CUPRINS

Așezarea geografică..................................................................................................................2
Scurt istoric................................................................................................................................4
Construcție.................................................................................................................................5
Clopotele....................................................................................................................................7
Colecția de covoare...................................................................................................................7
Tezaurul cultural (obiecte bisericești).....................................................................................8
Concertele de orgă..................................................................................................................10
Program de vizitare................................................................................................................10
Costuri vizitare........................................................................................................................10
Gratuități.................................................................................................................................10
Unități de cazare situate în apropierea Bisericii Negre.......................................................11
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov 2021 – 2030-Turism......................12
Circulația turistică în județul Brașov...................................................................................12
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județului Brașov......................14
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri
de primire turistică la nivelul județului (%)........................................................................15
Patrimoniul cultural...............................................................................................................16
Concluzii și propuneri............................................................................................................18
Bibliografie..............................................................................................................................18
Așezarea geografică
Biserica Neagră este un monument istoric și religios emblematic, situat în orașul Brașov,
județul Brașov, România. Construită între secolele XIV și XV, biserica reprezintă cea mai mare
construcție gotică din țară și unul dintre cele mai importante locuri de cult ale comunității
evanghelice luterane din România. Numele său provine de la incendiul devastator din anul 1689, care
a lăsat zidurile bisericii înnegrite, denumirea rămânând ca o amintire a acestui eveniment.

Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche) este biserica parohială a comunității
evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial
avariată în incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit numele actual. Denumirea
populară de după incendiu, „Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.

Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică
din România. Având o lungime de peste 89 de metri este considerată a fi a doua cea mai mare
biserică din România, după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare construcție gotică din
Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei, când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică
dintre Viena și Constantinopol.

Biserica Neagră

Poziționare

Coordonate 45°38′28″N 25°35′17″E

Localitate Brașov

Județ Brașov

Țara România

Adresa Curtea Honterus Johannes f.n.

Edificare
 Stil artistic gotic

Data începerii construcției 1383

Data finalizării 1477

Înălțime 65 m

Materiale piatră

Clasificare

Cod LMI BV-II-a-A-11412

Prezență online site web oficial

Scurt istoric
Biserica Neagră de astăzi se înalță pe locul unei biserici romanice mai vechi din
secolul al XIII-lea, distrusă în marea invazie tătară din 1241. Construcția actuală a început în
anul 1383, când Brașovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală și economică
puternică, fiind cel mai însemnat oraș comercial și industrial la granița Transilvaniei cu Țara
Românească. Invazia turcilor din 1421 a întrerupt lucrările de construcție a bisericii, orașul
fiind nevoit să se concentreze asupra fortificațiilor, dar au fost continuate mai târziu după un
plan mult simplificat. Din cauza unui cutremur de proporții în 1471, turnul sudic nu a fost
construit până la înălțimea intenționată. Anul 1477 poate fi considerat anul încheierii
lucrărilor de construcție a bisericii, în 1499 se menționează o orgă nouă, iar mai târziu s-au
mai efectuat lucrări la turn prin care i s-au adăugat un ceas și clopote în 1514. Biserica, inițial
romano-catolică a primit hramul Sfânta Maria (Marienkirche), fapt dovedit și astăzi de fresca
Mariei, aflată în hala porții sudice.
La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma protestantă a pătruns în Transilvania și s-a
răspândit în mare parte datorită umanistului și pedagogului Johannes Honterus (1498-1549).
În 1542 s-a celebrat prima slujbă evanghelică-luterană în Biserica Neagră, iar în timpul
aceleiași mișcări s-au îndepărtat și altarele secundare.
De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel
încât, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucrări de restaurare. Marele
incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins și biserica parohială, distrugând acoperișul și
mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au
început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această
perioadă s-au construit și galeriile pentru ca biserica să poată face față numărului tot mai mare
de enoriași care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua
inaugurare Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor
meșteri veniți din orașul hanseatic Danzig, pentru că meșterii locali nu mai știau să închidă
bolți de dimensiuni atât de mari. Noile bolți, însă, sunt în stil baroc, nu gotic. Planul utilizat de
către arhitecți a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălțime, înscriindu-se în tipul de
biserici–hală preferate în secolele XV-XVI în spațiul german, de unde proveneau de altfel unii
dintre arhitecți și meșteri.
 Între anii 1836 și 1839, firma berlineză Buchholz înalță pe galeria vestică o orgă nouă
de dimensiuni mari (aproximativ 4000 de tuburi, 4 manuale cu câte 56 de taste și un pedalier
cu 27 de taste, 76 de registre și dispune de 63 de registre sonore). A fost inaugurată la 17
aprilie 1839, organist fiind chiar Carl August Buchholz care a prezentat improvizații și cantate
ale compozitorilor Friedrich Schneider și Johann Lucas Hedwig. Orga a fost restaurată de
Carl Hesse și dispune de un manual și pedalier și 8 registre. Restaurarea a durat 4 ani: 1997 -
2001. Atunci toate cele 3993 de tuburi (cel mai mare având o înălțime de circa 13 metri) au
fost demontate și restaurate. Orga se încadrează în categoria orgilor baroce și a supraviețuit
perioada de la construcție până în prezent aproape neschimbată.
Între 1865 și 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile
inginerului din localitate, Peter Bartesch, și realizează stranele din cor. În anul 1898, statuia
lui Honterus se amplasează în fața turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean.
După Primul Război Mondial, galeria pentru orgă a fost extinsă și s-a consolidat bolta
corului. Mai târziu au fost refăcute și fialele contraforturilor din cor.

