3 La 10 Lei

Patologia aparatului respirator
M.D. Oana Cristina Voinea

2
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Patologia aparatului respirator

1. Pneumonia franca lobara
2. Bronhopneumonia
3. Pneumonia interstitiala
4. Emfizemul
5. Silicoza
6. Carcinomul pulmonar
3
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumoniile (1)
• Definitie: Pneumonia este o inflamatie a plamanului.
Este cea mai frecventa infectie letala intraspitaliceasca si ca mai frecventa cauza de deces in
tarile in curs de dezvolare.
Mecanismele de aparare ale CAS: IgA, proteaza, lizozim salivar, inhibitori de crestere produsi
de flora normala si fibronectina ce captuseste mucoasele si inhiba aderenta
Mecanismele de aparare ale CAI: tuse, clearance muco-ciliar si dispozitia angulata a cailor
aeriene care previne infectarea spatiilor aeriene distale + mecanisme specific: opsonzarea IgA
si IgG, efectele antiinflamatorii ale surfactantului, fagocitarea de catre macrofagele alveolare,
raspunsul celular mediat de celulele T.
Totusi…. Penumoniile apar pt ca:

- Numeroase afectiuni altereaza flora normala – boli sistemice, malnutritie, spitalizare sau
inernare in institutii de ingrijire, antibioterapie, etc
- Cresterea virulentei agentului microbian - adm de antibiotic
- Alterarea mecanismelor de aparare – fumat, IOT, etc.
In aceste conditii patogenii pot ajunge in spatiile aeriene prin inhalare, extindere din
vecinatate sau pe cale hematogena si prin aspiratie, se pot multiplica, producand astfel
pneumonie
4
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumoniile (2)
• Majoritatea sunt pneumonii primitive prin infectia aerogena cu
bacterii, virusuri, micoplasme.
• Rar poate avea cauze toxice, chimice sau de iradiere.
• In procent mic pneumoniile sunt secundare:
o Tulburarilor circulatorii (edem pulmonar si pneumonii hipostatice)
o Afectiunilor bronsice (corpi straini, neoplasm bronsic obstructiv,
bronsiectazie, stenoza bronsica)
• In functie de extensia leziunilor, pneumonia poate fi :

segmentala / lobulara (este afectata un segment de lob)
lobara (este afectat un lob intreg)
bronhopneumonie (sunt afectate bronhiole si alveolele adiacente)
interstitiala (este afectat tesutul interstitial - peretii alveolari, spatiul
peribronsic si perivascular)
5
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
1. Pneumonia franca lobara “tipica”

• Definitie: Infectie acuta bacteriana
(inflamatie exudativa fibrino-
purulenta) ce are ca rezultat
condensarea supurativa a unei largi
portiuni dintr-un lob sau a unui intreg
lob pulmonar.
• Clinic: debut brusc caractrizat prin

facies vultos, frison (unic, solemn),
febra inalta, durere pleuritica (‘junghi
thoracic’),uneori in etajul abdominal
superior daca leziunea e localizata in
lobul inferior si irita diafragmul,
dispnee, condensare lobara clinic si
radiologic, sputa purulenta cu stare
toxica, tahipnee, tahicardie, raluri
crepitante, suflu tubar, bronhofonie si
matitate la percutie,
6
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Pneumonia franca lobara: Etiologie

Voinea
• Agent etiologic clasic : Streptococcus pneumoniae
• La copiii<6 ani: Haemophyllus influenzae, Strept.

Pneumoniae, Staff aureus, Strept. Pyogenes
• Copii>6 ani: Strept. Pneumoniae
• Adolescenti si adulti tineri: Mycoplasma
pneumoniae si Chlamydia Pneumoniae
• >40 ani: Strept. Pneumoniae
• Varstnici: Strept. Pneumoniae, H. influenzae,
germeni gram negativi
• La imunodeprimati:, Chlamydia psittaci; virusuri

(herpes simplex, CMV), Coxiella burnetti, fungi
(Candida sp., Aspergillus, Mucor, Cryprococcus
sp, ), Pneumocystis jiroveci, Histoplasma
capsulatum, Blastomyces sp, Norcardia,
Toxoplasma, etc
7
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumonia franca lobara :Patogenie

• Infectia se dezvoltă la persoane anterior
sănătoase, mai frecvent la bărbaţi, în
anotimpurile reci şi umede,cînd numărul
purtătorilor de pneumococ este maxim (mai
ales tipul I, II, III).
• Pneumococii, aspiraţi de la nivelul
orofaringelui pînă la alveole pulmonare,
determină o reacţie inflamatorie, cu
producerea unui exudat alveolar bogat în
proteine, care permite proliferarea rapidă a
germenilor şi răspîndirea lor.
• Exudatul alveolar trece în teritoriile alveolare
adiacente prin porii Kohn.
• Exudatul ajunge la fel şi la nivelul bronhiilor,
de unde este aspirat în alte teritorii pulmonare
8
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumonia franca lobara: evolutie

4 stadii:
• 1. stadiul de congestie/prehepatizatie (ziua 1-2)
• 2. stadiul de hepatizaţie roşie (ziua 3-4)
• 3. stadiul de hepatizaţie cenuşie (ziua 5-7)
• 4. stadiul de rezoluţie (ziua 8-9 si durează 3
săptămâni).
9
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumonia franca lobara: stadiul de

congestie/prehepatizatie (ziua 1-2)
• Debutează cu febră şi frison.

• Leziunea este uniforma
• Macroscopic: lobul pulmonar
afectat este moderat
consolidat, roşu-violaceu,
umed şi parţial crepitant; la
secţionare se scurge un lichid
sero-sanguinolent spumos
(aerat).
• Microscopic: capilarele
parieto-alveolare sunt
congestionate/hiperemice;
există un exudat seros în
lumenul alveolar: lichid intens
eozinofil (bogat în proteine) ce
conţine hematii şi bacterii
(alveolita seroasă) si rare PMN
10
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumonia franca lobara: stadiul

de hepatizatie rosie (ziua 3-4)
• Macroscopic: lobul pulmonar
afectat este consolidat, solid,
uscat,friabil prin precipitarea
de fibrina, roşu-brun, de
consistenţă hepatică;
• pe suprafaţa de secţiune este
rugos, granular, şi nu se
elimină nici un exudat.
• Microscopic: capilarele
parieto-alveolare sunt intens
congestionate;
• există un exudat fibrinos în
lumenul alveolar (sub formă
de reţea) ce conţine eritrocite,
neutrofile şi agenţi infecţioşi
(alveolita fibrinoasă).
11
Pneumonia franca lobara:

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Voinea
stadiul de hepatizatie
cenusie (ziua 5-7) -
Macroscopic
• lobul implicat este de consistenţă,
volum şi greutate crescute, insă mai
putin decat in etapele anterioare,
• crepitaţii absente,
• friabil (se rupe uşor),
• culoare roz-cenuşiu.
• Suprafaţa de secţiune are aceeaşi
culoare, aspect fin-granular şi se
observă scurgerea unui lichid tulbure.
• Pleura este acoperita de placi de
fibrina si exudat granulocitar (false
membrane).
12
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea

hepatizatie cenusie (ziua 5-7) -
Microscopic
• reţeaua de capilare parieto-
alveolare este încă
congestionată;
• lumenul alveolar conţine un

exudat fibrinos partial lizat ce
umple omogen alveolele si da
parenchimului consistenta
hepatica) purulent compus din
PMN şi Macrofage (alveolita
leucocitară)
• septurile alveolare sunt

păstrate, ingrosate prin
congestia capilarelor, iar
bronhiile mici contin exudat
serofibrinos amestecat cu
PMN-uri.
13
Pneumonia franca lobara: Sem.2, LP 2, M.D. Oana

Voinea
3/23/2021
stadiul de rezolutie-
Microscopic
• In cazurile necomplicate exudatul alveolar este
digerat enzimatic si transformat intr-un
detritus celular semi-fluid granular care
ulterior va fi fagocitat de macrophage sau
fibroblastii din vecinatatea leziunii.
• In general nu exista sau e f putina necroza.
• In a doua saptamana reteaua de fibrina e lizata
complet prin eliberarea de factori activatori ai
plasminogenului de catre macrophage si de
catre proteaze din neutrofilele degenerate.
• Dintre complicati, cea mai frecventa e
organizarea procesului pneumonic.
Fibroblastii invadeaza spatiile alveolare
afectate si gradual se transforma conjunctiv.
14
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea

rezolutie- Macroscopic
• În cazurile necomplicate exudatul alveolar (lichefiat enzimatic) este fagocitat de
macrofage, eliminat prin expectoraţie şi resorbit prin limfatice. Se reface aeraţia
pulmonara (restitutio ad integrum).
• În evoluţia nefavorabilă a bolii apar complicaţii:

carnificaţia pulmonară (organizarea conjunctivă a exudatului alveolar neresorbit ,
alveolele rămânand permanent neaerate) – macroscopic lobul afectat apare micsorat
in volum si de consistenta ferma;
abcedarea blocului pneumonic prin distructia parenchimului cu formarea unui abces (mai
frecvent in infectiile cu Streptococus Pneumoniae si Klebsiella);
complicaţiile pleurale prin pleurezie sero-fibrinoasă sau fibro-purulentă;
Septicemie
Diseminare microbiana pe cale sangvina cu formarea de abcese metastatice la
nivel cerebral, meningeal, hepatic, endocardic sau artrita supurativa
!!! Bacteriemia este prezenta la un sfert dintre pacientii aflati in stadia initiale ale
bolii
Exitus prin cord pulmonar acut: insuficienta cardiac dreapta sau asfixie (prin
scaderea extrema a So2) in formele bilaterale
15
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
2. Bronhopneumonia
• Definitie: Infectie acuta bacteriana (inflamatie exudativa
fibrino-purulenta) ce are ca rezultat condensarea supurativa
parcelara/focala in jurul caiilor aeriene mici (bronsiole şi
alveolele adiacente) dintr-un lob, sau adesea multilobar,
frecvent bilateral si bazal.
• Frecvent pattern-urile de condensare (lobar si lobular) se
suprapun.
• Etiologia este similara cu cea din pneumonia franca lobara,
acelasi agent bacterian putand determina pneumonie franca
lobara la un pacient si bronhopneumonie la altul.
• Este mai frecventa la copii, persoanele debilitate si la batrani.
• Tabloul clinic asemanator pneumoniei, dar fara debut brusc.
16
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
2. Bronhopnmeumonia-
Macroscopic:
• Focare de condensare multiple
la nivelul lobilor inferiori,
bilateral, nodulare, limite
imprecise si dimensiuni de la
1 cm la 3-4 cm ,separate de
parenchim pulmonar normal.
• Focarele nodulare de
condensare au culoare
variabila de la rosu la cenuşiu-
gălbuie, sunt centrate de o
bronhie iar la comprimare se
elimină un exudat purulent
(dopuri purulente) din
lumenul bronsic.
• Focarele bronhopneumonice
au tendinta la confluare.
17
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Bronhopnmeumonia-Macroscopic:
Daca in pneumonie modificarile sunt
toate de acelasi tip, caracteristice
stadiului anatomo-patologic respectiv,
focarul bronhopneumonic reprezinta
toate fazele procesului pneumonic,
condensate intr-o singura leziune, la
care,
• in centru se gasesc fenomene de

hepatizatie
• la periferie modificari de congestie,

rezolutie sau de atelectazie si de
emfizem.
18
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Bronhopnmeumonia-Microscopic:
Caracteristic pentru bronhopneumonie :
• neuniformitatea leziunilor (exudatul nu
are un caracter uniform ca în
pneumonia lobară)
• bronşiolită acută purulentă (exudat
purulent în lumen şi perete; epiteliul
bronşiolar alterat este descuamat).
Alveolita exudativa acuta peribronsiolara
are aspect variat (leucocitar, fibrino-
leucocitar sau sero-fibrinos) si este
insotita de hiperemie capilara marcata.
Focal poate aparea distrutia peretilor
alveolari. Zonele de parenchim aerat
alterneaza cu cele afectate si cu zone de
parenchim cu edem.
19
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Comparatie bronhopneumonie vs
pneumoia franca lobara
Bronhopneumonia Pneumonia lobara
Localizare Bilateral, postero-bazal Un lob intreg sau mai
(in lobii inferiori) multe segmente
Modelul morphologic de Condensare parcelara- Condensare lobara
afectare focare difuza
bronhopneumonice
isolate sau confluente
Grup susceptibil Copii, varstnici Adolescenti si adulti in
conditiile expunerii la
umezeala
Agenti etiologici In functie de Streptoccocus
circumtantele Pneumoniae (95% din
predispozante catre cazuri), mai rar
infectii (mai frecvent Klebsiella si altii
nosocomiale)
20
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
3. Pneumonia Interstitiala
“Atipica”
• Definitie: grup heterogen de afectiuni caracterizate prin infiltrarea difuza a
interstitiului pulmonar.
• Pneumonia atipica primara este cea mai frecventa forma de prezentare a

pneumoniei interstitiale.
• Termenul ,,atipic’’ este atribuit pe seama debutului progresiv, cu prodrom de

cateva zile de infectie de CRS manifestata prin tuse seaca, cefalee, artralgii,
mialgii, tulburari digestive. Sunt absente durerea de tip pleuritic si condensarea
pulmonara;
• Aspectul radiologic tipic este de tip infiltrate interstitial ,,sticla mata’’(leziuni

precoce) sau ,,fagure de miere’’ (tardiv).
• Etiologie variata: Mycoplasma pneumoniae, Pneumocystis carinii,

Chlamydophila pneumoniae, Coxiella burnetti(febra Q) si multiple virusuri(
gripal si paragripal, VSR, adenovirusuri, virusul rujeolic, CMV) etc.
21
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
3. Pneumonia Interstitiala -
Voinea
Macroscopic:
• Leziunile sunt
necaracteristice;
• Leziunile interstitiale pot
aparea uni sau bilateral
• Plămânii au consistenţă
crescută, de culoare roşie/roşie-
violacee în zonele afectate prin
congestie;
• Ariile implicate pot fi parcelare
sau difuze, fără delimitare clară
si la palpare se observă
subcrepitaţii (pe seama
alveolelor libere si congestiei
interstiţiale).
22
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pneumonia Interstitiala
Microscopic: Indiferent de agentul cauzal, cea mai frecventa
leziune este infiltratul inflamator difuz in interstitiul alveolar.
• Septurile alveolare pot fi largite, edematiate cu infiltrat
inflamator frecvent mononuclear (mai ales cand agentul
etiologic este un virus), limfocitar, histiocitar si ocazional
plasmocitar.
• In inflamatiile acute sau in cazurile de suprainfectie pot exista
PMN.
• Alveolele sunt libere de continut sau pot contine un material
hialin, roz.
• Hiperplazia tesutului limfoid peribronsic poate fi intalnita.
• Se poate identifica de asemenea agentul cauzal ( in H.E. sau
prin coloratii speciale) sau efectul sau citopatic daca e vorba
despre o infectie virala.( ex: CMV, VSR , etc)
23
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Septuri alveolare ingroşate

prin prezenta infiltratului
inflamator limfo-monocitar ,
congestia capilarelor septale,
material proteinaceu redus in
alveole.
24
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Leziuni histopatologice in SARS-

