixul corespunzator compusului nesaturat

Felul heteroatomului este indicat prin prefixul - oxa - tia - aza o igen sulf azot

O Tetrahidrofuran (o olan)

S Tetrahidrotiofen (tiolan)

N H irolidina (azolidina)

N N N H Imidazol (1,3-diazol) Oxazol (1,3-oxazol) Izooxazol (1,2-oxazol) O O S

1,3-Tiazol

N N H 2,3-Dihidropirol (2,3-dihidrazol) 3,4-Dihidrofuran (3,4-dihidroxal) 3H-Pirazol (3H-1,2-diazol) O N

N N N H Piperidina (perhidroazina) Piridazina (1,2-diazina)

4

3. COMPUSI HETEROCICLICI PENTAATOMICI CU UN HETEROATOM

1. Grupa furanului
O

cicluri furanice furan

hidratii de carbon

in cantitati mici in fractia usoara a gudroanelor rezultate la distilarea uscata a lemnului

METODE DE OBTINERE

1) Decarbonilarea catalitica a furfurolului

ZnO, Cr2O3 + O urfural
5

CO

CHO

2) Prin incalzirea 1,4-dicetonelor cu clorura de zinc sau pentaoxid de fosfor

H2 C C R O O H2 C C R R OH HO C H C H C C R R H C C O H C C + H2O R

3) Prin tratarea materialelor care contin pentozani (coceni, coji de seminte de floarea-soarelui) cu acid sulfuric diluat la incalzire se formeaza in urma hidrolizei pentoze care prin deshidratare conduc la formarea furfurolului
H C - 3H2O HC O H C C CHO

CHOH HOH2C

CHOH CHOH CHO

Proprietati fizice:
Furanul
   

lichid (T.f. = 31C) incolor miros slab de cloroform insolubil in apa dar solubil in solventi organici

Proprietati chimice:
 

furanul nu are caracter acid intrucat nu reactioneaza cu bazele obisnuite furanul formeaza saruri cu diversi compusi cu caracter bazic ca fenilsodiul
+

+ C6H5 Na O

+ O

.. -

Na

+ C6H6

Reactii de aditii
H2 Ni (250 C, 100 atm) O

Br2 O O O O

H Br O

H Br

O H H O O O

Reactii de substitutie electrofila

+ CH3COO NO O SO3 (i iri i a) O Cl O (CH3CO) O (BF3) O . HCN, HCl Cl2, . H 2O t r O CHO F r il r

NO

Nitr r

SO3H

Sulf n r

N N + Cl

Cupl r

N=N-C6H4Cl

COCH3

Acil r

Derivati

ai furanului cu inele condensate:

4 3 5 2 6 7

Benzofuranul (cumarona) - lichid uleios (T.f. = 173 C) - incolor - stabil la actiunea alcalilor - in mediu acid polimerizeaza

- prin hidrogenare aditioneaza 2 atomi de hidrogen

dihidrocumarona (cumaran) se izoleaza din fractia de gudroane, care distila in jurul temperaturii de 170 C, ce cuprinde si meticumarone si inden
lacuri

Dibenzofuranul (difenilenoxidul) - compus cristalin (T.t. = 31 C) se obtine prin piroliza difenileterului

O
10

2. Grupa tiofenului
tiofenul insoteste benzenul din gudroanele de la distilarea uscata a carbunilor in proportie de pana la 5% METODE DE OBTINERE

1) Tratarea n-butanului, n-butenelor sau butadienei cu vapori de sulf la circa 700 C