Construcție
Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei,
măsurând 89 de metri lungime și 38 de metri lățime. În această biserică încap circa 5.000 de
persoane. Este o biserică de tip hală în stil gotic târziu, fiind formată din cor, naos și turn. Din
lungimea totală a construcției, 31 m sunt reprezentați de cor, 42 m de naos și 16 m de baza
turnului.
Corul se încheie printr-o secțiune de nouă laturi a unui hexadecagon. Trei perechi de
coloane îl împart în trei nave de înălțime egală. Pe latura sudică se află o intrare mică,
destinată inițial preoților, iar pe latura nordică a corului se găsește sacristia. Exteriorul corului
este susținut de 15 contraforturi, pe fiecare dintre ele fiind ridicată câte o statuetă sub un
baldachin. Contraforturile sunt prevăzute cu fiale în partea superioară.
Naosul este format din trei nave de înălțime egală și este împărțit de cele cinci perechi
de coloane în șase travee. În navele laterale, la aproximativ jumătatea înălțimii acestora, se
găsesc galeriile, iar pe latura vestică, galeria orgii. Naosul are patru portale, iar cel sudic
conduce mai întâi într-un vestibul.

Din cele două turnuri ale planului inițial a fost ridicat doar cel sudic până la o înălțime
de 44 m, iar cupola sa se ridică la 65 m pe brațul transversal al crucii. Deasupra balconului, pe
latura sudică a turnului, respectiv pe cea vestică, se află cadranele ceasului din turn. Portalul
principal al bisericii se află pe latura sudică și este îmbogățit cu sculpturi ornamentale.
Zidurile exterioare și vârfurile bolților au 21 m înălțime. Coama acoperișului
aparținând naosului se ridică la 42 m, iar cel al corului la aproximativ 38 m. Partea turnului
are 30 m, iar în exterior, între cele două scări în spirală, măsoară 31 m.
 Suprafața totală a bisericii ocupă 2500 m², iar blocurile din care sunt construite
zidurile au un volum de 9000 m³. Suprafața acoperișului bisericii măsoară aproximativ 4500
m². Biserica Neagră se află la 589 m deasupra nivelului marii.

Clopotele
Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci și prin alte lucruri:
astfel, în clopotniță se află un clopot din bronz care cântărește 6 tone. Este al treilea ca
mărime din spațiul românesc. Corul susținut de contraforți exteriori decorați cu edicole care
adăpostesc statui de sfinți constituie unul din puținele exemple de acest tip din Transilvania.