CoV-2 induse de infectia cu
COVID-19
• Fiind o patologie “ieșită din scutece” nu
există un consens în definirea
histopatologica a leziunilor observate în
biopsii, piese operatorii(ocazionate de alte
patologii care impun un gest chirurgical)
sau necropsii
• Cele mai pragmatice studii au urmărit

caracterizarea modului de prezentare
clinica si imagistica precum si pe definitii
epidemiologice (caz, model de diseminare,
masuri de preventive, etc)
25
Microscopie
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Voinea
“We believe it is
imperative to
report the
findings of
routine
histopathology
for better
understanding of
the mechanism
by which
[COVID-19]
causes lung
injury in the
• Edem unfortunate tens
• Exudat proteinaceu (fara formare de membrane hyaline evidente microscopic) and thousands
• Hiperplazie reactiva focala a pneumocitelor, unele cu incluziuni virale of patients in
• Infiltrat inflamator difuz mononuclear
• Fibrina
Wuhan and
• Macrofage worldwide,” said
26
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Histologic changes of coronavirus disease 2019 pneumonia in case 2. (A) Evident proteinaceous and
fibrin exudate; (B) diffuse expansion of alveolar walls and septa owing to fibroblastic proliferations
and type II pneumocyte hyperplasia, consistent with early diffuse alveolar damage pattern; (C) plugs
of proliferating fibroblasts or “fibroblast balls” in the interstitium (arrow); (D) abundant macrophages
infiltrating airspaces and type II pneumocyte hyperplasia.
27
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
4. Emfizemul pulmonar
• Definitie: Reprezintă distensia anormală, permanentă, a căilor aeriene situate distal
de bronşiolele terminale (acini pulmonari), acompaniată de distrugerea pereţilor
alveolari, ce duce la pierderea reculului alveolar elastic precum si la disparitia
septurilor alveolare si a tractiunii radiale asupra cailor aeriene (crescand tendinta la
colaps a cailor respiratorii) fără fibroză evidenta. Ulterior apar hiperinflatia
pulmonara, limitarea fluxului de aer si retentia de aer (air trapping), largirea
spatiilor aeriene si constituirea bulelor de emfizem.
• Etiologie:
o obstructie prin mucus,
o carenţa de IgA ataşate mucoasei respiratorii,
o spasm,
o bronşită cu slăbirea pereţilor,
o fumat (creşte cantitatea de elastază - enzimă ce autodigera fibrele de elastină),
o deficit de alfa-1 antitripsina (inhibă în mod normal activitatea elastazei, deficit ce
poate merge pana la absenţă în defectele genetice),
o emfizem constituţional (senil) prin atrofia septurilor alveolare.
28
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
4. Emfizemul pulmonar
• Emfizemul pulmonar si bronsita cronica sunt
frecvent asociate in cadrul BPOC. Aspect clinic
diferit: predominant emfizematos (pink puffer)
sau predominant bronsita cronica (blue blotter)
29
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Tipuri morfologice
de emfizem
pulmonar
Emfizemul centroacinar
(centrolobular)-
• cel mai frecvent(95%), implica bronhiolele
respiratorii, alveolele distale fiind crutate.
• Apare în lobii pulmonari superiori şi este
asociat fumatului
Emfizemul panacinar (panlobular)-

• implica distensia uniforma a spatiilor Emfizemul paraseptal (/acinar distal/
aeriene de la bronsiolele respiratorii pana la localizat/ bulos/ Scleroemfizemul pulmonar)
alveolele terminale frecvent la tineri, subpleural, în lobii superiori,
asociat cu vezicule pulmonare (“blebbs”) care se
• Apare în lobii inferiori si e asociat pot rupe dând pneumotorax spontan.
deficitului de α 1 AT.
Emfizemul neregulat (focal) este
asimptomatic, asociat cu cicatrici si atelectazii la
varstnici. Leziunile sunt asimptomatice si se
evidentiaza necroptic la plamanii cu cicatrici in
urma vindecarii unor procese inflamatorii..
Aspect de distensii neregulate ale acinilor
adiacenti insotiti de leziuni distructive
30
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Patogenia emfizemului pulmonar

• Emfizemul panacinar implică distensia uniformă a acinilor, de la nivelul bronşiolei
respiratorii până la nivelul alveolelor distale. Prefixul “pan” se referă la extensia
leziunilor in tot acinul. Este mai sever decât emfizemul centroacinar, afectează
zonele distale ale plămânilor, de unde se extinde progresiv către apex şi este asociat
deficitului de alfa-1 antitripsină. La fumători poate coexista emfizem panacinar in
zonele bazale cu emfizem centroacinar in lobii superiori.
• În urma scăderii suprafeţei de schimb al gazelor respiratorii, apare compensator o

creştere a presiunii sanguine in circulaţia pulmonară (mica circulaţie). Acest
mecanism adaptativ implică o solicitare crescută a ventriculului drept cardiac, cu
dilatare şi hipertrofie, ce in final va fi depaşit, iar in final Cord pulmonar cronic
(CPC) cu insuficienţa cardiacă dreaptă marcată, stază in circulaţia sistemică, edeme
gambiere si stază viscerală generalizată.
31
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Emfizemul pulmonar: Macroscopic

• În stadiile avansate ale bolii,
plămânii sunt măriţi de volum,
hiperdestinşi, palizi, cu margini
rotunjite şi lipsiţi de elasticitate
(nu colabează la scoaterea din
cavitatea toracică)şi sunt
prezente amprente costale; la
apăsarea cu degetul rămâne
godeu. Vârfurile pulmonilor
sunt rotunjite (cupola romana
fata de cupola gotică).
• Pulmonii prezintă pe suprafaţă

impresiuni
costale evidente, margini
rotunjite, crepitaţii diminuate.
32
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Emfizemul pulmonar: Macroscopic

33
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Emfizemul pulmonar: Microscopic

• Se observa prezenta de
spatii aeriene anormal de
largi, neregulate, pereti
alveolari rupti ce par a
,,pluti’’ in spatiile aeriene,
retea capilara distrusa.
• Bronsiolele respiratorii si
reteaua vasculara
pulmonara pot fi
comprimate si deformate
de bulele de emfizem.
Tesutul elastic din septurile
alveolare restante este
sever afectat.
34
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
5. Silicoza pulmonara
Definitie:
Afectiune pulmonara cronica determinata de expunerea
(inhalarea) pulberilor cristaline de siliciu (SiO2) de obicei
in context ocupational (pneumoconioza).
• Se prezinta ca o pneumocozioza cu fibroza nodulara

extinsa, cu evolutie cronica, lent progresiva, chiar daca
inceteaza expunerea la pulberile de siliciu.
• Persoanele expuse: minerit, industria sticlariei, topitorii,

turnatorii, constructii/demolatori, sablatorii, etc.
35
Patogenia silicozei
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Voinea
• Particulele microscopice (sub 5μ)

ajunse la nivelul alveolelor ->activeaza
macrofagele din interstitiul peretilor
alveolari.
• Acestea incerca fagocitoza particulelor

cristaline, si in acelasi timp se
declanseza o reactie imuna care
recruteaza mai multe histiocite din
circulatia sangvina. Procesul de
fagozitoza esueaza. Unele macrofage
sunt distruse, altele elibereaza
mediatori proinflamatori, chemotactici
(pt fibroblaste) precum si citokine
fibrogene.
• Procesul se reia , reactia fibrogena este

autontretinuta de particulele de Si02.
Se formeaza astfel noduli silicotici
36
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Silicoza: Macroscopic
• Plamanul prezinta numeroase
formatiuni nodulare (noduli
silicotici) unice sau multiple, ferme,
palide sau cenusiu-negricioase, de
dimensiuni variabile ( in stadiul
precoce nodulii sunt mici, 1-4 mm,
apoi pe masura ce boala evolueaza
nodulii cresc si pot ocupa intreg
plamanul) si cu tendinta de crestere
policiclica /confluare.
• Boala se asociaza cu emfizemul,

antracoza (silicoantracoza
minerilor), fibroza pulmonara
interstitiala si placi fibroase
pleurale. Bolnavii au risc crescut pt
TBC, Poliatrita reumatoida (Sdr.
Caplan
37
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Silicoza: Microscopic
Leziune caracteristica : noduli silicotici
hipocelulari. Nodulul silicotic e format
din:
• zonă centrală areactivă (ce conţine
fascicule fibro-colagenice concentrice)
şi
• o zonă periferică reactivă (compusă
din macrofage, limfocite, plasmocite,
fibroblaşti).
• Centrul poate prezenta zone de
necroza.
In lumină polarizată se observă cristale de
dioxid de siliciu în centru şi la periferia
nodulului. In parenchimul pulmonar
adiacent poate fi observat zone de sclero-
emfizem
38
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Nodulilor colagenici hialinizati, confluanti. Marginea activa, proliferativa contine

macrofage cu pigment antracotic in citoplasma. Aceste macrofage au inglobat si
cristalele de siliciu
39
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Noduli silicotici – dispunere lamelara concentrica a fibrelor de colage; spatii optic

clare ce pot contine cristale de siliciu; la perferie macrofage active, au inglobat
cristale de siliciu si mediaza procesul de fibroza
40
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
6. Carcinomul
Voinea
bronhopulmonar
• Cancerul pulmonar este una din principalele cauze de

mortalitate datorata neoplaziilor, indiferent de sex. Prevalenta
lui este depasita doar de cancerul de prostata si de cancerul
mamar, insa mortalitatea prin cancerul pulmonar nu este
inca surclasata de nici o alta malignitate (rata de supravietuire
la 5 ani sub 15%)
• Aprox 90-95% din tumorile pulmonare primare maligne sunt
carcinoame.
• FACTORI DE RISC: Fumat !!! poluarea atmosferica,
expunerea la azbest, radon, cadmiu, crom, beriliu, praf de
siliciu, factori genetici (K-RAS, BRAF, Tp53, EGRF etc)
41
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
42
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
43
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Clasificare clinica:
• Small cell lung carcinomas (SCLC) –

carcinoame pulmonare cu celule mici si
• Non-small cell lung carcinomas (NSCLC) –

carcinoame pulomonare fara celule mici ( aici
fiind incluse adenocarcinoamele pulmonare,
carcinoamele scuamoase /epidermoide si
carcinoamele cu celula mare)
44
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
6. Carcinomul bronhopulmonar
• Definitie: Tumora
maligna a plamanilor
cu punct de plecare in
epiteliul bronsic, 90%
avand originea in
bronhiile de gradul I,
II,si III, cu extindere in
parechimul pulmonar
adiacent , frecvent
localizata la nivelul
hilului pulmonar, dar se
poate dezvolta si la
periferie.
45
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Carcinomul
Voinea
bronhopulmonar: TC
• Carcinoame BP fara celule mici: frecvent asimtomatice,
descoperite accidental; uneori: tuse, hemoptizie,
Sdr.Claude-Bernard-Horner=ptoză, mioză, enoftalmie
anhidroză, sdr paraneoplazice : Sdr. Schwartz- Bartter -
secretie inadecvata de ADH, Pancoast Tobias,
hipercalcemie, miastenie Eaton-Lambert, degete
hipocratice, Sdr. carcinoid,etc
• Carcinoamele cu celule mici: simptomatice prin sindorame

paraneoplazice sau de compresie locala a structurilor
vecine (sindrom de vena cava superioara/ sdr
mediastinal), semne de diseminari secundare (in special
afectarea SNC) sau generalizate (casecsie, dureri
abdominale pe seama invaziei hepatice, pancreatice, gl
adrenale), dureri osoase
• Hipercalcemia e rara in SCLC, si aproape patognomica

pentru CBP scuamos
46
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
47
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Relevant diagnostic procedures Voinea
Fiberoptic bronchoscopy allows macroscopic examination of the respiratory

tree up to most of the subsegmental bronchi and biopsies associated to bronchial
aspiration and brushing.
Biopsies of bone, liver, lymph node (mediastinoscopy), skin and adrenal gland
may also be used for diagnosis if they are metastatically involved.
Pulmonary function tests are performed if surgery seems possible.
Serum tumour markers are not routinely recommended. Because of its central
location squamous cell carcinoma is readily diagnosed by bronchoscopic biopsy
and/or brush and/or sputum cytology {532}.
Fluorescence bronchoscopy may be useful for assessing the extent of
associated intraepithelial neoplasia.
For peripheral lesions transthoracic CT guided fine needle aspiration
biopsy is now generally preferred.
Due to common central location, small cell carcinoma is often diagnosed via
bronchoscopically retrieved histologic and cytologic samples and to a lesser extent
sputum cytology. Small peripheral lesions are often subjected to fine needle
aspiration biopsy, transbronchial biopsy, or sometimes wedge resection for initial
diagnosis
48
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Carcinomul bronhopulmonar:
Voinea
Macroscopic
In fuctie de localizare tumora poate fi :
• periferica (Adenocarcinoamele pulmonare si
Carcinoamele cu celule mari) sau
• centrala ( Carcinoamele cu celule mici si
Carcinoamele scuamoase)
masa carnoasa, infiltrativa, imprecis
delimitara, unica sau multinodulara,
frecvent cu punct de plecare in bronhiile
mari sau subsegmentare
La sectionare are consistenta moale, aspect
neomogen , culoare alb-cenusie sau rozata si
poate prezenta zone de necroza, hemoragie,
cicatrice centrala sau cavitate cu pereti
interni anfractuosi
Calcificarile sunt posibile.
49
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul bronhopulmonar:
Macroscopic Small cell lung cancer
Squamous cell bronchogenic carcinoma

50
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinom pulmonar cu celule mari, Carcinom pulmonar cu celule mici,

localizare periferica. Metastaze pleurale si localizare centrala.
pericardice
51
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul scuamos pulmonar

• Definitie: Tumora epiteliala maligna cu origine in
celule epiteliale scuamoase
• In functie de arhitectura celulara, poate fi subclasificat

in papilar, cu celule clare, cu celule mici sau bazaloid
• Localizarea poate fi centrala (cel mai frecvent) sau
periferica
• In evolutie formeaza cavitatii a caror pereti se pot
calcifica
• Localizate la nivelul apexului-> tumori Pancoast
(distructie costala-> sdr, Horner)
• Greu sau imposibil decelabile imagistic in stadii
initiale (e nevoie de citologie a preparatului de lavaj
bronhoalveolar sau sputa).
• Agresivitate locala prin distructii extensive;
metastazeaza mai rar decat ADK pulmonar sau alte
subtipuri histologice de CBP. Acestea au loc in
carcinoamele slab diferentiate si au predilectie pt
creier, ficat, CSR si trat GI.
• Recurenta postchirurgicala in locul de excizie e mai
frecventa decat in alte subtipuri de carcinoame
pulmonare
52
Carcinomul pulmonar scuamos

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Voinea
Aspecte macroscopice
• Tumori de culoare gri-albicioase, de
consistenta crescuta, cu retracte stelata
in periferie.
• Tumorile de dimensiuni mari pot cavita
• In evolutie pot cauza obstructia

arborelui traheobronsic cu
bronsiectavii sau atelectazie secundara
53
Carcinomul pulmonar scuamos

