LEI 118 LEI 120

2 T.J.

CESARE LOMBROSO

.omul delincvent
.*

I.S.B.N.973-95015-2-4 EDITURA

MAIASTRA

CESARE LOMBROSO

OMUL DELINCVENT

Coperta: Mihai Riidulescu

I \

CUOMO DELINQUENTE
in rapporto all'antropologia, aHa giurisprudenza ed _ alle discipline carcerarie Quinta edizione Fratelli Bocca Editori,Torino, 1896,

lbate drepturile acestei vetsiurii sint rezervate editurii ~M~il1$tra"

lS.B.N. 973-95015 - 2 - 4

I,

, Dupa. ce Espinas a ,aplicat stud!ul zoologiei ,la ~tiintele sociale~i Cogrtetti lacele econotnice-iar Rouzeau la cele psihologice, .. era'filres'cca "nou_ 'a' ~,coa la. pena,lc1 ,care'datoreazc1at itdemult'studl'l'} or ,_', mOdeine <.;:;:.i::''. privind , evoluVa, sit caute sc10 pp.lice la antropologia criminalc1 ~i sc1tncerce sc1fatc1 din ea. chiar fundamentu} ei primar.lntr-adevc1r, " prim~ mea tncercare tn aceastc1privinti:ia fqst imediat urmatc1de 0 alta alui~Lacassagrie ~ide un studtu, care af putea fi etichetat aproape complet,aJ lui Ferri'.
',

",'.'

..

'.'

..

.....

,.

'."

',-

'"

-,

'.'

_.';__,<'_,'_',:-,

_'-.'

__ .

.. _:..._,

,_: __:i

'__ :_' .. :"._'

"

_,

:.::_

'

_-

__ '.;

" __ ..,.; ,',.:

,._:'

":It-,""',-,';',.:

. - .,., ..

- -:,.'

',','

', ..... '-',

"".,', ~.:':',.

,':

. _:',',:

.: ,,'.';':.',

,"

",'-, . _:_'

, Brehm, La vita deg/i miimali) Torino, 1872 - 1875; Pierquin, Faite de la folie des animal,lX.et de ses rapports avec celle de l'homme et les legis.lItiolis actuelles, Paris, 1839; . Buchner, Lqvie physique des Mtes, Paris, 1881; Boccardo, l}animale e l'uomo. Prefatli.la' volumulVII din BibL q.ell'Economista, seria a III-a, Torino, 1882; Lioy, In montagna, Bologna, 1880; Dai'win; Sulla origz'nedella'specie per elezione naturale, Torino, 1975; Idem, J}origine dell'uomo ela sce/ta in~rapporto~colsesso" Torino, 1882; Lombroso,Archiviodi psichiqttja, Torino,. 1881; Vol. 2, fase" IV 7 n delitto negli animali; Lessona, Dell'estema . C01tforinazione q.et cavallo, Thrino; 1829; ROde\, Notions elem~taires de veterinaire militaire, Paris, 1847; HOUZllau,Etudes sur les facuMs mentales des animaux 11 celle de l'homme, Mons, 187-2, 2 vol; ;Espinas, Des socieres animales, etude de, la, psychologie - "~e, Paris, Um~, 2 6d.; Lacassagne, I}e 14 criminalite chez les animtjux, in Nevue 'que, 14 i\lnuarie i882; ldem,Lyon 1882, p, 32;-Rousse, InStinct disani'!1aux, Paris, , 1825; RotX:rts; Les animaux dpmistiques, Bruxelles, 1837; Idem, 'Les animauxsauvages; _1831; Romanes, Animat jntelli~e, Londra, 1882; Camerano, Scelta sessutfle degli anfibi

Vecl1jijuriti vort>ea\l.deojustitie divjnil,~tefnil,aproape inerentll naturii; in ~chilllb, dac;4e~lllinlllll fenomenele .naturale vedem c;4 actele considerate de nOInlllicriminale sipt i cele mainaturale, attt sint derilspindite la speciile animale i chiarla plante,. oferiridu-ne;aa cum bine 0 ~pune Renan, "natura 4~ept exeJ1lplulceld sibilitllti i al celei mai mad imoralitilti". - Cine. nucunQate profun(lele<1emon~tratii efectu~te dupll PalWin*, Prude, Kohn,."Rees i Will .asupra . plantelor . insectivore, asupraa numai putinde 11 sl>eciide drosarocee,4 de saracenacee., 5, d~nepentacee, llde utr!colariinu.tie c;4Cephalatusfollicularis comiL adeVll.rateasasiMteiniiJ:1durile iJlsectelor. ctnd, de e~eJllplu, 0 insectll.
'.> ,

mai implacabile ins~n-

., impulsutmotor,. cincjse rilsptnde~te de la unasau mai multe.glande, p;J;in disc,~epropagl1pin~labaza. tentapulelorvecine i actionCliZil,larindul s~u,asiiprapunctt$ti de~xcitare, ml1r~te secretia gland~l()r ~iIe acicjifi: cAi~racestea,.artn9ul'10r,action.eatA. asuptaprotoplasplei. .;La specia l)ionea muscipula n-use provoacAcontractiileglancjelor ucig~~ela curentiide aer,piciJa corpurileJichide ci numaila cor~ purile:-sofide caresintnitiQgenateiumedeAn plus, se observ~ c;4glandele incruciateIas~ s~ soape insectele mici a c;4rordigerare nu le-ar face pUlcere. . La plailtele dinspeciaPinguicole,pic;4turilede ap4,nu determin~ .

..

'

','

,.

,.',

.0 .. .r1.<:it. . de.m.ic;4 ... ar. fi,... ch.iat ma.i pu.tI.' ngrea de.cit.~l24-a mia partedl.'n tr -un ~Ob(d~JJrtu1.p~trundeindiscul . rOi~Sal uneiplante de drosera (i se p(lrec;4~stJenolll~nllu.are loe tntotdeaunllintimpliltor ci insectae~te atrasl1 de miroslirile anumitor secretiialefoii), e~ ~te,illlecjiatcuprinsil i invlUuitllde tentaculeleJoac.te h.. ullleroase,aproXimativ)921a 0 foai.e,. carese incbid in urllla ei,in 10'secundei.qtransporillintf.o orllijum~t(ltet~centrul foil. A.cestea.ni1:;e.lllaidesfac. 4.ecifatunci cind victima asemll.n~torcupe~sinaiIoastrl1, in marecantitate de glandecare .e ... ~~j<m ..... o.} ... r.t.J. ) .. A.l.n . ... ~rt.e.... ..d ..'got. a .. ~.stcretat a ..t1.' e. un .... U.i. a ..c.id .iunui fe.rm. en .. fi.o.art. e influentea~ tentacu~ele vecine ~ipe.cele Jnconjurll toare, cu 0 micare '. asemll.nl1tmlre,crede Darwin, celeJ a mic;4riireflexe aanimalelor,
l. ....

'0 incretire a foilor; lllairnult,ele fiU retinnici SUl)stantele solide care nu '. sint organice, Fluidele. nonnitrogenate, cjar9ure, prov9ac;4 $ecretiaglancje19rld'!rnullb.undentl1~inl.lacidll, in tillJpce secretia estefoarte abun~ dent~ ~ifatalll}ar std~gereafoilor rapid~ cindeste vorbadeun corp azotat.
<,' .. :, ...... '" ",' "" ," , .. ,.,,',', ',' .. , ",,'

Gelf/isea {)rnata prinde tnicile 3:nimaJeintocmai precumpescarii iit~rebuitlteatA.plasadep~cuit. ' Utn'tularja neglecta atrageinsectele prinun,eIeprocese in patru faze:ju~indu;secuaceste plante,ele pittrundimprudentJntr~o valvll care, fiindelasticA, seincbide numaiin urma lor i Ie incarcereatiUntr-un utriculun.de mor (Darwin). ' Gitez am~nunWaceste fap'te upde mise pare
cl1 tntrevMpriwii

i.p

J.

Cindinsecta se opretepe opafte a dis~ului, tentacul~l~ illconjurll.toarese ,apleac;4 toate spre punctulde excita\ie, oriunde arfi eI;

zoriaicriminalit~tU,di acestea potficontestate,de a~ia care nu cunose dependenta Iorat>solutll,deconditiile. histologice, pinda,.uciderea ~jnl~collJie ~i,pin41a un anumitpunct,acealibertate.de. alegere(refuzufinsectelor prealnici, al sugstantelorneazotate)in care atitla, in IlJO~ eronat, i-auj~~ginat bazarespOnsabjlit~\ii .. ~,Quatitmaiclar4 reieseanalogiacin<ise.trr.cela himeazoo~ lOgica. Num,!i i!lce priv~te crimele. de ucide~eintre, animale; f'erri(op. cit.} a putl.lts~i(lentjficenumai. pl,l\ln (Ie 22detipuri,dill}re carenu putin~. sintasem4n~toare cu~le.descriseJncodurilen()astre, '

Astfel ar fi: uddereadin cauza hranei,relele-<rfl' . derea din ordinul tribului precum ~i delictele noastredi care se regll.sesela cai, taud, eerbi. ... , ...
;,',;_;; , . ' :<.?,_' ''>, . ''-,.''. -', ".,",_:"_'r:""/:;::_\,,'o;,,':':',;

.,,','

ne 'pll.zita.; niineni nu ar putea.:o salva atunci de la omoarte sigura., prin iilfometare, sufoCaresau (Uncauza veninului. inoculat prin intepll.turi .
" "',:':',.-:,-:-:;--;""',;'<:,,:,',',:_,-,-,-':<:,:':_'.,:,:":":,,,,,:':":,:::," ';;:.,"':"".:'::'",

Albine,le nuau decit 0 singurli reginll.~idaell.se'intimplhll.existe mai muIte, acestea sint ucise; tot astfeleste condamnatHa moarte ve~' chea reginll.carenu a avut timpsll.-~i creeze, un alt roi cindsenll.~tea rivala sa. Altfel,fosta suveranli.face toateineerell.rile pehtru a impiedica ' urcarea pe tron.a rivalei sale. Ea se nll.pust~te asupra eelulelordin fagu~' . re care adll.postesc puietul de matell., Ie stdlpunge ~i udde larvele reginelor; , ' , . 3. IT dderet\peniru posesia. femelelot ..Pentru toate aniinalele 'cu. repro\;hicere:sexualll.'este atit de comunll.luptainver~unatll. a masculi~ lor penfru cueerirea femelelor ~i satisfaeerea instinetuluide' pro~eatie
>

,Am itppresiaell. ~id se ,itlca'dreazA~iuclderiledin ratiuni de utilitate comuna.. Se stie ell.trintorii au sarcina uniell.de a fecunda matca, in timp eealbinele-muncitoare asigurll. mentinerea sOdetll.tii., Dar toamna, 'sau ,la sflqitul verii, odata. eu terminarea'zboruluinup{ial prectim ~i en aparitia .crizei de rezerve alimentare, albinelelucr~toare Ii omoara. pc trintori cu aeele lor sau tiarun~afarll..din stup, unde mor . de ftig sau foame. ' .. ,"' ... ' Tht astfel uciderile din lll.comie,ca la furnicile consumatoare de
-:,,----<:':,-.,}:.":_':' .. _',:-:,:"'-'--'---';_., -:, '.' ," ",
> - """,;'",,' ",',: -

:: -:;.'_:,;'

';"_";""",'d,,"','

,"

"" '-.-',

'

,""<",

",_-1,

,':,

'''-''d:''''''':-';:'

,':,

,:'\

pMuchi de frunze 'earepreferll. uneori sll.-~i procure,prin jafaeeste popu, , I la1i.i;exterminind, duplt cum vede Fotella futnieile exsectes;proprietarii legitimi. , " .' ." ' 5. Uciderile razboinice.' eu totii ~tim dt mnlte animale, chiar , -tIincadrul aeeleia~ispecii; duc:adeseori adeva.rate lupte, determinate in~ direct deluptapentru existenta., dar eu scopul imediat de a ~dde,din , pla.eerea de'~ ucide .

incH l;leestfapra dat na~tereipoiezd darwiriistea alegerii sexuale (Ferri, op. cit.). ',:' " .' In perioada ell.ldurilor crete,g~lozia ~i,uta impotrivarivalilor; Se dau lupte grele-~i chiareei mai 'titnizidevin curajo~i ~i ~ll.tll.io~i. Leii, ti1!rii,hr,guarii, 'leoparzii sint teribili in luptele penn-u' impereehere. " ite'~ bivo.liimu~ehiuloi,in perioada itripereeherilor due " " tupte atitde ClJineeneincit.multi mor din, aeeasH1 cauzA iar femelele
',,', , ..

,',-.-,

..

..

',',"",-,',',",-

"'-

"

"':'::, ,'-,'.:'.

--:'i,-.:'.':'i"_-;,:_-,':-~:'---:::-''-.:,:_:::,,':,'

-:.:"',""_,-".',.',',,',.

,",:","

":'.:~,,,,-:",

;'."

,"",',' ",'

,",d,""

::':-"',:

:""'"

:":":_""',,

',"':

devin atunci exeedentare fat~de masculiintr-o propoqie considerabillt Brehmaminte~te de luptele amoroase ale jderilor (I, 580), pisicilor(l, 329), cangurilor (II,' 52), ,veveritelor (II, 81 j, 'hirciogilor (II, 157), ell.milelor (II, 442), moscilor (11,442). Cerbii ~ielanii sint printre ~i mM inver~unati \upthtori(II, 452,462, 481; 496). , 4. Uciderea pentru aparare. Se ~tie ell.focuitorii unuistup nu . accepta.,albinele. stra.ine in casa'lor. Un apicultor a luat 0 albina. ~i a pus'---O in mijloell,l eelor care erau de paUila intrarea in stUp. Acestea au imobilizat intrusa involuntara., au ueis-o si .au aruncat-o,a"fara.. Se
_ """_,:_', "',,' :", ',:, "_,.""",,:"'" _:' :"">U"'d_<_ : ',:',,-' ':'_'"': ,",: ",,'

,"

"::_'

' ',.

