Legile

mendeliene
ale ereditatii

Drd. Liviu G. Crisan

Laboratorul de Neurostiinte Cognitive
www.cognitive-neuroscience.ro

Terminologie
Genotip = constitutia genetica a unui individ combinatie
alele (ce alele are individul la anumit locus/mai multi loci)
Fenotip = trasatura observabila, expresia unui anumit
genotip in conditii particulare de mediu
Alela = variatie a unei gene
Locus = locatia unei gene pe un anumit cromozom
Hibridare = orice incrucisare dintre doua organisme care
difera dupa anumite caractere:
monohibridare
dihibridare
Polihibridare
* rezultatul este un individ hibrid

Homozigot = individ cu doua alele identice la un anumit

locus
Heterozigot = individ cu alele diferite la un anumit locus

Gregor Johann
Mendel (1822-1884)

Fondatorul geneticii ca stiinta

Considera ca trasaturile sunt mostenite in mod discret/discontinuu
Respinge teoria dominanta a combinarii trasaturilor ex. un parinte
scund si unul inalt vor avea un copil de inaltime intermediara ->
probleme mari: dupa multe generatii, s-ar omogeniza trasaturile + nu
explica de ce anumite trasaturi sar peste o generatie

Experimente de hibridare alege Pisum sativum (mazare) - motive:

usor de cultivat
se reproduce prin autopolenizare -> in absenta mutatiilor isi pastreaza
puritatea de la o generatie la alta
prezinta mai multe trasaturi discontinue
polenizarea este usor de controlat pentru crearea unor fertilizari
artificiale

Utilizeaza analize statistice pentru a studia proportia trasaturilor intro populatie mare de indivizi
majoritatea contemporanilor studiau in mod descriptiv o populatie restransa de
indivizi

Stabileste primele principii stiintifice ale ereditatii

Legile lui Mendel

1) Legea dominantei
2) Legea puritatii gametilor
3) Legea segregarii independente a
perechilor de caractere

1) Legea dominantei
Studiul trasaturilor discontinue (nu exista fenotip
intermediar) ex.:
tulpina inalta vs tulpina pitica
boabe netede vs boabe zbarcite
pastai verzi vs pastai galbene

1) Legea dominantei
Incrucisarea plantelor cu
trasaturi discontinue diferite
produce intotdeauna o
generatie de plante care
exprima o singura trasatura
tulpina inalta X tulpina pitica =>
100% tulpina inalta
boabe netede x boabe zbarcite =>
100% boabe netede

1) Legea dominantei
Fiecare pereche de trasaturi (ex. tulpina inalta vs
pitica) este determinata de doi factori ereditari (inalt
si pitic), dintre care unul este dominant (T = tulpina
inalta), iar celalalt este recesiv (t = tulpina pitica).
Factorul dominant este cel care se exprima in
fenotipul individului.
Un parinte pur pentru o trasatura dominanta (adica
este homozigot TT) va avea intotdeauna progenituri
care exprima acea trasatura. (toate plantele din
generatia urmatoare vor avea tulpina inalta)
Progeniturile hibride (ex. Tt) vor exprima intotdeauna trasatura
dominanta (T)

In limbajul geneticii contemporane:

Alelele care se manifesta fenotipic atat in forma homozigota,
cat si in forma heterozigota se numesc dominante. Cele
care se manifesta doar in forma heterozigota se numesc
recesive.

1) Legea dominantei

2) Legea puritatii gametilor

Dupa incrucisarea plantelor pure se obtine o
generatie de hibrizi (F1) care exprima numai
trasatura dominanta.
Incrucisarea hibrizilor din F1 (autopolenizare)
duce la o noua generatie de indivizi, dintre
care 75% exprima numai trasatura
dominanta, dar 25% exprima trasatura
recesiva (raport 3:1 dominant:recesiv).
Cum se explica reaparitia in a doua
generatie (F2) a trasaturii recesive, absente
in F1?