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021
Voinea
Aspecte microscopice
• Tumora epiteliala maligna cu
origine in celule epiteliale
scuamoase, caracterizata
morfologic de proliferari de
celule scuamoase atipice,
frecvent pleomorfe cu prezeta
de punti intercelulare , dispuse
in plaje compacte, travee sau
cordoane ce contin keratina
(individual sau sub forma de
perle orto sau parakeratotice).
• Mitoze tipice si atipice relativ
frecvente.
• Se clasifica ca bine, moderat
sau slab diferențiat pe baza
cantitatea de keratina prezenta
în componentă predominantă
54
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
55
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinom pulmonar de tip scuamos; 4x – cuiburi si grupuri de celule tumorale,

focal cu arii de keratinizare (moderat diferentiat).
56
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinom pulmonar scuamos – obiectiv

20x : zona de keratinizare
57
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
58
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Adenocarcinomul pulmonar
• Tumora epiteliala
maligna cu diferentiere
glandulara si/sau cu
productie de mucina.
• Cel mai frecvent tip de
CBP; apare la
nefumatori si femei.
• Forma de prezentare
imagistica in tumori la
debut: noduli periferici
mai mici de 4 cm cu
invadarea
pleurei/parietala in
aprox 15% din cazuri
59
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Adenocarcinomul pulmonar-aspecte
microscopice
• Pattern de crestere lepidic, acinar,
papilar, bronhiolo-alveolar, solid
sau mixt
• Celule epiteliale maligne cilindrice
cu diferențiere glandulara și
secreție de mucus dispuse sub
forma tubara, papilara sau solida.
• se prezinta histologic fie in situ,
minim invaziv sau invaziv
(mucinos sau seros).
• tumorile <= 1,5 cm au de obicei de
un singur tip celular, tumorile mai
mari sunt adesea mixte. Frecvent,
prezinta invazie vasculara.
Periferia tumorii are adesea atipii
minime, cu atipii marcate central
60
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
61
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul pulmonar cu celule mici

(,,in bob de ovaz’’)
• Tumora epiteliala maligna alcatuita
din celule cu mici cu citoplasma
putina ce exprima frecvent
markeri neuroendocrini (Cromo,
Synapto, NSE).
• Frecvent asociat cu sdr.

paraneoplazice.
• Pot exista arii de necroza si

fenomene Azzopardi (depozite de
cromatină nucleara distrusa,
bazofila, aglomerata in peretele
vaselor de sânge).
62
Carcinomul BP cu celule Sem.2, LP 2, M.D. Oana

Voinea
3/23/2021
mici-Macroscopie:
• Tumori albicioase,
friabile, cu necroza
extensiva si frecvent
infiltrarea statiilor
limfatice adiacente
• Din plaman tumora se

intinde de-a lungul
bronsiilor (in
submcucoasa acestora)
63
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul BP cu celule mici-

Microscopie:
• Celule mici, rotund-
ovalare/fuziforme, uniforme,
citoplasma redusa si nuclei mici,
tahicromatici cu cromatina fin
granulara, numeroase mitoze
(>11 mitoze/10 HPF).
• Celulele sunt dispuse in plaje,

travee, rozete sau cu palisadare
periferica.
• O parte apartin grupului

tumorilor neuroendocrine.
64
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul pulmonar cu celule mici

(,,in bob de ovaz’’)
65
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Carcinomul pulmonar cu celule mari -

aspecte microscopice
• Tumora epiteliala maligna alcatuita
din celule de celule poligonale,
anaplazice mari, dispuse in cuiburi
solide, fără diferențiere scuamoasa
sau glandulară evidenta.
Citoplasma moderat abundenta,
limite celulare bine definite, nuclei
veziculosi pleomorfi, nucleoli
proeminenti. Index mitotic crescut.
• Stroma redusa, zone de necroza
multiple.
• Este un diagnostic de excludere.
Reprezinta aprox 15-20%
din neoplasmele pulmonare maligne.
• Forma extrem de agresiva.
66
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
In loc de concluzie…
• Carcinoamele pulmonare tind sa metastazeze
mai ales pe cale limfatica.
• Adenocarcinomul pulmonar si carcinomul
pulmonar cu celule mici (,,in bob de ovaz’’) pot
aborda si calea de metastazare sangvina, datorita
predispozitiei de invazie vasculara precoce.
• In general organele cele mai des afectate sunt :
ficat, creier, ggl limfatici, os, seroase (pleura,
pericard, peritoneu), tub digestiv, rinichi si rar
in suprarenala, tiroida, splina, miocard.
67
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
68
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
69
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Mezoteliomul
• Mesothelioma is the most frequent neoplasm affecting the
pleura and remains a major health threat for many years to come.
Although the causation by asbestos is firmly established
since more than 50 years, in many world regions, the use of this
dangerous carcinogen peaked between 1970 and 1990. Although now
banned in the USA and most European countries, incidence and
mortality rates are still climbing. In Western Europe alone, more
than 200 000 mesothelioma deaths have been predicted to
occur during the next 25 years. Despite this grim outlook, the
worldwide production of asbestos has not declined
significantly.
• Less is known about the cellular and molecular mechanisms

operative in the evolution of asbestos-induced mesothelioma. During
the past decade, several studies have identified sequences of the
oncogenic SV40 virus in human mesotheliomas, but it remains to
be shown whether or not SV40 is causally involved in their etiology.
70
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
71
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Mezoteliomul…
• Mezoteliomul difuz malign este o tumora ce se dezvolta de la nivelul
pleurei din celule mezoteliale, cu un pattern difuz de crestere de-a
lungul suprafetei pleurale
• Subtipuri histologice:
epitelioid,
sacromatoid,
desmoplazic,
bifazic
• Rar apare la varste<60 ani, M>>F
• Mortalitate: 100%
• Exista articole ce sustin tratament curativ pentru forme incipiente
folosind tripla terapie: pneumoectomie+chimio+radio-terapie
• Etiologie dovedita in >90% din cazuri: expunerea la azbest
• TC: dispnee (prin efuziuni pleurale masive), durere toracica
parietala, scadere ponderala, astenie, transpiratii
72
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Pathogenesis
• A considerable fraction of inhaled asbestos fibers

remain permanently entrapped in lung tissue.
• The majority of these fibers remain naked, without
causing a tissue reaction: these are probably
responsible for the clastogenic, and, eventually,
carcinogenic effects.
• A minority of asbestos fibers induce an
accumulation of monocytes and become surrounded
and encapsulated by multinucleated macrophages.
This process is associated with deposition of protein
and of haemoglobin-derived iron, resulting in the
formation of ferruginous bodies
73
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Mezoteliomul: Macroscopie
• In stadii initiale: noduli mici
localizati pe pleura parietala si
uneori viscerala
• Prin progresia lor invadeaza
parenchimul pulmonar
• Uneori prin invazie de vecinatate
sunt afectate pericardul si structuri
mediastinale adiacente
• Patternuri de diseminare: grasimea
peretelui toracic si a muschilor,
frecvent pe urma acului de biopsie
prealabila; Cand invadeaza
plamanul ,aspectul este usor de
confundat pe RX cu un proces de
condensare pneumonica
74
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
75
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Mezoteliomul: microscopie
Subtipuri:
• Desmoplazic: cu reactie dezmoplastica
intensa;
• mezoteliom sarcomatoid cu un grad inalt de
agresivitate
• Epitelioid: citoplasma eozinofila cu nucleoli
vizibili; mitoze putine: agresivitate mai scazuta
• Tubulopapilar si adenomatoid - frecvent
apar corpi Psamoma
76
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
This epithelial/epitheliod mesothelioma of pleura (arrowhead) shows

proliferation of malignant mesothelial cells in interanastomosing cords
(arrow) and invading down into the pleural tissue.
77
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
Spindle cells or plump rounded cells forming gland-like configurations

78
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
79
Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Voinea
LP2. Patologia
aparatului
1
cardiovascular
LP 1 Sem II M.D. Oana Voinea 3/23/2021

Patologia aparatului cardiovascular
2
1. Endocardita valvulara
2. Miocardita reumatismala
3. Miocardita Fiedler
4. Infarctul miocardic
5. Pericardita fibrinoasa
6. Ateromul
7. Aortita sifilitica

3 1. Endocardita valvulara
Definitie: Boala inflamatorie

a endocardului valvular cu
formarea de vegetatii deseori
friabile insotite adesea de
distructii ale tesutului
cardiac, de etiologie
infectioasa sau non-
infectioasa cu evolutie acuta
sau subacuta, uneori cu
leziuni ireversibile ale
aparatului valvular cardiac.

Endocardita Endocardita non-
4 infectioasa infectioasa
(acuta sau subacuta)
•Endocardita pe valve •Endocardita trombotica

native non-bacteriana
(normale sau cel mai (marasmica, intalnita la
frecvent -60-80% pe bolnavii debilitati,
valve cu leziuni septicemie, arsuri,
preexistente) malignitati)
•Endocardita la •Endocardita
pacientii cu proteze abacteriana verucoasa
valvulare (Boala Libman-Sacks, in
LES)
•Endocardita •Endocardita
toxicomanilor reumatismala
(mai frecvent pe valva
tricuspida)
5
3/23/2021
Endocardita valvulara infectioasa
6
bacteriana ulcero-vegetanta –
Etiologie:
Survine ca urmare a colonizarii unor leziuni valvulare sau a
vegetatiilor sterile preexistente ( formate din plachete si fibrina)
Colonizarea se produce ca urmare a unei bacteriemii cu poarta de
plecare din :
• orofaringe,
• tegumente,
• tract digestiv sau urinar.
Evolutia poate fi acuta ( decesul survine sub 6 sapt, fara tratament) si
de obicei e incriminat Staphiloccosus aureus. In cazul acesta se
formeaza vegetatii mari, septice si frecvent sigmoidele valvulare sunt
perforate. Distructiile tisulare sunt extensive.
Endocardita subacuta are un debut insidios si e determinata frecvent
de bacterii comensale ( Streptococus viridans, S. epidermidis). Alte
microorganisme implicate: fungi ( Candida, Aspergillus), bacterii din
grupul HACEK ( Haemophilus, Actinobacillus, Cardiobacterium,
Eikinella, Kingella), mycobacterii, Listeria, Ricketsia, Chlamidya,
spirochete, etc.
Endocardita valvulara:
7 Patogenie
Endocardita se poate dezvolta pe vale cardiace normale, dar mai

frecvent in prezenta unei leziuni predispozante:
• boala reumatica valvulara,
• valve mitrale mixomatoase,
• boli degenerative cardiace (stenoza aortica calcificata),
• boli cardiace congenitale (DSV, tetralogie Fallot, bicuspidie de valva
aortica).
Formarea vegetatiilor: initial sunt sterile, formata din plachete si
fibrina, aparute prin curgerea turbulenta pe zonele deformate,
traumatizate ale endocardului valvular.
Acestea vegetatii sunt colonizate de microorganisme in cursul
bacteriemiilor tranzitorii frecvente in diverse infectii de tract
digestiv, respirator, digestiv, genitourinar
Leziunile apar in zonele cu presiune crescuta (partea stanga a
inimii), pe versantul atrial al valvei mitrale si pe fata ventriculara a
valvei aortice; mai frecvent insoteste insuficienta valvulara decat
stenoza pura.
8 Endocardita
infectioasa:
Macroscopie
In ambele forme de endocardita, acuta si subacuta, se observa pe valve

prezenta unor vegetatii, ce apar ca mase friabile, cu potential distructiv,
de obicei la nivelul valvelor mitrala si aortica.
La persoanele cu abuz i.v este implicata si partea dreapta a inimii
(tricuspida, valva tr pulmonar)
Infectia se poate extinde local la nivelul miocardului perivalvular=>
abcese inelare. Aspectul vegetatiilor variaza in functie de agentul
etiologic (cele fungice tind sa formeze vegetatii masive) si gradul de
raspuns al gazdei. Cu timpul fibroza si calcificarea duc la retractarea si
ingrosarea cupselor, fuzionarea comisurilor si scurtarea si fuzionarea
cordajelor tendinoase=> aspect de bot de peste
Endocardita infectioasa:
9
Macroscopie

10 Macroscopia endocarditei
infectioase

Endocardita
11
infectioasa:
Microscopic
Diagnostic de organ: endocardul: format din

• endoteliu situat pe o membrana bazala, si un
• strat subendotelial format din tesut conjunctiv lax.
Celulele endocardului sunt aplatizate, cu limite neregulate si nucleu oval sau
fusiform.
La emergenta vaselor mari endocardul se continua cu intima acestora.
Endocardul, ce contine vase de sange, fibre nervoase si tesut conjunctiv e
solidarizat de miocard prin tesutul subendocardic citoconductor.
Valvele AV prezinta o structura histologica formata din:

Zona fibrosa – cea mai bine reprezentata, pe toata lungimea valvei,
formata din abundente fibre de colagen si rare fibrocite
Zona spongiosa - bine reprezentata pe mg libera a valvei, bogat in
proteoglicani, form din tes conj lax, si fb elastice; uneori contine tesut
adipos interpus.
Zona atrialis – tapeteaza fata atriala a valvelor ;In mod normal nu se
gasesc
LP vase
1 Sem II M.D. deVoinea
Oana sange in structura valvelor. 3/23/2021
Cordajele tendinoase se insera pe zona fibrosa.

12 Endocardita infectioasa:
Microscopie
Endocardul apare ulcerat si numeroase depozite de
fibrina, PMN si colonii bacteriene.Miocardul subiacent
poate prezenta microabcese.
Vegetatiile din endocardita subacuta au la baza tesut de
granulatie sugerand cronicitatea procesului inflamator.
In timp se produce fibroza, calcificarea iar infiltratul
inflamator va fi cronic.
Vegetatiile din endocaditele noninfectioase sunt aseptice
si nu prezinta infiltrat inflamator, iar distructiile
tisulare sunt minime.

Microscopic

Microscopic
Endocardita infectioasa in faza subacuta – Se observa aspectul

hemoragic si tesutul de granulatie cu numeroase vase de
neoformatie; LP 1 Sem II M.D. Oana Voinea 3/23/2021
Microscopic
In majoritatea
cazurilor in
endocardita
infectioasa, pe
suprafata valvelor
se observa
infiltratul
inflamator
neutrofilic intr-o
retea de fibrina .
In stanga imaginii
sunt colonii
bacteriene.
Uneori, arii de
microcalcificare
LP 1 Sem II M.D. Oana Voinea
pot mima colonii
3/23/2021
bacteriene.
16 Miocardita infectioasa

17 2. Miocardita Fiedler
Definitie: Miocardita Fiedler ( Fiedler-Abramov)

/Miocardita idiopatica cu celule gigante) este o
inflamatie a miocardului de origine necunoscuta ce
se intalneste frecvent la tineri (14-17) ce produce
insuficienta cardiaca ce nu raspunde la tratament,
cauzand moarte subita.
Este descoperita incidental la examenul
histopatologic postnecropsie sau foarte rar in urma
unei biopsii cardiace.
Singurul tratament eficace ramane transplantul.

18 2. Miocardita Fiedler-
Macroscopic
Aspect necaracteristic.
Miocard uniform edematiat,
crescut in volum si dimensiuni;
Pe sectiune aspect nespecific;
Exceptional se pot intalni zone
de mici dimensiuni, nodulare,
inglobate intr-o masa fibrotica
discrete.

