I

B
^
Oa

;
ID

'unu8al rJurJ JoIaJ eaJal5eounJal ur piueuodur

arEur ap ]so, e a+olJeJna rS alorretord ur rolausrue8ro rrJpJrlrselJ eareldalry
rs;or1o1ne) arirrlnu ap pdq rs (alorrerna rs alorrerord) rolaplar e
-'(;o4ora1aq
atezraeato ap 1nd4 :luns aJeJrJrselJ ap rualsrs rn+sa)e ale gzeqap alrrJalrJJ
rS
alorreJ
-'alerurue alueld,r8un;,a1spo.rd,(aJauou)
,rzplsy
-o.rd :rrnu8al rJurJ ur alarusrue?to ezeadnrB arecqrselJ ap
_
Intualsrs
'(4a sndn1 srua) - pdnl !,mqu sncnne - p.relals lso4ctu
snstn - unJq lnstn'.uutua) aso>I alsaunu as lnsareur :nlduraxa ap) guurl
l,rey
op plep eurrd BlrsoloJ 1so; e rS ,,u,rEurq ErnlEpuaruou,, ap eaJlunuap qns p]m
-sounJ alsa elseaJv 'pJlru pJalII nf, ezealou as atet ,mlads Ealrop p r5 areur ptal{ ro
ezealou as$ 1nua3 gluza.rdar punrd :alrrrlm pnop qp esndtuor
?qlq Eqruq ur
pJHlir4ps arlunuap o rs are lrelndod earnunuap p8wl ad ,rusrue8ro aJeJar{
'arelnr4red ara+JereJ el apraua8 aJapeJe) el ap
ptmuod aJeJ as aJqerualsrs a[uo8alec r4p eun-4w areolrniarn raun EaJeJppJrrI
D+a a a 4a p ua a' a p rua{qn s, lnutp n qn s, a sa qn s, u sa p a i dn s
7c
'amqpSuanulqns:al.etpaurJalrn alaun rs g lod aJqerualsrs nro8ale; a+saJe aJlul
,.:aumuoJ aJalJeJeJ nr ap.rnlg8uaJDur alsauna.r arn, arrrrlrinl,
ap alelrun aJeur reru eal alsa lnutar Jer'aJeoleueurase aJa+JeJeJ nJ aselJ aunru
rEur apnpur urnlptuaDur launtuoJ aJalJeJef, nJ aselJ allnlu reru pzeadnrS
1nu
-rpro rer'alrpnrur r.rnua8 apurrdm uIIurpJ 1a1a a4u alerdorde aueoJ aJalJeJeJ r.l)
rnads allnru retu apurrdrn pua8 lgpray rserurn puep ,esrcrucqlod as rs runuror
rsorup,4s urp aralseu ner aJeJ aJeoleueruase rJrlsrJalJeJeJ n;l rzrlrpur apurrdn:
rs rolaursrue8ro rorryry eareJrJrselJ u!pzeqap ealelrun plurzardar e1cad5
a.
,aqrwal,lnurpn ,asup ,atnqu7uanut ,lnu\at
$
:(tuoxo\)
Tnua?
,'unads
ntlau.talsrs llto&apt allntu Ieur uJ ezearpeJur as arusruesJo ap aladnr3
_
'ar(uouoxBl nPS
P)rlEualsrs alsarunu as Jolareolrniarn earerrJrselJ no ednco as areJ eiutt+s
t

a^lpnporlu! lunlloN'

rA

L' L'

llunl ealP]tsra^lo '['L

le-Xl e esel)I

ML

ML

{
Procariote

Eucariote

. unicelulare
. ufli- gi pluricelulare
. fdri nucleu; au un nucleoid lipsit . nucleu cu membrani nucleard cu
de membrani
pori
.lipsi organite celulare (cu exceplia . prezente organite celulare
. diviziune complexd (mitozd sau
ribozomilor)
. diviziune directd
meiozd)
. un singur regn - monere
.4 regnuri: protiste, fungi, plante,
animale

Caracterr
Y. Monerele
. Sunt rispl
. Pot fi solit
i-. Au perete
. Au dimen

'.Potfiimol
.. La majorit;

nefavorab
conjugare
transferat r
(se noteaz,

) Virusurile

Caractere generale

\irusurile

sunt particule cu organizare rudimentard, situate la limita dintre

materia vie qi cea nevie. Ele nu au un metabolism propriu qi sunt multiplicate
numai in celula-gazdd,pe care o paraziteazd.*

#Clasificarea virusurilor se face dupi mai multe criterii:

1. dupd tipul de acid nucleic: adenovirusuri (confin ADN) gi ribovirusuri
(confin ARN);
2. dupd substrat (exemplu, virusul rabic care atacd celulele nervoase);
3. dupd organismul parazitat: virusuri vegetale, animale, umane.

Structura
Din punct de vedere chimic, airusurile sunt alcdtuite din proteine qi acizi
nucleici (ADN sau ARN). Proteinele constituie un invelig proteic numit capsidd,
format din capsomere.
- Virusurile se prezintd sub trei stdri:
- airusul infec[ios matur (airion) care reptezinti unitatea morfofunclionald a
virusurilor;

- airusul aegetatia care este virionul fird capsid4 multiplicat in celula-gazdd;

- prouirusul care este virusul decapsidat integrati:r cromozomul celulei-gazdi.
Ci

t-

li

Bolile produse de virusuri se numesc uiroze.*"

Exemple de viroze la om:gripa (guturaiul), furbarea, variola, varicela, oreionul, hepatita vira16. O virozd foarte periculoasd la om este SIDAprodusd de
virusul HIV (Human lmmunodeficienry Virus). Acesta ataci sistemul de apdrare
(imun) al organismului. Boala este letald. Ea se transmite, ir special, prin contact
sexual gi prin transfuzii.

Clasificar
: Procarioteie
gi alge albastrr

r Bacterii

Bacteriile p
uqolile sau f'la
sunt autotrofe
fotosintetizant

de azotcare s i
@acilul f6nulur
tlhmt tetnni).\-i
generatie),"

lmportan

Procariotele
riei in naturi (t
male gi produc
pneumonia, fu
Unele bacter
f[cAnd posibila

7
L

UJ

Oa

:
UI

14rrcraunu ropiuauoduror EaraJreolurar ppqrsod pugJpJ

'uolpunduroJsap luns nes rolaluaurye eaJEJalIe tnpotd aq{otdrs ruapeq alaun
'1nsllgrs'erragip'ezolncunrny'erutlrunaud
'1nsoue1a1 'ezolnJJaqnl:ruo el alduaxg .azouapaqa+runu rloq onpo.rd rB aptu

/rcpde

earernda

151os

altzetedluns al1nl tr{(a.reolelqrr}ru alrrra}f,Bq) ernleu ur rarr

-aleu FIInJTIJ u1+ueyodrul IoJ un ne prrapeqna proads ur ,a1a1orreror4
-1rre IS a1ue1d

'ruo

e1

giueyodrul

o
N
o

farierauaB
'uru 97 errn) areru aUEoJ a+sa rrra+Jeq eI areJrldqlnru ap ezalrTr-.-(tuo4al untp
-ttlsol) -mlrrsoue+at InIDeq) aQo.raeue lLms alal1e !@ryqqns snlprag -mlrrlre! 1nTDeq)
o

aq6rJe Juns rualJeq alaun/tolaseoutun8al al4plrzopou tn rsasp8 as aJeJ +oze ap

areoJexrtr aluorqrurs rrJapeq 1(rrrndrnd auaSoruon apr.rapeq) aluez4a+ursolo,
rS (p1oze nes InJIns ezeaxq alef, alrrJal)eq) aluezqalursouaqJ aJoJlolne +uns

tet'(alrzeted nes alqordes) a;orloralaq luns

rJ

ea1elr.ro[e141

peluof, u.ud 1epr

arergde ap Tmualr

ap psnpo.rd561
-aro'e1a:rre-r 'e1c

'ppze8-raplar p,;
lgpze8-ep1al ur:
e

ppuoriotm4ol:t

'pptsdw ]rtunu

rzne

rS

]F

auralo:.i

.ffi1a8Dij nes afi{o-uri

1od ayg 'aurroJ allraJlp ne (rr,ralceqna rS alrurnu) esgz-n;.rdo.rd

e;ruelreg

'aLrPut
1(aseo-rrau a

lUaDEg o

unsu,roqu ri
(utapu qouan) lzta r'-atlsuqlE a81u
aptnpuqa7ltu) IIJalreq :ur e)qrself, as alaloueJorcl..i
'

(axz-rutdotd alunpuq

fi

ere)s!sel)
'(g ezealou as)
ptrusa1dal\aurnu as rS uer.rapeq ImuozoruorJ ap luapuadapur alsa leraJSuEJ+
r4aua8 1nlurralel1tr'(pyr1pul rop a4ur J4aua8 pualeru ap qumrrs) a.re8nfuor
ap Inuauoua; rS ea;gde aleod'giualsrzar ap rrods ezea:urtol alrqeJo^erau
rrirpuoc uI'FlDaJIp aunrzrlrp u.rd lenxase aJeJ as earrilnurur ,eale1rroferu e1 .:.

lropla8eg

nes rolrlr) 1nro1n[e nr eseldap lod as nes alrqorul g ]od...

1(rltu gg1- dul f) alerren aueoJ runrsualurp ng o
lsnJnur nes elnsdeJ o ap lr.radore rJoaun ,pI3I.r JeInIaJ alarad nV . )
lapruolor nes aJelrlos IJ +od.
laprpaur aleo+ uI'rn1n1uerup4 eiep.rdns p+eol ad alrpugdspr ]ung o
lalorrerord aursrue8ro +uns alaJauotr\l . y,

rS

alerqdqptu ltrn
a4ulp elrtrq el a:

al!rnsru!.l[

1e

elereuao aral)ere)
(etauoyrl) elogerord lnu6au

'a1ue1d

nBS pzolrtu) p
arP[nI

ru Prealrnu eu

ML

Bacteriile care produc fermentafii alcoolice (Pseudomonas oeruginosa), acido-lactice (Streptococcus lactis), acetice (Acetobacter pasteurianum) s;rTrrf utilizate la

fabricarea unor produse alimentare $i a conservelor. Bacteria Escherichia coli

(colibacilul) este folosit6 in biotehnologiile moderne de oblinere a interferonului, a unor hormoni, in extragerea zdcdmintelor de !i!ei etc.

- inmulqirea

st

conjugare, ori pr
gi indivizi cu gal

germineazi gi p

o Euglene

) Regnul Protista
Caractere generale
*. Constituie un grup heterogery care populeaz6,,inspecial, mediul

acvatic.

Unele protiste trdiesc in mediul umed sau in corpul plantelor gi animalelor.

" Sunt organisme eucariote, unicelulare sau pluricelulare, soLitare sau coloniale.
. Ele au nutrilie autotrofd sau heterotrofd (saprofitd sau patazitd).
. Locomotia se realizeazd. cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor, cililor.
. tnmullirea este asexuatd qi sexuat6. *

1 Sunt organisr
Prezintl,1.-21
culoare rogie, cu
Sunt unicelu
confin pigmenli
La lumind se
Substanfele I
Produsele de
Se inmulfesc

Clasificare
{Criteriul de clasificare il constituie modul

de nutrifie. Astfel sunt:

. protiste autotrofe asemdndtoare plantelor (algele qi euglenele);
. protiste heterotrofe asemdndtoare animalelor (sarcodine, zoomastigine,

ciliofore gi sporozoare);
. protiste asemdndtoare fungilor (oomicete gi mixomicete),r
o Alge

- Reprezintd un grup diversificatin

brune) qi algele aurii (diatomeele).Majoritatea trdiesc libere (Chlorella);altele sunt fixate (Fucus).lJnele alge formeazd colonii (Voloox aureus),'
* Algele verzi tr6iesc in apele dulci sau salmastre, pe soluri sau in locuri umede;
cele brune triiesc inzonalitoral5 a mirilor qi oceanelor; cele roqii se intAlnesc,
de obicei, la adAncimi mari, in apele marine gi oceanice din zonele calde.
Au talul unicelular imobil (verzeala-zidurilor - Pl eurococcus) sau mobil (Chlamydomonas care este biflagelatd). Talul poate fi pluricelular neramificat (m[tasea-broagte i - Spirogyra) sau ramificat (lAna-broaqt ei - ChladophorQf la algele
brune apare o diferenfiere a talului.
- Toate algele sunt autotrofe; la algele verzi predomind pigmentul verde, la
algele brune cel brun, iar la algele roqii - pigmentul rogu.*
qi

(^n

F-

care intrd algele propriu-zise (verzi, roqii

Sporozoare

Suntendopa
(larve de albine'
la iepuri 9i pisi
Datoritd vieli
miqcare qi vacu,
in ciclul lor e
denumirea de s1
- Se inmullesc

lmportan'

* Protistele ase
citori de substar
vegetald afitopl
bazd. ale zooplar

Dintre protis
de celulozd), in
agriculturd ca i
Multe protis

7
6
I

'trro el

rS

apurue

w
U

Oa

;
o
N
o

ur nes (rnpuro;q

e1 a,te.r8

qoq puef,npotd'aprzered luns alsrlord alFIAtr

'alururp$gr8ur er ernllncrr8e

mppor ea.ra8e4xa) eJrlnaJeruJeJ erJlsnpur ur '(pzoplar ap

1eo1pu lntniuoc puezre) raqrgq earerlrqeJ el a+lsolo, tLrns a1a31e 'alsqord a4qCI

e1 'ap.ra-r

ln]uau

rS

mlnuopualdooz aV gze q
-',tn1nuopualdoql{e

rolapurue areoleueruase alal

gpla8an
eseuorqurp eluepodrur eluauodtuof, o alnlqsuot rS ecrue8ro piuelsqns ap rJolpJ
-npord luns Jrlelf,e Inrpaur rr JsarpJl aret 'ro1alue1d areolpugtuase alalsqoJd ap aluauodruoJ luns

,olelsllord eiu elrod

ur I

a1a31e e1 fltrtt-:n;;

-elpru) lefrrrure-r;
-altD) [rqour ns
'appr slsutrz
')sau[g]uJ a5 IliL1lapaurn urr--tol u]: l

'riarue8 ur.rd lenxas rS aumzrzrrp urrd lenxase rsailntuur ag

'(aat,tu1aruMruporusokl-ralreleujnrporuseld :nlduraxa) areozo.rods ap Earnunuap

-ro; a8p alau-') "

apun ap 'uralxa 1nrpatu ur piualsrzar ap rrods ezeal;l'ro! Aqnlola Jol InlJrD uI

urrd are; as eaJrupJH\alrlJeJluoJ alonJel rS a,recSnu
,,;ariqrosqe
ap alrue8ro ne nu !1e;ggdurs alsa mlnd;oJ erryJruls ,alrzetedrriarrr pluoleq

ttSo; 'rzra-r I a=rz-r

illlili

'!a

'aurSqsetuooz'a

or'aur^o q er ara z ors a qe o, r, J,,'JJ; fr"rffi ,ff JfeTX,i

alerqaualau rS (ruo 'rrpsgd 'r.rndar 'aurnoq) aleJqapal elayzercdopua luns

arazor prrr

1(aleuail

elPozolods.

:luns IaI]

1* 'epurpnlr8uol eparrp aunrzrlrp urrd Jenxase rsaipuur ag

'ppespd pIonJEA o-rlurrd aleuru{a luns arieprursezap ap alasnpoJd
'mlndror eie;e.rdns eleol ad ezourso ur;d punrled areolrue.rq alaiuelsqng

'rof.rlp'rolat{

'ayzetedluns alaug 'JoJloJalaq - f,rraun+W eI

Jorlolne JSaupJq as punxnl e-I
,tztat rfuaru8rd uriuor
'ezalursoloJ uI
IoJ nJ runJq rS ruaqp8
aJE) rJololeruorc rSo.rarunu rS IeJlua) 'aJeru nalJnu un nJ ,arelnlarrun lung
,arSo.r aJeolnJ
'pururnl ards rnlnpr^lpul eaJeluarJo uI
IoJ nJ
ap'aw84s pge as rnlnla8eg ezeqellariotuotol uI IoJ nr qa8eg Z-Iglu:retd
'loJrJoqJe padse nr'apruo1oc.re.r relr1os'aJqeme ,ralrqo ap ,arusrueBJo +rrns

auat6nl.

'(plrzprp(
'aPruolol nesarq
'.rolapumre rS roi;
'f,4e,\fP Inrpau"l

elsllord lnu6
',rl

'r"rods ap JoleJnpord usrue8Jo nou un

arnpord

ezeaurrura8
a.rec'(1n1o8rz) po p+lnzar arepunral wt4'Q,n{soo) gauray riarue8 nc rzrzrrpur rS
(tztozotalua) rlmseru riarue8 nr rzrlrpur ep JoA arec rrodsooz:u:'tdrro'are8nfuor
rS

urrd lenxas nes (snccocoma1rl) aunrzrlrp urrd lenxase aJe, as ea.rrilnruul-

-oJarJalrn P a.raui

tlos atlpual;_'tr ?L

el a+ezrlqn luns
-Jel-oprf P '(1\-r.*i

ML

) Regnul Fungi (Ciuperci)

Caractere generale

* Ciupercile constituie o grupd de organisme

foarte heterogend.
Sunt rispAndite pe toatd suprafala Globului, fiind prezente in sol sau ir
organisme vii sau moarte. Unele tr[iescin simbiozd cu algele, alcdtuind lichenii,
sau cu rdddcinile plantelor superioare, alcdtuind micorizele.
Sunt eucariote, unicelulare sau pluricelulare, unele microscopice, altele macroscopice.
Corpul este un tal alcdtuit din celule multinucleate numite hife, care formeazi
rn miceliu.
Prezintd un perete celular de naturh chitinoasd qi, foarte ra4 de naturi celulozicd. h5itgp1gq_ryd existi glicogen gi picdturi de ulei.
Nu au pigmenfi asimilatori) ca urmare, nutrilia este heterotrofd, saprofitd
(la majoritatea) sau parazitd.
Asexuat se inmulfesc prin por,tiuni de micelii sau spori, iar sexuaf prin gamefi.

i:

? "";tliidlr'Sl

l:=::rn1a de pili
- -:: a.temanta
-::.ele t'azidic

-:--:ulur - P:,;'
,'1i;rji-:1.
- .. *;-i-.
n,'

j:

^l

li-r{d'f-f:.4-

lmportanli
-

1.1:'.-ritatea ci

-- :- ts:-.iemeie c
-;=le ouP,:rc

*,.

-i

>a'i subsia;-':

\.I':lte dinrre

Clasificare

- Ciupercile sunt clasificate in 4 clase: arhimicete, zigomicete, ascomicete gi

bazidiomicete.*

Caractere
\ t-- - -'^:;
',-:----:U-r.

r Ascomicete
* Ciuperci cu miceliu septaf dezvoltat, format din hife pluricelulare ramificate.-Formele primitive sunt unicelulare, dar celulele pot rimAne legate intre ele
(drojdia de bere - Saccharomyces cereaisine qi ceade vin - Saccharomyces ellipsoideus.

* inmulgirea se face asexuat prin spori gi sexuat prin oogamie.

t).

Gamefii se formeazdin ascogon (organul femeiesc) gi anteridie (organulbdrbXtesc). Fecundatia

are loc in ascd. Celu1a-ou (zigotul) diploid5, prin diviziuni repetate, formeazl.
2, 4, 8 ascospori haploizi..{sgpmicetqle sq4t saprofite (mucegaiul verde-albdstrui*Penicilliumnotatum)
qag- p71az,i!e (cornul-secarei - Clazticeps purpurea); unele specii sunt comestibile
(sbArciogul - Mor chella aesculenta).

- ---i:r:
:------

- --:*--

- ^;-

'-

ffi

10

Corpu-

:'-.-;!r

:-

--

-!.

..----r-

---:-.:
-1- -- -j
'-i.
-:::.-:e:g de
c.1=-

i-.-,3L*,-v;--a

l-:

-;

-: --

_ _ _cLy-.:;

il!L

r r,----:-l
' --L--

:-:--

..

---Lr

-:-i-:..

-E---;

Sunt ciuperci superioare care au un miceliu septaf ramificaf bine dezvoltat,

pluricelular. Sporii sunt plasafi inbazidii (celuie sporogene de formi cilindricd)

F-"-'.

-:a---E-Ll.
\ /-- - -L;;Ll :*-.--.

o Bazidiomicete

-iri'

::':- :- a] Subs:a:

t-

sr

-,,n1

:-:
!+-i!-!-L
_--'r
-

i-:

r
tt
\J
\J

Oa

;
o
N
o

lareo6rzunry 'eirurd1ru 'tztoztt uI lefuaraJlp e-s pdror :

:+eJSn ap eiem el areldepe ap rou aJaJJeJe)y
'tzJal a8p alaun eI eJ areru lseldorop un pge as plnlar u! 1(aprazr g31e o nJ puprueas) raruauolotdeiuazatdlrade prpaturalur uud erfepunJal *

irlrqou rztozota+[e luie;aua8 ap eiueuralp luoSorods nr rnln1e] eiuazard *

:apJal g31e ap aJalJeJeJ\
']ef,sn ap eier,r. el u.rgldepe
aleJo+ep 'rou a;a1;erer 161gr 'ap;al g8p ap aJapereD lgle plulzald rrqrSn1A1
(rzrozrt) alr8unp'nnu
-'
areo6rrr; Joun InJo+n[e nr 1e.r1sqns ap ezeaxrJ as aJeJ Ie+ un alsa pdro3 'azunt!
rS gurdp+ /purJpppr :alerelape arrqela8a,t aueS.ro ap rirsdy luns uqr6nllq
'ezoruso uud - acrue8ro
nes aleJaurru'alaiuelsqns rer 'aIzryIp urrd plnelr edy'rolaiuelsqns p rS rade
1ry.rodsue.4 nrluad alezqer;ads rrnlnsai pueleau relnrsene a1ue1d luns rEl -'aseorqlun rS apaun alrrrDol pugpdod'rnlnlugurpd eie;erdns
e1eol ad rirpugdsp; luns rg '+ersn ap rzral a1ue1d ayarur;d luns rrgc6nyq

(g:i-rp'ir": i --, ::
']pllL-r-\.z?: f'-L: ::

allqqsa::_l --r:i
(ttn4t';t:,

":.

:..

1--' ....

pZPOtILit-ri ::-ir---:

eriepun-r-: -!;::'
-JO-J aS ri::'*-::
:-osdt11: .-'-- ::.- -'-:*-

ala

,-

arlu a::-i";- r:

-,'alelqn-rr": i--t-. -:

aleraua6 alal)eJe)
rS

alarrtuc-'>;?

;::.

(a1go;.rg) !r{>6nW
aluPld Inu6au

'riaureS'-r:

'apqqsaluoJ luns arrgpd nc aprradnrJ arlurp aIFIAI

'(uatndtnd sdauaalS - raleJas-lnuJoo) etnro8ra - arqnareur.re; aiuelsqns nes (tunq
-apu rurulfirza.i') etrmcruad - JJqorquue ap areo+grnpord luiis nradiiii SiJlin'PJnleu urp alaua+srsoJa uI
-rrolpunduoJsap rledrcurrd arn+qsuoJ aJelnlaJrun ropc.radnn ealelrro[e7,q -

eiuelrodurl

'(suqsaduac upqlascl - re8apq ap

ecradnrr) alrplpd rn aprradnp 'nldr.uaxa ap'aq1{otdos }uns alaryV '@1pfiaw o&apqsn

- mlnqrunrod-alaunrcpl)

ro1a1ue1d'irunopj iE (xutrua8 alun)ncl

- rnpgrS-eu
-rBnr) a1ue1d e1 apur8nr puecnpoid 'aia&o+td wns alarnuolpqeq, alaufi
* 'pplold1p eze! eutnopa.rd rrieraua8 ap eiueuralle uI 'ar;gpd ap puroJ are
easape aler 'arlela8aa rnlndroJ E eJeorJa;ur ealred ad alenlrs appwq ad nes

: : :-''.'t

Pigordps
-nlatr PrnlPu ap

ezalluoi a:el
-oJJPrU a1a:rc

::.

,'-:.,

a::j,-

t'
'rruatl:q pur-j?:-"
uI nes Ios ur l:'*f:
'puaS,:.

(pradnrl) ;6un

ML

* in alternanla

* organele sexuale sunt pluricelulare;

- anteridiile
-

qi arhegonul sunt protejate de un perete;

in partea centrali a tulpinifei se gdsesc celule alungite cu rol conducdtor;
generafia sporofitic[ este redusd, reprezentati de sporogory iar cea gametofitici este reprezentat[ de planta insdgi;

- inmullirea vegetativd este

rard,; ea se face prin grupe de celule (propagule)

care dau naqtere la noi plante;
-inmulfirea sexuatd se realizeazi prin unirea anterozoizilor, mici gi biflagelafi, ctt oosferele, mari gi imobile.

Clasificare
- Briofitele sunt grupate in doud clase: muqchi hepatici

qi

mugchi frunzogi.*

Mu5hihepatici
ales in pddurile montane, pe locuri
umede qi umbrite (lAngi izvoare gi mlagtini). Reprezentant: fierea-pimAntului
(M ar c anti a p oly morph n).
Mugchifrunzogi

Sunt muqchi mai evoluati, avAnd corpul diferentiat inrizoizi, tulpinild qi

frunzigoare. Sporogonul poate h terminal, agezat la vArful tulpinilei (muqchiul de pdm6nt Polytrichum commune) saulateral (muqchiul de fAntAni - Fontinalis).

lmportanli

Mugchii micqoreazd acfiunea de eroziune a solului prin relinerea apei gi,

impreuni cu lichenii, ingroaqi pdtura de sol de pe roca-mamd.
Mugchiul de turbd (Sphagnum) formeazi prin carbonificarea pdrfii inferioare de sub nivelul apei turba folositd drept combustibil, ingrdqimAntin agriculturd etc.'j

Ferigi (Pteridofite)

*-

<rr
E

:s
rs

Mffi

12

T-

- Ferigile sunt primele plante superioare al cdror corp,

din organe vegetative adevirate.

Sunt incadra

< licopodiate
- plante erba
Reprezentan
Equisetate

- plante rdsp
- plante erba
Reprezentan

- majoritatea

frunzele su
r[sucite in
- sPorangii s
Reprezentan

lmportan!

Aparilia ferig
rioare, mai ales
Ferigile fosil
Ferigile actu;
mifug; sporii de
bogatd in siliciu

Multe dintre

Caractere

Sunt plante t

Caractere generale
(4

Clasificare

Filicate (ferigi

* Sunt mugchi inferiori, rispAndili mai

este redus la pro

numit cornn,

este

alcdfuit

"

La ferigi apar cele mai simple vase conducitoare lemnoase (traheide) qi liberiene, de unde qi denumirea de criptogal4e aasculare. Traheidele au peretii lignificafi, avAnd gi rol de sustinere a plantei, gi reprezinta un caracter de adaptare la
j
viata de uscat.

- Gimnosperrr
simAnldnumite
terestrd.
- Sunt plante I

din traheide car

concentric. in rr
lemn gi spre ext

r
ET
I

o
oa

*'JaqII rorralxa aJds rs utual

aJnpord JorJalur aJds aJEJ 'lruqwn pge as Jolalnf,rJsey 1nco1[nu uI 'JrJ]uaJuoJ
asndsrp aseouual-oJaqrl alnJrose, ezearuJo1 Jaqr1 ap rJnlp1e alef, apraqer] ulp
lueuruopard leruro; alsa Inurual '(qSnqre rS rroqre) aseouural a1ue1d ]uns -

-aqll

eferrr el rr;pldepe eareurrn alsa raiurtuas erirredy-r3lgoleurrads a+runu piugurps

+lnlctF

'PJlsaJa]

no'ro1a1ue1d''4"Pffi

,D

el aJela?::

:: ::-

-,4------.-----.
-tLl-OLl
.*:-:{-

ii r: -i-z r-}:

"rJf.!0_-

LTtri*:f"r,"ffi'ii#T?ri,"*i:,#,?

aleraua6 arapere)

(argoptJau

euradsouru!D
'alrleJoJap a1ue1d eJ p^rllnJ as r8rra; arlurp allnntr
'Jla rola1elaru eaJrnrlsnl el plrsoloJ alsa'nnqrs ur ele3oq
'rnlnpr-epeoc ap eSnuac lar8rnplaru ur riezrlln Juns pintrpad ap n.rods 18ryrut
-JaA alsa ImuozrJ alaun el :esnpal pJnuouoJa piuegodur ne apnlJe ap8rrag
'(lnlper+ue 'el1nq) r.rorradns unqrpr ap alalururprez +ep ne apsoJ ap8rrag
'aJaJnpuoJ ap Jolasel raiuazard p+rJolep sa1e rcru'aJeou
-adns a1a1ue1d ards erinlona ur plue+rodur pdep o JeJJeru e rop8r.ra; eriuedy

piuelrodurl

-u8e ul:
-Ira+rl

.--:e::-i.

'rS rade

=l

-:

---:

- +Lrsu]qu a,

'(saa-w{ xnldofrtq) Eunruo) e8rral :riueluazardag

'tolaz:ntl
Insop ad easape rdu 1ar rsndsrp luns rr8uerods "t

1e1e.uds uJ alrJnspJ

luns aJaurl alat '.riezrnlp Iqol rSoratunu no 'alelorfad lteut ]uns alazunJj
laseouual rrcads rS luns arrdo.rl e1 laaceqra a1ue1d luns ealelrJofeu

*
-

rnlnluEri;?:-:::l _
rJtrol ad a;::*- -

(asgz-nudord ;6;ra;) alel;1;1

tu

lrn1nler-epeor riueluaza.rdag
'alelnf,rue 1uld1n+ nr aaf,eqra a1ue1d lapaun aiauey rS aseodrsru rJnuara+ ad alrpugdspr a1ue1d '

(a sua a

wnq a sm b g)

.*'rSoztm.r; rqtsnr-u

alelas!nbI
'

(runqu aa

nes einlrpad riueluazardag

'rztar luauetu.rad 'aaleqra a1ue1d -

w ru p o d o ili1)11nroSrpp.rq

t''

alerpodor!'l

*'aqan11{rE aryqasmba 'arytpodonl:aselr 0 ur a}erperul }ung

are)g!sel)
..

-eUIq IS L1r-Lu ----::

'alaueoSoaqre

rS alrprJalue ppeod arct'laqotd el snpal alsa

elueld)
FigolatueS.rer '(rSpsug
fqgorods Fuluop nieraua8 ap eiueu.ralp uI *

(aln?udot,;t

a'r.l:r

-atue8 ear rer .uc,::

1rolernpuo--r IL1l:i-a

ML

Frunzele aciculare sau solzoase (rar l[!ite) prezinta nen-uri ;i canale rezinifere (cu r5qin[).
F Gimnospermele suntprimele plante cu flori. Florile sunt lipsite de inr-eliguri
florale; ele nu au ovar, stil qi stigmat. Ele sunt unisexuat monoice (cAnd sunt pe
acelaqi individ) sau dioice (cAnd se gdsesc pe indivizi diferi$). Polenizarca se face
prin vAnt polenul ajungAnd direct pe ovul.
Reproducerea este numai sexuati. Fecundafia este simpli, rezuttAnd sim6nla
cu mai multe cotiledoane.X
Gimnospermele sunt plante cu seminle neinchise in fruct.

Clasificare

Gimnospermele

se

impartin mai multe grupe:

cicadale, ginkgoale qi conifere.*

pe acelagi individ) rdspAndite pe tot

Globul, mai ales i:r regiunile de munte ale zonei temperate; deoarece prezintd canale rezinifere bogate in rigini poartd gi numele de rdginoase;
- florile sunt grupate in conuri bdrbiteqti (fiecare reprezintd o floare unisexuati) gi conuri femeieqti (care reprezintd o inflorescente). O floare
blrbdteasci este formatd dintr-un ax longitudinal pe care sunt agezate in
spiral5 numerogi solzi, avdndpe falainferioari doi saci cu polen. O floare
femeiascd este alcdtuiti dintr-un ax pe care sunt agezati mai mulfi solzi
carpelari av6nd labazddoui ovule;

- plante lemnoase monoice (florile sunt

,\.
Reprezentonlil

molid

(Picea abies),

pin (Pinus sylaestris),brad (Abies alba), pin

alb (Pinus strobus), zadd (Larix decidua), tisd (Taxus baccata),

ienupir

(Juniperus

communis) tuia sau arborele-vielli (Thuja orientalis), jneapdn (Pinus montana),

arborele-m amut (Sequoia gigantea).

lmportongo
Y Gtnnospermele forrneazd.pXduri pe suprafefe tntinse, avAnd o mare

L.

#ffir

-Angiosperm,
mai variate con,
unele s-au read,
: Sunt plante t
Majoritatea s
ln structura l
in organizar,
pistilul, care furd
format din total
tatea carpelelor
Majoritatea
elementele flora
la care agezarea
- Polenizarea
inveliguri flora1
Fecundatia e
Aparifia fruc
gi le protejeaza

o Conifere

(.

Caractere

impor-

tanfd ecologic[ (influenteazd clima, umiditatea, calitatea aerului).

Lemnul prezintd importanfd industrialS, fiind folosit pentru construcfii, la
fabricarea mobilei, instrumentelor muzicale qi a altor obiecte; el constifuie materie primi pentru fabricarea celulozei. Din riqind se obfin terebentina, sacdzul,
fuqul, negrul de fum etG.Unele sunt plante decorative sau folosite in medicin[.
Gimnospermele fosile au stat labazaformdrii rezervelor de cdrbuni superiori.

Clasificart

Angiosperm
donate, in fund
Clasa

. embrion cu d
rol de hrinirr
. crlindru centr
cicule liberoaltemativ sat
. ifi)nzet cu ne

penati

. rddicini pivo
. florile alcituit
multe elemer

blu diferenti;

st
I

-{el

ia
;

3
o
N

PIoJoJ rs nrJ
uI }pdualaJlpau IeJoU Srlarrur .
g ap

nld4ptu

nes

aJatulJl IJo allmu IElu aIaJ ap IJoIJ

alelnJrJseJ'aurrlua.tpe rurJpppJ o
o

PIAI

-eJed aunlielJau n) rBaJluI ozurrt!

rrrJolrunau
asndsrp aseouual-oJaqll alnf, rJSe,
nJ Puldln] urp IeJluaJ nrpur{D

ploror rS nrJrIeJ uI +eduararlp nlq

-np Ierog Sqa,tul1a1uarua1a al1ntu
reru nES 9-, t4p a+InlPJle a{IrolJ o
aseoJnurpJ nes alueloltd rurcppg; .
pleuad
/azunJJ.
nps pleruled aunrierrrau nJ

'lnzetes 'ErrquaJaJ
-eul amlqflrol Ia:a
e1

'nicn4zuol n-rtu

'(mIua
-rodun aJprx o

pr-rE

DrJluaJuoJ nes AqeuJallE

o

1o; r6el
-aJe nf, 'uopaplor un rD lnuorJQua r

asndsrp aseouural-oJaqrl alnf, r)

-seJ nJ eurd1ru urp IeJluaf, nJpuI[IJ
arruPrr{ ap lor
nJ auEopallloJ Pnop I1J uoIJQuIo

'(uuuquow siluidr i.r

o

aleuopaulorlp ESUIJ

alEuopallloJouoru esEI)
'Inlnuolrqrua

'i"rouadns rulr,qrEl
'eurJrpartr u] allell

aueopalrloJ ap Inreurnu ap arilun; ur'aleuop

'alrloJouoru rS aleuopaltlorlp :asep pnop ug alednr8 ]uns alaruradsor8uy

snndtun[):gdnuar

lurd'(aq1a sarqy)pe.

1e

ere)g!sel)
'alelrror.radns ap JapEreJ luepodrur mu IaJ pluFardar pzeafa1o;d al rS
alaitmlas aprqJq aJJ rnlruelo eaJeurJoJsrre4 ulp lr-,ra,tord rnpqrnrl eriuedy
--'rrle^re Inrparu ap Pluapuadapul'Plqnp alsa eriepunrag
'Inln]ug^ IruolnfP n) aJeJ as earezlualod'asnpar alerou trnsqanul
nf, ala) e1'ateoqezrualod JolalJasur proln[e nJ sale mu aJEJ as eaJezrualod 'pprrds uI alsa eatezaSe aJeJ EI
aJeorJap eru.radsoue alaun JeJ aridatxa 1gr1pp atezale o nE aleJog alaluatuala
1(r.roqre el Jsaulglur as a+enxasrun) alrpoJJeruJaq luns JoIIJog ea1e1r.ro[ey1

tzyos rilnu reru rie;

aleog g'ua1od n: r

aleza$e luns aJE:

areog g '(piua:sa:
-run aJEoU o Plurza

'.asaou$u ap ala
-a.rd arareoap 1aler;
to+ ad alrpupdsEr (p

'ro1a1ad.ree ea1e1

rel tolautr-ue1s ealeltplol urp leuuo]

'liacotpua alsa IrDSetu.rolpchpoJdJr'iniTe3.6 ',Laaouraplnoo aprqJul arec 'lnplsrd
rS uncard 'alero1or IaJIqo ap 'aprog aprn6rlarrur rede iltolJ eatezrueS'ro t4
'alnJq rarras erielnJJrJ ezeaJnsn arer alaaqeJl rede rnlnuural eJnlJnrls uI

-Ilelol ulp leuuoJ

alsa UaJautS

1arua1 IaJ

*alqordes""li*'u'i;,1,;;;;:l:1;?,'iffi

;;il:i,l#:,Hi5:f#

')Ile^De Inrpau el +eidepeal ne-s alaun

tnqolD lot ad alrpugdspr'nlqsalal mlnlpaw ap giern ap rrirpuor alerrel Ierx
rolac aqeldepe 'B1ue1d alenlola rS alrpugdspJ retu alal +uns alaruradsorSrrv-

elerauaE aral)ere)

euJradso!6uv

ML

*'an{tuoc fi apoS4ud

'pn

eiueurps plru]lnzar'r
aJeJ as eareznralo4 '(

ad lrrns puVJ) af,rou(

rrn6laaur ap alrsdlll

-rzal aleueJ

rS

rrn*r:;

o Closa dicotiledonate

Familia rozacee
- plante ierboase, arbuqti gi arbori;
- fructe variate: drupe, achene, poame;
Reprezentanti: mdceg, frag, cdpgurt mer, pdr, cireq.

Familia papil:onacee (leguminoase)

- plante erbacee sau lemnoase;
- fructul este o pistaie (legumd);
Reprezentanti: mazdrea, fasolea, soia, lintea, trifoiul, lucerna, mdzdrichea,
mimoza, aiunele de pimAnt, salcAmul.

Iridacee: stA
Amarilidacr
Ciperacee:p

lmportanfi

tatea covArqitoa
gi al oxigenului

Ele constituir
Numeroase spe
tivd, medicinal;
industria lemnr

Familia asteracee (compozite)

- fructul este acheni;
Reprezentanfi: floarea-soarelui, salata, cicoarea, titdneasa, pelinul, mugefelu1, coada-goricelului, pdpddia, ochiul-boului, margareta, crizantema, dalia.

Familia crucifere
- plante erbacee, anuale sau perene;
- fructul este o silicv[;
Reprezentanti: varza, rapTfa, ridichea, mugtarul, traista-ciobanului, mic$uneaua.

Caractere

*Regnul anirr

celule diferentir
Prezinti forr
* Sunt animal,

Bepqoducert

segmenteazd, tr

Alte familii de dicotiledonate:

Ranunculace e : piciorul-co co gului, buj orul, sp dnzul, curpenul.
Umbelifere: morcovuf pdtrunjelul, pdstAmacul, 1elin4 miraruf leugteanul.
Lamiacee (labiate): urzica, salvia, busuiocuf levdnfic4 cimbrul, mighiranul.
Solanacee: cartoful, pdtldgeaua-roqie, ardeiul, futunul, pefunia.
Chenopodiacee: spanacuf sfecla de zal:rdr, loboda.
Fagacee: stejarul, fagul, castanul.

Metazoarele

(spongierii gi c
r-irmii lafi, apar
din diviziunea r
fac viermii lafi
pseudocelomat

Din cele trei

--

t Clasa monocotiledonate

UL

t-

Familia poacee (graminee)

- plante erbacee anuale sau perene;
- tulpina este un pai, cu noduri qi internoduri;
- fructul este o cariopsd;
Reprezentanfi: grAuf porumbul, otzttl, otezul, ovdzul, secara, sfuful, pirul,
coada-vulp 7i, hruta, trestia-de-zahdr, bambusul.

Alte familii de monocotiledonate:

ffiffi

16

Liliacee: ceapa, usfuroiuf laleaua, crinul, zamblla, vioreaua, lacrimioarele.

Metazoarele
:ilaterald.-

r Celenterate

Coroctere gen

- Sunt metazo
in ectoderm
musculare). Ectr
este format

din

Au un singu

r
IL
I

^:

*'leue-oJnq nrJrJrJo JnSurs un nv ..

'aie1npue18 rS a,r,rlsa8ip aplar urp ]eruroJ alsa
lnurrapopug a'J18ozau urd rurapopua ap le.redas alsa purrapopg '(areynsntu
'azrqrzuas 'areoletrz;n'aprlalrda) alezrpnads alnlal rsasp8 as ruJapopa uI
*'elaJqrun nes )es ap pruJoJ ur 'elerper arJJarurs nr 'aldurs aJeozelaur luns -

'ala-rEa:;:

--

'1n-r1d ;:-:.

:- ::

:a ;-;-.,

elotaue8 uol)DrD)

o
N
o

afElaluala)

auqarurc

* aJrluJaprJl alal

-'ppDl0rq

Jer 'p.tutpat aulau.ns elurzard aJnuJaprp alaJeozelahl

'mlnuorJqrua alaue8ro

rS

ayrrnlnsaj gzefiuanlrp as rrnleJls raJl aIaJ urc

'(aleuolaropnasd
aleuolaJe aleurrue) lnuolar a1$asdr1 aJeJ el rJrrpurlr) lS det rluJarl JeJ
aridacxg 'pwoiat- epraua8 ealelrlpJ rS plpzar mlnuJapozaureaunrzl^p qp
lauwtapt4 alaarua ]uns EalspJV 'lru.uaplzaw 'qetqs ealrarl p arede 'rie1 rrru"rr,r
nr puedarul'aotru.tapry aprutua r5arunu as ala l(ala1era1ua1at rS rrrar8uods)
Mfipopua A rutapoqca:e1nr1se8 ap Frpels ur ueureJ areorJaJur alareozelatr d
ap aiiipels urrd pugrirl'p2ebluaru8as
-'g1nr1se9'pFtselq'elnroiu
as-aier (p+o8p) nb-ra1n1ar eareiu"ro; rol puErr-e'plenxas alsa eaiatnpotdEg
*'(alrze.red alaun) aJorloralaq aleurue luns 'alrqorur luns JeJ a+Jeo; laJaqrT aruJoJ plurzaJd
* 'aue8.ro rS r.rnlnsai ur alerJose 'aleriuarapp aplaJ
nc (areozelaur) a;e1n1atr;n1d alorJeJna aursrue8ro apurrdnt 1eturue pu8ay*

'?:-l:::{:

rS

alerauaE aral)erP)

'puem6gLl :-:-.:
-::jEi;-

'1nuea16nai

..----

-n6rnu

i-

'rnlnue;t:-

'eIIep 'eurallrPzi_a
-a6ntu'1nur1ai .ese

(;eu;uy) P!leuluy InuEaU (

'rnlnutual ErJlsnpur
ur aluepodrur luns aloJrJoqJe ala) aJlurp allnw lelrlero)ap 'ppunrpaur 'pzrr1
-IJ+nu aleolel aJeur o pw^p 'ruo ap ale^rllrlJ rS alezqqn luns urads aseoJarunN
'aJlsara+ Jolaualsrsora ealeluoferu ulp r.rolprnpord rgednurrd arn]4suoJ alf
'rola;eolrnfarzr rarie.rrdsal JEsaJau eJnJeu ur rnlnua8rxo p rS
uoqreJ ap rnpprxolp 1rqInlJIJ Wlueuodrur IoJ nl'rariela8a.t e a.reolr6rerroJ ealel
-rrofeur'aturadsourur8 ap un1g1e'pzeaurro; alau;edsor8uy :piuzuod ru I
'ynsnrrded'1nzo8o t'ln8rrrdrd aacuradl3
'esrJJeu'lnlacorqB :aaJuprlrJuruv
'e1orpe13'lnueryoS 1n1aua[ug+s :aeJup]rl
:

'eatllr.rezetu'

Ellu

al

ML

Celenteratele fixate se numesc polipi, iar cele libere * meduzd.'

Sunt animale de prad5, capt6nd hrana cu ajutorul tentaculelor.
* Reproducerea sexuat[ se face prin game]i; sexele sunt, de obicei, separate;
din ou se dezvoltd o iarvd ciliat5. Frewent, se inmulfesc qi prin irrmugurire. "*

rVjermilafil

Coroctere ger

Clasificare
:1 Celenteratele se clasificd

CIasificar
-Se clasificd

-Trdiesc fir

in: hidrozoare, scifozoare, antozoare.

a1

parazTteazd cot
H!drozo.qre

* maioritatea sunt animale marine, dar sunt gi specii de apd dulce (hidra);
- trdiesc individual sau in colonii; majoritatea se fixeazX de substrat;
- corpul este alungit tn formi de sac, cu orificiul buco-anal la o extremitate
gi cu

un disc adeziv la cealaltd, cu care se hxeaz6.;

* tentaculele prezinti numeroase celule urzicitoare;

- cavitatea digestivi se prelungeqte in tentacule;
* sistemul nervos este difuz, in formd de re{ea;
- inmulfirea se face asexuaf vara (prin inmugurire) gi sexuat, toamna.
Reprezentant: hidra (Hy dra ztiridis).
Scifozoare

tipuri de meduze; se
gisesc frecvent in Marea Neagrd;
* prezinti o mezoglee groasS, gelatinoasi;
- au formi de clopot sau de umbreld;
* pe marginea umbreiei se gdsesc tentacule cu celule urzicitoare;
- cavitatea gastrici este implrtitd prin 4 septuri in 4 buzunare;
- miqcarea este sacadatX gi se face cu ajutorul fibrelor musculare;
- sistemul nervos este reprezentat de un inel nervos, situat la marginea
umbrelei pe care se observi ganglioni nervogi;
- sexele sunt separate; fecundafia qi dezvoltarea oudlor au loc in apd;
- prezintd doud stdri morfologice: scifopolipul qi scifomeduza; polipul este
mic, solitar qi fixat printr-un disc.
* Reprezentant: meduza fdrdvdl (Aurelia aurita).

specii exclusiv marine din care fac parte numeroase

Viermi

(,14

t-

ffi

Caractere generale
-Sunt metazoare tridermice, cu simetrie bilaterald, la care apare mezodermul.
Majoritatea se deplaseazd prin tArAre.Sunt forme libere (trdiesc, de obicei, in mediul umed) gi forme parazite.