'::.:~

",-_.:,

" " :':

'",'; , '.''.' ,'~'::'

.::,;

'.: "','',:'-,:_.

: ',",,-,

','.':: ',-, ::"

-,':"\'''-

','

.': '>,

-,':'

,',,:'.

':"-:

,',,: - "',':,:,::-

',,' ",: ", ":'-"

, " --

"

po ate intimpla ca oreginll., rtltll.cindu:.sepe drum, laintoareereadin zbo.rul nuptial, sll.nimereasell. i.ntf-~n stupstra.in; ,a ell.ruUntrarenu este' bh

, Este un fapt cunoseut cll.gorihl, aruncindu-se in luptll.lscoateun lung striga.t de ra.z~oii int~u nimic eomparabil eu eel al sa.lb~ticului, ~i ClI' searunell..as1;!,pt'a du~manului cu furia ~i dezordinea unui locuitor-al pa.-' durii. Oar sentimentul de e~~ud.ere ~ide opozitie nu se manifest~ lanici o aHa.,specie atitde ,viu ca la furniCi ~i termite. Oacl1se,pun intr:o cutie-n;tai,muite turnid impreunll. ell adversa- , rele lor, Ie,vom vedea aruncindu-se unele asupra eelorlalte. M. ,w. a pus' in. fatacuiburilor de diferiie mll.Ji.mi'furhici din cutiile acopcrite eu musolinll.; unele eonVnind furnki 'prietene,altele 'furnici du~mane, A,eestea din urmll. nu acordati deloc atentie primelor, in timp .ee se na.pusteau subitasupra uItimelor. Oupll.ee, eu mari eforturi, au reu~it s~ sira.pungll. plnza, furnieile inchise.ar fi fost udse toate daell. nuar fi . intervenIt naturalistuL Sir John LUbbock a fll.eutaeeea~i experienta. ~i a ~llzut cum. au fost,ucise toate furnicile inehise. (Ferri,op.citT
. :................................... :".:' .;-<,--::->,---, ............... :: ........................ _:': ............... _<--,:
.. _.-: .......................

~;

.'

Este canibalism pur ~i,sirnpli1? in ciuda provet'c ni!l~ intre ei. -~oarecii de chnp,- d.e~ahia pri1qi in capc;m~,:se sfie intre ei. Astfel se:intbnplt ~i :cu trite 'speeii,de ~oarecij l.~oomia'~i cani, baiismul ~tiuciisint cunos.cutej dol- greied inch~i intr-a,curie se s.fi~ie intre ei. Acum citiv~ ani, in gr~dina zoologim din Lol\4ra,doi~erpi boa trlHau in aceea~i colivie. intr-o zl, painicul de-abia a avut limp pentru , a-I salva pecel mal mic, deja inghitit pe jumlitate de tovar~~ul s.liu.Adeseari, ~oarecU ~i cobaii se devoreazli intre ei, chiar dacA sint hr~niti din
. '. ,..,:: .. :., ' ~:"'''.'' ... :'." '.', .. :.., ..... ,' :'.', .. ' .:'.: " ::.' . .' '.. 'c' ".- .. :: . .' ' :.' .' .. " :',

.':>-' ,.:":".:"'<::'

.-,::.,::.''-''. ',J

'.:

.': ,

,:-.

'.,,'

" Femela crocodilului if m~niilcl u~eori puii care nu ~tiu inm sa inoate. Dar tr~buie saobservlim .~ la lnu,lteanimale; 'ca ~i la uncle popoare barba~e, 0 conformatie defectuoasA-a capului provoacl r~inea i dispretul. Am va.zut 0 gainA,din ai m~ei pui unii aplirbserli pe lume slabi i infirmi, plIr~indu-i intr-o zi cuibul eu puii slii eei inai-robuti, flir~ sli se pr;oeupe de soarta bietilor pui c;are r~ineau;' " ~a cum unele pasllri ~i sparg oullie i'~i dLstrug cUiburile cind ti dau seama m acestea au fost'atinse, tot astfel existll rozlltoare, femela obolanului de exemplu, care ii ~eyoreaZll puiicind euibullor a fo!!t,de~i ranjal. Femela, oarecelui i~i mlininm tinllra sa familie intr -0 noapte, ctnd cUIDuls~u a fost atins. Printte inaimute, femelele uistitelor (HapaIe) mllninm ,unoori capul unuia din puii lorj tot'astfel, ele i~i ucid puii lovinou-i de un arbore cind au obosit s1l4mai poarte in spinare. Femela uistitelorjaco, studiatlde Cuvier la Paris, a mtncat ~pul primuluidin fiiLsai, aratind, 'tot~i,griji i afec\iune pentru eeilalti. Guramii, p~tii chine~, ~imAnincipuiijplO~nitele arborilor ineeardl sll-imlintncepuii dar sint tl11Piedicati de femele. Printr~ pisiei, iepuri de, cimp, iepuri, de casi existll unii care ii rnllnincll puii lor. Chiar i printre mtele, al dror instinct pare mai conform Cll afeetiunile domestice, existli uncle care ii mllntncll puii~'Canibalismul parieid se tnti1n~te la vulpi,"ai clrOr put se ' mlininm iptte ei ~i unead ii m,llnincllchiar mama" (Brehm, La, vita degli animali, Thrinof 1872-1875).

"

..

':'.'

.':.',.,:::".,",

..

.',.

bel~ug (Lacassagne). , in laboratorul profesorului Bizzozero~ un dine care era hr~njt \ din abundentli a sfi~iat ~i ~i-a devorat tovar~~u1. ' A,'"';;:,,"::::;:"::,',,,:: :<;',::', ,:"~'" '.. '~ .' .," ',' .. :., ':',,'',',,<,,":,""'::'"

","lD:labOrl!torul-zoologic aI"Universitlitii din Thrii10 se g~seau, iJltNirt acvariu,broa~te ~semlin~toare. broaso! mai mare a atacat-o

"

de la sp~te' pe cea mal micl ~i a inceput sli 0 irighit~, in a~a fel ineit nu mal rlim~sesedec1t capuf atesteia in gura relei mai mari. in acel mo ment a fost descoperit incidentul~i salvat~ broascamai midi ee era gata sll.. fie _i1,1ghiVtll. ,(Lessaro, Anfibianuri del" Piemonte,. Memorie' dell'Accademia dei Lincei, 1880), , icampaprocessionea si'Thyatira trlHesein comunj dar indiiniei iideV~rll. p; eei maislabi ~i pe eei ingreu~a\i' _,tie supraabuJldentll..Al:ela~i lucruse intimpl~ eu manti' dille, eu seorpionidele,cll furhicilede roieredin 'Mexic.FtitniCiIe, in timp ee au grij~' de' cadavrele' tOVaiA~elor lor:moarie 'fn' luptll., distrug cadavrele du~mancelor lor~ile sug singele: marm~t~ din gradina zoologicl din' Viena, ga&ind,0 alta in eulc~ul saU ? ,ucide ~i 0 devorea~. Pir~ii se devoream unul pe altul cinp Ie este fOl:\.me .. , in sfir~it, noi'intilnim laanimale canibalisffi\il combinat eu in7 fanticidul ~i pariciduL 'Fanteziileprivind vOcea innascut!: a singelui, privind afectiurtea materna ~i filial~, sint dezminVte la animale, a~a turn eo~!at~ Houze3U ~iFetti (op. dt.) prin simpla observati~a faptelor.

"','

""::":"",:~,~,;':;",'.''--''':',J,\:',"'",,:,,::,~,,,:

" ..

: .",

, .. '

1. Cu toate acestea, <lam am prezenta drept'crimeautentiee

a~

ceste ucideri comise de animale- ca~ifurtul norinaLiprin~soeiere ~a maimute, furtul domestic la pisim, 1acotofad, rllpirea puilor.1a :furnicile ro~ii, in~oCllireapuiului la cue, care i~i depune ou~le tn cuibul vr~biei i,'

>_-

__

;":,;"'.".-.--':-.''''.:;.,-:.-

.,'.',_.,

-,-:,6:.,,::,':,:,:,.:.-:-.,,'-:,:.

"".

pentru.a 0 in~ela mai bine pe aeeasta, rape~te ctteva..;di~QUale carese gllseau in aeest cuib ~ar pllrea'putin'serios deoarece intelegern ~or'cl aeeste actiuni care nj se paracte crimi~ale sint, diro.potrivt'i:ezultatele neeesare ale eredWitii, ale structurii organiee s.au sint impuse'de concu-, renta vitalli (moartea,bondarilor), de alegerea seMlll, tlenecesitat~ so,cialll de a impiedica netntelegerile (moartea '~efilor) ~id~neyoia de alimentare la animalele foarte lacome.precum lupii, ~arecil sa'ilde tl1zboaide pe care eleledeclan~eazil ~ioblita animalele sa ~ecomporte ~a cu~ ,noi in~ine 0 faeem in timpee ,nb luptllm ell du~manii 'sau cind ne permitem sll ~incam,gliini ~i carne devitll, filra sll ne'pese ca lumea ar putea eel putin sllne condamne din aceasta cauzil.Thtusi, aeeste acte tind, spre distrugerea speciei .~itrebuie sli Ie c6nsiderllm ca intrind in obieeiurile acesteia~,adt t'irnp <:itele sint comise la oscarl1'vas,tll. eu toate ace~rea, e!e servese la a .ne demonstravanitatea ideii absolute de justitie ~ine ajutll sllintelegem pentruce tendintelecrimimile renasc atit.
........... :.,-':\,_,'.} _':cO' _' __ "_

'.' '. Pentru a neapropia ~imai mult de delincventul uman,dupll un criteiiu care nu mai este eel al bunilor nostri stramosi din eVuI mediu~ trebuie sa examinllm mai ales animaIele domestiee si aeele animale s<'11.batiee...care tr<'1iescin grupuri, fotmind (cum spune Espinas) societllti animale' care ofer<'1 primele elemente ale 'societ<'1tilor. umane ~i Ie aratA . in germene toate mon~truozitl1'ile .
'_: "-,,,-,,":,:,:,,""'_':":'::-:': ,:,,:,:";':-"":_-'_"'0'0:, _,,",'" ',,::.'_:_ ,'_' .,'" '-"',""'::',.---,:.,-'.:,'n,,_,',',"',",',',',,,":,',-,'.',:"',.--",:'::-'._',:",,,.-.,'.,',-->.-''_,','-".,","':'.;""",','.,',.:'::'-""-,.,,,' ,', ".,'.--"", ".' .'-:."'.-",':,. ---,'--

de nOl ~itransformatll prin ereditate in'ins- . 'tinct, nevoile ~iraporturilede convietuire au creat habitudini speciale de la care indivizii nu se abat dedt in cazul unor circumstante speciale,

; ,,' :.: .. "'~:~: .......... -:' <_'-<' .' m,:_:.'

.'.

I' I;dua:qiaimpusll

:i:'

' . '-,

'.' _ . ..

'm

',r",.,,"-_'.

'. '

_........

, .. '-."

...'.................. '.' .. , . '

.,

< ."

" .:

<_':"

"

,,'

,-,_,'

", ,",'.,

',,':

""'~'.<,",,

"",'_-_','

.:;:';

",:'.',

",':.. :"-:;'::_

,.,,:':-,',:,""._<:',

-_',,',

-','

-.:;-.,'0;_,

'm':--.,

,'::-':i':<'

,: '---'" -,.'",:,,:

de Jrecventin mediuliIi.Su~ial eelor mai civilizate popoare, ineiuda obs~ tacoIelor tot mai cresdnde care Ii se opun ~i pentru Ce ele repasc sub forme care ctevtn eel~ mai triste printre speciilea~imale ~i sa ne expli~~l de ce in epocile vec~i, care erau, probabil, mai logiee decit eele mo-. e se' cpndam!1~u sub toate formele anima,lele nocive sau,profanatoaate de om ca fiind sacre ..
-;. .'---. -,,' '''''",~'''''-''-'->:';_-<:''<:>_:,:':_:'::'::,i---:',:.'-::,*::/" - -- - -- -., ,',' , - - -;

a~a cum se intimplA cll' delincventUno~tri .. " ... 2. Delincvenfii nascufi. co anomalii cerebra Ie. Dintre acestea, eea.mai importantll pentru noi es~eaeea tendiritll crfminal;! carese ()~_ servll laspeciile mai domestiee~i mai doci~e, eel mult ca urman~ a unor alteratii eongenitale cerebrale. Astfel, printre caii de trupll se.opservll 0 rezis~entll la discipIinl1~i omemarie foartevie arelelor tratamente indurate; neuitind luni de zile cine i:a lovit. DnU (scriu Rodet, Notions elementaifei deveterinaiTe ~i Lessona tatlll) sint trMatori ~i nu lasll sll Ie scape nicio oqlzie de a faee illu-_omului ~i chiai' semenilor lor,. de~i nu sint provoca\i. Al\iLdevin rlli dupll ee suportll "rdele tratamente ,exeesive" sau "din aversiuni particulare". ~ . Trebuie sa obseJirllm ca in rindul veterinarilor riu a .existat nici eea mai mica indoialll ca aeeste instincte agresive nu sint dependenie'de o organiiare defectuoasll a creierului, asa cum muiti 0 recunosc in fonna crailiului, in fruntea ingustll ~i te~itllca buza de iepure,particularitate pentru care veterinarii militari franeezi i-au denumitcaicil nasul coroiat (ehevaux d nez busque, in franeez<'1tntext) pentru forma 8wtlI care_pre,lunge~te [runtea .spre na~.. Aeeste instincte agresive sint consjderatede naturll ereditarli,.incit a~abii ,in .seama de ele ~i nuaceeptl1. in hergheliile lor deseendentiicailor Care sint afectatLdeele .'.
......... : '.' ..i: . . .. -_: 'i,i::. .. _:"' .. '-_'_ , -:-,i..:. ..
:,:,:"-;,:.,,,,'-""":,"","'::'-""'-'--'
...........