2. Miocardita Fiedler-Microscopic:
19
Au fost descrise doua
tipuri:
o o forma mai frecventa, cu
reactie inflamatorie
interstitiala difuza
leucocitara nespecifica:
limfocite, plasmocite,
histiocite si eozinofile
o forma de tip
granulomatos, cu focare
inflamatorii alcatuite din
limfocite, macrofage
uneori fiind prezente
celule gigante
multinucleate
2. Miocardita Fiedler
20

21 2. Miocardita Fiedler

Infarctul Miocardic:
29
Definitie: = necroza ischemica de coagulare

a unui teritoriu miocardic prin scaderea
brusca si totala a fluxului de sange intr-o
artera coronara.
Cauza cea mai frecventa: tromboza pe placa

de aterom coronariana fisurata.
Mai rar: vasospasm, hipertiroidism,
arterite, soc hipovolemic, substante toxice
Exista 2 tipuri de IMA:

transmural, cand este localizat, cuprinde tot
peretele miocardic si se datoreaza
obstructiei totale a unei coronare
subendocardic (non-Q), când este
circumferenţial, prinde numai regiunea
subendocardică şi se datorează obstrucţiei
parţiale a unei coronare

30 Infarctul Miocardic
• The initial event is a sudden change in
an atheromatous plaque, which may
consist of intraplaque hemorrhage,
erosion or ulceration, or rupture or
fissuring.
• When exposed to subendothelial
collagen and necrotic plaque contents,
platelets adhere, become activated,
release their granule contents, and
aggregate to form microthrombi.
• Vasospasm is stimulated by mediators
released from platelets.
• Tissue factor activates the coagulation
pathway, adding to the bulk of the
thrombus.
• Frequently within minutes, the
thrombus evolves to completely occlude
LP 1 Sem II M.D. Oana Voinea the lumen of the vessel. 3/23/2021
Infarctul Miocardic-Localizare
31
Localizarea infarctului se face funcţie de artera obstruată :
obstrucţia descendentei anterioare stângi infarct al peretelui anterior al VS, 2/3
anterioare ale septului şi apexul
obstrucţia circumflexei infarct perete lateral al VS
obstrucţia coronarei drepte distal infarct inferior al VS şi 1/3 inferioară a septului
obstrucţia coronarei drepte proximal infarct al ventriculului drept
Tipuri de angina:
• Stabila (placa de aterm acoperita
de manson fibros indemn),
• instabila (se supravegheaza
intraspitalicesc deoarece anunta un
IM iminent),
• Prinzmetal (angina vasospastica)
32 Infarctul Miocardic:
Diagnosticul de infarct miocardic acut se bazează în

primul rand pe date clinice şi paraclinice.
Rolul anatomo-patologului este de a certifica prezenţa
leziunii, a complicaţiilor şi de a corela rezultatele
obţinute în urma examenului morfologic cu datele clinice
şi paraclinice.
Complicatii: ruptura de perete liber, tromboza parietala,
anevrism parietal, ruptura de sept interventricular,
embolii, infarcte in circulatia sistemica, edem pulmonar
acut, aritmii si tulburari de conducere,

33
FIGURE 12-19 Complications of myocardial infarction. Cardiac rupture syndromes (AŔC). A, Anterior
myocardial rupture in an acute infarct (arrow). B, Rupture of the ventricular septum (arrow). C, Complete
rupture of a necrotic papillary muscle. D, Fibrinous pericarditis, showing a dark, roughened epicardial surface
overlying an acute infarct. E, Early expansion of anteroapical infarct with wall thinning (arrow) and mural
thrombus. F, Large apical left ventricular aneurysm. The left ventricle is on the right in this apical four-
chamber view of the
LP 1 heart.
Sem II M.D. Oana Voinea 3/23/2021
Infarctul Miocardic:
34
Macroscopic
La 24 de ore infarctul miocardic recent se
prezinta pe suprafata viscerala pericardica
ca o zona mata, alb-galbuie, constituita din
depozite de fibrina (placa laptoasa).
Pe sectiune apare ca o leziune palida,
cenusie-bruna, de contur si forma
neregulate, relativ bine delimitata,
proeminenta pe suprafata datorita
tumefierii fibrelor miocardice, de
consistenta ferma.
Aria de necroza centrala este inconjurata de

un lizereu alb-cenusiu reprezentat de
infiltratul leucocitar, la periferia caruia se
gaseste o zona de hiperemie-hemoragie.
Pot fi prezenti trombi parietali si
pericardita fibrinoasa.
Infarctul sechelar apare ca o zona
cicatriceala, deprimata, alb-sidefie, de
consistenta crescuta, bine delimitata de
tesutul din jur.

36 Infarctul Miocardic:
Microscopic
cardiomiocitele din zona de
necroză (de coagulare) sunt
lipsite de structură și
nuclei, sunt acidofile,
omogene .
În jurul lor se observă
infiltrat inflamator acut
(PMN), iar la periferie
hiperemie reactivă.
Ulterior zona infarctizată
se organizează fibros.

42 Pericardita fibrinoasa si
serofibrinoasa
Definitie: Proces inflamator exudativ acut
la nivelul pericardului, cu formare de
fibrina si inconstant fluid, de obicei
secundar unei
o afectiuni cardiace (IMA, post infarct la
cateva sapt amani, ca un proces autoimun
– sd Dressler),
o afectiuni renale (uremie),
o iradierii toracice,
o boli sistemice(LES),
o tuberculozei,carcinomatozei,
o post-traumatic sau dupa interventii
chirurgicale pe cord.
Pericardita primara este neobisnuita si
este aproape intotdeauna de origine
virala.
Pericardita fibrinoasa: Macroscopic
43
Pericardul isi pierde luciul, devine uscat, cu

suprafata neregulata din cauza depunerilor
pe seroasa congestionata a unor membrane
grunjoase, albicios-cenusii, formata din
filamente de fibrina, care ii confera un
aspect vilos (“cord vilos” sau “limba de
pisica”).
In cazul cronicizarii procesului, aspectele
macroscopice variaza de la adeziuni fine la
bride si cicatrici fibroase, care oblitereaza
spatiul pericardic. Pericardul ingrosat poate
atinge o grosime de pana la 3 cm; in cazurile
extreme, cordul devine inchistat intr-o masa
fibroasa densa, inextensiva, cu implicatii
grave asupra hemodinamicii cardiace -
>sindrom restrictiv.
44 Pericardita fibrinoasa:
Microscopic
Dg de organ: seroasa pericardica este
alcatuita dintr-un strat mezotelial,
aplatizat, si un tesut conjunctiv lax
fromat din fibre conjunctive, vase de
sange si un numar variabil de celule
adipoase.
Dg de leziune: se constata prezenta
depozitelor de fibrina pe suprafata
externa a pericardului visceral.
Fibrina apare ca un material intens
eozinofil, amorf, ce formeaza o retea
densa in ochiurile careia se gasesc
celule inflamatorii si hematii;
subiacent vasele sunt hiperemiate cu
elemente inflamatorii in lumen; in
functie de etiologia procesului,
fibrina se poate liza, cu rezolutia
exudatului sau poate evolua spre
organizare exudatului cu ingrosare
difuza a pericardului si persistenta
unor adeziuni fibroase
LP 1 Sem intre
II M.D. Oana Voinea cele 3/23/2021
doua foite pericardice

45

46

47
Ateromul
Definitie: Ateromul este leziunea de baza a aterosclerozei si este

constituit dintr-o placa fibrograsoasa cu miez lipidic ce proemina
in intima vaselor si ingusteaza local lumenul vascular.
Placile de ateroscleroza se dezvolta in arterele elastice (aorta,
carotida, artere iliace) si in arterele musculare mari si medii
(coronare, poplitee).
Factori favorizanti: fumat, obezitate, diabet zaharat,
hipercolestrolemie, hipotiroidism, sedentarism, stres.
In arterele mici ateroamele pot obtura lumenul, cu ischemie
consecutiva distal, in teritoriul adiacent.
Are o evolutie indelungata (15-20 ani) cu mare perioada de latenta
clinca.
48 Ateromul
Arterioscleroza versus ateroscleroza

Ateroscleroza – etimologie: derivate din termenul de aterom (gr. atherom
= terci) + sclerosis – ingrosare, fibroza, indurare
Arterioscleroza – de la termenul de artera + sclerosis

Arterioscleroza este un termen general desemnand o boala cronica a
arterelor, care asociaza deformari ale acestora si tulburari de metabolism.
In functie de tipul arterelor implicate intalnim:
La niv arterelor mari, de tip elastic: scleroza aortica, ateromul aortic
Mediocalcoza arterelor medii de tip muscular – boala Monkeberg
Arterioscleroza arterelor mici de tip muscular de la niv creierului, artere
renale si implica mecanisme immune.
Hialinoza arteriolelor

49 Ateromul
Formarea placii de aterom:

Injurie endoteliala cronica cu disfunctie endoteliala (cauzata de hipertensiune,
hiperlipidemie, fumat, toxine, virusuri, reactii imune)
Acumulare de lipoproteine (predominant de tip LDL si VLDL) in peretele vasului
Modificari biochimice ale lipoproteinelor depuse in prezenta radicalilor liberi
rezultati in endoteliul lezat
Adeziunea monocitelor stimulata de expresia moleculelor de adeziune VCAM-1, acestea
devin macrofage, fagociteaza LDL-ul oxidat si devin celule spumoase mari cu numeroase
vezicule intracitoplasmatice de lipide.
Astfel se constituie striurile lipidice ca depozite lipidice intracelulare subendoteliale si
reprezinta primul pas in aterogeneza. In acest stadiu nu se modifica fluxul sanguin si nu
toate leziunile progreseaza. Daca acumularea de lipide continua, acestea se depun si
extracelular alaturi de acumularea continua de lipide intracelular
Injuria endoteliala continua duce la activarea plachetelor si altor elemente sanguine cu
eliberare de factori mediatori ai modificarilor arhitecturii intimei, cu migrarea fb musc
netede din medie in intima si consolidarea ateromului.
Celulele musculare prolifereaza si elibereaza componentele matricei conjunctive cu
formare de colagen alcatuind o capsula fibroasa ce acopera striurile lipidice constituind in
final fibroateromul/placa de aterom.
50 Ateromul:
Macroscopic: Cel mai ușor se evidențiază la nivelul

aortei, mai ales cea abdominala, placi de aterom alb-
galbui, de 0,3 – 1,5 cm, ce proemina pe suprafața
lumenului si il îngustează, având o consistenta rigida,
frecvent calcificate, pietroase. Peretele arterial are
elasticitatea diminuata.
La secțiune suprafața este albicioasa, ferma, iar in
profunzime este alb-galbuie, moale. Uneori poate conține
un fluid galbui grunjos (a dat si numele bolii atheros =
terci). In ordinea frecventei leziunile ateromatoase apar
pe: aorta abdominala si la emergenta ramurilor mari,
vase coronare (primii 6 cm), a poplitee, a toracica
descendenta, a carotida interna, vasele poligonului
Willis.

Ateromul:
51 Macroscopic

52 Ateromul: Microscopic
Se observa 3 componente:
celulara: fb musc netede, macrofage, limfocite
tesut conjunctiv cu fb de colagen, fb elastice, proteoglicani
depozite de lipide, intra- si extracelulare
In partea superficiala gasim capsula fibroasa alc din tes conj

dens cu fb de colagen, rare miocite si leucocite.
Urmeaza o zona celulara cu macrofage, limfocite T si cel
musculare netede,unele degenetate lipidic.
Profund este un miez necrotic, o masa lipidica dezorganizata
in care se pot vedea cristale de colesterol (aspect de “cruce de
Malta”), lipide intra si extracelulare, fibrina si resturi
celulare.
La periferie se uneori se evidentiaza vase de neoformatie
(neovascularizatia placii de aterom).
53

Complicatiile placii de aterom:
54
ulcerare, fisurare, sangerare, calcificare

trombozare-> rupere, embolizare ->infarct
fragmentare si embolizare
formarea anevrismelor
formarea unui lumen secundar ->disectie de aorta

55 Aortita luetica
Definitie: Inflamatie cronica specifica, proliferativa in

peretele aortic, ce apare in sifilisul tertiar, cauzat de
infectia cu Treponema pallidum.
Macroscopic:Mai ales la niv aortei asc, se obs peretele

ingrosat iar la sectionare intima prez numeroase cicatrici
longitudinale, mai mult sau mai putin profunde, care ii
confera aspectul de “scoarta de copac”.
Frecvent, la niv aortei asc se poate forma un
anevrism de dimens si forme variate: sacular, fusiform,
cilindric, navicular.
Se obs duritate crescuta a peretului, fara a aparea
insa calcificari. Este favorizata ateromatoza. In proc de
sclerozare adventicea adera de struct vecine si este greu
de izolat segm aortic lezat.

56

57 Aortita luetica: Microscopic
Dg de leziune: Leziunile cuprind grosimea peretelui aortic dinspre

adventice catre tunica medie.
Adventice: infiltrate inflamatorii limfo-plasmocitare perivasculare

(mansoane) in jurul vasa vasorum cu dispozitie nodulara (goma
sifilitica) sau difuza (plasmonul Unna); peretele vaselor este
ingrosat, lumenul e micsorat din cauza endotelitei proliferative;
Media: distructia fibrelor elastice si se acumuleaza infiltrate
inflamatorii limfo-plasmocitare=gomele sifilitice (mezoaortita
luetica);
Intima: ingrosata, cu fibroza, retractii si denivelari.
Prin distrugerea fibrelor elastice si musculare din peretele aortei

se produce dilatarea lumenului cu aparitia anevrismului.

Aortita luetica: Microscopic
58
Aortita luetica- Se evidentiaza

LP 1 Sem II M.D. Oana Voineainfiltratul inflamator limfo-plasmocitar din tunica
3/23/2021
medie.
59

60

61

62 Va multumesc!

Patologia aparatului digestiv
Patologia sistemului 4/12/2021
digestiv MD Oana
Voinea
Patologia aparatului digestiv

• Ulcer gastric
• Gastrita micotica
• Enterita ulcero-necrotica
• Carcinom gastric mucipar
• Boala Crohn
• Apendicita acuta
• Adenocarcinom de colon
• Hepatita
• Ciroza hepatica
• Hemocromatoza hepatica
• Hepatomul malign
• Colecistita
• Citosteatonecroza pancreatica
• Mucoviscidoza pancreatica
digestiv MD Oana
Ulcer gastric
Voinea
• Definitie: Pierdere profunda, circumscrisa de substanta la nivelul peretelui

gastric, care depaseste in profunzime muscularis mucoasae si
intereseaza submucoasa ajungand uneori pana in musculara proprie, pe care o
poate perfora sau penetra, cu infiltrate celulare inflamatorii si necroze de
coagulare.
• Ulcerul gastro-duodenal afecteaza aprox 5-10% din populatie, fiind de 4-10 ori
mai frecvent in populatia cu H.Py. Boala apare de obicei barbatii din mediul
urban, tineri (30-50 ani ), cu un stil de viata ,,occidental’’, indiferent de rasa.
Formele complicate de boala au o frecventa in crestere pe seama extinderii
consumului de AINS in paralel cu imbatranirea populatiei.
• 98% din ulcerele din sfera digestiva se gasesc la nivelul stomacului si

duodenului ( D/S = 4:1) . Restul ulcerelor peptice se pot localiza la nivelul :
esofagului (Barret), intestin subtire (Sdr. Zollinger-Ellison –insule isolate de
cellule pancreatice maligne ce cauzeaza hiperaciditate printr-o secretie excesiva
de gastrina; pot fi sporadice in 2/3 din cazuri; 20-30% associate sdr MEN 1.).
Ulcerul gastric si duodenal
digestiv MD Oana
Voinea
- Diagnostic Clinic
Majoritatea sunt asimptomatice, contemporan cel mai frecvent diagnosticul e
pus prin EDS pt investigarea altor patologii – BRGE, anemie, pacienti cu
tratam cronic la risc ulcerogen
Semne si simptome:
• Sindrom ulceros: durere/,,arsura’’ epigastrica sau ,,foame dureroasa’’ -
in UG durerea apare postorandial , in UD apare postprandial tardiv, la 2-3
ore dupa masa- (exacerbata noaptea – mica periodicitate- si
toamana/primavera – marea periodicitate) si ameliorata de ingestia de
alimente sau atiacide sau antisecretorii),
• Sindrom dispeptic: eructatii, meteorism, distensie abdominala, senzatie
de satietate precoce
• pirozis, durere toracica anterioara
• Sdr anemic: astenie, fatigabilitate, dispnee, palpitatii, vertij
Obiectivare HDS: melena/hematemeza/hematochezia, clapotaj –complicatii!
Diagnosticul final : tablou clinic+ paraclinic+ endoscopie +/- radiografie

tranzit baritat pentru confirmarea si precizarea localizarii bolii ulceroase.
Ulcerul Gastroduodenal - Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
Etiopatogenie Factori de agresiune
• Infecţia cu Helicobacter pylori (Marshall et al.