Colecția de covoare
Cu excepția muzeului Topkapî din Istanbul, Biserica Neagră posedă cea mai mare
colecție de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI. Interiorul Bisericii
Negre este dominat de splendoarea de culori a celor aproximativ 110 covoare orientale
expuse. Chiar și un necunoscător ar fi impresionat de mulțimea de nuanțe și modele a acestui
decor neobișnuit, în vreme ce expertul va fi fascinat.
În toate țările din răsărit, covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al
statului în primărie și în biserici, unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale
conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea
ce demonstra că nu erau apreciate în mod deosebit.
 Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au
fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și al
altarelor îndepărtate. Pe unele dintre ele se găsesc inscripții care menționează faptul că au fost
dăruite bisericii.
Într-un raport de inventar al Bisericii Negre din anii 1830 erau menționate doar 39 de
covoare, dar la sfârșitul secolului erau peste 110. Pentru că nu există documente scrise, acest
fapt s-ar putea explica doar prin trecerea neconsemnată a covoarelor din posesia persoanelor
private și a breslelor după dizolvarea acestora (în 1876) în posesia bisericii.
Astăzi colecția cuprinde 156 de exemplare, printre care și unele fragmente.
Majoritatea covoarelor din Biserica Neagră sunt categorisite ca „transilvănene“, pentru
că s-au păstrat în număr mare și în multe variante pe teritoriul Transilvaniei. Această grupă
este formată în principal din așa-numitele covoare cu nișă dublă, apoi mai sunt covoarele cu
nișă și covoarele de rugăciune care de diferențiază doar prin decorațiile centrale, covoarele
„albe“, printre care se numără covoarele „Cintamani“, „Pasăre“ și „Scorpion“, al căror nume
derivează din motivele evidente, covoarele-coloană cu motive arhitectonice. Cele mai multe
covoare sunt in stare bună până la excelentă. Acest lucru se datorează în primul rând fostului
atelier bisericesc de covoare de stat, aflat sub conducerea lui Era Nussbächer, și care a
contribuit în mod esențial la această acțiune.

Tezaurul cultural (obiecte bisericești)

Altarul principal (1866): Până la reforma protestantă biserica a purtat hramul Sf.
Maria. Din acest motiv se presupune că altarul medieval care s-a pierdut ar fi avut o tematică
mariologică. Pictura principală a actualului altar are ca temă o imagine a predicii de pe munte,
ce ocupă un loc central în credința în harul lui Dumnezeu și în doctrina evanghelică. Altarul
neogotic formează împreună cu stranele corului o unitate conceptuală.
Cristelnița (bronz, 1472): Unul din puținele obiecte rămase din perioada de dinainte de
incendiu și în același timp un exemplu valoros al artei de turnătorie medievală. Scrierea gotică
minusculă precizează numele ctitorului: Parohul catolic Johannes Reudel. În protuberanța
boltită din piciorul cristelniței se pune mangal pentru încălzirea apei de botez.
Amvonul (1696): Predecesorul acestuia s-a pierdut în marele incendiu. Maistrul
măcelar Laurenz Bömches a susținut ridicarea celui nou, iar monograma lui se află pe coroana
ornamentală, pe una dintre laturile-oglindă ale amvonului.
Altarul din Feldioara (sec. 15): Un fragment din retablul altarului transilvănean care s-
a păstrat. Din Feldioara el a ajuns în posesia Muzeului Săsesc al Țării Bârsei, iar de acolo în
Biserica Neagră. Pe panou sunt pictate scene din viața lui Hristos.
Portalurile gotice (1477): Pe aripile portalului sudic, decorate cu motive vegetale
gotice, este inscripționat anul 1477 alături de personaje fantastice. Dacă aceasta este data
acceptată a lucrării atunci cele cinci portaluri sunt – alături de cristelniță – un alt element
original al bisericii, care a supraviețuit incendiului din 1689.
Fresca Mariei deasupra celui de-al doilea lintou al portalului sudic (sec. XIV): Pictura
îi înfățișează pe Maria și pe pruncul Isus alături de Sf. Ecaterina și Sf. Barbara. Poziționarea
unui motiv meditativ deasupra intrării corespunde cu tematicile timpanelor bisericești. În
cazul celor două blazoane este vorba despre cel al regelui Matia Corvin și al soției sale,
Beatrix de Aragon. Prezența lor în pictură ar putea indica faptul că regele Matia ar fi fost
dănuitorul picturii pentru asigurarea relației bune dintre orașul Brașov și rege.
Statuia lui Johannes Honterus.