H C H2C H C CH2 + 2S S + H2S

2) Reactia compusilor 1,4-dicarbonilici cu tri- sau pentasulfura de fosfor

H2 C C H3C O O H2 C C CH3 H3C C OH H C H C C HO CH3

P4S10 H3C 2,5- i S tilti f CH3

11

Proprietati fizice:
Tiofen
   

lichid (T.f. = 84 C) incolor cu miros de benzen insolubil in apa

Proprietati chimice:


tiofenul are un caracter nesaturat mai putin pronuntat si un caracter

aromatic mai accentuat decat furanul



tiofenul sufera totusi reactia de aditie a hidrogenului cu sodiu metalic si metanol in amoniac lichid
[H] + S S S

dihidroderivati

hidrogenarea catalitica (in prezenta de paladiu)

tetrahidrotiofen
12

Reactii de substitutie electrofila

HNO3 (CH3CO)2O H2SO4 S Br2 benzen S O O O AlCl3 CH2O, HCl CH2Cl orometilare
13

NO2

Nitrare

SO3H

lfo are

Br

Brom rare

C S O

C6H4COOH

cilare

Derivati

ai tiofenului cu inele condensate:

Benzotiofenul (tionaftenul) produs de sinteza

S

- proprietati asemanatoare cu ala naftalinei (T. t. = 31 C, T. f. = 221 C) - fara utilizari

OH O

3-Hidroxibenzotiofenul (tioindoxilul)
S S

obtinerea de coloranti (ex. tioindigo)

OH O O O

S Tioindoxil

Tioindigo
14

3. Grupa pirolului
pirolul in cantitati mici in gudroanele rezultate la pirogenarea carbunilor in cantitati mai mari in produsele de pirogenare ale unor materiale bogate in proteine (ex. oase si coarne) hemoglobina clorofila

nucleul pirolic

METODE DE OBTINERE

1) Prin actiunea amoniacului asupra furanului la 450 C

+ NH3 O N H + H2O

2) Incalzirea compusilor 1,4-dicarbonilici cu amoniac sau cu amine primare

H2 C C R O O H2 C C R R OH HO C H C H C C R NH3 - 2H2O R N H R
15

Proprietati fizice:
Pirolul
    

lichid (T.f. = 130 C) incolor cu miros de cloroform in contact cu aerul si lumina se coloreaza in rosu-brun in timp indelungat polimerizeaza

Proprietati chimice:
1) Pirolul are proprietati slab bazice, reactioneaza cu acizii (polimerizeaza, ca si furanul, in solutii acide)
+ HBr N + H H Br -

..
N H

2) Pirolul se comporta ca un acid formand saruri cu metale alcaline (K sau chiar KOH) - pirolul reactioneaza cu reactivii Grignard
16

KOH K+ Piril tasi

.. N ..

+ H2O

..
N H CH3M Br

..
N .. + M Br Br ra

+ CH4

iril agnezi

CH3I - I N CH3 N-Metilpirol ClCOCH3 - Cl N COCH3 N-Acetilpirol

incalzire N H 2-Metilpirol CH3

.. N .. +
K Piril tasi

incalzire N COCH3
17

H 2-Acetilpirol

3) Aditia hidrogenului tratare cu pulbere de zinc si acid acetic dihidroderivat (3-pirolina)

hidrogenarea cu hidrogen molecular la 200 C, in prezenta de platina

tetrahidropirol (pirolidina)

[H] N H N H 3-Pirolina

H2 N H Pirolidina

18

4) Reactii de substitutie electrofila

+ CH 3COO NO 2 (CH 3CO)2O, 5 C SO3 in piridina, 90 C + N N Cl N H SO3H lfo are N H NO2 Nitrare

O2N

N=N-C6H4-NO2 N H Br N H Br2, CH 3-CH2OH Br N H Br Br

lare

Brom rare

(CH 3CO)2O 250 C 1. HCN, HCl 2. H2O CHO ormilare

19

N H

COCH3

cilare

ZnCl2, eter N H

5) Reactia de oxidare cu acidul cromic

[O] O N H N H Maleinimida O

R2 [O] R1 O

R2

N H

N H

20

Derivati

ai pirolului cu inele condensate:

Benzopirolul (indolul)

- se gaseste in proportie de 3-5% in fractia de gudroane, care distila intre 220 si 260 C - se gaseste in cantitati mici in uleiurile eterice (ex. cel obtinut din flori de portocal sau iasomie) Derivatii 2-alchilati de indol se pot obtine astfel:
CH3 O R 3 0 C CH3CH2ONa N H R + H2O