,,;.:'.,-,'

....

:._

...

,'

....

':".'::''',:

'."'

..

'-':':',::,.,',:':,.-'

. Ceva -asemllnll.tor,pare sll se int-imple ~i la elefariti. Exista unii care se ind~pllrteazil deturma lor ~tduc b viatll solitarll~ Este adev~ratt

,41 "

"

"

'_::',

__

,',:.,

_~__

'

:,

:'"

::.'

" ,'_

pentru a 0 in~ela mai bine pe aceasta, rllpe~te citeva",dil)';ou~le care'se g~seau in acest cuib ~ ar p~rea pl*n -s~riosdeoareceJntele8em~or di aceste actiu~l care ni se paraete cri~lnale sint, d~potrivllj reZultatele necesare ale eredit~tii, ale struct.urii organice sau sint impuse' de concu~, renta vital~ (moartea,bondarilor), dealegerea sexW,tI~,denecesitatea So,cial~ de a impiedica ne1ntelegerile (moartea '~efilor~~i deneyoia de aUmerttare la animaleJe foarte lacomeprecum lupii, ~oarecifsau de r~zboaieie pe care ele Ie. declan~eatii ~iobIig~ ariimalele s~ -se comporte ~a cu~ .noi in~ine 0 facem in timpce :n~ lupt~m cu du~manii 'Sau cind ne petmitem s~ mindim,g~ini ~i carne de vit~, mr~s~ ne 'pese di lumea ar putea ce~ putin s~'ne condamne din aceast~ cautii.1btu~i, aceste acte ..rindspre distrugerea speciei ~i trebuie s~ Ie consider~m ca intrindin . obiceiurile acesteia, -at-it dmp cit ele sint comise la oscar~ vas't~. Cu toate ace~tea, ele setvesc la a .ne demonstravanitatea ideii absolute de . ............ '.' .' ~ineajut~ _,,': ,,,'" .'.'. " tntelege.m , .. -,.' ', .,' pentruce :,' '. _':, i, ' '.. ' ""', ,"'-renasc _ . ,.," atit ~ justitie s~ tendintelecriminale de .frecvent in mediulirtsu~i ', al celor mai civilizate popoare,'-.'. tiuda obs'., in ,.:'.,'
.................
". :'
'

. Petitru a.ne'apropia ~imai ~ult de deIincventul uma~,dup~ un criteI'iu care nu. mai este cel al bunilor np~tri str~mo~i din evul' mediu~ trebuie s~ examin~m maiales animalele domestice si acele animale s~l~ batice-care tr~iesc in grupuri, fotmind (cum spune Espinas) soci~t~ti animalecare ofer~ primele elementealesociet~\ilor umane ~i learat~ in germeij,e toate inon~truozit~tile.
~i'-- ,', ":"': "C":,'",':

-_;.'_-~,,>

.,':,_.:-: "c."'':',

.':'::-::

;,:,,:.;:--,

':_::"':'

.:'--

.".,.'

," . "

'

_,;

",_'-",

.'. :._': ..' .' ..

'

: ::.' '> :

":. -i

.' ',' ,.. : : '.

'.

, ..

",
'

-:

_'.;:',

".'

-:

, '-':.',

'

..

..

."

'

"

-'

,-',""

:,

,"',

-:

..

'

tacoleIor tot mai crescinde, care Ii se opun ~i pentru ce ele renasc sub . f<?rmecare devlxl cel~ mai tristeprintre speciile animale ~isll ne expti-ca~ de ce inepocilevechi, care erau; p~obabil, nuli logice decit cele,lno . mall sub to ate formele animalele nQcivesa'u profanatoaerate de om ca fiind sacre '.
'~,::"'-:--',:'::':, ,<:5,>/,:\; ;:,'::"::_:;"'t,::::',~:;,,':x,,/;?;i:':';'::::,:,>;-<{.i',':'_,,, '--, .:.:,~.:.. , .. '.," ."" -; .

....

:<''','

'

..

',.: .. ",

L.: ', .. ':." .,'._.:_ ..... ' . .',.- .. ,

:.,::. -.:

,:.. :. '__ '-._' .. :''':-~>.'

Legeamozaicl (Exod/,/~XXI)eOlid;l~na lallipid;lre boiil~re .llcauzat moart~ untii om; ~i dacii fapt~lsa repetl!t, tiJ.su~i proprietarul bou.lui,ern lapidat. InEvul Mediuse con,:, damnau animalele homiCide sau dauoatoarr agriculturii (Lac1isSagne,op. cit.). Tot~i, tn e, poca lui Francise I Ii se dadea un aVQCllt. In 135~, 13Falaise, 0 scroafa care dcilorase un eopil a fosteondamnata sa Il)oara de mtoa ciilaului. Episcopul din Autun a e:lCcomunicat~..' bolanii Care rosesera obieeJele saere. Benoit Saint-Prix tnregistreazii 80 de condamnari de acest gen, tJ;leeptndeu ,~iigarul ~isfi~ind eu greierul: Municipalitatea din Torino a cumpiirat deJa Vatican (prin intermediul am!Jasadorului) un blestem tmpotriva omizilor, pc care . .. epise9pul, ell mare pompa, asistat de primar i de asesori, I-a lansat din tnaltimea unei estr'ad~ rjdi!:ate t~ piata Castello. Frecvente erau i procesele eu aeuiatii i aparaq oportune. La Vetcelli S-3 discutat dacii unele omizi trebuiau sa fie tondamnate de tribuoahil civil sau de tribunalele ecleziastice Pentru' cii atacaser~ vita. de, vie a' parohiei. (Vezi LesSoita, J nemici del vtno, Torino, Loescher ed. 1880). Vezi i D' Addosio, Le besti~ delinquenti).

prin ereditatein' ins:,-,<,>':' nevoile .... :.-:_--_ ... ' tinct, ~i raporturilede co-nvietuire au creat <-:::,-;'::>: habitudin,i speciale de la care indivizii nu se abat decitin cazul unor circumstante speciale, a~a cum se intimpHl cu deIincventiino~tri, .. 2. Delincveiltii nascuticu 8n()malii cerebra Ie. Dintre aces tea, cea. mai importalli~ pentru noi es1e acea tendint~ criminal~ carese, o"QseIV~laspeciile mai domestice~i mai docilf; celmult ca urmaH~a un or altetatii congenit~le cerebrale. Astfel, printre caii de trup~ se opselV~ 0 rezistenta la disciplin~ ~i0 memorie foarte vie a, relelor tratamente i~durate; neuitind luni de zile cine i-a lovit. Unii (scriu Ro<let, Notidns eIementairei de veterinaire ~i Lessona tat~l) sint trM~tori ~i nu las~ s~ l~ scape' nici 0 oq.zie de a face i~u_omului ~i chiat semenilo~ lor, de~i nu sint provocaV. Altiidevin r~i dup~ ce suport~ "relele tnitamente ,excesive" sau "din aversiuni particulare". ,_ Trebuie s~ obselV~m cli in rinciul veterinarilor riu a existat nici cea mai midi indohil~ di aceste instincte agresive nu sint defiendente -de o otganiiare defeetuoas~ a ereierului, a~acum mulJi r~eunose in forma eraniului, in fruntea ingust~ ~i te~it~ ca buza de iepure, partieularitate pentru care veterinarii militari francezi HlU dCnumit cat cit nasul coroia! (ehevaux d nez busque, in francetii.in text) pentru forma avuti\ care pre.lunge~te frunteaspre n'as. Aeeste instineteagresive.sint considerate de naturil ereditar~,incita~abii tin seama de ele ~iriu.aceeptil in hergheliile lordescendentiicailoftare sint afeetati de ele. ' ,.. . Cevaasem~nMorpare 811 :se int:imple ~i la elefanti. Exist~ unii care se indep~rteatii de turma lor ~i.due 0 viat~ solitar~. Este adev~rat;
._<-".:'::::,:-"--:,"_":'''':','--''<;>
: :.,. """_'_.":".' ':.''.. '_:,:-':' '.''-'' __ '.. : .. :,'-_'' '-,'\-' :.' :.'-,.': ....... , : :, "_ ,_, ''_:' .. f..'-'--'_" ..:_i ..:.' ,'._ ..: .,.~'-:,',:'.,__ '_:-'J .." ' :. :.',., .

,I' Educatia: impus~ de noi ~itr~nsformat~

"

"

ei pasc aproape de turm~, frecventea:zAacelea~i locuri lea~i 8urse de apli ~i pot s~-i unneze pe ceilalti. Dare deauna 0 an~mit~, distantli fat~deturmli ~inu sint rii~ acceptaV in familie. Daeli ei incearcls~p~trund~ inea,loVjtutileplou~, asupra lor din toatepllrtile; chiar si'feinela care este din fit'emaibUridli
'. -'~' ,',:-: ,~" -' -~:-, --;:./,.,",.'<

"-<-'-">\-::~<:

ii love~te cu trompa. Indienii numeScpe ace~ti,~lefan,iGuiu1a1i sau,daeli ei stnt rlii, Rogues. In timp'ce turma i~i urmea~ pa~nieli ~it~cu~ dtumulei, evit~ intotdeauna omlll ~i nu il ataeli dedt in cazurilede necesi~ate extrem~, in 'timp ce ea respectlichiar~iproprietatea, elefantii Rogues flU cundSCasemenea interdictii (reg~li). Viata lor solitar~, impo':~ ", '''_:'; _',,' -' ' ,',_. " _,; ',:" -, ' _ -'- -: ,A , . ", _, : : triva naturii,' ii inr~ie~te ~i 'ii facefurio~i. In India se orgardzea:zA " , ," r ,iII1pot'riva10rvinAtori speCiale ~i nimeni nu are mUli de ei (Lacassagne; op. cit.). , ' , 3. Ucitlerile din antipatie. Oricit ar plirea de dificH sli izolAm ' . :: . : '
"

,':'

,~,

.-

'-",',:

.-

''-

'

"

-'

":

-,

'

'

..

diferitele ~otive psihologicecare imping la crimli - deoarece eriJna este rarebri provocat~ de 0' singurll pasiime distinct~- trebuie sArecunoa~tem, totu~i, eli, chiar la animale, antipatia care existli, ~u Dumai intre speciile di,ferite dar ~iintre in<liviziiaceleia*ispec~i, conduce ades,eori la ~iuneorlla , . violentli : ~ ~ : J;l1oarteprinucidere . "."",.' '. U:*l<}femeleau'o antipatievisceral~ pentru ind,iviziidin specia
" -, -

":'

- -

'-:"

;"'-:' ;,; -, -,

'-

,.-,

""

-'"

"

,',:Jo( ~i de~cela~i S~J{'('.a"de ~xernplu;l:i maimutele antropomorfe ~i,mai, al~,l~tlranguta"n; ,ale:~rorfeinele Ie tratea:zApe semeqele loreti o ani"mozitate'instinctiv!: lebat~i ~)u~g'chi~r sAIe ucid~, (Houzeau, 2). , .. Jack, punul ~i pa~nicul gheparddin Brehm, ,a devenit ~llrios din purli antipatie' eind s-a adus in cu~eli urileopard; A trebuit s~ fie separati pentni a:nu se ucide intre, ei(II, 141). Printre patdo~i, unii trliiese in pace cu semenii lor, in timp ce altH se bat hltre ei pinA ta moarte .. in dH~'toriile sale in Pe!sia,:L,essona a fost avertizat intr-Q Zi sli . nu se apropiecu callil s~u de cel al tovarli~ului ~l1udeoarece oaUerau d'.l~manj. El a vr\lt s~ se convi11gidea(;CStlucI:u~i,inir-adev~r, calul s~u,

"

Acest lucru se aSeam~n~ cu ceea ce \'~hii jllri~ti nUl!leau rl1utatea pervers~, nefiind intrutotul exact~ afirma\ia lui Zannetti in aCeast~ prMn\~, confOrm ai'reia "animalele care fac parte din ~ceea~i specie nu se luptl1intre ele dedt pentru,cauze instantanee, precum disputarea hra~ ' ~ei s~u posesia femelelor, dar fill din cauza unei uri implacabile ~i inn~scute".
.1,

,:.'>":,'"

,:"",',

',,'

Foarte adesea, anima1e1esint tuprinse d~ 0 furie belicoas~ care 'nll se justifidi prin nimic, nici nu se explidl., nici nu se motiveazl1 ~i aceasta f~rl1Rid un impu1s ext~rior, f~r~ cea mai midi. pro~ocare. l\nimalele noastre domestice, ciinele mai ales,ne ofer~ in acest sens exemple frecvente. Gafl ne relateazl1 di'lm dine din rasabarbet, foarte iubit de st~plnul s~u, care Ii dMea 0 hran~ destul de abundent~, diuta pretutindenipe strad~ ocazia de a se bate. De fiecate datll se rintorcea acas~ cunoi rllni. Sti1pinull-a inc~is sl1ptl1minid~-a dndul; deP,indatllceera 'pus in libertate;el'se afunca'asupra primului dine pe eareil ifitilnea ~i se 1upta pin~ dnd iI).vingea'san pinll dnd era eliminat din luptl1. Hamsterii se mu~cli~i se ucid intte ei din purll rl1utate. La rerbi, exi~tll masculi care maltrateazl1 femelcle 'f~rl1nici un motiv (Ferri, 0p. cit.). , 7. Deli.ctele ~in-"pasiune. in ,alte cazuri, tcndin\a spre delict
I

Mai fretvent este delictul de pasiune furi(jas~ la fumiciledin specia Formica rufibarbis,.Adeseori, dupl1 0 luptl1, se intimplll ca rl1zboinicele sl1fie cuprinse de 0 furie veritabiHl care Ie impinge sll mu~te orbe~te tot ceea, Ce intilnesc in jur: larve, tovar~~e, chiar ~ipe sclavele lor care caut~ sl11ecalmeze ~rinzindu-1e de picioare ~i.imobilidndu-le pinl1 ce Ie trece furia, (Forel, Les fourmisJ 1\874). in anotimpul foarte cald, . sclavele fumicilor amazoane,aparlinind speciei Formica fosca, ()b~site ~ienervate de stl1pinele lor care Ie cereau cantinuu de mincare, Ie apu,cau p~ acestea <Ieun picior ~i ellutau sl1le' tragll afar~ din cuib, uneori chiar mu~dndu-le. Dar st~pinele, iritate, Ie prindeau pe rebele de cap .~i stringeau tot mai putemic in mandibulele lor pini11e'uci~eau (Ibidem.). latll un delict u~or pentru furp.ici, cum ar'fi fbst odinioar~ pentru 0 matroan~ roman~ l:lciderea unui sclav. Thtusi,acest act prejudiciazll specia "
I,',"~, . ','.,'< ..-.'-".', __ .""' ... '" - , .. ",,_ - ",' _,' " ,.--'.,._._ :':'_ ',','-" .. ',' '" "',,__ , ,,' ..'-".'," ',.'. __
'-' ',' -,"',.-. ',<,',-'",":,' ',,', --" --,'" .,',--,""" . "'. -,' -,', ',',','" -,' -,',.,",-,', . .'-'-.-'" .. ,'."