Factori de protectie 1985) Goodwin et al. 1989 - HP are efect
ulcerogenetic:direct prin procesul inflamator
1. fluxul sangvin optim de la nivelul declanşat de toxinele microbiene si indirect
mucoasei prin secreţia de urează => amoniac -> pH
alcalin în jurul celulelor secretoare de gastrină
2. functionalitatea biochimica a => hipersecreţie acidă
stratului mucos
• Hipersecreţia acidă – rol mai ales în UD
• Refluxul biliar cu acizii biliari ce acţionează ca
3. jonctunile intercelulare stranse
detergenţi asupra lipidelor din mucoasa
gastrică
4. repararea celulare
• Scaderea/inactivarea factorilor protectori ai
mucoasei gastrice ( mucus, bicarbonati,
5. regenerarea tisulara
integritatea mucoasei)
• Fumatul, Alcoolul, Stress, Alimentatie
• Medicamente ( AINS, corticosteroizi,etc)
• Agregarea familiala
Ulcerul Gastroduodenal - Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
Etiopatogenie
• Infecţia cu Helicobacter pylori rol covârşitor in aparitia UGD
• Concepţia veche – “no acid, no ulcer” demontata partial in 1983 de Warren şi Marshall care fac legătura
între prezenţa în stomac a Helicobacter Pylori şi patogeneza bolii ulceroase
• Helicobacter pylori , bacterie flagelata, forma ondulat-spiralata sau rar cocoida(post tratament), 3μ,
Gram -, microaerofila, ureazo +, catalazo +, oxigenazo+. Poate forma biofilm.
• Prevalenţa clinică: 5 - 10% din populaţie. Cale de infectie fecal-orala. Infecţia odată contractată nu se
vindecă fără tratament
• 90-95% din ulcerele duodenale sunt HP +
70-80% din ulcerele gastrice sunt HP +
Ulcerul gastro- Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
duodenal- Macroscopic
• Ulcerul gastric se localizeaza de obicei la nivelul micii curburi sau antro-piloric.Este de obicei
unic (exceptie : ulcerul de stres).
• Nisa ulcerului are caractere de benignitate :rotund-ovalara cu margini netede, hiperemice,
suple (ulcer recent) sau cu aspect fibros(ulcer cronic), bine delimitate, usor reliefate si de
dimensiuni variabile (de obicei 1-2 cm). Baza nisei(ulcerului) este neteda este gri-
albicioasa(datorita exudatului fibrinos) sau hemoragica.
• Pliurile mucoasei sunt convergente (aspect radiar) catre craterul ulceros si se
opresc chiar la marginea nisei.
• Ulcerele penetrante pot determina aparitia unui exudat la nivelul seroasei cu aparitia de
aderente.
• Fibroza marcata din zona pilorica poate determina stenoza secundara.
• Diametrul craterului peste 4 cm, cu margini ingrosate, dure, burjonate, si baza nisei curata
caracterizeaza ulcerul calos(vechi)
• Ulcerul duodenal poate fi unic sau multiplu ( ex: kissing ulcers) si e localizat de obicei la
nivelul D1. Nisa poate fi rotund-ovalara(50-70%), rombica, triunghiulara, liniara sau poate fi
de tip ,,salami’’(mucoasa duodenala hiperemica cu multiple eroziuni)
digestiv MD Oana
Voinea
,,Kissing ulcers’’ duodenal Patologia sistemului 4/12/2021
digestiv MD Oana
Voinea
Ulcer gastric calos (cronic/vechi)

digestiv MD Oana
Voinea
Ulcerul gastroduodenal- Microscopie

• Ulcerele gastrice si duodenale sunt similare
dpdv microscopic . Craterul ulceros prezinta
urmatoarele sraturi dispre lumenul gastric
spre seroasa:
1. Exudat fibrino-leucocitar si detritusuri
necrotice, uneori cu hemoragie activa
2. Zona de necroza fibrinoida ( strat subtire,
eozinofil, relativ omogen) si inflamatie cu
predominenta neutrofilelor
3. Tesut de granulatie ( inflamatie nespecifica
cu infiltrat inflamator mixt, capilare de
neoformatie, histiocite, fibrocite/fibroblatste,
etc.)
4. Tesut fibrotic cu infiltrat inflamator variabil .
• Mucoasa de la marginea craterului ulceros este frecvent cu aspect hiperplastic si tinde sa

acopere nisa ulceroasa, prezenand leziuni de gatrita cronica activa/duodenita peptica
(inclusiv infectie cu Helicobacter pilory +/- metaplazie intestinala a mucoasei gastrice
adiacente sau metaplazie gastrica a mucoasei duodenale.Hiperplazia glandelor Brunner este
posibila in cadrul UD. Vasele sangvine ce marginesc ulcerul pot fi trombozate sau cu perete
ingrosat. Ulcerul cronic se caracterizeaza printr-o mai mare fibroza.
digestiv MD Oana
Voinea
Infectia cu Helicobacter pylori

• gastrită cronică antrală
»hipersecreţie de gastrină
»hiperaciditate » metaplazie
gastrică în duoden, etapă
obligatorie a ulcerogenezei
• gastrită cronică corporeală
»ulcer gastric
Gastrita cr. : infiltrat inflamator PMN si limfocite in

Lamina propria, agregat limfoid in submucoasa, glande gastrice
Helicobacter pylori impregnare argentica
distorsionate. H.E. obx 10
digestiv MD Oana
Voinea
The normal superfi cial foveolar (neck) region of the gastric

body contains rare, if any, mononuclear cells and no
neutrophils.
digestiv MD Oana
Voinea
Zona de necroza fibrinoida
Exudat fibrino-leucocitar si detritusuri

necrotice
Gatrita cronica active (mucoasa

hiperplastica, agregat inflamator in
lamina propria)
Ulcerul gastro-duodenal:
digestiv MD Oana
Voinea
Complicatii
Ulcerul poate perfora( mai ales cel duodenal) organele cavitare de vecinatate
(vezicula biliara, colon trasnvers, bursa omentala, peritoneu), penetra (organele
parenchimatoase : pancreas, ficat) sau eroda vasele sangvine, stenoza prin
fibrozare sau degenera malign
Hemoragie = erodarea unui vas (20%)

- calibru mic » hemoragii oculte, anemie feripriva
- calibru mare (a. ileala, a gastrica stanga, etc.) » hemoragii amenintatoare de viata,
hematemeza, melena
!!!! 25% din cauzele de deces
Peritonita chimica = perforarea in peritoneu - abdomen acut
- Rx: pneumoperitoneu
Pancreatita acuta necrotico-hemoragica = penetrarea in pancreas (rara, fatala)
Stenoza prin fibroza
- pilorica » dilatare gastrica
- G, mica curbura » stomac bilocular/“in clepsidra”
Degenerarea neoplazica (1-4% din ulcerele gastrice » Adenocarcinom gastric)

Ulcerul duodenal nu malignizeaza aproape niciodata
digestiv MD Oana
Voinea
Ulcer gastric Ulcer duodenal
• 25% din ulcere GD • 75 % din ulcere GD

• M:F =1:1; fumatul nu le • M:F=2:1; factori de risc:
cauzeaza insa intazie MEN1, ciroza hepatica, BPOC,
vindecarea Iren, hiperparatiroidism
• Clinic: durere epigastrica • Clinic: durere epigastrica
exacerbate de mancare ameliorate de mancare
• DG: endoscopic – 90-95% • Dg: endoscopic, sensib 90-
acuratete. Ulcerele gastrice 95%. Nu se biopsiaza pentru ca
mereu se biopsiaza, 1-4% aproape niciodata nu
putand fi maligne. malignizeaza
• Tranzit baritat – identifica 70- • Tranzit baritat – identifica 70-
80% din UG 80% din UD
digestiv MD Oana
Voinea
2. Gastrita micotica
• Definitie: Gastrita micotica este o infectie a
mucoasei gastrice care poate fi primitiva sau
secundara.
• Infectii fungice ale tractului GI- frecvente la pacienti
cu organe transplantate, infectati HIV in stadiul
SIDA, alte conditii de imunodeficienta.
• Simptomatologie (indiferent de tipul de fung):
diaree, varsaturi, melena, dureri abdominale
(crampe), febra.
• Tipuri de fungi posibil etiopatogenici: Blastomycosis
dermatitis, Fusarium, Candida sp.
Afectiuni ale tractului GI

digestiv MD Oana
Voinea
de catre Candida sp.
• Candidoza e cea mai frecventa infectie a

esofagului (placi albe ce se desprind usor,
pseudomembrane), insa poate afecta orice
nivel al tr. GI
• Tractul GI e cea mai importanta cale de

diseminare a Candida sp., frecvent
suprainfectand ulcere de alta etiologie de la
acest nivel
• Candida albicans: cea mai frecventa

etiologie; mai rar: Candida tropicalis si
glabrata.
Gastrita micotica-
digestiv MD Oana
Voinea
Macroscopic:
• Aspectele tipice ale infectiei candidozice la
nivelul tubului digestiv sunt variate si includ:
-ulceratii
-formare de pseudomembrane alb-cenusii
-
-afectarea poate fi segmentara sau difuza
• Raspunsul gazdei variaza de la minim

(imunocompromisi) la infiltrat inflamator bogat
neutrofilic, abcedare, eroziuni, ulceratii pana la
necroza.
• La nivel gastric e afectat cu predilectie canalul

piloric
Afectarea candidozica a tractului GI
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Gastrita micotica-
Microscopic
• Leziunile depind de raspunsul imunologic al gazdei
si variaza intre minime aspecte inflamatorii
(congestie capilara si edem) pana la infiltrat
inflamator abundent predominant neutrofilic,
abcedare, eroziuni si chiar necroza
• Ocazional se pot intalni granuloame
• Caracteristic infectie Candida sp este invadarea
vaselor de la nivelul mucoasei si submucoasei, unde
rar formeaza trombi septici.
• Se pot decela hife si pseudohife
• Coloniile de C. sp. se evidentiaza prin coloratia PAS
sau Grocott
digestiv MD Oana
Voinea
Gastrita micotica-Microscopic
digestiv MD Oana
Voinea
4. Boala Crohn (Ileita terminala)

• Definitie: Boala inflamatorie nespecifica intestinala,
cronica, recurenta, ulcero-constrictiva ce interezeaza
discontinuu orice portiune a tubului digestiv
(frecvent ileon terminal si colon).
• Inflamatia este granulomatoasă (granuloame
necazeificante in 60% din cazuri) transmurala si
asociaza frecvent si manifestari autoimune
extraintestinale ( colangita sclerozanta, eritem
nodos, uveita, episclerita, iridociclita, spondilita
ankilozanta, pyoderma gangrenosum)
Boala Crohn
digestiv MD Oana
Voinea
• Clinic: diaree cronica,febra, colici

abdominale, abcese pericolice,
pseudopolipoza inflamatorie pierdere
in greutate, afte bucale, limba
geografica, fenomene autoimune. Se
observa frecvent fistule entero-
cutanate ( insclusiv anal si perianal –
fistule ,,in stropitoare’’)
• Clasic Boala Crohn se subdivide clinic

in 3 fenotipuri:
1.forma stenozanta (predomina

stenozele intestinale)
2.forma perforanta (predomina abcesele
si fistulele)
3.forma inflamatorie
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn:
Macroscopic
• Aspectul Bolii Crohn este similar la orice nivel al tractului gastrointestinal.
Ileonul terminal si colonul sunt situsurile cel mai des afectate.
• Leziunile alterneaza cu zonele cu aspect normal (aspect macroscopic
discontinuu/saltatoriu), si au dimensiuni diferite.
o Leziunile precoce (ulceratii aftoide)sunt mici (1-2 mm), multiple si apar

ca niste ulceratii/placi sau noduli eritematosi.
o In timp acestea conflueaza rezultand ulcere serpinginoase ce
delimiteaza zone cu aspect normal conferind aspectul general de ,,piatra de
pavaj’’.
o Leziunile pot deveni transmurale cu formarea de fistule.
o Peretele digestiv se poate ingrosat rezultand stenoze.
o Pseudopolipii inflamatori pot insoti leziunile ulcerative.
• Afectarea este transmurala. Boala evolueaza in pusee.

digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn: Macroscopic

digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn: Microscopic:

• Criterii de diagnostic majore:
infiltrat inflamator neuniform bogat in histiocite, dar si limfocite, PMN.
Criptite/abcese criptice –rare.
Inflamatia poate cuprinde si straturile subiacente si poate capata un aspect
granulomatos sarcoid-like: granuloame epitelioid-giganto celulare ce au
în centru o degenerescenţă hialină, înconjurată de celule epitelioide, celule
gigante şi limfocite ( fara necroza!!!)
Leziunile cronice au un infiltrat inflamator limfo-plasmocitar la baza
glandelor si in muscularis mucosae si modificari arhitecturale ale mucoasei
( suprafata mucosala neregulata, aspect pseudovilos, glande dezorganizate,
ramificate cu aspect inegal, unele cu aspect abortiv)
• Criteriile minore include : metaplazia cu celule Paneth sau

pseudopilorica, distorsiunea criptelor, fibroza , etc.
• Leziunile au caracter focal, neuniform si disproportionat.
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn: Microscopic:
Abces criptic , infiltrat inflamator focal

mucosal si modificarea arhitecturii
Granulom inflamator sarcoid-like, edem si

distorsiunea criptelor
digestiv MD Oana
Voinea
Boala Crohn
• Diagnostic diferential – important si
dificil de facut fata de colita ulcerativa:
• Leziuni continue difuze in colita

ulcerativa fata de leziuni saltatorii in
boala Crohn (colita anterior tratata
poate prezenta leziuni discontinue)
• Absenta granuloamelor cu celule
gigante, non-cazeoase, in colita, si
prezenta lor patognomonica in boala
Crohn
• In cazurile de boala Crohn fara

granuloame diagnosticul diferential
poate fi imposibil de facut (5% dintre
cazurile de boala inflamatorie
intestinala) – se denumeste “colita
nedeterminata”. Examinarea unor
biopsii ulterioare pe parcursul evolutiei
bolii, in combinatie cu reevaluarea
primului set de biopsii vor oferi in cele
mai multe cazuri un diagnostic final.
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Apendicita acuta flegmonoasa