Tezaurul de paramente (textile de cult, incluzând odăjdii și acoperăminte de altar etc.)

al locașului a fost, până de curând, în mare măsură trecut cu vederea, până când, în 2002,
specialiștii i-au descoperit valoarea. Cuprinzând piese vestimentare din perioada Evului
Mediu, el nu este cu nimic mai prejos decât marile colecții din Danzig, Halberstadt,
Brandenburg și Stralsund. Biserica Neagră din Brașov adăpostește un număr mare de
veșminte liturgice din materiale textile medievale și baroce de lux. Printre ele se află și
veșmintele preoțești de slujbă și pluvialele purtate în biserica catolică în ceremoniile de
sfințire sau în timpul procesiunilor. După Reformă ele au fost purtate în slujbele evanghelice
din Brașov până în sec. XIX, motivul fiind legătura cu moștenirea bogată și ca o mărturisire a
luteranismului. În sec. XIX au fost întocmite și paramente noi care au fost date uitării doar în
ultima perioadă. Materialele, adesea mătăsuri brodate, provin de cele mai multe ori din
țesătorii italiene, iar unele sunt de producție turcească. Broderiile valoroase din fir de aur sau
mătase, sunt moldovenești, italiene, central-europene sau chiar locale.

Concertele de orgă
Începând din anul 1953 au loc recitaluri de orgă, tradiție începută de organistul Viktor
Bickerich și continuată de Hans Eckart Schlandt. Orga Bisericii Negre atrage în fiecare an
organiști atât din țară, cât și din străinătate, care doresc să concerteze aici. La data construirii
ei, se număra printre cele mai mari orgi din Europa.
În fiecare zi în care sunt organizate concerte în Biserica Neagră, programul de vizitare
se încheie cu 30 de minute înainte de începerea acestora. Programul concertelor poate fi
consultat https://inspiratio.ro/concerte/ .

Program de vizitare
Program de vizitare
16 octombrie 2023 – 31 martie 2024 1 aprilie 2024 – 15 octombrie 2024
Duminică & Luni: 12:00 – 18:00 Duminică & Luni: 12:00 – 19:00
Marți – Sâmbătă: 10:00 – 18:00 Marți – Sâmbătă: 10:00 – 19:00

Costuri vizitare
 Adulți – 20,00 Lei;
 Pensionari – 15,00 Lei (în baza cuponului de pensie);
 Studenți – 15,00 Lei (în baza carnetului de student);
 Elevi – 10,00 Lei (până la 18 ani, în baza carnetului de note).

Gratuități
 Copii până la 7 ani;
 Persoanele cu deficiențe (în baza legitimației);
 Un cadru didactic la fiecare zece elevi, în cazul grupurilor școlare;
 Un adult la fiecare 10 vizitatori, în cazul grupurilor de vizitatori;
 Un însoţitor (ghid) per grup.
Unități de cazare situate în apropierea Bisericii Negre

https://travelminit.ro/biserica-neagra-brasov

Conform datelor prezentate de Booking.com, următoarele unități de cazare sunt situate

