“ Să nu-i educăm pe copiii nostri
pentru lumea de azi. Această lume nu va
mai exista când ei vor fi mari si nimic
nu ne permite să stim cum va fi lumea lor.
Atunci să-i învătăm să se adapteze.”
(Maria Montessori –,,Descoperirea copilului”)
1. Activitateaextrascolară -
componentă a
procesului educational
Educatia depăseste limitele exigentelor si
valorilor nationale si tinde spre universa-
litate, spre patrimoniul valoric comun al
umanitătii. Un curriculum unitar nu mai
poate răspunde singur diversitătii umane
iar dezideratul educatiei permanente
tinde să devină o realitate de necontestat.
Fără a nega importanta educatiei de tip
curricular, devine tot mai evident faptul
că educatia extracurriculară îsi are locul
si rolul bine stabilit în formarea
personalitătii tinerilor. Aceasta pentru că
educatia realizată prin procesul de
învătământ nu epuizează sfera influen-
telor formative exercitate asupra lor.
Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului în care viata capătă alte
aspecte decât cele din procesul de
învătare. În acest cadru numerosi factori
actionează, pozitiv sau nu, asupra
dezvoltării elevilor.
Grija fată de timpul liber al copilului,
atitudinea de cunoastere a dorintelor
copiilor si de respectare a acestora
trebuie să fie dominantele acestui tip de
activităti. Acestea le oferă destindere,
recreere, încredere, voie bună iar unora
dintre ei posibilitatea unei afirmări si
recunoastere a aptitudinilor.
Activitătile extracurriculare contribuie
la descoperirea si stimularea talentelor
si aptitudinilor elevilor, la cultivarea
interesului, la dezvoltarea deprinderilor
de-a elabora creatii originale. Elevul
explorează, reconstruieste, redescoperă,
ajunge la generalizarea si asimilarea
adevărurilor prin eforturi proprii.
Iar implicarea presupune si asumarea
responsabilitătilor.
 Mijloacele extracurriculare îndeplinesc o
functie complementară în raport cu in-
struirea scolară lărgind orizontul elevilor
si constituind o bază temeinică pentru
însusirea continutului instruirii scolare.
Este vital ca acest tip de activităti
eliberate de constrângerile programei
scolare să se ghideze după principiile
interdisciplinaritătii pentru a contribui în
mod real la formarea deplină a persona-
litătii elevilor si la pregătirea lor pentru
viată. Experientele trăite de elevi în afara
lectiilor au nu numai un caracter
cognitiv ci si unul moral – afectiv.
Ca activităti complementare, cele
extrascolare prezintă unele particularităti
ce se referă la participarea elevilor, la
continutul si durata lor, la formele de
organizare si metodele folosite.
De asemeni, mai mult decât în
activitatea scolară, poate fi implicată
comunitatea locală prin parteneriatele
încheiate cu diversele institutii locale. Iar
părintii au si ei un rol bine definit.
2. Valentele formative ale
activitătilor extrascolare
a) Dezvoltă creativitatea elevilor prin:
 compozitii plastice
 creatii literare
 colaje
 teatru scolar
 carnaval
 dans
b) Dezvoltă personalitatea elevilor
întrucât:
 angajează atât elevii timizi cât si pe
cei slabi;
 temperează pe cei impulsivi;
 stimulează curentul de influente
reciproce;
 dezvoltă spiritul de cooperare;
 autodisciplinează elevii prin acceptarea
de bună voie a regulilor, prin asumarea
responsabilitătilor;
 cultivă capacitatea de comunicare;
 dezvoltă comportamente si atitudini
democratice.
 c) Familiarizează elevii cu trecutul 3. Tipuri de activităti
istoric al comunitătii prin:
 participarea la festivitătile dedicate
evenimentelor istorice;
 excursii tematice pentru cunoasterea
elementelor de istorie locală;
 amenajarea unui colt muzeistic de
istorie locală;
 concursuri pe teme de istorie;
 întâlniri cu veteranii de război;
 lecturarea de monografii;
 cunoastrea valorilor traditionale locale.

d) Facilitează implicarea părintilor în

activităti educative organizate de scoală
prin:
 organizarea si participarea la diferite
spectacole;
 confectionarea de costume pentru
serbări;
 participarea la activităti în parteneriat
cu alte scoli sau institutii;
 sezători;
 activităti comune părinti – copii.
