abcesele si fistulele perianale

Cele mai frecvente afectiuni supurative-70% din patologie

ETIOLOGIE
Originea si cauza este strict anala si reprezinta stadii evolutive ale aceleasi boli.
Ca etiologie deosebim supuratiile nespecifice care au ca agent patogen flora intestinala. Si
avem a doua categorie de supuratii specific unde cauza este tubercoloasa. Alte cauze:
limfogranulomatoza veneriana, boala Chron, colita ulceroasa, carcinoamele, inflamatiile
pelvine, traumatismele, mai ales cele postoperatorii, iradierea, si actinomicoza.

PATOGENIE
Cea mai acceptata este teoria granular canaliculara. Conform acestei teorii, debutul bolii este
la nivelul glandelor din criptele Morganii. Avem 3 stadii evolutive. Primul este stadiul de
abces, centrat pe o glanda inflamata, care se infecteaza, sursa fiind flora patogena din canalul
anal. Ulterior se deschide aceasta infectie intr-o cripta, acest punct de deschidere reprezentand
orifciul intern al fistului. Urmeaza stadiul 2 al bolii, de propagare, cand defapt infectia de la
nivelul acestor glande se propaga in spatiile intersfincteriene inalte si joase. Stadiul terminal
al bolii este reprezentat de deschiderea la nivelul pielii perianale printr-un orificiu secundar.
SIMPTOMATOLOGIE
-pt abcesele perianale: simptomul dureros este primul care apare, pacientii relateaza dureri
anale atat in perioadele de defecatie cat si intre. Aceste dureri iradiaza spre organele genitale,
pot provoca retentive urinara in mod reflex. In faza de colectare a abcesului, pacientii pot
prezenta febrilitati sau subfebrilitati, alterarea profunda a starii generale este progresiva. In
timp apare tumefactia zonei perianale, iar in cazul unui examen clinic, combinat cu un tuseu
rectal, pe peretele unde este constituit abcesul, la tuseu se palpeaza o tumefactie.
DIAGNOSTIC
Relative usor, in general, exam clinic simplu este asociat cu rectoscopie pt a face diagnosticul
diferential cu alte afectiuni: boala chron sau rectocolita ulcerohemoragica.
Alte afectiuni cu care se face diagnosticul diferential sunt: tromboza hemoroidala interna sau
externa, cancerele anale abcedate, leziuni prostatice, fecalomul, corpii straini, bartolinita,
chistul sebaceu si sinusul pilonidal.
Forme clinice
Deosebim mai multe categorii in functie de topografia afectiunii: abcesele intersfincteriene
joase, abcesele intersfincteriene inalte, abcese ischiorectale, care si ele pot fi joase sau inalte,
abcese pelvirectale, ab submucosae care si ele pot fi superioare sau inferioare(joase sau inalte)
si celulita necrozanta.
 In ce priveste fistulele, evolueaza cu o simptomatologie mai putin galagioasa, pacientul
descrie aparitia unei mici tumefactii perianale, pe care de multe ori o iau drept furuncul si o
trateaza ca atare, si este prezenta o scurgere la acest nivel.
La exam clinic, este f importanta descoperirea inafara de orificiul extern, descoperierea orif
intern, care defapt reprez si comunicarea cu canalul anal a fistulei.
EXAMINĂRI PARACLINICE
-Exam anorectal cu rectoscopul- este indicata injectarea unei subst de contrast.
-Fistulografia cu subst de contrast
-Ecografia endoanala
-RMN, CT

Exista o clasificare a lui PARKS a fistulelor. Aceasta vizeaza traiectul fistulos cu sfincterul
intern si extern:
-fistule intersfincteriene
-fistule transfincteriene
-fistule supra sfincteriene
-fistule extrasfincteriene combinate- cele mai greu de tratat
-fistule in potcoava
-fistule complexe

-combinat cu antibioterapia tintita

-ulterior se trateaza chirurgical fistulele

Tehnici: Fistulectomii sau fistolotomii. Fistulotomia este practicata in general in cazul

fistulelor submucosae.
Mese Plug prin fistule- pt a Evita incontinenta, de compozitie: fibrin, collagen. Se curate
partea care secreta si apoi e infundat cu mesa Plug.
Desfiintarea traiectului dar fara sa se desfiinteze sfincterul
Se mai practica metode ce utilizeaza sectionarea lenta a sfincterului, metoda care asigura un
drenaj continuu al traiectului fistulos.