în aproprierea Bisericii Negre, având ca și facilități:
 Distanța față de Biserica Neagra – mai puțin de 1 km;
 Scor din evaluări – Foarte bine: 8+;
 Mese - mic dejun inclus.
Nr. Unități de cazare Număr de Distanta față Preț per Notă
Crt. stele de Biserica noapte evaluare
neagră lei clienți
1. Residence Central Annapolis *** 40 m 299 8,5
2. Bella Muzica *** 100 m 342 9,2
3. Hotel Gott *** 150 m 450 8,9
4. Vila Katharina **** 150 m 602 9,7
5. Safrano Palace *** 150 m 324 8,9
6. Casa Wagner *** 250 m 344 8,9
7. HOTEL BOUTIQUE CASA *** 250 m 378 9,4
CHITIC -HOTEL AND
RESTAURANT Str Johann
Gott nr7
8. Albert Residence with *** 250 m 560 9,7
Parking *
9. SCHUSTER Boarding *** 250 m 546 9,7
House
10. Anastasia Apartments with *** 250 m 521 9,6
PARKING *
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov 2021 – 2030-Turism
Datorită potențialului turistic bogat pe care îl are România, sectorul “Turism” ar putea
contribui mai mult la dezvoltarea socio-economică a țării. Contribuția sectorului turistic la
PIB- ul național a fost, în anul 2019, de 5,3%, printre cele mai scăzute din Europa.
Principalul obiectiv al oricărei activități turistice este generarea sursei de venit, în care
sectorul privat joacă un rol esențial. Este vorba atât de agenții economici care activează în
domeniul turismului, cât și de furnizorii de bunuri și servicii conexe acestuia: hoteluri și
restaurante, firme de catering, distribuitori de produse alimentare și nealimentare, furnizori de
servicii de cazare, de promovare a produselor turistice etc.
Dezvoltarea turismului contribuie și la dezvoltarea sectorului de stat, în principal, prin
veniturile generate la buget de plata taxelor și a impozitelor pentru activitățile desfășurate și
prin generarea de locuri de muncă. În plus, adaptarea infrastructurii, renovarea clădirilor,
îmbunătățirea mediului natural, îmbunătățirea imaginii zonei etc. vor avea un efect imediat
asupra îmbunătățirii nivelului de trai al rezidenților și vor influența decizia vizitatorilor de a
alege județul Brașov ca destinație turistică.
De aceea, efortul ce trebuie făcut de administrația locală pentru dinamizarea turismului
trebuie înțeles ca o investitei pe termen lung datorită beneficiilor economica-sociale generate,
dar şi pe termen scurt cu beneficii imediate pentru cetățeni și, astfel, pentru societate.
Biserica Neagră din Brașov se regăsește în potențialul antropic al județului Brașov. De
o importanță deosebită este patrimoniul găzduit de municipiul Brașov, unul din cel mai bine
păstrate orașe medievale din țară, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare
relativ bună (Biserica Neagră, cartierul Schei cu Prima Școală Românească, Piața Sfatului,
zidurile de apărare ale vechii cetăți împreună cu turnurile și bastioanele, Clădirile Olimpia și
Reduta, strada Sforii, Casa Medievală ș.a.).
Turismul cultural-istoric este favorizat de existența a numeroase monumente istorice şi
de arhitectură pe întreg teritoriul județului, de multitudinea de obiceiuri, tradiții și evenimente
culturale cu caracter periodic. Multe evenimente sunt organizate cu sprijinul sau de către
autoritățile publice locale.
Conform Strategiei Naționale pentru dezvoltarea turismului 2019 - 2030, în anul 2017
Brașovul a continuat să se mențină pe al doilea loc în ce privește numărul turiștilor atrași și
pe primul loc din punct de vedere al vizitelor culturale efectuate de turiști. Cel mai vizitat
obiectiv turistic cultural este Castelul Bran, cu peste 800.000 de vizitatori anual, fiind urmat
de cetatea Râșnov cu peste 400.000 de vizitatori anual și Biserica Neagră cu aproape
300.000 de vizitatori anual.

Circulația turistică în județul Brașov

Începând cu anul 2017, județul Brașov se plasează pe locul al 2-lea în topul
destinațiilor pentru sosirile interne și internaționale, după București, fiind urmat de Constanța,
pe care l-a devansat după mulți ani în care s-a plasat în urma acestuia.
În perioada 2011-2019 turismul brașovean a urmat un trend cercător, numărul turiștilor
dublându-se, situația fiind similară la nivelul Regiunii Centru. În plus, între 2007 și 2017,
capacitatea de cazare a crescut cu 110,83% la nivelul județului Brașov, în aceeași perioadă
acesta înregistrând cea mai mare creștere din țară, cu 121%, în ceea ce privește numărul
șederilor cu cazare.

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (Baza de date Tempo)

Majoritatea turiștilor care au vizitat şi practicat diferitele forme de turism în județ sunt
de origine română (aproximativ 80 - 85% din numărul total al turiștilor). Interesul
turiștilor străini pentru Brașov s-a menținut la aceleași cote între anii 2011 – 2018
(ponderea lor în numărul total al turiștilor a fost de aprox. 17,5% - 19,40%), dar a
înregistrat o ușoară scădere în anul 2019 (15,60%), tendință ce s-a reflectat și la nivelul
Regiunii Centru.
Jud.
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Brasov
Romani 538327 626917 711440 727244 839344 935674 1059585 1172789 1230736
Străini 104502 110893 123539 138445 158257 178721 201157 207488 191165
Total 642829 737810 834979 865689 997601 1114395 1260742 1380277 1421901

Conform I.N.S. Brașov, datorită cadrului natural, al obiectivelor istorice și culturale,

municipiul Brașov este în sine un punct de atracție în oricare dintre anotimpuri, respectiv:
Localități 2011 2015 2018
 TOTAL Pondere TOTAL Pondere TOTAL Pondere
turiști străini turiști turiști
străini străini

BRASOV 320194 23,51% 514365 23,55% 659311 23,83%

Sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare din județului Brașov

Infrastructura de cazare este reprezentată de hoteluri, hosteluri, moteluri, vile și cabane
turistice, bungalouri, sate de vacanță, campinguri, tabere de elevi, pensiuni turistice (urbane,
rurale și agroturistice).