• Definitie:: Inflamatia acuta exudativa purulenta ce
infiltreaza peretele apendicelui, cu tendinta de
perforare si extindere peritoneala a infectiei in lipsa
interventiei prompte. Este o urgenta chirurgicala.
• Etiopatogenie: obstructia lumenului apendicular

prin fecaliti, mai rar calculi, tumori, paraziti,
favorizand colonizarea si multiplicarea microbiana
de colibacili, streptococi, stafilococi, germeni
anaerobi.
digestiv MD Oana
Voinea
Apendicita acuta flegmonoasa:

Macroscopic
Apendice
• turgescent,
• edematiat,
• cu desen vascular acc;
• seroasa mata, fara luciu;
• la sectiune peretele
apendicelui este ingrosat,
friabil, cu picheteuri
hemoragice pe suprafata
mucoasei;
• lumenul are un continut
purulent.
digestiv MD Oana
Voinea

macroscopic
digestiv MD Oana
Voinea

Microscopic
Mucoasa intestinala prezinta:
• solutii de continuitate,
• PMN-urile infiltreaza toate straturile inclusiv
musculara;
Hiperemie importanta la nivelul vaselor seroasei;
Lumenul apendicular ocupat de puroi cu PMN si
detritusuri celulare.
digestiv MD Oana
Voinea
Apendicita acuta flegmonoasa

digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul gastric mucipar

• Definitie: adenocarcinomul gastric este o tumora epiteliala maligna a stomacului cu
diferentiere glandulara de etiologie multifactoriala.
• Poate aparea in orice regiune gastrica, dar cel mai frecvent este localizat in zona
antrala, inregistrandu-se in ultima vreme o discrete crestere a incidentiei sale in regiunea
cardiala.
• Carcinoamele gastrice in functie de particularitățile histologice si imunohistochimice sunt

clasificate in numeroaee subcategorii, dar majoritatea sunt adenocarcinoame secretante de
mucina.
• O clasificare didactica si pe scara larga folosita e impartirea ADK in tip intestinal, difuz
si nediferentiat.
• Tipul intestinal e cel mai frecvent si se dezvolta pe glande gastrice metaplaziate

intestinal pe fond de gastrita cronica atrofica. Este in general bine diferentiat.
• Tipul difuz se dezvolta din celule gastrice native si nu se asociaza cu gastrita cronica. Apare
la persoanele tinere, este slab diferentiat si are un prognostic nefavorabil. – meta in ovar –
tumora Krukenberg
digestiv MD Oana
Voinea
Adenocarcinomul gastric
digestiv MD Oana
Voinea
• Cea mai frecventa forma de neoplasm gastric malign (aprox 90%).

• Acest cancer este de 2-3 ori mai frecvent la bărbat decât la femeie, iar frecvenţa creşte cu vârsta (vârsta medie la diagnostic este
de peste 60 de ani).
• Supravietuirea la 5 ani ajunge la 20% in fuctie de tipul histologic si clasificarea TNM. Incidenta in scadere in ultimii ani.
Etiopatogenie : Helicobacter pylori (oncogen de rang I ), alimentatie (ex. nitrozamine), standardul socio-economic scazut, factori
genetici, afectiuni gastrice predispozante:
• gastrita cronică atrofică, în special cu metaplazie intestinală,
• polipii adenomatoşi gastrici,
• rezecţia gastrică,
• gastrita hipertrofica Menetrier,
• ulcerul gastric,
• anemie pernicioasa.
digestiv MD Oana
Voinea
Adenocarcinomul Gastric: Clinic

• Simptomele cele mai frecvente sunt: epigastralgii,
apetit capricios (scade apetenta pentru carne),
scadere in greutate si casexie neoplazica secundara,
anemie feripriva, sindrom dispeptic asemanator
ulcerului, hemoragie digestiva, etc.
• In formele avansate se poate palpa o masa
epigastrica;
• Decelarea ggl Virchow-Troisier alaturi de sindroame
paraneoplazice ( acanthosis nigricans, tromboflebita
migratorie Trousseau, semnul Leser-Trelat/keratoza
seboreica extinsa de data recenta) sunt semen ce
ridica o suspiciune inalta de carcinoma gastric
digestiv MD Oana
Voinea
ADK gastric: Macroscopic

Cancerul gastric se clasifica in functie de gradul de invazivitate in:
• Cancer precoce/incipient/early cancer (inclusiv CIS) ce se limiteaza la

mucoasa si submucoasa
• Cancer invaziv ce depaseste muscularea proprie sau chiar seroasa.
Tumora poate fi
• plana, cu ingrosarea difuza a pliurilor mucoase,
• exofitica/polipoida/, stenozanta sau excavata/ulcerata sau
• poate mima un ulcer gastric.
Fata de ulcer difera prin: baza nisei murdara, margini burjonate, elevate, dure
(infiltrate tumoral) pliurile mucoasei adiacente se opresc la distanta fata de
nisa.
• O alta forma de prezentare este linita plastica (ingrosarea marcata a
peretelui gastric si stergerea pliurilor din cauza infiltrarii tumorale difuze).
Localizarea: marea curbura, zona cardiala, zona antro-pilorica, jonctiunea
eso-gastrica.
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
ADK gastric: microscopic

• variaza in functie de tipul histologic si de gradul
de diferentiere. Se pot identifica structuri
tubulare, acinare, papilare, trabeculare, solide
sau celule izolate, toate avand caractere de
malignitate.
• Carcinomul difuz este constituit din celule “in
inel cu pecete’’ (grad de diferentiere G3) ,
discoezive ce nu formeaza structuri glandulare
digestiv MD Oana
Voinea
ADK gastric: microscopic Clasificarea

OMS
• ADK tubular formeaza glande si structuri acinare
atipice, uneori cu zone solide, stroma desmoplazica
variabila cu infiltrat imflamator limfoid
• ADK papilar are proiectii epiteliale lungi, sustinute pe
un schelet central fibrovascular. apare in 6 pana la 11%
din toate carcinoamele, afecteaza pacienti in varsta
• ADK mucinos/coloid –mai mult de 50% din tumora
prezinta ,,lacuri’’ de mucus extracelular marginite de
structuri glandulare si in care plutesc celule glandulare
atipice.
• ADK in inel cu pecete/signet ring cells. Mai mult
de 50% din tumora contine astfel de celule cu mucus
intraciplasmatic, discoezive sau in grupuri mici. Apare la
tineri si are prognostic rezervat.
digestiv MD Oana
Voinea
Adenocarcinomul gastric: Evolutie

• ADK gastric metastazeaza in ggl limfatici
(locoregionali sau la distanta,
periombilicali=Sister Mary-Joseph, ggl
supraclaviculari=Virchow-Troisier, ficat,
peritoneu, alte situsuri digestive , pancreas,
splina, plaman, ovar (tumora Krukenberg),
cutanat
digestiv MD Oana
Voinea
50
LP 6 MD Oana Cristina 4/12/2021

Voinea
5. Adenocarcinomul de colon
Definitie:
• Adenocarcinomul este o tumora epiteliala maligna a epiteliilor
cavitare (tub digestive, cai biliare, arbore respirator, pancreas,
prostate, glanda mamara, etc.) sau a epiteliului parenchimatous (ficat,
rinichi, etc).
Clasificarea tumorilor se face in functie de:
• sediul tumorii primare,
• tipurile histologice,
• gradul de diferentiere,
• caracterul mucosecretor,
• numarul de mitoze tipice si atipice,
• necroze, hemoragii, etc.
• Adenocarcinomul de colon este o tumora epiteliala maligna a
mucoasei colonului, ce depaseste mucoasa si invadeaza straturile
profunde, rectul si sigmoidul fiind localizarea de electie.
51

Voinea
Stari predispozante:
• Polipii colorectali:
- polipi adenomatoşi: tubulari,tubulo-viloşi,viloşi
• Polip adenomatos (displazic) => Displazie severă=>
Adenocarcinom
• Factori genetici : Polipoza colica familiala, sdr. Lynch(hereditary
nonpolyposis colorectal cancer) – MLH1 MSH2 etc
• Factori nutriționali:excesul de grăsimi animale şi proteinele, carnea
roşie, alcoolul şi aportul caloric excesiv
• Boli inflamatorii intestinale ( boala Crohn și Rectocolita ulcero-
hemoragică)
• Rolul acizilor biliari: relaţie între colecistectomie şi creşterea
frecvenţei neoplasmului de colon
52

Voinea
Macroscopic: Tumora poate fi vegetantă (exofitică /polipoidă/conopidiformă),
stenozantă, ulcerată sau difuz-infiltrativă. Tumorile mici sunt bine circumscrise, ușor
elevate, cu centru deprimat, de constistență redusă. Cele de dimensiuni mari,
voluminoase, exofitice, polipoide (cand sunt localizate în cec determina obstrucție)
infiltrative și ulcerate (puțin elevate, margini neregulate, centru ulcerat (anemii
oculte) excavat, care pătrunde profund în peretele colonic). Pot fi circumferențiale,
constrictive (apect radiologic de “cotor de mar”). Culoarea tumorii este gri-rozată,
marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii şi prin pătrunderea în tesutul
conjunctivo-adipos pericolonic şi în ganglionii limfatici regionali, pot să apară abcese
pericolonice sau peritonită.
53

Voinea
A, Polypoid adenocarcinoma with an

extensive intraluminal component
54

Voinea
B, Ulcerating
adenocarcinoma. The ulcer base extends beyond the limit of the
muscularis propria. Residual adenomatous epithelium is present to
the left of the ulcer.
55

Voinea
C, Annular adenocarcinoma. This

appearance correlates with an “apple-
core” lesion
56

Voinea
57

Voinea
Adenocarcinom
colonic(tumora
exofitică,
conopidiformă,
ulcerată),
infiltrativ
macroscopic
până la nivelul
țesutului
conjuctivo-
adipos pericolic
și cu metastaza
ganglionară
58

Voinea
Adenocarcinom rectal – imagine macroscopica - tumora este infiltrativa,

circumferentiala, stenozanta si se intinde pe aproximativ 6 cm.
59

Voinea
Sectiune printr-un adenocarcinom

rectal – tumora infiltreaza tot
peretele intestinal cu implicarea
tesutului adipos pericolonic. Tumora
are aspect gelatinos si corespunde
microscopic productiei de mucina in
celulele tumorale
Adenocarcinom rectal vegetant-infiltrativ,

semicircumferential; marginile tumorale
sunt clar demarcate, proeminente iar
centrul este deprimat, cu tendinta de a
ulcera. (aspect de “crater”).
60

Voinea
Microscopic:
• Trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este bruscă, acestea
din urmă având tendinţa să formeze tubi (structura glandulară) de formă şi
dimensiuni neregulare (ADK bine diferențiat), cu caracter invaziv, fără membrană
bazală și cu puțina stromă conjunctivă între structurile glandulare ( aspect de
glande ,,spate în spate’’)
• Aceste formațiuni glandulare au dimensiuni și forme diferite având peretele acătuit
din celule înalte, pluristratificate sau pseudostratificate, cu citoplasma bazofilă,
nucleul voluminos, tahicromatic, cu frecvente mitoze atipice. Celulele tumorale se
pot dispune uneori pe mai multe straturi, având aspect de insule sau formează în
interiorul tubilor vegetaţii papilare. Poate să apară diferențiere scuamoasă sau
producere de mucus. Tumorile bine diferenţiate pot produce mucus evidenţiabil
prin coloraţia PAS (grade de diferentiere de la G1-bine diferențiat până la G3-slab
diferențiat/anaplazic).
• Pot avea diferite aspecte histologice: unele ADK pot fi solide, altele tubulare,
infiltrative, adenocarcinoame cu celule “în inel cu pecete”,forma mai frecventă la
tineri, cu mare grad de malignitate(G3);
61

Voinea
62

Voinea
63

Voinea
Adenocarcinom colonic infiltrativ până în

seroasă, dezvoltat pe un polip adenomatos
tubulo-vilos
Adenocarcinom colonic bine diferentiat, cu

invazie la nivelul submucoasei, HE, 4x
64

Voinea
Adenocarcinom colonic bine diferentiat, invaziv in submucoasa.

65

Voinea
Adenocarcinom rectal bine diferentiat; tumora formeaza structuri glandulare; celulele tumorale au nuclei mari,
tahicromatici, si observam mitoze atipice- asimetrice, polilobate
66

Voinea
Adenocarcinom colonic moderat diferențiat (G2), aspect de ,,glande spate în spate’’,

pleomorfism celular și nuclear marcat, mitoze atipice numeroase, infiltrat inflamator
67

Voinea
Adenocarcinom colonic (G2), pleomorfism celular și nuclear marcat, mitoze

tipice si atipice
68

Voinea
ADK – invazie perineurală,si vasculara
Adenocarcinom colonic (G3), cu celule

în,,inel cu pecete’’
69

Voinea
Metastază ganglionară de ADK -structuri glandulare de dimensiuni și forme diferite, localizate

tipic subcaspular. Celule tumorale cu nucleul mare, atipic, tahicromatic și cu numeroase mitoze
atipice.
70

Voinea
CK AE1/AE3 MUC 2
CDX2
MUC 5
digestiv MD Oana
Voinea
Patologia anexelor tubului digestiv

digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita acuta
Definitie: Boala inflamatorie acuta sau
cronica (evolutie peste 6 luni) de origine
• infectioasa,
• toxica,
• autoimuna,
• ischemica sau
• congestiva,
caracterizata prin leziuni hepatice de la
usoare pana la hepatite fulminante,
reversibile sau nu, asimptomatica sau
asociata cu alterarea starii generale, febra
si icter .
digestiv MD Oana
Voinea
Etiologia hepatitei:
Infecţioasă:
• Virala: Virusuri hepatotrope specifice: A (Fam Picornaviridae), E( Fam.
Hepeviridae) cu transmitere fecal-orala si B (Fam. Hepadnaviridae), C (Fam.
Hepaciviridae), D (Deltavirus) cu transmitere parenterală. Virusuri ne-hepatotrope
specifice: EB, CMV, herpes, rubeolic, virusul febrei galbene, adenovirusuri,
enterovirusuri,
• Bacteriană( ex: Streptococcus sp., Staphilococcus sp., E. coli, Klebsiella sp.
Bacteroides sp., frecvent polimicrobiena)=>abces hepatic; malarie, leptosiproza,
sepsis cu determinari secundare, tuberculoza, sifilis in faza secundara
• Parazitară: unii Helminţi, Entamoeba histolytica, etc.
Non-infectioasa:
• Chimică: medicamentoasă (ex: acetaminofen, anestezice, fenotiazidice,
antidiabetice, tuberculostatice, hormoni, citostatice)
• Toxică: alcool, otrăvuri (ciuperci, tetraclorura de carbon, metale grele)
• Ischemică
• Congestivă
• Autoimuna
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita acuta
• Peste 90% din hepatitele acute sunt cauzate de
virsurile hepatotrope ( VHA, VHE, VHB,
VHC, Deltavirus). VHA provoaca doar infectie
acuta ce nu cronicizeaza aproape niciodata dar
poate evolua spre hepatita acuta fulminanta .
VHE cronicizeaza extrem de rar si este intalnit
mai ales in Asia de Sud-Est. Ambele pot
determina hepatite fulminante (rar)
• Tabloul clinic al Hepatitei virale acute cu VHA
(transmitere fecal-orala, perioada de incubatie
2-6 saptamanani): sindrom pseudogripal,
eruptii cutanate , icter, febra, uneori durere
subcostala, fatigabilitate, diareea, anorexie,
greata, scaun decolorat + urina hipercroma, rar
asterixis (in hepatita fulminanta). Infectia este
frecvent asimptomatica
• Fereastra diagnostica- de incubatie in care
virusul se multiplica intens
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita acuta: Macroscopic