Corpul este
Formele libe
orgirne de fixar
-Tegumenhrl
fiind dezvoltati
f Cavitatea cc
Sistemul ner
rioari (inceput
poffresc nervi.
Sistemul dig

riorul prin orifi

Nu au sister
Suntindiviz
de gdlbeazX); u
- Inmu\irea e
Reprezentontt

- trq4qlodg

awatice, ct

-lgpt-gdq - c
prevdzut c
digestiv.

r Hermicilinr

Coractere gen
'=Speciile liber

straturi de muq<
animale (chiar:
Corpul este <
groasd; teaca m
) fuUut digest
d Nu au apara

6L

Oa

;
o
N
o

'alzP-IEc arJ-:.-i

nN i

'IEuE InrJr+rro ap leredas

IeJnq InrJrrrJo are,tqsa8rp 1nqnl

CU

U
U

'JolEInDJrJ rJru rS rolerrdsar lerede ne

'eletlo^zap a+sa aauelnJ-olnJsmu eceal leseor8

gpJr1nr o rn luadore 'leluaur8asau rS aladm el lrincse 'tuptnpc alsa pdro3
'a1ue1d'(apasur'nldtuaxa ap'alerqalralau rS rerqr) apurue
'tuo eI ivercd.Fsl.4 ]rms ealelrro[eryJ]a paun 1os 'ruaqru rS rqcsnru ap rJnfeJ+s
'aumeur rS npp ade :piera ap agieds a1eo1 adeorde ezeapdod araqu aprcadga

'pr.Ilaprlra; :;eJ

!urrauA

alotaua8 elepDJD)

Qiwwlaloway) jr;rpurlo !ura!/l

alsa

lndrod :::::"
:pde ut

rr

::E

,r4saBrp
InrJra+srs alSasdq leno ap auqd a1o13ord rS 'a8rper rS aznlua,t m lnzerrard
(xalors) der urp leurroJ alsa lndrot !('ds atuaal) all1ua+ apurrdru -;poliaS-

!(on7udaqa7o1tsu7)gzeaqg8 ap alaurrarn lqro nr 1lradore pdro; nl'af,4enre

ealelrroleru'araqq atrrroJ - (wnapa1anqaootpuag) erreueld - SpoiAinefi

eaur8reu E- r?r-r.i:
:aJEJ::Lt1'
'l-'T,

;3;p.1-rl!)lz

:liuotuazatday

p'ieiixai i+si eaitirnuuul *

ap) apze? Jp qtuqcs
1(gzeaqlp*ap

(ifrd'nldtuaxa
re; alJun
alatrrrarl :aridacxa) areArEI Ilpels ere; ]eraua8 t4 Jfpo.ryeuuaq zr,rrprn ]uns
X 'aauElnJ alsa erierrdsar folerrdsal uralsrs ne nN
'rnlnd.ror prolfru u5leseld '1eue-ornq InrJrrrro urrd lnrou
-alxa nl ef,runurof, arer n4sa81p qnl un-Jlurp leurJoJ alsa rrqsa8rp prua+srs
'rlJau csau.rod
areJ EI ap 'a1eurpnlr8uol aseo,Lrau aueopJor rS (arezrleJal ap indatug) eJeorJ
-a1ue ealred u1{en11s zrorqaral ruoq8ue8 urp leruroJ alsa solJau Imua}srs
'(unqtuared) zrrpunfuot lnsai rD pulid alsa rnlnd;or ea]E]r^e3 X
* 'aauelnJ-olmsmu eJEa] ezealu.lo; lle11ozrzap purq
elseaJe'em+elmsntu nr prrnardu4a.rer lpnqnr o rn luadore alsa pluaurnSal*
'aJExrJ ap aue8ro
'aqrzetedalal Jer'irurs ap aue8ro pJrleral eale+nuaJlxa EI ne a.raqrl alaurJo{
*'err18ued ap pturo, ug'leluatu8asau'+ezrlelde rruralnd alsa pdro3
' (rf rzeredolJa nes rirzeredopua) rolapurrue pdror ezeaqrze te d
ea1e1r.ro{eru lapaurn rrndolorq ur rS tuncard 'aleres nes rJlnp ade ur f,sarp{*
alotaue8 e:el)DlD)
Qiw w1 a1o14) ;ie; ;urarn 1

as

laznpau ap I:',.

'euurcol'lPn\a

alelrura4xa o PI IEl
11e4sqns ap q
1(erpr-q) a:pp gde

'aJEOZO:

*'arun8muur uud
laleredas'rarrqo

-'fupq

ML
$

fuuar^

IS

IIITpuIIIJ lurrarl

'riu1

rrurap :rrn;e8uarcu1

g uI

prglselr aS-

ere)g!sel)

a1

'Jolaln--)1

*'!:nP;

r
La unele apare un sistem excretor simplu.
- Sexele sunt separate; majoritatea au dimorfism sexual.

* Mantaua secre
-

Reprezentanfi: lim!1icrlJ (Ascaris lumbricoides), oxiurul (Enterobitts ternicularis), trichina (Trichinella spiralis); toli sunt parazlli la om.
r V-iermi inelali (Anelide)
Caroctere generale

- Animale

terestre (rAme) sau acvatice, marine sau de api dulce (lipitori).

Corp format din inele, cilindric sau turtit dorso-ventral. Inelele corespund
unei segmentalii interne (metamerie). Musculatura este dispus[ in pHturi circulare gi longitudinale.
* Cavitatea generald este un celom.Au sistem celular inchis (lipitoarea are lacune celomice).
Sistemul nervos este de tip scalariform ganglior.at, aqezat ventral.
Majoritatea sunt hermafrodite. Unele au proprietatea de regenerare.
--

'Molugte
Caractere generale

ffi

20

\.

mai impo
(scoicile) 9i cefalo

r Gasteropode

- Corpul arc cap

afli ochii), picior r,

Speciile parazlte produc boli periculoase la om gi unele vertebrate; unii

viermi sunt parazifi la plante. La om se impun cu strictele mdsurile de igien[
care ap[ri organismul de infestdrile cu viermi parazll|
{tAmele constituie o verig[ importantd in lanfurile trofice, contribuind qi la
imbunitdfirea calitilii solului, prin afAnare qi formarea humusului. -

Clasificare

'J'Cele

Este clasa cu cr

Reprezentanlii cuprind doui clase:

- oligochete: rAma (Lumbricus terrestris);
- hirudinee : lipitoare a (Hir u do me dicinalis).-

lmportanla viermilor

(^r

Celomul se pd
Sistemul diges
fiazi stomacul gi
Sistemul respi
Sistemul circu
inimd situatd dor
- Sistemul nervc
voase qi este in le
Majoritatea au
Au larvi numi

Majoritatea trdiesc in apa mdrilor, pufine in ape dulci sau sunt terestre.
- Corpul este nesegmentat qi moale, bogat in glande, fiind alc[tuit din: corp,
masd aiscer ald qi picior musculos.Simetria este bilaterald, exceplie fac gasteropodele (melcii), unde corpul gi
cochilia sunt rdsucite in spirali.
- Au o manta provenitd din r[sfrAngerea tegumentului. intre manta qi corp
se afl5 cgy_1tqleq palgald it gulg se gdseqte aparatul respirator. '

melci firi cochilir

Sistemul digesl
glande salivare, h
, Sistemul respir
plAm6n la gasterol
vatice (ghiocul). -' krima este, de
De cbicei, au u
inmulqirea se fz
q_o_rfo7d (larva trc

'

Reprezentanfi:
ghiocul (Cypraea t
o

'-

[amelibranhia

Sunt animale a
Corpul este aco
Capul lipsegte
Pentru locomol

wLZ

E
Oa

X'rodol ap ptuel ap purroJ rrr solnJsntu IruoDrd - adouroJol nr+uad

'(apyace) at6asd11 1nde)
'pr-ua1nd lqrSnu rS luaure8q rm-4u.rrd alrun aAIeA 7 ro lrladoce alsa pd.ro3
'aloDrJlnp nes atlJeru'aJqEAJe alerurue luns

alP!quulq!lauEl

UI

o
N
o

d:o-.

aaauulj' xqtouul4' @1Bg aaailfi1) prory8

'(snrutxuru xawq) Inxeru{ '(a4awod xilaH) ppe^Il ap InJIaur :riueluaza.rday ...
'

. 'alrporJeuJaq luns ltqezrte

rrJlaur e1 (e.ro;ocor1 ezrrel) gzo,ytait

(r4Saral rnlatu e1) ezo;.roruelau pJpJ'pno urrd a)eJ as ealilnuruJ .
'rarplJoJ rrJronspJ ezrre) urp 'rolanxa ue8ro rn8urs un ne ,racrqo a6i
'lnJrJlual un rS nrrle un-rlurp eleurJo,'eleJarueJrq,rallqo ap ,alsa eturul

-elaru ro

rS

li =..= * ;.

1nd:c--

'dtoj

:: --: -

:w::::r--:-l

'a4sa:a: :_:-: :.

elsnloW

rS

fJil;

-re alar el r*luprqrrrd nes (ppe^ll ap prlatu) arrsaral nrro.o;rS|l?'I,

ap Io.r nf, plezrJelnDsel ene+ueru urrd leluaza.rdal alsa role.rrdsar [nruaJsrg r
*'ur+salur rS retuols'searf,uedoledaq'alenrles apue18
'(ppxetu rS ppper) aseouroJ a{ec4seru ap asard :plurza.rd zrqsa8rp 1ntua+srs =

i.-

-._\-,*

nl rs pol..=r.--

pual ap a-:..r:::?.;
rrun lalPrqa-ia_,- ?

* '(xeul) arpiror prpJ rtlau

rS glsrxa rep 'gleprrds arlqoot nV 'plafi)sta asaut rE solncsrua ntud,(rryto plJE
as rreur Jola) IryJeA ur) ap8aur alnJelua+ ap rqrarad pnop nJ dac arc pdro3 *
'eJlsaJa] eiern e1 aleldepe alptu'rrcads aseoJarunu rctu alal n) esEIJ alsg
apodoralseg.

'aJelauS:al

'IErlua-'r :E

'(eirlererec rdas) ;"i;itoa"ofeiao rS (apcrocs)

afalerquerqllainiil '(rnlaru) apptAoiSiBLg:luns aself, alueyodur rcur ala3 ,i.

are)g!sel)
'alap{aue nc aJeo}Euetuase 'elo;o)oJ} p}rrunu pAJeI nV
--'alrpoJJeruJar{ }uns rer 'aleredas axas ne ealelrro[e141
'('r1a rqoo'a1nrelua1) irurs ap alaue8ro nc ernlp8al ur alsa rS aseon
-rau aueopJor ur;d ra aJlul rie8al ruort8ue8 ap rqoa;ad aJe solJau Imualsrs 'aunJel rS a8ugs ap asel ,lesJop plenlls ptxpl
urp +eruroJ '(rolapodopyat eridaoxa nr) snlrsap alsa rolelnf,rrJ Inualsrs
prqueJq alsa rolerrdsar ptualsrg - 'Jeuorulnd nes 'lnseanuedoledaq
rS preruols pzeri
-uaJaJrp as laseourot ariet4seur ap asard epnzatdalaun el rrrqsa8rp puralsrs
*'rapeuo8 p rS (prerr.rad) rrurrur p.rnfug reopezeatlsgd as 1nurola)
'asEoJeJIeJ aAIeA nes rllr{Jof, p}alJas ene}utr
tr *

'al?.;
ptmdsa-ror alalaL"I

'(r.rolrdrir arlnp !

't-

-IU)AO SlllJ0r:iirtr

ML

*Respiratia

este branhial5 (branhii lamelare).

Inima este tricameral[ (doud atrii gi un ventricul).

Au corpul
la locomotie,

-:':Reprezentanti: scoica de rau (lJnio pictorum), scoicade lac (Artodonta cvgnea),

midia (My til u s e dulis), scoica perliferd (M ar g ar it a m ar g ar it ifer a) .

r Cefalopode
Animale de prad[ bine adaptate, avAnd mobilitate rapidi. Piciorul este transformat in brate (tentacule) prevdzute cu ventuze, sifuate
in jurul gurii (i0la sepie qi 8la c?_{gSetil-4); ir:r apropierea orificiului bucal se afld
un sifon (pAlnie) pe unde iese apa.
* Sepia are un rest de cochilie in interior - osul sepion, iar caracatila este lipsiti
de cochilie. sistemul nervos este bine dezvoltat, av6nd ur,,creier" protejat de o capsuli
cartilaginoasi (craniu cartilaginos).
" Ochii sunt bine dezvoltaqi, permitAnd vederea cromatic5. Adesea cefalopodele au ca organ de protecfie o ,,pungdcu cemeaii" pe careo golesc fulburand
apa gi ascunzAndu-se de duqman.
Sexele sunt separate qi au cAte o singuri glandi genitald. Oudle sunt eliminate
in pachete (,,struguri de mare"). Din oud ies indivizi mici.--

i Reprezentanfi: sepia (sepia officinalis), caracatita

(o ctopus aulgaris),nautilul

(Nautilus pompilus), fosild vie.

Numeroase specii sunt comestibile (scoici, midii, stridii, caracatife).Valoroase sunt scoicile perlifere.
Melcii produc pagube importante inlivezi; unii sunt gazd.e intermediare
pentru anumiti parazili umani sau animali.
Moluqtele fosile numite amoniti au format importante depuaeri calcaroase.

Artropode

s-

\
W

22

Caractere generale

CIasifical
x Dupd carac

crustacee (ract

r Arahnide

Sunt anima
Corpul este
Pe cefalotor
ca arrne de atar
locomotorii, te
La nivelul a
Respirafia s
Inim_a este

lmportanla molugtelor

(.

Tegumenh
pregnatd cu u
- Majoritater
Corpul are
podele); altele
abdomen, iar
Sistemul nt
cefalizare, cu
--Mqj_oritate;

Reprezintd cea mai numeroasi increngdturd a regnului animal cuprinde

9i
specii de o mare diversitate, bine adaptate mediului terestru; unele triiesc
Ai
in mediul acvatic sau sunt parazite. ._

Se

inmulqes

'\ Reprezentar

(Argyroneta aqrt

sarcoptul-rAiei
animale).
o Crustacee

'-- in generaf st

invelit cu o cru:

Crys!acgel.-e_s

che este transfo

Regiunea cal

7
EZ
I

w
v
U

Oa

un
X'leJnq leJede

aualue ap rqJalad pnop elurzatd rninder eaunr8ag

- @JTeinoq-c-Ei) q3alc ug pleruroJsue4 alsa ar{f,
-arad erurrd lalelnrqre areorlrd ap rucarad gelrnzatdartl5!.radns-apilelTni3
'Je)IeJ nr pleu8ardrur eseouqrqJ plsnJf, o nJ lrlalul
'uawopqa fi acanqoplac qp +etuJoJ pd;or rD 'aJrtrelJe aleurue lrms 'praua8 rq;*.
rS

rs

apuLrdl]-1 ,; -?*:-,-i

tn

oo)Plsnl)

o
N
o

lsarE: ]-fj:- :-

apodoruv

'(apurue

'aseojelnEl l;a-::-;i

alaun el rS uo elalrzemd luns enop alaurup) (tarqats sa4doctag) rargr-lnldorres

'(snunt.t sapoxl e3ndpl !(snu1ad"ruc srudncsng) lniiordtors '(un4unba aqauotfiSty)
pde ap pua[uerpd '(snryruaparp snauu,ty) arnrr nr puafuerpd :riueluazarday v

aJerpaurlalu apz:

'eJelnqr4 alsa erurul

'lugtugld ur.rd are; as erierrdsay
'razugd ,,lnlnsai" ur
IoJ nJ aua8nr.ras apue18 plsxa mlnuaruopqe Fla^ru e-I
'urual nr epue13 pge as JolaJaJrlar{J ezeqel lareaq8 nJ a}eunuJal 'rrrolourolol
areonrd ap lparad 7 15 qernq rdpd ap aqrarad o 'are;ede ap rS rele ap arure EJ
allsoloJ aJaJrlar.{J ap aqtarad o :aorpuade ap rqrarad 9 plJe as aJBJololeJaJ ad
'ifiio?qb rC iciiojrijffi:urp ]euroJ alsa pdro3
'aJlsaJa+ aPrurue +uns
op!ul,lPII

'apasur rS apoder4ur'(tre.r) aaJulsnJJ

'(;ua[ue1pd) appqure :r4gedtugas alapodorlre aco1o;rour alaraperec ednq "i-

are)9!sel)
* gToiro-urelau uud jsaipurur

as

E51eifi5ffi*

'(apasur e1) epluaruepoduror aJeuopJooJ ap riplneder nr 'arezrle;a;

rS ropuorlSue8 e a.rerluaJuoJ o plurzard urolrreleJs dp ap solrau
Imualsrs
'(uauopqe rS arerolopJaf, urp aaJelsnrJ rS apruwle el rer ,uauropqe
cero1 'deo urp +ewroJ alsa alJasrn e1) p8aur leluatu8as pdtot ne alal1e 1(alapod
-errnu) ep8a ptr:a1xa arieluaur8as ne alaun 'pleJalelrq arJlarurs o are pdro3
* 'pJsearr ps 1od 1a;lse rS rsapgdgu ea1e1r.rofeyq '(p+alaqrsoxe) tualxa 1n+alarps pzeaurro! aJeJ aleJarrur rJrups alaun nr pleu8ard
-rur euqrqJ plarf,as 1ap1ar ap lerls rn8urs un-Jlurp leruJo; alsa pluarun8a;
'('c1a arierqseru'aumsuaqard) IIiJury a1p nrluad rS rep 'a$ouoro1e1
)salJas rS (ayaunu rcre ap) alelnJrpe luns alareolJlcl 'leluaru8as pd"ror ny

'/rir:-r--*r
\d+r+s_

c-a_

InIpnEu

"rn.rn*rr.o

-.

aj,

puernqFl -xa1oi t
-odo1e-ga:

Psapy

ppsde: o ap lPiairl.
PllsdI alsa eiqere:
PIJe as

Prnq In[npt
alenlls /azTqua^\ rL._
.PD

'(r-rr
'

(aau8 h ltJttol..t't:.T'

1.

ML

Sistemul digestiv este format dintr-un intestin dezvoltat in care se deschid

lmportan

canalele hepato-pancreatice. La unele crustacee existd un stomac masticator

*Artropodele

(triturator).
-Respirafia este branhiald. Branhiile sunt situate labaza apendicelor toracice
sau abdominale.*.
Sistemul nervos prezintd un grad inalt de cefalizare.

biocenoze. Mul
Unele sunt s
pentru industrj
Dintre artro
Colorado,lScus
sug sAngele ani
mugte, piianjer
cdtlrie); distrug
pioni, viespi, a1

"

Sistemul excretor este format din glande verzilacmstaceele inferioare (dafnie)

sau din glande antenare la cele superioare (rac).- Sexele sunt separate. Majoritatea au dimorfism sexual. La formele inferioare
se intAlneqte fenomenul de partenogenezd (dezvoltare din oud nefecundate)l
. Reprezentanfi: crustacee inferioare - dafnia (Daphnia magna) qi ciclopul
(Cyclops strennus); crustacee superioare - racul de rAu (Astacus fluzsiatilis), crabul
(C ar cinu s mo en as),

homarul (H om ar us a ul g ar i s) .

Caractere

o lnsecte

Cuprind aproximativ

mifion de specii, terestre qi acvatice, majoritatea

capabile de zbor.
Corpul, acoperit de chitind, este format din: cap, torace qi abdomen.La cap prezintd o pereche de antene modificate, ochi compugi gi oceli,
armdturd bucal5 formatd din 6 piese (un labrum, 2 mandibule, 2 maxile gi un
labium) care diferd dup[ modul de nutrifie.
Toracele este alcdtuit din 3 segmente, fiecare cu o pereche de picioare articulate (hexapode); ele prezinti modificdri in func{ie de locomofie.
Pe partea dorsal5 a toracelui se afld dou[ perechi de aripi; unele specii au
o singurd pereche (mugte), iar altele sunt lipsite de aripi (pureci). Aripile pot fi
membranoase transparente (libelule), cu solzi (fluturi), sau pot fi membranoase
gi chitinoase - elitre (gAndaci).
Respira{ia este traheali (sistem de tuburi chitinoase, permanent deschise;
aerul pitrunde in trahei prin orificii numite stigme).
-' lnmullirea se face prin metam orfozd,completd cu 4 stadii (fluture) sau incomplet5, cu 3 stadii - lipsegte stadiul de pupi sau nimfd - (ldcustd):

Cordatele o<
Au schelet a,>
tubului digestil
la embrion, iar
Sistemul ner
encefalul, iar di
Regiunea an
L nele vertebral
Sistemul cir,
ner-ertebrate. Ir
Reproducerr

Clasificart

Cordatele cu
o

Vertebrate

Caractere gen'
(^6

l-

o
ffi

Reprezentanfi: Unul dintre criteriile de clasificare a insectelor il constituie

tipul de aparat bucal, adaptat pentru diferite moduri de hrand:
. apucat qi rupt: ciribug de mai (Melolontha melolontha)
. infepat gi supt: lAnfar (Culex pipiens)
. supt gi aspirat: albilild (Pieris brassicae)
.lins qi supt: albind (Apis mellifera)
-l-,

Sunt alimal
datoriti moduh
- Scheletul axi
osoasi) 9i de cr;
Corpul este a
:ate la diferite n

9Z
'aqouoJol ap rJnpou alrraJrp eI alel
-depe 'arquau r5 gpeor 'rqlrnrl'dec :urp 'ea1e1rrofeu el']m+pJle alsa pdroS

w
Oa

;
o
N
o

'nruerJ ap rS (pseoso
nes seour8eppee) plerqaua^ eupolor ap +eluazardar alsa 1erxe plalaqrs *
'raueJq e a;erncord ap
mlnpotu plrJolep
^q)e
sa1e rcru 'rarra; a1e eierzr ap aprieds a+eo+ pzealndod are) alerurue luns
elonue7 aJel)DJD)

olPl{e}a/[
'alalerqauazr

rS

alaleproJoleJaf, 'alalep.rocorn :purrdnr alalepro].-i

ere)s!sel)
'(aleprocorn

7:_

-urollr r'-iasrqsai :*3r*:'---

aseollPJi-r.:;t,-It ti I -r

arrrn8nurul urrd) plenxase .re; 'elenxas alsa eararnporday

'leJ+ual plenlls 'eseolnrsntu alsa erurul 'aleJqapalau
ap pie, sJalur suas ur elnJJrJ ala8ugs rer 'srqtul alsa JolelnJJrJ Inua+srs
'rugrugyd urrd e;rdsar ea1e1r.rofeu lrrgue;q ne a]erqaua^ alaun
'.rolerrdsar rualsrs uI FruJorsueJ+ as ,t4sa8rp 1npqrq e eJeorJalue eaunr8all
'rrreurds e^nppru - mpqrq lnlsar urp Jer'1np;acua
a.ral6eu er pleJnau elnDrzal urp 'alerqapal e.1 'Jelnqn+ aJSa solJau Imualsrs
'pleJqaya^ eueolo) urrd lrn;o1ur alsa lppe el rer'uorrqtua e1
Ieurnu alSasg8 as Inprorolou'alerqagal e'I 'Iernau pqrq qns 15 nqsa8rp mpqrq
e.rdnseap lesrop lezabe (premlou nes elesrop ppreoc) uralr4lexe ]alaqrs nV
'pie1,r ap alrpau aleol pdnco alaleproJ
e1

agl::r-; :;:l
ne n:a'Js a-a.-:-. .i
g lod

'f::; ---qJe aJEoLl:j r: :tm rS apreru: a:..

'r1a:o 15 rSn.ii:r..:
-'lrjiit--l'il

Ii

ealelFo[er-u' a--L?-'-

elereuaE arepere)

elepro)

Inqerf
'(aurqle'rdsar.r.'ruord

-rocs) aseourual rrnlpdaiul rnpord 1(apioru) alrrnuelq

rS

euel Srrlsrp l(arrelpc

-nq ap prepue8 'plsnur teiugi) ruaSoled riua8e lrusuerl 1(ruafuerpd 'alSnur

'r.reiugi 'a1ue1d ap rqrnppd'aSndpr) ro1a1ue1d ezras r$ rolalerurue ala8ues 8ns
1('r1a retu ap JolrJoU alarnlng'eiIIqlE'rolalearat-eiruSo1d'a1a1snre1'opero1o3
ap Inrepue8) a1alue1d Snrqsrp :aqn8ed tnpord alaun 'apodorlre arlurcl
*'('rta aurqle ap eJeal 'aseletu ap mlalnlng easelpru) arJ+snpur mluad
gurrd arraleur nes (rrqen 'meuoq) ruo n;luad puerq ap psrns +uns alaun
'aJeolezrualod luns a+Jasur a+lnntr'azouaJorq
IaJpJIJo ale a)rroJl aprniuel ur eluepodun p8r;an o arnlqsuoJ alapodorl.ry_-

,olapodorue eiueuod

ru I

'(sr7r;r';-:,;'-

fndol:r:

rS

;,

{ i'r,}:';..

;(aieptm:alou pnt-r
aJeorJaFu alauxol r

(ar-ulep) areouaru a

aJrJeJol rola:rpuaJ

JoleJrlseru )Pr[o]s
prqJsap as aJEf ur l

ML

I
gi

La majoritatea, tegumenhil este format

ainepitemiffudld,&me

hipodermd.-

Coroctere genen

Musculatura este diferenfiat[ (muqchi striafi" netEzl crdlxip

Organele de locomolie sunt: inotltoarele, membrmle F Gdi eru a'ipi]e.
Sistemul nervos se diferenfiazd?n sislqmglrlrtm ql_le4ql1itgi m5dura
jg1glli)9isi_slemulqq{y,o9.p-erif eric(nervipgangliffti)Organele de sim! sunt mai complexe ca structuri
Sistemul digestiv este format din tub digestiv $ dande atEteRespiralia poate fi branhialS, pulmonari sau cutanee- Circulafia s6ngelui este simpld; se face prin rase de sange artue, rure, capi-

lare;

!4ina gsle p-lg"*g5lel?.

Sistemul excretor este format din rinichi gi cii urinare.
Sexele sunt separate. Fecundalia poate fi extemi gi interni. La vertebratele superioare apar anexele embrionare (amnioul5i alantoida).

-*

trdiesc in mdri, oceane gi ape dulci;

majoritatea au schelet osos, din notocord rim6n6nd doar discurile intervertebrale; la sturioni, scheletul este cartilaginos, dar prezinti porfiuni

osificate;
tegumenful este acoperit cu solzi (crap) sau cu pldci osoase (morun);
de obicei, inotdtoarea codald are lobii egali;
majoritatea au respiralie branhiald (branhii acoperite de operculi);
au vezicd inotdtoare pentru migcarea pe verticald;
fecundafia este extern5.

*Iteprezentanfi: crap, Etiucd, ga15u, guvid, scrumbie, pdstrdv, somrL biban,

cegd, nisetru, morun, pdstrugd, dipnoii, crossopterigienii. Pegtii dipnoi trdiesc
in rAurile care seac[ in anotimpul secetos din Africa, America de Sud Ei Australia;
ei respird in apd prin branhii, iar cAnd este secetS, prin vezica inotitoare bogat
vascularizatS, cu rol de pldmAn. Crossopterigienii au un singur reprezentant Lathimeria chalumnae - care prezintdurme ale cenfurilor membrelor anterioare
gi posterioare de la tetrapode gi este considerat strdmo$ul vertebratelor
terestre.

Ei
ffi

26

fac trecerea de la
legate prin modu
* Corpul este in
animabtet_-rapodr
Pielea este bog

v_ertel

9plcqlg

9gJg{g,

tacrald,

Nu au cutie to
Scheletul mem
pode, curmelemo

Musculatura er
este mult mai dez

Circulalia este

neoxigenat). Itti."
Mormolociiau
Plemanii (2) sunt
Organele de si
Sistemulnervoe
separate printr-ur
Ultima porfiur:r
si conductele gen
Sunt animale
hiberneaz5.
Reproducerea
Sunt ovioare s.
Clasificore

Clasa amfibier

(n.
s-

Sunt vertebratt

P.og9{Loer9-?g-1.

Pe;ti oso;i

Amfbignj

urodele

amfib.

lmporton,to pe;tilor
Pegtii constituie un aliment de bazd tr hrana omului. De la pegti se consumd:
camea, icrele, uleiul de peqte bogati:r vitamina D; fhina de peg-te este folositd

egale;
anure -- amfibi(

in hrana animalelgr.
PeEtii joaci un rol important

raioas[, broticelu
apode - amfibie

ir:r

lanturile trofice acvatice.

LZ
ffi

w
v

Oa

'(ropdra6 rrolpupruase) a;eorord prp, ruarqlJwre - apoda

lareorralue aIaJ eJ r8unl reu ]uns aJeorJalsod alaJqruaru 1p1arp1o.rq'pseorer
eJSeoJq'a.rnppd ap eJSeoJg'Je[ ap eJSeoJq:epeof, prp, ruarquU]e - atnua
lapBa
15 apnos ]uns alaJqruaru lEipuerueles '1nuo1rr1 :epeoj nr ruarq4rue - appotn
:aurpJo alaJeo+eurJn apuudno ruarqqrue ESeIJ

o
N
o

pllso[r-r: ?:>;
:eluf1-{l.;ar-'+

atottJtsol2

ua+riE j rf, 'l* "l--l

- lueluaz?-'f; ;:-:.

ffiT;;+#;l;#,','*":r:i$:];ls

le8oq a-rPr--r:; :'ur :l

leqe:1my Li i:\ ?;

'ezEauJaqlr{

eurer 1(epqerren rnlndroJ ernleradural ne) arurSlopqlod alerurue luns

'apgua8 alapnpuor rS
alaJa+aJn prqJsap as aJE) ur eJeolJ ezearuJo, rnlnurlsalur e aunri.rod EurIlIn
'pleJqaral eieocs ap lndacur un a.rede r$ rrra;sruraralur iue6 un-rlurrd aleredas
luns aIeJqaJaJ aJaJsnua pnop alal :45ad el ec lello zap reru alsa solJau Inualsrs
'alello^zap aurq ]uns iurs ap alaue8rg
'rielnc .ro6n 16 r.rriqns nes a15ru eJ ]uns ra l{e11onzap qels luns (7) Ilugrupld
1euelnJ t6 pVuptd tn.rd grrdsar Hlnpe rer lpruuerq arie.rrdsa; ne rrrolorruol,{
'InJIJluaA un 15 rrrle pnop urp pleurJol'eie;auretul alsa eruruj'(]eua8rxoau
Ia) nr eralsarue as leua8rxo ala8ues) glalduorul IS plqnp alsa erielncrr3
'+1es urrd rariourorol plrrolep 'glello,vap rcru llnru alsa
alSeorq EI areorJalr rolarqruaw eJnJeln;snru lp+e{uara;Ip a}sa eJnlelnJsntr [
'ala8apl fi JrtioiSlsbd
alar rei'aaap 7 friiareoualue alarqu5u :a.reldepe ap uprrJrpou alaun m pod
-e4a] ala1erurue aleo+ elatezrue3.ro ap ueld r6elace ale JolaJqruaur FlaIar.IJS
* 'alalseoJ nJ ezealnJriJe as nu InuJals rer'eJrJeJol arlnJ ne nN
'!1apot 'puei.tlad eJnlual nJ lp,Dus 'a1seor-5[aliiarurpn.r n) ppslop 'pp)n.nc:riiiir8ar 7 u1 agedurl as Flerqalrarr eueojo3
'arferrdsar ur Ior nr lpaurn 16 aliqns 'glezttelntsen 1e3oq alsa ealard
'(leralel aleuorirzod arqruaru nrled ne - apoderiaiqDquE
luns) epeor rS arquraur ap lnu{sns l{Junr} 'de) :ur lrirgdrul alsa pdro3 *
'ararnporda; urrd rS arierrdsar ap Inpou ur.rd a1e8a1
pugugurpJ JTJeAJE Inrpau ap'er1sara1 eal eI pf,rlelJe eiern e1 ap eaJaJaJ] JeI
a1a 1ru1sa;a+ prparu e1 16ler 5perrce Frparu eI lgle aleldepe a+urqapa^ +uns

JOIalei;.4- -1.'- -:.i,_

aJe o

Fulalxa,,,nn,,np;ff

:-}{.:
--.._:r-]r,_

tt-ruji: =>?c
'ueqlq'uiuL\ -.-E::

JsaIqJ+

1(ITn-.)taJL-i

ar

1(un:ouiaspttsc

runrirod pluza:d :
-Jalt4 a[LlrDstp

'

JPc-r

(aptoq ttt, 1t, rs r,r !..; :, :.

_.PLLIa

-rde:'aua-r'arauP

:a

'a\aue

elnperu rS plaruai 1
'apdrre nps RIFra
'(PetP:e

alotaue8 eJepDlD)

!uarquuv

purrap !]eruRe4sur

ML

lmportonlo

lmportongd

Aseminarea mormolocilor cu peqtii demonstreazd inrudirea cu acest grup.

Dintre amfibieni, mulli sunt consumatori de molugte qi insecte daunatoare.
Mugchii membrelor posterioare (puii de baltd) sunt comestibili.
Broastele servesc ca animale de laborator pentru efecfuarea unor experienfe.

Reptilele din z
av6nd un rol impr
si oudle unor chr
materie primd va

Reptile

Pisari

Coroctere generole

Sunt tekapode, majoritatea terestre; formele acvatice au adaptdri secundare.

Au tegumentul uscat, ingrosat qi acoperit de solzi cornosi sau pldci osoase,

care le asigurd o protecfie impotriva uscdciunii; stratul cornos, la gopArle gi gerpu
impiedici cregterea si, de aceea, ele nXpArlesc.
- Reptilele, cu exceplia serpilor, au patru membre scurte, dispuse lateral qi
terminate cu cinci degete cu gheare. -Majoritatea se deplaseazl.prin tArAre, de unde gi numele de tArAtoare.Mul{i qerpi au in cavitatea bucalX glande cu venin.
Circulafia este dubld gi incompletd!Inima este impdrfitd in dou[ atrii gi un
ventricul despir{it incomplet in doud camere (la crocodili, septul interventricular este complet gi astfel sAngele arterial este separat de cel venos).
Au cloacd.
Sunt animale poichiloterme.
- Reproducerea depinde de mediul acvatic sau umed. Fecundafia este intem[.
Dezvoltarea este directd, fdrdmetamorfoz5; in general, sunt animale ovipare,
foarte rar vivipare (,,nasc" pui).
Oul este irvelit cu o coajd tare, care il protejeazi de deshidratare. Embrionul
prezintd dou[ anexe embrionare : amniosul (rol de protecfie) qi alantoida (rol in
respirafie).'

'

Sunt vertebrat
Ele sunt animi
(42"C).*

Membrele ante
adaptate la sprijir
ao,atice).
Tegumentul es
picioare se gisesc
supra cozii este d
- Oasele sunt sul
roarte pulin mobi
de insertie a mu$
sunt sudate.-Fllcile sunt alu
ele sunt lipsite de
Musculafura pr
h strAnsd leg5tur
Respirafia este r
- -{u un organ fona
Sistemele diges

Closiftcore

cioacd.

Clasa reptile cuprinde mai multe ordine:

Lacertilienii (gopdrlele): gopArla cenusie, gugterul, qopArla de munte, qarpele

Sistemul nervo
strucfuri nervoas(
ale pdsirilor (cloci
Organele de sir
canalul auditiv. O
nictitanti) cu rol c
Circulafia este
lnima este tetraca.

de sticld.
(a.

t-

o
ffi

28

Coroctere gener

Ofidienii (qerpii): qarpele de casd, vipera, vipera cu com, pitonul, garpele cu

clopo(ei, qarpele boa.
Chelonienii (broagtele testoase): hr.g_?qgu festoasd de uscat, broasca festoas[
de apd, caretul.
Crocodilienii ( crocodilii): crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul.

<

7
6Z
lffi

w
o
Oa

:
UI
.D

ards gleldarpul pf,rlJoe ekgc ne rS gpraureoerlal alsa etuprl

Iar ap le.redas alsa 1euape ala8ugs) elalduror F plqnp alsa eriepcrr3
'ariralo.rd ap Ior m (pluelrpru
Euerqrrraru) gdeoald Erarl e o ne rs leralel rindsp luns m.{JO Ar}rpne 1nleuel
ap pleluazardar euralxa paq)arn arede lleuorica;rad ne-s iturs ap alaue8rg
'(erie.r8rtu'mlnqrnl earrru+suof, '.ropnd earrfrr8ur topno In+I]olr) rop.rgsgd ap
apluatue+Joduoc ala+Je nc erryp8al psugJls ur alello^zap aseolJau rJnJJnJ+s

-'e+dearp
'(souazr

.,4_r-<

pseolsa|

e>-":::- :

m aladra: "T--:,:::;

alad-res'a1-r::;;: i

alnunue puVAE'apldar EI eJ sourrunlol reru pleJaJua aJe solJau Imualsrs

'Preolr
W pIqJSap as p1ruaB

16

.ruarlae r,es rD prqp*ay

(g.reurrn eJtza^a16asdq) rolaDxa 'zr4sa8rp alaualsrs

wltrns,**; .$:fl'##':::i'ir'#:fi:1,"r&""

'ropdrle earecSrur nr g;nlp8al psugrls uI

alello^zap aurq alreoJ luns rolasdeor ern+elmsnur rS pp.ropad ern+elmsnl1tr
'pulp ap alrsdq +uns ala
llnrorc ezearuJoJ aJeJ eseoruoJ e)eal o-JluI aleJpJqrm ,alr8unp luns alrJIpC
_'alepns luns
elepor rS gyesrop eaunr8a; urp alarqalran lrpropad royqc6ntu e arirasur ap
eie;erdns alBarpru arec (euarel) purals lello^zap pug^e ,plqour urind aUEoJ
rS ppgos alsa eJrrero+ erlnr 1(aoqeunaud).rae ru aqld 16 rliqns ]uns alaseo ,
'rolauad eara8un uI IoJ nc aa8rdorn epue18 plellolzap alsa rzoJ erdns
-eap 'acqezroe aprpspd e1 laptda; eI ap ral m rJolpupruase rzlos csasp8 as areorcrd
a4'ynd 15 flny'auad nc lrladore 15 apue18 ap 1lsd11lersn alsa pluarun8al
'(arqerue
rrpsgd) loul urrd nes (s;aru) pllos lerlsqns ad areseldap 16 urftrds e1 aleldepe
luns aJeorJalsod alarquaru fdr.re uI aleuJolsueJ] luns aJeorJalue alaJqtualN

-'(t.zt)

(pluelsuor rnlnd,ror ernleradrual ne a,ruc) aruJa+oaruor{ alerurue }uns alg

'Jrureurporae lndroc pugle 'toqzelaleldepe alerqaual ]uns .

uI IoJ) ,p;!rir;:': :s ;
'areierpl

InuoFquf

'aredr,ro apurTue +u
'puJalul a1sa eriepw

'(soua-r 1a:

-r4ualJalur fn+das '

un 15 rule pnop uI g

.-'areolgrPl ap ala
16

pralel asndsrp

'rdraS

rS

'aseoso

alredos

'a

ei's

ogld nes

rSc

'aJepuruas ugldepe

eptaua8 aJet)DJD)
UPSPd

'.ropd.ra6

Inurual irsolo, alsa purJrpaur ur leseoropzl prurrd arJaleur

alsa Jolalrldar ealard 'rarleurqDoJeur erJlsnpul uI lruaruolaqc .roun alpno rS
eauJeJ eurnsuoJ as adeluaurrp ur larualsrsoJa alsaJe u1 ]uepodur IoJ un puele
a1a'areoleunep a1a16n1our rS alapasur 8ru1srp alocrr8e alauoz urp alapldag
pluottoQwl

_ 'aiuauadxa Joun eai

'IIIQQSa.JT

'areolPunPp

3f-t6:;

'dru8 lsare ru PaJrtrl

ML

-Sexele sunt separate gi prezintd dimorfism sexual accenfuat. Femelele au un

singur ovar. Fecundafia este internd. Sunt ovipare gi depun oud cu coaja tare,
pe care le clocesc; la ma1'oritatea speciilor, puii sunt ingrijifi de pxrinfi. -Aosificore

llClasa

pisdri cuprinde:
acarenate (lipsegte carena);
carenate (carena este prezentd).

--Acarenatele sunt reprezentate

prin strufi. Au oase pline cu mdduvr, musculaturd putemic[ la picioare, terminate cu 2 sau 3 degete, fiind adaptate pentru
alergat (fuge). *
Reprezentonli: strutul af rican (struthio camelus), strutul american sau nandu
(Rhea americana), struful australian - casuarul (Casuarius casuarius), pasirea
kiw i (Ap t er i x aus tr al is).
;Carenatele cuprind numeroase cirdine dintre care amintim:
- paserifurme (pdsirele): rdndunic a (Hirundo rustica), ciocarlia (Alauda
araensis), vrabia (Passer domesticus), codobatur a (Motacilla alba);
- galifurme: g5ina (Gallus), prepelila (Coturnix coturnix), potArnichea
(Perdix perdix), cocogul de munte (Tetrao urogallus);

Mamifere

Caractere gent

Sunt cele ma
TiSiesc ir:r toa
subteran; major
-Au tegumen
cornoase qi glar
- Cavitatea tor;
plamAnii gi inirr
=Respirafia

estr

,-'rientat5. spre sl

Dentilia se di
:oti infipfi in alr

\landibula

--:aniu.

-Celoana verte
La toate mamiie
o serie de

'::feri

Sistemul nen

ul (C i c o nia ci co ni a), b ar za nea gri (Cic oni a ni gr a) ;

(pdsdri
rdpitoare
de zi): uliul-giinilor (Accipiter gentilis),
- falconiforme
sorecarul (Buteo buteo), acvila (Aquila);
strigforme
(ripitoare de noapte): bufniga (Bubobubo), cucuveaua (Athene
noctua), ciuful (Asio otus) etc.;

--::,or

;:-xesele metab
La sistemul e

c i co

nifor me: cocostarc

columbforme: porurnbelul de stAncd (Columbaliaia), turtureaua (Streptopelia turtur);

cuculiforme: cucul (Cuculus canorus);

pisciforme: ciocdnitoarea pestrifi (D endro copus maj or) ;
anserifurme: gdsca (Anser anser), rala {Anas platyrhynchos);
pelecanifurme: pelicanul comun (Pelecanus onocrotnlus) gi cormoranii
(Phalacrocorax sp.);

sfe n i s cf o r m e : p inguinii.

04

formatiuni
-: :namiierele s
Organele de

::-.lejati de dou

lau dezvoltz
:-. :,;rotremele.

- \Iamiferele

:ts\ele sunt separ

::.::em, unde e:
:,acentei.
Drpa nastere
;rde si numele,

lmportonlo posorilor

\
ffi

30

Pdsdrile au o mare importanfd economicS, multe

fiind folosite in hrana omului.

Unele specii insectivore distrug insectele ddundtoare si lan-ele acestora; alte
specii se hrdnesc strozdtore. Existi gi specii de pdsdri diunitoare: e-e consumd
semintele sau fructele unor plante de culturd.

Qosrficore

r Principalele

:::e. dentitia, mc
\lamiferele sr

q
LT
=E

w
U

Oa

;
o
N

*'aflluaJt)ld'a1atdnsnru 'autatlouoru :adnt? 0 uI Uedurr as aIaJaJruEIN

'a.rec6lu ap pd4 16 arrue;q ap ppour riquap 'a.rri
-Fluul ap lndq :]uns alaralrureru pJrJrselJ as areJ ednp rr.ralrrc alapdnurr4 entfiso12
'raselJ alaunu

15 apun
ap 'a;euretu a1apue13 ap +e+aJJas a1a1de1 nr riruprq luns rrnd ,a;a16eu pdnq
'raluaceld
Inla^ru e1 'ua8rxo rS anr1r.4nu aiuelsqns nJ +Euorzrlo.rde alsa apun ,uraleru

elun5uol S,:: ;;r-::

alfp lpJr-\:-l: :':''rnlnurc e=;_ _ ;::

Irualn rn as-npuello^zap puolJ+ua lutaltn alsa eriepunra4 .aleredas +uns alaxas

'a;edrno luns aJeJ JolaruaJJouou eridarxa nl ,aredrlrl luns alaJaJnuel/{*
'alaruaJ+ouoru
,.rolallxa
oe; aridarxa lereur.rn e)tza^ uI pn{Jsap as alaJa}aJn
Inura}srs e.I
'rusrue8ro urp a)rToqelaru alasarord
pzeal3at'rielarlas ruoruJor{ uud 'areJ aurDopua a1apue13 }e}Io^zap ne-S
'lerurrJel 1ercde rS aua8 'adeoald enop ap rie[a]ord
luns trr{Jo ler 'aueorprred ne aIqJaJn :leuo{ray.rad ne-s iurs ap alaue8rg
'(areorradns alara;lueur e1)
runrinlo.uunJJrD ap rnlnJeurnu ea,ra16an rS (xagoroau - rou runrieurro;.roun
erirrede nr) rnlnp;aJua eareuorioa;rad urrd 1el1oazap atsa solrau Inuralsrs
'ariouoool ap pd4 ap ale8al rJpJrJrpolu ap arJas o eraJns
rolarqruau 1n+a1aq4;ai4alSn L are gleil^rar eaunr8ar ,alarayruieur dlett{
'plepor 15 plerc?s'freiltuol'gpsrop
flerr,rJar :nrnrBaj g are plerqatraa eueolo;t -

IIIIPJOLII-ICI,i .':-::
- :----------, :.-_
.-.1

-daUl pneai:r:-rr^i'
auaqyy) enpa-\:t-ir_a

luapuadapur so un alsa epqrpuel1l

'aloalle u1fdgu11io1
,ezeriuaraJlp
'ueloru ri rrelouard'ruruel 'rnrsrtur :ur'leraua8 ur
as eri4uaq
.e8ugls
JnaIJnu ne nu a+1npe alrrleruaH
ards pleluarro
pJruoe ef.rer nc 'eplduror rS plqnp apa eriepcrrc rer ?reuour;nd alsa eriendsaS=
'eJrJeJol ealelrleJ ur csasp8 as ewrur rS rrugugld
lru8er;erp prur6ntu uud ppmrropqe eal ap plrirpdsap alsa pJrJero] ealelr eJ _
*'arelnpuelS rB aseouror
:rricnpord ap rrnlal pnop pugle 'exaldtuoJ ernJJnrls o nJ InJuarun8al ny-

.,

'(st14ua8 u1Jr7;--:;- r i,
!(a8nt ulto);) r g:-ie;
'la,

ear{Jrrrrg}o

d '{ r;:t,1:.