.........

'

...

"

......

insi1~i,lipsind-o de un ajutor putemic. Fiind astfel. contrar obiceiurilqr lor, el ar trebui s~ constituie 0, criml1in jurispruden\a fumicilor. Unele fumici sint cuprinse de @ depresieneMnuitll, altele, in prada unui acces de furie turbatll, s~ arunell asupra tuturOt celor pe care Ie intilnesc in drumullor, indiferentdacli sint prietenesau du~mance (Buchner, 0p. ., cit.): Forcl a vllzut ucise fumici sCtavecare ellut~u sll Ie calmeze pe stllpinele furioase (9p. cit.). 'Ibat~ lumea ~tie ell elefantul i~i proportioneaz<l rllzb1;!n~reasa in raport cu injuria: elimproa~d1 cu apasau noroi sauzdrobe~te eu picioarele.pe eel vizat, dupl1gravitatea ofensei. Recent, un elefant a omorit cu 0 loviturll,de trompll pe conduelltorul turmei care Ii dMuse tutun. Un urs pe care I-am rllnit u~Qrla Q laM a vrut sll mll apuce ~i, nereu.~ind, ~i-amu~cat laba~i bara cu~tii in care era inchis. , 8. Inter~sul. Un dine, obligat sl1-~iimpartl1 hrana cu uJI porc, a ajlins'sl1-1urasell pe acesta, ~i-a rupt lan\ul, s-a aruncat asupra lui ~i i-a sfi~iat pintecul. '," '.
... ' .. ' . , ... '. I,""

este dctermirtatll, ca ~i 1a o~, intr-un mod implacabil,de pasiuhile excitate prin dragoste, l~comie ~i lull: Dromaderele, strie Rousse, care, to tu~i, sint a,tit dCrllbdlltoare sfir~esc, dnd sintagasate, prin a deveni fudoase. Dar de indat~ ce elecred dis-au rllibunat, redevinpa~nice. Astfel, ar~bit au obiceiulln asemenea cazuri s~-si sj::Oatl1vesmintelesi s111ea"

.'

,.,,",'

runee: in fa\a' animahllui pentni ca acesta, dilc1ndu-le in picioare, s~-~i ,,-'. ,:'>' descan;efuriadupll-care elisi reia linistit lucr~l.(Buchner, cap.III) . Tot astfd, fumicilenu i~i devoreazl1 afidele lor, chiar ~i~at,.mci
._<:""_,,,,_,:"

'<'i:".

..

- -.'_ .....

,.i.

... ... , .... , ... -

..

,->-'

dnd fiU au altl1hranll. DarLautet povestest~ caiul umli fUl'nicicare, e-. nervatl1 de rezislen\il uneia din afidele sale, a ucis-o ~i a devoiat-o., '
; .......... - ,.>_,,0,", _ "".,' " '''', ,'~",'

,9. Teama. $e observllsi erilotii cauzate numai de teamll. Brehm relateazl1 d1 1a Prater, in Yiena, dintr-un ~are numl1r de cerbi exista
. ,,'0':.'._ ,"',.' ........ _,' __ " .. ' ..................................... ,,' .
< .............. ','

.<_'.,

.->'-.--:>:--

. \~

19

unul care,' fiind foar.te blind, seplimba printre oameni, in .diutare de dulciuri ~i mingiieri. Daf intr-o zi, impiedicindu-se de un scaun; s~a speriat atH de. tareincii a fugitprecipitat, cu scaunul intr~ coaine, riinindsi omorind multi dintre semenii siii. '\ '
.. , . ',_ ",",'"',,,:,_.-.',"'_' '.,',.: .., .'0',' .' ," _ .

,,'

'.

'

"

rea ~i m~~di pe toatii, lumea, inclusiv p~ fernele. La unele. specitde pflianjeni, femela, careeste mai maie, lntinde cur~ maSculului, pe care f1 ucidedupJi lmperechere . lfuzard-fiulrelateazii despre 0 iapJi a direi furie uterinJi n\lse nianifesta declt din cind in cind, dupJi multezile. AnimahiI, destul de H- . ni~tit in~re~ccese,' devenea iritabilln perioada -erotismului care dura 0 zi sau douJi" uneori chiar trei. HiIdenbrandt'poveste~te despre'unciinedizut pradll unui puseu' erotic Violentpe due, neputind st{~i-I satisfa~, a devenit feroce ~i apOi hidrofob .. Rice a vJizut o;tur~ii de bivoli'!'qite dup11ce aumirosit sing~l~ unui tigru rJinit, au' urmJifit dira de singe cu fUffe turbatJi, au strJibltt4t ~i l:lU devastat pJidurea, au frJimlntatpJimintul ~i,In sfi;~it, ajun~i la patqxismul furiei au lnceput sl1.se. iupt~ intre ei, in ciuda. eforturilor depuse de vJicrifpentru a-I lini~ti {Brehm,. II, 55).. ' 12. Adulterele. Si :,,',_ la animale, ca si la om, se lntilneseadultere, '::, ..<'.:',::' "<,:",':~'
,','::,'_,n:,"""i": ,," '""""" ',,',' """'_ :', ',',:" ' " : "',,, ,

. " 10. Durerile fizice. 0 altii cauzii ~recventfl a delictelor sint durerile fizice. P,entru a ne convingedeacest lucru este sufici~nt sii asistiim la un spectacol dat in public cu ajutorul unui microscop gigantic. Crustaceele (Oniscus.assellus), ciclopii; daf~ile, aUt depa~niee mai inainte, pe miisurii ce mediul, se indilzea ~i devenca letal au devenit feroce ~i au inceput s11s,e mu~tc unele ,pealt,ele. ,~). Uc,iderile din dragoste. D~r, pro~abil, la anima Ie, ca ~i la'oameni, crimele dinp~~iune rele mai frecve~te sint cele ,care au drept ,cauzl1dragos~ea. Astfel, elefanttil, dt<obicei atit de prudent, devine, furios lacea mai midi cxcitare dnd este in rut. La galinaceele poligame nevoia de reproduccre suprimii toate eele,lalte nevoi ~i sim\urilc: ei parsurzi ~i orbi, atadi omul (Brehm, 329). in astfel ,desi~ul,\Vi, canarul mascuI i~i distruge adesea cuibuJ ~iJimpr11~tie ou111e (Houzeau, 11,394), i~i ucide soata ~i, pentru a se.calma, ii,.trebuie' douiisoate. Coco~,ul cedron (de munte) devine furios ~i se ar,undi chiat asupra omtilui ,cind este in perioada imperecherii (Brehm, 320). "
........
-

urmate uneoride moaitea so"tu1ui. , '. Charles Vogt povesteste di de citiva' ani un cuplu de berze lsi \
"""," ",:".,',.,.-.:,:.<',,','.'-;:-:;":',,"","', :,"',.,',:,.":'.: ";:"""'. .. ,,." """"",

,',

--,

":'.',"

,'

.......

.."

..

Cornevin povcste~le di 0 iap~, de obicci docili1,a devenit ner,voas11 in pcrioada 'rutului ~i 0 dat11 ,era dt pe-acis11-irup11 0 minl1. , o pisidi 'de Angora, fQarte bun11de priisil11,ii,iubea cu patimii puii, ca majoritatea,animalelor domestiee. Dar dnd cr(.linsiircinatii, at,insii de nimfomanie, liura, ii Mtea ~i Ii mu~cadtld acc~tia se jucau'in I, . ,,"'-'' . '_',' .. ':"::,' preajma ei. ,'. " , Burdach ~i Marceomparl1 frecven\a infanticidelor fiir11 motiv la liiuze eu tcndiil\ele uciga~e care se observii la vacile ~iiepele nimfomane, .nu numai in perioada rutului dar ~i mult timp dupii ace~a. .. , in gri1dina'zQologidi din Hamburg, un'cangur ~i-a ucis femela , ,~i puiul intr-un acces de furie eroti~. amil~ aflat11in rut devinefoarte ' '

ciJidise cuibullntt-un sat d~lingJi SaJletta. intr-o zi s-a .observat di atunci dnd Mrbatulei'a plecat la vinJitoare, un altul, mai tiniir, venea s~ cu~teze femela. Mai lntii a fost respins,iiPoi tolerat, apoi. acceptat. in cele din urlIlii, tei doi adulterini~i-au luat zborullntr-o dimineatii spre balta wide Mrbatul Xlna~broa~te~i I-au ucis cu IOvituri de cioc (Figuier, Les oisiaux, 1877). Chiar pOfUmbelul, nevinovat~l porumbel; este uI\eoriadulterin, inyidios ~i rJiu f&\Jide semenii lui, dirora Ie ascunde sub aripi hrana de care el n'\lare nevoie. (lIld unui MrMtus se ia femela, el zboarJi la .po, , ' "-',', ',' ",<_,-:',:,'::'," ,.,":"" ,"~:,,:'::

"",,_,",",:::

"",

:_':.

,'._,F:"

'"",,

,',r-

. rumbarele vecine ~i oblig!!emelele alter porurilbei s~ ilurmeze. "in porumbarul meu (imi scrie A Mucdoli) ~i In ale ale prie" . . teailor, popu,1ate cu porumbei dililtori belgieni? am observat Cazuti ase-

"
mAnAt6ared.e4eg~nerare $exualtf,tn limp ce seieqi3 nu se limiteatA dectt la un nuIilllrrestrins d0"alesl.

Caraeterel~ anormal~ pe car~le-am observat au fost: gelozia morbid~ crud~, desfriul netnfrinat~f'Seductia;. contradeprinderii extinse la.unnumAr II1arede f~II1ele:.J>0ligamia,poliandria,tribadisniul; peder~tia printr~ ,masculiiprezenti, in .ciuda abundentei femelelor;'violul vioI~nt, coitul atiOrmal. ' , din .~. "'. Poliandria am. observat-o In porumbaruliun~icoluVlbofil Romagna. Doi porumbei trAiau.cu aeeea~i femeIA:dupA ~ a~sta ~i depunea ou~Ie f~cute cu' unul dintre ei, ii lAsa acestuiagrija cloeitulu~ lor pentru ~-~ipetrece nop\ilecu~IAIalt ~i a~a mai departe. AceastAsocietate conjugalA 'in trei pArea s~decurg~Jini~tit: ~ctele seXU~le yiolente stnt exercitate de masculiiadul\iasupra femelelor pui~sauchiar asupr~ MrMtu~i10r~i.Cea mai .mare parte<iin cd' exilati sau din ceipierduti inzborurile .cu tp~aje sint eei mai J>1JJin inteligen\i~ieei mai siabidin. porumbar"., .. ' .'13. Aglomeraliile. ~i aici observA,p1~altAal1alqgie eu cauzele delictelor Ia qameni:aceea a marlIor agiomeratH; actele sodomice care nu' au' nici()dat~ loc in grajdurile rilicisint' frecvente in marlleharas (Scarcey)...
", '" ,,', '>"" , ':_" ,;,','":t",,:,,,\,,_, ,""","_' '-"

Lessonaa vl1zut lIlEgipt, in\arcurile und~ noapt~aSink m~i, multi m~gari impreun!1, Cotn.i\indu-seacte sodol11icede ~treaceste ani~ male din cauza lipseifemelelor. Acel~i Iueru se intimpUi. Iag~inile lipsite de roeol. tlutnuzeul din. 'Ibrini:He maip~trea1Ain~ doL~rAbu~imaseuli mumificaV~icuplati(Camerano) . Vacile (aunne sint Q,umiteastfel pentru ~.ele inlocuiesc taurul peUn~~ semenel~ lor. In .marile.. cresdUorii de p~sll.ri,unde. masculiisint pu\ini, g~ina secomport:! ~dcseori ca un coC()~; tot astfel, se obse1V~acte asem~nAtoare la armasari)'nmarilehergheliiunde .iepele lipses<; (Scarcey) .. ,.' ,
I

"

InstfIlctul erotic nesatisf~eut,.a~acum setntimpI~in~grajdurile cai'or,instatdelebovinelor ~iin'cadrul societlt\ilor hymenopterelor im~ pirrge deseori.acesteanimalti lapI~cericontra.natur~i., ... Un delictglrepentru cond.i\ii1eorganice artrePufsAfi~asimilat violului asupra miriorului sau,' m~i exact, cll r~nirea. gravA urmaiA de moarte,este eel observatdeHuberl;l futnicilemascul: atunci cind sint lipsiti de femele aee~tiavioleazA muncitoarelecare, av,indorganele ~exu.ale' atrofiate,. sint. gravrAnite~i. mor din ..aceastA cau1A (Huber,. Sur les abeilles, J. II, p'. 443).. Un altGaz~i. mai frapant. a fost celobservat de , Houzeau. la un' coco~carea violat u~rpui -maseul~astfel.incit acesta a suferitmai multe ziledin aceast~ ca1JtA(II, 291). ~.

