Com pusi organometal ici

curs optional, an ll-CASM nr. credite:

Definitie.
Clasificare.
lstoric.
Liganzi reprezentativi si nomenclatura.

Definitie
a) Un compus este consaderat organometalic rrumai daca are cel putin o legatura directa
metal-carbon (M-C), fie ca este vorba de :

o
o
o

legaturi covalente simple

legaturi ,r :
legaturi ionice:

Pb(C2H5)r

Fe(n-CrHr),

tetraetilplumb
ferocen :

CrHr-Na' - etilsodiu

Nu sunt organometalici:

o
o
o

- alcoxizii metalici AI(OCrH),

- metalamidele LiN(CH),

- sarurile acizilor organici

complecsii de ex. acetilacetonatii metalelor sau [Co(en)r]3'

' ciano-complecsii, [Fe(CN){' - complecsi de tip werner

b) Compus organometalic = compus in care o grupare organica este legata DIRECT de un

atom central mai electropozitiv decat carbonul.

Vom nota:
M-C atunci cand M = metal

- semimetal din blocul p: B, As, Si.

* Multe dintre legaturile E-C au polaritati si energii apropiate ca valoare de cele ale

E-C atunci cand E

legaturilor E-H.

Criteriile de clasificare ale compusilor organometalici sunt:

o
u

configuratia electronica a alomului central

lipul de legatura adoptata (corelata cu pozitia elementulLir

rrr

sistemul periodic)

ln functie de aceste criterii chimia organometalica este structurata astfel

l. Comptlsi ionici sl compusi cu deficil de electronr. forrnali cie elementele din grrrpele 1.2.12
1.1. Compusr organometalici ai metaletor atc;tllne

2
I3
|

Lr Na

Compusi organometalici at metalelor atcalrr'to-pamantoase

Grupa zrnculur

Be

tvlg

ll. Compusi cu deticit de electroni. forrnati de eten]entele dirr grupa borului

ll.1 Compusi organometalicr

ll

ar borulur

Compusi organometahcr ar alunrrnrLrlur

Compusi organometa|o ar qalrutur rndrulUr sr talrulI

ll.3
lll. Compusi cu numar exacl de electroni. lorn]ata
lll 1. Compusr organometahcr ar Srlcrultrr

lll.2

cle elernentele dirt grupa carbonului

Compust organometalici ai germaniUltir stanrulu, si plurnbulur

lV. Compusi cu surplus de eleclroni, forrrati de elerrerttele din grupa azotului

lV 1 Compust organometalici at arsenulur. gliDiu[ri St brsmutu[li

lV.2 Compusi catenati si cu legaluri multipte

V. Compusi orgarrometalici ai nletalelor din blocurite d si

V.1. Carbonrlii melalelor d

V 2. Sistenre i-lineare
Complecsr f,-olefrnrcl

V 3. Sisteme:-clclice
Complecsi ciclopentadienilicr
( legatura 6 M-C)

V.4 Complecsi alchilici

l} Compusi cu deficit de electroni

- compusi care nu au suficienti electroni pentru

permite scrierea unei structuri Lewig

H'.

-H.

,.'H

,--Ba\r/ )4.\,

BrHoQe.3c'1

g Compusi

cu numar exact de electroni - compusi care contin exact atatia electroni cat
sunt necesari pentru formarea legaturilor chimice si atomul central nu dispune de perechi
neparticipante de

electroni
H
I

I
,.. -{""rH
H* a,

CHn

o compusi cu surplus de electroni - contin

ta atomut centrat mai mult de o pereche de

electroni tata de numarul celor necesari formarii legaturilor chimice.

,o.

\"n

NH.

Liganzi reprezentativi si reguli de nomenclatura

Compusii organometalici ai elementelor blocului s se denumesc rn functre

de natura
substituentului organic.
CH3Li

'f

- metillitiu

Compusii cu caracter ionic predominant sunt denumiti ca saruri.