2) Legea puritatii
gametilor
Factorul ereditar recesiv nu se pierde
in F1, ci este ascuns de factorul
dominant.
Respectand legea dominantei,
reaparitia trasaturii recesive in F2 nu
este posibila decat daca factorul
recesiv se separa de factorul
dominant atunci cand hibrizii se
reproduc

2) Legea puritatii gametilor

Fiecarei trasaturi ii corespund doi factori ereditari, unul mostenit
de la mama, celalalt de la tata.
In formarea gametilor, factorii ereditari (alelele) responsabili
pentru exprimarea unei trasaturi se separa. In fertilizare, alelele se
recombina aleator, rezultand un individ cu doua alele care pot
expima o trasatura diferita (ex. recesiva) fata de parinti (ex. hibrizi
dominanti)
Tatal (Tt) => doua tipuri de gameti: (T) si (t)
Mama (Tt) => doua tipuri de gameti: (T) si (t)
Progenitura = combinarea a cate doi gameti => 4 posibilitati:

(Ttata Tmama) => trasatura dominanta

(Ttata tmama) => trasatura dominanta
(ttata T mama) => trasatura dominanta
(ttata tmama) => trasatura recesiva

Din cele 4 posibilitati:

3 sunt dominante, iar 1 este recesiva
2 sunt homozigote, 2 sunt heterozigote

2) Legea puritatii gametilor

3. Legea segregarii
independente a perechilor de
caractere

Segregarea alelelor unei gene se produce

independent de segregarea alelelor altor gene
Studiul dihibrizilor (incrucisarea hibrizilor pentru
doua trasaturi discontinue: ex. planta inalta si cu
boabe netede X planta pitica si cu boabe
zbarcite)
In F1: toate plantele hibride exprima trasaturile
dominante
In F2: trasaturile dominante apar in acelasi raport
de 3:1 fata de cele recesive
Tot in F2: Faptul ca o planta este inalta nu
inseamna ca ea va avea obligatoriu boabe
netede => prezenta unei anumite trasaturi
dominante nu constrange aparitia unei alte
trasaturi dominante (ele sunt independente)

 Raportul fenotipic de
9:3:3:1 in F2 demonstreaza
ca gametii prezinta o
segregare independenta a
factorilor ereditari pentru
doua perechi de trasaturi

 Trasatura/boala mendeliana =
trasatura/boala monogenica = produsul
unei singure gene care se transmite
ereditar conform legilor lui Mendel
O trasatura mendeliana permite
categorizarea indivizilor in doua grupuri
discrete: cei care prezinta o acea
trasatura si cei care nu (fara categorii
intermediare)

Exemple incorecte de trasaturi

mendeliene
Anterior considerate trasaturi
mendeliene, dar studiile nu sustin
acest lucru:
Barbia despicata (dominanta)
Creasta vaduvei (dominanta)

Vezi site-ul lui John McDonald Univ. Delaware: Mituri ale trasaturilor m
http://udel.edu/~mcdonald/mythintro.html

Exemplu trasaturi
mendeliene
Ceara umeda (dominanta)
vs uscata (recesiva)
Gena ABCC11 16q12
doua alele (dominanta si
recesiva) -> diferenta de 1
nucleotida => diferenta
de 1 aminoacid: Glicina vs
Arginina

Exemplu trasaturi
mendeliene
Albinism oculocutanat tipul 1
1/17.000
Par alb, piele pala, iris culoare
deschisa
Defect al metabolismului melaninei
(absenta pigmentului in piele si ochi)
protectie scazuta la raze ultraviolete

gena TYR 11q14 sintetizeaza

tirozinaza (enzima esentiala pentru
productia melaninei)
exista >100 mutatii care produc
defecte ale genei TYR
Transmitere mendeliana recesiva

Boala Huntington
Boala neurodegenerativa grava
Se manifesta de regula dupa varsta de 40 de ani prin
deteriorarea coordonarii motorii si deteriorare cognitiva
debut: schimbari in personalitate, neindemanari,
probleme de concentrare/planificare, deficite mnezice
caracteristica: miscari involuntare, bruste, neregulate
ale membrelor sau ale trunchiului (coree)

prevalenta 5-10/100.000
Cauze genetice: defect al genei HTT care codifica
proteina Huntingtina 4p16
defectul: repetitia secventei CAG >36 de ori => forma
alterata a Huntingtinei -> degenerarea selectiva a
neuronilor