!(aq1a u11t:t;t11t
apnayy) prlreror-r'r :'-

:tuql

.NIUEJf,

el ]Jarlp ezealnJr+te as aJe) Ilqour

rS

'uerlae 5qezue 'rulsaJa+ :eier,t ap alrpau

ea.rgsed '(snttrnst: ;
npuEu nes uefLrau.rE

ru1uad aleldepe ptm

-smu'eanppur ru

aL

'aJlsaJa+ +uns ea+eJrJofeu lue.ralqns

16 atge.rSoa8 alauol aleo+ uIJSalp{

*- 'aleJqaua^ a+enlo^a relu alal luns apteue8 elepDJD)

arafluPW

-- 'liqrpd

ap pth

'a.re1 efeot rtJ Brto urlr

un ne alalaual 'len+L

ML

r
YMonotremele sttntmamifere primitive care prezinti cara;<:=
:= :r:ile 9i
mamifere: ornitorincul gi echidna.
Marsupialele au unele caractere de superioritate fald de mon..::c:n:: ;::tqurul,
lupul marsupial, veverifa marsupiald, ursuleful marsupial Kurn-3 ::::e iraiesc
in Australia.
Placentarele sunt mamifere superioare vivipare, cu placen:i ;ezr oltatd;
embrionul se dezvoltd complet in uterul mamei; emisferele cereb:ale au neocortexul foarte dezvoltaty'dinlii sunt diferen{iafi qi specializar pentru un
anumit regim alimentar, criteriu esenfial pentru identificarea ordinelor:
- insectivore: cArtifa, ariciul, chi[canul;
- chiroptere: liliacul urecheat, vampirii;
r - edentate: lenequl qi furnicarul;
\ - rozdtoare: hArcioguf castorul, veverita, popAndiul, iepurele;
i - carnivore: pisica silbatic5, leul, lupul, ursul brun, rAsul;
- pinipede: foca, morsa;
- cetacee: balena, delfinul, caqalotul;
' - proboscidieni: elefantul indian gi elefantul african;
paricopitate: hipopotamul, cerbul, capr a, vaca, cdmil a, o aia, gfu afa;
- imparicopitate: calul, zebra, rinocerul;
primate (mamiferele cele mai evoluate):maimu(ele cu coadi (cercopitecii) gi maimu{ele f[ri coadd (gorila, cimpanzeul, urangutanul qi
omul).
I mpo rtonga m o miferel o r
Majoritatea animalelor domestice sunt mamifere, avAnd importantd economic5 (alimentafie, marochindrie, blin5rie, obiecte artizanale, produse farmaceutice etc.). Unele dintre ele sunt ddundtoare (exemplu, rozdtoarele); altele
transmit boli infecfioase gi parazitare.

1.1.Z.Conservarea

biodiversititii in Rominia

in prezent, in RomAnia exist[ trei rezervafii

Or

32

ale biosferei: Delta Dunirii,

Retezat si Pietrosul Rodnei, 17 parcuri nafionale (Piatra Craiului, Cozia,
Domogleg - Valea Cemei, Cheile Nerei - Beuqnila, Cheile Bicazului - Lacul Rogu,
Munlii Apuseni q.a.), rezervafii naturale (Bucegi - Leaota, Gridiqtea Muncelului - Cioclovina, care vor deveni parcuri nafurale), rezervatiipeisagistice
(Postdvarul gi TAmpa - Bragov; Codrii de argint - Neam!; Pddurea, Bogafii gi
Poiana cu narcise - vArghiE; Fdgetul Clujului, Dealul Cet5fii Deva s.a.), rezervafii
gtiintifice (Peqtera Clogani, Pegtera Urqilor, Perimetrul experimental Sabed).

ii

Un aspect dem
- rezervat
- sit Ram:
- sit al Pa1

Dintre animale
capra neal

ciry acvila
piciorongr
lostrifa, br

\Dintre plantele

laricele, ti:
floarea-delui, garofit

'(paqe5

pgsruad

rriearan{zsera6

nieSog Ertpqd:
aoBsrSesed niar.w
-unhi ealS1pgr) -tX(
rS

Oa

:
t

'n6ogp:r1-r{nm

'etzoa'm[nfer3 Prl
tpgtrng qfag :!ara

ID

Plugruou

$l

a1a1p 1(alareolyzot

-euJEJ asnpord'apr
-ouoJa giueuodtur p

16

'rninrer3 iarlar4 eiqoreB 'rn1

-nsrn-rrrn8ru1s'esrcreu'rXf6ffrcii:ai53.M,1ruep.rerus,if65-ap-em6oU
'rautueop-lncnde d'Js Juguioi ]-o Fq,eir4s ad e nEaIeI sii,a1ar r.re1
:p4seou erei ur alrloJJo a1alue1d aJlurCX

Plugluou uI alloDo aluPld

'pda1s ap eradrrr

pueln8uern'fnaz

-orrac) ppeo) ro alai

:efu48 'ereo'e1nu^r:
iup:

llnseJ

tr

lalarndar'1ngg

alalardse 'eueaSo.rqop pseolsai EJseoJq,eir.4sol

'1n,ter1sgd 'glelntnr eppqal 'areru elar8a 'Eid6rb ,1rue1gdo1 ,p8uororcrd
'n6oflrlg8 -Ei# 'eqnq'lrynlc ,e8rrls ,lnqroc ,Slbdjpdii'eiia50 ,ugc
-ealsaur ap p6oroi'alunru ap pSoooc ,Inry ,eloru.leru ,e.t$baueide-r
16

:tueJarunua'eruetuoS ur alrloJJo alaleurue arlurg

Plugruou u! autoJro alPuluu

'lernllnf,

:JOIaUTpJO earsJ

,(

prnle11 1erpuol rnlnruorurrlud Ie lrs 1(epuorieu.ralur eiuepodur ap pparun euoz) resrue5 IIS fara;sorq e arienrazar :rrrpunq Iallaq p puoriewalur +nlels p1dr4 alsa lnuriar ap uuap nadse un
1
rB

un mluad riezgJeoa
-oau ne a[PJqaJaf ala
leqeqlorrzap gluareld

a1eol'epo;tr p
'lrun8uec :aura4ouor

JsarpJ+

rS

aplda.r ap araperr

ML

4. r'"'.'*\_3#
Nucleul
nu
este indi'
- este inlocuit

direct cu cit<
- confine infor
A,.cp-st tip de ct

1.2. (elula - unitatea structurali

gi funcfionali a vielii

1. Peretele
* $tiinla care studiazd, cehila este citologia.
Celula reprezintd unitatea de structurd gi de funclie a organismelor.
In funcfie de prezenla sau absen{a unui nucleu individualizat, existi doui
tipuri de celule: procariote qi eucariote. *1

.2.L Structuri, ultrastructuri

gi

) Structura celulei procariote

2. Membrar
- roluri: delimi

2. Membrana celulari (plasmalema)

- este de naturd lipo-proteicS;

Ei
ffi

34

celulare (cont

tice), fiind per

- asigurd forma celulei;

- confine lipo-proteine gi mureind.

chitin[;
roluri:
exoscl
zeazd. celulel

rolul componentelor celulei

1. Perete celular
- rigid;

U].

- apare la celu
- se formeazi
- cel vegetal co

portul actir, g
iormd celulei
- are strucfura
sate proteine,
- slrucfura sa ii
;i polaritate e

3. Citoplasn

-regLeazd schimburile materiale ale celulei cu mediul;

- poate forma mezozomi (invagindri cu rol in respirafie gi in ancorarea
macromoleculei de ADN);
- nu forme azd. vezicule.

g. et!.g-p!aq!La
- ocupl aproape tot spatiul celular;
- este un sistem coloidal de consistentd vAscoasd;
- nu prezint[ curenfi citoplasmatici gi citoschelef
- nu are organite celulare inconjurate de membrane;
--qggls-lo:gr-*h?-o.rg.

=alsparentl i
- :rqanitele celr
rembrani sirr
lt-rt fi lipsite d
najoritatea
or,
ziuni ergasticr

roluri: la nir-el
Lritie gi de rep
este format,i r
:.afura proteic

9g
ffi

w
Oa

UI

o
N

ID

1(alonren're1n1ar ala.rad,ac4se8.ra runrz

-nlJr4 :unca.rd (atrleruseldolord) rr^ luns aJelnlal .ro1alrue3ro ea1e1r.rofeu 1(rta8eg 'r1rJ 'nuozo;1uaf, ,nuozoqr.r) eue"rquaur ap alrsdrl g ]od
nes'(a1ome t'rtuozozrl'nuozo4crp brtuseldopua IrDqaJ) pldurs eueJquaru
'(rr.rpuorolrur'apqseld) nqnp eueJqruaru eluazatdlod a.re1n1ac a1a1rue8.ro larqnads rs aunruor aJelnlal alrue8.ro rsasp8 as aJef, ur (luaredsuerl
-Iruas rs rolocur'soJsen plqDII) xrJleru nes euseldoprq rs (ecralo.rd Ernleu
ap rlnqnloJtru 16 aluaruelrJorJrur ap eaiar) lalar{JsolrJ urp p+eurJo, alsa
larrilnuur /a.rarnporda.r ap rS arirrl
-nu ap 'arfelar ap :a1eluaruepury apriJury ereo6e;sap as ra Inla^ru EI :rJnlor
-

ealeJoli:

etuseldol!)'

'pJrrlrala a1e1ue1od

rS

alelrlrqearurad :apriuasa riplar.rdo"rd gnop eJaJuoJ rr es ern+Jnrls 1(aprdg) Ioralsalor rS aprcnlS ,auralo.rd ales
-.radsrp luns aref, ug orprdgo;soJ leJls nlqnp) prnlJ f,rezour ur prnlrnrls are
PAr+JaIas

lralnlal puroJ

eJaJuoJ 1(ra1n1ar Erzelsoaluoq prn8rse) aiuelsqns ap rrrsed rs,r.rpe p1.rod

-sueJl ur aur^Jalur laluauruPduor ur JelnIaJ prieds ezealrurrlap :rJnIoJ

(eualputseld) prelnla) euerqure14; .Z

'gde r4 apqnlos rolaiuelsqns ealelrro[eru rS pde nquad pqeaurad pr4g ,(arp
-eruseld aueopJoJ - arusapouseld rs rlod - runderyrund auriuor) aJelnlaJ

allrnqun{Js el eJelnlal eueJqruau ap rrn1ple arnqrr}uot 1a1ap1al ezeaz

-rreprlos 1e1n1ac ezealrurlap rS alelqenpplpul eJaJuoJ llalaqtsoxa :rrnloJ
-

aloue)ord la;n
lalnla) r0lalui

PrnpnrlsPrlln

lpuqrqc
auriuoc pBury IaJ Jer'ezolnlarruaq rs puqrad'ezo1n1ac auriuoc pla8arr
1ar -

larelnyat raueJquaru earednrped nl ezeatuJoJ as le1e8ury rS ppla8a,r eplar el a.rede -

Pnop Plsr\a'lPZr-Er

'rolausrr:eS-:t

relnla) alelared . I

alouPrna talnla) Prn})nl}s

'(ruapeqouerc) rliarr-arlseqp a31e rS rrralJeq eI arede pFlar ap dp

lsaJv
1NUV IS NCV:rrralrnu tzDe ap pleluaza;dar grqaua8 e{eturo;ur auriuoc _
1(puoua8 nes InurozoruoJJ elurza,dar areo 16 eruseldolrJ nJ lJaJrp
pe+uor uI aur^ ar NCV ap erelnrrrJ elnJalolu o) proalcnu ap
llnJolul aJSa :lezrlenprt Ips:L::

:u

Inel)nN'?

!!la!^ e PlPu(
PlernDnrls I

ML

organitele celulare pot fi: comune futuror celuie,,-.:3:,J[enote lreticulul

endoplasmic, dictiozomi, Ltzozomi, ribozomr- o:rltrozorL ranroi:r 7 specifice
anumitor celule (corpii Nissl, neurofibrilele, miotibrilele. cilii ;i flagelii).

Vacuolele

Sunt delimi

pline cu suc

oac

enzime etc. in

r 0rgalite celulare comunq

Reticulul endoplasmic

- sistem tridimensional de canalicule, r'ezicule gi cisterne ramificate

gi

anastomozate;
poate
fi neted (REN) sau rugos (asociat cu ribozomi - REG).
Ro/: sistem circulator intraplasmatic; fur compartimentarea celulei; rol
mecanic i::r diferenlierea vacuomului; rol in sinteza lipidelor qi proteinelor gi in
metabolismul glicogenului.
Dictiozomii (aparatul Golgi)

'' Dictiozomii
sunt agezali in apropierea nucleului:
* Sunt alcdtuili din nigte siculeli aplatiza[l, suprapugi (cisterne), dilata{i la
capete qi inconjura(i de micro- qimacroaezicule, generate de aceste cisterne.Rol: secretor, fiind mai numerogi in celulele secretoare; prelucreazi qi
stocheazd proteine gi lipide; sintetizeazd polizaharidele gi le ,,impacheteazd"
in vezicule care vor migra spre membrana plasmaticd;la celulele vegetale gi
fungi, aparatul Golgi este implicat gi in formarea peretelui celular.
Iizozomii

.* Sunt corpusculi sferici, veziculari care stocheazi peste 40 de enzime

hidrolitice (digestive).
Se gisesc in numdr mare in celulele fagocitare (leucocite) qi in celulele
imbdtrAnitel
Ro/: Sunt considerali ,,organele digestive" ale celulei. Ei distrug, prin enzimele eliberate, unele substante gi particulele strdine care pdtrund in celuld,
precum gi fragmente deteriorate de celule gi tesuturi. Sunt ,,mdturitori" ai
celulelor.
Ribozomii (corpusculii lui Palade)
q)6

Et

ffim

36

Sunt strucfuri foarte mici, ovale sau sferice, care se gdsesc libere irr intreaga

hialoplasmd sau sunt ataqate de membrana REG.

$lqzomii 9on$jnN qi prgletag.
Ro/: Ribozomii sunt sediul sintezei proteinelor pebazainformafiei ereditare
stocatd in nucleu.

ilorile).
in celulele,
in celulele a
-,
acuolele dige
Ro/: Depozi
S.ea]iz_eazi dig
::nele deqeuri

<

echilibrui hid:
(entrozomull

Centrozomr

::r erisii

gi la

::nA citoplasm
Roi: in dir';r=
Iitocondriile
!;rtp_rezenl
:1:ea nucleult
--i:::t mai ntr:
::-reie hepatir

l.{::.tondrii
r- :::-.rnit de
l:ez:'lti o -:,

,:-*{..i .-i.fe l0ni

:

__-J-.aF'

:r:::-j--e :::c-=
i"l: ::-. :sii-r,
l&l:f- :. ==.:gZe,

:-..
----E --L*-*.dE

_!

ffia

:1 -.-- ; -- - -"rpl : klE -ilir--: ::

i:::e =a:
JrL*'_ii-.:_1

i:
r[u r: _ r,

T[Jj'.Eqm-rt,r

LE
'leulruas Inur

UJ

oa

;
o
N
a

-radsopua uJ rS er ta+ezuaqnl alurd1n] rS alrurJpppr uI IS rolaztrruJ rS ropurdpl

ale asporrrqle apunrirod ur rsasp8 ag 'riuaru8rd ap alrsdq :lttns ap+saldocna1

aJPJrp::.:

A a1a4su1doruon 'apqsa1docnat :r.rndq rarl ap tuns

'(areolezqalursoloJ alar) alsqo.rd .roun ala1nlal
u116 psr4 aluazard +uns ala lapla8azr rola1nlar acrdq alrue8ro tuns alapqseld
'a1a1sa1doto1c

'lnp-al

alEpusPld

rrreruJoJ Inrpas arnlrlsuoJ

alf

'ruor ropSrarrrp pgodsueJl ur rS tuncard'apldg rS auralord ap alazalurs ur 1.ro1a1

-nlal ale ,,al4a8.raua a1a1er1uar" aleJaprsuo) purq /pJelnlar erie.rrdsal uJ:/oU

'(NUV tS NCV) rrralrnu rrzrre Arsnllur'alrueS;o

rS ap;auru aiuelsqns alrralrp tsasp8 as (xttquw) rarJpuoJolru
InJorJalur uI
'aJEInlaJ aJlloqelaru alasacord ur urlJalur aJ aurrzua uriuoo atet'alsttt
aseoJaurnu areur8errur uud ezearuJo; puJalrr ea).zuqnp lua.tqruauto plurzaJd
'euJaleur arurl ad ,e11e eleJelnla) arieraua8 o el ap +rusuEJJ as
rS arr;n8ntuur nBS areluaruBe t1 'aurtzrtttp urrd pr11d41nur as alrrJpuoJolrtr
l
'('r1a aunrzl^lp uI aleiJe alalnlaf, 'ar4edaq ala1nlal
'rfer4s ropurSmu alaJqq) esualrn alelrlqJe nf, alaFIaJ ur aseoJaurnu mu +uns
mlnapnu ea.rard
-o;de ur !1n8a.r ap 'alezaSe 'aqoJae Jola]ouefna alalnlal a]eol ur aluazard 1un5
(re;n;et Inuo!rpuo)) alltrpuo)ollW
'aunrzr^tp ap tnlnsnJ paJeuJoJ ur 'e;e1n1ar eauntzr^rp ul :/oU
'tlou+ua3 {punu rJrJpur1rJ rlnrsndrot
7-1 mde aJeJ ur psuap ecrleurseldo}rJ euoz

18,,111-r;!l::! -- -*:

J. :.-t--:::

uui 5:-:;-:

.'

'e1n1a:

-rzua

atUlzua 3: -; lljf.

rS

alela8a r

rS

gzea:rnlari

"1.1r.,",
,,gzealaq)edrur" a1 r

:a:er

_'aLualsr_r alsalP
e1

atr

rielelrp 't alt.iai;i:

o-rlulp ]Iryprle alsa rS mlnalrnu earardo;de ulleryls alsa Ig 'ury el rS glsrxa;ep

'ruornau e1a1$asdq - aprurue rolaplal rriglrro[eur tqpads a]sa Imuozor]ua3
(rPlnla) lnt1ua)) lnuozortua)

,(rr.rprq p.rqrtqra)
'rade e ariqrosqe ap
lnsato;d el puednrl.red
Ialnla) efuacsaS"rnl u{uaur a1ue1d ey fade e{elnrrn uI .arelnlal rrna6ap alaun
pu1rullg '(a.t4sa8rp alalonrea) rJarBuods rS a.reozblo.rt el eqsa8rp pzeazrre5ti
'rJrxo+ nes rJrloqelau r5npotd 'erttazar ap aiuelsqns ezealrzodaq yoy
'(rrar8uods rS a;eozolord el ap arrqsa8rp alalonf,el
re; aridaoxa) rerodual Jalf,eJeJ ne rS nrur ]uns alalonlen ,aleurrue ala1nlal uI
'luauerurad JalJeJe) un ne rS uetu +uns alalonren ,apla8al alaFIaJ uJ
'(a1uog
rsasp8 as alome^ alaunr{ .f,}a aluzua
'rcrue8ro rzle 'apron18 'apraurur rJrups ap pseode arinlos o -.upn)aatns m aurld
almrzan roun eruroJ ny'(1su1douo7) gldurrs euerquraru o ap alelru{ap }uns
ezeaJoloJ are) raJ'nlduraxa ap) riuatu8rd

ug rS

rolauralo.rd ri :c

1or 1ra1n1a: aJPlua

(3lu rS

alerqrurPr alt-rals

rS

al0lonreA

'(41a8eg rS np:

'a1a1.-

rr
ppcrla.r) alorreloi;
argnads

rS

(a1on:e

ML

in depozitarea unor substanfe de rezen'd: amidon 1;q;--;'5'1;j3),

(orpii Nisslg

lipide (oleoplaste) sau protein e (pr oteoplast e).

Cromoplastele confin pigmenfi galbeni, portocalii, rogii (plgr'.ia --;-.r;"11rj;1)
care dau culoare petalelor, unor frunze 9i chiar unor ridicini.
Cloroplastele sunt cele mai rispAndite plastide. Ele confin pigrnenti vera (clorofilieni), care au capacitatea de a absorbi radiatiile luminoase gi de a converti
energia luminoasd in energie chimici.
Cloroplastele, ca gi mitocondriile, se multiplici 9i se perpetueaza prin diviziune.
Prezintd o membrand dubld, permeabili pentru Oz, COz, diferifl ioni (Fe1
Mg'*), glucoz6.. in interior se afli substan{a fundamentald (stroma), care contine
enzime, incluziuni lipidice, granule de amidory ADN giARN qi ribozomi.
Membrana internd formeazd numeroase plieri lamelare numite tilacoide.
Ele ocupd interiorul cloroplastelor qi formeazd structuri de tipul figicului de

Sunt organ

Ele au rol

gi la baza denr

cere a influxu
lncluziunile

Produqi ar
siliciu, oxalat
rezultali in ur

4. Nuclet

Prezintd mr
Mentbrnna

Cnrioplasmn
.:.,:.ti gi o parte

Fiecare fibr5

:;; dir.iziunii c
\ucleobil.

\ucleolii cc
:-an5drii divizi

::r-iziunea celr
Ro/: Nucleul

r 0rganite (elulare specifi(e

ts!

C'

--;Ii dengi, sferi

:e o cromatini

\-

,-.-,nstifuie cror

i
; energie luminoasi.reacliile chimice se desfigoard in stroma
cloroplastului
infaza deintuneric,
i
f sub acfiunea enzimelor care se gdsesc in aceasta.
AIP-ul este folosit pentru reducerea CO, qi oblinerea glucozei.

zhtd ataqali ri

monede, grana.
Membranele tilacoidelor confin pigmenli clorofilieni; ele sunt sediul reacliilor
fotosintezei dependente de lumini.
Rol: Funcfia principali a cloroplastelor este fotosinteza - procesul prin care
organismele cu pigmenfi clorofilieni sintetizeazd substanfe organice din cele
anorganice in prezen{a CO2, H2O gi a luminii.
Fotosinteza parcurge doui faze: de lumind qi de intuneric.
in|aza delumind, reacfiile au loc la nivelul granei. Pigmenlii Clorofilieni absorb

(.

FlageliiSicilii
Sunt organite care aparlaunele organisme unicelulare, dar gi la cele reproducdtoare asexuate (zoospori) sau sexuate (zoogamefi).
Au structurd asemdndtoare. Sunt acoperili cu o membrand gi o teac5, in
interior aflAndu-se un matrixin care se gdsesc 9 perechi de microtubuli aqezali

:irli

,,sediul"

Aciziinude

La toate org
-'eici (ADN

9il

circular la periferie qi 2 perechi aqezate central. Microtubulii sunt legafi prin

proteine contractile, care determind migcarea locomotorie. Coordonarea
miqcdrilor o r e alize azd c ory ii b az ali aflali la b aza fl a gelului/ cilului.
Rol: locomotor.

-{cizii nucle
:entozd), un r,
\ucleotidelr

38

--

5
ffi

'aJrprloalJnurlod uniuelezeauttol rs ala aJlur Jsaun as alap4oalJnN

'eJeloze e^zeqo rS JuoJSoJ IeJrpeJ un'(pzoluad)

w
U

oa

prcn18 un auriuor pqoalJnu

u1'ap4oapnuutp rieu.ro; luns rJralJnu rrznv

'lnalJnu auriuor o rJralJnu rzrJe ap alelqueJ aJeur reur eaf, '(N5V rS
11qy) rcrap
,alarusrue8Jo
-nu rrzrf,e uteleurze8eurur alsa eJelrpaJa erieu.royur
aleol e.l

PlaPnu !!z!rV

,D

'liiprtpdiJ,,inipas';
'ra1n1ac

-ordar a:a:

-sndror Joun eruroJ ne rg '{oalJnu rop nes Inun eane 1od ala1nlaf, .rupapnN
'dolsorrrur el+ezIlenzl,t q aleod
rS ezeasuapuof, as arelnlal rrunrzrlrp
1a;lse

e1

rS

.razLrlni;
rnp4seldo:o{)

Lrrtr-r

qJosqe ruarylorop rq

'fl-rat

Inl

etet 'leztlettdsap wozowon rmy+t4zerdar euqeuoJJ ap pJqq aJeJarC

'auqaruotJ arnlrlsuoJ

arec 'a1ne1ou4

:' -i:::

flirE

e ,,loJJuoJ ap 15 p[euoiieuro;ur byerluar;, gqurzatdat FaIJnN :lou

'Jopuozoqr.r ezauaSorq uI IS runcard pJelnlal eaunrzrlrp

uI Ior nV'eralsaJe IrqISJVJS el Pzealquleseal as rS areapnu ilunrzr^rp rr.rpSuel:

-ap ealureu ezeazrueZtozap as rg'auralo.rd IS NCV,NUVuriuoc illoalJnN
'PlesuapuoJ reur FJealJnu eu4euroJJ o ap
rjelrurrlap luns larrdo;d euerqruaru o ap rirsdq ,qeprosdrla nes rJrxaJS ,rSuap rln:

-ndarur

uI'glE?: - .; .-;:*,

alal urp arrueS:o air

arer ur:d lnsa:ord -

rrriqns 'r8trnl aluaruelq ap ptuJo, qns eles.radsrp aped o fi aJwq

glailnu ppl{rll aged o-r1urp p}eurro} a1sa (arusa1doa1cnu) uwsa1doua1

'trusa1dopua rnlnln)qal eueJqruau nJ enuquol as rS rurozoqrJ riesele elurz
-ard euralxa euerqruayn'uod ap plrqpqprls /plqnp a+sa Dfiapnu auatqtuaw
'Hoapnu 7-1 rS euseldor.rer 'eJealJnu eueJqruaru gllJtzatd
-ot,tuJ

lnal)nN't

.roprire ar fnrpas ]un-<

ap rnlnrr6q lndq ap
'aptnaul alnunu a-rE
'rurozoqu 16

-11

arniuor atet'(utuo4s
'.eaD

'JeInlaJ rnlnusrloqelaru eurJn ur

rfelpzar

16 (.r}a nrJIeJ ap +elexo ,nrlrls

ap plxorp 'nr)leJ ap ]euoqJEJ ap aleJauru alelsrJf,) nrue8roue r6npor4

('r1a rur3p.r 'JnrJneJ 'eurlnur 'uopnue) nrueS;o

a)ltsP6ra al!unlznPul

luol EpaJlp '.C

-l^1p qud gzearqad:;

qJaluof, e ap ri aseo
-o1c)vlenriuatu8rd u

'so^Jau rnlnxnuur e aJaf,

-npuoJ ap rS araurisns ap 'JrueJaru Ior nE alalrJqrJornaN .rolalrrpuap ezeq e1 rS

Jelnla) pd.roc ul rsasg8 as murrd 'aseolrau rolapla) acrJnads alrue8ro lung
alaluquornau

!s lssrN

[dlo)

'r-ul-1?

(rnouaqotuc

fiuaw8nt

'(aqsaldoprua)

uoprun

ML

tipuri de acizi nucleici - ADN

structur5, cAt gi prin funclii.
Cele doud

gi

ARN

se deose':esc

:tat prin
citoplasma

ADN (acid dezoxiribonucleic)

- localizare: nucleu, mitocondrii, cloroplaste;

- structurS:2 catene polinucleotidice infdqurate elicoidal in juru1 unui

ax

central.
ARN (acid ribonucleic)

- localizare: in nucleu gi in citoplasmd (in ribozomi);

- structurd: o catend polinucleotidicd;
- tipuri: airal (conline informafia genetici); celular - mesager (ARNm) coprazd informalia geneticd de pe o catend de ADN gi o transferi la ribo-

zomii din citoplasm5, ribozomal (ARNr) - localizatin ribozomi qi are rol

in sinteza proteici, de transfer (ARNQ - localizatin citoplasm5; activeazd
gi transportd aminoacizii liberi in ribozomi.

Comoaratie intre celula procarioti si celula eucarioti

Celula procarioti

Caracteristici

prezenti la
aparilie

s-

\
ffi

40

Celula eucarioti

bacterii gi alge
albastre-verzi

toate celelalte
organisme

miliarde de ani
in urm5

13

34

miliarde de ani

in general, sferic5
sau cilindric[

dimensiuni

0,2

perete celular

prezent

prezent doar la celulele

vegetale

membrana celulari

- prezentd
- rigidd qi foarte

- prezentd

cdliva milimicroni

selectivi

- : r: -:. JOflO

in urmX

formd

- ::::--f . Senet

variatd
Zeci-sute de microni
(unele macroscopice)

- plasticitate,
permeabilitate
selectiv5, polaritate
electricd
- strucfuri in mozaic

fluid

l,:--.-

--

LN

ffi

v
U

UI

o
N

relnla) lnPD (

O.a

urp rnpo.rd as aJ rJeruroJsueJl ap Inlqruesue

\y,/

{)

'relnlar rnlnprr e ppeorrad o alsEl 'aJrIJ alnlal

Pnop PzearuJo, as Ptuetu-P1nlal o-Jlulp a.rec ur.rd
'ro1a1n1ar e arrilnuur ap psaro.rd elutzarday

PrPI nla) Paunlzl^l0'

alaInIa--l

z' z'

.''-?.-J

PpaJIp aunrzl^rp

aJqlntuul

*ze3 IS *.8Y,q aP

ruor 'aprdrl ap riplqueo

NCV ap Plnral

rlrtu 'auralord 'NCV

urp rieuuo, nuozolu
-on ripru teru nes rop

-oruoJJeur o Jlulp ]elu

-.ro;'relncrrJ raJrqo ap

rurozoruoJJ uI +ezlu

'tuozoluoJJ rn8urs un

-e8ro rrlaua8 ptraleru

rrod nc euJalxa eaJ

'plqnp euerqruaur o ap
1e[a1o.rd Jezqenpr.trpur

ruP ap

"prnrp,
AtIISTU

alPlalar
proalJnu ap eruJoJ qns
'qezrlenprrlpulau

(ap.rquoru
'aprquornau rS
lssrg rdror 'IIIr 16
qa8eg) acqnads rS
(urozorluac 'ruonJel
'rruozoqr,r'ullozoztl
n4euseldolrr
'rruozorprp 'crurseld
riuarnr elurzard nu -opua pllar) aunur
(aluezrlalursoloJ alaJ
-oJ aJelnlal alrue8ro
eI pllJorop) riuaur
auriuor eruseldoprq puseld
rSrarrrp 'alonten
rS
-8rd
lalalpsolrr
-oIeItI uI PlerntJnrls 'rruozoqu :alrue8ro a1a.r8 aplaru
sJalur rS 1aB ap eaf, ur
ap
ruor'aprdrl'aprr
ap
ealels
urp
ro6n
Ios
aueoJ )aJl rIZIoloJ - -n13 'auralord auriuor PproIoJ lualsrs IEproloJ uralsrs -

pleiunuord

EU

PqEIS

PlorrElna P[nla

nalJnu

FlouP)na

ezeatlq)e 1guse1.1o::
IoJ aJe

rS

ruozoqu u

-oqrr el gragsuerl o ri

- (ruMIVl

JaEesaru

xe rnun Irunt Ln lppr

euseldoln
aJeluaruqJedruor

urrd

1e1e

f,saqasoap i

ML

momentul formXrii celulei prin diviziune, p6ni in momenhrl unei noi

diviziuni;
- cuprinde: diviziunea propriu-zis d qi intefiaza;
- diviziunea celulard este de 2tip::i:
a) directi (la procariote, celule eucariote pe cale de diiererrtiere 9i de regenerare la celulele canceroase, in gale, leucocite etc.):
- se caracterizeazd. prin lipsa fusului de diviziune gi a cromozomilor evidenf,ali, iar inveligul nuclear nu dispare;
- se realizeazd prin strangulare, prin clivare qi prin inmugurire.
b) indirecti (cariochineticd)
- diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei;
- in nucleu exist[ strucfuri permanente numite cromozomi care sunt vizibile
numai sub forma condensati in timpul diviziunii celulare.
Tipuri de cromozomi:
- procariot - format dintr-o moleculd de ADN.
- eucariot - format dinADN, proteine, mici cantitifi de lipide, ioni de Mg2*
qi Caz*;
- este format din doui crocromatide
matide unite prin centro(bra(e)
mer (vezi figura aldturat[);
- celulele corpului (somatice)
au un numdr dublu de cromozomi, deci sunt diploide
(2n);
centromer
- celulele reproducitoare au
un numdr de cromozomi
redus la jumltate, deci sunt
haploide (n).
Se clasificd in: mitozi gi meiozd.

a) profaza

faza

ct

creqte

se dez

ind
se div
se

opuqi
- incepr
-< b) metafaza

- centrir
- fusul
- cromo

in plar

irrcepe

fiecin
c| annfazn

cromo
ai celu
se

forr

consta

i i :tlt1-ta:a

- cromo

--dez
:

- se reor
- rezulti
paralel cu

urs itochinez,
- in ceh

celulei
- in celu
medial

Mitoza
r Caracteristici:

parte;

(.
L

\
rE

42

- ary&-c in cqlqlqle so.1na.!,iq9_ 1!9 9*g!3_*9@r;

- 4r11tt:o celuli cu set diplold de cromgzomi re?ultd doud celule-fiice dipl-o-ide, ldgntice din punct de vedere grqdilar;
.

Faze:

celular

oh?ortanF
-

fulereazi u

lrnm"r,

a) profaza;b) metafaza; c) anafaza; d) telofaza.

Ia inmulfi1.

n.e;rerea;i

dr

t
UU
\J

alezn Jolalnlal eaJlnJolur to1 earellozrzap

Oa

:lazollru eiuelrodutl

:
g!
=
o
N

rS eaJa+SaJJ

eI

-f,+a
aJnp aJelnlacr;nld alatusrueS.ro e11auo1c pugllnzaJ'pJenxase arrilntuur eI aJnp
aJelnlaJrun alaursrue8ro el ealelrnurluoo p.rn8rse lalelrrurolrun PzealauaD -

r
-Ip alll]-"i:i: f--

'arrdord prelnlar
puerquaur o ezearuroJ 161gr1g-pp1al areJalr emlsaJe e ElIe ap rS aped
o-ap 're1n1ac ala.rad lnou eraua8 JoA aJeJ '.roptuozoqrp pllJolep Ielpau
ueld ul relnlal alarad rnun eareurroJ <- ap8ury rS apla8azr alaplar uI lgueur-ta1n1ar

e puerpaur 'enrsarSord eareln8uerls utrd <- alerurue alalnlal

uJ

:(ezararpouseld = ezaurqroln) rau

-se1do1rc eaunrzrnrp Jol are elseaJe ednp +elparul nes ezerola+nr yapred u1
'aproldrp 'ar4uapr aleruozotuo.rr rrnlrure8 nJ'lIJ IalJnu Iop Pllnzar lJolrloalJnu 1e tS reapnu p6r1a.tur gzeazrue8toar as laumzrzup ap psnJ ezeazrueBtozap as leze aztue8 tozap as rJlprleuoJJouolu rlurozotuo Jf, azu{o1aa (p
'eluelsuoJ
arer8rru nJ a)rzeJeue npld pnop 'ra1nlat re rtod rop Ia) e1 'ezearu.ro; as -

falnlar

re

1od rop rac ards uellmurs r6erle +uns lJrplleuroJJouour lrurozouroJ)

aza{aua

laierqy
aPrlPuroJf,

(t

'rJrpr+EluoJJouotu rluozotuoJJ pugllnzal'tuozotuolJ InJeJaII

a1e apqeuorr enop rolaD e purpnlr8uol ueld ul earrfupdsap adarur lgtrzelelat;u eceld ur'leuolenla ueld u1
ezeturle as rS tunrurxeu e1 riesuapuoD luns IJIpBeruoJDrq InuozouroJJ 11a1duroc pzealurlr; as aunlzllrp ap InsnJ 1ra1n1ao rlod e1 gzeaworirzod as rrlouluar aza{apw (q
'aunrzrlrp ap m1nsry Jolaluaruelu earcztueB.ro adatur 1ra1n1ac re

Jauro4ua)

t3ndo

rop ral ter'lutttozoJ+ual apl^rp as lrrtuozotuo t) ezeaztlenplllpur as frloapnu rS prealcnu eueJqruaru ezeazrue8tozap as -

r11od e1 pzeaseldap as IIorJluaJ

g:

l_-,

l4

,.3y1ap ruor 'aprdq ap

'alPInlal
aIIqIZIA ]UIIS SIPJ flttrtr:rau
J<

'arFnSnurur
-uapr^a Jo[nxozorrroJ-)
-a8ar ap

15

arariua:a1rp

Ia1n1ar Inrunlol a16arc lp8uny reru eal ezel azu{otd (e

rou raun Inluauour tn

ML

Meioza (diviziune reduclionali)

- duce la formarea celulelor reproducitoare

asexuate (?ci) gi sexuate

(gamefi);
parcurge doui etape (I 9i II) qiER&aUZ azd_an a@e
---------------

h3plo,(le;

---'r-

- etapa I (reducfionald): dintr-o celul5 diploidi se fornreazi doui celule

haploide;
- etapa a II-a (ecvafionald): din cele doui celule haploide formate in etapa I
rezultd patru celule haploide;
fiecare
etapd parcurge cele patru faze: profaza, metafaza, anaraza qi
telofaza.
r

Genetica sfu<
Ereditatea re1

Etapa I

a)

profazal

este mai lungd decAt cea mitoticd;

- are loc individualizarea cromozomilor bicromatidici

gi recombinarea
omoiogilor (recombinare intracromozomald = crossing-over); rczult|
tetrade cromatidice (cromozomi bivalen,ti);
- se dezorganizeazl.membrana nucleard gi nucleolul;
- se formeazd fusul de diviziune.
b) metafazal
- cromozomii tetracromatidici spiralizali la maximum se dispun in placa
metafazic6;
se
- separi cromozomii omologi.
c) anafazal
- jumitate din cromozomii bicromatidici recombinati migreazd la un pol
al celulei gi cealaltd jumdtate, la polul opus;
- include recombinarea intercromozomale (dansul cromozomilor).
d) telofaza I
- fiecare set de cromozomi bicromatidici se condenseazd la cAte un pol al
celulei, se despiralizeazdqi se forme azd, ceidoi nuclei fii (refdcAndu-se gi
membranele nucleare gi nucteolii);
o Etapa a

(.
t

r
\
ffiffi

44

anatomo-morfol
derr! la descend
Variabilitatea
intre ei. Este rez

Fondatorul

gr

in speclal, pe maz

(autogamie).Soil

decendenfisimi

Hibridarea est<

urden,ri senurn

de caractere ered
perechi de carac

Organismelel

ll-a

se desfigoard ca

retici pebazacd

o mitozd obiqnuitd.

lmportanla meiozei:

* Genereazi biodiversitate;

asigurd variabilitatea gi evolufia organismelor;

mentine constant numdrul de cromozomi caracteristic fiecirei specii.-

foimozigote, iar cel

,o=igote.

I-aindiviziihe

iar cel recesia rdn

Mendel a des
lgznotip) gi infe![
dintre genotip qi

9V
'Pielr ap Inlpatu

ffi

w
Oa

(\

rS

arlulp

fi (daoua?)

rrunrireralur 1nlellnzar alsa pdpffi

rolausrue8ro e p)rlaua8 elnfnrls arlurp eaJrqasoap luadotsap e lapuay\
'ESunJse aJels uI auvuPJ alsnil IaJ Jer
'quautaop 1ar rapereJ ar1qp Inun Jeop Plsa1nreru as rio8rzo.ralaq 1r7IAIpr4 E'l

- *-ai; :r--rr;
irolaursr-::j::: :::--:

'aqoBtzo,t

o
N
o

dqoua8

'@aoua$ Erolsare eareSriglul

-a+al4JsatJrrrvas riua;rp luns ar{Jalad r.reltpara IIJo}Je} aJBJ uI alal tet'a4o8uoruo4

)salunu as lay rselare ap luns aqrarad rJelrpaJa IIJopBJ aJeD ur a1atusrue3'r6
'afipuqtlltp ap 'a;elrpaJa aJalJeJE) ap rqrarad
pnop ur.rd Jsaqasoap as pug) ter 'anpttqtqouoru ap uIqJoA aJellpaJa aJalJEJeJ ap
aqea.rad o-4urrd Jsaqasoap as rzrlrpul pueJ rJunlv 'l4tqlllf,sarunu as rriuapuar
-sacl ')rlaua8 rirqasoap IZIAIpuT arlul are6nnJJul ap psatord a+sa aafipLtqtH

'pleSrJruJul pleIJIJIue arezrualod urrd eprrqrq nealnd as rS uepturs riuapuacsap

nearnpo.rd'aluelsuor rS apuqsrp aJaJJeJef, neale alezqqn alIJnIoS '(arueSolne)
arezrualodolne u.ud arnpordar as ar glueyd '(runat4as runs11) atpzeut ad'pnads r4
!enn1e Ig 'lapua11l ro8ar3 ]eraprsuor alsa piurqs ec rnrlaua8 lnrolepuo{

as-npue:?la-r ll :a
p 1od un atel ET ?::f
r

'( Jo

[rui:

-- --

'

--

-j
1od um P[ Ez,ea-rj::'-

!lipilpara ale aua!lapuau allEal (

ereld ur undsrp as ur

arEl!para r0laral)ele)

luallusuPIl alausluP)al,ll'

z'

t' L

:I'

'nrpaur rS alelrpara aJlulp nunriteralul 1nlellnzal alsg 'ra arlul

rqasoap as e ap anads rseaare ulp Jolrzrlrpu ealelrJedec alsa ealelITIqeIJeA
'aJelrpaJa aJalJeJe) Jsarunu as EalsaJV 'riuapuarsap e1 riuap
-uaJse EI ap apluatuepoduroc rS atrurrqrotq'arrSolorzq'att8o1o1Joru-otuoleue
rJrlsrJalJeJe) +rusue4 as ruparu ap aprirpuor ap arirtrry 14 rS erargc ezeqadPJqau
-aB arieturoryr o epasod e ap Jolatusrue8ro ealelneder glulzardar ealellpaJg
'rolausrue8Jo ealellTrqer;e,L rS ea+elrpala pzelpnls e)I+auaD

gllnzat (:a-ro-Sursst
eaJeurquro:a: rS r::p:
1

,a

alda)uo) 'L't'L

tE ezeleue 'pzplplaru
1ede1a

il^ uunl ealPllllqPue^

't'L
!3 ealellpa,l]

ul eleurroJ aprr

alnlal Pnop

EZPaurIoI

alnlal rulpd e eriueJr

alenxas rS (rrods, a:e:

ML

Uniformaitateahibrizilor din prima generalie in cazul rr.r,a:,1r-r:iarii gi

dihibridxrii l-a condus pe Mendel la formularealegii puitrifi; g.;-:..-:- C.rnJorm
acestei legi, gamefii con{in doar unul din factorii ereditari perr.he :eci sunt
intotdeauna puri din punct de vedere genetic.
-In cazul monohibrid.irii, 19p_c1!,4-dq s-egregare fenotipic dorrunar,.t: recesiv
a" 3:7, iar cel genotipicisie-f
"ri"In cazul dihibridirii, raportul ri,1
de segregare fenotipic in F:-e;tgJ:3;l:! iar
cel genotipic este 1:2:1. Neuniformitatea hibrizilor din a doua generatie u iondrs

Th.H. Morga

cromozomale a
istudiazd eredit
Morgan qi cc
;ophila melanogc

Plima tezd a I

l,t uomozomi, cor

lcLlpancl un anl

la formular ea legii segregdrii independente a perechilor de caractere. F !: : .ire pereche

de factori ereditari segregd independent de alte perechi de
ererlit,iri.

.:r cromozomii

factori

9a constatat
:eci mai multe
'\-dtugt'zn o

) Abateri de la segregarea mendeliani

I-egile mendeliene sunt universal valabile la plante, animale gi om.
In anumite situafii, apar abateri de la legile mendeliene ale ereditdfii.
Aceste abateri se datoreazd urmXtoarelor cauze: nu tofi descendenfii unei
incruciq5ri sunt viabili; nu tofi gamefii participX la fecundalie; existd fenomene
de ereditate extranucleard, se produc modificdri irr strucfura gi func{ia materialului genetic qi, drept urrnare, apar genele crlele.Ele sunt situate in acelagi locus in
cromozomii omologi pereche.
Genele alele afecte azd acelaqi caracter al organismului qi determind apariunor
irrsugiri contrastante (de exemplu, genele alele pentru culoarea bobului
fia
de mazdre: pentru galben - G si pentru verde v). oryinismul este heterozigot
(Gz) cdnd genele alele diferi qi homozigot cand ele sunt identice, dominante
(GG) sau recesive (uu).
Existd situafii cAnd genele alele dominante coexistd, sunt funcfionale qi
interacfioneazS, ducAnd la apari{ia unui fenotip nou. Aceastd interac{iune se
numegte codominantd. Este cazul genelor dominante LA gi LB care determind aparitia grupelor de sAnge la om. CAnd cele doud gene interaclioneazd,,determini
aparifia unui fenotip nou, respectiv grupa de sAnge AB (IV).

..:,: ncelaqi cromo

=rtd a genelor
-La musculite
::rechilor de cr
\lorgan a ex1

: - zigote, cromo,

-::

apropie
-- :ceste puncte,
l:.:t urmare, f
-=:e;ombinate I
- ---:5 r-or rezwll
-. :,eia tezd cr
: '::: :trtologi, ca
ignomenul cr
se

. -: lteriorul g

.*

Fenotip

i.

Genotip

r1

0 (r)

il

fl

A (rr)

LA

B (rrr)

LB LB sau LBI

AB (rv)

LA LB

fenome
:-,,::rote. cat 5:
i=combinare

!1,

* --::-std in tot;
LASAU

:::---e. Ea este u

LAJ

ale r-ariabi

.-r.:est

) Teoria cromozomalA a eredititii

ffi

-::

'. -'-:::-|re n:t-.;

Cercetdrile ulterioare au confirm at ipoteza lui Mendel cd factorii ereditari

(genele) sunt localizati in cromozomi.