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (Baza de date Tempo)

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (Baza de date Tempo)

În ce privește activitatea înregistrată, numărul structurilor turistice de cazare din județ

care au declarat activitate economică a continuat să înregistreze un trend ascendent în
perioada 2011- 2018, acesta crescând cu 82,69%, însă a scăzut cu 3,23% în anul 2019 față de
2018.
Structuri de cazare în perioada 2011 - 2019
2011 2015 2019
TOTAL 526 886 930
Hoteluri 79 123 125
Hosteluri 7 26 26
Hoteluri
1 2 1
apartament
Moteluri 8 9 9
Vile turistice 39 87 82
Cabane turistice 22 33 36
Bungalouri 4 2 5
Sate de vacanta 1 1 2
Campinguri 2 2 2
Casute turistice 0 3 3
Tabere de elevi
1 1 1
si
prescolari

Pensiuni turistice 176 250 255

Pensiuni
186 347 383
agroturistice

Decizia de cazare în perioada 2011 - 2019

2011 2015 2019
TOTAL 1329831 2060959 2803759
Hoteluri 806095 1313785 1673800
Hosteluri 15759 57790 49536
Hoteluri
3093 507 1100
apartament
Moteluri 37343 45314 36526
Vile turistice 64494 93022 141612
Cabane turistice 39012 34796 57789
Bungalouri 4669 3434 9242
Sate de vacanta 2207 704 2435
Campinguri 20234 1881 2861
Casute turistice 0 428 694
Tabere de elevi si prescolari
1058 1344 962
Pensiuni turistice
184170 266041 412913

Pensiuni agroturistice
151697 241913 414289
Numărul total mediu de înnoptări înregistrate în unitățile de cazare din județ în anul
2019 a crescut față de 2011 cu 110,67%.

Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri

de primire turistică la nivelul județului (%)
2011 2015 2019
TOTAL 22,01% 21,66% 28,72%
Hoteluri 30,33% 33,44% 39,84%
Hosteluri 22,95% 14,32% 17,13%
Hoteluri apartament 20,67% 11,58% 43,24%
Moteluri 25,71% 19,64% 18,07%
Vile turistice 18,11% 15,93% 25,33%
Cabane turistice 13,85% 9,08% 15,25%
Bungalouri 13,30% 10,45% 21,46%
Sate de vacanta 8,40% 2,68% 6,55%
Campinguri 14,81% 2,90% 2,67%
Casute turistice 0,00% 1,54% 2,26%
Tabere de elevi si prescolari 5,80% 7,36% 4,72%
Pensiuni turistice 15,80% 14,62% 23,26%
Pensiuni agroturistice 13,37% 12,15% 19,58%
Sursa datelor: Institutul Național de Statistică (Baza de date Tempo)
Patrimoniul cultural
Evenimentele istorice desfășurate în zona Brașovului de-a lungul timpului au lăsat
numeroase mărturii materiale și imateriale. Păstrate până în ziua de astăzi, aceste mărturii
formează patrimoniul cultural care, împreună cu patrimoniul natural, contribuie la definirea
identității județului. Din acest considerent, patrimoniul cultural este un important punct de
atracție pentru foarte mulți vizitatori, astfel că el trebuie analizat din punct de vedere al
potențialului economic pe care îl are sau îl poate avea ca urmare a includerii în circuitul
turistic.
Acest aspect este evidențiat și de statisticile oficiale. Conform Strategiei Naționale
pentru dezvoltarea turismului 2019 - 2030, județul Brașov s-a menținut în ultimii ani pe
primul loc în ceea ce privește vizitele culturale, datorită obiectivelor de patrimoniu puternic
cunoscute pe plan intern și internațional: Castelul Bran (cunoscut și promovat drept “Castelul
lui Dracula”) ce atrage cel mai mare număr de vizitatori anual (aproape 1 milion vizitatori în
2019), fortărețele restaurate (Râșnov, Rupea și Feldioara), satele săsești din Transilvania,
precum şi centrul orașului Brașov, în care Biserica Neagră reprezintă cel mai important punct
de atracție (aprox. 300 mii vizitatori anual).
Patrimoniul cultural este reprezentat de patrimoniul cultural material mobil și imobil
(clădirile și locuri istorice, muzeele și artefactele) și patrimoniul imaterial/intangibil (folclor,
obiceiuri, credințe, tradiții, cunoștințe și limbaj) care au rezistat trecerii vremii și acțiunii
diverșilor factori naturali sau umani și care sunt sau pot fi valorificate în cadrul activităților
cultural-turistice.
Cea mai mare parte a patrimoniului material imobil al județului se concentrează în
zona municipiului Brașov, așa cum se observă și în graficul de mai jos. Biserica Neagră, Casa
Sfatului, Casa Hirscher, Școala Românească și Biserica Sfântul Nicolae din Schei, Ansamblul
urban fortificat (cu Zidurile de apărare, Bastioanele și Turnurile cetății), Biserica Sfântul
Bartolomeu din municipiul Brașov sunt printre cele mai cunoscute obiective culturale din
județ găzduite de municipiu.
Distribuția obiectivelor de patrimoniu imobil în funcție de zonă:
 zona Rupea; 15%;
 zona Făgăraș; 14%;
 zona Brașov; 71%.
În ceea ce privește patrimoniul cultural mobil, județul Brașov ocupa, în anul 2019,
locul al 2-lea la nivelul Regiunii Centru, cu un număr de 36 de muzee și colecții publice,
potrivit statisticilor oficiale ale Institutului Național de Statistică, în creștere de la 22 câte erau
în anul 2011, iar numărul persoanelor angajate în cadrul lor îl situează pe primul loc la nivelul
regiunii: 397 persoane, în creștere cu 52% față de anul 2011, ocupând primul loc între județele
Regiunii Centru.
Puțin peste o treime dintre muzeele și colecțiile publice (13) sunt găzduite de
municipiul Brașov, însă multe muzee își desfășoară activitatea în spații improprii și
insuficiente, unele dintre ele fiind la un pas de evacuare de către proprietarii clădirilor.

Denumire Localitate Profil

 Castelul Bran Artă
Muzeul Naţional Bran BRAN Artă
Muzeul Satului Brănean Etnografie
Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, cu
activitate în:
BRAŞOV Istorie
Casa Sfatului
Bastionul Ţesătorilor
Bastionul Graft
Muzeul "Casa Mureşenilor" Arte & Istorie
Casa Memorială "Ştefan Baciu" Memoriale
Biserica Neagră, care găzduiește:
Colecția de covoare orientale
(a 2-a cea mai mare din Europa)
Artă religioasă
Tezaurul de parament
2 orgi din sec. al IX-lea
diverse obiecte vechi de artă
Muzeul Etnografic – Biserica Sfântul
Etnografie
Bartolomeu
Muzeul "Prima Şcoală Românească" Memoriale
Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului Etnografie
Muzeul de Artă Braşov Artă
Muzeul de Etnografie Braşov Etnografie
Grădina Zoologică Braşov Ştiinţele naturii
Planetariul Brașov Ştiinţe
Muzeul Interactiv de Științe Ştiinţe
Muzeul “La vâltori” Etnografie
LISA
Punct muzeistic etnografic Breaza Etnografie şi istorie locală
Muzeul Etnografic - Biserica Fortificată Viscri Etnografie
BUNEŞTI
Muzeul Etnografic Sătesc Buneşti Etnografie şi istorie locală
Muzeul Satului CINCU Etnografie
Muzeul Codlei - Muzeul Tradiţiilor Codlene şi
CODLEA Istorie
al Administraţiei Publice Locale
Muzeul Etnografic Comăna de Jos COMĂNA DE JOS, com. Comăna Etnografie şi istorie locală
Punct Muzeal Cuciulata CUCIULATA, com. Hoghiz Etnografie şi istorie locală
Muzeul Ţării Făgăraşului "Valer Literat" FĂGĂRAŞ Istorie
Muzeul de Istorie - Cetatea Feldioara FELDIOARA Istorie
Muzeul “Vatra Hărmanului” HĂRMAN Etnografie
Muzeul de Pânze și Povești MÂNDRA Etnografie
Muzeul Etnografic - Cetatea Ţărănească
PREJMER Etnografie
Prejmer
Peştera "Valea Cetăţii" Ştiinţele naturii
RÂŞNOV
Dino Parc Ştiinţele naturii
Muzeul Etnografic "Gheorghe Cernea" Etnografie
RUPEA
Muzeul Etnografic "Vasile Borcoman" Etnografie
Muzeul Etnografic Săcele SĂCELE Etnografie
Muzeul “Î.P.S. Dr. Antonie Plămădeală “-
SÂMBĂTA DE SUS, com. Voila Artă religioasă
Mănăstirea Brâncoveanu
Muzeul de Echitație – Herghelia de lipițani
SÂMBĂTA DE JOS, com. Voila Ştiinţele naturii
Sâmbăta de Jos
Muzeul Etnografic, Olimpic şi de Artă
ȘIRNEA, com. Fundata Etnografie şi istorie locală
Contemporană "Nicolae Frunteş"
Colecția Muzeală Dăișoara Etnografie
UNGRA
Muzeul Satului Venețian Etnografie
Rezervaţia naturală „Valea Zimbrilor” Vama Buzăului Științele naturii
Muzeul Satului Veneția de Sus VENEȚIA DE SUS, com. Părău Etnografie
Muzeul Satului Vlădeni VLĂDENI, com. Dumbrăvița Etnografie şi istorie locală
Centrul de vizitare Parcul Naţional Piatra
Ştiinţele naturii
Craiului
ZĂRNEŞTI
“Libearty Bear Sanctuary” -Rezervaţia de urşi
Ştiinţele naturii
de la Zărneşti
Muzeul sătesc "Căsuţa Amintirilor" ZIZIN, com. Tărlungeni Memoriale
 Muzeele găzduiesc expoziții, programe și proiecte educative, simpozioane și
comunicări științifice, precum și alte activități culturale și dețin câteva sute de mii de bunuri
culturale, pentru care însă nu există condiții adecvate de conservare și depozitare, facilități
pentru restaurare, cercetare și valorificare.

