LECTIA 1

Reguli de pronuntie:
Grupurile de litere: CE, CI, GE, GI, CHE, CHI, GHE, GHI se pronunta la fel ca in limba Romana.
H – este sunet mut, se scrie dar nu se pronunta. Apare in interjectii si in conjugarea verbului a
avea.
Q – este intodeauna urmat de U + o alta vocala
S – se pronunta diferit, in functie de pozitia lui in cuvant.
– se pronunnta ca S romanesc:
 La inceputul cuvantului, urmat de o vocala: sale (sare) sole (soare) Sicilia
 Atunci cand apare dublat, intre 2 vocale: spesso, adesso
– se pronunta ca Z romanesc:
 Atunci cand apare intre 2 vocale: naso, casa, rosa
 Inaintea consoanelor B, D, G, M, N, L, R, V : svenire, snello (sprinten)
Z – se pronunta ca Ț romanesc:
 Simplu sau dublat: danza, pizza, pazzo, Prezzo
– se pronunta ca un DZ:
 De obicei cand apare la inceput de cuvant (dar nu este o regula): Zebra
Grupul de litere SCE se pronunta ȘE: scene, ascensore
Grupul de litere SCI se pronunta ȘI: sciroppo, scimmia
- exceptie: daca dupa SCI apare o vocala, litera I din SCI, nu se mai pronunta (dar tot se
scrie): scienza, sciopero
Grupul de litere GLI se pronunta ca L, inmuiat, urmat de I: famiglia, figlia
Grupul de litere GN se pronunta ca N, inmuiat, urmat de I: lavagna, montagna
Consoanele duble se pronunta mereu mai apasat, se gasesc doar in interiorul cuvantului, iar
omiterea sau punerea in plus a unei consoane poate da diferenta de sens a cuvantului: cassa (caserie)
casa (casa); penna (pix), pena (pedeapsa); bella (frumoasa), bela ( verbul belare, behaie)

Zilele saptamanii, anotimpurile, lunile anului

 LECTIA 2

Numeralele Cardinale: Operatiile aritmetice:

Mille – singular (o 1000) Adunarea = Addizione

Milla – Plural (mai multe mii) Plus = Piu (accent grav pe u final)

Un milione (un million) / milioni (mai multe
milioane)
Un miliardo / miliardi (mai multe)
Numeralele Ordinale:
Egal = Fa/ Fanno/ Uguale a
Scaderea = Sottrazione
Minus = meno
Inmultire = multiplicazione
Inmultit (*) = Per/ multiplicato per

Primul – primo Impartire = divisione

Al doilea – secondo Semnul de impartit = diviso/diviso per

Al treilea – terzo
Al patrulea – Quarto
Al cincilea – Quinto
Al saselea – Sesto
Al saptelea – Septimo
Al optulea – Ottavo
Al noualea – Nono
Al zecilea – Decimo
Undic+Esimo (undici = 11)
EXCEPTIE: cele cu 3 sau cele cu 6
Ex. 36=trentaseiesimo
Pronumele personale:
io noi
tu voi
lui/lei loro

Pronume personal de politete

Voi Loro

Verbele principale:
ESSERE AVERE
io sono noi siamo io ho noi abbiamo
tu sei voi siete tu hai voi avete
lui/lei e (accent grav) loro sono lui/lei ha loro hanno

Expresii:
Avere fame – a-i fi foame Avere freddo -
Avere sete – a-i fi foame Avere sonno -
Avere ragione – a avea d Avere paura -
Avere torto - Avere fretta – a se grabi
Avere bisogno - Avere tempo – a avea timp
Avere voglia -
Avere caldo -
Sono – a exista/ a se gasi
Ci sono – formula de plural – sunt exista se afla se gasesc
C’e – singular

Pronume interogative:
Cine – chi
Ce sau ce anume – che sau che cosa
Cum – come
Cat – quanto
Cand – quando
Unde – dove
De unde – di dove
De ce – per che (accent ascutit pe final)

Ex 18 si 19 / pag 7 ( exercitii legate de auxiliare)

Primele 2 pagini

CULORI
Bianco = Alb Albastru = Azzurro
Negru = Nero Albastru deschis = Celeste
Galben = Giallo Albastru inchis = Blu
Rosu = Rosso Maro = Marrone
Roz = Rosa Gri = Grigio
Portocaliu = Arancione Mov = Viola
Verde = Verde
Genul Substantivelor
1. In general ce se termina la singular in O este de genul masculine si face plural in I
Ragazzo – ragazzi O – I Masculin
2. In general ce se termina la singular in A este de genul feminine si face plural in E
Ragazza – ragazze A – E Feminin
3. In general ce se termina la singular in E poate fi masculine sau feminin si face plural in I
E -I