,:::

i.: :

46

---

,:;otttbit;.;.,
--,,

:!''. r :,;,

:.;

FLN
'JaAo-Sussorc ur.rd Jol aJE p Plllozowot Ja tlut natau t qw'ot all
'grrua8 aISJaAuoJ fi (p1aruozowonalut atawqwnal) nuoz

Ilm
UU

U
U

-oruoJD ap JollqJaJad e pluapuadrp.rl a.re8ar8as '(plaruozowouttlul atautqruocat)

.ra,to-SurssoJJ :Ipf, rarl ad ezeaz\leatas alolJeJna el P)IlauaB eareurqruorag

'a+olJeJna aIaJ el rS 19r 'a1or;erord

alarusrue8ro eI lgle ale]{enxas ap JolasaJord lnsrno r4 arede uaruoua} }saJV
'rolarusrueSro gipl111qerre^ aI asrns

Oa

g!

f
o
N
o

lllPllPala

e HPU

earunl ui PIqP1eA IesJaAIun alsa eg 'acrua8

uieurquroc rou ap eaJeuJoJ el JnpuoJ aJE) JolasaJoJd ea+Pqelol uI Plsuo3

alapdnurrd allulp Eun alsa

rS arrr

P)!laua6 PalEulquo)au'It' t

-'rl

'Iazollru InsJnJ uI Jolaua8 1ruorra1ur u1 rS

JoI eaAE aleod rS nldrfpru nes n1dr4'llgnp g aleod razro-Sutsso.ro Inuaruoua{
'.rano-Surssorj ap Jlarunu gpeod-i wJ 'i8opruo-1ryaoz
-oruon a,qul aua| ap cotdrcat ruqu.nlps a1sa nipypa,ra a lptuozowon !za1 vipt{p
'alpurqruoDar atusrue8to zg ur e+Inzil.ro,t rieurq
-ruoJal IIauaJ .ropiaue8 eaJepunJal urJd'aleurquoJal Enop tS aleurquoJaJau
pnop :riatuefi ap r.rndq nrled eruro, rorr alo8rzoralaq alalaura; 'aleuun ldarq
'(aua8) aleluozoluo.rr aluatu8as ap pqurLlJs Jol aJE rS dru as ra'alrund alsaJe uI
.+JeluoJ ap apund alln111 Ietu nes
lrrunezeazqear rS llnul alJeoJ ardorde as (gle+
el ap 1nun rS gureru el ap +1ualsou pun) aqra.rad rSolotuo IruozouroJc 'alo8rzor
-a+ar{ aialauralel'razoraur pduq uI :la}}se uaruoual lsare lelldxa e ue8.roytr
*'ffi nuozotuoJJ ap roirqrarad
rqa{n181nrgrunu
alsa
a8e>1ur1ap
laio ap alairprsntu e1*
Inrerunu nc p8a
'ruozoriiolc fs-tipre u1'+esi:1d ;olaua8 e prlni
,a\u;>lutl alflattngAS
-up1rrl earalrlusuerl errpe
lnuau oid{ii.ozou.tot4apru u1p
,o1rui1 a pltniuylut aa.ta1tLttsua,tJ aqsa uipqtpa.ta u apwozoruo.tJ tat.toal a uzil nop v
'JalJeJeJ rSelaee gzeaiuangur aua8 allntu reur rJap

Punu-iat ap' p zPsurr

-ede ptmrualaF
as
rS

ut a 7u7do s
lenlJaJa nE IPS rlJoleJoqelor rS ue8royrtr
'

-o,tq) plo ap eiqnrsnru ad rrplaua)

("taq sa 3 oua

1a

'(relnyac Ialru pI eatellpara ezerpnls)

au4auaSoln 'PiulItS enou o leluaulepunl ne arer rriplrpaJa e aleulozouloJ)

rarroa] alazat leroqela ne rps Irroleroqelor IS (976I - ggg1,) ua8nytr 'g'rg

aunri:e:alLr gl:pa:
aleuorl:trn1 luns 'r

aluEururop 'alquapr l
lo8rzoralaq alsa Inusr
InlnqoqParPoFt-l n-qu
-trede guru,alap rS rr

ur snJol r$eya:e ur alpn

-erJaleur erirtrnl G p-rn
aualuoua; glsnta:aQep
raun r{uapua:sap eo;
'rriplrpa:a ale ar.ra

'tuo

rS

apurruE

PUP!lapuau ParE

,ropruozoruoJJ

lruerunu lgJap aJeru Ieru alsa rolaua8 IruPumu PJ +elelsuoJ e-S

' (truozota4at4) rnpxas rrurozouroJJ uI
aleseld luns Inxas purrrralap areJ alauaD 'Qrua7 sntol) to1 ]runue un pyg{mg
pua8 a.reraq 'rruozotuoD W reFrll asndsrp luns alaua8 eIaJP) uIJoJuoJ 'truozoruon u1
.topua| a dfirutl tt.taundsrp azal aJSa uiyypan a apu.tozowo1) nt.toal a pzal uwii

Q-r

a-rp-r :

'ilaltp?Ja

tJt'r]-

n d ilD at f a Ja p L1.tL.
snpuoJ e arie.raua8 enc
rer ffEi6=isa-.J uI:
a4c

'

ArsaJaJ :luerm:rop

trdr

luns rJap 'aqra:ad rrel

uuoluo)'n1fiauuE u{
tS rrrppr.rqryouour lnzt

ML

fltnosflrtd gi sub numele de ..,1a,---ru] u-rorlozomilor" - are loc in etapa reducfionald a meiozei.
Fiecare pereche de cromozomi segregi independent fata ,je celelalte

Dinpunchrl

pmmQinareaint_g;rcromgzomald.-

nzutre qiddundto,

plu, plantele al
in func1ie de
Primele se tranr
l strucfurd mo;
in funcgie de
'e clasificl in: r
' Mutn{iile gen

perechi. Drept urmare, are loc combinarea pebazdde probabilitate a cromozomilor proveniti de la bunici.

datoritd faptului cd la anumite organisme (de eremphl

ciuperci din genul Aspergillus), meioza se desfdgoari in trei etape succesive,
in loc de doud. Conversia presupune un transfer de segmente cromozomale de
Pe o cromatidd pe alta. Segmentele transferate inlocuiesc segmente similare ca
mirime, dar diferite ca informafie genetic5. Prin acest fenomen se realizeazl,
treceri de la starea homozigoti la cea heterozigotd.
Conztersia genicd apare

1.3.4.

:n

La

Determinismul cromozomal al sexelor

l-

se

::rtinut qi pozi
:ei1, duplicatii (,

Sexul descendentilor este determinat de heterozomi care sunt notali cu X

Formula cromozomali XX caracterize azd sexul homogametic (produce un
singur tip de gamefi cu un heterozom X), iar formula XY caracterizeaz6. sexul
heterogametic (produce doui tipuri de gamefi, jumdtate cu un heterozom X qi
jumdtate cu un heterozom Y).
> Heterozomii au rol esenfial inmecanismul cromozomal de determinare a sexelor;Acest mecanism este de doud tipuri: primul tip (A) este comun unor specii de
plante (spanag hamei, c6nepd) gi animale (musculifa de o.tet gi mamiferele, inclusiv omul); al doilea tip (B) este comun unor specii de insecte, amfibieni, reptile
gi tuturor speciilor de pdsdri.
Genele localizate in heterozomi se transmit in descendente ?d;ntuit fenomen
numit sex-linkage; nu se transmit in mod egal la ambele sexe.
Genele sex-linkage se gisesc pe ambii heterozomi, insd cele mai multe sunt
sifuate in cromozomul X. Genele recesive din heterozomi se vor manifesta la
femele numai in stare homozigotd, iar la masculi, ori de cAte ori sunt prezente,
deoarece nu au corespondent pe cromozomul y. Deci, ele sunt hemizigote.

1.3.5.

nivelul

r:

-:...-ersii care du
\lutaliile crox

::,lmOZOmale.

gi Y.

(D4

gen5. Cea

Drpd tipul c
-.::,,tsle. Aceste
),futntiile gen

:.:---,menelOr de
l'.. etc. ) gi aneupl

: -:rrirului de b
\{utatiile cor
*.-:::".:ila gi artifit

\lutatiile se
:'-: ri fizici, chil

lqerttii mutaS
---:nte, cosmicr
Radiatiile det,
::-':ea sau bloca
: -'ien (aparitia r
L-nele leziuni
::11 unor comp
\Eafiit_mutngt
:::.5. ulele medi
:--:.:eza acizilor n
:,:carea eronata a
:.::tageni hzict,

lnfluenfa mediului asupra ereditilii

UUJ$ia-g"te fe4omenul pril care se prgduc modificdri in structura qi fungfiile materialului genetic, care nu=s-u,rl! cqrlseqllfa rygqg.rybindrii genetice.
Mutafiile pot fi naturale (de exemplu, rasa de oi cu picioare scurte Ancona)
sau artificiale (induse experimental).

48
L-

6t
-

niua'e,u,r,*-ol"otilllH,nti$[';;,,jilx]:iilrI'#1:',:'J"il:;ffi
-ppu Jnpq'aunrznrp ap m1nsry earelgruese pffr{q

nraltnu toltztJe eza+rns

pzearpolqaiuelsqns ?]saJV'r1a (eurcnploc cuorquue) aluatuerrpaur alatm'riuer
-olor rrun (.ONUI so4r-u FpIrE ap deluazardar ltrns ntrunp rua*aqnwttjnagf
'NCy 1a nrytadat Tnsacotd urrd 'acqrlads acrlerurzua axalduroJ Joun InJol
-n[e m alereda.r ]uns mln-NCV Inla^ru el rrierpel ap asnpord runrzal alaun
'(aurralnerlur rriarrr InsJnJ u1 rrieru.ro;leur roun erirrede) uaBo+

)a
UI

3
o
N

,D

-e.ra1 r$

ua8rraruec lJala ne

alf 'apeoru rS alelrprals 'razolrtu

eaJeJolq nes eaJruq

'a:qauaFrrqJl

rS

-aour'nrapnu tolrzoe apiruny rS errytrup ur rJpJrrrpolu gr4uJalap aprierpey

'Jla EJnJeJadural ap alSnrq rrier,rezr '(acrusoo 'alueztu
-orau 'a1uezruor) rrierper alrraJrp ap rieluazardar luns nult rua?u4nw ujua8y
'ITerJrIrUe rS qernleu 'rarSolorq rS rcnurqc 'lcrzrl 11 qod
ra'rua8u1nru fiua8u {runu rrolDeJ roun eaunrire qns cnpord as aprie1ntr41
';opnads e{n1ona fi plun{4ta fi p1umpu
aficaps ruluad aJelrpaJa rrier.re,r. ap plqezmdaur gs;ns o arn+qsuoJ aprielnyq
'(e^reqap rnlnrpr'unu
uarerqdrllnur pJpJ rurozourorJ ap rnlnJpunu a1e rrier.re,r.) atptoldnaua rS ('t1a xg
'xV'xt rurozouroJJ ap rJnlas ap mlnJerunu eaJrJelu) atptoldtlodap Jolauaruoua,
erir.rede eI rnpuor al[ 'a]e+qe]o] uI Fruoua3 ezea1tale nnuoua7 a1uiary1lgx
, '"T4)r8e1ur1-xas ap InuaLuoua; plsa;rueru Eurrn urp eatsarv'apwlzot
-aqa4 fi alaruozoqna g 1od aleruozoruorc aprielntu'lopruozouron pd4 pdnO
'aleruozoluoJf,
aluau8as ap (rrrrno14) ujacolsuu,tq rs (upsranur) nsnaut '(Fplqnp) njanldnp'$np
-rard) tiapp:earede 1od ropurozoruorr Inlalru e1 'rolaua8 e arjrzodrs 1nu{uor
uupru er riernlrnrlsal rurozoluon rorm eriFrede el rnp aluruozluto,D a1piaryyy.;,
'aJellpaJa rar+EruJoJur ale rJPJrlrpour el f,np aJef, rrsJa^ur
rS r;r8nppe 'rraplard 'r.rrntolug :Jol eale lod aua8 ap Jolaluau8as lnlanru e1
'pwtol4cund afia1nru al6arunu as arielmu pJrur mu ea3 'gua8 urp
runr|rod aurrnue rerunu nes 'a1e1r1elo] ur alaua8 epa;e +od auuaS apfia4nylly
'auruoua? njuryw'alaruozoutotc uja4nru'atua7 nia4nru :ur eJrIrself, as
alrrielnu lepap orlaua8 mlnlerraleru 1e amztrcSro ap Inlanru ap arirury u1
'(rpugl tuo un el qle red ap afranS 'nldruaxa ap) gleuezoru prnlJnrls o
lrugde ne aJEJ ur rnlmusnre8ro rnpur alaurq1n,rur 'relrpara lrusrreJ+ as alaurJd
'nqaruos fi anqauu? quns ap{elnut'tede aJeJ ur alnlaD ap pdu ap aricuny u1
'(arqourqp a1a1ue1d'n1d
-ruaxa ap) alapllalqo ap '1trns puun Lqp ealsaly'(ea1e1uo[eru) atao+pury 6 a4nau
'(aurind apeo, auopsolo{puns aprielnru lol Inln+ra;a Ie arapal ap In+rund qCI
:

(euocug- aur:,-"'s a-rRr

-JUry

IS

PIT:--):lll:

-::':

'-

I$pilpara etdils
'

atro?

r;:,;:,

'aluaza.rd

]i-rns ali

JUtrL<

rlt-r

ilpi

el elsaFnrPtu -ro-\ d rL
+uns allnu rcuI ala] e

-a\as,

uauoual ?miuenn gjlr

apdar 'ruarqrFurp 'a1:a

-nlJq laraprreur 16 p
ap noads Joun unurof
-:Jolaxas a afiuntu2]ap al
rS

y ruozoralaq un nl

lnxasq,zeazluapPJPl .L

un atnpord ) ) 4 a it n,S L\,

y nc rielou Juns aJpl r

Iolaxas lP leuoz

ezeazrleal as uauroual
eJ aJefruls aluaur8x r
ap aPruozoruoll aluau
'anrsaf,)ns adela Iar+ rr
'nlduaxa ap ) au-r-rue8:r
-ozoruoJl e alPlryqPqol

allelalal ap gfel iuap

-ourorl InflrPp" ap alau

ML

Agen[ii mutagenibiologici sunt reprezentali de virusuri gi unele rnicroorganisme parazTte. Ei determin[ alteriri ale informaliei genetice, restructuriri
cromozomale sau transformarea celulelor normale in celule tumorale.

1.3.6.

Modific5rile
me. Cel mai cur
prezintd defect
r-oltarea anofini
mieunatului pi
Bolile eredit

Genetici umane

Pglif,4_c-tilin e

) Cariotipul uman normal gi patologic

- Cariotipul uman normal

este

format din 46 de cromozomi, dintre

;rezenla unor

::ulte

ffi

:-enlilor melan
:'-:iahi in gena

sunt autozomi qi 2 sunt heterozomi: X gi Y. Cariotipul uman a dobAndit o mare stabilitate in cursul evolufiei. Orice modificare in structura gi numdrul cromozomilor afecteazd fenotipul, av6nd efecte
semiletale sau letale.
Modificdrile (aberafiile) numerice cromozomale sunt provocate de accidentele
ap5rute i-n timpul mitozei sau meiozei, in procesul de ovogenezS. Poliploidiile au
efect letal, iar aneuploidiile produc afecliuni grave incadrate sub numele de sindroame (totalitatea semnelor qi simptomelor care apar in cursul unei stdri pato-

(D.

degete.

.\lbinismul

care 44

:rra de secer
-::egte reziste
.,

l,lajoritatea I
, ..:,. (incapac

:::acitatea
- :ete boli er
:- -:tatii ge
--. =... -. c-1.
--^ \

<

logice, avAnd aceeagi cauzd).

Aberaliile numerice afecteazd atAt autozomii, cAt gi heterozomii.
- Cele mai frecvente aberalii numerice autozomqle sunt monosomiile qi trisomiile. Ele apar din cauza separirii eronate a cromozomilor in timpul mitozei qi meiozei. Drept urmare, celulele-fiice au 45 gi, respectiv, 47 de cromozomi.
:C-e4 mai cunoscutd trisomie autozomali este cea care afecteazd. perechea
de cromozomi21., cunoscutd sub numele de sindromul Down.Indivizii afecta(i
prezintd: ochi oblici, obraz rotund gi plat, nas scurt, buze groase, degetele de
la mAini indoite in formd de pumn, anomalii cardiace gi digestive qi inapoiere
mintali. Rareori acegti indivizi depiqesc vArsta de 50 de ani.Abera{iile numericeheterozomale sunt mult mai frecvente decAt cele autozomale
gi au drept cauzd non-disjunclia cromozomilor XXin cursul meiozei. Apar gamefi
anormali care prin fecundalie vor da naqtere la indivizi cu diferite sindroame.
- Sindromul Turner (monosomia XO) afecteazd.numai femeile. Acestea au 45
de cromozomi. Ele prezintd talie redusd qi o insuficientd dezvoltare sexual[.
Sindromul Klinefelter (trisomia XXY) afecte azd.nttmaibdrbafii. Acegtia au 47
de cromozomi gi prezinti obezitate, dezvoltare anormald a mamelelor, dezvoltare sexualS rudimentari, fertilitate redusi gi inapoiere mintald:in cazul maladiilor heterozomale prezenla unui cromozom X este absolut
necesarl pentru supravietuirc.Zigoliiqi embrionii cu formulaYO nu sunt viabili.

'.

50
|:
1

L----

rs
I

'r[qEL\ ]ii:_-

:.*

_- r.

?:

+nlosqP 3:sa \-'-_,: z,Oa

-lo^Zap'jL--t't';?' :- P
l, ne PF-_-!- .:Er;?

'e[EnXaS 3-IPl'ttr-r"Z3 F
I
nP
ealsalY'aFalu<
97

3
o
N

'alueoJplns a]u all : rriaure8 redl-' razt-rrau:

aleruozo+ne alal ls:aF
_.ru ;
aJarodpu rS a rrls;Sr;
ap alala8ap 'aspol-q f
riepa;e rrz-\rpL'I' :r-,1 -eaqra.rad Pzea+lare a.
'rurozoLuoll ap

ID

razolrur Indurq
_' aftruos4 rC a7;:;;,.r: l:,.'
-atu

'(qa ry,ru4a2
rrielnu raun

rS

'rrurozoJaJaL

lnpqary'uqn3:nldrnaxa ap) rrloqelaru Iniuel eqrnpad a.rel acrua8

1e lellnzal e)'al4urutzua piuatu{ap o ap aleuorirpuo) luns are}rpaJa rloq alaun
'(rnla8ugs e eleurrou a.reln8eor ap ealelrJederur)
all{oruar1r3 (apran rS n6or'raJrqo ap 'apro1ru a8uqsrp e ap ealelnedexl 1n:ruul[
-:oilai'nlduraxa aC 'alrsaJal +uns apuozoJalar{ are}rpaJa Jolrloq ea1e1r.rofuyq

-oled Fpls raun InsrrLl

-uls ap alaumu qns alP
ne approldqod'?zauaj
ala+uaprf, le ap al s)o-\o.

eaploBrzo.ralar{EaJe}s",-iJj:l'"T.:'-i:;:,'jffi#Xiil',fr'U:l::'#til:;

apaJa puy.\p

ne rrsor a1a1nqo13 'areru;i e3 'eurqolSouaq ezeazt+alurs are) eua8 ul nielnru

raun elrJo]p arede pruto{tclalutaaua tet 'rqlo rS red'a1ard urp rJnrelaru.ropiuau
-8rd eiuasqe uudezeazrJalJeJeJ as - elrsaJal eleurozolne p1eoq - lnusrutqlv

-lporu atf rO'rarinlo-ra

'ala8ap al1ntu
ala8ap roun eiuaze-rd
uudezeazrralJeJeJ as areJ plueunuop p1eurozolne e1eoq o alsa ai1ijitpffi
'aannilnes aJuaurutop 11wd arrua8 agrielnur ap alelrlruJalap aJelrpaJa alrTog
'rrcrsrd rnlnleunarur
aJeolpupruase aladri locs ra return ldarq '1a1o13 rS rnla8uuel e ppruJoue eaJellol
-zap rS a1eulsalur-o.4se8 runritale'eplurur ararzJglul,apney apaJap e^+urzatd
riepa;e Izl^pr{ '(plqd 1n}pd.i) +aq)-np-t,D lruilotpuls aJSa }nrsounl mu IaJ 'aru
-eorpus.roun erirrede prntuJalap ropuozoruoJJ ale aleJnlJnJls alupJrlrpol4tr
rcur nes pnop e earrun

urtd'iitr|Jupni{fu 'areluaurldns

'lndqou;

Vl ale) a4u-rp 'rurozot

r;60;o1ed

ll;eur

Pueun P)tlauag

'aleJorunl afnJa:
ueJnJf,nJlsar 'a:qauai
-e8roorcnu alaun 16 ur

ML

ldasa a X-aI
1. De

origine

(generatoare)

1.4.

]esuturi vegetale

gi

animale

Celula reprezint[ unitatea de structur[ Ei de funcfie a organismelor vegetale

qi animale. Celulele se specializeazd in cursul procesului de diferenfiere gi se
gntpeazdin lesuturi care indeplinesc funcfii importante pentru organismele
respective. Procesul de formare a lesuturilor se numegte histogenezd (gr. histos =

lesuf

genesis

naEtere).

Pentru a forma un fesut, celulele trebuie si indeplineascd urmXtoarele condilii:

1. si formeze o unitate anatomicd permanenti (s[ fie legate intre ele);
2. sd constituie o unitate fiziologic[ (s[ fie specializate in indeplinirea unei

tunclii);
3. sd fie interdependente (sd depindd unele de altele

qi

pentru area\zao funcfie

si fie subordonate intregului organism).

1

.4.L Tesuturi vegetale

fesuturile vegetale se formeazi prin diferenliere din celulele embrionare

(meristematice).
Pentru clasificarea fesuturilor vegetale se ttTlizeazd
a. forma celulelor;
b. gradul de diferenliere a celulelor;
c. funcfiile indeplinite.

{
(D.

l-

's2

Dupi forma celulelor, (esuturile vegetale se clasificd in:

- parenchimatice;
- prozenchimatice.
Dupi
b.
gradul de diferenliere celular5, lesuturile vegetale sunt:
'
- embrionare;
a.

definitive.
c. Dupd funcfiile ir:rdeplinite,

se disting urmitoarele tipuri de lesuturi vegetale: generatoare (de origine), de apdrare, parendrimatice (fundamentale), condu-

ffi

citoare, de susfinere (mecanice), secretoare.

t9
ffi

rrurrPpPr P)rl

-srJa+JeJeJ alsa

arBrurrd
rr^ alalnlal rjueqrosqe
'rrolcalord 'rJolarJ
-as 'r,rqrzuas rrad
uI alalle rer 'a1eur
-ols uI euJorsue4
as aplar aloun -

Oa

:
tn

=
o
N

plrDllnJ ap lrrad

alaiurluas
rS

alalrruJ

'ardlntuul
ap ri a,r4
-e1a8a,t alaue8

-ro uzeafa1ord

raireocs awirede

aulDpoxa

JOIAIUTUTAS

ro1apru; topr

-oJe rlnlal alar

-ad 16 alseldorolc

-oU tolazunrJ'ra

aurind nJ alnlaJ
lelerqrlerlsrun

Iuld1n+'llulopp

-a8a-r

a-s+a:

rS

ropriecqrurer

-npUr,-' i,=j3:E:.
-:':-;;: l: ii

:LII

P.

rS

-eJ InJorralxa eI

(lutapozrt)

awaptda

alerurrd'e

are,rpdu

a6'7

:IIrall-D lar

(g.repunr
-as eireoos) r.urap
-o1a; rorralur ards

raqns rorJalxa
ards ezearaua8 rEpunJas
urual rorJalur
ards rS repunr
-as Jaqll Jorralxa
ards ezearaua8 rS

aJeuorJqura alafnlal

IeIlua) rnl
-nJpurlrJ ErEJe ur

puaSolal

alPla6aA trnlnsi

(souwal

raqrl rs ulual ap

onql)

alase^ aJlur'IeJl
-ual InJpurID ur

filn)saa

lntqwa)

adcuruoez[eaJErlqu

(eBuSecar

rrurdlnl

rS

o'ounrzr^rp ap

rrurJPpeJ

ealelrcedec pJasnp
-rard rSr arec a1a1n1

E AUIIS

-or8 ur earal

-6an grn8rse

arariuaralpap
urrd ezeaturoy as -

-ac)

raun eaJrurldapur r-n a;

1(a1a arlur alp8aI a
:rirpuoJ alarEolpuun s

(aprale1)
arPPunJas'J

.tB) pzawbo;;:.,
= sllsn4

alelncqre rurd
-1n] nr ro1a1ue1d

alarusruegro ruluad al

alrrnpouralu

pI

as rS aJariuararrp ap m

ropntuer

15

ropurdlru

alapilalul -

ale+a8a^ Jolarllsrup8Jo

tolnrr

-pppr aIE aralSart

ap alrrn rv^ uJ
a,rqe1a3
-aa rolaue8ro e

aturBunl ur uar
-alSarc ern8rse -

aJllErlrals
-rraru arrrlela8
-a^ alrJnJJeA ap

arar]uar

-a;p

ap lndaoul trn

Plulzatd alalnla)

giuelsrp p)nu

eT

alacda

a,ruurrrd'q
(aura1s1,raur

acl+

nnuquoJ
pI^Ip as alalnlal rrlJund

rJrlsrJalJErPJ

-elualsrJaur a^r+
-ela8a,r rJnJrgA

arpzrlJo'I

-ord)app

-erauaB)

-,rourrrd'e

aurSlro a6 '1

pnd11

aleuluP

(eruol

IJnlnsal

le-X e esepJ

ML
-.&

!s af Pl

endoderma

- constituie stratul

apare,

in

celulele vii,

f6ri

spafii intercelulare, dispuse irrtr-un

singur strat

intern al scoarlei
special,

la rdddcind (mai
rar la tulpind gi

frunzd)

- lesutul

- la exteriorul

vAr-

fului vegetativ al

caliptral

rdddcinii

celule parenchimatice cu pereli

ugor suberificali

- protejeazd
r-Ariurile vegetative meristematice ale

rddiicinilor
b. secundare

suberul
(pluta)

- apird impo-

- la suprafala rdddcinii, tulpinii,

- rezulti din felogen

unor fructe

matice fdrd spalii

pirafiei

intercelulare

excesive gi este

trir.a trans-

- celule parenchi-

impermeabil
la gaze qi lichide

- apdri impo-

triva varialiilor mari de

temperaturI

- ritidomul

Ia suprafala unor

secundare moarte

derii apei prin

ansamblu de !e-

ramuri, hunchiuri
gi

suturi primare gi

gi a agenfilor
patogeni
apird plantele
impotriva pier-

rddicini, for-

transpirafie, a
varialiilor mari

mAnd straturi
groase gi crdpate

de tempera-

turi, a parazilllor
3.

Fundamentale
(parenchimatice)

a. de

asimi-

- in organele verzi

la!ie

care rcalizeazd,

b. de ab-

- intre fascicuiele

fotosintezd

sorbIie

celule cu pereli
subfiri qi bogate
in citoplasmd

fotosintezd

absorblia
sevei brute

conducdtoare 9i

in perigorii absorban{i ai rddd-

cinii
c. de

depo-

zitare

- in rddXcini, tulpini, fructe

semin[e

(.

qi

- celule parenchimatice vii, cu

pereti subtiri sau

ugor ingroga{i, gi
cu vacuole mari

depozlteaz6.
substanle de
rezervd, apd,

(parenchim
acvifer), aer
(parenchim
aerifer)

ffi

54

5.

De susfinere
mecanice)

ss
ffi
EU

(\\

-;---in
lurLll

Oa

-a:: '

JaP :::

.-_-

tutu: -.=-: i

ede :.'-::-::
aD

arafl)pel'rI
Ilrpau'3

aiup:r:::

eZPa+iZrrj::

apolEprq'I

a^psaSrp

apuel8'a

alruq ra-\as

arEolar)as

eriq:osqe

apuEIS'p
aIolaDas

arEunznq')

ezalursolol

aJrueSro aiuels

-qns alrraJlp
rS pde :areo1
-arJxa ari)unJ
xalPl /rzrol

I.:

-ered e 'e;n1

Irad'q

-eradual ap
uetu ropieue-r
e'arje.rrdsue:1

'rr8epcmu'atu

urrd rade ruap

-rard ear4odun

aJrilnluur

-n'apriuasa
alnlar ap undnrS
nes aleiozr alnla) -

rJnraln :ale01
-arf,as ariJury

rfeSo.rBul riarad

nJ 'alJPour alnlal

ap rS a^qela8
alaue8ro ur

-a,n

areolaJJas

aiuruas 15
alJnJJ /azurlg

ruJoJrun

'gurd1n1 'aua
-rJae rurJPpPr uI

apded'e

aEolar)as '9

-EIIEA P,\LI]

-odur grpde

giualsrz
luJOJIunau

aIProlJ aluaruala

(rpseld

era;uoc :arauri
-sns ap Ior

rieSor8ul riarad

'gzuntl'gutd

lnsai)

aleroqela
erielncrrc
urn8rse -

nr

'1yr a1n1ar

-In+ 'PulrPpPr uI

umIJuaIOJ'P

ap uetu roIrri

urlq)
-uaralrs'q

-ar.ro1a1ue1d

ruaSoled

erryeradual

lnsai)

a1a1ueld e"rpde

royiua8e e rS

(rpseya

alellrnp

IAAAS

rol4rz
IrolaDas

-eJIe /rJnurup+

15

(acruecau)
arau

-fsns aq'g

(waog)

lqeauradur
alsa

rS

a,rrsatra

rarjerrd
-suErl E.\r.11
-odtui prgde

JolrurlPpgl

uEIraqI'q
aInf,IJSe' ezeauJ
-roy tunlcua.red

3lE aJrlelus]s
-rraur a,rr1e1a3
-aA alrrryJe.\

rS arqg'axau alal

gzea[a1ord

aruolPJnpuoJ

aPILil
-r1 rS azeB e1

pPr!

rla:a

-Iqrr

-nlar nJ eunard
-urr'aJeJ (alrnrnn
rJnqru - auarraqlT

alnrq
rarras erielnc

-ro

ernSrse

'aaqeJ+ - aseou
-ruaD asp^ alRunu

rolaue8ro p pr1

(ua11x)

alzlPDads alnla)

-ual IrIrpuIII) W -

sourual'P

arrrlelaBa.t
arEol

-Prnpuo]'t

un-Jlu
-elnia
PIPI

ML

.4.2.Jesutu ri animale

Diversele tipuri de lesuturi animale se formeazd in cursul dezvoltdrii embrionare prin diferentiere.

',

.
'

Principalele tipuri de lesuturi animale sunt:

1. epiteliaf care forrneazlla suprafafa corpului epiderm4 constituie mucoase
ce cdptuqesc organele cavitare qi intr[ in structura glandelor Ei a divergilor
receptori;
2. conjunctiv care leagX, susfine, protejeazdgi hrdneqte diversele pdr[i ale corpului qi intervine in imunitate qi in regenerarea elementelor figurate ale
sAngelui;
3. muscular, care intrdin structura muschilol,
efectoare ale organismului;

ce

reprezint[ principalele organe

r Epiteliips(

- inh[in

str

au rol de

. Epiteliiplu
Paaimentoat

- intrd
inferi

-auro
Ctfuice

- intri

Panc
Cilindrice (y

- intrd

impreund cu fesutul conjunctiv qi vasele de sAnge, forrneazd.

organele nervoase, al cdror ansamblu reprezintd sistemul nervos, principalul sistem de coordonare gi control al organismului.

4. nervos, care,

nen!;

-auro
De tranzilie

- intrd

epiteliale (epiteliile)
sunt de mai multe tipuri:

A. Jesuturile

a) Epiteliile de acoperire, care au diverse funcfii: deproteclieimpotriva factorilor mecanici, a agenfilor patogeni, a toxinelor; inabsorblie;indfuziune.
Epiteliile de acoperire se clasificd in:
I

r Epitelii unistratificate
Paaimentoase

constituie endoteliul vaselor sangvine gi limfatice, pericardul, peritoneuf pleurele;

faciliteazd schimburile intercelulare realizate prin difuziune.

urina

-nuP(
a ace

brEpiteliil<

- intri ir

Epitelii s
Epiteliile
a1e anaii;
d; Epitelii r
teme ale

Cubice

- intre in structura mucoasei bronhiolelor gi a ovarelor,

(.
t-

\
ffiI

56

a canalelor glandelor salivare qi a pancreasului exocrin;

- au rol in procesele de absorbtie, secrefie gi excrefie.
Cilindr ic e (prismatice)
- intrd in constitutia mucoasei tubului digestiv (de la orificiul cardia la
rect), a trompelor uterine gi a epididimului;
- au rol de protecfie, secretie (in special, de mucus) gi excrefie.

lesuturile c,
:: inervate, pre,
: simbiozd pe,
::and bazald.
Din punci <

celule

figuri

L9

*
U

1(alrcoalso'alrcorpuor'rnla8ues ap alern8rl
a+uatrrala'alnouelaru lnodrpe /alselqorqq .regnqar) aa4tun[uoc alnpJ :urp aletuJo, +uns arrrpunfuor aprnlnsai 'prnlanJ1s aJapa^ ap ]Jund ulcl

Oa

;
o

el erpl"_-

'PWZeq Puerq
ppayrad pzorqurs o

-uraur o-rlurrd aleredas +uns aJeJ ap 'pr1a1rda Flnsai nr

ezeazqeatri a1n1ar +gJap ppluauepunJ eiuelsqns Fllntu reru ElrrzaJd'alea,raur
alezrJEIrDSn 1e3oq ltrns :rJqsrJalJeJeJ alaJeoleurJn ne anqcunfuor aprrynsaf

+;;

rS

-ue13 rola'e'-rEl p

ioli

a^lDunfuo)

alunilsai'g

'aunrzn+rp uu

'rnlnrusrue8ro ap aural
-ur apielrneo rsa6nldpr arer alnla) urp alrnlprle 'elfq.rosqe ep ;;1e1rd3 (p
'JolrJolezrleue ale
(areoldam"r) arrra;rrad rolaluau8as ern+rruls uI prlul alerrozuas a1111a11dg
'araurisns ap a1nlal rS aprrozuas alnlaf, urp aleuJol'eleltozues ;t1a1;d3 (r
'alxrru 16 aurrtopua 'aurJJoxa :,royapue13 eJrq)nJls ur eJ]ur e.relnpue;t e;u;e1rd3 (q

-rrad'1np-re:uad ,a:r

auruzn{tp ur 1a:: --, :s_;:"

-ce; enulodun .,;:--:: a,
'

'EralsaJe e
FluElIJr eaunrire ap eseoJmu gzeatalotd

rrurrn eriqrosqe alrurrad nu

1(preurrn
pJIzaA 'preorradns eJlaJn 'a.ra1a.rn) aJeurJn JolrpJ erinlqsuor ur pJlur
rS

'InlnsnJnur Inl;odsuerl

:undlt atJnu

(a1r;1a1;da) alprla

(1nqa1orn) afiuuu"Lq aq
16 erianas ur IoJ nE -

leiuau

-eru.rad uI

apaun alnuriuatu

arnqaJ+ af, JolaseoJnru eJnlJnJls uI pJlur

(acrlerusrrd) auryutpS
'urJJoxa rnlnsea.rcued
e rS urruard'aaoeqas 15 are,tqes.ro1apue13 Jola1euef, eJnlJnJls ur eJlur -

a)lqn)
'aricalord ap Ior ne lepur8e.r.'eleor;a;ur
eleJlaJn 'euer8e;osa 'gprnq Jolaseof,nlu e r5 rlard eJnlJnJls ur pJlur asaoluawlaad

elerurle[slrnp ;;p1d1

'lnin

-nur;d'so,uau fnurar s
ezealJJJo!,a8ues ap a1.
aue8ro alapdnuud

pu

a1e alern8q Jolaluaura

-ro) aIE rj:ed alas:a rrp ,

.rop6"raarp e

rS rolapr_re1)

aseo)nur amlqsuol ?L!

'rnlnsnJnlu IrqrodsueJl 16 e{anas ug 16 ariralord ap 1or ne luetu apguorq rB eaage4 p8uue; al6a6nldgc ar raseornur ernlrru+s 14 p4ur alerslle$sopnasd !!Pl!dl

!Pu

-rua rrJPllo^Zap InsJrD

alPu,t!uP

uDnsai

ML

- fibre conjunctiae (de reticulind, elastind, colagen);

- s ub s t an I d fun damen t al d (mo ale, semidur5, durd )
Jesuturile conjunctive se clasificd dupi tipul de substanfA tr-mdamentalS
in: (a) moi, (b) semidure (cartilaginoase), (c) dure (osos) 9i (dt sangeie.
.

a)

numite

conjunctivo-v
de trei

Jesuturi conjunctive moi

t-

ffisffi

58

b) Tesutu ri le conj u nctive sem idu re (ca rti la g i n oase)

Confin in substanla fundamentald condrind. Celulele sunt de doud tipuri:
condroblaste (celule tinere) qi condrocite (celule mature, addpostite in cavit5li

la err

bron

consl

Cnrtilaj elas
- este I
exter
ale tr
Cnrtilajfibrr
- formr
pubie

este

-c)
Jesutur
Contin trei

osoase.

(n

tipuri:

Cartilajhial

lesut conjunctizt lax

- con{ine celule, substanld fundamentald gi fibre in proportii egale;
- formeazd stroma conjunctivd a organelor;
- umple toate spafiile libere dintre organe;
- susline vasele de sAnge si nervii;
- formeazi, hipodermul gi leagd intre ele fibrele muscuiare si grupele
de muEchi;
- impreund cu epiteliile, formeazd unititi functionale.
lesut conjunctia reticulat
- fibrele de reticulind alcdtuiesc o retea in ochiuriie cireia se afli substanfd fundamental5, celule reticulare qi limfocite;
intriin
constitulia ganglionilor limfatici, splinei, ficatului, mdduvei
lesut conjunctia elastic
- confine predominant fibre de elastini anastomozate in relea. Printre
fibre se afld puline celule qi substanld fundamental5;
intriin
strucfura perefilor arterelor gi venelor mari, a coardelor vocale,
cirora le conferi elasticitate.
conj
unctizL fibros
lesut
confine
predominant fibre de colagery puline celule gi substanld fundamentald;
este
lipsit de plasticitate qi slab vascularizat;
forrneazd.
capsulele diverselor organe, fascii musculare, tendoane,
aponevroze si ligamente;
- intri in strucfura dermei.
psut conj unctir: adip o s
- confine celule mari ce depozlteazdcentral grdsime (adipocite), fibre de
reticulin5 gi elastind, toate inconjurate de o bogatd retea vasculard gi
nervoasd;
- este situat tr hipoderm, in jurul unor organe (rinichi, ochi), in mezenter, mediastin, regiunea axTlard, corpul adipos al obrazului.

condrr

lanzate qiinen

.;::.-:ite, celulr
::elrplaste si
=:. -natic boge
:-:,:amental5 e
>-::

sPon

(car,,it,

- comP
(sisten

d) S6ngel,
E=te un tip

::-=ocite, leucr
--:.:amentaia.

-:'.ird in alcat

:.:= alcifuit di
i.::rplasmi) ca
:=S

,: mUSCUlaf:

59
ffi

w
!

Oa

'Jerpref,

palau'(rrlJlaqrs) teuls :.relnf,snu lnsSi

ap rindrl allnru rcur p]$xii'elre4uor as e ap ealeprrdord ne arer (puseldorres
16 ptualor.res urp aleruroJ arelnrsnru a.rqu) alr8unle a1nla) ulp llnlprle alsg
'ursrue8ro urp aJeo+Ja;a aue8ro alalednurrd 'ropqc6nu earrnlpJle uI pJlul

PPll',:-- -- ;! :n':-{- i:"I

:IJnO: llr . I ;,r: --.-S
.><:> r :.

reln)snu

-UaZaLtr

rB (1erSrsrn)

_ i

lnilsai')

o
N
o

'PPluauepury
eiuelsqns alsa eruseld rer 'a1n1ar plurza,rdar (alnoqruorl 'a1norna1 'a1r;orlua)
alernBq alaluaruala aJeJ ur ',trpunfuor lnsai ap relnrrlred dq un alsg

-Jlr_

-- :-:'_ :*-:.

::_:ap arqll a:=,-d:::

'aueopual'aiz':i_E

:t

IS

PJEITL\-,,

ale6uBS (p
'(auatsnaary aruaqxs)

a+rlunu aleuorirun;olJolrr Iipl1un urp +eruJoy lreduror

1(ar6or e^nppru nr aurld riglrnec)
apafi ezeallurllap ar (aseoso a1aue1) alffiaqa4 urp ]eruroJ 'sor8uods
auaoa+so

-ury pfuelsqns r:'afni;

:soso

lnsaf ap r.rndq pnop plsrxg 'ua8elor ap luns alarqrJ ter'autaso alsa eplualueprmJ
eiuelsqng 'soso rnlnlnsai ea.reur.ro; pzealnuq rS 8n4srp areo teSoq J4erurzua
luaruedrqm un no 'aleapnurllnru 'alue8r8 a1n1ac 'a4sapoalso 15 alseydoalso
alnunu riplrner ur al4sodgpe 'rrr8unla.rd a11nur nJ arnleru aFIaJ 'apcoaqso
'euraso plaJJas aJ aJaur+ alnlaf, 'aqsalqoalso :alnlal ap undq rarl uriuo3

(eseoso) arnp

leuerqnd

ezt4rllrs'arelnrqre alrJnJsruaru'ap.rqayazualur alrJnf,srp pzearuJoJ

!1ezeu pldas'apa8urrey'acrquorq
-oaLIeJ+'a1elsoc a1a[e1p.rer '+ppe el rer'1n1a1ar{)s ezeaurr"ru"tr}ryffirro,

'sorqrJ

15

rqsela'ul1ery :r.rndq raJl ap

+uns aseour8el4re; ap.rnlnsaf '(1nfeplrer al6alarrur aJ prelnJserr-o.trpunfuor

euerqtua\u) mlntpuoct,Ladetteas ad as-npueztlearrol erir;lnu'alezuau 15 alez.ue1

ua8elor ap arqrJ

qiuof,

ra^npptu'rnlnle:rJ tal
:alL\
-qns eue as PraJPl a-F

sotq{ [a1u.ra3
'oq)elsng rn1 radruorl ap
t5 mla8urrel ap runri;od alaun u1 'rnlnseu ropdr.re 'ra1o13rda 'uralxa
Arlrpne mlnlJnpuoo 'rrgla;n mlnuorlrled ernlrn.rls u1 luazard alsa r4sap tory+rr)
'([epger ap) plerpuoJopua eale)rJrso n.4uad eaJrJ]eru aln]EsuoJ -

15

:elElua
aJlurJd'eajat ur alpzo

a^!l)un[uo) elUnlnsai ()r

'so ad Jolaueopual e ari.rasur ap InJol e116 rroaun luazatd alsa

-rrcsel ]uns nN 'Ftnlnlqar ap

'aleloa Jolaplpol p 'rJE

'(apa1doryuo, a]rrrnu

'3IPUr--r:

aladn-r8

rS

areposnu,

lap8a rri:odord ur

a:

'ala8ues (p) IS (s

pleluaureplml piuplsq

rE.

1{ua

ML

Tip de {esut
Localizare

StriaI
inserat pe oase

Neted

Cardiac

in perelii organelor

ITUOCa:C

inteme

Tip de reglare

voluntarS

involuntari

Dimensiuni

diametru=10-100p
lungime=1mm-15cm

diametru =2-1,05t

cilindricd alungitd

fusiformd alungitd

Formd

lungime=100-400;r
alungita (tunctioneaca un sincifiu)

zi
Striatii

prezente

absente

prezente

numerosr

unul

unul - doi

Pozifia nucleilor

perifericd

centralS

centralS

Viteza de
contractie

mare

mlca

medie

Durata
contrac[iei

scurtd

Iungd

medie

Nuclei/

fibri

':gestie, circu
:= substanfe gi
D.

Cresterea gi

Pentru sintez
::ianismele au

Testul nervos

Irr fuaclie de
- autotrr

Este alc5tuit din neuroni qi celule gliale.*

Neuronii sunt unitetile de structurd (formeazd legdturi sinaptice ce stau la

baza arcttlui reflex) gi de funcfie (genereazd gi conduc influxul nervos) ale
sistemului nervos.

(/1n

t-

\
flm

60

- heterot
Drpd sursa (
- fototrofr

Neuronii sunt formali din corp celular si prelungiri: dendrite gi axoni.

Dendritele gi axonii constituie cdile de conducere tn nearax a sensibilitdlii qi motilitdlii, precum qi nerai spinali (micEti) qi cranieni (senzitivi, motori gi micgti).
Neuronii nu se divid si nu se regenereazaf Locul si rolurile lor sunt preluate
de citre celulele gliale (neurogliile), care sunt in numer de peste 10 ori mai mare
decAt neuronii. Celulele gliale prezintd prelungiri citoplasmatice de lungimi
variabile gi bogat ramificate. Au capacitate de diviziune Ei asigurd cicatrizarea,
suportuf Protecfia gi nutrifia neuronilor. Participd la formarea tecii de mielind.
Transmiterea unidirectionald a influxului nervos de la un neuron la alful se
face prin intermediul sinapselor. O sinapsd este formatd din trei elemente: elementul Presinaptic (butonii terminali ai unui axon), elementul postsinaptic (corpuf
dendritele, sau porfiunea incipienti a axonului unui neuron),
fanta sinapticd
(spafiul dintre elementul presinaptic qi cel postsinaptic).

chimiol
minera

Lxisti

gi orga;

- := {rdscul),

pla

- -{pare la unelr

s :lante vetzi, ca
,'"-::etizante.*

\fonerele folo
:'r.:darea unor su
-

rganisme chimie

:etanogene etc.)

L9
tEm

w
U
U

Oa

:
UI

o
N
o

'('c1a auaSouelaru

'aseour8nra; reolecqrrllu 'aseoJrylns alrrJape q) a1uan4aryrcotrutqJ arusrue8ro

]uns EalsaJV'ZONH 'S.H "HN 'aJ.'S'zH- arrueS,roue aiuelsqns Joun eaJeprxo
ulp nps aJnunlf, aluatuala urp Flrua^ord pcrurrqr er8raua JsasoloJ aIaJauoIN

A34LiL":..::

'1nd:o:

-'aluazqaluts

'['l,'g'I r
'aleJarnru

rolaluatrrala eaJeprxo urp pleJaqrla erS.raua ezeaztltlr' - alotqotwttqc larrue8ro rolaiuelsqns ezalurs r4 pseormrml eraua pzeazrtrTn- a{o4o4o{ :ul pedul as aJoJlolne alarusrue8ro 'p1gso1o; ar8raua ap esJns pdnC
'alereda;d e[ap acrue8ro alaiuelsqns urp
InuoqreJ nera.rd - a{o4o,Laqa4lacrue8roue alaiuelsqns utp puoqret nerard - alo4o4na :ur pJrJrselJ as alarusrueBrc'gleztyln uoqJe) ap ESJns ap aritun; u1
'uoqJe) ap 15 arorrau ne alausrue8ro
'alerarnru urups 16 pde p8uq ad resaoau acrue8ro rolaiuelsqns ezalurs ru+uacl
'1nrpatu nr ar8raua r5 aiuelsqns ap
p.rn8rse
a.ret '(aria.rcxa 16 arie.rrdsar 'arielncrrc ,a4sa8rp)
luaueru.rad FqrunIJS
a1i14nu ap aprirury antdgzeazrlear as rolarusrue8ro eaJellolzap 16 eara16a.r3

'earezule:3 ;:;Sls

a1en1a-rd

'(4s:ru

ltms rol alr

rs uolor.u

-tlow ts ttjp :t1t,y ;:, : ;

'ruoxe rS alrrpua:

ap

(so.r.rau

a-:
_:i

tu)unl 'L'5't

Llh

l'

_-

_-

-f ?:-

(ngpus';:-. er

:z
ju"..z

rA rolaus!up6ro ole olpluoluppunl

PInpulS 'S'I

_-

a_a,:.-,
i: - *

-eauo4lurLl, n

tS

so^rau tnlsai.0

alllfunl

In\:.-;*

el nels a: a:q.{eu:s

aIe)usED'aAlpnporlu! aluauall,,(
ap

i---

rur8r.ml ap a-rqplu:
aJEUr reur ito
0I als

'(eua18na) alsqord alaun nes (glpq ap plaipao) arolrureJ a1alue1d ,(1nlsga) alrz
-eredrtuas a1a1ue1d :erloJloJalaq nr erro4olne eurqrur aJec ausrue8ro 16 plsrxg

allulnu

_----_-":-:,:r-

-ala;alua:::;-? _l:.as F_llP Ei ua;:11j _

'PqrlaBu ap r:_-at ?a.