N H

N H

derivati N-acilati ai orto-toluidinei

H3C

CH3 nCl2 / 200 C N

H2 C NH NH2

CH3 R - NH3 N H
21


N H

sau

cid

olifosforic / 120 C

Indolul

    

compus cristalin (T.t. = 52,5 C) incolor putin solubil in apa in stare pura are miros placut impur are miros dezagreabil

obtinere de coloranti utilizare in parfumerie (in doze mici accentueaza mirosul unor uleiuri eterice) Triptofanul (acidul amino- -indolil-(3)-propionic sau indolil-(3)-alanina)
NH2 H2C C COOH H

in cantitati mici in aproape toate albuminele In organism sufera reactii de degradare

CH3

N H
H2C C NH2 H2 Scatol N H N H Tripta ina
22

3-metil indol (scatol) 3-(2-aminoetil)-indol (triptamina) indol

Serotonina (5-hidroxitriptamina)
HO

H2C C NH2 H2 N H

Rol important in activitatea SNC Agent vasoconstrictor

O HO

H N

Indigoul
N H

23

Compusi

naturali cu nuclee pirolice:

= compusi care au la baza sistemul porfirinic, 4 inele pirolice legate in pozitiile , cu grupele CH.
F F E E F F
NH

E
N

F F E Porfina E F F

N E

HN E

PORFINA - compus cristalin - nu se topeste pana la 360 C cand incepe sa se degradeze - are o culoare rosie intensa Porfinele formeaza combinatii complexe cu metalele (Fe, Mg, Co, Cu)
N M N N
24

Hemoglobina = colorantul sangelui = cromoproteida, compusa dintr-o proteina (globina) si colorantul propriu-zis (hemul). HEMUL = protoporfirina C34H34O4N4 cu Fe2+ - extrem de instabil
HC CH2 H3 C
N

CH3 CH CH2

+ N Fe Cl N CH3 Hemina

N H3C CH2 HOOC CH2

CH2 C COOH H2

25

Clorofila - pigmentul verde al frunzelor = amestec de doi compusi:

HC CH2 H 3C
N N

CH3 CH2CH3

HC CH2 H3C
N N

CHO CH2CH3

Mg N H3C H CH HC CO 2 C20H39OOC CH2 COOCH3 H N CH3

Mg N H3C H CH HC CO 2 C20H39OOC CH2 COOCH3 H N CH3

clorofila A

3:1

clorofila B

26

4. COMPUSI HETEROCICLICI HEXAATOMICI CU UN HETEROATOM

1. Grupa piranului
4

-Piran (2H)-Piran
.. O ..
1 2

-Piran (4H)-Piran
O .. : O:

.. O ..

.. O 2 ..

+O ..

: O: ..

.. O ..

+O ..

-Pirona

-Pirona

.. O ..

.. O ..

DHP (DiHidroPiran)

THP (TetraHidroPiran)

27

Sarurile de piriliu
numarul de electroni stabile este de 6, repartizati aromatic

Metode de obtinere

- prin actiunea unor deshidratanti (FeCl3, POCl3, H2SO4 etc.) asupra 1,5-dialdehidelor si 1,5-dicetonelor nesaturate
H C HC H C O HO l ehi a gl tac nica CH + HX C H - H2O
+

Sare e irili

28

Proprietati fizice ale sarurilor de piriliu

  

compusi cristalini incolori se dizolva in apa fara hidroliza

Proprietati chimice:
= saruri ale unor baze organice (tari), fara azot - sarurile de piriliu substituite cu radicali alchil sau aril sunt mai stabile decat sarurile nesubstituite 1) Prin tratare cu hidroxizi alcalini, sarurile de piriliu nu trec in baze libere de piriliu ci in compusi hidroxilici echivalenti numiti pseudobaze, care neavand caracter aromatic, sunt instabile
Ar + NaOH
+