. Un delictaselbanlttorcu bestialitat~a ~ste coituUebedei cugis~, al elanuNisau al bizonului cu vacaf' cuplarecare d~ prod\lse sterile ~i care oonstituie acted~un~toare p~Iltruambele specii{Houzeau,.II, 295). Rouzeau a v~zutelilli.cuplindu-seeu lupoaiee ~i pe un. cline curtind chiaro tigroai~. III.lmprejur~n1ile ora~ull1i Torino se vMadesea broa~tedioase care i~ir~pilldess spenna pe ou~le broa~te~orcetrAiesc 'in' acelea~i mla~tini{Lessona). \ . Astfel,' E,spinas (Soc;i6tes animales, p .380) vorbe~te. despre catir!care, pentru a se supuneunui instinct morbi~de maternitate, ~tiu sA atragll. puiid.e la mamele lor~rin artificii~i s~-i determine slt-i urmeze. Neputind sllA hr~neas~ ii las~ sll.inoar~-de fQamel eomi\imlastfel I,ln rapt de minori urmat de infanticid . . aJ DeliCtetemperamen(al-sanguinare.lntnugirea, aprovlzionarea ctialimenteinanumitecondi\ii,Jabx:icarea cuibului, ofyrll celemai frecvente prete~e sociale pentru agresivitate.~i printre porumbei exist~unii . calmi, lini~tiV,duplt01mexist~ MtAu~i, gata oricind s~ se r~neasclpen7 'trunimic, Existl1"dealtfe1,.Iupt~torl foartestrio~i,dardin cite am v~zut pin~aeum lupt:t nu a dU~J1iciodat~ laucid~rea adyersarull,li.
b X Pruncuci4eri.0 mam~ dih varietatea Lagest mi-a permissll. vM .aceast~.tristll. form~ de delict, D~ obicei/ea' obi~nuia s~-~i\lcidl1n()ii

23

"
sill nilscuti .eu IoVituri de doc pinilceereierul se revilrsaafarii., Motivul maimlilti dini diIlve.cini:Dupiice i-~osplitatpe ~iiturate. iLaaSrnlltilsii se ,riizbune pe dus,manu,tsiiu,. atingindu-s,iastfelscopuL ' Laanirnalele domest!ce s,il<irele care.trlHese ingrupurFse v~d ,germenii 'acelui deIict~espre Carcs.spUriedtestecuad~viirat timan, asocierea riiufllelitoriIot,.ge~eni detertninati, eVident, demariIeagIOme~ ralii. Iatli unele dintre probe.
"
... ',.'
",

deUctu14itrebuia siifiegelozi<isexualii~i, duplfeitesepare,chiar lupta pentruaIimentatie. Filr~nici oindoiaUi, in acest cazera yorba d,dm delict ca~enll arenidmllcar stimulul sociatelementar printre porumbei, princareslf elimine pe eel aproape degenerat, pe. adevilrattIl delincvent ., innl1scut. tn . general, ca obieCl'alimcnte ci mai eu'rind materiale, mai adapta,te, mai bine alese .. ar Sii ... -.i..s ... urP .. fi.l, l.dem ... p ...e. p.e.n ... t.. r.u .. c.o,.,ns ... t.rUl.'r. ea ...c.u. ibuluLAs.' .tfe ..l., .'..n ..u e. s. te.... de ... r hti,care se numliril PfJntre. ceimaiputininteIigenti ~iceirnai putiI} ,~bHimcsageri;furlndcv plilcere firedepaie a~unatedy alHi p~ntru l;:onstruirea cuibuluilor .. '
.... > ;.', ............................... ' " ............ ,', ",;"
l.

e) Furl:" in /pofu'mbarele noa~tre furtufilUare,

Reg:nt, Spencer (lustice, .1893) a'descoperit un foartcfrum()s .<:ail. de furt prin eseroeheiie .. DomnuIJon~,coresJ>Ondent ~Ilui Spencer, a relatatpn [oatte curios caz~e vicIenie, disill1ulare~i crill1inaIitate asoci:He, intteun cline s,i opisic~.wAmrl1zut de multe oriingara din Windocheodlafru" moas~, carela S'emnalul desosirell tretl,ului alnAgiidepe linic giiiniIe s,efuluide garli. Mi s-apl1rut inteligent~ ~i:anfin trebatFine 0 irivlitase slieIibereze~inialaorarDdL Mis-a r~puns .elinimeni nuo inviitasedar eli, ooservindpe impega{~lcareexe~tll manevra, e~ s,i-o,asumase apoi ca peo datorie; . cunos,teaorele,selllnalele,ficcareiueruw . Do~nuUones aJllateu sineaceastlielitelUli. o proM, spune el,. a caracteru.. lui sii.u e.go.is.t. a.fo.st..us,ur .. in ... t. a eu ca. re ea. ~i-a u.i .. t. a ..t ca. s.as.,i stitpinul. Dtisli Inapoi Ia garllea nu mafluera, nicinumaiavea chefsii-~i reia preoeuparea sa. Dupil treizile, dednd seafla ladomnUl]olles,a mU~qlrllnrindas. DOInnul Jones a eoboritsii ocettesiatunei ea aincercat Sli~lmus:t: ' ,.,. '.' .' '.'" ',: . " .,'. '.," " ' .,

OC.

- - ','

''''.'

- -

.--,':-"'1

I,,':'."

,',,' _

'f"'"';,,

,',

__

,',

,:,,",

pe elide mar~este inteligenta porum~cilor perfecti, pc atit de defident~~steaceeaadegenera~ilW, Cl~dnt;lrn dus la porumbarcu)ne.l.,UI.de. c.. x ;p ..ed.itie, auve.nit. im .. ediat .. in. mS.in.,.i.l,.~.,"m. elece. i p.u .. ,ter.nic. j, g:i inteIi~enti, 'eeisuvointli,c~reaspirli JaeXeF~tarea acestei lllisiunigin carc'.slht .. siguri eli.se vor intoilr~ triurnfiit()Xi':f~aP9 . a~esea .lene~ji, reqilcitra!llii sintind;vizii destina ti sli.S,e~;it~~~~~,sii seviardli,~u astfcL slalr.luer\lrile .euindivizii .perfe(:ti()n~M\pril1."sele(:Ve,. care "se preglite~ci!llini~te pentru cultivareaaptitudinilor Jor,petfeSl sirnlitej rnultumindll"se doaF rU!ln singur Iuctu,~di9-l1rana clconoarep~silin scrisoarea de transport,h,ranli aCOrdatlilaplecare. '.. l~. Asocierearaufjh:atoriiorprirl~rellllimale.I)cobicci, castorii S.'iiltb. , .I.IO'z. i.: 'i.. ~ :.' iso.'eiabil.i.. ::' '.: ' ' :' lbt.u~.i,.Figuier,p '," ,': ,'.l, ,.'." ... ov~,st.e .. " .: .. s,te,'.'ql.,trci ' .cast.,o .. ' ..ri. se. st.abi..liserli in. {["un loccon.ycnabil de .Pe. malul unui fll:Jviuundc I~iinlilta .. ' "'. . sc.rAbarajullot, in, tiItlpceunal patruleatrliia singuratic,Intr"oz.is-au d~sJnVizitlilaeI,bucurind't1-se de oprimire ospitaHerlL Dar ciridacest
.,' " :1

,te; atund d(}mnulJonesa

"

biitut-oerunt

timpdecinci

nrinute,apoi, a

........

..

, l!sat-o.Eibine, dina~azfernll ama4Mtl1t-o iarcltteluas-aariitatcu el tot timpul ascultiitoare, 'dorind 5<1-i placli, cooperantii.Ag:ea~i'pozitie aadoptat.o s,ifatl1de~oamnaJoness,~.fllt,l1debllclttlireasa1or;. care .era o iemeieep.ergieli,dar~ a COntinuatsa fie rea.cp ,rinctas,ul,eu:un>alt, ,,5ervitor~i eu rnuItealtepersoane. Defapt,ea duCC(l0 viatii dublli,schirnbindu-s,icaracterulOride citeori auzea. pa~ii d':ltiiJones. 1S1 a ajuns la con(;h.JZiadtag:ast~ ddeili-

SiQgl.1raticI ..a Itjtorsvizitaeil-au Scpovesteste-dtunciine .,', '~'

;" '

....

',~'

',

..

,:

",

uds .. ' .. ' " .. , rnic, maltratatdc'undog, a adunat ,:,:

....
"

...

",'

tirtiPdeJuaimultczile

oascitl pivnilacasei, dupli <:area i~vitat laospl1t ,

..

""

25.

..
I, ' ,-'" j

tate,m.ler~. decitefeetul frieji~i,iI}tr-o anllmiti! miisudl, speranta unei recom pense,aeeast/!. calit<itefUnd in fond simulatl~inemcindparte diJ,1 .~racterul ei..Elav~~ grij~ sl1fie hr,Ani~ din b1~ug.DupI!15 zile de dnd era in cas/!, buca~feasa a ~nceputsll spunl1 c! intotdeauna ceva Upsea din bucl!t/!rie. Sauuna din pisici ineepw;e s~furesau Indy era "fnovata, dar nu se ~tie cum p\itea s11 apuee obiectele pe care Ie fura.fi,ste:atit oe lU~lg/! ~i de rigidli incitda;/!Jneearcl! sl! sarli'pe.un scaun cade dejape cealalt/! parte, spunea dl. Jones.Prin urmareau spionat-o pe gauracheii ~i au vli~.utc! Indy punepisi~ sll sarll pe 1)1asl1 ~i sllarunce jos aUmen. tul pe care ea il minca~Intra\! in !imp ee minca, eaaabandonatprada ~i s-a'aruncat asupra pisicii,complicelc ei fortat . AmiralulSullian i-a povestitluiDarwin catransportaseun tl. nllr ,armllsar en~le,zeu opt.iepc. ininsulele Falldan~, unde maierau doi arml1sari s/!lbatici, fiecar~ cudteun miegrupge iepe .Ac:e~ti.aftnl!sari nuse intilneau niciodatli fl1rlislise batli; fiecareineercase apoi sit Sebat/! de until singur eu, armllsarul englez ~i sl1-La1uIIgeiepele sale., darnici unul dineeidoi n'lJ,aTe!l~iUriacel.\stliincercare: Pin/! intr-o zi, dnd's-au unit ~i l"3.uJnvins. Un ,fapt'aseml1nlltOrs-a petr,eeut i1\parc~l dirt QhiUingham. aVe va b9isMbaticise luptau pentruprioritate.,s-aobservat cl!doidintrecei mai tineri bOi.s-au.wte1es'slllupte impot~ivavechiului ~ef,leau r/!sturnat. ~i leau lasat pernOl.\rt~.La<;iteva~iledupli aceea,unul.dinboii eei tineri s-a,dus singurint\lfi~ul unde~ce:l~dur prlibu~~t.~iat1.lnciacesta, care ~loejsera?bunarea, ati~~it dinJu(i~~f in squrt thrtp I-a ucis. 15.~scrocheria.1Otastfel seprezint~ I\lcrufile e\J .escrocheria ~re. se 'manif~st~ numai ,in marile.agloroera\ii deanimale,dom~stieesau ' ',._' " :',' 'I .,',,:' " la(;el~;mai it\teligente, precum l;lcaHc1e trupl1,la mairnutesau la ciinU domesticiti. Nu ~putem\lila,. spun<::Uplssagn((, df~xistA cazuri autentiee' de simulAre sau de in~elAtorie, imaginfltedeanim.al~ pentru a evita oboseaI,',' ' __ :'

lasaupentrua

gllsi frecventca!care

obtine unavantaj. Astfel,in caillrmile decavalerie soar simuleazllcl~chi2apAtA pentru a..nu merge la

instructia militarll (Lacass~gne)~ ' . . La Costepoveste~te despre uneiine care, pentrua-iabatepe tovarllsii s~i de la un loc depe stradli unde luiii pllieea s/! .... stea.,ineepea sA' urIc irifernal iDieurte. pinlii' dndceilalti dini alerga u Cll t6tii la. el, 14sindIiber loculdorit.

'

..

'"

:,',

"

Un cimpanzeu,cuprins de tuse, a fost ingrijit cu pastiledulci; vindeclit, el simuJa.adeseori tusea pentru' a obtine pastilele (Lombroso, Uomo bianco,. etc., Padova, 1871). . I , 16. Furtul. Cercopitoecus monas e~e unadevllrat hot de buzunare.In timpee te mingile iti virl1Iabele ill.buzunar, te funl f~rll SlliV dai seama ~iascunde prada printre p/!turi~icear~afuri,ca multe animale doc mestiee(Brehm). .. ,'" Unduillu din Renneserasuspectat .~. fuili~im/!riincA miei,dar st~pinul sAu negaa.cest lueru pentfu cI! nu ilgAsise niciodatli fArAbotni. t~ ;PinAintr-onoapte, cind,flicttidmaLiltent depazll, a observat cI!animaM, p~ inserate,j~i scoteabotnita ~iapoi,oda.tA prada furatA devaratA, i~isp/!labotuUn . apA, i~i punealaloc botnita~i sereintorcea imediatJn cu~cI!{Rousse, op. cit.).IaNfun adevArat'furt premeditat ~icare estein opozitie eu rezultatele devenite. acum ereditare,. obVnuteprin edueatia aeesteispecij domes.tiee. Thtastfel;;\ in timpee albinaeste eel ma! harnic dintre animate, existJ1roiuricare incetul eu ineetul devinhpate ',. " si adeseori iidevAraticd. minaliprin 'deprindere.
'

..