-oqo{awsnte8ro ltrns a1g 'arB;aua ap psJns EJ eununl JsasoloJ ate)'tztatalueld r5

(rzrcrra1a31e) atsqo;d'(rzrazr-a.qseqp a8p g5 grapeq) alouecord alaun q a.redy .-

PIoIlomP e!ilrlnN

:-:i,:..- jC

PJPlunirr iUt

pJeloIl.u

)ErprEJ

ML

= Fotosinteza este procesul prin care organismele fotosintetizante produc cu

ajutorul luminii gi in prezenla clorofilei, substante organice din substanfe
anorganice, punAnd in libertate oxigenul.o Etape

Fotosinteza se desfigoard in doud etape:

| . etapa de lumini - se produce la nivelul granei si al zonelor intergranare
ale sistemului tilacoidal al cloroplastelor. Constd intr-un ansamblu deleacfii,
esenfiald fiind reactia fotochimici prin care energia luminoasX se transformd
in energie chimicd.
Energia absorbitd de diferi$ pigmenfi este transferatd cl orofilei a, care este acceptorul final de energie si care o poate ceda mai departe.
Acumularea, transferul qi transformarea energiei se reaLizeazd cu ajutorul
lanfurilor transportoare de electroni gi fotoni.
O parte din energia luminoasd absorbitd este utilizatd pentru sinteza ATP
(adenozintrifosfat), iar o alti parte, pentru descompunerea fotochimici a apei
(fotoliza).
Hidrogenul rezultat din fotoliza apei este utilizatpentru reducerea enzimei
NADP. la NADPH (nicotinamid-adenin-dinucleotid-fosfat). ATp gi NADPH
vor fi utilizati in etapa de intuneric a fotosintezei.
2.etapa de intuneric - are loc la nivelul stromei si consti in reaclii care
utiLizeazd energia stocatd in ATP gi NADPH pentru transformarea CO2 din aer
gi a Hz din api in hidrafi de carbor! in special ghcozd. ulterior, monozaharidele sunt convertite in polizaharide - amidon, celulozi acizi organici, lipide g.a.
RezumAnd, fotosinteza se desfdgoard dup[ reactia:

5co, + 6H,o

c.H,2o. + 6Cl,
glucozi
Eo id

en[ierea fotosintezei

1. Evidenlierea produ(erii de oxigen

Secfionafi un fragment de Elodea sp. si introducefi-l cu partea sectionatd in

api de robinet. Eprubeta se aqazd in apropierea unei surse
de lumind. Dupd 2-3 minute constatafi degajarea de bule d,e gazla nivelul secfiunii. Ce gaz este? Intensitatea fotosintezei se aprecia zdprinnumdrul de bule
de gaz produse pe minut.
Pentru a demonstr a cd gazuldegajat este O, captafi-l intr-o eprubeti ?n care
introducefi rapid un bd1 de chibrit care mai are jdratec. Bdqul se reaprinde.
Acoperifi apoi eprubeta cu hartie neagr[ qi observa{i cd nu mai apar bule,
deci nu se mai degajd oxigen.
sus intr-o eprubet5 cu

G
L

ffi

62

2. Evidenliere

Punefi fragn
acest caz nu se (
turat CO, solv:
Addugafi in
Planta degaji di
reactia:

3. Evidenlierer

Acoperiflpar
Rupefi apoi fru
minute in alco<
Stiind ci acesta
albastru zonele

r lmportanla

Fotosinteza c
absorbitd gi fixa
-Prin absorbli
r-iefuitoarelor qt
constantd a aces
Este singurul
Prin schimbu
carbonului, azol
Sursele cie fue
dente de fotosin

Chimiosint
Este o

formi

mosintetizatoare
sinteza substan!
din oxidarea uno
H2t NH3, HNO
in funcfie de
clasificd in:
1. Sulfuroase
genul sulfu

g9

'lernJlns InuaS
'areotelpls
-orplq pzeaprxg
rolade InpunJ ad- (snlltcuqotLtt) aseornJlns

'I

:ur PJr{rselJ
Oa

as aJoJlolneoruaqJ alrrralJeq 'ezeaprxo al aJeJ ad alaiuelsqns ap aricury u1

'('r+a

;
o
N

ID

zoNH

"HN'szH

'aJ.'SoH) arrue8roue aiuelsqns Joun e nes aJnurllf, aluatuala Joun eaJeplxo L4p
ppllnzal pJrtun{J er8raua IJ AJV EaJeruJoJ 16 acrue8ro rolaiuelsqns ezalurs
nrluad eseourrunl er8raua ezeazrlt+nnu alg 'aroJ]ouraqJ nes aJeo+ezqa]ursour
-aqJ atlunuap rrralJeq alaun eI plrulglul elorlolne a{r.4nu ap purroJ o a}sg

'alnqredr .E -- :-* :-'apuuCe:: :\ ::-;

l

aJef, ur g1+--:-

j: .- ';

alnq ap lru? *:.i -'_ii

-)as Inla-\ru E' zz: .13 ;
asJns raun ea;::i,::dr
ur pleuori:as pa::eii r:

ezalu!so!ur!rl)
'ezalursoloJ ap aluap
-uadap +Jarrpur nes paJrp luns eJJaJ ad ap acqa8Jaua ala) I5 pue"n{ atl alasJns
'aJrrrrlq) aiuelsqns 16 aluaruala rolle rS rnlnro;so1 'rn1nloze'rnlnuoqre:
1e
eJnleu
uI
el
arnqrJluot
nJ aluauerurad aprnqurllJs urJd
'lnrpaur
Ie
InllnJJIJ
'rnlnua8rxo e arau{qo ap IBJnfeu sarord lnrn8urs alsg
:"/"t0'0 EJ) el ernlsaJe e pluplsuol
,rqerurxorde erierluaruoc auriuaru'a1er.r1snpur alrJapJe urp rS rolareolrnfar.r
eriertdsar ulp ]el1nzar'era;sorule urp uoqJeJ ap rnlnprxorp eriq.rosqe urrd
'lernleu poru ur plexlJ rS elrq.rosqe
alsa eseourtunl er8raua aJeJ urrd sarord lnpdnurrd arnlrlsuoJ ezalurso+oC
lazalulsolol eiueyodtu; r
'alr.radoce

ne nu aJeJ alauoz nJlseqlE

uI ezeaJolof, as eJ elJasqo riazr'ru1seq1e ur Inuoprlue ezeaJoloJ elsaJe pD puIIlS
'nrselod ap prnpor uI pol rie8ngpe 'ra ea.re.rolotap pdnq 'looJle ur alnurui
elaleJ rode'pde ur alnunu eAalEJ o-riaqraq'plueld ad ap ezu:nr! rode riadng
'pqtrrnl el aro elaler o-riespl rS loruels ap plernq o rD pzvnq o pri.red riuadocy
olpzllalu!s ar!ue6ro rolaiuelsqns paratiuopt^l .

O'H + 'OJ'eN + tOJ

<-

+soJ

DZaJU$oloj u atatj

a p,

;.1 -

'o9
'e'5

aprdq'orue3:o rzor
-rJeqezouour,lolf all-]
Jae urp 263 eareu:olsr
arec r{rear ul plsuot r

HdCVN

16

atV'(tprso

Iaurrzua EaJafnpat n-ilL

rade e pJrurrqlolol pala

dJy

ezalurs nrluad

1n.ro1n[e

n]

g::

gzeazrT?a:

-darre alsa aJel

'11

:?:j,...:

eurJoJsueJ+ as Pseourru

'OfHeNZ
:erioear

'rrirear ap nlqlupsup Lm
areuer8ralur rolauoz Ip

pdnp 'resarau zOJ alelraqrl rn aund tOfUeN arareoap zg nou u1p pfe8ap eluelcl
'nrpos ap prJe +euoqrer ap pJrru a+ElrlueD o plrJpr rS ppeq ede ur rie8nppy
'pde ul lrllos .OJ lern+
zO
-elur e-s 'araqraq urd 'araleoap
ap a1nq ap earele8ap plJasqo as nu zeJ lsaJe
uI IIIN 'pllrpr 16 plreu pde nr plaqruda o-rlq 'ds aapolg ap pluatu8e;1 riaun4
Z0) op !nlnunsuo, Parafuaph]'Z

aiuelsqns urp a:rue8:o

m rnpo.rd aluezqaJursol

ML

Nitrificatoare - in soluri umede sau in apele dulci/ sirate. Pcrt fi:

- nitribacterii (Nitrosomonas, Nitrosospira) - oxideazi amoniacul;
- nitratbacterii (Nitrobacter) - oxideazd acidul azotos si azotrtii.
3. Metanogene -in mlastini, ape reziduale, in stomacul erbir-orelor. Reduc
CO2 in condilii anaerobe, in prezenfa unor enzime celulare specrhce.
4. Ferugino ase (Leptotrix) - in soluri si ape care conlin compusi ai Fe. Oxideazd. Fe2* la Fe3*. Contribuie la formarea zdcdmintelor de Fe de pe fundul
apelor stdtdtoare, dar pot infunda gi (evile din fier sau fontd. Unele bacterii
feruginoase, ie lipsa Fe, pot oxida compuEi ai Mn, transformAndu-i in ziciminte
de Mn.
5. Hidrogenbacterii - in medii pulin aerate. Elibereazl H, pfu fermentarea
celulozei din solurile mldqtinoase gi din unele ape stdtdtoare.

Absorbtia

2.

Prin existenfa qi activitatea organismelor chemosintetizatoare se formeazd

unele zdcdminte sau sunt integrate in circuiful natural elemente chimice sau
substanle anorganice care pot fi folosite de cdtre plante. De asemenea, se produc
cantitili importante de gaz metan.
Bacteriile fixatoare de azot contribuie la fertilizarea solului qifurnizeazb, azot
riddcinilor leguminoaselor, care il folosesc in sinteza substanlelor organice.
Existi gi bacterii care au rol in extragerea petrolului prin eliberarea COr.

t-

iffi

64

\*-

Heterotrt
Ciupercile

Ciupercile sz
:.lante sau anir
linerale care/'
:eneral al matr
in funclie d

omnivorr
b. specializ
a.

c. parazite : - le g,azdd.P

\lajoritatea

:- r ctt care ex
Ca 5i ciuperr

-,

-"

'=_

loar

de ur
Clfiticeps

:-,.i-Ustilng
: om, ciup
- asper

1.5.1.2.Nutritia heterotrofi

Majoritatea bacteriilor gi fungiloa unele protiste gi plante, precum gi toate animalele se hrinesc heterotrof. Ele iau substanfele organice din mediul de viafi Ei
le utilizeazi ca sursi de C gi de energie.
Dup[ sursa nutritivd utilizatd, organismele heterotrofe se clasific[ in:
- saprofite - bacteriile de fermentafie, de putrefacfie, fungii; folosesc ca

cn.

transferali de
nevoile funcfic

hrand resturile vegetale gi animale in descompunere;

- parazite - at reptezentanfi in toate regnurile; isi procurd hrana din
organismele vii;
-holozoice - majoritatea animalelor libere, cu tub digestiv, de-a lungul
cSruia are loc digestia.
Cu toate cd organismele heterotrofe au moduri foarte diferite de procurare
Ei incorporare a substanfelor nutritive, transformarea lorin compugi asimilabili
gi transportul acestora la celule se desfdgoard asemdnitor, prin digestie qi
absorbtie.
-" Digestia este procesul prin care substanfele organice complexe cu moleculd
mare sunt descompuse enzimatic in substante cu molecule mici (nutrimente).
Digestia poate fi intracelulard sau extracelular5.

mAnil
candi

- tricof
-:-:ortanf

- rePre
- pun i.

nismt

unele

celor
(extra
multe
zbarc
cibnri,

Heterotrr
-::eIa spec
: - ::::u1 altc

s9
I

'alueld ro+le IndroJ urp

alqrJJnu alaiuelsqns puenlard 'l1zercd Jsauerq as a1ue1d ap rnads elale3

aluPld el e$orloralaH

'(aluauulnu
plrt.caloru rL.

:-; ?-:
ar:-j=:

Oa

't1a (sru,ruqtt

;
o
N
o

snlpfiLfiua)) ruaqp8 rriarnq'(aqua1ntsaa a71at4c,to17tr) ln3oorcqz

'(xppa snqapg) pqlrq :arieluaturle ur alezrlrln +uns rc.radnrc allmu -

lrr8erotuaqque eD p+eztlrlr'' (aa mdm d s dauaal3 rnp pse4xa)

eunuelo8ra rI Je lunJ aJqnaJerrue; asnpord JolasJalrp e nes Jolaf,
-polqpue earauriqo el allsoloJ luns (wnquqou wrullutua.l) oradno alaun latusru
-e8.ro alp ap alrsolo, ]uns aJeJ 'alelaurtu alaiuelsqns a+epaqrl ur und l.rolarualsrsoJa rE uolpundruoJsap npdour;d glulzardar :r8un; el rarJorloJalaq eiuepodtul
'rnpred eaJapeJ urrd plsa;rueur as a.rec'eriqocrrl lrolaseocmu nes rrlard ap runritale eururJalap aJE) ,ezoprpuet '.a1ezeu JolrJnsnurs nes Jolrueru
-p1d 'ropqrarn'rrTard a1e runrzal urrd elsa;rueru as atet ,ezolt?.radse :azo)rur asJa^rp ereorrord aptradnlJ 'tuo e1
'(stpfiuru o?ulgsyl

- FInq
sdacnulS - ot

-un.rod alaunrJp] 'stutrua,L8 alun)ncl - rnlner8 eur8nr 'ua.tnfund

-eJas InuJot 'a1oc4ta atadowsal4 - ara-ap-rain eueru) prn8urs eun ap JEop nes
epzeB rnads alpru reru ap rsolo; qod as alrze.red alar lrgordes apcladnn rS e3
'rcpze8 ala1nlal urp euel{ 8er1xa a.rer nc (r.ro1
-sneq) rrtrnlard lrua JEp replare4xa +uns ayzeted.ropc.radnn ealelrrolery
'opze? eaJrlpuloqrur eleo,r.o.rd aJef, aJrxo] aiuelsqns elarJas p4'gpze? ap
Iol
nB are) (apurue rB a1ue1d) rrl alarusnrcSro urp eueJq p.rroo.rd 16r - alrzered .o
1(ura ap epforp) alezrprcads'q
1(apran lnre8arntu) arorrruuro 'e
:g 1od alrgordes apr.radnn 'arirrlnu ur alezrTr+n alaiuelsqns ap arirun; u1
'rarJaleru p p.raua8
ur
asnpoJlural
]uns 'a;o4o1ne alausrue8ro ap alenla td,ate) aleJauru
IrqlnrJIJ
aiuelsqns t4 acrueS;o alaiuelsqns'puq ur'erulo;sue.r] alg 'a1eturue nes a1ue1d
'alJeour alatusrueSlo arSraua 15 uoqrer ap psJns ec )sasoloJ algordes ap;.radnr3
'4zercd nes lqordes f,sauel{ as apr.radnr3

;6un1el PsorloralaH
*'rnlflrusrue8ro ap arrla8raua nes arqseld ,apuoritun; alrolau
n.4uad fiezrypn purq 'rrnlnsai 16 apla) eI aJeruroJ ap InJol e1 ap riera;suer1
luns arlsaBlp ulp rieqlnzat rr6nduor a.rec urrd lnsarord alsa egiq.rosqy

rS

arlsa8rp ,;:-:i roig

rlrqelRrnse rsn,jr.uo: u
a.re.rmord ap alparrp

p8unl e-ap '-rqsa8rp

utp eLreJr{ g:n:ord

rsr

laratmc
ef, f,sasoloJ

ln8tml 'ari

:ur PJrrrsep as alo

rS

gfer.t ap 1nrpatu urp

-[re a]Eo] ri um:ard

,a1

Ploltoralaq Ptiu:
'zg3 eareraqlla u.ud
'arrue8ro rolaiuelsqn
lozeezeaznunl lS inFI

rnpord as'eaualuase aq
nes aJnurql alualuala
ezEaruJoJ as aJeolPzqa

'arPolE

eaJeluauua; u.ud;H pz
alululEf, Pz Ur r-npuPlrr

r(

'qluo-I

IlralJeq alaul
r
1npury ad ap aJ ap rc
-lxo'a{ re rsndulo: url
'a:rloads areln
rnpau'rolaJo,\rqra IrDr
'1ppoze

rS

soloz

lpreruorue gzeal
:g lod 'aler^Ps lI]

ML

Ca adaptare la stilul de viatd parazit, aceste plante:

- prezintd haustori in ioc de rdddcini;

- au tulpini qi frunze reduse (uneori frunzele lipsesc);

- nu au clorofili;
- produc multe seminte.
in flora {drii noastre sunt pufine specii de plante parazite:tortelul, care paraziteazdlucerna, trifoiul, inuf vifa-de-vie s.a., lupoaia, careparaziteazi lucerna,
trifoiul, cAnepa, fl oarea-soarelui.
Plantele mixotrofe combind fotoautotrofia cu heterotrofia. Nutritia mixotrofi
caracterizeazd plantele semiparazite gi plantele carnivore.
Un exemplu de plantd semiparazitd este vAscul (Viscum albunt), care se dezvoltd pe ramurile de plop, mdr, salcAm.
Plantele carnivore srtnt: D r o s er a, D io ne a, N ep e n the s, r-l tr i cul ar i a.

1.5.1.3.

Nutritia simbionti

Nutrifia ar
Unele anin
La toate ar

- intr:
VACU

extra

ale tr-

apoi

Sistemul di
Tubul dige
-::'natoarele

Simbioza este o asociere a doud organisme, unul autotrof qi celSlalt heterotrof.

Dupi avantajele pe care le au cele doud organisme, simbiozele pot fi:

(.
t*

=a

66

cattitt

hrant
se tra
salivt

- parazitare - profiti

organismul heterotrof;
mutualiste
profitd
ambele organisme.
Cele mai cunoscute organisme simbionte mutualiste sunt lichenii. Acegtia
reprezinti asocierea permanentd dintre o algd verde sau albastri (cianobacterie)
qi o ciupercd ascomicetd sau bazidiomiceti.
Cei mai cunoscuti licheni sunt:
- lichenul galben;
- lichenul de piatrd;
- mdtreafa bradului.
Lichenii reprezintd o importantd sursd de hrand pentru erbivorele din tundra
polard. De asemenea, cercetdrile recente au evidenfiat rolul uleiurilor eterice
extrase din licheni in industria farmaceuticd. Contribuie la formarea solurilor.
Micorizele reprezintd simbioze mutualiste intre miceliul unor specii de
ciuperci gi r5dicinile unor plante superioare. Ele pot fi externe si interne.
Acestea se intalnesc Ia rdddcinile de brad, pin, fag, alury plop, stejar, tei,
prun, mir, la riddcinile orhideelor, ale unor graminee silbatice, stAnjenelului,
prazului, cepei, dudului, prunului, vilei-de-vie etc.
Nodozititile de pe rdddcinile leguminoaselor (rnazdre, fasole, soia, linte)
reprezinti un alt exemplu de simbiozd mutualistd intre aceste plante gi specii
de Rhizobium $acteni fixatoare de azot).

sr

- farin5
diges

esofa1

cardi
alime

stomn

doud
CU ES(

depo;

intesti

intestt,

cal5.,

ileo-cr
loc pr,
qi elin

Hraaa ieain
- :lractiilor mr
,, amestecul hr

Clandele ar

L9
g

w
U

Oq

:
g!

o
N
o

:tuns AqsaSp Flnqnl aF axauE aIaPuEIS

'a^r+sa8ip alrJnJns n) raueJr{ In)a}saule 16
gzeazrleatas areJ uud'(arqplsuad apun) apa+au aPS rrrnJelnJsmu JollriJeJluoJ
Plrrolep ,rqsa8rp mpqrq ale aluatu8as JolsaJe InSunI E-ap Pzealtrlern euerH
'alef,al rrJaleur ap PtuJo, qns JolrJrqsar ea;eururrla 16
aiuelsqns Joun e rS rade eareradnrar 'alera8rpau IalreJLI earertnlard ro1
are rJrV'par 15 uolo)'Lurual ulp +euJoJ alsg 'snue el pugd pleJa)-oall
e1n Ie EIap apuquas'rpsa8yp rnpqrypluatu8as 1nurq1n- sot8 ut4sa4w lroialuarur4nu erfqrosqe rS rauerq E pleuq eqsa8rp JoI aJe rrIV'pleJ
-ar-oalr e1n^1e eI pugd .ropd pnuuo eI ap apuqrr as - aniclns lnuqsa+w lrauerq e gprfred eqsa8rp 15 eareltzodap
ur IoJ aJe laliqns 1nuqsalur rlJ pJrumuoJ areJ uud'npdri p8e;osa rn
pJrunurof, arec rrud 'u1ptm:IIJUIJo gnop 15 (prf- rS a.reru) rJngrnr pnop
pluzard 'grr4se8 E[oI r4 'uauopqe uI ]en+Is Je]rAeJ ue8ro - lnlaruo+s -

l.reluaurp
mploq lr4Jodsue4 ur IoJ aJe 11meuo1s nJ pJrunuoJ aJeJ uud 'erprer
Inpglro EI pugd prorrrr pfelprec eI ap apuqul as ar ]rnpuot - ln&r{osa lreluaurrp mploq lqJodsuerl ur IoJ aJe larrolerrdsal eaf, ru e,r,t]sa8rp
ealeJ arelarlul as errueJ InIaAru eI soJqrJ-olmsnru +JnpuoJ - ap?ut.ra{ -

lraarps
eaunrire qns pJrumdJ eqsa8rp Jol aJe 16 reluaruqe Ioq ur puJolstrerl as
euerq IaAru ]saJe e1 '(afpn13ap r5 arierqseru ur Ior ro) eqtull rS (rauerq
earriunreur 16 ersuarlard u1 1or nc) rrfurp auriuoc - plaJnq aa+ailan :aluatu8as alaJeoleurJn
qp lplplle alsa ri IeuE Iar el IErnq InrrIJIro eI ap apuqug as,rrlsa8rp FqnJ
'axaue a1apue18 rS,rpsa8rp 1nqntr qp leturoJ alsa rr4sa8rp Fura+srs

arailuPlu PIA!lsa6!p lnualsls

("

'uralr4 rnlnrpalu roIapIqJII Inrpauralu urrd a1n1ar ri rrqnsai e1 rode

8un[e alqrosqe alatuaur4nN Tolaurzualruo1n[e rn 1r,4sa31p mpqn]ap
a[e1a alua;rp elgzeaz\ear as - (areouadns ala1erurue e1) preplacurlxa lazr4sa8rp alalonJe^
urp rolaurzua lruolnfe nl - (areorrayur ala1erurue efl preplarerlul :q aleod r5 puralur alsa e4sa8rp alapurue aleol pT
'(alrzeredopua nes alrzeredopa) alrzered +uns aprurue alaun
'pJoJloralaq ArsnlJxa alsa Jolaprurue eritrlnl11

aleuluP Pl p!$a6!0 't'L'9'L

=,

rnads rs a:uz-i:isa:
(a1rrr1

'ertx a-*-a-.,

'rnlnlaualue;s

a-rq ee

'la1 're[a1s 'JLl:; 'unl

'auJalrn I: atual\,

ap rnads Joun Inrla:

'JOIUnIOS PaJP :-r ro{ Pl

aJrJala Jo[unraln Inl(

eJpun+ utp alaro-\rqla

(arrapeqouep) p4spql
e4Sary'rruaqf,rl +uns

:q lod alazorquns
'Jo4oralar{ lpJela:

tS go

gluolguils edutr
'uuuu1)ulr
-zap as atet'(.tuttt11u tur

.AJC

eloJJoxrur eriuln5'eqc

'eu;atn1 gzeaytze rc d a t
-ered are; '1n1al:o1 :a;rz

1(:sascir

ML

(parotide s'i:--..rrie si submaxilare) secreti saliaa, cu rol in digestia bucald. Su:-.: S-ande de tip
fubulo-acinos;
-ficatul - situat in partea dreaptd a cavitdtii abdomina;e sub bolta
diafragmatic5. Prezintd doi lobi pe fa{a superioara si !arru lobi pe
fata inferioar5. Are structuri segmentarS, fiind format din lobi,
segmente qi lobuli (unitifile structurale si funcfionale a1e ficatului).
Celulele sale (hepatocite) secretd bila, cu rol in emulsionarea grdsimilor. in perioada dintre doud digestii succesive, bila este depozitatd in

glandele saliaare

-innumer

de trei perechi

biliar[;
- pancrensul - sifuat in curbura duodenului,

Apa, sdn

Substanlele r
in molecule r

din sucurile

Etapele
l. Digesti

vezica

deazd. a

mixti, a cdrei
porliune exocrini (acinii pancreatici) secret5 sucul pnnoentic, cu rol
in digestia chimic5 a alimentelor.
este o glanda

de6qlir

Zonele funclionale ale tubului digestiv sunt:

'1..

U).

68

zona de recepfie a hranei - cavitatea bucal5. Mamiferele au di.ti

- ajutorul
cdrora sfAgie, taie qi mestecd hrana. Acestia sunt diferenliuti in incisioi, canini,

premolari si molari. Existx si mamifere edentate (fdr[ dinfi): armadilul,

lenesul, furnicarul.
2. zona de conducere - faringe qi esofag.
3. zona de stocare - stomacul. La majoritatea mamiferelor este unicameral,
dar poate fi qi tetracameral (Ia erbivore).
4. zona de digestie finali qi de absorbfie - intestinul subgire. Este impdrlit
in trei zone:
- duodenul, a cdrui mucoasd secretd enzime digestive. Aici se descarcd
bila qi sucul pancreatic;
jejunul,
ale cirui glande secret5, de asemenea, sucuri digestive;
ileonul,
cu
rol mai ales in absorbfia nutrimentelor, dar la nivelul ciruia
continud unele Procese digestive incepute in segmentele anterioare.
Mucoasa intestinald oferd o suprafald uriasd de absorblie prin intermediul
ailozit dlilor intestinale, structuri bogat vascularizate si inervate.
5. zona de prelucrare si eliminare a resturilor nedigerate - intestinul gros.
Aici are loc:
- absorblia apei;
- fermentatia celulozei sub acfiunea bacteriilor de fermentafie, proces
in urma crruia rezultd substanfe utile, care sunt absorbite in sange;
- transformarea resturilor proteice ffe produgi de putrefaclie sub acliunea bacteriilor de putrefaqtie. Resfurile, concentrate sub forma materiilor
fecale, sunt eliminate prin anus in actul defecatiei.

2.

Digestii
stomac.

\odul

clo

: s:omac/ PI
: r:: Cantitdti
S:omacul

::,:. rrocese
PRO

(
LIPI

3.

Digestia
:ealtzeaz

f :::--i:ile
----'jp.-lp.-

-: : I:llSOIl

n,

69
IE

e 'rade e ariqJosqe ap asaJord 15 co1 ny 'rzrJeourtue el pugd allqrosqeau alau

-ra1o.rd gzeapet?ap arire;ar1nd ap puerqoJf,rur eJoU ter 'aze? ap aJeulru{a nJ
'(rrpe1 5r1are) nrue8ro tzoe elpugd alera8rpau alaprJnl? gzeaper8ap arieluau
-JaJ ap puerqoJJnu erog'rlry'sorS lnuqsalur ur Bunfe alera8rpau alrJrqsa5
'1eurlsaltn rnlnJns e 16 rapq e Srlea;rued rnlncns eaunrire qrs ezeaztlear
aS 'Iuullsalul IIqJ ur crrlse8 Inurqr eruro;suerl pleullselu; e;1se8;q'g

o
N
o

nqsa? mln)ns uunfica lnrusrunaw

Oq

-a-

JOFUaIeLL

a-:::;_<

-n[re qns

f:-'::r;:--

ja8ues ur f:.*.:-->-:t l

sarord 'a-ie:*: --'+: ;

'so.r8

puqsal-r - aler
'ale,\Ja

(arde; 'gr$r.r; urp)

r6e;3 rzrce

lorarlg <----r.;,.,r

rn;erde; ea.re;n8eo3

(aprrded) auotdad

rS

ezounq;y

lxlldl 03 lqldll

Inrpauralu u.u,l apq

'aJeorJaluP a1a;ualrri
ernJef, [nla-\|u PI rPp

NlDoNllZVf

ffi
<

",,d"d

lNllIOUd

'f,eruols

uI roi a.ry'u4se8 urFI) uI reluaurqe 1nloq pturoJsuer] prl.r1seB e;1se8;q '1

t

nti

eJJeDSap as

GHft;

a1s3 'arrjqns

'leratuetrun alsa Jolal

'lnppeurre :(riurp
'

p-rg

tutt tb)' IaBDt tt tn rienu,

NocrNV,

Gr1 Og e5:) pnrlusap

'aprreqezouour
rreru aueoJ Iip+pueJ plarf,as alaronrqrg
uJ Inuoprue ezeap
-urJS pJenrlps pzulrtuv'ralrles eaunrice qrrsgzeaztleal as rp)nq e;1se8;q '1

e)!lU!r.l) !a!rsa6!p aladPlf

nrlsa8rp mpqn] a1apue13 ap alelar)as arrrlse8 alrJnJns urp
Jolaulzua 1ruo1n[e rtc a)e] as aJeprros p]seaJv'a[qeqJosqe 'rJnu reur almalotu r4
alepurJs !st4'arnqa4 (aprdq'aprcn18'auralo;d) axaldtuoo aorue8ro alaiuelsqng
'alele er tusrueS.ro ur alrqJosqe luns alaunuelrl 15 apraurru aprnres 'edy

aralrueu q g)!ru!rp Pltsa6!0 (

irirgdur

DrY 'a-\rl:

prolnfe rD iurp np ala

:a U uH uaJary

aprJeq.zou"N

lanqsa8rp I-rruns

'arieluatural ap asaJoJd urrd

apnn18 ur ezolnlaf, unduorsap aJ rrra+f,eq auriuor rolarolrqJa InJeurols
'plep o pueJq ap riglrluer rreur
gzeay8tn3ur aJeJ alaJolruJeJ el sa1e retu luel,rodur aueoJ sarord 'Jetuols rn
8un[e arer rola]uaru{e earera}p prrpardtulrr4se8 lmns urp rrrplLlrolr Inplry

ilLtat fJS tazaf wa

IoJ nJ 'ttluat:uud 1tt:ti'

raJeJ

e'p1xrr gpue18 c

ur elelrzodap alsa pirq

-rrursp;S paJpuorslnrua
'(rn1n1e:11 a1e aleuoQ:

'Iqol ulp lpurJol pu{r

ad rqol n4ed rS g:eol,
e+loq qns 'ayeuruopq

dl+ ap apue13luns 'E.E

-qns

16

apnSuqqns ,apr

ML

electroli{ilor, a vitaminelor gi a unor mici cantitdfi de glucozd, Ei aminoacizi.

ln finaf rezulth.materii fecale care sunt eliminate prin actul defecafiei.
Dl,TRl,

PoLIPEPTIDE o"ot'o-" >

LlplDE

liPaziintestinall,

DIZAHARIDE

Aminoacizi

Acizi gra;i + glicerol

-ffi

Monozaharide

zaharazi

'^'o'u

PROTEINE

*rrrrismur actiunii sucului intestinal

Dipeptide,Tripeptide,Aminoacizi
de pepsini,

LlplDE

liPaza

alimer

medicamente
cului, cu leziu
rului gastric.
Ulcerul g:
macului qi du
nului. Este in
ulcerul se poa
de unele bactr

Apendicit:
acuti. Forma r
a abdomenulr
perforarea ap

nede; provocZ

.,!?llliJi'l'l'.u

PRoTEINE FIBROASE

gi de o

elastaza

Acizi gra;i + glicerol

Oligopeptide

Hepatitavi
inflamarea fici
transmite prin
p'rin inoculare
intectat gi pot

<

AMIDoN

amilaza

Maltozi

Mecanismul acliunii sucului pancreatic

AminoacizTi, acizii gragr, glicerolul si glucoza trec prin mucoasa intestinald

in sAnge sau limfd, care le transport[ la celule. Celulele au
nevoie de aminoacizi pentru sinteza proteinelor constitutive, iar acizli gragi
gi glucoza sunt suportul energetic necesar in respirafia celulard.
gi sunt absorbite

{ t.S.t.5. Boli ale sistemului digestiv la om

q.
L

Er
ffi

70

Toxiinfecfiile alimentare sunt afecliuni acute ale tubului digestiv, apdrute

in urma ingerdrii unor alimente alterate sau contaminate cu divergi germeni
patogeni (salmonele, colibacili, stafilococi, streptococ enterotoxic si alte microorganisme care elibereazd toxine). Se manifesti prin febrd., dureriabdominale
(colici), vdrsdturi, scaune apoase, tendinte de insuficien![ circulatorie, mergAnd
pAn[ la starea de goc toxiinfectios.
Gastrita este o afeqtiune inflamatorie a mucoasei stomacale, care poate evolua
acut sau cronic. Forma acut[ este intAlnitd in cursul unor boli infec{ioase sau
alergice ori in intoxicaliile accidentale cu substan{e chimice. Poate h cauzath.

Hxa oboseala
dueri i:r parte

Perrtru prev
r%uli de igien

- spilar
dar gi
SAU

CC

toal

igiena
riand I

- spilar
-

proteja

de pol
toxic;

- verific
trarea

- alimm
- pistrar
- folosin
la"ilor

LL
rEE

'arelrues Jolrdel
-elsur ra{rayurzap ea;e;n8rse ru1uad aluezruar8r asnpord ap eaJrsolo}

Oa
t

o
N
o

lraruaie;nc earerlsed 15 plerrerr - ppuorier a{e1uaru11e

-

l^rlelrleJ 15 zrrlel4ueJ pleJqrllr{Ja

folprnpo.rd ap alpuetuotar aprirpuoJ ur eerelrzodap r5 ea.re;1
-sed 'a.reluaru{e rolasnpo.rd e a+etrflqelel ap JolauaurJa} eaJeJrJrJaA 1crxol

priualod nt afuelsqns ap alnrrped;oqp e nes uayod ap

ap
ap.reundap
ap lapasur m Inlf,eluo) ap rolaluaurp earefa1o.rd Jerd
lapn.rr eurnsuoJ as aJef, JolapnJJ rB rolaun8al e eJruraural ea.repds
lrrnluep uielr.r8alur ea.rauriuaur 15 puerr

nes rr8rale

-alf,eq arita;ur ap JolaJeJoJ eaJeunurla nrluad aleJnq rrielrzrer euar8r

arrlqnd ro1ala1eo1 e
'unuroJ uJ uodsueJ+ ap rolaJeol[rru ea.rezqqn gdnp) rielr,r.rpalot nes
aueos.rad al1e ap alrsolo, a+f,arqo nJ ]f,e+uoJ ur urrual ar gdnp 15 rep
'asalu ap alureur nrroleS4qo 'undes nf, Jolrureur e plua^f,aJJ earelgds :eJelualu{e 16 elerodroc guar8r ap rtn8ar
1('r1a

JOun eaJlJadsar e.resaf,au alsa,t4saSrp rnlnrualsrs Jolrloq ea.rrua.tard ru+uad

'mlnuaruopqe e eJeorJadns eaped ur rJaJnp

'rrnlesrpn 'gieat8 'areluetu ap raryod esdq dec ap rJaJnp ,qafaure lleasoqo ,grqal
ur'rd plsa;rueur as Flnf,e plerr^ erirayul 'rrledaq raJueJ ur enlola lod r5lepaJur
aBues urrd asrursueJ+ luns 3 elrledaq rS g elrledaq 1eleluapnf,e arelnJour urrd
nes g.n4sa8rp alef, ad tusrue8ro ur asunfe a]eurrre]uo) a]uaurqe ur.rd alrtusue.rl
as (,,areprmu Jolrureur eleoq" 16 elrtunuap) y elaedaH .rnlnle)rJ eaJpruel]ur
arnpord rs rrnsrur,L ap rrndq asra^rp ap pleJo^ord alsa pln)p elJl^ elpedeg

PIPZn?l :: ::a

nes asE,- ::;:_.

enlo-\3 ?-? ,- :-T_

pueS:a-.::

:-

-:-

alelnruo::: -*a::
at-e

-OJJILU

ruau:ai

.s

t:\._

rs:a_\.p

a1rugde'-rqsaSrp

u0

ef

^!lsa6!l
rat

r6er8 rrzne JEr

.a.r

-ainJ3

ne alalnlal
eprrqsAlur PSEtrtr
c4ualcuud

tliil'-1''

lc

aprrde

'e1ruolr.rad puero.r.o.rd'e1eau

-olrrad eale+rneJ uJ nps rnlnlnuriuoJ eaJapunrlpd Is rnlarrpuade ea.rero;;ad

nes eara8reds ur,rd rrierrlduor eraua8 aleod f.rn1psre,r 'plqa! 'rnlnuaruopqe e
pldearp pJeorJaJur eaged ur alualorl rJarnp nc 5snrq a;ede p+nf,e eurroc 'p+nJe
nes eJruoJf, arinlona nl '.relnlrtuJa^ rnlaJrpuade eareruelJur alsa ellrtpued5r
,salls ,elrsaJxa ppasoqo ap ,rrrapeq alaun
'Jla eseru ap alaJo alsad
ap
,,1ryrres"
'e'5
aleod
rriero;"rad'al4sa8rp
rrSe;oruaq
lezr.e) IJ
nr erqduor aleod as InraJIn
!e1er1a11 'pneradrq rr.4se8 Jns ap plnJsarJ arfarcas o ap ]riosul alsg 'rnlnu
-aruopqe e ereor.radns eaped ur rJaJnp eteo,tord a;ec ,rnlnuaponp rS rnlntetu
-o+s rnlalaJad ap runrzal roun erir;ede ur plsuoJ luoponpo.rlset
Inrorln
'rrrlse8 rn1n;
-a)In Ie a.recald ap p+tund pum+qsuoJ ,rrieracln ereorro.rd aJe) runrza1 m ,rnprc
-eruols mlalarad ale runrzoJa el aJnp aleod elrr1se8 'plelerlaS 'e'5 aluarueJrparu
ap nes ealeJ ap '1ool1e ap Fznqe ap 'p1r6aJ3 nes p+uarJrJnsur arieluauqe o ap 16

tzt)eoutuJ\

pu4salut ltlltl]?:: :;:

aP!.

lo-l

tzt)eo

'rarfera;ap prr
rS pzo:r

'rzrf,eounrre

ML

-1.5.2. Respiralia
Respiratia reprezinti totalitatea proceselor biorogice prin
c::e ..:iarrismere
descompun substanfele organice, eliberAnd energiat-chi-i..
.'.-,...: h acestea.
Respirafia constituie principala formd a dezasimilatiei ica:ab,:,r=mului)
la
microorganisme, plante, animale gi la om.
La majoritatea viefuitoarelor, respiratia cuprinde:
- schimburile gazoase dintre organism gi mediu - respiratia externi;
- transportul gazelor la si de la celure - respiratia interni;
- procesele biologice complexe de la nivelurilq citoplasmei si mitocondriilor - respiratia celulari.
\'
in funcqie de modul in care degradeazd prin respira6" ,rtrtu.,1ere
organice
(substratul respirator), organismele sunt:

aerobe (aerobionte sau oxibionte)

CrH,rO. + 60,

-+

folosesc oxigenul

2.

Fermentati

bacillus sp.)
Fermentatia 1z
rizic prelungit, ct
aerobe. in mugch

mind aparifia du
3. Fermentati
care descon
in nafur5, fern
:ilor vegetale.
4. Fermenta{i
este realizati
in industria
Procesele de f
';ror produse de
-:etului, a unor p.

6CO, + 6HrO + 675 Kcal

.'egetale etc.

Respiratia aerobd este caracteristici majoritdfii piantelor qi

animalelor.

anaerobe (anaerobionte, anoxibionte sau fermentative)

- nu folosesc
oxigen.
CrHr2O,

-+

produs intermediar + CO,

+ l6-30

Respiratia la p
1. Consumul d
- punefi la

Kcal

si cAntdri

Respirafia anaerobi este caracteristicd unor bacterii gi ciuperci

gi se numegte
fermentatie. Descompunerea substantelor organice

se realizr

incompleta obfin6ndu_se
un produs intermediar (alcool etilic, acid lactic, acid butiric
etc.) care poate fi
oxidat in continuare. Nu se produce apd., iar cantitatea de
energie eliberatd este
mult mai micd decAt cea eliberatd din respirafia aerobd.
este

qr
l-

\
,iffietffi

72

.5.2.1. Respirafia

substant

l. Consumul d
- umplefl
Acoperit

vas. Se v,

anaerobi

Unele bacterii qi ciuperci (drojdii), precum qi parazitii intestinari

respird
anaerob' La respirafie anaerobd recurg, temporar, gi
prantere gi animalele care
suportd scurte perioade in care oxigenul lipseqte. Flantele
aerobe inundate
pot respira anaerob cAteva zile.
1. Fermentafia alcoolici
- produsd de unele ciuperci (drojdia de bere sau
drojdia de vin)

3. Producerea (

- punefi in

doar cu p

doud clol

ci apa de

reacfii va
Plantele utilizee
-:"

api.

EL
E
t-E

Oa

,D

'pde ug

lellozrp

r.ro '1os u1p I5 Jae

IalsaJe eurJn

urp raqu pua8rxo arierrdsaturezeaztlqn alalueld

'nrJIeJ ap ]euoqJe) e+lnzal e,t rricear

uI'zof nr rarirea; ezyreJ urp eJnqlrq eA as JeA ap ede pt

elJasqo rian'aro elaleJ pdnp alasen rir;adorsaq 'a;Sau alodop pnop

nr apirradore 15 rezr ap gde rolasel inpury ad rjerunl'lugrupd rD reop
l1elplar rS p1ue1d o nf, Inun - acanrq8 enop rreru asel enop ul riaund :rarie.rrdsar pdruq uI zO) earalnpoJd '0
'arfe.rrdsar uJ leurnsuof, +soJ e pua8rxo a)aJeoap ,a8u4s eA aS .sel
ul gsurrde areueurnl o riarnporlur aJo Elalef, pdnq .lnsel rirradory
'a.reulura8 ap sJnf, ur aiurtuas nr radatuualJf sel un pri.red rialdtun
:rarierrdsar InsrnJ ulp zO ap 1ntunsuo)'Z
'alue8ro .iolaiuelsqns
e rirgd raun eaJeprxo ur;d nap 'esualur arierrdsar uud ezeazrleal as
rolaiururas earrilooul 'a.reurur.ra8 gdnp 16lgJ 'a+ureur +gle ayrirreluet 16
aloseJ ap nes ng.r8 ap aqeoq elaleJ IJ+acI sel un-J+rn leurur.ra8 e1 riaund :rarferrdsar pdu4 urp prrueS.ro eiuelsqns ap Furnsuo3 .I
:ur.rd giuaprla ur aund aleod as a1ue1d el erierrdsag

nes ala--

:: .,:_,--:

alepurl;. tJ ::: :
alai"'*:*: .i ;'
p.rtdsar r-?*:s::-iaJEl

PqoraPue elier

alsa eleJaqrla arar-

q aleod aJpl ('lla lr

as-npueuiqo 'qa1du
al6aunu as rS pradr

le))
f,sasolol nu

alueld pl pqorap elieildsau 'z'z'5't

- {a.\:El

'JO{a[PuIruP IS ]rr
'11a alelaBa-r

asnpord Joun eaJe^JasuoJ e1 '.roprnlazugJq E 16 a1epe1 asnpord Joun E 'rn1ruaite 'arrloocle Jolrrrynpq ea.reredard e1 'arrasqed ap rS arietqrued ap asnpo.rd rotrr.
earaurfqo el eJeluaurp errlsnpur ug arfecrlde ne arieluaurJal ap alasaJoJd
'PJe+uaru{e erJ}snpur ur
p+ezrlr+n a$g' 1ila aru,npoc fiyt1 nes wnuaunaqsa d,Laqca qolaJv ap plez{ear a}sa
16 rnlnua8rxo eiuazard ul ereo6plsap as 'gqorae
- pJrlaJp erieluaurrag.T
'ayela8a,t

rolr:
-nlsal ea.raundurotsap rr4uad eluegodrur alsa p)rJqnq erieluau.ra; rryeu tq
,ezo1n1at undurolsap aJeJ
'a1ue1d urp aprtnlS a1le rs
Inuoprure
(runuarmaqsad rurupt,tqso73) ruapeq roun eJrJrJads - etr.rrlnq eriuluauua{ .
'aJelnJsnur roladtuero rS roirra;np erfr;ede eurtu
-Jalap aJ )r+Jel prJe ap aJeru ale+qup:r o'1a;1se 'ezealmume as rq;6ntu L{ .aqoJaE
rarie.rrdsar earern8rse mluad ]uarJrJnsur alsa eg ap 1rurode puer lr8unlard lz:

uoJa un ednp 'uro el a+erJls aJelnJsmu alaJqrJ t4

0t-1

15

;o1 aJE elqJel e{equauuag

ler>
{iiu?::

a;tue8.to alajuelscn:

-uof,olrur rs rauseiJ.
:erlraiur r
1eu,ra1xa ederrdsar -

(rnlnlusrrLrq.Etr..t .
'ealsafP uI ?.?lL':a ?l
e1

a1ausrue8:Lr a-Er

*.-

'('ds snlpcuq

-opajnes JqJq sntconldatlg) rrrapeq Joun eJqrJads - errlrel erieluaurag

.7

erielldsau'Z'S'

ML

Principalul organ specializat la nivelul cdrlia se proC:;= .'::--::-::: *azos este

frunza. Prin ostiolele stomatelor, Oz pdtrunde in spatiile l:.:=::t=- -r-::e ie tesutului
lacunar al mezofilului.
Plantele respiri gi prin celelalte organe vegetatir-e, pre- j::. :- i:--: cele de reproducere. Rdddcinile respiri prin perigorii absorbanfi - :e
":==: :iantele au
nevoie de soluri bine aerate. UlgJSplaftt" acvatice eg radac:: :.s;-:a:Lrri-![p!re_g4,,tqtofo-ri). La majoritatea plantelor acvatice schimbul de gaze - -::e nlre gazele
dizolvate in apd gi organele submerse. Unii arbori pot rea.-za -.;:'.^:r.,bul gazos
gi la nivelul tulpinii, prinlenticele (deschideri la nivelul sct.a::..
.

vl.5.2.3. Respiralia aerobi la animale

Respirafia (schimbul de gaze dintre organism si mediul implica lrei procese:

ventila{ia (inspiratia Ei expiralia);

2. schimbul de gaze, care are loc la nivel pulmonar, intre aer Ei sAngele din
pldmAni, Ei la nivel tisular, intre sAnge Ei lesuturile corpuiui;
3. respiratia celulari (utilizarea oxigenului de citre celuie), proces in care

Arborele bronsi
Cdile extrapulmona
formeazd cdile intr
bronhiole. Ele se cont

lnri,in care se descl

PlimAnii sunt o

lragmei. Ei sunt pro

ral5, plinX cu lichid
Ei confin lobi. Fieca
lobuli, care contin
pldm6nilor). Un acir
lele alveolare ce der
La nivelul alveolelo

1.

se elibereaz5 energie.