Na[CroHJ

- naftatenura

de sodiu (naftitsodiu)

compusii organometarici ai erementeror brocurui p sunt denumiti ca

specii

simpre

organice.
B(C H )

bortri meti t sa u tri m etilbor

Acestt compusi se pot denumi si ca derivati ai compusrlor corespunzatori

cu hidrogenul

B(CH3)3 trimetilboran

Si(CH,){ tetrametilsilan
As(CH.), trimetilarsan
Regulile folosite

in

BH3

SiH{

- AsH.

nomencratura compusilor organometalici ai elementeror din grupele

principale nu prevad explicitarea N.O.

Liganzi reprezentativi si reguli de nomenclatura

ln mod conventionar, intr-un compus organometaric se considera

ca gruparea organica
este prezenta ca anion, iar starea de oxidare a atomului
metalic se stabileste in functie
de numarul de grupari organice.

Hg2.(CHr),
Mg2'(q5-CrHr),

Pentru denumirea compusilor organometalici ai blocului

d se utilizeaza regulile de
nomenclatura aplicate la complecsii Werner .

o
g

liganzii sunt cititi in ordine alfabetica

o
o

dupa numere riganziror se citeste numele metarurui a carui

stare de oxidare poate fi
mentionata in paranteza (toate denumirire se scriu intr-un
singur cuvant)
[M(A-)(L:)]
toti liganzii radacalici neulri primesc sufixul

/:\
\lz2
I

Mo(q6_c6Hd(co)3
benzen(fricorbonit)motibden(O)

Mo

.$'

_/

co

ln cazu, liganzitor cu o versatilitate specrfrca

rezultata drn faptul ca acetasi hoand se oorl"

;i. i

d:ij.,

',
tega de un atont metalrc tn dtfeflle ,6Orr, i:'
".1;1,r,
(ferocenul este reprezentatrv, ca frecventa i*--1,;;,;
.

I ..=-,'i
n'1i rlr/irl'nilflil| lu_
irr,rr,,r,r,,.
I
"
I
I
i
i

este al dorlea lgand ulrlizal rn chrmra

organometarica,

dupa co) se rmpune

particutare
Notiunea de hapticatate. rt. este fotosita pentru
a specifica numarul de atomi ce apa(in
clarificarea unor aspecte

1,:('

irir;r r-,.11i,141ir6,1,

la distanta egala de atomut metatic ceillrat t,

, 1 .t.,,
.,1.,,u,,,,,,,,0,,,r,u j.'
I

Haplrcrtateaunur anumrtlrgandnuoeprnoeoe
natura tegaturai chrmice stabitite intre metat s,
ligand. De exemptu. gruparea CH?, tegata de

:-...

-.,

'

i1

I tir

metal printr-o singura legalura M-C. este

_ii

ligand monohapto rtt. tar etena (din sarea lui

Zeise) este tigaod dihapto. r12. deoarece

legalura M-ligand se reatizeaza prin ambii
atomr de carbon ar etener sr cele 2 legaturr
C sunt identice

identice

M- .

rn

ferocen radicarur cicropentadienrr este

pentahapto. dar acelasi tigand mai poate

V
,,,,"1,1:-i.l

t.,i
, rn,
i

llfrdiil'{'l{ilh:lrrr'illr',rflrl

i . .)
l'tn)

[d]ti!rr

functiona in alti compusi organornetatici ca

monolaplo sau trihapto

fntrodu cere in sirnetrie. Structuro cristolino.

Definitio 6rupului
Elemente si operotii de simetr.ie

Grupuri punctuole ole molecutelor

Exempte si exercitii

t.ii11-c*lriiccLir

Definitis unui grup

un grup este un set de elementecore sotisfoc urmotoorele
oxiome ce respecta o
operotie ".":

- Aderento (produsul oricoror douo elemente ole grupului trebuie so fie element
ce oportine grupului). Doco g si h sunt eremente ore grupurui. otunci
i = g.h

oportine de osemeneo grupului

- Asociotivitote:
9 (h i)

(e h).i

- existento elementului

Identitote (e)

e.9=9e=g
- existento elementului Invers (g-') pentru f iecore
element (g)

9'g't

=e

ordinul unui grup este definit co numorur erementeror core orcotuiesc

grupur.
Rezultotul octiunii tuturor elementelor din grup osupro
unui punct poorfo numele
de orbito puncrului (6errnon ,.Bohn,).