"

'

'.'

.'

,.

Buchner, ip lucrarea Via{apsihica a animalelor,vorbe~tedespre albinelehoatecare, pentru a-~i efllta foqelesaUi perttrua nu faee efort,

"

.. '

,, c

'

:' ,:

,'

' .. , .',

:.. ,'

Acest fapt mi-fi fast relata! de veterinllrulmilitar~ef cavalerie Harachesquen. '

Aglieri
.~,j

~ide

,.',,'"

capitanul

M
27

..asa1teatii in mas~ stupii boga\iin provizii~violenteaz~ santinelele ~i pC locatari; jefuiesc stupul ~i du~ acas~ lade provi~iile astfel capturate. Dup~ repetarea a<:esteiaqiuni, de celemailnulteorif~r~sucees.ele.ca. , ~i oamenii,cap~t~ gust pentru ja,f ~i pentru violen,~ ~i Confer~ ac~stora, ca in ,~rile expuse brigandajului, 0 adev~rat~ for,~ de atractie, condudnd

nate spre acte criminale, dup~ urn am v~zut mai sus in caZul albinelor hoate prin natura ..
""'-"""',',-,

,':

...

,-',

",.""."

,',:.,:

..

tot mai,nnmeroasecampanii ~i sfir~esc prin.a constitui adev~tate colonii , de albine-briganzi, adev~rate asociaVi brigande~ti. Exist~ indivizi'izola,i caretr~iesc din furt ~icaut~, fJ:irJ:i sJ:ifie descciperi,i, s~ se streooare ip , stupi str~ini. Mersul !or~ov~ielnic trMeazJ:id sint obliga,i s~se:a~cund~ si ct1sint constipnti .de delictullor . " ,',' -:', ' ,", , Y" - ' Babuinii aufost v~zU'fia~odindu-se cu sutele pentru a putea jefui mai u~or gr~dinile unde se p~trunde greu.Celmai Mtrin ~i .mai viclean dintre ei studiazJ:iteren~l, inainteazJ:i primul, pune 0 'santinem in punctul eel mai amenin,at.' Desf~~ura\i in ian" uniiculeg fructele, in timp ce ultimulle a~eiz~in ascunziHoarea comun~. ~ad santinela avertizea~ de un pericol oare.care lah\ul'sc rupe, fugto\i, ins~ cu un fruct in &ur~,Cll upul in laM ~icu unulla sub\ioar~. Jar dacl pericolul devine mai mare, eiarund fructu.1~e la subVoar~,apoi pe eel din min~, dar pe eel din gur~ nicioda't~ (Franklin). '~i lI1:aeeasti!: privinVl'observ~m dla animale nuse semnaleaz~ difer.en,a constatat~ dCSpeneer (Revue philosopliique, 1881) intretendin\a spre crimi!:l~ societiltile primitive, care ar fi mai illclinate &preaeeasta , dedi socieia\ile r~zboiriicC~i mai pu\in inclinare. dedt cele industriale. Orictim, la furni~i, albihe ~i elefanti am observat ~endin\a.frecvent~ spre asocia\ii care in lumca zoologicli .ar reprezenta adevhrate societl\\i industriale.
- '.,',-->:
,,',---:'::>:--'--:,""'-,-',"'" ,'-,"'-'" ."".",_:' "".-,' ',,':'''.''-.,

Buchner observl1 d aceste aibine hoale pot fiproduse artificial prin intcrmediul unei alimenfa\ii care co~tl1 in miere acidulatl1 ~iames~ teca~. ea: ~i omul, ele prind gust pentru aceastl1 bhturl1 care exe.tcit~ asupra lor aceea~i influenll1 pernicioasl1: Ele deYin excitaie, alcooliee ~i ineetea~ sil mai lucreze. Foamea se face astfel simtitl1. Atuni, ele cad
",," '::"":,''',:.,'>''':-'''',''-; ...... ',,:~,'<
.,"-..-:"

(cum se intimpll1 ~i cu omul) dintr-u~ viciu in altul. f1 se dedau'fl\rl1 scrupule la jaf ~i la furturi (Ferri, op. cit.). , .... " .. . Furnicile, dtip~ narcoza cu clofoform,rl1min imabile, cu exeepVa .capului cu care inu~cll tot ee Ie iese in cale' (Forel, Les fO"':,rmies) .. Se~tie d in secta asasinilor din Orient furia homicidl\ era exci-. . tatl1 de unamcstec desemii* de Cinepl1~i opiu. Answiter aav'ut ocazia sl1observe el insu~i fenomenulla anim~le, provocat de aeeea~icau~ ~i relateazJ:i aiunele vaci, dup~ ee.au mincat m.aci de grMinli,au devenit "furioase (Pierquin). ;
\:,
,,' ,'"--:,,
.. ,:

,,'

;':

,,'-,

-'-'

,-,"

Mag~an,dupil intrebuin,areacontinuat~ a substan,elor alcooliee;a v~zut cum ciinii eei mai !inistiti devin Mtl1usi. De altfel si eu ani
.. <"'"_,,

>-,'

,,',:"

_ .':>,'

':-:-', ,::",,_'-_ "

<":;'-:'_',""""'_'"

_'!':

,'>,:'~<t"",:~,

,-,

"'

....

v~zut aeela~i lucru la g~inile hrlinite cuporumb stricatin timp ee, mai inainte,alimentate cu pOfumbsllnl1tos, crau foarte 1ini~tite. 18.Batri~etea. Korscheff a vl1zut 0 ra,~ femel~ a clirei virst~ inaintatl1 dusese ..la atrofierea .~vareIor, 04inioar~ foacte. active, drp~tind penajul masculin ~i chiar tendin,ele sexuale~le masculilor. El explica a,cest lucru printeoria .caracterelor sexuale latente a lui .Darwin. J?rin . acest fapt noi vom putea expHca teqdin,ele impotriva naturii ale masculilor Mtrini ~iprostitu\ia femelelor. Degenerarea senila: faee, in parte, l1,lasculul:femel~ ~i vicevers~: inverseazJ:isexele, atroflindu-le. AsrCel,norne expliclim acele delicte sexuaie impotriva naturii care se m~nifest~ ,Ia Mtrini ~i la femei ajunse la 0 virstil critid, mai inainte foarte cinstite ~i curate, care rl\mineau neexplieate 'de dtre an' '.' "::":~ "', '' ', '.. " .. ".< :.. ' " '.' ' ' ' ' ..
,(.'P

17. Bauturile alcoolice, etc.

,,' ""',' ',':, ":, ,"',":,'>'.,: ','

0 alti!:93utii a crimei,
". " " """ ", ,'.' ." '.,' , -,' ",

comunil oa.. ,~

menilor si animalelor, este intrebuintarea Muturilor aJcooJiee si a altor su~stan,c care iriti!:,eelulele nervoase ~i pe carc-animalCle inteligente Ie poftescmai mult dedt cerclalte,d~venind apoi, ca ~i oamenii, mai incli'. ' ',. _ .' .. _:' ,'.:'-' '. '.,.... , ',..' .....'<' ..-"........ ' .. ,', ., ...... "---' "'-' "-', ,' .............. -:,: ,." ..... ~.'/ ...... ' - .' ':'.' ....... , :"'-."'."':.' '.'. ' . ""'.'" " "'''. " , -,-e" , "

...

29

tropologi deaarece in acestcaz Hpsau tendinteleerooltare liile degenera,tive, alcooliooete.in onullnuestenumaLcurioasadar~i fenamen uluiuman.

ca ~i anamafurio~i, neimMlnzili,. perVe~i ~icaantipa tia .apare laaceiindiviiianurniti ~Lnula,tolireprezentantiispecieiins~i~i ea qintr-q sut1 de pisici's~\l, iepudn\lmaifqarteputini i~i neglijea~sau udd. puii lor,ia~amaideparte.in toate celeIaltecazuri. Nuse pdate negaclla~astli perversitate este 0 te~inV1.cu totul . personal1'la . aeei. indivizi.delincvcntidcili .i necunoscutllaltora dit;.aooeai sp~cie care; datoritlltemp~ramentului lor individual,evWlinaceeai mllsur1 ucidereasemenilor lor. Aceste?clicte se.apropieiprin formli, cainprerned~tatea prin VI .. ' clen. ie..(c .. lin ... holi, maim.ute)...s" i Hl.a.oo ",:.,> ..a...ten.. di. n.tli .. co .. n ... g"e . -.',:',,n.itaJll. --.. ,',',' s. ','-. a. u ""'...d. .','" 0 .. '." binditi1 siapoiooJtinuati1prinfurl (albine hoate),caresub impunitate seextinde~i 'prinasociere caplltllcaracteful d~lincventuluiobi~nuit ~i seam1nll primii. germeniai .brig~~dajului, cainsituaVi.Inverse illstantaneiti1tli,altoracte, .determinate .de .cauzeviolente,care .sint specificedelic\elorfi1rl1premeditare,deonoare, de.antipatie etc .. ar an ..a.. l.o.gi.ace ..... a ...m. a.i..c.u. rio.asl1. '.e.st.e. a.ooe. a.d.. in.tre... ca .... u. z.e... ,.d.esp .. .re D ...... ~tese pOatespune ea, in linii mari, sint idenliooJll1u,meaanimal1 .iin ,ooa uman~ ..
.. "<,, ............ ,',

acest caz,analogia~~malul~iCll utna, ofenndu-ne cheia expligttiei

19. Alimentatia ..Q altl!:ca.u7A con~una a delictului laallimal~i' la om este alimentatia peba7Ade came. lntr-adevar, nunumai caI'nivorele sintcele maiferoce dintre a nimaledllr~i'anim~leleprecumcHnii, elefantii, de obiooi lin~titf,devin nelmblinziti, .. si daea sint hrllrtHi cueame ... :t'. cruzi " \ ',',' ",' ','" ., EIefanWnumitimustoj;folositiinlndia in calitatede <.:alai, sint hrllniti insgecialcucarne (Jacoliot, X,p.225); Clinii sicaiidinAlfoI't,htllnid' eu carne,'devin feroci.
" .,. ,':' ' .... -',' -. c' ,',' ,.. ,

i....
.' ,,'

.......

"','

.20. Educatia. ~i in acestcaz observllm,' ca~i laom, faptul ea,o. educatiespeciall1;o fannare (tt:pinaggio in italian1,in text) pO.ate~ntt.ibUi 1a aparitia animalelor cri'minalecaredinn~tere nuerau.llStfel. '

Qrnulaeducat nudeputineori animalele)n"ederea 0rnuci4~rii . (Pierquin,Foliedes animazb:):indienii .elefantul,hotent0tii - boul .este celebrur,azulctinel u,ifran<;e.~,. J3orecillo, care 1a Santo Domingoiiomora
, , " '<',',:,:,.",,' "'" "", "':"--"': ,"-, ',', .,<,",-' . ,:",",.- .. ,',' ",,"

",."""",

."",1.1,.,0,.-"""""",-.,.',>

. ,,,0"',

._","

"

,""

_,"',_"_",'_,',,._,'_".

',_

"

',,"

._:.'",',_"'"_,,,,',,

_.,_,',"',,',

.. ,',,'.""",,'_,'-'.

__ .,"

".,'.,'

"'"

'pe indieni~i era rllspllHit.4eitrei. soId;I1i;Inacestecazuriresponsabilitat. (Lacassagne,. ea .d.. e ..l .i .ctulu.iaP op.cit.). ... anin..... e( . ed~.ca.it.on.lo < ... ' .... ... Li~in. " '.'u.... . a.n ....... i.m ... al.. e.lor educate astfel
',_~, ',':..',".<."."":":::,,,,: .. ,,.,:,'.:,, __ '<',)".',,"'"
_.,;t... :.",. ',"'," __ ',,(

Foadc importantesini apoi aOOle.cazurn~~ctare,XaCf~claom, delittu} ~i ncounia fuzionea~. inextrioobil,' intrud(tendinteled,elictuale aparfiedu p~ 0 boali1specialli (febrllpuerperaU~, nimfomanie;senilita tc) fie din nastere, datorifi1ereditl1tiisi mai alesdaioriti1 oonformatiei.crani.'
"',,' """"" ',' ,", """,' "

21.InfI;lil;tiunUel'e~I~.Ace~tlia doutiserie d.eacte se.aprop ie, evident,'destu1de mUlt~e)aeeteapecareomuldv.il~zat Ie. num~te deliew, prinintermediul.aooluife~9menpe care eu 17a~ numi al.individuaHtllVii iuC()ntrast,.evident cUidepririderilemai generale . innascute~ido~ bindHt!ale specieiins1~i,care.provoaea 'pl,igubesp~ciei sa\lchiar indivi;"_,:<",_.::"/1-:::,,,,,:,:, ;'_:,' __ '., " ..' "_,,.;

, ,'-' '
00. ,"',
,,' .', ',",'

',-":,'
,"'", '.

,:->,
":""" ",' ,','

~:"-~
"""'" ,",',""

' ",
".','

,':
.',' "".'"

-,-'
""'" . <,'. ,

, "'.
,','

.>'-.