; ) Sistemul respirator
cii respiratorii

plimAni.
Nasul este alcdtuit dintr-o parte externi gi o parte internd.,
Este alcdtuit din

ffiffi

74

Ia mamifere

gi

caaitatea nazald,

impdrlitd in doud fose nazale prinseptul nazal.Fosele nazale comunicd anterior

cu exteriorul,prtnndri qi posterioq, cu nasofaringele, prin cosne. Cavitateanazald
indeplineqte mai multe roluri:purificd Ei umezeEte aerul inspirat; participd la
realizarea funcliilor analizatorului olfactiv; este camerd rezonatoare pentru
sunetele emise la nivelul laringelui.
Faringele face legdtura dintre cavitatea bucald qi esofag, si dintre cavitatea
nazald.gi laringe. Are atAt funcfie digestivd, cAt qi respiratorie. Faringele confine
trei perechi de amigdale.
Laringele conduce aerul citre plsmAni si este principalul organ al fonafiei.
Laringele previne pdtrunderea alimentelor fi:r cdile respiratorii prin intermediul epiglotei, care inchide glota (deschiderea laringeald) in timpul deglutifiei.
Este ciptusit de mucoasa laringeal5, care forrneazl. doud perechi de corzi
vocale (false Ei adev[rate).
Ttaheea este o structuri tubulard fibro-musculo-cartilaginoasd, situatd
anterior fald de esofag, care face legdtura dintre laringe qi bronhiile primare.
Este alcdtuitd din 16-20 inele de cartilaj hialin in formd de potcoavX.

Ventilafia pulmc

=rpiratia.
* lnspirafia este u
:oracice si, drept ur.
r pldmAni.
Expirafia este un
-:.rfiale. Drept urmal
In mecanismul re
:atori (in special, dia
:ard gi forla elasticd
Lr timpul ventilati
in
pldmdni. Acest,
=.

:'imAnului.

Capacitatea puln

- volumul
-

cr

mAni in tin
volumul in
care poate

- volumul

e;

aer care se

inspiratii n
- volumul re
in pl5mAni
complet de

SL
I

'eJeo6n arsualsrp uJ luaueuJad pge as alaleoap 'tae ap lalduroc

Oq

UT

o
N
o

csalo8 as nu I1uVrupIcI 'pteiroy ariertdxa o pdnp relqr rugluPld uI

aueurer areJ Jae euJ 00gI e)f, ap runlol un - (Un) FnPIzar Inurnlol laprurou rrieldsur
raun pzeauun ar plefro; arie.rrdxa o-rlurrd eururla aleod as aJe) Jae
ewr 009I-000I ap urnloA un - (XAd e^tazat ap role'r1dxa Inrunlo^ lalefro; rrieldsur Iaun InsJnJ ul rugrupld uI snpoJlur q aleod arer
'rae sluf, 00gI err ap unlo^ un - (Um) e^tazat ap rolu'qdsul Inurnlo^ larierrdxa uud leurturla rS apturou rriettdsul raun 1ndur4 uI rueru
-pld uI snporlur 'rae ap euf, 009 ap runlol un - (fd luarnJ Inunlo^ :a.reuorulnd arunlol Jollmu Ieru eruns g+ulzatdat greuourpd ealelnede3
'rnpugurgld
e gpuoriruny ealelnede) ezeazrtalJereJ JaE ap arunlol alsacv'rugtup1d q rs
urp rae ap Jolatunlon eareseldap gzeazwar as aJeuou{nd rarieptuarr 1ndtuq uI
'ropuetugld e p)qsela eiro; 15 p.reu
-orupd aunrzape ap eiro;'(r1e1sorralut uqc6mu rS eru8e;rytp 'pnads ur) rroler
-ldsar roprp6nur e ariterluor ap eiro; pzeauorire rarferrdsa; InuISIueJauI uI
'lez1ndxa alsa InJae t5 g.reuourlnderlur eaumsard a16arc 'aJetuJn lda'rg 'apppl
alrunrsuarurp el auIAaJ eJI)eJo+ EIInJ aJeJ ur 'zrrsed sarord un alsa e;ie.r;dx3
'pgrupld u1
apun,rlpd lnrae 15 preuoupdeJlur eaunrsa.rd apers 'aletuJn ldarp '16 acnerol
rarJnJ rnlnr'unlol earal6an uI plsuoJ aJef, AIpe saro;d un alsa e;ie.r;dsul 'erierrdxa
rS erierrdsur :asarord Fnop e EaunISaJJns uI PlsuoJ PJeuourpd eriepluan

areuoulnd ;a;iel;lua^ lnus!uP)aull

aJeuowpd rolaloalp Fla^ru Pl

'aluaJaJe areuoulnd alaloalie rS ueloa.tp ltf,es 'Ea ulp eAIJap aJ aJeIoaAIe alal
-euer 'auolerrdsar plorquoJq o-4ulp letuJoJ alsa reuotupd une un '(rogugruplC
a1e aleuoricunl 15 aleJnlJnJls apiglrun) tnuoruTnd rutca uriuoJ aJeJ 'tytqr''
urp alm+prle puIIJ ealsaJe 'aquaru&as uI rlirpdurl alsa qol areral{ 'rqo1 uriuot 13
'pleluaru8as ernJJnrls ne 'lnleJIJ rS er 'uugtup14 '1erna1d pIr{JII nr guqd 'pp:
-na1d ealelrleJ pge as aJe) allur aueJquaur'a,Lna1dap rfefa1o;d ]uns rg 'raru8e,i
-erp erdnseap 'prrcero] ealelllef, uI alenlls aqca.rad aue8ro luns IIuVtuPId
'atauow1nd appaala pn{tsap as aJeJ ur'uL"'
'aseoze8 allJnqrurr{Js ezeaztleal as

-oaap u)asgzeatruoJ riarad JoJeJ ale 'atapaala ayaluuwrD enuquo) as alE 'apllluo4
fi atafinq'atupun)as nl4uotq ap aleluaza.rdal 'aleuorulnderlur alrPJ EzeaurJo;
'alef,qrrueJ uud'arerurrd apruuorg 'a.taruudalulluotq+uns aJuorupde4xa agg3
'areuourlnderlur 16 eJlxa rrrolerrdsar alrpJ ulp ]1rqpole alsa clSuorq alaroqJv

'p-\ELrlloii ap

'a;er-utrd

Jlrr{*rrl.l rS B
PleqIS'gsetrui5zr4ie:

tq:a:a.i qn.'rp
'rariqnl8ap Ini'rij4 :n
-atuJalur uud ru..l e-n is
'rarieuol p ueSrrr lnpd
rzJoJ ap

auiiuor ala8uuel 'auo1

ealelrle) a4t4p rs'Be-li

nrluad aJeolPuozar E.I

el gdnqred ferrdsu: p
PIe zeu ealElI-\P J' J: t 1''."

JOIJaIUe PJrunUrOl arPZ

'plazau

aaJUJtJu

)'qtrlalL

araluPru elroleJ
aJEJ ur saro.rd'(a1n1a:,

1rn1nd:o: ar
urp ala8ues rs.tae arlur
:asarord

ra.r4

g:qdur

n.

alPuluP Pl Pqorat
'{IaIEL-rl:
soze?

InqurJls
aqu arP: a; fr2:
- n5udffl:o1 e.n J-; :-= I
e

zi-.z

?-

alazeB

ne a1a1ue1d'pmre an
-aJ ap a1a:

rnlrynsai

lrud ti ur-ra

a[e aJPlnla]ral

alsa soze8 Tnqum-l:s arr

ML

Capacitatea vitali reprezintd suma volumelor VIR, VC si \-ER. Prin adduinmultind \-C cu numdrul de
respirafii/ minut obfinem volumul total/ minut sau debitul respirator. i.r .epaus,
acesta este de cca 6Llminut. in timpul efortului, VC Ei numarul de respirafii/
minut cresc, astfel cd volumul total/ minut poate ajunge Ia 10Lt-100 L/minut.

-mq

garea VR se obfine capacitatea pulmonard (CP).

fiec
elin

sufi
evit
-

clan

',1.5.2.4. Boli ale sistemului respirator la om

Laringita este inflamarea acuti sau cronicd a mucoasei laringiene, provocati de infecfii bacteriene sau virotice. Laringita este favorizatd de expunerea
indelungati la umezeald gi frig.
Se manifestd prin rdguqeal5, care influenteazi sau limiteaza posibilitatea de
a vorbi si prin dificultefl in respirafie. ln cazurile in care respiratia devine foarte
dificild prin blocarea aproape completi a cdilor respiratorii, este nevoie de
interventia medicului.
Bron;ita este o infeclie bacteriand sau viroticd Ia nivelul bronhiilor. Se
manifestd prin stare febril5, dureri in partea anterioard a toracelui, retrosternale,
tuse gi expectoralie mucopurulentd.
Astmul bronsic este o stare patologicd in care se resimte o nevoie intensd
de aer, evacuarea acestuia din pldmAni ficAndu-se cu dificultate. Datoriti inflamirii bronhiilor gi ingustdrii lumenului acestora, respiratia poate deveni

Plantele at
absorbanfi ai
:onducdtoare

:reparate pr

.rganele gi
fes

Circula!ii

Apa cu sirt

::dacinii.

Absorblia p
1. activi - d

guierdtoare.

Astmul brongic are mai multe carze sau factori declansatori: reacfiile alerptf, fulgi, poluare, umezeald), efortul in aer rece
si umed, virozele respiratorii. Atacurile de astm pot avea forme uqoare, dar qi
grave/ care pun viala in pericol qi pot dura de la cAteva minute pAnd la cAteva
zile.
Tuberculoza pulmonari este determinat5 de o bacterie (bacilul Koch).
Alveolele pulmonare sunt distruse si inlocuite cu tesut conjunctiv lipsit de elasticitate. Porfiunile de fesut pulmonar invadate de bacili se irconjuri de o capsuld
protectoare (tubercul), pentru a proteja fesuturile inconjurdtoare.
Pneumonia reprezintd inflamalia acuti a alveolelor pulmonare, putAnd
sx cuprindd o parte dintr-un pl5mAn sau intreg pldmAnul. Lobulii pulmonari
devin nefuncfionali gi se umplu cu mucus Ei puroi.
Prevenirea qi combaterea bolilor respiratorii se poate realiza prin unele
mdsuri precum:
- protejarea impotriva frigului si umezelii;
- alimentafie sSndtoasS, cu respectarea cerintelor calitative qi cantitative;
- pdstrarea curbteniei locuinlei qi asigurarea unui climat corespunzdtor;

2.

gice (la praf, polen, mucegai,

l-

76

pasivi

zelor are l
forld de su
plantei. Di
sum ener,
absorbqiei
Rdddcinile a
S5rurile min
::in mecanismt

::oces furnizor

Mecanism

Apa este abs,

sol in celule
. rrnare
a proce
:eplaseazd mai

:ln

LI
I
UU

Oq

eaunrsaJd'laJlsv'a+eurf,a^ur alalnlal ur ezourso uud alJBdap Ietu pzeaseldap

as aleraurlu alrrnJps nJ edv'ale+rJelrdeJ rS arzn rp ap Jolasa)old e areturn
er '1nro1 ner al pde ap alnralour a1p 'riueqrosqe rolrroSrrad alaplal uI Ios urp
carl gde ap alalnralour aJ prnseru ad'purrpppr arler ap plrqrosqe alsa edy

elnrq le^es !!ra)npuo) alauls!ue)ew

g!
=
o
N
o

'(ar8raua ap JozruJnJ sacord

er a{errdsar ap purdap) azrrpalas alr}Je rS (aunrzn;rp) arused arusrueceru urrd
(1uo1u1) elerJosrp nes plerrosrpau are+s uJ alrqrosqe g lod apraurtu alrrnrps
ArIJE - alaleJauru rS (pzourso urrd) ,r.rsed ede qrosqe alrurJepp5
'a,r.rsed rariqrosqe

lrolpnrndsaJol ]eurql r
lal4elrluPf rS a rqelrfer

alaun urrd eztlea: alet

rreuorupd IIInqo-I'lnl
puglnd'areuorulnd :c
'areolprn[u,
gpsder o ap gmfuo:ur;
-sela ap lrsdq -rq:un{uo

Inleqnzar alsa pllqrosqe ede urp aped aJeur reur ea3 'rqaS;aua runs

'(.{ro) Inlrleq) aLIatrE

-uoJ pJrsaJau nu 16 nnuquoo aqJeosqe as ede 'airoy ralsace plrJolecl .ra1ue1d

pdroc rnp aseouual.rolase.t p8unl e-ap alnusrrerl as aJeJ atmricns ap piJoJ
o auria.4ur as 16 ezeaa.rJ as e) 1a;1se 'arierrdsuerl ap lnsacord )oI aJe Jolaz
-unrJ Inlalru e.I 'JolazunrJ e aunrirns ap eiroy ap pleurruJalap - prrpsed.T
'r4a8raua urnsuoJ plrsaJaN 'eJelmrpeJ eaunrsa.rd ap EleuruJalap pArlJE .I

elaleJ el pryd alnuru

rS rep 'a;eoSn auLIoI ea
aJar Jae uI Irurola '{qlP.
-.ra1e aprireal :uolPSuP'

:g aleod eriq"rosqy
'IIurDPpPr
re riueq.rosqe rrroSrrad ur.rd 1os urp ElrqJosqe alsa

alerauru alrJnrps nr edy

alnrq ra^as elieln)r!)

'(tuaog) auarraqrl aJeoleJnpuoJ alalnJrJse; ur.rd ,ra1ue1d aprrqnsei 16 alaue8ro
aleo] el 8un[e e]eJoqela elas ezearuJoJ aJeJ 15 (ezalursolo; ur.rd aleredard)
arrue8ro alaiuelsqns 'azuntlel aC'azLrru, a4pJ (ruapx) aseouual aJeoleJnpuof,
alalnrrrseJ urrd ralueld lndror ur;d gern plnrq eAaS .rurrpppr Ie riueqrosqe
rrro6rrad urrd (e1nrq ezras) 1os urp aleraurru rrnJes nr ede qJosqe alalueld

alueld el elieln)r!)'t't's'|, *-

rualap aleod erlerrJs;

-eutll PIIJ0IEC'alPl IL-\ll

PSUalUr aro-\au o alurs

'apuralso:1ar'InlalEio:

as'rolllquoJq Inla,\Iu
ap aro^au alsa 'Iuo;Ei
apeo, arn,rap e rien,j=a.l

ap ealelr1lqtsod qzea::u

ea.raundxa ap ?:ez-r.i'-

-orrord'auatSu::z'

elie;nur) 't'S't

l-:

luo PlrolPlldsal
'gpdrrS4ue eareurJJel rS pdr.r8 ap rolrnuaprda e aresuelc
-ap ap alapeorrad ur aleJaruolSe roprncol e 'pqrsod lgr ad ,ealelrzra
11oocp ap

-uoJ 'lnrusrJeluapas Irqeurry

ldruqoue rnJpf,arJ
15

raql

JaE ur earerSrur

'1nunu/10r1,-lr.i: a:

p I njL; --:: t-.'.:

'sneda.r tq 'ro1e:r.isa: .r:
ap IruPunu n-.I \ i';
-nppe u.ud'Uf-\ ,i I .,

Tnierrdsa:

Fruns

aseoleuesau JolrJapurrdap eareu1tulla

rolezundsa.ror luauredrqJa nJ 'a)rztq aprirt.raxa

!l

ML

'

din interiorul celulelor radiculare creqte, iar apa cu sirurile minerale este
impins[ citre celulele xilematice.
Apa urc[ in tulpini sub forma unei coloane continue. Coloana de apd se

c. de excrel

d. de termr
e. de men!
osmoticr
f. de apdrar
fagocitar
g. in hemor

formeazdinci de la germinarea seminfei. Apa se evapord la nivelul stomatelor

ca urmare a cdldurii gi a curenfilor de aer, ir procesul transpirafiei. Prin evaporare, se creeazd,un deficit de apd ir:r celulele frurtzei, deficit ce trebuie compensat
prin atragerea de noi molecule de apd. Astfel, apa urci i:r coloani continud
prin celulele xilematice, de la rldlcind spre frunze (teoria coeziunii).

Mecanismele conducerii sevei elaborate

'-Globulel
*4-6n

Odat[ ajunsd la nivelul krtnzelor, seva brutd intrh in procesele fotosintezei.

Se formeazi seva elaborati care circuld in sens opus sevei brute. Din celulele
parenchimului asimilator trece in vasele liberiene, prin care circuld in sens
descendent, prin mecanisme pasive gi active.
Yitezade deplasare a sevei elaborate este de cca 1 m/ori, valoare Prea mare
ca sd poatd fi explicatd prin fenomenul difuziei.Zaharoza ajunge prin transport
activin tuburile ciuruite gi este descircatdin organele de rezerv5. Apa trece prin
difuziune in tuburile ciuruite, ceea ce duce la cregterea presiunii in interiorul
acestora. Pe mdsurd ce apa trece din fuburile ciuruite in organele de rezew6.,
presiunea in tuburi scade. Diferenla de presiune in interiorul tubului face ca
zaharoza sd se deplaseze dinspre organele sursd cdtre organele de rezerv[.

[,:

*- celul,
dural

- se for
- sunt
- confir

formi

se Poi
globir
comp

- Globulele
-5-10 0

1.5.3.2. Circulafia la animale

) Mediul intern la mamifere

Totalitatea lichidelor corpului, care se afld?n afara celulelor, formeazi mediul
intern. La mamife,re,rnediul intem este alcdtuitin cea mai mare p-a1te 9in-s6nge,
limfd si lichidul interstitial.

S6ngele
lichid circulant din organismul mamiferelor. Este un tip
particular de lesut conjunctiv, in care elementele figurate (eritrocite,leucocite,
trombocite) reprezintd celulele, iar plasma este substanla fundamentali.
SAngele reprezint[ aproxiryativ 6 8"/" din greutatea corp-ului.
SAngeleindeplinegte numeroase funcfii care au drept rezultat,pe de o parte,
transportul tuturor substanlelor necesare metabolismului celular gi, pe de altd
parte, menfinerea constanti a propriet5lilor fizico-chimice ale mediului intem,
adicd a homeostaziei. Aceste funcfii sunt:
: a. nutritivd - transporti substanlele nutritive de la intestin la celule qi
Este principalul

(Di
Ir

\
ffiifl

78

!esuturi;

b. respirat,

Sunt

A. Granulare

Srofile (20-!
,-:-.tamin5, hep

-=:rezintd 0,5%
:'.:inofile (lC
.r.-=:g-ice; reprez

!,eutrofile (30t

;:elor, acumulA
^

::zd.; reprezint
B.

Agranulare

-infocite (150(
-:=tea nafurali
:; --ativa ani; rep

6L

OU

'rolalrJornal 1nlelo+ ulp %g,-gz plulzarda; lrue e.r.{er 16

aJo eAalEJ arlur psurrdm piern ap plernp o ne lrnlnusrue8ro e pleJryeu eale]ru
-nrur ur Ior nr aiuelsqns 'rd.rol4ue rnpo.rd - (a8ues uru/0000-0 ggl aq1co{ru11

Oa

;
o
N
o

'rolalrrornal In1elol qp %99 plurzarda.r lezoqrt

-o8ey ur.rd alarusrueS.roorf,rur pra8rp 16lepaye Irynsai uI as-npuvlnurnJe 'ro1are1
-rdec rrfa.rad ezapaderp urrd ezeas.ralerl - (a8ugs srurx/0001-gggg) all{o4na51

ri

ateyrzeted 1oq ug a16arc

'rolalrrornal
rol Inrprunu

lrlp %,-I plulza;da; larr8rale

(a8ues suu/00f-0 91) a1{outzoT

1n1elo+

alnlar ?- '-t:s?:iI

'uJaluJ mlnrpr.r aie,

Flp ap ad 'ls rp.nla: :

arelnuer6v'g

\U

IS

'aged o ap aj :?l-riz;
rr!lrr

'PpluauPpu.-; eiue
'alnorna1' alr_-\Lrll ua i
d4 un alsf 'Jotaralru

'rola+rf,oJnal Inlelo+ qp
"/og'O plurzarda.r
alrprel alrpels u1a16are rol InJeurny .(pur.ledaq ,euruelsrq)

lroprieruegur a1e
areolelelrposen aiuelsqns

16

aturzua

u{uol -

(a8ues suur/09-02) a1{ozag

'a8ugs irro ageci

arelnuerg'v

alalluPlu

'alelrumur ur priuasa IoJ nJ ,apqou ,alealJnu a1nlal ]uns *

la8ues euu/000 0I-g*

(a1;>ornal) eqle elelnqolg_+

'(ropr8e"rouraq e arrrdo ap rolasaJord ea1e1qe1o1) ezelsotuaq u1 .3

'(rnmrzao: ei-r
enulluof, euPolol Ln E
lesuadruor amqarl al l
-oderra uu4 'rarierrdzu

.J

laorloruso

1a.reo1a.rrxa

alPulue Pl PtiPlr

suas ur PITDJIT a-rPl L

alalnlas irc 'alruq ra
'IazalrnsoJoJ alsalLr]a

(;;1eueq nes al!)orlye) !!Sor alalnqolgr

rrunrsaJd e

Pl ura

'ei'tazar ap a1aue8:,
eJ aJeJ rnpqr4 [rL]og
'eLtazat ap aiaueS:o
InJOIJaILIT tn rrunrsar(
urrd ara4 edy'g-rraza
lrodsue.q u:d a8tmte
areu eard oJeo[p-\ 'prr

'aueour eI af,np ]od qH eaJe)olq uud'are) Ilqels r6nduror

]uns rqrue leurqolSouaqxoqJeJ pugluroJ,O) nc rS unrard,eurqolS
-oruar{}aur pugruroJ'rrn3o.rp rn 16 riueprxo riua8e rc euqruoJ aleod as
qll lpurqoiSoruaqqre) ap puroJ qns zOJ ,eurqolSoruaqxo ap euroJ
qns zO :ruole;rdsa t alaze8 eyodsue4 a.ret ,(qg) eurqolSouaq uriuor Ic4e;ruq ruoq8ue8 'gseoso p^npeur ,1ecq ,pu4ds ur asnJlsrp luns Solaseo e ar6or eAnperu ur ezearuJo; as *
!a412 ap 0ZI - piep ap arparu elern!
ne rS ar5o.r aJeolnJ ap 'a,teluolrq +uns lalealtnue ]uns allnpe alalnlal -la8ues nlutu/aueorl1nlu 9-V *

larelnuer8 rolalnoJnal e p.relno8e;

ealelrlrlJe 16 rdrotrlue urrd 'ropriralur enrrlodur (a1e1runrur ur) a.rerpde ap

a-x

InrpatU EZPOIILIOI'lta-.

trzeqopr)e 'lruor mlnJqrln{)a e p}ue}suoc arauriuaru ap .a

fn1nd.roo e.rnleradura] eluelsuor auriuaru - a.relSarouua+ ap .p
alaue8ro el usrloqelec ap alaiuelsqns ppodsuerl - aria.rcxa ap .c
1.Of 16 zg rr;olerrdsar alaze8 gpodsue.4 - arrolerrdsal .e
15

Jolaleurols lnla-\ru PI E
as pde ap eueolo3 'ar
,

alsa aleJauru aluruP

ML

Monocite (100-700lrnm3 sAnge) -migreazdin lesutun u-',je =- ::--::.-rina rn

macrofage gi fagociteazdbacteriigi resturi celulare; reprezr,:i --:--:J ::. turtalul

leucocitelor.

san:e - :=,= :rai mici

nu
a: :.;:-c":: aderi la
(2-4gin
sunt
aplatizate,
diametru);
elemente figurate
suprafafa endoteliilor vasculare lezate gi elibereazd factc:- .-e ::,ten'in in
coagularea sAngelui; durata de viafd este de aproximativ o si::a::,ana, dupd
care sunt distruse de splind.Trombocite plachete sangvine (250.000-300.000/mmr

Este forma
lnima este

situat in caviti
Peretele ini
Atriile sunt
simultan s6ngt
atriozsentricular,

Grupele de s6nge
Hematiile prezinti pe suprafala lor aglutinogenele -{ si B rantigene). In
plasmd existi aglutininele (anticorpii) a 9i p, corespunzatori agiutinogenelor
A gi B. Consecinla prezenfei acestor antigene si anticorpi este aparitia grupelor
sangvine: 0 (I), A (II), B (III) qi AB (IV).
Genotip

Fenotip

Antigene

Anticorpi

Pot dona la

Pot

.Igip

toate grupele

0(D

primi de la

0(D

il

flr

A (rr)

LALA; LAI

A (n), AB (rV)

A (rr), 0 (r)

B (rrr)

LBLB. LBI

B (rrr)AB (rv)

B (rrr), 0 (r)

AB (rv)

LALB

A,B

AB (IV)

toate grupele

*r

Cunoaqterea grupelor de sAnge este importantd in cazul transfuziilor gi in

determinarea paternit[f ii.

Limfa
lichid incolor, cu compozifie apropiatd de cea a lichidului intersti!ial. Originea limfei este in lichidele interstifiale, pe care le colecteazd intr-un
sistem de vase limfatice, pe traseul cdrora se gisesc ganglionii limfatici.
Componentele limfei diferd in funclie de teritoriul din care provine.
in limfi nu se gdsesc eritrocite, dar sunt prezente globule albe, in special
limfocite, pe care le preia din ganglionii limfatici Ei care au rol in apdrarea
organismului.
Este un

(r
l-

Lichidul interstilial
incolori, apoas5, care ocupi spaliile dintre celule, de unde
lichidului interstilial se realizeazd leg5turile dintre celule sau dintre capilarele sangvine qi
Este o solulie

este colectat (drenat) de sistemul limfatic. Prin intermediul

celule.

80

septul interaenl
In atriul dre

din jumitatea
ventriculul dre
spidd. Contrac[
trunchiulpulmo
aalaa semilunar

in atriul stAr
lapldmA4i. Prir
ciul atrioventri
culul se contra
porfiunea ascer
sunt de cca 3 ot
In miocard s,
dice modificate
mandd al inimii
in peretele atrir
.fasciculul atrioo
subendocardicd

ventriculari. Tes
scoas[ din corp
-Ciclul cardi:
(diastole)

inimii.

Vasele de sAr
toate organele cr
de 100 mm Hg intravenoase estt

calibru foarte m
Circulafia pu
transportd sAngr
schimbul de ga;

r8
*-

Oa

;
o
N
o

alerrldrur iuns '8ugls Inrrle e1 a8unle tO nc ala8ugs ter 'azeB ap Inqruq)s

f,ol are apun'ruerupld el ldarp Inlnrrrtual el ap zOf, no ala8ugs gpodsue.rl
arec arrm.Srres asel ap plezqeal alsa (arielrurro errru)e;euour;nd e;ielnr,r;3
'rrnlnsai 16 a8ues aJluJ alrJnqurqJs )eJ as erore) Inla^ru e1 5rw aueoJ nrqrlef,
ap asel '51atu71dric undia+ur as aual i6 brafe aiffi'3g ruur Z ap alsa aseoualerlut
rrunrsard e arpau eaJeolel - (auaa) pru1ul e1 'rodeur rJre ap 15 - 8ff tutu 00I ap
alsa alerralreeJlur rrumsard e arpaur eaJeolel - (anqn) mlndroc alaue8ro aleo1
arlp) prurur el ap plmJn ala8ugs arer uud eaiar o Jsarnlpf,le e8ugs ap olosp1

;llTi'r?;:::'

rolrrpxeiar rb (aloqsts).rop{rerluor Eaunrsarrns plurzardr,

'(rerprer Inusqeuolne) dror urp eseo)s
alsa puef, rDunle rB rerqr 11tulq apricerluoc grn8rse ppou plnsai'rrelnJrrlual
rriarad uI sIH rnlnlnrrrse; alriecrJrurer urp p+ellnzar 'a[ut4tn4 prytnopuaqns
unuaiat rS reynrrrlua^Jalur pldas uJ lenlls /(slH) ,ruIrcu+uaaoLtru p\nncsa{
'1errlera1ur F+das uJ ]enlls 'talnu4uaaoL4a lnlnpou 'qdatp mlnrJle alalarad u1
+ErqIS 'Taulaouts rulnpou:rJnlJru+s alareoleurJn ezeav;;ol elsaJv'IFuIL4l ppuetu
-oJ ap ruouolne rualsrs un plurzardal aJeJ '1apou qnsaj yutnu 'alerqrpour acrp
-re)orru aFIaJ ulp ]eurroJ tezqenads Jolp)npuof, lnsai un pge as pJeJorlu q
'1darp rnlnlnJrJlual rB ral lpcap 16018 reur rro 0 eJf, ap luns
3@1s inlnprliluair liaiJJ 'ptaunltruas ualaauudrauoe e pluapuarse eaunrirod
arlpr leqndord alsa leua8rxo ala8ues 15 aprq;u1as eAIeA 'p1re;luot as InInJ
-rrJual pug) 'Qla4nu) ppdsnnqaaluanJ lnze.r.ard '8ugls Jelnf,rrlualorrle InrJ
-rtrrro ur.rd 3ug1s pprir+ua uI ara4 ala8ugs tnlnule erire.4uor urr4 'iugugjd ai
ap leua8rxo a8ues Jnpe aJeJ 'a,muowlnd auaaV ala) pn{Jsap as Sugls prrje irl
'[nrrr]ual uJ pf,Jeo]uJ as ps ala8ugs gupardurr ate) 'a.ruuow1nd pnunp*rt ,i1ro
EIJe as.reuotulnd mprqJurul ezeqea'atuuorulndapn+"Lu a;4eJ.tauolulndlnt4cun4
urrd ala8ues Surdug 16 gprdsnrul eAIeA plrlrul arelnf,rrlua.t aprirerluoa'ppds
-nJu+ aalt)a nc lnzerrard tdarp Jeln)rJlua^orJlE InrJrJrro ur.rd ldarp plnJrJ+ua^
ur aJaJl ala8ues 'ppe.rluor as Inrrle pugf, ;lnpdroc e FJeorraJur ealelptunfurp
soual ala8ues ezealJalo) arct'ptaoualutpan t)uaa aprqJsap as ldarp pirrle u1
*',rulnJuluaafi lut ptrdas
urrd'alalncrJlual ter' 7a4a nqut 1nq das uttd aleredas +uns alrrJlv' atulnlu4ua aou4a
aalban) alnzprrard 'atalnntquaaouLlu aluc{tto urrd'alnrr4uan ur ala8ugs ue}lnurs
gzeadruod ricerluor u.ud '15 rurrur E preouadns eaped W alenlrs luns ellylv
'ptaJopua A ptacotw'pnuda:rrnlerls rar] urp l1nlpJle alsa murur alalaJad
'eJrJeJo] EalPlrAeJ uI +enlls
'(a1nur1ua.r. 7 rS rrrle 7) prauererlal telrner-olnJsnru ue8ro un alsa purlul
'(arepdec 'auaA'aralJe) a8ues ap asel 16 purur urp leruroJ alsg *

arafluPlu PlrolPlnrr!, lnuaNls ( x

16 aur,L8ues a'a:e.:i
-IlsJalur rnrnDiql:- I
apun ap 'alnlat axu

ea.rerede ur IoJ np a
pnads ur /aQ[p alner
'aur,Lo:d arpl u

'IJIIeJUII IIllL.l,:
Un-JIUI EzeallalLll f -IlsJalur rnlnprlpr- E

uI rs Jolrrzn]SuP4 Inz
aladn-r8 a1eo1
(D

o'(mrg

(r) o

e1

'(u)v

,\,

(t) 0

f-f

ap rruFd log

PIE

roladnrB erfFede alsa

rolauaSouqnl8e r:o1g
u1 '(aua8rlue) B is t

pdnp'gueuglcigs .. r
uI UIAJaJUT al uot,r?:
el pJapP lnallnu nE :i
rf,Iur rEtlr alat

,3i'JE:

Inlelo+ urp oacE{: q:x

uI euIIOJSuPll a--- atrur

ML

7
trunchiul pulmonar, arterele pulmonare (care transporti sange neoxigenat
la
pl5mani), capilarele pulmonare din fiecare pldmarqi cele 4 r-".," prrl*onare
(care transportd sAngele oxigenat la inirnl).
Circulafia sistemici (marea circulafie) include aorta cu ramurile ei, toate

capilarele (fur afara celor pulmonare) gi toate venele (in afara ceior
pulmonare).
SAngele oxigenat pleac5 din ventriculul stAngir:r corp, iar
sAngele yenos, i-ncdrcat
cu CO2, se intoarce la inimi in atriul drept.
Peretele vaselor sanryine este formaf in general, din trei funici:
- extemd, alcdtuitd din fesut conjunctivfur care predomini fibre de colagen
si elastin5;
- medie, alcdfuit din {esut muscular neted;
- interni, format din: endoteliu, membr anabazaTda endoteliului qi un
strat de fibre elastice.
capilarele sunt vase sangvine de dimensiuni mici (diametru intre
5-20 m,
lungimea de cca Q5 mm), desprinse din arteriole. Peretele capilarelor
(endoteliu)
are o structurd extrem de simpld, fiind alcdtuit dintr-un
singur strat de celule.
Astfel, schimburile nutritive, prastice si gazoase dintre sange gi
lesuturi se fac
prin pinocitozd, difuziune qi filtrare. Cantitatea de sAnge care intrd
intr-o retea
de capilare este reglatd de sfincterele precapilare

Principalele c:
rismul, surmenaj
Se impune un
corecteze cauzele
3.

* "1
, ,,.:.:cL

t-

\
ffiffi

82

in dilatarea neregulatd

organelorinr

rAnd, de erer
Simptomele st
vAjAieli in urechi,

Pentru preveni
suprasolicitdrii ne
de temperaturd, rt
miscare moderatd

Fiind o boald

mai multor vene si

sunt mai frecvente la membrele inferioare. Apar datoritd unei
predispo_
zilii inniscute, la care se adaugd factori mecanici (statul in picioarej gi
hormonali (pubertate, menopauzd, sarcind), infecfii repetate, arcoolism,
frig etc.
varicele mari pot provoca crampe, dureri (cand se std mult in
picioare), greutate la mers, edeme qi furnicdturi.
varicele se pot sparge, provocand urcerafii care se pot infecta.
Pentru inl5furarea varicelor se recomandd tratament medical
sau chirurgical.
De asemenea, se recomandd repaus la paf cu picioarele ridicate
Ei folosirea
bandajelor sau a ciorapilor elastici.
f,ateroscteroza constdinftrgrogarea arterelor datoritd depunerii de ateroame
(pl5ci lipidice de colesterol) in peretele acestora. produce
cu timpul ingus_
tarea sau astuparea arterei respective. Concomitent apare gi
o tendinld
de coagulare a s6ngelui fur artere, ceea ce duce ra formarea
cheagurilor.

cr

viata, chiar dacd v

4.

a uneia sau

atat persoan

..1
: r-'"..'',.
1-",.Ji respunzatoa.

1.5.3.3. Boli ale sistemului circulator la om

1. varicele constau

Hipertensit
tensiunii pe

i
-

Accidentul v
ateroscleroze

..r

,.

intr-o anumit

De obicei, debutr

apare apoplexia (pa

larea cuvintelor sar

in funclie de gra
chiar igi revin in tin
tului vascular.
\v

,{Infarctul mioc
nare, ceea ce d
irigati de arter

Debuteazi printr
cedeazd.la repaus se
de teama de moarte,

w
U
Oq

psul g aleod 'nielrdpd

'rop;n8eaqf, eaJeuL
efurpual o rS arede

nar rrierrdsuerl 'alJeoul ap eureal ap

p11iosu1a+sa elseaf,v'gurrarr18or1ru ap eaJeJlslurupe el nes snedar eI Pzpapaf,
nu aJeJ 'mIrnrl eatrnrgar l4 Psua]q a+reoJ rS prsruq araJnp o-JlurJd pzealnqaq
'pnrpadsar Eraue ap ple8ul
pJEJonu ap rauoz (eara8ru1srp 'eageotu) earezo'rcau eI aJnp al eaal 'aleu
-oroJ a'raue raun e plalduroJ earednlse ap snpord alsa JrpJelonu pprelufi
')qeruoldrurse

rS

16

o
N
o

-sn8ulpdurp m afr
arrreoJale ap ruatmd

eaJrsoloJ rS a1e:rpF

'prr8rrur-qr nes [efrr

'Jelnf,se^ Inln+
-uaprJJe earaonpord gdnp dtu4 UIt.s EI epaJap 1od nes 'dturl ur urlar r61mqr
rS rnfar.te.rdns 1od alelJale alaueosrad 'rar8eroruat{ ea}e}IAeJB ap aricury u1
'IIJrqJoA erir.redsrp ap nes JolalurlnJ eaJel
-rlrqre r4rrprnqlrq ap plriosrn'rnlndror e aped o ad (erzrpred) erxaldode arede
aretu.rn lda.rg 'Jorrr'ua8txo ap rirsdll 'rruolnau let'tsntqe^zealnqap 'IaJIqo

aC

'E+laTur

-nar8'(areopld q ]F
.

'ursrloorle 'a1e1ada:
15 (areor:rd q FqPl.
-odsrpa;d Ioun plFtl
15 auarr Jollnur rPru

.'"., ,

o-Jlul
:'
j
a8ugs ap sel rnun BaJelepp) ursrrzraue Inun rrradn'r e nes razoJalJsoJale e 'alerralre rrunrsuauadrq eiunasuoJ alsa Frqaral JuInJseA InluaprlJv',
'(puoz pl1tunue

;1i-:;f

luo PI roleln)fl)

'leruJou eI urlal Irunlsua] alrJole^ PJep JeITIJ 'eiera

pleol +enl4]uoJ arnqaJ+ solualueJrpaur InluatueleJl 'prruoll PPoq o puI{
'PleJapotu arel6rtu
'1a; acuo ap JolrJnznqe eaJelrla 'lerqqrqca Jeluaur{e tut8ar 'prryeradural ap
a16ruq rrierrerr el nes aJEoS el glr8unla;d ea,raundxa 'aseonJau rrrglrcrloserdns
eaJelrla ppupluof,al aS aIEIJaUe IrunlsualJadrq rarirrede eaJlualaJd m1ua4
'seu urp rrpra8ues 'nparn uS gaigfgrr

JeJ as

'aruruosur 'a1e1qrqe1pr 'rlaiarue 'der ap rJaJnp :alerJel luns alaruoldurls

'ale+rpara aP'Pugr

un

ealal o-4ur PJIUJ aJ"

rrrynsai ri aSu
'alnlal ap lerls:rSu
(ntlaqopua) rolarepdr
\n02-g aJlul rula,.ur

Inluqln ur nu'16 sarls ap res 'ealet 'unln+ 'ioocie ap z:nqe 'areolgzundsar {r*./o "r,
rir'---.. *
-of,au arieluaurrp ap '(auutopua apue13 ?u1ul'Ir{llqr) arrJa}ur rolaue8ro \i1
.^-"
ale rloq ap plero^ord pqg llsrgr uI alar ad rS 191 'a11npe alaueosrad lgle vff>a''
*.
ezea+)ale eleog '3g urru 96 alsad aurrurur ralal E 16 09I alsad uunrsual ' 1.
e aunxeru rrJoIeA earalSaro uud plsa;rueru as PIEITapE uaunrsuapadgl'g
:

'41oq erinlona erseardo ps

es aJeJ f,qalarp-ouar8r rS solualrreJrpaur

'(rpldU nc'lurcads

15

alazneJ azaloalo)

xalduor luatueleJ] un aundtur

rnpqalopua

ua8elo: ap arqq Erq.r

:Ifrun-] raii :

]eJJpJrrI'soua-r alaiu
'(areuour;nd rola: e:
a1eo1 'ra

a[FnurPr n]

ag

erieluauqeerdns 16 1nfuuaurns'1muqr
-eluapas lr4aua8 erirzodsrpard :1uns IazoJalJsorale ale azne) alapdnurr4
u1)

15

areuou{nd aua-\
e1

fa

leua8rxoau aSr.rw

ML

ML
1,5.4. Excretia
.1,

1.5.4.1. Excre[ia la

plante

Excretia constd in eliminarea din organism a substantelor nefoiositoare

care, acumulate in cantitdli mari, au efecte nocive.
Transpiralia reprezinti procesul de eliminare a apei sub forma de vapori,
la nivelul stomatelor, cuticulei sau lenticelelor.

Rolul transpirafiei in viafa plantelor

- determini cresterea forfei de suctiune a frunzelor, intensificAnd
astfel absorbtia pasivd; este favorizatd, in acest mod, conducerea apei
in corpul plantelol, realiz6nd o hidratare corespunzdtoare a lesuturilor.

- impiedicd suprainc5lzir ea plantei;

- asigurd mentinerea ostiolelor stomatelor larg deschise, inlesnind

astfel schimburile de gaze necesare desfdqurdrii fotosintezei gi respirafiei.
CAnd factorii de mediu intensificd transpirafia, are loc deshidratarea puternicd gi ofilirea plantelor. Ostiolele se vor micsora pentru a limita deshidratarea, reducAnd astfel si schimburile de gaze.tnconsecinf5, scade intensitatea
fotosintezei, a respiratiei, iar cresterea este opritd. Pentru a limita efectele diundtoare ale ofilirii, plantele au gdsit variate modalitdqi de a-gi spori rezisten(a la
secetS, cum ar fi adaptdrile anatomice: frunze reduse la fepi, parenchim acvifer
(la cactuqi), peri epidermici protectori care refin un strat de aer saturatin vapori
de api in jurul ostiolelor, strat sub{ire de cear5 la suprafa}a frunzelor.
Gutafia este procesul prin care plantele elimind picituri de apd in conditiile
unei atmosfere umede qi la lumind redusi.
Eliminarea apei in exces prin gutafie se realizeazi la nivelul hidatodelor formatiuni pluricelulare specializate in transportul apei sub formi de picdturi,
situate in varful gi pe marginile frunzelor, la extremitatea nervurilor.
Gutalia reduce presiunea in vasele lemnoase gr, odatd cu apa, elimind si unele
sdruri minerale care s-ar acumula in corpul plantelor, devenind toxice.
v)r

L
i

84

-'-

Sistemu

calice mici,

nari, uretri

Rinichii
a coloanei ,
Zona co
Zona m
piramidd re
renaldi.Papi

mari. Calice

ureterul. O
formeazd u
Rinichii c

drn capsuld 5

descendenti

milion de n
1,.

capsuJ

inconjr
2.

tubul
- tul

_ afl;

tra

ina

tuL

colt

bat
trer

uri

La nivelu
in papilele rt

1.5.4.2. Excretia la animale

eliminati in

La animale, excretia se realizeazd prin strucfuri specializate - rinichi - qi

nespecializate, extrarenale - tegumentul, producliile tegumentare, glandele
sudoripare, tubul digestiv, branhii, pl5mAni.

depozitatd ir
din vezica ur
Micliune;
prietatea de

s8
I
U

Oq
:
UI

o
N
o

'alellrrlsEld ap ealelarrd
/xagal
pe un alsa PaunIiJIIAl
-oJd alp ate) 1tJrzal elsualslp ap lesuelJaP
'(Preutrn eJIzaA urP
rrurJn e areulu{a ap JolasaJord ea1u1r1e1o1) runricrur Pnop aJ}uI P}}Izodap
alsa apun ,g,reuun e)rza1 u5 a$unfe eulJn 'a;a1aln uICl 'aJapJn uI P]eunu{a
,16
uI
alsa /eJolsa)u ed)eJluof, urJd
lnlaurzeq 16 alaf,rleJ aldun',aleuar alalded
rJo+JaloJ rrqnl urJd aSunfe E]seaJV.eurJn ezeartrrtoi as JolruoJJau InIaAru e'I
'aJalaJn urJd PJeurJn
e)rza^ uu esJe^ as I5 PuaJ Insnlad uI IJIe ap lJeru alaJrleJ uT rodu aJa4

Pt Ptic

'aJrxo+ prmra,,
alaun 16 ptmrrua ,edr

as

Ir

lleual Inxauo) uI lenlls 'lawtxotd ltoluox qn+ :runrirod alaJeoleruJn are JalrulJn lnqn1'Z
'puat lnlmsnd.tot ezeawrJoJ aJef, nl 'ale1nlauro1$ a1a'repder grnfuolu1
ea 11euar Inxapof, uI Ptenlls alsa (uueur.vrog) gre1n'raurolt ulnsduo'1
--{ruoJ}au ap uoqlur
'p+slp
uoJun qn|# (gluapuarse rS gluapuarsap
un alsad auriuor Irirlulr areJar{

trntuer 7rn) apag

usuu '1aufixo,td 1,to1uoc qn4'(uuawmog) pta1ruaruofi p1nsdac

epdrpuor ug pde ap r
'.ro1anm:l ejr
rrodea r{ }eJnfps lap
Jalrlf,e uml:uared ,r,
e1 ejualsrza:
]-rods rs-nPp ala+rara etlllrq r
Ealelrsua+ur apels .E
-eleJprqsap e+rurq e
-ra1nd eaJeleJprqsap

up

+lnlprle alsa InuoryaNi:r-uo{au alumu apuo$:uryopotu riplnrn tniuoo Fpr-14}I

'pua,t qol un ezearuJoJ
areolprnfuo)ur pleJruoc eiuelsqns m eunardtur'rqSrdP}\[ pplluerrd o'lrua]aJn
nJ pnu4uo) as elsaJv '(laurzeq) laua,L lnsaPd ul prqosap as Ireul ala)Ile)'uau
apJqaxpueu.ro; ')saun as areJ 'ntru alactlac uI pIt{JSap as aIEuaJ alapdu4 ipluua!
nprludpulnlllsuoJ InlJg^ 'arrap;ad atds ezeqnJ Plelualro alsa PIEuaJ gprureld
arerarC '(rq8rdlelaq) apuat aprruand 9I-8 ulp PlInlPrlE - pfiPpau auoz
'a8ugs ap asel rB ua;rurrn Iqnl 'IlnratuolS urp PletuJo; - !1n4tfi uuoz
:auoz enop plulzard 'aleual a1a[o1u1'a.reqtuol aleJqapa^ Iaueolo) e
16

alPuluP

'rrn;prrd ap puuol q
- rolapolEplq Inla-\

lmlnuoryau IE +uatu8as Intul}ln 'P+s?p Uoluoc qn+ lp1uapuacsu aaurui,todurrd'gprqJoJ euoz u1'rodeul
rt aquapuacsap nurui;r,dlnlparuralur urrd Prelnparu euoz uI Puodsuerl
are) ad 'leunxord poluor 1nqn] ulp 1nplng ezealralor aluaH asua -

elle ap

15-iqrp4r-a+ez\

.JOIrJnAJau

eqrn'rrrru alarrle) u!(auun)Fpit{rll arnpuor r5 gpuar epnuerd aleq

/'to+)aloJ
-P4s ropaloJ Inqnl 'ruoJlau Jollnur IElu IITnqnf Pzeaualp ate)
ruqryWp)tersap

alapuey8 ,alelualur

-rdsa;

rS

razalursolo;

purusalq 'asrq:sap
'Jo[f,n]nsai e arpolqzL
rade ea;a:npuol .poL

puef,rJlsualur ,lolazL

'uodea ap pturoJ qns

aped o ap 'leauoluadorlar alenlls 'agca.rad aueS'ro ]uns !!qf!u!U

'p;laln'eleu

(laurzeq) puar srnlad'ueru af,t1eo'tlrru aJqel

l.ty,L e)tza^'alalaln :aleualuJlxa

:aleuarerlur areurJn IpJ ulp 16 1qr1uy Iop u1p l1nlg)P alsa rolarrxa Inrualsls -.-

rS

aralueu

el ellaDxl (

"*,

aJeolrsololau :olaiuu

atueld

e1

elianxr

PllarrxJ 'b's'L

ML

Ciile urinare
Calicele renale sunt formafiuni membranoase fubulare care se inserd pe
papilele renale. Calicele mici (in numdr de 9-lfil:rinichi) conflueazi, alcituind
3 calice mari.
Pelaisul renal rezultd din unirea celor 3 calice mari. Prezinti doua por,tiuni:
intr ar enal d qi extr ar enald.
Ureterele sunt organe fubulare care fac 1eg6fura intre bazinet si r-ezica urinard.
Vezica urinard este un organ cavTtar, in care se acumule azd. urina.