Exemple:
Grupul numerelor intregi, cu respectoreo operotiei
,,odunore,,:
Axiomele grupului:

Adeeenta: doco m si n sunt numere intregi,otunci p

= rn * n. este
numar intreg, deci oportine grupului

- rdsociotivitote: m + (n + p) : (m
- Elementul identitote (e)' m * 0

n) * p

=m

- Elemeniul invers: (g-,), m + (-rn) : 0

Acesl grup contine un numor inf init de elemente.

tot

Elemente si operotii de simetrie

Trotoreo srstemotico o simetrier poorto numele de teotia grupurilor. Un concept
f

undomentol ol teoriei grupurilor este operotio de simettie.

Elementul de simetrie este

o enfrtote geometrico.

cum

ar fi

linia, planul sau

punctul, pe bazo cororo se pot efectua operotir de simelrie.

Operotia de simetrie reprezinta o ocliune exercitafo asupro moleculei (de exemplu

o rototie sub un onumit unghi) core loso moleculo oporent neschimboto.

Elementele de simetrie si operotiile de simetrie sunt in stronso corelotie deoarece

operotio poote

fi definito pe boza elemenlelor si, in ocelosi timp, existento

elementelor de simetrie poate f i demonstroto prin existenta operatiei de simetrie

corespunzotoore.

Elemente si operotii de simetrie

In

descrierea simetriei moleculore sunt necesore cinci

elemenle si operotii de simetrie.

1.

Identitote (E)

1.

Axo proprie de rototie (n-Fold Rototion)

2.

Plon de

3.

Centrul de inversie (Center of inversion)

4.

Axo improprie de rototie (Improper n-Fold Rototion)

simetrie (Mirror plone)

tipuri

de

Elemente si operotii de simetric

simetrie
1. Plon (o.)

Operotie de simetrie
Ref lexie in plon

Element de

sou
inversie(i)

fnversio tuturor otomilor prin centrul de

srmetrie x,y,z la -x,-y,-z

2. Centru de simetrie

centru de
3. Axo

proprie(Cn)

rototii

Uno sou moi multe

in

lurul

oxei(360/n)
4. Axo

improprie(Sn)

repetitir ole secventei;

rototie (360/n) urmoto de reflexio intrun plon perpendiculor pe oxo de rototie
Uno sou moi multe

Toote aceste operotii postreozo

fix

(nedeplosot) cel putin un punct (de

ex. operotio de rototie oplicoto unei sfere postreozo

fix centrul sferei).

Operotii de simetrie
1.

Identitote (E)
- laso neschimboto pozitio

moleculei;

Toote moleculele ou E
E este necesoro pentru definirza inversiei

2. Plon de simetrie (lvlirror plone)

,i'
!

- -t
-:--:

i
\.

::--r

,
.r
! ,'J.'t/
i-.1

-\

,-,.'!.

t.

." :1'
L'

\.

_-

.r)

',
'

'tri

I L:-_(

1.

,t
i;

///

.'r:,jl
')
"'-,-',L'''

Operotii de sirnetrie
3. Axo proprie de rotatie: rotireo cu Zn/n in jurul oxei
'il

-.-1

20. ..

l):l-t
/

[,oF
grl \cr

.B-.
F--F"F'-F

t_)

(C")

,-.B__

n-o-a,

Operotii de

sim

etrie

Ex.: XeFo are doua plane de simetrie paralele cu principalele axe de rotatie
(cr,), doua plane de simetrie paralele cu principala axa de rotatie si
bisectoare ale unghiurilor formate de cele doua axe cz (oo) si un plan de
simetrie perpendicular pe principala axa de rotatie (on).

c4

r l-xLl-r

Operotii de simetrie
Centrul de inversie: inversio pozitiei tuturor otomilor in roport
un centru de inversie

Ar

As

Ex.:

ili*l-44

-{*

l-l
A2

cu

A2

| '>

A4 |

A,,

A1

ys5. ore un centru de inversie locolizot pe otomul de Xe

FF
I

F-Xe.