,<~',",
',:""," ,

"
",'

,-';

e ..D. e. .. detcC.t. a. se..car. e .. e.' s., te to.cm.. ai.ca .. u.za ooa ffi. ai. . fr.c.cventi1 acr.im. inali.I < .O . l' ' inn~sculi (micrQoofali~frontal1 a cailor),prcz~~tindiaicio pcrversitate f1rll.cauz~,.in. coutrasttotal . cu indivi~ii. dinaceeaispecie. .22.cuma.probaoU.ca . un studiumaiindelungat~i malcom pctent va duoo 1adescoperi{caaltor analogii,de~xemplu'amilo.gia, care are
","&:"

-,

'"

,,'"

-"'-"

"'"

",

",.,

"

duluiinsu~i, precum vendetele violente alefurnicilorasupraafidelor sa\! tovarll~elorJor, ucidereiipropriyifemele.~i apropriilor. fii,sodomiile. s~ne glndim{Spunedesiutide bineFerrf,op. cit.)cll,deexeIDpl\l,dintr"o su{ll<ieciini saucaisauelefanti numai U:nu1 siludoHe.jlratli '.

",', om . ' a . .r .. c.inff. uen tl11.n. . o '.m o .. it.cr ca .ct .. eli. ct. U.l .. U.1..U ... .m .a n...,d. 1' .. n .. .t . ..rc ... '.C .. lilll ..i1.S.,.i.C .. o ... m. .port.a.'~fn~ul violent Astfel, animalcle din cadrul ace1ora~ispecU s~ur~ cele inruditesiI1t,. dupa. uniiautori"maifero<;ein zo~ele'caldedecit in cele mai putin -calde din America (Rousse, op. cit. ):'.l..cii depemuntelc'Atlas
"'",[':',:", ''-'' '-:,-'" ,",,, '--',,,', "",',"." ',',", ',,',.-:',' '''' ,."
,",

"

,,',','

"

""""

31

:;intmult maLcalmi decit:ceidin, ~e~ert iar lapivoliseobservfi

[aptdl ct1

mandibulelor, tradeazA speciile care t~aiescm~i mUltdi,n prada; Prin ~r-,

:"" _,'-','", , ,,' :":."'::',:,' "",':<':"::', ,','\:,-:-:-,', . ',""""",'" "'," _,": '",,':.'c,-',

iu perioadele fO(lrtecal~e'ale. 3I)tllui, in special il1preaJmainceperii. furtunilpr, ,sintcuprin~i deadevfirateaccese" furioase,'"in carese.aruncfi ,.: asupraarporilorpin'l cindI izbu'Cne~tefurtuna~ipinzade ploaictoren. \ ~ liaHiIe redfi calmul. ..
.-

.mare, seconstat~ cfi existfi adevfirate specii c!iminale. ~er<?z,astp.diat ell minulio~itate caracterele COll1une ale 'onor aJ.,
',',': "

",.',,-,

-'"

,",:

-','

"'-,,

,".:

,".',,".,

",,',',-"

",

-,

""',

"-'

".',,'

',::'"

',,',"

"":'.,:

"

...

..

,',

"'-',

....

,,"

"',-

....

,'

',,,,,

,,-/

"..

bine, parazite ~i,alealbinelor care i~i fae :stup, EI a de~ons~rat cfi intre ele"~xjstfi 0 atit d~ ,mareafinitat~ incit, metnd abstraclie <l~caracterele .de adaptare la viala de' parazit, cele douA speeii treb\li~ claslficate. in acela~i gen... i. ". " ' \' , Mtrel, masGulii psitayre(or parazite sint,asemAnfitori .cu cei ai bambufilor,.in ale caror stupii~i depun ouale . . Sphoecodefii trfiiese in general pe !tnga Halyctis, Jpici albine care i~i string proviziile'lor de polen .ingalerji subterane; "ambele p!e?:intll anafbgiisurprinzatoare indt pot fi confundate eu u~urinlll. Pupil Perez, , deosebireaprincipal~ dintr~ cele doua grupuri consta i~ fisur~primului seg~ent.existentll, la Hplyctis ~~i" careeste rudimentar.llia Sphoecodes. Acurn:,Marchal demonstre~zA cfiace~tea din urma sint para~itii~j asasinii'primelor. pI a,;v~zut iD.tr~unloc insorit' grupuri, deIfalye~ inteIlti0- ' nilld .sficu~eagfi ~i ~a tr~nsporte in' galerHle lor' subterane :provizm~ de polen. Cea ma.imare paI1le.(,l intrfirilor in galerii .erad pl1zite de un gardia~. Spre IOcolul1de al~i~ele Halyctis .i~ialeseserfi domicHiul se indrepUm aIbine Sphoecodes care zburau ra.Zllntcu pllmintul, descriipdspirale, ffirfi sa aib~ insfi'polen pe picfoar~. Ele se oprea~, la pra~ul galeriiiqr, Ie ob~ servall intrarea,se incfiierau un moment cU,santin~I~~i ap<;>i i~i IU311 zborul p~a~i traiectorie, pentrlJ a reincepe imedi~t dupll aceea'acelea~i manevre. Daracli1!nealor np se lintita aici. Ia~a un Sphoecodes ea-. re ~ opr~te pet'reapta ~nei .gllleriia Haljctifilor, i~i,iJ?tindeincet C<ipul
~".'""-:,,';;,,,': -":'-:">:"."',": .. ,,">'''';:''',''

.23. Aversiuneuraplde nou. Prgbabilcfi, a~acuDlvom vedea la popoarele barbare, tendinla sprc delicreste antipatiaanimalelor inteligente.fat::t deQriceinovatiecarelesurprinde ~ilesperie ~icare, la riMu1ei"gste.consideratfi gecltre acestea ca oofensfi individualfi~i, ,cine ~tie, prQbabiLchiar un delict" .... Brct Harte>a ob$efvat ,cufinetecul1l,ade~eori,' ciitliiim un ad.ev~rat fanatism conservator,latril ~iurmfircsc co indirjiretrenurile, iluminatul cugaze, fanfareleatutlcidnd 1e vMpriq1aoarfLExis,tficai , d~prin~i sil fie cillilritL deofi\Cricare se enerveatildafi eel care-i incal~cil.nu poartfi nicjmilcar\~apcamilitaril ~i nu il suportil in ~a*". L.24. An~I()gi.cu oamenicriminali. Ainviizutanalogii curioase cu

infractorfinconfOrrnatia cranianil. Nu este dificilca unstudiu ingrijitl (isupraindivizilor sfi ncarate'\o-~iferentil'in fizionomie ~iJnacestcaz alllintesc cfi;animaJele maifef8scau ofizionor.lie spcci<il.lcare itlger..... ',' '.' ~ .. ', ,' A""

mene ofer~'HmeJeasemilni1riG,wapeeaadelinG'0ntilor. AsHeI, ochiul care so umple de singe al tigrll.lllhaI hienei, ste ~actcel ,al (lsasinilor.

;!~Pasi1rilcdcp~ad.l,~cexcITIPI~'r;tPifoa(cle, spune~rchm(nT' .'~),au cioclli scurt,incovoiat, maxiiarul.SllP~riprprcvilzut cu dintiascutiti ,atror,a , pemaxila(ul inferior Ie cor~spunge9 (;restfitura;orQit4 mare;(ca)a crimitlali, IicrieThmassia) ~i CfY'e'se~fJlPle ,de sfrtge". Lainse?telt( care nti prezintil ofiz,ionomic c1fr;t, dinyauz.a fmobilit;ttii faeiale, sQliditatea
* ", ** , ".,._,' " " '," , :
I'

",

,::,::,:,:,'

",,' ,-:':,.:'.

',;.,',

.,',::

.,':"'""',-'

ca pentru a-~Lsu~prinde du~manlJI,dar ,il vedein stare de ateptare, atent; il atacadin fatfi, obligindu-l sa se retragfi; Halyctiss~ tine dirz. Atunci recurg~Jaostratagema: :. in~pesa ql~reascfigurade intrare, a gal~'".', ",
,

,.'

'"

'.

,",

'/'

"',

'

",.

',',

..

Yezi (::'.LOlUbrQso,Tre1Hbuni.1Qrino, B0cca,~887.

" . Este'c~lJosc!J! tapt!J1cii dilJiilalriipe lo~i,strijjnii;Les~o!1a a viizutQ singurii data . Uil~iiny care fi primcactl bu~ure, darera un dinedintr-!Jn han de munte ~ivenireaJor li,prV!11itcapn prinzbogat.Ialii 'ol'igi~ca unorrcf()rme ~ia mul\or reformatori,

"

"

\
ri~i, deSfilciild <;umandibulele,uriul cite unul, gr1untele de nisip ~ne arunell cu lapele inspate~ I,\stfelincit Haiyctis este obligat sl l>at1in retra~ '_.gere. As~diatorulprofit1 de aces! lucru pentru a ocupalocul; se sprijin1 de perete ~u capul ~icu picioarele, ~i suge abdomenul, atr1gind sub cor'p~l s~u du~manul~i, in sfi~it,ii aplielliintep1tura fatal1. Victima rezistll ~i inchideintrarea 'spre galerie, dar Sphoecodes i~i reinnoi~te manevra, o a aoua lovitur1 urmea~primeia ~i Halyttis este scos din lu:pt1. Astfel tucit,' el poate sl1se strecciare acum in interiorul galeriei, trecind peste eorpul victimei pe care it arunell peste, pra:gullocuinte1 ~zurpate. El ~i alege' aicidomiciliul; it m1re~te atit cit dore~te, aruncind din dnd incind peste pragul 'galerf~i mid valuri d~ i1isi~ca:re se adun1 ~n gr11m11joar~,ce aproape ell ascund intrarea in galerie. In acel~i timp, un nou cadaVtu de Haiyctis 'este' sCoSdin galeri~; impins de Sph~ecodescare, continu1 Sl lucreze.Daraceasta QU este totu1. Doi Haiyctis se intorc din cimpie, eu , picioatelepline de polen; ,zboar1 putin deasupra gr1m1joarei de nisip care le inebid~ accesul in~galeria lor; pipiHe ell ailtenele cadavreie tova~ r11~ilorlor~.if trag de aiipi' 'ca" pentru a se' corivinge de moartea lor. Outind apoi pe pllmint; re~aseseintrarea de lagaleria lor, oel!berea:za de nisipul aeumulat ~i inrearcll sl1recunOllscllgravitatea dezastrului, dar . foarte curind se retrag insplilmintati. Demai rhuIte ori u,nul din eirepe~ 1:11 incercarea, dar meieulirll succes. Parazitul a incetat luerul; ochii sli negri apar pe marginea gal~fiei,unde se a~eazllcu mahdibulele deschise" gata pentru a prindecapul eelui ,care ;incearell sl1 pMrundl aiei. Se schimbll astfel ciieva lovituti, dar lupta este prea ineglll11.in cele din: ,urmll Haiyctisii fug departe ,si'sjJho~codes se intore la llleru. Un Halyctis ,,mai curajos ca ceilalti, <lup11 rea pip11itpe to\;'ar~~iiuci~i, p~trunde plin de indr11znealllin galerie si r!mine acolo un an:umit timp. Fltrll indoial~, sub ,," ................ pllmlnt >':'- ......,',-" se.dll .... 0 lupt~ teribil~ ~i, in cele din urmll, nefericitul asaltator, iese de acolo tirindu-se c;p greu, se clatinll ~i cade mort la iesirea din galerie. ' "
,.................,".:<'0' ,.,_",',!'
"_m'.', ',' ',,-'.:,'. '",."",,-,/:,,:.,:_,':;"':":, .. : """""""_":':"_"""" '"'dm':._:,:", __._ ..

Studiile speciali~tilor, pe care Marchal le-a itnpulsionat, arat~

1,.'.-:."':',' .......... ..... ",." ..: .. "" ..;:'.,.:,>,':"

.. ':"""'

.."":'

' .. "

..: ..... '.',: :"."':..":'::::'.:

.."'"

cll Sphoecodefii sint un tip inell rllu fixat" un tip care de-abia sediferentiazll de genul Haiyctis din care deri~l. in ce priveste modul in carespetia parazit1 a Sphoecodefilor poatefiderivat1 din Ho,lyctis, Marchal respinge ippteza ell 0 astfel de formare poate sl aiM originea in miinctism, a~a cum, totu~i,ered in mod fundamerttalceicare considerll ell 0 astfel de transformare se da'toreazllin exclusivitate unui act individual de brigandaj, transmis descendentilor, f1rll 0 alt1 cauzll deterqtiJ;lant1. EI erede <:4'la formarea acestui tip specific acoritribuit orice individcare, fiind insuficient dOtat din punetul de vedere al form~rif stupului~i avin~ un instinct deaqul)ulare prostconformat\ a fost, in Consecint~, obligat sll adopte un alt gen de viat1 care s~a transmis apoi descendentilor. Aceast1 evolutie ar ~ omolQg1,1l a'Fea ce se observ~ la Cri,minaliiinn1seuli' p~in,tre oameni; se observ1 ellia animale aTexista,. ca si Jaacestia, eredjtatea
. --.' j'_.d',,'
'i',,_;,',-''':'':-'''':'':,:',''';:'-'''':, """", :','" ,." ,'''-', '

i modiflcareaanatomiell, '-- .'..' - ...................... , "':_"'::"" organiell. . ,.,-:,--.. ' ". >,' .'.". ' ~ .. ' ' De ase~nea, este curios sll,oaserv.llm ell aceste manifesti:\ri pseudo-crimitiak, care au 0 atit de mare analogie cu ceeace seintilne~te , <;uadev11ratla criminalii umani,se gllseseclar conturat~ la aeele specii de insecte care slnt himenopterele, albinele si furniciIesi, mai muIt decit ,'" : :'~ la celelaIte, la clini si Ila porumbei .
I" '-:.:
'

,-,:,."

'",';

':

.'

,',,'

,:"

"',

. '.'

.',.".':

".'

."

..

',',

'"""',,.

""',

:'-,'

'.

",

-,

::,"':,"':

,:-, ,'~,.,-'"

",-:,-,.-.","

,'-~

Poate ell si in lumea animalll se demonstreazll existenta unei alte legi Ii lutnii umane, conform ellreia criminalitatea creste in mod direct
. , ,,"."""
'.'

:'

>",

...

,':,,'-".,,',.:'.
.,'"

",::--".',,-"-":',"",(-,.,

......