Functiile d
organismele r
viafi gi sunt
schimbdtoare

1.5.4.3. Boli ale sistemului excretor la om

l.Litiaza urinari reprezinti formarea de,,pietre

rinichi" (caiculi renali)

ca urmare a disfunc{iilor metabolice qi endocrine care determini precipitarea sdrurilor din urind, in cdile urinare.
la

manifesti prin dureri lombare sau vezicale qi prin colici violente, insofite
sau nu de hematurie (sAnge in urind).
Calculii se pot elimina spontan, in urma unei crize, sau prin intervenfie chirurgical5. Tratamente de ultimX ori sunt: laserul cu ajutorul cdruia sepulverizeazd
calculii si uretroscopia (introducerea endoscopului in ureter si extragerea
calculilor cu ajutorul unei micropense).
Aceasti afec{iune se previne prin evitarea abuztxilor (cafea, alcool, medicamente), prin consumarea unei cantitifi suficiente de lichide (1.,5-2Llzl), evitarea alimentelor bogate in oxalafi gi silicali.
Se

2.Insuficienta renali reprezinti totalitatea disfuncliilor care duc la scleroza rinichllor, cauzati de reducerea numirului de nefroni. Substanfele
nefolositoare nu se mai pot elimina, apirAnd blocajul renal acut sau
cronic.

rl.
lr

\
WMW

86

Blocajul renal reprezintd incapacitatea rinichiului de a mai asigura echilibrul

electrolitic si de a elimina produqii de metabolism. Poate fi acut sau cronic.
Blocajul acut reprezintd pierderea bruscd a capacitifii rinichiului de a functiona, determinati de soc, hemoragii sau traumatizarea hzicd, a rinichilor.
Blocajul cronic este rezultatul unei boli care a distrus progresiv fesutul renal.
Persoanele cu blocaj renal cronic nu pot supravielui independenf hemodializa
sau transplanful renal fiind absolut necesare.

La plante s-oegetatizte

qi de

Migcdrile in
Miqcdrile cil
Miscdrile cl<
de temperaturd
riorul celulei, p
celulare.
La briofite gi
sare de-a lungu
Migcdrilepdr
si active.

Migc[rile

par

telor qi seminfeJ
Migcdrile acti
de curbare, de tc
pismele (migcdr
opus acesfuia, rr
produse de inter
organe sau ale ir

in funcfie de
a. geotropisn

forlei de atr;

in sens inr.e
b. fototropisn
- dacd su
pendicu

- tulphile

L8

ai
U

Oq
A

;
o
N

ID

lpururnl ap rolazeJ erira.rrp ards pyren ezeaqtnJ Ayaltutd1nq laseourrunl rolazet erfrelp ad repcrpuad
-rad lnqrurl eluarJo .ron r5r alazunt{'leralepun a}eurrunl }uns pJep lpurunl el alrqrsuasur'leraua8 uI']uns altulJpppt- aursldo.rlolo;'q
1(apuorielrne.r8 arire.rle ep rairo; sralul suas uI
a16arr) ,tqe8au rusrdo4oa8 gtqzatdet4dln+'(apuorielrrrer8 arice.rle ap lai.roy
Insuas u1a15an) nqrzod ursrdorloa8 g1urzatd eulrpppr - aursldorloaS'e
:ur p)rJrself, as alaursldo4'lnurqs ap arittrny u1

'(rmuqs roun eaunrire qns ralueld p pdror rnp8arlur ale nes aueS.ro
roun a1e upseldap) alaursllJel rS (roymrurls ale alerren riglrsualur ap asnpord
aleluarJoau rrgr6rtu) al[lseu '(r;gqrnr urrd racrqo ap a]ezr1ea; 'errysare sndo
suas ur nes Inruqs ardsur ralueld rolaueS:o ale areluarro ap trpr6rtu) alaursld
-or1 :aped f,eJ alrlJe aprprBru aJluICl'r1a a{ourorol ap 'aunrsrol ap 'areqrnl ap
'ara16aro ap :q 1od a1a 16 ar8raua ap runsuoJ n) ezeazrleal as anrpe aprpc6ryq
'(rolaiuruas 15 ro1a1
pllsaf,au
nu a,trsed aprgc6ryrq
-Jnry earrpuedspr ''xa ap) rrlaS.raua urnsuo)
'a^rlJe rs
IJ tod rolalueld p 3a4t4 rnpd;or ale nes aluauoduoo .ro$rpd alup*glq
'reuorrqrua In)es urp qSarauay rriaue8 a.rds rru[od mlnqrq ln8unl e-ap ares
-e1dap ap rrgrSrru plrDaxa riela8eg p6algq.rgq yiaure8 alqoprrald 16 alrgorrq e1
'aJelnlaJ
raueJqruau p8unl e-ap undsrp as ala pqels pururnl EI pueJ ad'ra1n1ar InJoIJ
-a1ur ards ezeaseldap as alalseydorop'psualur pununl eI'laJlsv'p.rnle.radura1ap
ernseur pJrur ur rS gurrunl ap 'ledrcurrd ur 'purdap .ro1a1se1doro1o aprgr6ry.q
'rc4eruseldoln .ropiuaJnJ eurJo; qns rede ratuseldoln aprpr6ry.q
'rolalseldorolJ ale 16 raurseldollJ ale aIaJ +uns arelnlaJerlur aprplSryq
'anilnwug ap $ aa4uqa&aa
n1aua8n a1a upcitru 131et 'atalnp)a4u upcitru lgle ]e^Jasqo ne-s a1ue1d e1

ezqerporxaH 'iuap

'leual Inlnsai -usa.

'Jolrytrulr e Pl

-ImJ e ap p[nl{]l
'JruoJf, nPS ]nle
InJqrlrqJa em8rse

nes +nJe leuar 1nl

alaiuelsqng '1rror1;
-alJS el f,np alPl J,

-1rc'(1zl1Z-9'Ir ap
-Ipau'1ool1e ,ea;e

amsed

atueld el ealp)slu

!s

palpt!llqtsuas,,(

'grsernfarrrerdns gs rS areolpqrunlcs
naJaur aprirpuoc ei azaldepe as es 'azar8alur as ps alrqeder luns rS piern
ap Inrpau nr arrla8raua rS apuo{eturoyur rJnqrunps gzeazrlear alausrue8ro
'ro1 lmpauralur urrd 'earer$rtu rS ealelrpqrsuas +uns ariela.r ap aprirung

ealelMlsuas 't's'9't
allPlar ap

llpunl 's's't

eara8erlxa

rS ra1a.r

ezean:Jatlnd as ern
-JnJrqJ ariua.rralu r
a1losq'a1ua1or-r

Lrr

-nard euruualap
(rrcuar IIrDIer ),,

a,

r!-_)

luo PlrolaDxa
'eur-rn qzPal
'PJerrun efrza-\

IS

]au

:runrirod pnop pllnz

purrypJle ,pzeanlfu(
ad p;asur as aJpf aJ

ML

hidrotropisme - riddcinile se orienteazeprirr migciri de curbare cdtre

solurile saturate sau bogate in ap[;
d. chimiotropisme - rdddcinile se orienteazd spre solurile bogate in
substanfe minerale; tuburile polinice se orienteazd spre or-ar.
c.

Nastiile sunt qi ele de mai multe tipuri, in funcfie de natura strmulului:

a. fotonastii - florile multor plante se inchid la intuneric si se deschid la
lumin5;
b. termonastii - florile unor plante se deschid la temperaturi crescute
(ziua) gi se inchid la temperaturi scdzute (noaptea);
c. seismonastii - atingerea frunzelor anumitor plante ()[intosn pudica)
determind strAngerea qi alipirea foliolelor;
d. nictinastii - diverse misciri ale florilor si frunzelor.
Tactismele, in funclie de natura stimulilor, se clasificd in:
a. termotactisme - miqcdri ale plantelor determinate de diferentele de
temperaturd;
b. chimiotactisme - de ex., tuburile polinice se orienteazd cdtre oosferd;
c. fototactisme - de ex., floarea-soarelui.

) Sensibilitatea la animale
Ochiul
Ochiul mamiferelor este format din glob ocular si organe anexe de migcare

(mugchii externi si interni) gi de proteclie (sprAncenez gefl, pleoape,

conjunctivd si glandele lacrimale).

5. Umoarea a

compozifie
anterioard i
6.

Cristalinul

procesele ci

Globul ocular
Sistemul opti
cloasd.Aceste strur

noase ale spectru

pe retind inpata

gr

si risturnatd).

Omul vede clar

telor situate la di

realizeazdprin:

- modificz
- corectarr
ocular.

ln procesul de

situat la distanta I
modare qipunctun
citatea de acomoc
cre,ste cu vArsta (d
In cazul in care

lungimea axului
miopie - razele lur
biconcave

rai

88

L.

Structurile globului ocular sunt:

L. Tunica externi prezintd o porfiune posterioari slab vascularizatd., numitd
sclerotici, gi o porfiune anterioard, avascul ar6,, bogatd, in ramificafii
nervoase, numitd cornee.
2. Tunica mijlocie prezintd trei por{iuni:
a. coroida, o membrand pigmentatd vasculard ce hrdnegte ochiul;
b. corpul ciliar, format din muqchiul ciliar gi procesele ciliare;
c. irisul, alcdtuit din fibre musculare circulare gi radiare gi celule pigmentare; confine pupila.
3. Tunica interni este retina care contine celulele fotoreceptoare.
4. Corpul vitros (umoarea sticloasi) este o substan!5 gelatinoas5, transparent[, secretatd de procesele ciliare. Se giseqte in spatele cristalinului.

- divergt
retinei (se corectea.
luminoase nu foca
Strabismul rep

rculari. Se caracter
-alt ochi fixeazi un
Sistemul fotosr
pentru vederea alb.

:oloratd, diurnd).
Aceste celule tra
-a scoarta cerebrali
:ormare se produc
:cdopsina (in celul

68

:
ln
U

Oa

;
o
N

ID

'(unuoo nr ala1nla) ur) eursdopor 16 (a6euolseq nJ alaplar u1) eursdopo;

:{rqrsuaso}o1 riuatu8rd Iop rola) Earaundtuocsap urrd acnpord as areturo;
-suEJ+ plsea)V 'ze^ap arfezuas ur eruJoJsueJ] EA as apun pleJqaJal eireors e1
a8unfe eA aJeJ 'sorrJau xngur uI pseourunl er8raua eruJoJsueJJ alnlal a]saf,V

'*"" ,f;j:'Jriffi;::l

earapa^ ruJuad) unuoc no gS (ptunpou rB preposndan

a6euolseq nJ auaruqar alaFIaJ ap +eluazardar alsa llqlsuesolo, Inrualsls
'plSrnrrqr nes rolrrelaqco 1ruo1nfe nl ezea]JaJor aS ']Jalqo un pzeaxrJ tIJo ]lel
-plal aJ dup W'rqJo rnun e alenzrtraxe erier,tap ur.rd ezeaztta+JeJeJ aS'rJEInJo
.ropqo18 .roprgc6ru e areuopJooJ ap ealelnederul glulza.rdal Inurslqe.lls
'(aurpuqn alrlual nJ ezealJaJot as) ezeaztle)ol nu aseourrunl
alazel- urqluur811se '(a1ua3;anuoJ - axaluoJrq alqual nJ gzeapator as) raurlar
alaleds utezeaz\e)o, aseormunl alazer- aldorpuuadlq '(alua8rallp - ale)uoJrq
allual nJ ezealJaJor as) raurlal ealureur EZeaztIeJoI aseoununl alazeJ- aldolur

:arrldo alJaJap asJalrp elurzard Inrlpo 'ror;alsod-oJalue rnlnxe earur8unl

nJ epJo)uor nu rqdo rnlnrualsrs e piua8ranuo) ap eaJalnd arec ur Inze) uI
'mlnurTelsur niplnqsela rrrapprs plrrolep '(-o 0g eI Lqap) els;ga nr al6an
runwtxotd ru1cund 15 rqro arlurp eiuelsrq 'g1r6gdap alsa aleporuoJe ap EalElrJ
piuelsrp o e1 'rqro ap adeorde +enlls 'tunwmotd wn4cundr3 a.repour
-of,e prFJ 'telt lnzptt q aleod +Jarqo un areJ et (ul g) prurxelu eiuelsrp EI ]en]IS
'utnqowat runqcund:.radar ap apund pnop F+srxa aJepouro)e ap psacord u1

-eder arer

e1

'JEInJo

rnpqolS rc rualxa ropuo6nur erfre.rluor uud a.relnro Jolaxe ea'repalof, lrnlnuqelsu) rrJnqJn) eaJeJrJrporu :uud ezeazrleat
as aJeJ 'ua.repouroJe eJesaJau alsa 'tu 9 ap rJnrr retu afuelsrp el alenlrs Jolal
;Jalqo 1nzeJ
pJrur reur

uI'tu

'rnlnu{e}srrf, ala}
-edsue.4 'eseouqel
'areolda:a
-8rd aplal 15 a.rerp
larerpl alasl
{nrqro a}Sauel

rrieoqnuer ur gle8

Pllunu

'glez1rc1nss

'adeoayd 'aua8

'a,

a.rec6rur ap axauE

ar

alPu!uP Pl Palr
leJalsoo aJlql qz

ap alaiuaraJ1Lr ap

:;:

9 ap areur relu piuels1p o el alenlrs alalJalqo reIJ apa^

!pa.r) rolalJarqo eau8eur ezearnto1

1nuro
'(eleurnlspr

r5

apun 'puaqla? arydr4 purlar ad

u{e}srJJ ap a}ezrlef,oJ +uns rS rrpaur a}saJe }eqpJ}s lIqlzIL rnln.rpads ap aseou
-FrnI alaze5 '@qua?ur{at) apra,tadsuat+ llpaw Jsaurnu mu as Lrn+Jnrls a}saov 'lsaop

(acrynd

as

-4s aafiorun A ryut1a4xtt 'asaodu aa.taorun 'aaauto) :apurrdnc rgldo lnrrre1sl5

'llqlsuasoloJ Intualsls 16 rpdo lnrualsrs auriuor relnro InqolD

'JerTrJ
InrqJ6nru ap aleuorice 'arerpl alasaoord
ap rosuadsns In+uaure8q urrd plexlJ exaluorrq plpual o alsa 1nur1s}su) '9
'(srrr 15 aauJoJ a.4ug) JelnJo rnpqolS e eJeorralue
eraureJ u1 al6asp8 aS'uerprqeroleJal rnlnpn{JrT aJeo}eueruase arirzoduoc
o n: 'arerpr alasarord ap ]elanas teyr prqrq un alsa psuodu paJporufl'g

alnJsaJf r-rmEia;;

el pn{Jsap as :i :::.
:rnlnlnrur:s E-:'E'
'rP-".4

:-

i,

ur a1e8oq allr:lj:s
aJleJ aJeqJm ap

u:

ML

a. de transmisie _

Urechea

externe gi mec
si propria voct
b. de perceplie _ s
vului acustic. I
gere a Iimbaju
c. mixtd _ se prodr
Persoanele afec
conversa,tie.
Pentru prevenirer
de igiend personald
zintd factori de risc p

Urechea (organul statoacustic) este un organ de sim! complex, cu funclie

auditivd qi de echilibru.
La mamifere, este formatd din trei porfiuni: urechea externi, urechea
medie gi urechea interni.
a. urechea externd este formati din pavilion gi conduct auditiv extern qi
are rol in captarea gi dirijarea vibraliilor sonore citre timpan (membrani
care face leg[tura cu urechea medie).
b. urechea medie este formatd dintr-o cavitate situati in stAnca osului
temporal qi are rol in transmiterea vibrafiilor sonore preluate de la timpary prin lanful de oscioare (ciocan, nicovali Ei scirifa) spre receptorii
auditivi din urechea intemd. Oscioarele sunt aclionate de mugchi proprii
prin a cdror contraclie gi relaxare creqte sau scade tensiunea membranei
timpanice.
Urechea medie comunicd cu faringele prin trompa ig1!qq!4chio, cu rol in
-... ].
.
reglarea presiunii aerului pe cele doud fele ale timpanului.
c. urechea interni confine labirintul osos (plin cu perilimfi) care addposteqte labirintul membranos (plin cu endolimfi).
Labirintul osos este format din vestibul osos, (care comunicd cu urechea
medie prin fereastra ovali qi prin fereastra rotundi), la nivelul c[ruia se
deschid cele 3 canale semicirculare, gi din melc osos (cohlee).
Labirintul membranos este format din vestibul membranos (saculi qi
utriculi), 3 canale semicirculare membranoase gi melc membranos (canal
cohlear).
in melcul membranos se gdsesc receptorii auditivi situali in organul Corti
asezat pe membranabazilari. Stimulul specific pentru receptorii auditivi
sunt vibraliile sonore cu o anumitd frecvenfd gi intensitate.
Celulele receptoare au cili care strdbat membrana reticulari si ale ciror

Nasul

Nasul este format

impdrtitd in doui jum
nicd cu exteriorul pri
Receptorii olfactiv
zond de 2-3 cm2 ce acr
posterioard a sepfulu;

-;Nasul, ca organ res

- impiedicd pi

prin miros, d
Receptorii olfactivi
:ric de molecule de su

Intensitatea senzatir

:roporlionald cu conce

"^liHlffi :Til:#ff #ffiii:'J::'.?;areajungprinperilimraer".aou*ra

ifactivd este fenomen r

.: disparifie, a senzafiei
-rdelungat asupra rece
--,

la membranabazilard qi la celulele receptoare auditive, care le vor transforma

in influx nervos. Ajunse la scoarta cerebrald, creeazd. senzatia de atz.

Receptorii vestibulari sunt situafi in niqte dilatdri delabaza canalelor

(.
:-

semicirculare membranoase, numite ampule, precum qi ir utriculi qi in saculi,

unde formeazd macula (aparatul otolitic). Stimulul specific receptorilor vestibulari il reprezint[ schimbarea pozi{iei capului sau a corpului.
Celulele receptoare din utricul[ gi saculX au cili care proemind intr-o membrand reticulatd gelatinoasd, in ochiurile cdreia se afld granule de carbonat de

calciu (otolifi).
La om pot sd apard boli ale urechii, dintre care foarte frecventd este surditatea. in funclie de sediul leztunii, surditatea poate fi:

Limba
Este

t
i
+

#
J
L
a

90

apreciazd cal

organul de simt

zustativi din mucoasa

::nigdaliani.
Mugurii gustativi din
.unt de urmdtoarele tip
a. calcifurme (ca niste

t6
-

w
Oa
G

tn

o
N
o

lrrqruq ezeqelalenlrs '(adnr a16ru er) aru,Lo{n1uc'e

:rrndrl alaJeoleruJn ap ]uns
aref, aa4elsn8 apdud ur pzeadnr8 as ppn8uq eseof,nur urp rrrqelsn8 grnSnyq
'guerpp8nue

'guer8urrel 'purlepd 'grr1o13rda 'glenBuq eseo)mu urp r,rrlulsn8

rrrn8nur ur rsasg8 as lr.4e1sn8 rrroldaray 'rnplsn8 p iurrs ap pue8ro a1s3
15 p1e1qe1

equ!l
'r^rlJeJlo roproldara; erdnse le8unlapur
druq ezeauorire arer aitrelsqns alnunue ru1uad alrpeJlo rariezuas e 'ariuedsrp e1
gugd'p1e1daJ] eaJappJs uud +elsaJrueru areldepe ap puaruoual alsa e^rlJello
ealelryqrsuas 'f,rraJsorule Inrae urp rolaiuelsqns erie.4uaJuoJ nr gpuori;odord
alsa (gprqaral eireors ur ezaruJo; as a.ieo) soJrur ap ra{ezuas ea}e}rsua}ul
'snf,nur uI alellozrp alueJopo aiuelsqns ap alnJaloru ap f,nx
Jeurnu un ap rielrcxa puIIJ Ia 'plnrsan alel{rqrsuas o ne rzrrpeJlo rrroldacag
*-\'aJulseS ap{anas ezea6uepap 'soJrur urrd lrolrrryngq e rB areluaruqe rolaiuelsqns ealelrlet gzenatde lareolpurplpn "rolaiuelsqns e rusrue8ro ur eaJapunrlpd prrpard*J :rJnloJ alaJeoleruJn are {turs ap rS.role.rrdsar ue8ro er 'lnsegG
1ezeu rnpldas e e.reorralsod
eaped urp urind rS proula rnlnso e pllnrnlJ eruel eradoJe aJ zLuJ g-Z ap puoz
o 'pzrrpullo EsuoJnur ur rienlrs r.relodrq ruoJnau luns rlrlJe;yo rrroldacay
'aueoJ urrd ala8uueroseu nr rS r,rpu urrd lnrorralxa nJ pJru
-nuror alezetr alaso{ 'IezevlrIdas urrd (apzeu asoy) riplpurnf gnop ul plrirpdun
(elezeu ealelrrrer) puralur eun 16 euJalxa aped o-r1urp leruJo; alsa InseN

lnseN
'aqJaJn n.4uad )srJ ap rJolJeJ plurz
-a.rd ar rolusa;o.rd InzEJ ur rrJumu e puar8r ap rola) e rB ppuosrad puar8r ap
JolaruJou ea.repadsar epueuroJa.r as aiuanrJap rolsaJe ea.rruarrard

::-^I"U
'arJesJaAuoJ

ap ralal e 15 a1qdo6 rno.r. ea.radarrad ur aiuarcqap ne alppaJe alaueosJad

'arrralur rS rrpaur rrqJaJn ale alxru runzal Joun InzeJ u1 arnpord as - p$tru ')
leacour apne 16r nu Jep 'are1 alBaqron'mpfeqrurl e a;a8
-ayaiug ap aiuarcqap are rS alalauns qels adar.rad p.teulog 'cqsnre rnlnl
-Jau ale nes auJalur ilqJaJn Jolrunrzal InzeJ ur arnpord as - afidatnd np 'q
lazrer8 alalauns 16 plqdo6 ea)on qels apne lep 'aJon errdo;d 16
ariesranuoe ap EaJoA aurq apne F^euloq 'zet Tsate ul '[paru rS auralxa
rrqJaJn Inla^ru el Jolalorelsqo rarirrede Elrrolep arnpo"rd as - a$nusub4 ap 'e

-rpJns alsa Plua^Jar,

a],

ap +euoqJer aP alnuer8
-ruaur o-rlur eururaord

'tnlndro:

)IJII.
Ppculn ut
?Inrus
rolaleuef, ezeq ei ap Il
'zne ap eriezua'
eulrorsueJ+ JOA AI aJel '

-psa.L rop.roldaral
1416

pJurllopua

16

gry4Prad

JoJpJ ale 16 p,relnlqar

.atPtl

rlrllpnu ruoldatar ru1

1go3 puetro uI4erql
puer) souuJqruarr
rS

lli

plnces) souErqurau
'(aa1qo:

as ernJe) Inla.\Iu Pf ir
eaqf, aJn fIJ P)IUTltLItr)
-sodgpe arer (gltuqua

.in::..

uI loJ nf, ',crq:e1=r.1

-:

raue Jqruaur Paur1.:aif :

rudord nlrinur aP a::rrroldarar ards , girrel

-rul] eI ap a1en1a:d a:c
rnlnso eJuels uI qlPn

pueJgruau) uedrun a:
16 uralxa
1:nP
^FrPnP
uaqJaJn 'euralxa eaq

arirury n:'xaldtutr--;.

ML

b.fltngiforme (de forma unor ciuperci), situate la vArful si la marginea limbii;

c. foliute (ca filele de carte), situate pe pirlile postero-laterale a1e limbii;
d,. filifcrne (c.i tigte fire), situate pe toatd suprafafa limbii.
Senzalia de gust se formeazd in scoarla cerebral5.
Mamiferele percep patru gusturi fundamentale: dulce, acru, amar qi sdrat.
Simful gustului prezintd o mare adaptabilitate, ceea ce inseamni ci senzafia
gustativd dispare repede chiar dacd stimulul persistd.
Pentru fiecare substanfi existd un prag de excitare reprezentat de cea mai
scizutd concentratie capabild si producS senzafia gustativ5.
Rolul fiziologic al limbii constd in declanqarea secrefiei de salivi Ei de sucuri
digestive, reglarea ingestiei de alimente Eiimpiedicarea pdtmnderii in organism
a alimentelor alterate.

Deficiel

Deficienfe
Cele care

- miopia

_ taz(

ocu
refri
_SCC(

- hiperme
_ raze

dian
refre
_SECC

Pielea

(4

Pielea (tegumentul) este un organ de sim! ce confine receptori tactili, termici,

durerosi, pentru presiune gi vibrafii. Este formatd din trei straturi: epiderma,
derma qi hipoderma, ce confin receptorii enumerafi.
Senzaliile tactile, presionale, vibratorii, termice si dureroase se formeazd la

- astigmat

nivelul scoarlei cerebrale, in lobul parietal.

Pielea mamiferelor prezinti anexe glandulare (glande sebacee, sudoripare
gi mamare) si cornoase (pirul, blana, coarnele, unghiile, ghearele gi copitele).
Pielea nu este numai organ de simt ci indeplineEte Ei alte funclii:
- de protecfie, impotriva factorilor mecanici, chimici, biologici;
- de excrefie - prin glandele sudoripare;
- de termoreglare - men{ine constantd temperafura corpului (homeotermie);
- de depozit (hipoderma este depozit de lipide);
- de absorblie (prin orificiile firelor de pdr qi ale glandelor sebacee Ei
sudoripare).
Receptorii de la nivelul pielii sunt:
- terminafiile nervoase libere (TNL) - receplioneazd excTtalii tactile,
termice, dureroase, presionale gi vibratorii.
- corpusculii Meissner (M) sunt stimulafi de atingeri fine.
- corpusculii Ruffini (R) receplioneazA excitaliile pentru senzafia de
cald, tracliunile gi deformafiile.
- corpusculii Pacini (P) sunt stimulali de migcdri slabe, rapide gi de
intensitate micd.
- corpusculii Krause receplioneaz6. excitatiile pentru senzalia de

strabismr

rece.
o
ffi

92

- discurile Merkel
lent

Ei

parfial.

sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteazd

- raze)

urmi

-seco

_nu

a.

ocula
-SCCO

Pentru ca o
-qieni persona
Dintre def
rrmitoarele til
- surditatea
urechii exr
unor leziu
surditatea
ale cailor r
- surditatea
- surditatea
zgomote ir
duratd scu
Pentru ca urr
::gulile elemen
:ttern, evitarea
:ente), tratarea
=-.-itarea zgomo

UJ
Oa

'aJluJalnd Jolalotuo8z eaJe+r^a

'rnlnseu e plJaJoJ eaJelJns 'aleleurlal urp ropriralur p plJaJo) eaJeleJ+ ,(a1uap
-uoluoJ nes alrinrse alJarqo Joun e ar{JaJn ur rrJa)npoJ}ur eaJe}rla ,uralxa
Arlrpne rnln1eueJ e plJaJoJ rS prrupz eareigrnr) euar8r ap aJeluauala appSar
alepadsar arnqaJ+ areuo{cury ap arels gpa;rad ur au ps earpaJn eJ nJ}uad

UT

,D

P+rnrs Plernp

ap rru.ralnd a+JeoJ Tovto8z un el nes p+EJnp p8unl ap asualur alouro8z

eI rrqJaJn rrraundxa eruJn ur arede - Jouos rusrleruneJl u1ld ealelrpJns euralur eaqDaJn rS 1er arpau EaqJaJn lg+e gzeapaJe - Flxltrr EalelrpJns a^4rpne aseo^Jau JolreJ ale
nes auJalur m.{JaJn ale runrzal ap psnpord a}sa - aridar.rad ap palqrprns lpau [qJaJn ale runrzal Joun
nes'u.ra1xa Arlrpne rnzlnlJnpuoJ e azoua+s raun plrJolep ,aulalxa [qJaJn
Inla^ru el aleryrs aloJelsqo urrd arnpo.rd as - arsrrusuerl ap EalelrpJns :a+ElrpJns ap rrndq alaJeoleruJn
'ualelrpJns
plslxg
ruqurure 'eaqta;n pzealJale aret alaiualJlJap aJlurcl
rnlnsrrJs rS rnplqn euar8r ap rS ppuos.rad guar8r
ap aJeluaruaia alau.rou alepadsar arnqaJl solpues aq ps pn{f,o e) nr}uad
rJelar{Jo nJ nes gprr8rnrrqJ alef, ad ezeaparoJ as alap.red luns reru nu rqJo rop Jolal alaxu ,aleur.rn ldarp lJelnJo
rnynqolS e eJasurJlxa eJnlelnJsnru r) trldo lnrualsrs EzealJaJe nu -

InusrqeJls

a)rJpurlD alrlual nJ EZeapaJoJ as aleruJolap rede apur8erur aJeurJn

ldarp rS rrun Jef,oJ un-Jlur plepoDru JSaunaJ as nu aseoununl alazeJ -

purslleurtllsu

alua8rarruoJ alrlual LJ ezea+Jalof, as InlnurleJsrJt e arire;;ar

ap earalnd ezeanunurp as nes mlnrt{Jo p roualsodoJa}ue InJ}auerp
ezearo6crru as aJaJeoap rarrqal alaleds urezeazrleJoJ aseourunl alazeJ erdo.rlaur.radlq aluaS.ranrp alr+ual nJ ezealJaJo) as arireryar
ap aJeur eard aralnd a.re Inurlelsrrf, ag ,llSun1e eard alsa JelnJo
1nqo13 arJ aJaJeoap raurlal ealureur ezeazrle)ol aseourunl alazeteldorru -

lnn{)o ezea+Jale aJeJ ala]

alernl)nJls aiuarcgap roun a1e rreurJn IJ ]od aleuozuas alaiualJlJa6l
:+uns

tuo el alelrozuas aiue!)sao

gzealdepe as'arru:a1r

ap eliezuas n:luad ;
ap rS aprdeJ /aqels

I-rE

ap e{ezuas mluad ap

'auq rra8uq

'alqJe] uielnxa gzeau

r5 aaoeqas ro1apue13:

:t

-oauoq) rnlndro: e:n

1nr3o1orq'pFu-r

:ui:rm; alle rs
'(alaydo: rS a1a:eaqS
aredrropns 'aafPqas

at

el ezearuJoJ as asEora.l

'eurraprda :rlnlP.qs laj

'rJrluJal'rgpel uoi.jar

usrue8ro uJ ruaplnrr.E
rJnJns ap

rS p-rryes

al

:.

'P-\!tE

reur eal ap leluazarda

eriezuas

pl quureaflfi a
'ru]E a-.

'1erps rS JPLrrP

.IIqUJl

luqruu a1e aleralel-{

lUqur{ eau8reu e1 rs 5

ML

) Sistemul nervos la mamifere

SISTEMUL NERVOS CENTRAL
(ax cerebrospinal sau nevrax)

MADUVA SPINARII

ENCEFAL

Unitar ca strur
doud subsisteme
activitatea motor
nervos vegetativ
Sistemul nerr
mite meninge cer

- duramgtr
- arahnoid

TRUNCHI CEREBRAL
Bulb rahidian

piamater
gi a emis

Puntea lui Varoiio

care secrl

Mezencefal

Organele nerv<
albd (prelungirile

1. Emisfere

Substonfo cenutl

SISTEMUL NERVOS
SOMATIC
VEGETATIV
- SIMPATIC
- PARASIMPATIC

este

situati

interior, undi

EMISFERE CEREBRALE

scoarta cereb

(
)
L

a. paleocort

b. neocortet

funcfion
- nucleii bazali
cerebrale.

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Substongo olbd

GANGLIONI
SPINALI

CRANIENI

- situatd la inter

ale aceleiaqi er

emisfere) si fi
vraxului).

Spinali gi omologii lor cramem

Vegetativi

2. Diencefalr

Substonto cenusir

lio

94

\*

Sistemul nervos indeplinegte urm[toarele funcfii:

- recepfionarea, transmiterea qi prelucrarea informatiilor din mediul
extern si intern;
- elaborarea r[spunsurilor motorii gi secretorii adecvate;
- coordonarea qi integrarea organismului in mediu.

este interconer

3. Cerebel

Substonto cenusie
- este situatd atZ

la exterior, unr

celulare;

96

:
w
\J

Oa

lareplar
urp plln+pJle lseolaqa,rat eireots ezeaurto! apun ,lor.ralxa eI
15 1er 'r6olaqaraJerlur rralJnu pzeauJrcI apun torralur el
lgle plenlls alsa erinuer oiuotsqng
rrnleJls

laqare)'

;
o
N

'nl

raJ+

'eseo^Jau eiuelsqns ap asEur rJrrD

pueurol

/pqle eal ID plelJauoJJaltrl alsa

1alP,\-1al

Inrpatu urp tolri::,:-

ar6nuar oiuolsgn5

lnlefa)ualo.z
'(rninxe.rn
-au a1e a[e1a aqle nr rrnle8al ezeazrleat) arfrarord ap aJqg rS (ara;srura
enop rolal ap runrSar enop e3ea1) aprnsrruoJ aJqrl'(a.ra;srura r6eralare ap
runr8ar pnop p8eal) arienose ap arq4 ulp pllrypJle alsa ,rorralur eI p+enlrs
-

Fl,ar"rrr

-l f

?qp DwD$qns,
'aIeJqaJaJ

JolaJalsrua ezeqelalenlrs arsnuar eiuelsqns ap aseru ]uns rIEZeq rralJnu

larfertose ap rS rrrolour ,a.reoldaJal auoz apuudnt ,yeuoritury
aJapal ap ptmd urp 'a;el rS a.re1n1ar rJnle4s aseS urp lplplp ,xaqtotoau.q
!
lareplar rJnlerls pnop urp +1nlpl1e ,xaq,rocoapd.e )
:urp plelrrJoJ alsa eleJqarar eireocs
lt1eze q rralJnu ezearuJo] apun,roualur
e1 16 1er 'ele.rqaJac eireoos ezeatjuto! apun 'roualxa el ]gle plenlls alsa

snLueletl.itr
snluEIPrJ.._:

ar$nuar oiuolsgn5

snLuEIPlp:r;.\
snrueJPloa

*:

SNLUE':

alerqeta) arars!rull' I
'rnlnxerlau a1afep ul gluaJlp a]sa arinql4slp rorer e (.ropro;nau aprunlard) gqp
piuelsqns 15 (ropuornau rrdror) arsnuao piuelsqns uriuor aseolrau alaue8rg
,uerprue;oleJal
')Uo4 16 rrueraru'arjla+ord ap
Ior m
InpIqJII plaDas areJ
'auarprorol roprnxald eaJeurJoJ e1 edrt4red laprqarar.rolaralstua e 16
rr;eurds ralnppru eie;erdns el eJape rS roualur eI elenlrs alsa ,Laqawatd
luerparu plenlls alsa apnutlufi leuerue.rl e4nc al6a6nldgc r5 JorJalxa el elen+rs alsa D+awatnp
:apurdsorqarar a8uruaru a+rur
-nu aueJqruau ap nlqruesue un ap 1e[a1ord a]sa pr]uof solJou lnute]sls
'(rolaracsrn e gluaq6uof,ur ea+elrlrlJe ezeauop;oot),r,qe1a8arr sorrrau
Inualsrs 16 (ppr:ozuas-olrlrzuas ealelrTrqrsuas 15 ef,rleruos arJoloru ealelrlrlJp
e'rn8rse) )qeruos nes 'arielar ap rriarn Ie solJau Intualsrs :arualsrsqns pnop
,lgioun; rS prnllrrtrs eJ Jelrun
ug (leuoriuanuor) apedrug as sonrau
Imualsrs

lEJa-1;

orIoJEA rnl Ea:*:_i

uerpnlEi .i-:-.9

truBlxl

ala|lueu

Pl s0,1"

ML

olba

Reflexe cor
Sunt dobAndi
dispard). Sunt ce
Centrii coord

4.Trunchiul cerebral

formeazi
integrarea orgar
Serealizeazdl
cu cel condifion;
corticali. Aceasti
excitantul condit
Exemple:refl

Substonlo

,,-rra aicltuiegte
arcxrrripcfr
"i^- unde
fibre aferente, etere:nte si intraceeste situatl la interior,
rebeloase.

Substonlo cenugie
vegetativi
- este situatd la interior, fragmentatd in nuclei motori, senzitivi,
qi proprii;
Substongo olbo

printre nucleii de substanfi cenuqie, formand fibre aferente,

eferente, de asocialie (legaturi cu cerebelul) 9i ale sistemuiui reticulat
activator ascendent (S.R.A.A.).

este situatd

5. Miduva

sPinirii

Substonlo cenugie

dispusd la interior, compacti, are forma literei H in secliune transversala

gi prezinti trei perechi de coarne (anterioare, posterioare 9i laterale).

Substongo olbo

situata la exterior, inconjoard substanla cenuqie 9i este organrzatdin trei

perechi de cordoane: anterioare, laterale qi posterioare'
Piin cele doud funclii esenliale - reflex[ Ei de conducere, sistemul nervos
realizeazd schimburile de informafii dintre organisme qi mediu si, deci,
adaptarea gi supraviefuirea acestora.
Funclia reflexd se realizeazd,prin actul reflex, al cdrui substrat anatomic
este arcul reflex.
Un organismreahzeazi doud tipuri de reflexe: necondifionate Ei conditionate'

Reflexe neconditionate

transmit ereditar 1a descendenfi, se manifestd Ia tofl indivizii din aceeaqi

specie qi dureazd toat[ viafa.
Centrii coordonatori sunt situali in diencefal, trunchiul cerebral, mdduva
Se

spinirii.
G
l-

o
WiWiit

96
L",-..

Sunt independente de experienlele personale'

Sunt esenliaie pentru supravietuirea speciei'
Acliunea excitantului necondifionat este urmat[ constant 9i stabil de
aceeasi reaclie.
Exemple: reflexutr salivar, respirafia, strdnutul, tusea, reflexele de flexie Ia
stimuli durerogi, instinctele (complexe de reflexe necondilionate ce asigurd

diferite forme de adaPtare).

Se

Pavlov la cAine).

Sistemul n
r Miduva spini

Este situatd ir
la vertebra a dou

Miduva spini

doui umflSturi:

unde iqi au origir

prin 31 de perecl
La nivelul mi
monosinaptice qi
tricipital gi reflexu
cardio-accelerato
si sexuale).
Funclia de cor
sensibilitatea) gi

o Encefalul

Trunchiul cerebri

Este situat

in

puntea lui Varoli

Mezencefal

L6

w
Oa

:
g!

'(plaqarar nc prqg8ay ap Ipr) youadns r6olaqarao rrlnJunpad

'{erparu ri qeralel rielncrua8 ud;oc
ap p8eal as (rrorralur 7 16 rrorradns 7) parua8lrpp^J rrInJrIoJ
'pJelnJunpadralur esoJ ap ririrpdsap'rIpJqaJaJ lrlnJunped

prn8rse al a:? *a .:.

el arxag ap ar3\:_::
IEJa)uazetrAI

'InpraJuazau rS oqo.ren ml ealund

'uerprqer pqlnq :apur;dnc 16 rr;eurds ra^nppu ealenurluoJ uJ +pnlls alsg

ID

ap llqels rs 1ue:.-

IPrqara, In!qruruI

IE

lnlEla)ul1
'(ea1e1r14our JnpuoJ) aluapuarsap 15 (ea1e111rqrsuas

JnpuoJ) aluapuaJse rpr urrd ezeazrleat as ra^npplu e aJaJnpuoJ ap eriJun{

'(alenxas 16
arieca;ep ap 'aunriJrr.u ap 'gpu4salur-oJlseg alelrlqotu ap loleJalaJJe-orpreJ
'.ro1elepp-opdnd pxagar ,nlduaxa ap) a,ruela8an 15 (arxag ap pxagar rS plgdpUr
'plrdnrq:aseoupualoalso alaxagar'nldtuaxa ap) acudeusgod rS acEdeursouoru
aJqetuos axagar nJluad rJo+euopJooJ rrJlual plsrxa ra^nppu Inla^u el
'qeurds rlrau ap rqrarad ap 19 urrd
'rJeqruol
IrJolJaJa tS nroldacal nJ plepauoJ aJSa eg
rr^Jau eaur8rro ne 16r apun
'erequrol 16 'lprqerq rrlJau eaur8uo ne 161 apun 'elecrlJal :rJnlpgtun pnop
ElurzaJd 'rorralsod-oJalue pluJnl .ro6n'grrrpulrJ pruJoJ a.re rrreurds elnppl
'ereqtuol enop e Erqaua^ el
pugd plrdrJJo InrJIJrro eI ap apulluJ as 16 prqalral InIBuer ur elentrs atsg
urPulds EAnp-P|lf 1

e^nperu'lPJqalat i:
r6eaare

qp IZI \la j.

'aleuorirpuo:

rS

a:p;

Jnuoleue +PJlsqns

'rlap 'ri nrpalu r:' :

soAJaU

Inuralsrs ?:a

Iar] uI plezn-re8:c ::,

'(aprale1

rS aJEt *

elesJaASUeJl SUT1L_l?:

aJarlueu el lerlua) so^rau lnuralsls

'(auryr EI
^ol^ed
ap giuaprrra ur asnd) relrles-pnzt^nes Jelrles-onrlrpne InxalJa; :a;durexS
'leuorirpuo)au rnlnluelrJxa IqJaJa rnSurs prnpord gs leuorirpuof, InJuelr)xa
'rrienose ap Jeunu lnunue un pdnp 'et alrurrad grryg8al plsEaJV 'rleJrlrol
rSorrrau rrJJuaJ a;1u1 grnlp8al o ezeaaJJ as 'a;eurJn ldarp 'r5 leuo{rpuoJ IaJ nJ
leuorfrpuocau mfquelrf,xa e dup t4 pluladar eiuapnuror uudgzeazrleal aS
'nrparu ur rnlnursrue8ro ea;er8alur
gpqrsodur aJeJ JoI eiuasqe .rer 'aleuorirpuof,au Jolal ezEq ad ezearuro; ag
'lerqara) InxaUoJ ug {ery1s }uns rJo}EuoprooJ rrJ}uaJ
'rarcads nu'ropzrnrpur aJrlsrJalJeJEJ lung'(gredsrp
gs

lod) a.rerodrual +uns rJap 'areiezrur urrd rrian InsrnJ ur alrpuegop luns

eleuo!l!puo) axauau

]elnJrlal rnlnuraJsrs

'aluara;e aJqrJ plrp Lu"

r,n11e;a8a,t 'rn qrzuas

-aJeJlur

rS

aluarala .a:

ML

Puntea

lui Varolio

Piramidele pontine (continuarea piramidelor bulbare).

Pedunculii cerebelogi miilocii (cdi de legatura cu cerebelul).
Nuclei ai nervilor cranieni.

IEPITALAN4U
I

I
I

Bulb rahidian

Piramidele bulbare si olivele bulbare.

Pedunculii cerebelogi inferiori (cXi de legdtura cu cerebelul).

Nuclei ai nervilor cranieni si nuclei vestibulari.
La nivelul trunchiului cerebral igi au originea reald 10 din cele 12 perechi
de nervi cranieni.
Ca qi mdduva spindrii, trunchiul cerebral indeplinegte doud funcfii:
a. reflexi - centrii din substanla cenugie din cele trei componente coordoneazd reflexe somatice (de exemplu, reflexul de flexie);

b. vegetativd - centrii coordoneazd reflexe vegetative (de exemplu, reflexele de deglutifle, tuse, strdnuf de salivafie, lacrimal, de clipire, de orientare
vizuald si auditivd etc.).

r
;

urporerlv

I
I
I
I

o Emisferele

Reprezinti
Cele dou5

er

inparteabaza)
La om, segn

(erebelul

Este situat inapoia trunchiului cerebral gi este format

cerebeloase unite printr-o porfiune mediani (vermis).

din doud emisfere

Din punct de vedere filogenetic, cerebelul cuprinde 3 zone: arhicerebel

(porfiunea cea mai veche, reprezentati de lobul floculonodular), paleocerebel
(porliunea veche, reprezentati de lobul anterior) si neocerebel (porliunea
nou5, reprezentat[ de lobui posterior).
Principalele funcfii ale cerebelului sunt:
- mentinerea tonusului muscular;
- coordonarea miEcdrilor;
* pdstrarea echilibrului.
Diencefalul

in prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale.

Este format din 5 mase de substanti nervoasd cenugie si albd: talamus,

formatd din do
mai veche gi izr
cortexul, imprr
limbic.
Neocortexul
si de asocia{ie).
Zonele recel
tilor specifice (r
Zonele motc
Zonele de as
:itii, in memori

Este situat

metatalamus, subtalamus, epitalamus si hipotalamus.

TALAMUS
- Reprezintd o stafie de releu pentru toate cdile ascendente

ale sensibilitdfilor specifice.

Realizeazd conexiuni subcorticale.
Realizeazd conexiuni cu ariile corticale de asocialie.

(^r

METATALAMUS
L

- Reprezintd o stafie de releu pe traseul cdilor vizuald

- Rol in stabilizarea activitdlii motorii iniliate in ariile

corticale extrapiramidale.

98

Sistemul nen
:rerative gi psihi
'- l. Boala parl
::1or bazali, dato
:e'ponsabil de n

acusticd.