_1.

r)

Xe'-F
I

l.

t-

Operotii de simetrie
5. Axo improprie (5n) (Improper n-Fold Rototion): rototio cu Zr/n
in jurul oxei urmoto de reflexio intr-un plon perpendiculor pe oxo

(Sn.

nr3)
o= Sr,

i= S,

::{/
H6

J:'
\-n,
Hs'

l-ls

s6::.&:'
I

H6

c6

n'<>"'
I

*^.\-./"*,H4

H.

lis

.+ ,*e.
I

H2

,.

Grupuri punctuole ole moleculelor

C.

.:

t)

222

D
D

nlrnt!)
,l2nr

S.
D.

l
rla

D,.

.1.rtlI!ra

il

;l:l

"s,.1

l_)

(-.

2in

C,

ltrrn2

,1

C,

.l

in

4ntn

C.
C.
C.

iiltr
C., = S. ti

6r;r2

pozitio cu un ofom de acelast fel

-Simetrro prin rototie intr-un cristol este

limitoto lo 2-f old, 3-fold, 4-fold, si 6-fold
32 grupuri punctuole cristoloEirofice

D
D,

622

-Fiecare grup punctuol corespunde unei close

cristoline

C,6
(-,

trjltl

C,.

6rnrn

T,

43rrr

7_3

T,,

m:J

-5e pot descrie utilizond nototiile

Schonfliess (in spectroscopie, coloonele din

stongo) sr

6,rnrnrr:l

L_.,..
O

care

fix (nedeplosot) cel putin un punct

in timp ce otomii din moleculo isi schimbo

i:ir:r

u.

un set de operotii de simetrie

postreaza

Hermonn Mouguin

cristologrof ie, coloonele din dreopto)

rn.jn'l

(in

:lll2

Fiecore

moleculo posedo un set de operotii de simetrie ce olcotuaesc

simetrio
moleculei. Acest se! de operotii de simetrie definesc grupul punctuol
ol moleculei.

\'h rltrcrrllt
'i lr lc

Iruiuli
I

lt

L'./ 1.. l.)

,.lt

\.lultiplt:r'rrc

\r,

rk'otilitt tt>f
l't. (,,,.

1,,

'l(,.

11.

,,

(,.,

t[(t

lll

1,l.rtr

rr

tl
(
'

(fi.
I

I)";'

rl(

ri

lr

l),,t

lllcl tlll
plttn

't

l),,

Moleculele ce prezinta simetrie inolfo sunt usor de recunoscut. Existo cinci ..solide
ideole" (,,Plotonic solids"): tetroedrul, octoedrul, cubul, dodecoedrul si icosoedrul.

Tetroedrul (Td) ore 4 fete friunghruri echiloterale, 4

vorfuri si 6 muchii. Operotirle de srmetrie

f. Bq.3C?.65a,6oa

corocterisf ice tetroedrului sunt:

Octoedrul (Oh) ore 8 f ete- triunghiuri echrloterale, 6

simetrie
corocteristice sunt: 8,8q, 6C2, 3Cr(=Qz), r. 65a,856,

vorfuri si 12 muchri. Operatirle de

3o6.6oa

Cubul ore 6 fete pai"ate,8 vorfuri si 12 loturi. Prezinto

ocelosi set de operotii de simetrre co si octoedrul.

tot grupului de simetrie

Acesta oportine

Oh.

Dodecoedrul aee 12 fete-pentogoane regulate. 20

vorfuri si 30 de loturr. Are aceleasi elemente

de
de

simetrie co si icosoedrul. Aportine grupului de simetrie

rh.

fcosoedrul (I,,) ore 20 de f ete -triunghiuri echiloterole,

12 varf uri si 30 de loturi. Operotiile de simetrie pentru
dodecoedru

si

icosoedru sunt identice: E, l7Cz,12Co2,

ZOq,15C2. i. t2Src. t2d03,?056, t5 o

Exemple
H2O: nu oportine unui ..grup speciol".