Sufixe pentru masculin:

-ore (colore, calore, dolore); -ale (animale, maiale, cugnale ….. exceptii: spirale); -one (mattone
…. exceptie canzone); -ile (canile, cortile, fucile); -ule (grenvule)
Sufixe pentru feminin:
-sione (televisione); -zione (azione, dimostrazione); -gione (ragione); -aggine/uggine/iggine
(vertigine, ruggine, stupidaggine); -trice (pittrice, autrice)

Exprimarea datei
Quanti ne abbiamo oggi
Pentru a exprima data complete cu zi luna an, atasam in fata datei articolul “il”
“Sono nato il 17 mai 1996”
Daca apar zilele din saptamana, articolul “il” nu se mai foloseste
Daca vreau sa exprim prima zi din luna, folosesc numeralul ordinal “Primo”
Daca vreau sa exprim doar anul, folosesc inaintea anului propozitia articulata “nel”

Exprimarea orei
Che ora e? (accent grav pe e final) sau Che ore sono?
Daca vrem sa spunem ca este ora 1:
E l’una (e cu accent)
 Pentru restul orelor folosim
Sono le
Daca vreau sa zic ca este ora 2 fix:
Sono le due in punto (sau precise)
Daca vreau sa zic ca este ora 2 si un sfert:
Sono le due e un quarto
Daca vreau sa zic ca este ora 2 si jumatate
Sono le due e mezzo
Daca vreau sa zic este 2 fara 5
Sono le due meno 5 minuti
Daca vreau sa zic este 12 ziua:
E mezzogiorno
Daca vreau sa zic ca este 12 noaptea
E mezzanote

Expresii de timp

Secunda = secondo Ieri = ieri

Minut = minute Alaltaieri = l’altaieri
Ora = ora Azi dimineata = mattina
Zi = giorno Dupamiaza = pomeriggio
Saptamana = septtimana Seara = sera
Luna = mese Noapte = notte
An = anno Saptamana trecuta = la settimana
scorsa
Astazi = oggi
Saptamana viitoare = la prossima
Maine = domani
setimana
Poimaine = dopodomani
La ce ora? = A che ora?
Alle ….
De la ora x la y = Dalle x ale y

Gradele de rudenie
Familie = famigglia
Rude = parenti
Bunic = nonno
Bunica = nonna
Tata = Padre / papa / Babbo
Mama = madre / mamma
Soti = Marito
Sotie = moglie
Frate = fratello
Sora = sorella
Unchi = Zio
Matusa = Zia
Verisor = Cugino
Verisoara = Cugina
Socru = suocero
Soacra = socera
Nora = Nuora
Ginere = Genero
Barbat necasatorit = Celibe
Femeie necasatorita = Nuobile

Articolul Hotarat
 Se foloseste in functie de initiala cuvantului in fata caruia se pozitioneaza
Este cuvant independent pus in fata sub sau adj
Singular Plural
Masculin Il i – corespunde lui “il” de la sg
Lo – se foloseste in cazuri Gli – corespunde lui “lo si l’” de
speciale (Are S urmat de o la sg
consoana, X, Y, Z, Ps, Pn, Gn,
I+vocala la inceputul cuvantului)
L’ – se foloseste in cazul in care
incepe cu o vocala.

Feminin La – sub ce incep cu o consoana Le

L’ – sub ce incep cu o vocala

Substantive neregulate
Substantivele care se termina in vocala accentuate sunt invariabile la plural
Substantivele prescurtate (moto, foto, auto, bici, metro…) sunt de genul feminine pentru ca
provin din sub. Motocicleta, fotografia, automobile, Bicicletta, metropolitana… si prescurtarile, sunt
invariabile la plural.
In general, substantivele care se termina in consoana sunt de genul masculine si sunt invariabile
la plural (ex. I’autobus – li autobus)
EXCEPTIE: cuvantul Email este de genul fem sau cuvantul star tot feminin.
L’email
La star – le star
Sub terminate la sg in i sunt invariabile la plural. (la crizi – le crizi, la sintezi – le sintezi)
Anumite sub. terminate in ma sau ta sunt de genul masculin. (il programa – I’programmi ; il
problema – I’problemi; il Sistema – I sistemi)
Uomo – uomini
L’ Uovo – Le uova