Concluzii și propuneri
Concluziile și propunerile pentru activitatea de turism în județul Brașov sunt cele
identificate deja de către Consiliul Județean Brașov in cadrul STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE DURABILĂ A JUDEȚULUI BRAȘOV 2021-2030, respectiv:

Puncte Slabe

 Lipsa unui management profesionist de destinație turistică ce ar trebui să realizeze politica de

dezvoltare a turismului și politica de marketing atât la nivel județean, cât și la nivel de destinație
turistică zonală/locală
 Infrastructură de vizitare a obiectivelor turistice insuficientă sau dezvoltată
haotic
 Valorificarea insuficientă și necorespunzătoare a resurselor turistice
 Neadaptarea activităților și a serviciilor turistice oferite la dinamica schimbărilor apărute pe piața
turistică
 Resurse umane insuficiente și/sau slab calificate în activități de management turistic, de marketing și
promovare turistică
 Grad scăzut de sustenabilitate în turism

Oportunități

 Menținerea județului în preferințele românilor pentru destinațiile de petrecere a vacanțelor

 Diversificarea formelor de practicare a turismului in funcție de cerințele de nișă în domeniu
 Dezvoltarea promovării turismului, inclusiv pe piețele internaționale
 Apariția pandemiei de Covid-19
 Înființarea Organizațiilor de Management al Destinației
 Existența unor inițiative ale autorităților publice pentru stimularea turismului

Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Neagr%C4%83
2. https://www.bizbrasov.ro/2020/01/07/fwdbv-care-sunt-brandurile-de-top-din-
turismul-brasovean/
3. https://www.romanianmonasteries.org/ro/alte-manastiri/biserica-neagra
4. https://bisericaneagra.ro/
5. https://www.plecat.ro/cazare-catedrala-biserica-cult/biserica-neagra-brasov.htm
6.https://www.booking.com/searchresults.ro.html?
label=New_Romanian_RO_RO_27026375305-
LNg_O2KjtrOYqfazt2IDdgS217247418951%3Apl%3Ata%3Ap1%3Ap2%3A
7. https://inspiratio.ro/concerte/
8. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
9. https://addjb.ro/proiecte/strategia-de-dezvoltare-a-judetului-brasov-orizonturi-2021-
2030