.
r

HzO nu prezinto oxo improprie.

Axo de rototie de ordinul cel moi mare (C) este C?, care
trece prin otomul de oxigen si este bisectoore intre cei doi
otomi de hidrogen. Nu prezinto alte axe de rototie de ordin2
perpendiculare pe Cr. Moleculo moi prezinto douo plonuri
verticole, unul fiind plonul moleculei. Prin urmore, moleculo de
HrO oportine grupului Cr,.

('

[- ,rl'^

L,"

o
/i

Exemple
NH3: nu oportine unui ,.grup speciol".

.
.

Nu prezinta oxo improprie

Axo de rototie de ordinul cel moi more (C) este C3, core
trece prin otomul de azat. Nu prezintc qxe de rotatie de
ordin 2 perpendiculo?e pe C-r. Moleculo moi prezinta trei

plonuri verticole, fiecare plon trece printr-un otom de

hidrogen si otomul de azot. Prin urmore. moleculo NH,
oportine grupului C,".

ir.

'(
|

, //"'
,i'
'N,Hi"
/: /
i:
H;

\i

""r,,

N_H

l,:

H
i
:

Exemple
CdHo

.
.
.

oportine unui ..grup speciol".

Axo de rotatie de ordinul cel moi mare (C^) este Cu, core trece prin
centrul inelului benzenic, perpendiculor pe plonul moleculei.
CoHo nu

Prezinto oxo improprie, 56, dor si olte elemente de simetrie

independent e de axa improprie. Prezinto 6 axe de rototie de ordin Z
perpendiculare pe

'

C5.

Moleculo moi prezinfo sose plonuri verticole. fiecare plon contine

coteo axa c2 si este perpendiculor pe plonul moleculei. Moi existo si
un plon orizontol, deci grupul din core foce porte moleculo este 06L.
il

(.

i
I

ll-.
H___r.

4_-H

----

-- - ri

--

- -- -'--:
.s

t,

Exemple
5F5Cl

Moleculo nu oportine unui .,grup speciol". Axa de rototie de ordinul cel

moi more (C^) este Co, care trece prin otomii de fluor si clor situoti
deosupro si sub plonul formot de otomul de sulf si cei 4 otomi de clor.
Nu prezinto oxe de rotqtie de ordin 2 perpendiculore pe Ca.

Moleculo moi prezinto un plon verticol, ce contine axa C..6rupul din

core foce porte moleculo este Cou.

Exemple
els-Pt(NH z\zClz
. Moleculo nu oportine unui -grup speciol".
. Axo de rototie de ordinul cel moi mare (C^) este

C2,

core trece prin otomul de Pt

si este bisectoore intre otomii de azot (si bisectoore intee otomii de clor). Nu
prezinto olte oxe de rototie de ordin 2 perpendiculare pe C2. Molecula moi prezinto
un plon verticol, ce contine axo

C2

si este perpendiculor pe plonul moleculei 6rupul

din core foce porte moleculo este Cr,.

(r-

el "

c,-.'Pi'| . .,
-- l''''*
ru
I

Exemple
Co(en)33"

Moleculo oportine grupulur D,

/

Operotiile
de simetrie sunt:r o
vu^uvElururrEus
axo de rototie de
-r-.ordinul trei, C., ce trece prin otomul de cobolt

i \

\ : rrt

existc nici un plon de simetrie.

Exemple
[Co(NH3)5Cl]2'
Moleculo oportine grupului

Co,.

operotiile de simetrie sunt: o oxo de rotatie de ordinul potru, c4,

ce

trece prin otomul de cobolt, atomul de clor si un otorn de ozot si un plon

de simetrie verticol ce contine oxa Co.
tf,

c,',
L,I

.l
-'

(ir
_t
I

N
:

.N
''.