Ar - NaCl

C O

OH +

Ar OH Ar C

Ar

Ar

O Cl

Ar

Ar

Ar

Ar

C O HO
29

Ar

Ar

Pse dobaze

- pseudobazele pot fi transformate din nou in saruri de piriliu prin tratare cu acizi. 2) Prin tratare cu amoniac, sarurile de piriliu se transforma in derivati ai piridinei:
Ar + NH3
+

Ar Ar Ar

Ar

Ar

Ar

O X

Ar

- HX

Ar

C O

C NH2

Ar - H2O Ar N Ar

NH2

Benzopiranii (

si ) sunt instabili ca si piranii.

Sarurile de benzopiriliu se pot obtine prin condensarea salicilaldehidei

cu acetaldehidei in prezenta unui acid mineral.
CHO + OH CH3 CHO - H2O OH H C CH CHO + HCl - H2O
+

O Cl

30

Prin tratarea sarurilor de benzopiriliu cu hidroxizi alcalini se obtin pseudobaze numite cromenoli:
HO
+

H + O

OH

H+
-

X sare de benzopiriliu

OH

O
K-Cromenol

E-Cromenol

oxidare

oxidare

O cromona (benzo-K-pirona)
31

cumarina (benzo-E-pirona)

Cumarina - compus cristalin (T.t. = 70 C) - se gaseste in multe plante, fiind un principiu odorifiant - se foloseste in parfumerie si cofetarie Fenilcromona (flavona) face parte din clasa de materii colorante galbene numite flavone (gr. flavus = galben) raspandite in plante, libere sau ca glicozide.

Antocianidine = derivati de saruri de 2-fenilbenzopiriliu, substituit cu grupari OH fenolice - colorant rosu - se gasesc in flori sub forma de glicozizi de culoare rosie sau albastra numiti antociani
OH OH HO + O Cl nt ciani ina (Ciani ina) + NaOH OH OH Pseudobaza - NaCl HO O OH - H2O OH OH structura chinoidica ( ur urie)
32

OH OH HO

OH OH O OH O

OH

Catechine = derivati hidrogenati ai benzopiranului - incolor - prezinta caracter fenolic

HO O

OH * * OH OH

cu FeCl3 da o coloratie verde

Xantona (dibenzo-K-pirona) se poate obtine prin condensarea acidului salicilic la incalzire in prezenta unui deshidratant (anhidrida acetica sau POCl3)
O OH OH + HO HO - CO2 - 2H2O O Xantona O O

- intra in constitutia multor compusi naturali, de culoare galbena, cum sunt cei extrasi din radacina de gentiana - compus cristalin (T.t. = 174 C) - incolor - stabil
33

2. Grupa piridinei
piridina si omologii sai in gudroanele rezultate la distilarea carbunilor si in uleiul obtinut la distilarea uscata a oaselor nedegresate

Piridina

structura plana ca si a benzenului

1,3 N 1,37

METODE DE OBTINERE

1) Prin dehidrogenarea piperidinei (care la randul ei se obtine din cadaverina) in prezenta de catalizator de paladiu, la 200 C.
H2 C
K
4

H2C Cl -

CH2 CH2 NH3 Cl - NH3 - 2 HCl N H

- 3 H2 + 3 H2

F E

CH2 NH3

N
1

34

2) Alchil piridinele se pot obtine prin incalzirea piridinei cu halogenuri de alchil la 300 C
CH3 + CH3I N .. N+ I CH 3 300 C - HI N CH3 + N

Proprietati fizice:
Piridina
    

lichid (T.f. = 115 C) incolor cu miros neplacut, persistent foarte solubila in apa si alcool se foloseste ca solvent pentru compusi organici

Fiind o baza slaba, similar cu anilina, formeaza saruri cu acizii tari, solubile in apa
+ HCl N .. N+ H Cl
35

Proprietati chimice:
+

H H
+

H
N

N ..

N ..