• Ficatul este tumefiat, marit de
volum, cu capsula destinsa, in
tensiune, hiperemic sau de
culoare galben-verzuie ( pe
seama colestazei).
• In cazurile de hepatita
fulminanta (0.1 % din
cazuri) se descrie atrofia
rosie a ficatului( cauzata de
necroza masiva) cu aspect
neomogen pe sectiune datorat
necrozei multifocale; capsula
Glisson cu aspect ,,incretit’’
Histologia Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
ficatului
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita virala acuta: Microscopic

Elemente diagnostice:
• Agresiunea celulara
• Infiltratul inflamator
• Regenerarea hepatocitara
Agresiunea hepatocelulara:
digestiv MD Oana
Voinea
• Formarea de corpi acidofili

Councilman (degenerarea prin
apoptoza a hepatocitelor sau
celulelor Kupffer, care apar
retractate si cu nucleu picnotic) mai
ales in jurul venei centrolobulare.
• Distrofia hidropica/granulo-
vacuolara a hepatocitelor
(balooning degeneration) sau
feathery degeneration.
• Uneori apare necroza focala sau
daca leziunile sunt grave : necroza
de interfata (=necroza parcelara sau
piecemeal necrosis) sau punti
necrotice confluente (bridging
necrosis)
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Infiltratul inflamator:
• Cu limfocite, monocite, macrofage si nr variabil de
PMN, PME si plasmocite se localizeaza de obicei
pericentrolobular si in peretele VCL (flebita
centrala) cu extensie spre cordoanele Remack
adiacente (specific VHA) sau periportal(VHB)
• Inflamatia apare preferential si in zonele de
necroza.
• Celulele Kupffer si hepatocitele pot prezenta
depozite de bilirubina, fier si lipofuscina +/-
pseudotrombi biliari intracanaliculari
digestiv MD Oana
Inflamatie periportala cu extensie spre
Voinea
cordoanele hepatocitare adiacente.
Infiltrat inflamator pericentrolobular

limfo-monocitic. Distrofie hidropica si
numerosi corpi Councilman
digestiv MD Oana
Voinea
Acute viral hepatitis showing disruption of lobular architecture, inflammatory cells

in the sinusoids, and hepatocyte
apoptosis (arrow).
digestiv MD Oana
Voinea
Regenerarea hepatocitara
• Evidentiaza
hepatocite mari
asezate ,,in
rozeta’’, cu
nuclei si
nucleoli
proeminenti;
uneori pot fi
multinucleate.
Pierderea
organizarii
lobulare
(dezordine
lobulara
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita cronica:
• Lipsa de normalizare a testelor biochimice şi serologice
mai mult de 6 luni, caracterizate morfologic prin necroze
hepatocitare însoţite de inflamaţie cronica si fibroza.
• Etiologie:
Infecţie virală – VHB si VHC, hepatită cronică autoimună,
ciroză biliară primară, mecanism toxic/metabolic de lezare
a hepatocitelor, etilism cronic, hepatită medicamentoasă,
boala Wilson, hemocromatoză, deficienţă de α1
antitripsină, fibroză chistică
• Biopsia hepatica reprezinta cea mai eficienta metoda de
evaluare a leziunilor morfologice la pacientii cu hepatita
cronica
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita cronica cu VHB

digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita cronica: microscopic

• infiltrat inflamator cronic în spaţiul port (limfo-plasmocitar şi
macrofagic)
• leziuni hepatocitare: spotty necrosis (focare necrotice multiple,
individuale, intra-lobulare), piece-meal necrosis (necroză
periportală), bridging necrosis (necroză confluentă “în punte”)
de tip porto-portal sau porto-central.
• se pot identifica corpi apoptotici Councilman, diferite grade de
distrofie hidropica a hepatocitelor adiacente zonelor de
necroza, colestaza intra si extracelulara si prezenta steatozei si
a hialinului intracelular Mallory-Denck in cazul in care
etiologia hepatitei cronice include si consumul de alcool
(corpi Mallory).
• grade variabile de fibroză
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita cronica: microscopic: leziuni

patognomonice:
• în infecţia cu VHB,
hepatocitele au citoplasma în
“geam mat” (ground-glass)
şi nuclei “nisipoşi”(sanded
nuclei), infiltratul inflamator
periportal se dispune stelat
,,in frunza de artar”
• în infecţia cu HCV apar
steatoză micro- şi
macroveziculară, agregate
limfoide portale (rar cu
aspect de granulom
epitelioid) şi leziuni
degenerativ necrotice ale
ductelor biliare
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatita cronica: microscopic
Infiltrat inflamator cronic limfo- Infiltrat inflamator cronic limfo-

plasmocitar în spaţiul port cu leziune de tip plasmocitar în spaţiul port cu leziune
piece-meal necrosis, HE, 10x de tip piece-meal necrosis, HE, 10x
digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica
(gr. Κιρρός=ingalbenit/lat. Cirrus=cret)
Definitie: Stadiul final al multor boli
cronice hepatice caracterizat prin
fibroza difuza cu remanierea
ireversibila a arhitecturii nobile a
parenchimului hepatic,cu formarea de
• noduli de regenerare si cu
• reorganizarea anormala a
vascularizatiei cu formarea de
sunturi aretiovenoase intrahepatice
si porto-sistemice cu
• aparitia consecutiva a hipertensiunii
portale
digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica
• Etiologie: hepatita cronica virala sau autoimuna, Boala
Wilson, ciroza biliara primitiva, colangita sclerozanta,
steatohepatita alcoolica si non-alcoolica,
hemocromatoza, insuficienta cardiaca dreapta (ciroza
cardiaca), sifilis tertiar (ficatul ,,legat in sfori’’) etc.
• Clinic: icter, stelute vasculare (angioame arahneiforme),
ginecomastie, ascita, fetor hepatic, hipogonadism, edeme
(datorita hipo-albuminemiei), hipertensiune portala,
varice esofagiene, caput medusae, splenomegalie,
leukonychia striata, unghii Terry, tulburari de coagulare,
boala Dupuytren, hiperplazie gl parotide, encefalopatie
portal-sistemica cu asterixis.
digestiv MD Oana
Voinea
Aspecte clinice in ciroza hepatica

digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica: Macroscopic

In functie de talia nodulilor se descriu 3 tipuri de ciroza:
• Ciroza micronodulara (Laennec sau portala) cu noduli sub
3 mm, uniformi, separati de benzi fibroase. Ficatul este ferm,
cu margini ascutite, de obicei mai mic (dar poate fi normal
sau marit), galbui(datorita steatozei) si cu capsula Glisson
ingrosata, albicioasa, opaca. Apare clasic in etilismul cronic,
hemocromatoza, boli hepato-biliare, hipovitaminoza A.
• Ciroza macronodulara (postnecrotica/ posthepatitica) cu
noduli neregulati de la 3 mm-cativa cm. Apare in hepatita
cronica activa, hepatita autoimuna sau la fostii etanolici.
• Ciroza mixta. Numarul nodulilor de 3 mm sau mai mici
egaleaza nodulii de peste 3 mm sau mai mari. E determinata
mai ales de hepatita cronica cu VHC.
digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica: Macroscopic

digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica: Microscopic

Histopatologic, ciroza hepatică se caracterizează prin 3 elemente:
• Fibroza : benzi grosolane de colagen (complete sau incomplete) şi
fibroblaste ce înconjoară grupe de hepatocite, vase, ducte biliare, cu
sau fără prezenţa unui infiltrat limfo-plasmocitar (septuri active /
inactive)
• Noduli de regenerare: sub formă de insule, plaje sau cordoane
• Distorsionarea arhitecturii hepatice: prin compresia dată de noduli şi
fibroză, cu compromiterea vascularizaţiei (prin suntarea circulatiei
sinsusoidale intrahepatice), însoţită de proliferare biliară ductală si
colestază
Steatoza micro si macroveziculara, distrofia hidroprotidica, hialinul
Mallory-Denck, colestaza precum si alte leziuni care pot sugera
etiologia (hepatita cronica virala) pot fi prezente
digestiv MD Oana
Voinea
Ciroza hepatica, noduli de

regenerare, fibroza, VanGieson, 5x
Septuri fibrotice ce izoleaza noduli de

regenerare, hiperplazia canaliculelor
biliare, Tricrom Masson, 5x
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular
• Cea mai frecventa tumora hepatica primitiva, fiind adesea
precedata de ciroza
• Varsta medie de aparitie: 40-60 ani, in Africa 35
• F:B=1:3
• Clinic: frecvent asimptomatic/ durere abdominala usoara.
Alte semne: cele ale cirozei + scadere ponderala, astenie,
icter, febra
• Dg clinic: imagistic si laborator: AFP> 1000ng/ml (1/3 din
pacienti)
• Leziunile <1.5 cm nu sunt decelabile imagistic (nici macar
angiografic) – ariile de carcinom pot fi hipo/hiper sau
izoecogene
• Apare la distanta de startul cirozei si este un proces
multistep ce implica variati factori de risc: hepatita cronica
(HVB, HVC), expunere la anumiti toxici (aflatoxine,
estrogeni) sau agenti virali, alterari genetice (aneuploidii,
mutatii punctiforme)
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular:
Macroscopic
• pe fondul ficatului
cirotic se observa o
leziune impregnata
biliar/mai palida cu
margini neregulate si
chiar noduli sateliti.
• se poate observa
invazia adventicei
venei cave in cazul
tumorilor de mari
dimensiuni
• necroza, hemoragie,
in tumori de mari
dimensiuni
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular:
macroscopic
Exista 4 forme morfologice, in functie de:
o talia tumorii,
o numar si
o raportul cu tesutul hepatic non-tumoral:
• Forma expansiva: frecventa, unica sau multinodulara,
incapsulata, de talie mica , dezvoltata pe ciroza.
• Forma infiltrativa: tumora de talie mare ce infiltreaza
parenchimul adiacent, neincapsulata.
• Forma mixta: asociere a celor 2 forme descrise anterior.
• Forma difuza: multipli noduli de talii diferite, raspanditi in
parenchim, nu se poate identifica o masa tumorala principala.
Forma expansiva FormaPatologia
infiltrativa
sistemului
digestiv MD Oana
4/12/2021
Voinea
Forma difuza Forma mixta

digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular: aspecte

Microscopice
• Dpdv histologic, celulele maligne pot avea un aspect similar cu
hepatocitele normale (forma bine diferentiata), pot fi poligonale cu
nuclei mari, veziculosi si nucleoli proeminenti, citoplasma fin
granulara, mai bazofila decat cea a hepatocitelor normale+ mitoze
tipice si atipice. In formele slab diferentiate pleomorfismul celular si
nuclear e evident, multiple mitoze atipice si monstruozitati celulare.
• Celulele pot fi clare (cu glicogen/lipide intracitoplasmatic),
oncocitare (cu citoplasma granulara si eozinofila ), fusiforme sau
sarcomatoide. Incluziile intracitoplasmatice pot fi prezente (corpi
Mallory, globule hialine)
• Arhitectura celulara poate fi
o Trabeculara (in tumori G1, adesea cu celule clare)
o Pseudoglandulara (celule dispuse in jurul unui pseudolumen cu
continut biliar sau fara continut)
o Compacta/solida (plaje compacte sau celule maligne individuale
moderat sau slab diferentiate, despartite de travee de fibro-hialine.
digestiv MD Oana
Voinea
Carcinomul hepatocelular: tipuri

histologice particulare:
• Carcinomul hepatic fibrolamelar: apare la tineri, fara
leziuni cirotice preexistente, prognostic mai bun decat al
carcinomului hepatocelular clasic
• Hepatocolangiocarcinomul ( tip rar, origine dubla din
hepatocite si din celule ductelor biliare, prognostic
rezervat)
• Carcinomul hepatocelular cu stroma limfoida
• Carcinomul hepatocelular cu celule fuziforme.
• Carcinomul hepatocelular metastazeaza mai ales pe cale

hematogena ( plamanul fiind situsul metastatic
preferat), pe cale biliara si pe cale limfatica in ggl
locoregionali.
digestiv MD Oana
Voinea
Patternul trabecular (sinusoidal) : cel mai frecvent intalnit. Celule formeaza

trabecule si se observa dilatarea sinusurilor. Trabeculele sunt marginite de
celule endoteliale
digestiv MD Oana
Voinea
The cell plates are three cells thick or wider in most of this tumor.
Small cell change is also present.
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatocellular carcinoma, trabecular type. Reticulin stain shows complete

loss of the reticulin framework (which would normally be visible as black
strands of subendothelial connective tissue). The cell plates are relatively
thin, and pseudoglands (acinar structures) are also present.
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatocellular carcinoma, pseudoglandular (acinar) type. The

hepatocytes form glandlike structures that contain proteinaceous
debris.
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatocellular carcinoma, solid type. The tumor cells are arranged in sheets
without defi nable cell plates or trabeculae.
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatocellular carcinoma, scirrhous type. The tumor nests are

separated by fi brous connective tissue.
digestiv MD Oana
Voinea
Hepatocellular carcinoma, clear cell variant. This tumor shows prominent

cytoplasmic clear cell change. In addition, an occasional intranuclear vacuole
(lower arrow), focally enlarged pleomorphic nuclei, and eosinophilic
cytoplasmic globules are present
digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza
digestiv MD Oana
Voinea
hepatica primara:
Hemocromatoza ereditara de tip 1
(clasica) mutatia C282Y din cadrul genei
HFE(6p22.2)
2. Hemocromatoza ereditara de tip 2
(juvenila) doua forme: tip 2A
(majoritara) genele HJV sau
HFE2m(ambele pe cz 1q) ce codifica
hemojuvelina care intervine probabil in
modularea expresiei hepcidinei; tip 2B
(foarte rara) asociata cu mutatia
• Hemocromatoza ereditara este o boala
homozigota a genei HAMP care codifica
genetica cu trasmitere AR, caracterizata
hepcidina. printr-o absortie excesiva a fierului si
3. Hemocromatoza tip 3 :mutatia genei depunerea lui in tesuturi ( ficat, cord,
care codifica TfR2 (receptorul 2 al pancreas, hipofiza, osteorarticular).
transferinei). • Boala afecteaza mai mult barbatii.
4. Hemocromatoza ereditara tip 4 (boala • Semne clinice: ciroza
Bantu) mutatia genei SLC40A1 care hepatica(microveziculara), diabet
codifica feroportin. AD. zaharat (diabet bronzant), pigmentare
Alte cauze (rare) : Aceruloplasminemia, cutanata, insuficienta cardiaca.
atransferitinemia, hemocromatoza
neonatala
digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza ereditara
digestiv MD Oana
Voinea
http://www.healthline.com/health/hemochromatosis#Diagnosis5
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza hepatica: Macroscopic
• Ficatul este afectat