SUBTALAMUS
ffi

9i

o Boliale sistr

manifestl
:rdeplinirea mis
ri1

66

:
w
U
\J

Oa
G

;
o
N

ID

'rolareorDrd

16

rolaierq'rnplg8 ealelrpr8rr larqsuallerer

rJnleJmuarl laprnlsod Jolaxagar ea.raprard 1are1un1o,r, roprprBru earrurldapul

16 eararirur uI ppaurlaJur :alueuodurr aruoldturs nrled urrd plsayrueur aS
'(aug

aJelunlol roprecSru lnlorluo) ap 16 rnpdroo rrrnpod earauriuaru ap pqesuodsa.r

JrumdJ rolerparu) prmrredop ap raria.rcas e alelda4Ilrpnr-mrrrp pllJolep 'qezeqrcytt
-oq8ue8 e errrsarSord eareraua8ap urrd e^lezlnpereJ - uosuplJed Etrog'l
x
:luns alnJsounJ reru alal alrleJaua8ap algog'arrqrsd rS alqerau
-a8ap 'a;elmsezr IIoq ap rS rrfualur ap +elJale q a+eod IeJluaJ solrau Inrualsrs

uo el lPrlua) soAlou lnlnua$ls

ate lloS o

alrrre Lr ale!ry_i I
15

ppnzra roppl In

'arjeoose ap;

aluapuaf,se alrPl alE

'snruPlel :eq1e rs ar
'aIeJqaJaJ alaJaIsn

'('c1a areipnur'arrpue8'aJeJouralu

uI'Iipt

areunuralap ap) arrqrsd IIiJury rsauildapur arienose ap alauoz

'rJoloaJa ards rzuauoJ ]r.urJ] aJeolour alauoz
' (' r1a grepqrlsaa'pzr4rpne'ezrrlelsn8 nqrpne' glenzr t) acqnads .ropi
-p+{rqrsuas e eleJruoJ arirarord ap apunr8ar p}ugzardar areoldarat alauoz
'(arienose ap rS
arrqela8arr rS nrolotu'apuozuas'anqrzuas) rIJe ur ]ezrue8.ro alsa FXaUoJoaN
.JIq'I4I

-rpuosrad

eaunritod) Iaqararo
IaqaJaJoaled,(refnp'.

runrirod nr eunardu[ 'lnxapor

-olv'plellolzap rclu ear rB pnou eaunrirod '(xaporoau) xaporozr 15 aqra.,l reur
ear eaunlirod'(xaporoapd 16 xapoorqre) xauoJole :runr8ar Enop urp pletuJoJ
(lerqarar xago;) pleJqalal ei.reors alsa +ello^zap mu 1ar p4uaur8as 'ruo e1
'eqp eiuelsqns ap runrieurro; wdglezeqeaped ur

aJaJSRua Pnop

alrun

aJe+uarJo ap ,arrdrp ap

Inlualsrs ezearuJoJ xalJoDoau urp alEurJarrur

16

pJlraJsruraJalur eJnsrJ rrud ale.redas luns aIeJqaJaJ aJaJsnua pnop alaf,

'leJlual solJau rnlnualsrs

eseoururnlol reru ear eaped plurzarday

alErqara, alarals!rul

'Ienxas

IS

rS

puorioura-AuJale yruuaurepodruor ezea13a5

ri p1orluo3

'rezuodrq-otueplodlq rnpxaldruor erdnse ezeauorioy

'aJEuros-o^rlJeJlo axaual ezeauoproo]
'aaqsa31p rrJolaJJas rS rrrololu axagal pzeauopJoo)

'aar1ela8aa ropricury ea.rer8alur

urp lr

-agar ,nlduraxa ap) a

1(an;
-opJooJ aluauoduo:
:nfrury Enop atr

'(1erauapru Intu+lr) eq8a.n-uruos Frutrrorq ezea13a5 'rlrpIL{

Je+uaunp 1n1rode rS rnpdror ernleradr.ual pzealSay 'erzelsoaruoq auriuayq

IaqaJaJtLIJe :auoz c

npa.rad ZI alar

qp 0I

'rJelnqq

'(lnlaqaret nr ern;p8a1

SNNV"IVIOdIH

'(lnleqarac nr prnlp8al

SNI IVfVIIdA

'(areqpq rolapru

ML

r
i
i

q.

ffi

100
!-

__

Aceastd boald nu se vindecd., dar se apHce tratamente pentru ameliorarea

simptomelor: medicamente, exercitii de intindere musculard, misuri de imbundt[fire a independenlei motorii si diverse ghiduri - dietetice, de control
al sfincterelor, de schimbare apoziliei, pentru imbr[care, pentru vorbire.
2.Paraliziaeste o stare patologicd ce se manifesti prin pierderea sau diminuarea miscdrilor voluntare din cauza leziunilor la nivelul sistemului nervos
central sau periferic. Apare fie in urma unei leziuni a sistemului nervos (hemoragie, trombozd., spasm al vaselor creierului, intoxicatii cu substanfe chimice),
fie a unei inhibitii funcfionale a activit5lii sistemului nervos (isterie etc.). Poate
fi localizati la un membru (monoplegie), la membrele inferioare (paraplegie), la
o jumdtate a corpului (remiplegie), la toate cele 4 membre (tetraplegie), la pirfile
simetrice ale celor doud jumdt5{i ale corpului (diplegie),la muqchii extrinseci
ai globului ocular (oftalmoplegie). Mai menfiondm paraliziaflascd (paralizie
iirsoliti de scdderea tonusului muscular) si paralizia spasticd (paralizieinsofitd
de hipertonie musculard).
La copii qi la adolescenfi paralizia aparein urma unei encefalite epidemice,
a febrei tifoide a reumatismului articular acut, a sifilisului etc. La bitr6ni apare
ca o consecint5 a arteriosclerozei cerebrale. in majoritatea cazurilor boala evolueaz\,spre demen{d. $au constatat unele amelior[ri prin aplicarea malarioterapiei.
3. Epilepsia este o boald nervoash cronicd ce se manifestd prin crize convulsive
paroxistice, cu debut gi sfArqit brusc, insolite de pierderea cunogtinfei. Poate
avea cauze bine determinate (epilepsie simptomaticd) sau poate line de alterarea funcfiilor neuronale. Cauzele epilepsiei la copii sunt: sifilisul qi alcoolismul
pdrinfilor, boli cardiace ale mamei, contractarea rubeolei de cdtre mamd in timpul
sarcinii. Cauzele epilepsiei la adulti sunt: sifilisul, alcoolismuf traumatismele
craniene, infecfii ale creierului si meningelor, ateroscleroza si fumorile cerebrale.
S-a observat si o oarecare predispozilie genetici in apari(ia acestei boli.
Este o boald grav6., ce pune in pericol viala bolnavului datoritl accidentelor
ce se pot produce ir timpul crizelor: fractud ineg arsuri. Simptomele se amelioreazd, dacd se respectd cu strictefe indicafiile medicului. Tratamentul trebuie
urmat toati viala.
4. scleroza ?n plici afecteazd predominant substanfa alb[ a nevraxului.
Se formeazd pl5ci de demielinizare diseminate la toate nivelele sistemului nervos central. Cauza bolii nu este cunoscutd - unele teorii susfin ci ar avea origine
virotic5, altele, genetic[.
Indiferent de canze, boala este incurabilS, debuteazd.intre 20 qi 40 de ani gi
se manifestd prin: tulburdri motorii (pareze, mers dezordonat, paralizii spastice), tulbur[ri cerebeloase (ataxie, nistagmus, tremurdturi), tulburiri oculare (diplopie, ambliopie), incontinenfa sfincterelo(, h:lburdri psihice. Evolutia este lent[,
in pusee, cu intreruperi prin remisiuni spre o stare de imobilizare la pat.

r Factori de ri

Drogurile re1
organism. in ac<
absorbitd de org
logic, drogul este

poate crea depen

a1e

percepfiei si
La modul ger

substante volatil
LSD etc.).

in funcfie de e
Droguri care

inhibi centrii
nervosi
1. canabis

2. opiacee:
a. opiu;

b. morfind;
c. derivati

din

morfinS:
- heroinS;
- metadond;
- petidinS.
d. codeinS.
3. barbiturice
4. tranchilizante

l.Alcoolul:

bdr

timpuri strivechi.l
vArstS, greutate cor
alcool ingeratd es{
trecAnd direct in sZ
Efectele consurn
de alcool in s6nge)

t0L
I

pluarord)
Oa

:
l/i

o
N
o

:so[ rcur ap 1nlaqe] ur a+eraurnua Juns (a8ues uI IooJIe ap

erualooJle no poder ur aJIIooJIe Irnlnpq ap mlmunsuoJ alapalg

'rnlnrusrue8ro

'trte ap 'rS a8ugs uI lJaJIp pueJaJ]

%08 ap Inlsal 'rrqsa8rp rnlmualsrs Inla^ru eI Plrqrosqe alsa pleJa8ur IooJIe
ap ealelque) ulp %1zreo6 'plernBgysap ale+rlllre 15 gprod;oo alelnar8 ?]s;e,t
'xas ap adrury q'+lrallp ruspe8ro t4 +e4loqelaru alsa InIoorIV'Tqf,a p4s rrndurq
urp arunl e8earlur ur a+erunsuoJ lsoJ ne aJrloof,Ie allJnlnpq :lnloo)lv'!
a1a1n1af,

aleol

e1

aluezrIrlJueJ+ '7
alrJn+rqJeq'0

'Purapo)'p
'purp4ad leuopelaur lguroraq :Puruour

eurbopsd
rS eurqdrops4'g
aJeosn aurzuaq'9

(euqetsatu)
a1oda4'7

r&tzape'v

(ara)

zeB.g
(,,ce1orny")
rorue8ro riuazrlos '1

riuepqul

't

>lJeJJ'0

dselsrg'7
CIS-I'I

auruelalue'z

EurprTlrJlruac

alasdoa'unte1'7

urp

auaSoupnpq
rrnSo16

puref,oJ'I

{eauap';

lpuqJolu'q
lnrdo'e
:aarerdo'7
srqeuef,'I

ISOAIAU

ISOAJaU

Ilrlue) PzEalnu4s
arec rrnSorg

rrrluar PqIquI
arer unSorg

f'rp Og
uroraq'euqrou) giuapuadap nep aJeJ ',,IrEl" 15 (euenfrreur'a1ue1orr afuelsqns
'eura;ol 'un+n+'1oorp) ,,aleolrl'ur pJrIrsEIJ as aprnSorp 'praua8 Inporu e'I
'mlnluauepodruor ale 15 rarfdarrad a1e
'a1eluaru gip11,r.pre ap a.te.r8 rrprnqlnl nes prrqtsd $1.pqggiuapuadap ea.rr aqeod
e^z,llznqe arrsoloJ rarpr e ltnrrpau ur nu nes plezJpn piuelsqns o alsa pSorp 5r3o1
-oJeruJeJ suas uI 'lliJury alFur reur nes eun pJI{IpoLu II 'tuslueS.ro ap p}IqJosqe
purq'arel efuelsqns alsa 1n8o.rp (SftO erirugap) prrsep eridame u1'rusrue8ro
nrluad rB so.trau Inrualsrs nrluad rofeur )srJ ap rJo]JeJ p+ulzatdat aprnSo.rq
!S

so reu lnlnua$ls erdnse rot atalrala !i rsu ap lropel

?lual alsa erinloaE

-ry) alelnro Irprnqlr
-seds rrzqered 1eu
16 rue ap gp rS
97 ar
au8rro eale

JE

pl u

-Jau rnlnrua+srs aial

'rnlnxeJ^au

E PqlP

arnqall In+uaurqPl
-o{aue as alatuoldt

JolaluaprJJe FlPolP
'{oq ra}safP er
'aleJqaJal a[Journ]

:IaJlse pJrlrselJ as ap.rnSorp 'rnlnursrue8;o erdnse Jol alalJa;a ap arirury u1

lnlnuque6ro erdnsp

'1ed el arpzrlrq

alarus4erunEJ] ,Inu
pdwB rrJeureur a4E
Inrus{oorle IS Fsl1F

-eJallp ap aup aleod

aleod'raiul6otrn_-r e
a rslnAUOJ azrJf uuc
larderalorrepru paJs
-nlo^a eleoqroFnrzr
a.rede Iug4pq e-I .rta
'a;rtuaprda alrle_Ialu

pldosul arzrlered; 9:

azrpted)

ef,spU przI

r)asurJlxa rrq:snu e
apirgd e1 '(ar8alde4aq

e1'(ar8alde.red) areoraleod '('r1a arralsr) so

'(arrurrqr aiuelsqns r
-ouaq) solJau rnlnrx
soAJaU rnlnuralsrs In
-+up nes earap:ard r
'aJrqJoA n-4uad .;
/af,rlalarp
IoJluoJ ap
-uII ap rJnseur ,ere1n
eaJeJorlarue n_4uad;

ML

Efecte

Alcoolemie
0,75 g7.
0,5 0,6 g"/"

g"/"

- uEoare disfunclii ale controlului functiilor motorii;

- modificdri psihice: exuberanld, scdderea autocontrolului,

creqterea timpului de reactie ,,La alegete" (de exemplu, ,,si

ocolesc sau sd frdnez?");
creEterea timpului de reactie simpl6 (de exemplu, aclionarea
cu intArziere a frAnei autovehiculului);
stare de ebrietate;
comS;

- moarte.

1,5 2 g'/"
2,5 3 g"/"
peste 4"/"

Dependenfa de alcool duce la alcoolism acut sau cronic cafe, mai devreme
sau mai tdrziu, dach nu este combitut, duce la moarte'
Alcoolul in exces afecte azd activitatea centrilor echilibrului (mersul impleticlt, cdzdturi, imposibiiitatea de a line un chibrit aprins in mAni), ai vorbirii
(vorbitul impletici! neinteligibil), perceplia qi gAndirea. Stimuleazd excitalia
corticald gi .desfiinqeaz6" inhibifia cortical[. De asemenea, mdregte riscul
aparifiei bolilor de inim6, a infarcturilor 9i duce la creqterea presiunii sAngelui'
Conduce la aparilia gastritei, pancreatitei, ctozeihepatice, a afecfiunilol nervoase (neuriti), ulcerului gastric. Afecteazd, de asemene4 funcliile psihice, duc6nd la anxietate, paranoia, depresie, demen!5. La femeile insircinate afecteazd
ireversibil embrionul gi fdtul, mergAnd pAnd la avort spontan.
2. Nicotina a fost evidentiatd ca drog din secolul aI XVI-lea, de cdtre Francis
Bacon. Cele aproximativ 4000 de substanle (dintre cale 30 sunt cancerigene),
afecteazdPractic intreg organismul. Cele mai ddundtoare
din fumul de

Fumaful, c
plan social gi
3. Cofeina,
droguri, are e
Efecte de

- excit
- acfiu
- stimr
- prod

lt
- tulbt

Efecte de

- tulbr- hiper
- disch
- obosr

Dependenti
a organisr
lipsa poftei de
tinal etc.
Cafeina, ca
de alungare a o
rece au fost cot

nici

ligard

l-

ffi

102

substanle chimice din fumul de figard sunt:

Nicotina - foarte toxic[ (1,5-20 cg injectate omoard un om);
- provoacd agita{ie nervoase;
- micqoreazd diametrul arterelor, ducAnd la accidente cardio-vasculare.
Gudroanele - diminueazd activitatea globulelor albe;
- favorizeazh. aparllia diverselor forme de cancer'
Substanle iritante - sunt particule fine de gaz,irltantepentru cdile respiratorii;
- cresc cantitatea de mucus qi diminue azd acttvitatea cililor vibratili,
favorizAnd pdtrunderea agenlilor patogeni;
- duc la insuficienfi respiratorie, prin distrugerea bronhiilor mici;
- produc brongiti acuti.
Monoxid de carbon - formeazdimpreuni cu hemoglobina carboxihemoglobina produs stabil gi toxic, careimpiedici oxigenarea sAngelui si, decl aintre-

gului organism.

Sistemul loc
greazd organisr
format din sist
ponenta activi,

Sistemul os
mofie, hematop
capului, schele

conlin urmitoa
carpiene gi fal;
scapulari, iar n
peroneu (fibuli
tura pelviani.

0r
H*

w
U

Oa

:
Itt

o
N

ID

'PueI^lad Ernl
,(plnqg)
-uac urrd pzealnJr+Je as rS a8uep] 16 auarsrelelau'auars.rel
nauorad
I5 alqp 'rntual :aseo alaJeolprurn uriuor areor.ralsod alalquraru rer 'erulndecs
eJnlua) urrd rnlnrqJunJ+ InlaIaqJS ap pzealn)Iue as 16 a8uelel rS auardrer
-elalu 'auardrel '(sryrqno) puln rS snrpeJ 'snlarunq :aseo alalpo+pruJn uriuoc
areorJalue alaJquray{'rolaJqruaru plalaqJs rS rnlnrqrurul plalaqcs ,rnlnder
1n+alaq)s qp ]eturo, alsf 'alerarnu aiuelsqns ap lrzodap 15 ezarodoleruaq'ariotu
-oro1 'ariralo;d 'a,raurisns :rrnyo.r alaJeoletuJn al6aurtdapur soso Intuolsls
'(ezrrpe eluauod
-uor) relnrsnu 1ntualsls rS (p.trsed eluauoduror) soso 1ntualsls ulp ]errrro;
alsa rS earer6nu ppdnturd arirunJ e) arv'eierzr ap prpaur ur lnusrue8 toezeatB
-a1ur iurs ap a1aue8;o ap 16 sorrrau Inrualsrs ap rJrqple ,rolotuorol lntualsrs

-aJlUI

'Ifaf

rS

-ouaqrxoq-i?t

ltlrtu

.:.

?_

:o1r:-_--r:_

'qqelqlr Jor:': :

fuolerrdsa"t a-Et :

'aJelnJsE,\-orpi:l

alpuluP Pl Plloluo)ol (
aJeoleunPp reu

eare)slull 'z'5's't
'rnlnrusrue8ro ap ar8raua ap ,,acr8aleJls" alazrJaza.r 16 aleunsuoJ +soJ ne aJaJ
-eoap'epar ro,t cnlsd rbtztT lnsnuo]'lncaq 1nltala plepo'rrTasoqo e a;e8unle ap
rS poluoo ap a{ezuas esleJ o rJap aJnpoJd 'euqorru rS ploocp rS er ?ura;e3
'Jla Iurl
-salur +rzlue;4 ap rJpJnqlnl 'atrrlse8 rJaJnp 'alelarxue ,aJef,ueur ap ragod esdrl
'razalnrp ea.ra15a.rr 'aruurosur 'nielrdpd :urrd plelsalrueru ,rnlnursrue8Jo e eJru

-o'r;arierrxolt4o"luT:,:X#:',:#:'J;,'""j:UH:::l'J,if,5lXT":'""

larurarq8radrq'grerllq arzaurqJsrp la4sa8rp ap rrelSa.rap 15 erulse8 arianasradrq lpurlsalur Flnlrzuer] ale rJprnqlnl lrrp;econu ]JreJur e1 gugd ,lerprer rulrr ap rrprnqlry :plernp p8unl ap alraJg
'leJqaJal
el
aritulsuorosen
atnpo.rd Ia^ru
lar;olotu eaJeuopJooJ ezealnrurls lerqa.rnrp aunrfre 1a1e-rqarat raireocs Ip luelrJxa :Plernp Punrs ap alraJEl
:pleJnp g8unl ap 15 gpnrs ap a+f,aJa a.re 'rln3o;p
a+1elalal rS el 'a.rel ralaJef, erirzoduot qp e^zeqap proleJle un alsa EuloroC.E
'JerJueurJ rS prcos ueld
,1n1ooa1e
,1n+erung
ur rS n 'Idplpups e.rdnsB reurnu nu alrJou alJala are
rS ec

'(aua8ua:upt
srJueJc aJlPl

li:.:
ap

'.j:_

ezeapale aleu.I---r;i
-np 'atr4sd afr:r *
-Jau Jolrunrl-.alp :
'rnla8ues rrunrsajJ

InJSTJ al6argtu ea
erielnxa ezpalni:l:
rrJrqJol re ,(pueu;
-aldurr Insralu) rnL:

atuaJlap IeLu,alpl

ps"'nldr.uara

ap

'rn1n1or1uoto1r

ML

Sistemu! muscular mentine Pozltia corPului Prin intermediul tonusului

muscular qirealizeazd miEcarea Ei deplasarea acestuia'
Din punct de vedere structural Ei funclional muqchii sunt: striati (scheletici), netezi qi cardiac.
MuEchii scheletici se insere Pe oase prin intermediul tendoanelor' Corespuxzator regiuniior corpului, exist[ muEchi ai capului, ai gatului, ai trunchiului
gi ai membrelor.

(.

\
o
ffi

104

L-

Muqchii nu aclioneaz|izolat, ci numai in grupe de mugchi asociali.

in general, mamiferele sunt animale terestre. Existd insd qi specii adaptate
secundar la mediul aerian (liliacul), acvatic (focile, morsele, balenele, deifinii)
gi subteran (cartita).
Membrele mamiferelor au unplan de organizare similar cu al tetrapodelor'
Ele insi au suferit modific[ri ale pozifiei fali de axul longitudinal, ceea ce
le-a permis deplasarea pe sol prin mers, alergat qi salt'
Unele mamifere (ursul, maimula, omul) sunt plantigrade (aplici pe sol
intreaga suprafafi a labei). Altele (canidele, felidele) sunt digitigrade (se sprijin[ pe sol numai cu degetele). Copitatele sunt unguligrade (se sprijina pe sol
cu vArful degetelor invelite in copite)'
La mamiferele care se deplaseazd, prin salt (de ex., iepurele), segmentele
membrelor inferioare sunt dispuse in Z.
Mamiferele adaptate secundar la mediul aerian (de ex., liliacul) au membrele anterioare puternic modificate 9i prezinti un pliu tegumentar ce uneqte
membreie anterioare, laturile corpului, membrele posterioare qi coada.
Membrele anterioare ale mamiferelor adaptate secundar la mediul acvatic
au suferit modificdri, transformAndu-se in vAsle'
Ortostatismul (stafiune bipedd verticald) ii dd posibilitatea omului si se
deplaseze prin mers, alergare, salt qi inot. Ortostatismul a determinat la om
aparilia unor modificiri ale sistemului locomotor:
- ldrgirea toracelui qi deplasarea laterald a membrelor superioare;
- articulafia omoplat-humerus a devenit mobild, iar m6na pentadactild
a fost eliberatd de funclia de locomofie 9i a permis apucarea obiectelor;
- centura pelviana s-a ldrgit 9i s-au dezvoltat mugchii fesieri;
diferitele oase ale scheletului se afl[ aproximativ unele in prelungirea

celorlalte;
- deplasarea centrului de greutate in regiunea abdominald, inaintea
vertebrelor lombare.
Mugchii membrelor superioare sunt: deltoid (umdr), biceps brahial, triceps
brahial, flexori si extensori.

Muqchii men
cnemieni (tricel

Toate organi
autoreproducer
Reproducere;

timpului).
Prin reprodu
voltare a unui n

formeazd fdrd fe
Reproducerei
ducdtoare - gan

Reproducerei

deoarece noua p
frunze) sau din fr

Atunci cAnd s
presupune inmrvegetativi. Acee
nilor), stoloni (tu
butaqi (fragmen
Oamenii utili
marcotajul.

Reproducerei
(haploizi -n) in 1
- 2n) care contin

Acesta, spre dr

trdsituri comun(

,,ariabilitateain ca
La plantele cu
ajutorul florilor qi

s0r
I

rolaiuuas'rop.rog 1ruo1nfe rn 16 (aru;adsouurr8 e1) rolaitmuas rS roluog 1ruo1nfe

n) ezeazrleal as e+enxas eaJaonpoJdat'ay{o4awnds - aiururas nc a1a1ue1d e1

Oa

:
UI
ID

'

ntca ds

lntpn

u! aary4qtqutuo

prn8rse ate) 'tou afi+Ja.m) 16 are .rep 'ropiurred ap alal n) aunuroJ rJnlpspJl
au{uoc 'alenxase rr;acnpordal eurJn rn }ellrrzilIal ap alrqasoap ards ,elsary
'rusrue8ro rnlnou e are+Iotzap ap
InlJrt enuquoJ a.rec (u7 'afiapunta{ap
plold1p) lqo8l nes no-elnla) ellnza5
psarord uI (u - rzroldeq)
sndo xas ap riarueB rop e earrdoluoJ aundnsa.rd p+enxas ea.racnpo.rdag

auradsolEue

plpnxas eara)npordag 'Z'g'S'L

earunlard rn alar
luarsa-J

m.1

lJolaparqo eare)nd
elrlJepeluad euetu

rIIo el +euuualap
as es rnlnuro PalP:
JrleAJe Inrpaur PI J

'epeoJ

rS a:et
al6aun aJ JeluaurrL

-uraru ne (poeqq

alaluaru8as '(a1arn

1os ad eurfuds asl a

-rrds as) aper8qr8ri

alueld el Para)npordau' L'g'g' t

'(apnxas rola1nlal earednryed nt) elenxas

1os ad pcrlde) ape:

(riatue8 - areolgtnp
,alsa
-ordar JolaFIaJ earedrcqred erel) elenxase ?auaruase ap
eararnporday
'(rariepunca, erurn ur EzeaurJo; as) rienxas rS (ariepunJal pJp, ezearuJoJ
as) rienxase g lod guauuaD 'auaurat al6aunu as prlrpur nou rnun e aJello,\
'rSeturn e1 aral6eu nep alatusrue8ro ,aracnpo.rdar ulr4
-zap ap
16

IEIiIl4lnlpels

'(rnpdur+

16

ealureur 'eletmlo

lareorradns:o1;

'plelocreur
'eart6plnq 'ea.rro11e :elerf,rlrpe errqela8arr ea;rilnruur G gzeaztltln ruarueo
'(azun"r; nes rurdpl ap aluaru8e;;) r5e1nq
'(aue.ralqns rqdl,+) Ilnrraqq rs truozp tqpq'(a.reolgrgl I.4drq) t,olols '(roF-.,
-IJpppJ re rlr+ualpe rrn8nru) poferp :uud ezeazrleal as e+sEaJV .e,rr1ula8arr
a,rrilnurur ap InuaruJa+ eztlr+n ruol EaaJe acl 'eJolsaJe ear{lnruug aundnsa.rd
earacnpordar 'rzrrrrpur ap mlrueunu earrrods n) ezeazrleug as pugJ rJun+V
'(gtueu) ernletu plueld o el ap prmrarrord eJoJSaJe ap aluaur8e4 r4p nes (anrnq
'puldlnl'punppg.r) arrqela8arr alaueBro urp ezearuro; as p1ue1d enou aJaJeoap
'e,tr1e1a8arr ararnpo;da.r 15 al6aunu as Jolalueld e plenxase eaJaJnpordag

p8unl

sdacr.q'prl1e:q sd

e-ap a$arniarrrerdns enads) ,,arJads n-quad ericunJ,, alsa ea;atnpo;day

'eaJaJnpoJdarolne
eare,l;asuoJolne :apriuasa IIiJury Enop Jsaurldapul alarusrue8ro a+eol

a!^ Eaunl u! Para)npoldau 'g'5't

aJ eaar

leurprufu

rolapode4al Ip rD r

(U.rglap 'alauapq ,;
aleldepe rnads rs gr
'rfenose rg:Sr

rnlnryJurul re'rn1n1r
-saJo] 'JolauEopua.

-alaqrs) rierrls :1uns

'

-o.4se8 '1ruo1ro.rr

rJosualxa

rS

r;oxa6'(p.rns s datrrl) ruanuarr'.'

'p.rnua; psdarrrpeaf, :luns aJeorJaJur JolaJqruaur p-qc6n4

mlnsnuol Inrpaul;

ML

fructelor (la angiosperme). La angiosperme, fructui protejeazi seminfele 9i

asigurd rf,spAndirea 1or.

gi

Organizarea florii la angiosPerme

Floirea reprezintd un l5star scurt, cu cregtere limitat5, ale cSrui fi;llze metamorfozate s-au transformat in organe reproducitoare'
La partea superioard a pedunculului floral se gdseqte receptaculul care
susline inveliEul floral format din sepale (caliciu), petale (corold), libere sau unite
(concrescute) gi organele reproducdtoare ale florii'
Organele reproducdtoare ale florii sunt:
este
- staminele (androceul)- organele de reproducere bdrb5teqti; o stamini
formatd dnfi-Ltnfilament, carepoartd in vArf antera cu griuncioarele de
polen; in acestea se formeaz6, gameliibdrbdteqti;
(gineceul)- organul de reproducere femeiesc - este format dintr-o
- pittitut
'partebizali
umflata - ooar, stil qi stigmat;in ovar se gisesc unul sau
mai multe oaule; ovthtl confine sacul embrionar care are 8 nuclee, intre
si nucleul secundar al sacului embriocare: oosfera gametut

femeiesc
nar (2n).
Florile pot fi: bisexuate (hermafrodite), cate au ambele tipuri de organe reProduc[toare q i unisexuate, care au un singur tip de organ reproducxtor; ele pot
fi situate:
- pe acelaqi individ; plantele se numesc monoice (porumb, nuc, stejar);
- pe indivi zi diferlli; plantele se numesc dioice (cdnepd, ttzicd).
De cele mai multe ori, florile sunt grupateininflorescenle; sunt rare cazurrle
in care tulpina se termind cu o singurd floare (la lalea). Florile grupate in inflorescenle m[resc gradul de polenizare.
Polenul din anterele uneiflori poate ajunge pe stigmatul aceleiaqi flori sau al
altei flori de pe aceiagi individ. Procesul se numegte autopolenizare saupolenizare
directd. Mai ivantajoasd din punct de vedere biologic este polenizarea indirectd
(incruciqatd), c6nd polenul de pe anterele unei flori ajunge pe stigmatul altei flori'
O astfel de polenLare realizatd de om (polenizare artificiald) la pomii fructiferi
sau plantele de serA conduce la oblinerea unor indivizi cu insuqiri biologice
deosebite.

Unul se contopr
zigotul principnl (2t
secundar al saculu
Din zigotul prir
rneazd. endosperm
nutritive necesare
Dupi fecundafi
in seminfe qi a ova
1n ciclul de viali
generafii (alteman!
care incepe cu zigol
sexuat6, haploid5marea zigotului.

Siminfa

Dupd fecundaf,e
endospermul secur
Ei devine tegumen
In general, la o
o tegumentu
este mai g
(la plop, s
o embrionul

deoarece

(rdddcinilt

o cotiledoane
fi in numi

la plantelr

^In sdmAnf5, emt

Cerminatia repre
care embrionul trect

de germinafie sunt i
gen) gi intern (hidrat;

Irrifial, embrionu
6
L

ffi

106

Procesul de fecundalie la angiosperme

Angiospermele prezintd fecundafie dubl5.
cranutut de polen ajuns pe stigmatul florii (in urma polenizf,rii prin vant,
apd sau insectef germineazd. Formeaza untub polinic in care pdtrund cei doi
nlclei spermatici (gamefii bXrblteqti), proveni]i din diviziunea mitoticd a
nucleului generativ al griunciorului de polen'

stanfele organice

di

din hidroliza glucic

in endospermul se<
Trecerea embrio
prin creqterea Ei dife
nelor vegetative (ri

LOL
ffi

Oa
\u

vl
o
N

ID

'

(alazunry'eurd1nl'eun gpp.r) a.L4e1a8a,t

.ro1au

-e8ro eareurroJ rD alezrleug'.ro1urynsai 15 ro1a1n1ar earariua;alp 15 earal6an uud

ezeazrlear as g1ue1d ap rode rS piqupld ap Inrpels ur rnlnuorrqua earaca{
'JepunJas lmu.radsopua ur

alelrzodap rolaprdu eaJeluJoJsueJl urp alruarro.rd nes rolaprJnlS ezqo.rpH qp

alellnzar alrJnreqez ezeaztlrlnlg 'arrueSroue alaiuelsqns urp acrueSro alaiuels
-qns ezqaltns aleod nu a)areoap !;o.rlorapq a1ig4nu o aJe InuorJqtua leriru1
,mlnuouqtua earelerprq) ua4ut (ua?
'('r1a prrSolozqeatels
!r3rr.np erirzoduor
-rxo'eururnl'errye.radrua1 !de) ru,e\xa rJolJeJ ap aleiuangu luns arieultu.ra8 ap
alasaJoJd'ara16art ap ?rrqre eaJels e1 snedar ap eaJels el ap a)a4 InuorJgtrra aJeJ
urrd acrSolorzqtb arrSolo;rour.rolasacord eale+{e}o+ p}ulza;da; uiauuung
,eiueurps uJ
'(srudat ap ata4s) a+ua4q pjan o aJnp
Inuor.rqrua
' ( qurn.r o d' ne tB) a a u o p a
n o u o w a1a7ue1d e1
nes
(a1ose;
'atezetuir) a+auopalqntp a1alue1d el pnop ap rprunu rn rJ
Inun
1od a1a letttazatap aiuelsqns uriuot arec rafuruas apired - apuaopaf+fi .
!(ia m?nw) p1nrua? rc (pjrutd1nq) Ttqocodtq, (airunppp.t)
pru)ryu:urp +mlp)1e alsa lgiqueld enou gzeriuara;rp as Ia urp af,areoap
'raiurtuas p luepodtur reru IaJ p4uauodruoc plurzarda'r Ia - lnuouqwa .
1(anps'do1d e1)
.rolaiunuas earrpuedsg; e1p1n[e a.rec rrad ppeod rJoaun rS sor8 reur a]sa
a1ue1d al1e el la.rriqns ri sonrqp alsa ,nldruaxa ap ,aloselellnruautn*al o
:aluauodurof, alaJeolpturn Suqsrp as eiueurps o e1 ,1e.raua8 u1
'alunuas raJeo+rrl (eteoc) pluarun8al aurrra! rS
eseor8ur as mlnlnlo Ie ura+xa pBqaaul'(lnuaurnqle) .repuncas lnuradsopua
'nuosaJf,e 1n1o&z ter' lnuouqw, g*rorroisrz-nudo.rd lr1o}vfeptrncay pdnq
4

11 +

eiugru95
'rnplo8rz eaJeur
-Jo, nJ ararpuJ as rS roliarue8 ea.reur.ro; nt adatug aret (u - eproldeq llenxas
erie.raua8) p+golaure8 16 roprods eaJerruoJ rD araqJur as 15 p+oBp m adacur arer
(u7 - pproldlp ?]enxase erieraua8) pigo;ods :(rrieraua8 ap eitretualp) rrieraua8
enop parrns as aruradsor8ue a1ue1d raun 1e (arelloazap ap) giern ap InlJrJ rrl
'+Jnry uI rnlruelo e 15 aiunuas rn
Jolaplo eaJeruJoJsueJl EI JnpuoJ aJe) alasarord ezeaurJn ariepuncay pdnq
mlnuorJqru a e a te+Io
n.4uad aJesaJau alrlrJlnu
alaiuelsqns auriuor elurn urp elsaJe 1(uaurnqle)^zap
raiurtuas ptu.radsopua ezearx
-JoJ as nrrosaJJe Ia) urp rer'ynuorrqrua ellolzap eA as pdtruud 1rqo8lz uICl
'(ug) nuosana Tnqo?u ezearnto1 l5 (uZ) reuorrqura mInJES repunras
Ie
nr
al6adoluoc
(u)
as
tqerurads
nalrnu
ealrop
p
:(u7)
Inalrnu
Tufucuud \ryo\r
r:es no-alnp) ezealrrtol rS (rsararua; plaue8) eraJsoo nr al6adoluoJ as Inun

e PJrlo+ru Eaunrzr
rop ral prm-qgd arr
luea urrd rlJezrual

arrSolorq lusnsur r
IraJl+rry rrurod e1
'uog ral1e pleuqs
{

p pa,np

ut

u a

fij

z t t t t 111,;

a,runuapdyrps oJlirtiu
1e nes rrog rSeralate

-olJul r4 a1edru3 ap
alrJnzeJ aJeJ luns :.1

'(errzrn'gdau
'qum:o

l(re[a1s 'Jnu

1od a1a Lrolprnpord

-o;dar aue8ro ap Fr
-orJqrua mlnf,es Ie

arlur'aapnu

g aJp alr

nes Inun rsasg8 as :

o-4r4p ]eturoJ alsa-

ap alaJeorJunpr8 n--r
alsa purue+s o 1qSa1g,

alrun nes araqq

'(rr7L

ale) lnln)aqdatat

aqi

-elau azunq rrugl

al

'

r5

alaiurruas ezeafa1c

ML

Planta mature este capabild sd formeze organele generative (florile, fructele,

seminlele) Ei astfel, sd se reproducd.

Glandele I
gi secreti un
_ orga

Fructul
Reprezintd un complex de lesuturi ce se formeazd.dingineceu dupi fecundalie. In general, frucful provine din peretele ovarului care se transformd in
pericarp (format din exocarp,mezocatp qi endocarp). Pericarpulinchide lojile
ovariene in care se afld seminlele.
Pentru clasificarea fructelor se folosesc criterii morfologice, ecologice, filogenetice. Nu existd insd un sistem de clasificare general valabil care si find cont de
cele trei tipuri de criterii, deoarece fructele prezinti o mare diversitate de forme
qi caracteristici.
Fructele care se forrneazd, dintr-o singurd floare sunt:
- simple: fo1icu15, pdstaie, achen6, drupd, bac5, silicv5, capsuld, cariopsS,

prepi

sPor

Sistemul
Sistemul

de

diachena, tetraachena, tetranucula etc. Dintre fructele multiple fac parte qi fructele false, la formarea cdrora, in afara gineceului,
participd si alte pirfi ale florii, in special receptaculul (poama - m[r,

poliachena, polidrupa - zmeur).

Fructele care se formeazddin inflorescen{e se numesc multiple (soroza - dud,
sicona - smochin, gtiuletele de porumb, glomerula - sfecla de zahdr).
Dupd consistenfa pericarpului (uscat) sau mezocarpului (cdrnos), fructele
pot fi uscate (pdstaia siliw4 capsula, achena etc.) sau cimoase @r.u, drupa etc.).
Fructele care se deschid la maturitate se numesc dehiscente, iar fructele care nu
se deschid la maturitate se numesc indehiscente.

r
h

tx
J'
E

1.5.6.3. Reproducerea la om

Sistemul reproducitor birbitesc

l
I
$

lvr
$

's
o

108

Sistemul reproducitor masculin este format din:

- doud testicule addpostite in scrot. Testiculul este format din albuginee,
stromd conjunctiod gi parenchim. Testiculul produce spermatozoizi qi
secreti hormoni andro geni.
- cii spermatice care conduc lichidul seminal ce contine spermatozoizi.
Acestea sunt: intratesticulare (tubii seminiferi drepli qi re{eaua testiculard)
gi extratesticulare (ductele eferente, ductul epididimar, ductul deferent, ductul
ejaculator gi uretra).
- glande anexe: rseziculele seminale, prostata gi glandele bulbo-uretrale.
Veziculele seminale au rol secretor qi de rezervor de spermi.
Prostata este situatd sub vezica urinard gi igi varsd produgii de secrelie in
uretri (porfiunea prostaticd).

er,

formi
fibre

- multiple:

re

A. Organe
- doui
rului

drupi;

L^.-

cind)

progel

- troml
culea:

zigott

uteru.
forma
B. Organe g

- vulva
erectil
C. Glande a

- glandr

dtnlob
mamelt

Termenul de
un termen mai;
Cele mai frec

1. Sifilis

- este provoci
-trprimul sta

sau penis (u

60t
I

eI ap rtleule+dgs Zl-I Inle^ralul uI (snue ur nes prng uI rroaun) sruad nes

ur8en e8uel nes ad eseo.rarnpau puer o arede (reurud s111lls) nrpep purud r{

lwnptladaruauodatl

o
Oa

ur arla'IJas ap ilsnp(

erJalJeq ap leJoloJd alsa -

'gru;aci

'ap4atn-oqlnq app

s!19!s 'L

:
:+uns elenxas aJalnusueJl nJ gira;u1 alualf,aJJ reru

UI

o
N

lnpnp'ryan{ap y4tn7

ala)

',,(SII) elpnxas aJalnusueJl nr rrica;ur,, :lezuape rctu uaruJal un

pra;aJd as rzplsv '+n)all uI +ezl[]n aueoJ eJa ,,aJrJauazr r1oq" ap
InuaurJaJ

ruo pt rotp)npordar !nlnualsls al!log

'rztozoleuuads aurit

ti tztozorywtads atn

't'g's'L

Inla^ru elato{oqcalu7 apluun urrd prucsap as aJeJ ,tuoa

(pn1nnqsaq unuajat

'aaut8nq1a rnp +euuo.

'lnlnuopuaw
ri qnqol /qolvtp

alrrypf,le 'soune-o1nqn+ dp ap 'aqrarad apue18luns alurueru alapuel8 axauE aPuElD

ruo Pl Para)npo

.)

(tn1n1nqt4saa 1qlnq A wy1c) fpan

ri uaru uqal:utp pleurJo1 alsa BAInA '

rytada

fi lau8aa lnqt+saa 'ntru

uqal

nu aJeJ alapru+ JP|i

auralxa aplpa8 aueSrg .g

'ma+n pc $ dnc urp +eruroJ
'1n+oBIZ
alsg
gllo^zap as aJeJ ur Je+rlef,-olnJsmu ue8.ro un alsa lrualn -

'('rlaedrup :eq)as
alalJnJJ '(sourp: ) rn
'(;pgez ap e1

'rnploBrz
.alap^o
ale runrzrnrp alaurrd 16 eriepunca1 )ol ne r)re ]oI
ezealnJ
-nf,arr 16 ezeaqdet 'aseouerqruaru-olmsmu alJnpuoJ ,auFaln aladuorl
-

'pnp -ezotos) aldqp

'tgw-eueod)

ri

rua8o4sa ruorunq plaJJas

ri

alnao

rnpord alare^O .aseolJau

1n1ru

'rnlnaraurS eJeJE ul
{ntu ala}rruJ a4u-1c

'uon4saSotd

arqrJ

arqeyuq 'a8ues ap asel pueu{uor ,xa1 a4cun[uoc qnsaj urp p]euroJ

'pn1nparu auoz o 16 (rrnleu r5 rrelr.ter ,rur1d ,qerp.rorur.rd) arinlozra ap
4pels allJaJlp vrruattaao qnctlo{atmuoJ a) alaJ4,rn luoz o purdn3 .rn1ru
-aln E elle ap 16 aped o ap'euernlad ea1e1r,r.e) ur alen+rs ,aJEAo pnop auralur aplruat auet;6 .y
:urp ]eruJoJ alsa Jsararual JoleJnpo;dar puralsrg
16

)saletual rolP)n porda,

In

lsdorrer fpsde:'g
auJoJ ap alelrsJa-\rp
ap +uoJ Pup Ps arPl I
-a8op 'arr8o1o:a 'arr

ulals!s

ap[ol aprqrr.n

'sor8uods
urp +eruroJ alsg .(jndatd

droc 1 16 r6oura,ter rd.roc Z :alr+f,ara aue8ro t

ap +Iradore a+sa aref, 'pua78 wdpultura] as at ,d-toc)

plqoru eunfi @un

-ppp"t) pxq atmrirod o-4u1p lrn1rlsuor alsa (lnxuad).rolupdoc
lnue8.ro 'ruelnrefa 1ndur1 ur eJ]aJn u1 aSun[e aleJ 'soJsezr ,JeIJ prqJII un elaDas
puryo"rd paurrad prieds ur a+ryrs luns (radrvro3) aprlarn-oqpq alapuelD

lndre:

uI PLuJoJSueJl as arE
-unJa, ednp naraur:

15

'alapru, 'aIfo[+)

a-\qr

ML

contac! drxeazd 23 siptlmAni gi trece de la sine. Tratament - antibiotic

prescris de medicul specialist;
- al2-leastadiu (sifilis secundar) se caracterizeazd.printr-o eruptie rogiatici
pe corp, cdderea pdrului, modificdri ale pielii palmelor, simptome asemdndtoare celor de grip[: febrd., dureri de cap qi de gAt; testele de sAnge sunt
intens pozitle; apare oricAnd intre 2-6 luni de 1a contact gi dureazi 2-6 sdptXmAni. Obligatoriu tratament cu antibiotice, prescris de medicul specialist
(altfel apar complicalii severe qi permanente);
- al3-1ea stadiu (sifilis terfiar) -bacteria selocalizeaziin organe inteme (oase,
sistem nervos, inimd); se finalizeazd cu deces. Stadiul este prea avansat
pentru tratament;
- se previne prin contacte sexuale protejate Ei informare corectd.

2. Gonor (blenoragie)
- provocati de bacteria Neisseria

gonorrhoeae;

urinare, dureri abdominale. Cele mai multe femei nu au simptome;

- la bdrbali apar dureri sau arsuri la urinare, o scurgere galben-verzuie din
penis. Majoritatea bdrbalilor au simptome;
- tratament cu antibiotice prescris de medicul specialist;
- se previne prin contacte sexuale protejate gi informare corect5.

3. CandidoZo (,,poal5 alb5")

- provocati de ciuperca Cantida albicsns (nu

se transmite neapdrat pe cale

sexuald);
la
- femei: scurgere vaginald consistenti (grasi, albicioasd), dureri/ arsuri
la urinat, mAncirimi in zona genitald;
- la birbafi: iritalii gi mAncXrime in zona penisului qi scurgeri din uretri;
- katament prescris de medicul specialist (pentru femei: o curd cu ovule sau
tablete vaginale qi unguente/ creme contra m6ncdrimii; penhu bdrbafi, doar
cremd nu unguent contra mAncdrimii);
- se previne prin contacte sexuale protejate gi informare corect[.
Alte infeclii cu transmitere sexuali sunt: p[duchii la[i, scabia, tricomoniaza,
chlamydoza, negii genitali, herpesul genital, hepatita B.
(r

4. SlDA (Sindromul lmunodeficitar Dob6ndit)

- produs de virusul HIV (al imunodeficienfei umane);
- provoaci distrugerea sistemului imunitar al organismului; drept urmare,
organismul nu mai poate lupta cu agenfii patogeni si apar diverse boli care
se finalizeazd cu moartea;

110

ce

prir

sAnge
nesteri

instru:
SIDA nr

-st
-at
,.

- irr

-fo
SO

-ap

- la femei apare o scurgere vaginal5 galben-verzttie, senzafii de arsurd la

F-

- nu exl
- protej

-inl
- ati

111
I
aJeJ rloq asJa^rp JB(

EU

'areturn ldarp 1mp

Oa

:
g!

o
N
o

zeruotuolul'erqu
'PlJaroJ

aJ

reop tieqrpqnauad
nes aln^o m eJnf, o
1p.rlarn urp ga8m:

rrnsre /uarnp (psa

apc ad lerpdeau alr

'P+JaJoJ ar

jts

'rop6n .rolaiuelc eara8urle

lapasur ap r.rnlpdaiug leunsrd urp ede lmpuo;a1al,1nln-JM,.ro1adeos
-o,rd 'rolaureg 'loprmuerel ,roprrry,re; ,ropuec e umuoJ ur EaJrsolo,
lare6rig;qur -,"r
lara8uqe leuetu ap ara8uerls :urrd allusuerl as nu VCIIS
'(lpagqrgq'glnrqcrpad, elnrqtauetu ruluad a+uaurrulsrr
'aferye1n-4uad are !8uuas ap aJE co1o1eruo1s ,apcl8rrurgr) alezrpalsau
a+uarun4srn lq1td'lp! el elelJafur Eureru el ap ps alale^rJap urld 16 a8ues
uud lefalordau pnxas pode.r ur.rd :alalrtusuer+ ap aldp]{epour alsaarrd ar
eaal ur alJaJoJ rJpurJorur raun aprirpuoJ ur reurnu ezeazrleatas earefa1ord
11uaue1e.r1 p+slxa nu -

urp arnzral-uaqp8;
laruoldrurs ne r
el eJnsJe ap niezua

'PIJaJOJ aJl

]esuEle eard alsa

'aseo) atualur aue8rc

lsrpnads Imlparuaf
-dgsg-7e^zearnp16p
ltrns a8ues ap alapa
-eruase auroldrms
gc4er6o.r aridrua

J4orq4ue

tr

o:1

luaurelE

ML