.. N ..
-

.. N ..
-

.. N ..
-

sau
+

H
-

N 3H

A) Reactiile de substitutie electrofila decurg mai greu si cu randamente mai mici decat la benzen, datorita scaderii densitatii electronice in pozitiile 2 si 4, ca urmare a atragerii unei perechi de electroni azot (mai electronegativ decat carbonul).

T de catre atomul de

atacul electrofil are loc in pozitiile 3 si 5

36

KNO3 H2SO4 N H
+

NO2 + N H
+

370 C

N H

NO2

H N

SO3, H2SO4, HgSO 4 N H 220 C, 24 h

+

SO3H

N H Br

Br2 220 - 300 C N

Br +

Br

37

B) Reactiile de substitutie nucleofila decurg mai usor si au loc in pozitiile 2 si 4, unde densitatea electronica e scazuta.
1) Na
+ -

NH2 + H2 N NH2 Reactia icibabi

2) H2O 100 C

KOH 320 C N N OH 2-Piridinol C6H5Li 100 C, toluen + N C6H5 O N H 2-Piridinona

LiH

2-Fenilpiridina

C) Piridina este rezistenta la oxidare, omologii sai insa, ca si a benzenului, se oxideaza la catena laterala cu formare de acizi piridincarboxilici.
38

Omologii piridinei
Picolinele (metilpiridinele)
CH3 CH3 CH3

N F-Picolina (3-metilpiridina)

N K-Picolina (4-metilpiridina)

E-Picolina (2-metilpiridina)

Lutidinele (dimetilpiridinele): 6 izomeri

CH3

Colidina (2,4,6-trimetilpiridina)
H 3C N CH3

39

HC

CH2

NH3

HC

CH2 +

HC O

CH2

HC

CH2

HC CH

CH2 - H2O

CH3 N

CHO

HC OH NH2

HC OH HO CH N H

CH

+ CH2O N CH3 N CH2CH2OH

- H2O

CH=CH2

Piridinetanol

Vinilpiridina

NaNH2 N CH3 - NH 3 N CH2Na

ClC 2H5 - NaCl N CH2C2H5

E-Propilpiridina

[O] N CH3 N COOH

40

Acid picolic

Acizi piridincarboxilici
COOH N COOH N Acid nicotinic (acid F-piridincarboxilic) (T.t. = 231 C)
COOH N COOH - CO2 N Acid nicotinic

COOH

N Acid izonicotinic (acid K-piridincarboxilic) (T.t. = 309 C)

COOH

Acid picolic (acid E-piridincarboxilic) (T.t. = 135 C)

[O] N Chinolina KMnO4

! Amida acidului nicotinic

= vitamina antipelagroasa sau factor PP (pelagro-preventiv)

OC-NH-NH2

Acid chinolinic

CH3 KMnO4 N K-Picolina

COOH C2H5OH N Acid izonicotinic

COOC2H5 H2N-NH2 N

N Hidrazida acidului izonicotinic

tuberculostatic

41

2-Metil-3-hidroxi-4,5 di(hidroximetil)piridina (piridoxina sau vitamina B6)

- drojdia de bere - tarate de orez - ficat - tratamentul asteniilor, distrofiilor musculare etc.

CH2 OH CH2OH N

HO

H 3C

Nicotina sau E-(F -piridil)-N-metilpirolidina

= principalul alcaloid din frunzele de tutun in care se gaseste ca saruri ale acizilor citric si malic.
  N

* N CH3

ulei incolor cu miros neplacut solubila in apa si solventi organici excitant al sistemului nervos central si periferic actiune paralizanta utilizare ca insecticid In cantitati mari Extrasa din tutun

! In cantitati mici

Nicotina naturala este levogira. Prin sinteza se obtine un racemic din care se poate separa izomerul dextrogir care prezinta efecte fiziologice diferite si 42 este mai putin toxic.

Piperidina (hexahidropiridina)
 

lichid (T.f. = 106 C) cu miros de amoniac solubila in apa si solventi organic

N H

- baza (pKb = 2,80) mai puternica decat piridina, comportandu-se ca o amina secundara

Derivati ai piridinei cu inele condensate

5 6 7 8 4 3 2 1 6 7 8 1 2 5 4 3

N ..