constant in
hemocromatoza ereditara,
indiferent de tip. Apare
usor marit de volum,
pigmentat (rosu-cenusiu),
cu ciroza micronodulara
difuza. Tardiv se poate
transforma in ciroza
macronodulara. Risc
crescut de 200 pt a
dezvolta carcinom
hepatocelular sau
colangiocarcinom.
digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza hepatica: aspecte

microscopice:
• Hepatocitele, celulele
Kupffer prezinta granulatii
inegale brune, care se
coloreaza specific in
albastru in coloratia Pearls
(albastru Prusia). Exista
un gradient porto-central
al incarcarii cu fier, in
zona periportala fiind
depozitele cele mai bogate.
Inflamatia lipseste,
fibroza septala se
dezvolta lent, pana la
stadiul de ciroza
hepatica
digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza hepatica: microscopic

digestiv MD Oana
Voinea
Hemocromatoza hepatica: Microscopic

digestiv MD Oana
Voinea
Colecistita
• Definitie: : Inflamatie acuta (catarală, flegmonoasă
sau gangrenoasă) a colecistului, aparuta mai frecvent
pe fond litiazic (90%).
• Ocazional apare: postraumatic, in sepsis, infectia cu
Salmonella sp., poliarterita nodoasa, anemie
hemolitica.
• Clinic: durere (colica biliara), +/- febra, +/- icter
moderat.
digestiv MD Oana
Voinea
Litiaza biliara:
• Apare prin precipitarea sărurilor de calciu în jurul unei matrici organice formate din
celule necrozate, colonii bacteriene (nidus) şi propagarea lor cu formarea unui
calcul. Afecteaza bolnavii cu cei 5 F (fair, fat, fertile, female, fifty)
• Calculii biliari conţin calciu, bilirubină şi colesterol. Pot fi de 4 tipuri :
Colesterolici ( 75%) sunt: micsti -multipli, fatetati, laminati pe sectiune, diametru
de pana la 3 cm (apar în infecţii biliare) sau puri – alb-galbui, sfaramiciosi, 1-6 cm
Pigmentari (15%), negrii (sticlosi, multipli, in talasemii si anemii hemolitice=
,,litiaza biliara de doliu’’) sau bruni (moi, cu suprafata neregulata, asemanatori cu
fulgii de zapada)
Calcici (rari) sunt amorfi, gri-albiciosi.
Complicaţii:
• obstrucţie cu stază şi colecistită acută sau cronica
• migrare şi producerea unei pancreatite acute sau colangite
• fistule bilio-biliare sau bilio-intestinale
• Ileus biliar
• degenerare neoplazică
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Aspecte macroscopice in litiaza

biliara:
• Colesteroloza colecistică
apare prin depunerea
colesterolului în mucoasă
sub forma unor cristale
numite achene (stadiu
incipient al litiazei biliare)
• pe mucoasă apar nişte
depuneri proeminente,
gălbui : aspect de
“vezicula fragă”.
Histologie colecist: Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
• The gallbladder is a muscular sac. Its wall consists of mucosa,muscularis,

and adventitia or serosa.
• The wall of the gallbladder does not contain a muscularis
mucosae or submucosa.
• The mucosa consists of a simple columnar epithelium (1) and the
underlying connective tissue; lamina propria (2) that contains loose
connective tissue, some diffuse lymphatic tissue, and blood vessels, venule
and arteriole (9). In the nondistended state, the gallbladder wall shows
temporary mucosal folds (7) that disappear when the gallbladder becomes
distended with bile. The mucosal folds (7) resemble the villi in the small
intestine; however, they vary in size and shape and display an irregular
arrangement. Between the mucosal folds (7) are found diverticula or crypts
(3, 8) that often form deep indentations in the mucosa. In cross section, the
diverticula or crypts (3, 8) in the lamina propria (2) resemble tubular
glands. However, there are no glands in the gallbladder proper, except in
the neck region of the organ.
• External to the lamina propria (2) is the muscularis of the gallbladder
with bundles of randomly oriented smooth muscle fibers (10) that do not
show distinct layers and interlacing elastic fibers (4). Surrounding the
bundles of smooth muscle fibers (10) is a thick layer of dense connective
tissue (6) that contains large blood vessels, artery and vein (11), lymphatics,
and nerves (5).
• Serosa (12) covers the entire unattached gallbladder surface.Where the
gallbladder is attached to the liver surface, this connective tissue layer is the
adventitia
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Colecistita acuta: microscopic

• Edem in peretele colecistului
• Hiperemie activa patologica si
hemoragie
• Depozite fibrinoase, fibrino-
leucocitare la nivelul mucoasei
• Infiltrat redus cu PMN sau
abundent in cazul unui empiem
vezicular
• Ulceratii mucosale focale sau
ulceratii extinse in caz de
colecistita gangrenoasa
• Perforatie la nivelul peretelui
(in infectii bacteriene
severe)=> abces pericolecistic,
peritonita biliara sau fistula
colecisto-enterica
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Litiaza biliara: Microscopic

• se
constată
prezenţa
unor
macrofage
spumoase
în corion
digestiv MD Oana
Voinea
Colecistita cronica
• Definitie: Afectiune a vezicii biliare, cauzata de
multiple pusee inflamatorii determinate cel mai
frecvent de calculi biliari.
• Macroscopic: Colecist cu volum variabil, cu
peretele ingrosat, ferm, cu aspect fibros, frecvent cu
adeverente la organele din jur. In evolutie peretele
se poate calcifica difuz=> ,,vezicula de portelan”.
Bila este in 30-50% colonizata bacterian. Mucoasa
poate fi impregnata biliar, cu ulceratii sau cu aspect
atrofic. Calculii se indentifica frecvent. Peretele are
tendinta de a se mula pe calculi.
digestiv MD Oana
Voinea
Colecistita cronica: Macroscopic

digestiv MD Oana
Voinea
Colecistita cronica: Microscopic

• Peretele colecistitului ingrosat pe baza fibrozei, hipertrofiei
musculare.
• Calculi inclavati la nivelul perelelui. Se pot identifica
macrofage scumoase.
• Infiltrat inflamator mixt, cu limfocite (uneori agregata focal
sub forma de foliculi limfoizi) si PMN.
• Mucoasa normala, atrofica sau metaplaziata (intestinal sau
antral). In ½ din cazuri se pot identifica hernieri/diverticuli
ale/ai mucoasei (cu continut biliar sau cu calculi) in straturile
profunde cauzate de cresterea presiunii intramurale
(sinusurile Rockitanski-Aschoff).Similar, in subseroasa se pot
identifica ductele lui Luschka.
• Diversticuloza exagerata asociata cu hipertofie musculara se
numeste adenomiom (leziune focala) sau adenomiomatoza
(leziune difuza)
digestiv MD Oana
Voinea
Hipertrofie
musculara,Sinusuri
Rockitanski-Aschoff ,
agregat limfoid limfocitar in
corion
Adenomiomatoza
Pancreatita acuta ulcero-necrotica

digestiv MD Oana
Voinea
• Def:Este o inflamatie
acuta caracterizata prin
distructii tisulare
extinse cauzate de
autodigestia
pancreatica.
• Distructia tisulara se
produce sub actiunea
proteazelor, lipazelor si
elastazelor, activate in
situ sub actiunea unui
factor declansator:
alcool, boli biliare
cronice ( calculi migrati
din colecist si inclavati
in canalul Wirsung,
ampulei Vater sau
sfincterului Oddi.
Pancreatita acuta ulcero-necrotica

digestiv MD Oana
Voinea
Leziunea nu se limiteaza la pancreas, ci cuprinde tesuturile si organele

invecinate producand citosteatonecroza cu saponificarea
ulterioara a tesutului adipos.
Clinic: debut acut , cu durere abdominala intensa ce iradiaza posterior

,, in bara’’, emeza, diaree, hipotensiune tahicardie, soc hemodinamic,
abdomen ,, de lemn”semnele Grey-Turner( sufuziuni hemoragice in
flancuri), Cullen (fusuziuni hemoragice periombilical) etc.
Semnul Cullen Semnul Grey-Turner

digestiv MD Oana
Voinea
PAUN: Macroscopic
• Modificarile variaza de la: pancreas marit de volum,
edematos, hiperemic (initial) pana la o masa de tesut
necrotic, hemoragic cu limite indistincte. In masa
pancreasului si mezenter se identifica placi/depozite/
noduli alb-galbui de consistenta pastoasa (initial), apoi
ferma= citosteatonecroza.
• Pacientii care supravietuiesc vor dezvolta o pancreatita
cronica, cu aparitia frecventa a pseudochisturilor
pancreatice si a abceselor, si a calcificarilor in masa
pancreatica restanta. Canalele de excretie pot avea
aspect moniliform (datorita stenozelor si dilatatiilor)si
calculi intraluminal
• Ruptura pseudochisturilor poate dermina aparitia
peritonitei toxico-septice
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
Histologia pancreasului:
The pancreas has both endocrine and exocrine components. The exocrine component forms
the majority of the pancreas and consists of closely packed secretory serous acini and
zymogenic cells (1) arranged into small lobules. The lobules are surrounded by thin
intralobular and interlobular connective tissue septa (4, 13) that contain blood vessels (5, 9),
interlobular ducts (12), nerves, and occasionally, a sensory receptor called a Pacinian
corpuscle (11). Within the serous acini (1) are the isolated pancreatic islets (of Langerhans) (3,
7). The pancreatic islets (3, 7) represent the endocrine portion and are the characteristic
features of the pancreas. Each pancreatic acinus (1) consists of pyramid-shaped, protein-
secreting zymogenic cells (1) that surround a small central lumen. The excretory ducts of the
individual acini are visible as pale-staining centroacinar cells (6, 10) within their lumina. The
secretory products leave the acini via intercalated (intralobular) ducts (2) that have small
lumina lined with low cuboidal epithelium. The centroacinar cells (6, 10) are continuous with
the epithelium of the intercalated ducts (2). The intercalated ducts (2) drain into interlobular
ducts (12) located in the interlobular connective tissue septa (4, 13). The interlobular ducts
(12) are lined by a simple cuboidal epithelium that becomes taller and stratified in larger
ducts. Pancreatic islets (3, 7) are demarcated from the surrounding exocrine acini (1) tissue by
a thin layer of reticular fibers. The islets (3, 7) are larger than the acini and are compact
clusters of epithelial cells permeated by capillaries (8). The cells of a pancreatic islet (3, 7) are
illustrated at higher magnification in Figures 14.11 and 14.12.
digestiv MD Oana
Voinea
digestiv MD Oana
Voinea
PAUN: Microscopic
• Omogenizarea celulelor acinare, edem difuz intestitial ,
infiltrat inflamator cu PMN si rare fibroblaste. (faza
intiala a afectarii parenchimului pancreatic)
• Ulterior survine necroza de coagulare extensiva =>
necroza celulara si hemoragie intraparenchimatoasa
(modicari aparute in cateva ore). Zonele necrotice
prezinta un bogat infiltrat inflamator PMN.
• Tardiv apare o reactie histio-fibrocitara, cu aparitia
celulelor spumoase si fibroza extinsa. Infiltratul
inflamator se reduce si devine predominat limfocitar.
Calcificarile sunt frecvente si apar precoce si apar pe
zonele de saponificare lipidica (ariile cu aspect granular,
amorf devin bazofile datorita calcificarii
digestiv MD Oana
Voinea
Citosteatonecroza Omogenizarea celulelor acinare, edem

difuz intestitial infiltrat inflamator cu PMN
Edem si necroza hemoragica

digestiv MD Oana
Voinea
Fibroza chistica/ Mucoviscidoza

• Fibroza chistică este una din cele mai răspândite boli monogenice
recesive (1:2500 nou nascuti vii) și este provocată de mutații în gena
CFTR/7q31.2 (Cystic Fibosis Transmembrane Conductance
Regulator). Frecvent mutatia CFTR afecteaza 3 perechi de baze ΔF
508.
• Proteina codificată de această genă controlează secreția glandelor
exocrine din numeroase organe, mutațiile determinând îngroșarea
secrețiilor și afectarea funcției: sistemului bronhopulmonar
(inflamație cronică și infecții repetate, duce la distrugerea țesutului
pulmonar și insuficiența pulmonară. Este cea mai frecventă cauză de
deces în această boală), sistemului digestiv(insuficiența pancreatică
(absența secrețiilor pancresului exocrin ce duce la malabsorbție,
steatoree și întârzierea creșterii; ciroza hepatica),reproductiv
(agenezia bilaterala a canalelor deferente=>sterilitate) și a altor
organe.
Mucoviscidoza Patologia sistemului
digestiv MD Oana
Voinea
4/12/2021
pancreatica:
Macroscopic
• In stadiile precoce
pancreasul este usor
redus in volum si
dimensiuni. In stadiile
tardive pancreasul este
mult diminuat, cu
suprafata neregulata, cu
aspect fibro-adipos. Se
pot intalni chisturi
intraparenchimatoase cu
continut mucinos
digestiv MD Oana
Voinea
Mucoviscidoza: Microscopic
• Canalele de excretie sunt pline cu un lichid
PAS+, diastazo rezistent, intens + pentru CEA
α1AT(Ag carcinoembrionar al α1 antitripsina)
• Atacurile recurente de pancreatita recurenta duc
la pierderea progresiva a acinilor pancreatici si
la aparitia fibrozei extensive. Insulele
Largerhans sunt de obicei putin afectate.
• Poate exista metaplazie scuamoasa la nivelul
epiteliului ductelor excretoare
digestiv MD Oana
Voinea
Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului), ducte dilatate chistic pline

cu un material proteinaceu telescopat, HE, 10x

3 La 10 Lei

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

3 La 10 Lei

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Patologia aparatului respirator

M.D. Oana Cristina Voinea

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Patologia aparatului respirator

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Totusi…. Penumoniile apar pt ca:

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

• In functie de extensia leziunilor, pneumonia poate fi :

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

1. Pneumonia franca lobara “tipica”

• Clinic: debut brusc caractrizat prin

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: Etiologie

• Agent etiologic clasic : Streptococcus pneumoniae

• La copiii<6 ani: Haemophyllus influenzae, Strept.

• La imunodeprimati:, Chlamydia psittaci; virusuri

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara :Patogenie

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: evolutie

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: stadiul de

• Debutează cu febră şi frison.

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: stadiul

Pneumonia franca lobara:

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: stadiul de

• lumenul alveolar conţine un

• septurile alveolare sunt

Pneumonia franca lobara: Sem.2, LP 2, M.D. Oana

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Pneumonia franca lobara: stadiul de

• În evoluţia nefavorabilă a bolii apar complicaţii:

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

• in centru se gasesc fenomene de

• la periferie modificari de congestie,

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

• Pneumonia atipica primara este cea mai frecventa forma de prezentare a

• Termenul ,,atipic’’ este atribuit pe seama debutului progresiv, cu prodrom de

• Aspectul radiologic tipic este de tip infiltrate interstitial ,,sticla mata’’(leziuni

• Etiologie variata: Mycoplasma pneumoniae, Pneumocystis carinii,

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Septuri alveolare ingroşate

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Leziuni histopatologice in SARS-

• Cele mai pragmatice studii au urmărit

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Emfizemul panacinar (panlobular)-

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Patogenia emfizemului pulmonar

• În urma scăderii suprafeţei de schimb al gazelor respiratorii, apare compensator o

Sem.2, LP 2, M.D. Oana 3/23/2021

Emfizemul pulmonar: Macroscopic