Boala
Huntington
Degenerarea
ganglionilor bazali
(rol in controlul
comportamentelor),
degenerarea
cortexului,
hipocampului si
cerebelului

Transmitere
autozomal
dominanta
Prezenta unei singure alele
defecte este suficienta
pentru aparitia bolii (alela
defecta domina alela
normala)
Cand unul din parinti este
afectat, exista 50% sanse ca
si copilul sau sa fie afectat
Atentie! Riscul de 50% este
prezent la fiecare sarcina
Mutatia poate fi transmisa
de oricare dintre parinti (nu
conteaza sexul parintelui
afectat)
Mostenirea se poate face de
la un singur parinte spre
deosebire de bolile cu
transmitere recesiva

Transmitere
autozomal
dominanta
Analiza unui
pedigree
(ideal)
si femeile, si
barbatii sunt
afectati ->
transmitere
autozomala
Un individ
afectat are
intotdeauna un
parinte afectat
-> transmitere
dominanta
Boala nu sare
nicio generatie

Transmitere
autozomal
dominanta
Alte exemple de
boli:
Neurofibromatoza-1
Sindromul HayWells
Sindromul Larsen

Fenilcetonuria
(PKU)
Boala monogenetica (transmitere mendeliana) autozomal
recesiva
Copii normali la nastere, apoi incepand cu primul an de viata:

Miros de mucegai piele, urina, transpiratie

postura anormala, comportamente anormale
crize de epilepsie
piele depigmentata, eczeme
iritabilitate, hiperactivitate
retard mental

afecteaza 1/16.000 oameni

(dar 1/50 oameni sunt purtatori ai unei mutatii PKU)

Cauze genetice: prezenta a doua alele defecte ale genei care

codifica enzima PAH (fenilalanilhidroxilaza) 12q22-24
PAH transforma fenilalanina in tirozina
in PKU se creeaza un blocaj metabolic (acumulare de fenilalanina
si acid fenilpiruvic; reducerea tirozinei) -> lezarea sistemului
nervos

Fenilcetonuria
(PKU)
- importanta identificarii si
a interventiei timpurii
Testarea PKU la 2-7 dupa nastere masurarea
nivelului de fenilalanina din sange
Tratament: controlul alimentatiei -> scop:
reducerea nivelului de fenilalanina din
organism
reducerea drastica a cantitatii de proteine din dieta
evitarea alimentelor precum: carne, oua, nuci,
lactate, legume

Respectarea tratamentului -> dezvoltare

neurocognitiva normala

Transmitere autozomal
recesiva
Un individ trebuie sa aiba doua alele
defecte pentru a fi afectat de PKU ->
boala se manifesta doar in forma
homozigota -> mostenirea se face
prin ambii parinti (spre deosebire de
bolile cu transmitere dominanta)
Cand un individ are o singura alela defecta -> nu este
afectat, dar este purtator
Doar cand ambii parinti sunt purtatori exista riscul (25%)
ca PKU sa afecteze copilul lor Atentie! Riscul de 25% este
prezent la fiecare sarcina
Cand unul din parinti este afectat, copiii fie vor fi purtatori,
fie vor fi afectati
Mutatia poate fi transmisa de oricare dintre parinti (nu
conteaza sexul parintelui purtator/afectat)

Transmitere autozomal
recesiva
Analiza unui pedigree (ideal)
Si femeile si barbatii pot fi afectati -> transmitere autozomala
Boala apare in a treia generatie, primele doua nu sunt afectate
-> transmitere recesiva
Un individ afectat are intotdeauna ambii parinti purtatori ->
transmitere recesiva

Transmitere
autozomal recesiva
Alte exemple de
boli:
Siclemie
Boala Tay-Sachs
Fibroza chistica

Exceptii la legile lui Mendel

dominanta partiala sau codominanta

alele multiple
trasaturi poligenice
fenomenul de linkage
penetranta
pleiotropie
expresivitate