Chinolina

Izochinolina

43

Grupa chinolinei
Chinolina in gudroanele rezultate la distilarea carbunilor in alcaloidul cinconina prin distlarea in mediu alcalin metoda Skraup
H2C=CH-CH=O + acroleina H2N-C6H5 anilina H2C=CH-CH=N-C6H5 + H2O baza Schiff C6H5 CH2 CH2 - C6H5NH2 N H PhNO2 sau As2O5 N chinolina

N + HC NH2

C6H5 CH CH2

N HC N H

Proprietati fizice
  

1,2-dihidrochinolina

lichid (T.f. = 238 C) miros caracteristic insolubila in apa dar solubila in solventi organici
44

- are un caracter aromatic mai slab decat naftalina

Proprietati chimice:

 Reactii de reducere:
 cu zinc + acid clorhidric sau cu sodiu + alcool etilic
este atacat nucleul piridinic tetrahidrochinolina (cu proprietati bazice asemanatoare cu ale piperidinei)

 prin hidrogenare catalitica (pe Ni sau Pd)

decahidrochinolina (care prezinta izomerie optica, avand 2 atomi de carbon asimetric)

 Reactii de oxidare:
[O] N Chinolina KMnO 4 HOOC HOOC N

Acid chinolinic (Acid 2,3-piridindicarboxilic)

45

Nucleul chinolinic intra in constitutia unor alcaloizi cum sunt chinina si cinconina, care s-au izolat din coaja arborelui de chinina.
H C H 2C HO H C C H H CH2 C CH2 CH 2 N H C CH2 HO H C H2C C H H C H CH2 C CH2 CH 2 N H C CH2

MeO

Chinina

Cinconina

! Chinina este folosita la combaterea malariei.

COOH MeO COOH

COOH

Acidul chinolinic

Acid chininic

Acidul cinconinic
46

Grupa izochinolinei
Izochinolina in gudroanele rezultate la distilarea uscata a carbunilor - prin ciclizarea F-feniletil-aminei N-acilate si dehidrogenarea catalitica a 3,4-dihidroizochinolinelor obtinute
H2 C P2O5 - H2O N H (R) Pd - H2 N H (R)

CH2

C NH O H (R)

Proprietati fizice
 

compus solid (T.t. = 24 C; T.f. = 240 C) miros asemanator cu al benzaldehidei

- este mai puternic bazica decat chinolina, formand saruri

47

Proprietati chimice:

 Reactiile de substitutie electrofila au loc greu si preferential pe inelul

benzenic in pozitia 5. piridinic in pozitia 1.

 Reactiile de substitutie nucleofila se petrec usor si preferential pe inelul  Reactii de oxidare:

[O] N Izochinolina COOH + COOH Acid ftalic HOOC HOOC N

Acid cincomeronic

MeO MeO N CH2 MeO OMe antispastic

48

Papaverina 1(3',4'-dimetoxibenzil)-6,7-dimetoxiizochinolina

Grupa acridinei
Acridina = dibenzopiridina sau benzochinolina in fractia antracenica a gudroanele rezultate la distilarea uscata a carbunilor - prin condensarea difenilaminei cu acid formic in prezenta de clorura de zinc (deshidratant)
H C HO H H N H O ZnCl2 - 2H2O N

49

Proprietati fizice
 

compus cristalin (T.t. = 110 C) miros asemanator cu al benzaldehidei

- este o baza mai slaba decat chinolina, cu acizii tari formand saruri de culoare galbena iar cu halogenurile de alchil saruri de acridiniu. - are un caracter aromatic pronuntat Proprietati chimice:

 Reactii de oxidare:
[O] N N COOH COOH Ca(OH)2 N

Acid E,F-chinolindicarboxilic (acid acridinic)

 Reactia de hidrogenare cu amalgam

9,10-dihidroacridina (acridan):

de sodiu duce la obtinerea de

H2 C N H

50