 Consider excursia ca pe cea mai Caracterul interdisciplinar al excursiei
complexă formă de educatie a elevilor,
prin multitudinea de aspecte ale vietii - • spun povesti, recită poezii • citesc
istorice, sociale, geografice, civice, culturale • răsfoiesc pliante • scriu impresii, poezii
– pe care le înglobează.
O excursie în natură îi ajută pe elevi • scriu mesaje • aleg cărti, reviste
să înteleagă legătura dintre cunostintele
dobândite la diferitele discipline de studiu
si lumea din afara scolii, le oferă • calculează distante, durate de desfăsurare
posibilitatea de-a se implica si organiza • măsoară sau aproximează mărimi
prin investigarea individuală sau de grup
autoconducându-si procesul de educatie, îi
pune în contact cu comunitatea si le • leagă noi prietenii • studiază grupurile
crează posibilitatea de a-si sustine în mod • identifică trăsături morale
public opiniile.
Elevii au posibilitatea de a se simti în
ipostaza de mici cercetători ai realitătii; • citesc inscriptii, vizitează muzee, expozitii,
se simt responsabilizati implicându-se cu monumente si locuri istorice
plăcere, urmare a sfaturilor date; înteleg •analizează si compară forme de relief,
semnificatia unor norme, dezvoltându-si climă, faună si floră, localităti
gustul pentru descoperirea adevărurilor si
legilor naturii din jurul lor; învată cum să • exprimă prin cântec si desen sentimente
iubească si să respecte natura, în
ansamblul ei. • dezvoltă rezistenta la efort
 Un rol important îl au vizitele la
bibliotecă. În actualul context
educational cea mai mare parte a
elevilor nu mai citesc sufiecient de mult
datorită, poate, invaziei informatiilor din
mass-media si computer, informatie pe
care o obtin cu mult mai multă
usurintă. De aceea este important să ne
străduim ca în scoală să le deschidem
elevilor dragostea de lectură.
Obiectivele vizitei la bibliotecă pot fi:
 trezirea interesului scolarilor pentru
literatură;
 crearea respectului fată de carte si
cultivarea dorintei de-a o păstra în bună
stare pentru a mai putea fi citită de
cât mai multi copii;
 apropierea scolarilor de carte si de
cuvântul scris;
 constientizarea părintilor cu privire la
rolul lor în formarea si dezvoltarea
deprinderilor de citire;
 formarea obisnuintei de a merge la
bibliotecă, de a împrumuta si citi cărti.
 Numai că în ultimii ani, din
multitudinea de emisiuni TV, putine se
adresează direct elevilor. Rolul educativ
al emisiunilor TV s-a diminuat mult
crescând gradul de violentă al acestora.
La fel, internetul. Pe lângă
valen-tele sale educative el poate
constitui si un mijoc de captare a
interesului elevilor spre domenii
interzise până nu demult. De aceea este
foarte important ca părintii să
supravegheze modul în care îsi petrec
timpul liber copiii lor.
 Activitătile extracurriculare mai sus
mentionate sunt apreciate atât de către
elevi cât si de factorii educationali în
măsura în care:
 valorifică si dezvoltă interesele si
aptitudinile copiilor;
 organizează într-o manieră plăcută si
relaxantă timpul liber al copiilor,
contribuind la optimizarea procesului
de învătământ;
 formele de organizare sunt din cele
mai ingenioase, cu caracter recreativ;
 copiii au libertatea de a-si manifesta
în voie spiritul de initiativă;
 participarea este liber consimtită,
neconditionată, constituind un suport
puternic pentru o activitate sustinută;
 au un efect pozitiv pentru munca
desfăsurată în grup;
 sunt caracterizate de optimism si
umor;
 crează un sentiment de încredere si
sigurantă tuturor participantilor;
 urmăresc lărgirea si adâncirea
influentelor exercitate în procesul de
învătământ;
 contribuie la dezvoltarea armonioasă
a copiilor.
În acelasi timp activitătile
extracurriculare au un caracter colectiv
care conduce la “sudarea” legăturii
dintre cei mici, îi învată să trăiască în
grup si să apartină unui grup.
“ A face un proiect si a-l duce la
îndeplinire sunt două lucruri deosebite, si
dovada o avem în faptul că e mai usor
să făuresti un vis dar e mai greu să-l
realizezi.”
( Les Travailleurs de la Mer)