'

......

'"

,."

."

'

'.'.

':"'.

"":>"".,,,,,

.... , ...........

. i.. ..... .... . .

>'_

....:

....... : .... : ...

'-'

_,.

.. ....

:.i,

-'

_.. ,~:~',',:'::'-

" :_

,-'-

-:>

... :........................-. u ..

'.' .:..... ' ....: .:

...'- .-

...: ......... >':,',

......

-:,.:":,>,,

,'::,

... '

... -

""":,:-\

...., ..."'---':'-"'-

'.

cugenialitatea ~iinteligenta. ,, , ' , 25.' Analogii cu alte acte. 1bt\l~i, oricite eforturi amdep~ne Cll '.,'- ........... ,:.',.<' '.. '.' trebuie ,,: ""'-'-', ". '. ,.: 0, continuitate, 0 trecere distinctiile, s:i ne confesllm:exist~ irtsensibilll de la niultedin acele acte pe carenofle c()nsider:im criminale laa,celea care arft delictenumai pentru om ~iviceversa. :Astfel, fur~ turile maimll,telor, r11zbutillriledinilor, uciderile furnicUorpot intra~pinli la un anumitpunct, in eategoria crimelor de r~.zboi - sati in c~le care au ca,mobi}procurarea hranOi!in lupt~ pentru supravietuire - ca ~iuciderea dIn lllcomie pe car~, 'de aceea,. trebuie s~ 0 incadr~~ in prima serie.,
,<>-.'-.-'<.'-,' -: ,.'.

chiar ~i iIi acesteqlzurieste yorba mal degrabll de. 0 te~mll a pllrintilor sau a virstnicilor ~e a nu se yedea dominaV ~isupu~i de puii.lor sa\!.~ecei mai slabi, a~a cum se intimplllcel mai adesea Cll noi, fl1rllca noi in~ine sll ne dllm seama, cind plllnuim sll ne rllzbunllm pe Copiii no~tri pentru un drept, care, in fond, este rp,~imult~un preteXt pentru desellrcarea miniei excitate decit o.idee educativll, ~i,mai putin chiar, 0 ratiune de drept. . ~i mai p~tin inell putem sll fim de acord eu existenta unor pe.depse impuse ~i,aplicate de animalele asoeiate,a:~aloage ell cele din coderile nQastre sau,~i I)1aibine, cu cel~ ale tr:iburilor noastre slllbatic;e ,<carepentru or.i~ abatere apli~ pedeapsa cu moartea. Neander relateazll ell inorasul Tangen din landul Bavaria trlliau
-'-', "':'::"" '"c,",', . ',.::';".,:.'_,,'_' ,.',' : ",,". ,:':,",':,',

.i

.'Ibtu~i,

nll in cuiburile de berze. La vederea a.cestui produs insolit, mascplul ,se irit1 ~i dll femela in.puter~ cel.orlalte berze"i~~ifttat~de ~cest Iucru, care. a fae buellti, spre.marea pl1cere a laeuitodlor din Smirna (Figuier,
op. cit.) .. '

, in aceste cazuri eSte evidenfll interpretarea umanA care pretinde sl vedem.la celelillte animale aceea~i pno3;re fatll de adulter ~i acelea~i ritud ~jobiceiuri juridiceale omului, chiarale omului neciviliiat,_ pecare l-lun avut mai mult sub o11servatie.Deaarece" adulterul va putea, cel mult, sl provaaee un act de minie asupra sotului (si vam ve4ea ell
....... >-,',:,":".:""',: .. ,::'-':";:'-"',":"':",,,:,)'''',,--'',,',,:,':'''',,''''':''''',''':',',''::''''''::,':' ... - .....
':','_:", ,:: .","_":",';"_"."'",-,>,,::: :',:,:' >",d"";,.:":,:"""",,,:,_.,, ":"""",,,:,,'.,"',":',':"::-,"',""':'.:':,''-',.'" .. '

foarte des ehiar il provoaellla omul sllibatic car~ de. m~lt'~vreme nu iI.
" I" . "

">"--',::':-',::',,,','-'-",

:::.'..1

in bUIl;lli,nt~legere multe berze, pinll dndo femeUi s~a lllsat sedus4 de .un tinllr mas~ul, in limp pe b~rbatulera plecat ..Acesta,.intors pe nea~teptate acasll"a ~dus~oi~:f3;ta unui tribunal. format din toate p'llsllrile care ina~l moment erau, adunate pentru migratia de toamnll ~icare au fllc~t-~ bUc4ti (Figui~r" 0p', cif.). Agesea, in nordulSeotiei ~i in insulele Feroe se vM stoluri d\; ciorieare eondamnli' la l11.oarte peuna din tovar1~el~Jor(Fe,rdl op. cit.). Linneo relateazll' Clio rinduniell, intoarsllia cuibul slu, I-a gllsit
!','-;,",c",:: -"'-:':'
-"> - .. ',.'.', .,'"

''."':':"'"-',-,'i.'_':""/,

... '-.,';",':',:,,

,"":,-';':,"',

,,",':"':'-','-

,."

-""":',":'--:;-",,

':-"',,"

',-':

',"',

,._",:' .... ,"';'

"".:,

~cupat de .opas1re ~trllln~:eforturile ei de a 0 gonjfiind zadarni~, ea a .revenit eu to"arl1~eleeicar~,purtind mil in cioc!lri,au ~idit-aineuib:ul uzurpat.
. , (Jinocefalii sint foarte h~V.in, timp ce fu~l, ei pun 0 santin,el1 . care ii avertizea~ printr-ullstrig1t de pericolul devastatar al apropierii OInului: Vigilenla ~<:esteisan~inele e~te in~ot4eauna foarte mare sub
......: .......'...... "- ........ , ,............ ', .... ';'-: .. ':' ... ', .-': ""i"""':,'F-, '.,','

,~>.' ,.,',

;',',',-'

'" ... "".""_'

. ,:.' .. '."

.. ',"',

_,

'..'.'.':"

. _-

'-'

ameninfare<lpe(lepsei

cu moarteq care i soar aplica de catre ce;lalfidacl1 '.

maiconsider1yn delict), desigur nu'~i asupra trit)ului, care J1eputind sl .... "':"': _' :.: ',';"" "_' ' '.m,>':,':," _ .'--' ~',_': .. ,'~' '_:' :'.""",': 81 imp1rt1seasell ...... :~: ".:, vadA nici.. un intere.s prapriu leut, nu trebuie, fireste, '. aCeIsentiment. Da~ la cinpcefali se condal;Un11~moarte de elltre intregul trib.santineianeglijentlt, am impresia d1 ~Hn acest taz este yorba de ,ofurie a rllzbun1rii pentru lipsil de prevederei pent~u pedrolu!. trec~t. ered ell asupra acestui caz putemfi cu totii de acord. Dar el nll;constiwie .0 prob.1 a cpn~tiintei unui drept, nicia stabilirii unei pedepse, pe Itngll faptul,ell Wlexist10mucideri comise de briganzi asupra tovarl1~iIot lorpenmi cauze aSemllnl1t()aresau de plebe, prin acea furie a poparului care niciodatll nu sev,a putea numi efeetul unuisentimeQt juridi~. .. I . un nau, Dat. fiind ellaceste fapte sint adevllrate nu vom ;d,luta dacument' cu privire la asaeierea delincvent~ pentru oue am actus, totl:l~i,probe numeroase (vezi mai sus) ~i care, intr-adevllr, se vor transforma, datorit1 condi\iilor, ehiar da-Mn.uin inten\1i, intr-o acVune juridiell. in concluzie, intrueit in actle descrise mai sus existl1embrionul crimei, in acestea exist~; d~ aseme~ea, ~( cel. al pedepsei care aki se Iimiteai1. 1a staditll yend~tei ~ial vep.detei asociate, dar fl1r1sl fi atins insA vreodatl1 stadiul compJnsatiei care este, totusi, ocreatie a siHbatici"
","-'_'--':'; .'_>,: :-':"',,-" ':r,_" ""::i:"","J:,:",'" ," .. -' ..:', ;-',":' , " -", ',:.-.' .

ea ~i-ar face mai PI4{in datori(l ..

.. ,Locuitoriidin Smirna, care ~tiupiM la ce punet imping berzelemascul sentimentul dragostei conjugale, se distrea~ punind oull de,gli:- .

lor mai raflnati (vezi capitoltil II). '. ' . 2..Pedeapsa la animalele lIomestice: ~ubstitute penale. Este si~ gur ell prin pedepse poi reu~irn:sl'imodifi~m la anumite animale unele

DupA Pictet; ~ocabulanoastrA crimen ar deriva din sancritul, Karmon i(Vanicek insA neagA aceastAe1imologie ~i t>,de~iv~din: Kru, - a audia un tnartor;' croemert;accusatio) care ,echivaleazAcu aC\iunea, Kri a face. Mai sigur apaz, in sancriH(peccoto, ar corespunde lui apas, opera, opus, iar latinulfa~inus 4erivll.dinfacere. Culpa ar deriva, dupll Pictet ~i Pott, dinKalp, 'KIrp, in. s8m;ritll.aface, a ex~uta . .Prin urmare, l~ origine n~ existll 0 diferen\ll.foarte clarll.intre actiune si delict. ' f .....
f:,'"" ',','," "

-,,,,'

Dupll. Pictet, rll.dll.cinile morfologice peritru a exprima verbele a ucide ~i a rani se rididi la 0 sutA in sancritll. '(un~le ni soan lransmis, precum mar, mori, nac, han), extrase chiar ~iprin derivl1ri secl:lndare.EI considerl1 di' este un fenomcn' dificil de explicat, dar este, in schimb, fdarte firesc daCll ne gindim di tot as,tfel' se intimplll. in Jargon., Aici sinonimele abllndll. pentru actele ciu:e se repetll. celmai mult. "" in toate limbile se nbflectl1{!tptul di jaful ~i ucidereasint prima sursll.a posesiunilbr. i~ latinll.pioedium vine de la proedari.
",,>,-' ...... <,"
'~,,"
','<'-, -,"" ',' ,'" .... ,. ',' ,": ;" ... , ':" ...", ' -,' """ , , ,,"

In sancriH\ Kshi . a nelmtiza, a sfir~i, a ucide~ a devasta, a PO seda, Sko- Ski, Ksit a locui, a.face locuibil ~i slur- a ofensa, a neantiza. Ski - a 'fura (Vanicek, II; B5rtlingk). A"mahi (coptl\) - 'a apuca, avina, .a poseda, Moon (coptll.) . apescui, a ,vina pe\l1rm, a Jua prin fO~ll.,a op.ri. ,Jarass -in ebraidi a lua, a expulza,a poscda. Bazan ~i akass . smuts, prMat, posedat. in peruviahl1 (TSchudi, op. cit.) coran - ~inat, atacat, posedat. In tahitianli tao - lance, posedare, champi~ erQu, hot Sanscritul gur. a, invinge ~i' a minca - a~a cum obi~iluiau
",., '_",':'_,'::","'A<_""".,::' '::-:,':',',_ ,:'_ ...... ', .

,<_._'.'.>,")

'>_.'

',':"'_':-:,

triburile negro ide eu dusmanul - analog cu tahitianul pau . a fi invlns, a fi miocat'l reconIirm~ deja la nivelullimbajului scopul antropofag al uciderilor in luptll., precumg6 -vishta - blitll.lia(diutare de v,inll.tll.i) aratll. un alt mij,loc, probabil mult fuai }ndepll.rtat in timp,al rl1zboaielor. Fur ,. hot (dupl1 V:anicek din b{Jhr -a purta) precum ebraicul ca '~i sanscriticul sten, corespunde lui a pune dc, 0 partc, a
.,'....... - '"",'-- -' " ',' ,::_,::--,"'-~:\:'>:':',-:\:'-'-,: .., ,,,,::'-,<' : "':' --.-,.,-, <::., ""'\:'
'<-',"" ,'". ,",',,' ... -,.,,',".-," ','
," .'_ .. ',',' "', .... " '.' .... :' ',.'. '.' .'. ', __ ' ",_.", .' ..... ' ,'" .... ', ')' \ -." .. ;," " ,,,,:; .' .,'.. _,''C,' .' .... '-:. -'. "'.', ,-: ,"".' :,: .. :~', .' ':' "",:.: ... .'.' -'. .' .',"

I.'

0'

,
A,.: ,,' ..
i."":":';""""" """, ::_.' :.: . ',: _,'.;, ._:' .. ' ,_"',.:.:', ;'," " :' .. ", .. , ",'_ ':' .. ,:',','" :,: ' .. _,.,:..

In CUltulluiBelfe~()r(pr~aps~uzeualgdidjnilQr), sp\1n~Ral?bi SoldmonJarcht:DicuntSapientes: nostrlmirade fab~co hUjusid~li:erat enimadspeciemvirgaevirilis effectam;.cuimaritabant'se tot" die (Spun " ',' ....
,

,Thate fetele'1idieni1or~i (Herodot).

f~cea.udota 'prin,astfel' demijioace

..

'

..

, ....

..

"/

intelePtii '., no~tri' cll ". privire .,.la'm~~te~ugu.l. idoHlorlor:. c4ci acesta era efeCtulunuI b~t specialcu.c:areel~ sejucau toaUlziua). In Slinctuarele ain Eleusis,/ PhalluS' si K't'1'\\c;sa1.lvulvaeta1.l
.",:
",'

~etnei1e.gindOIli1()rdil1Afi'ica 'purtau in j~ndgambelor atitea ornamentedin pie1ecitera~uni~rulMrbaWor'cu care ele intretinuser~ raporturi{Herodot,.TV; 176). ......' . in Tibetfet6let>ur!au,d~ asemer)ea,mlirgelede laam~nlii lor, care misint nicidda~ 'gratuite. quciteleposed~mai multeastfel de m~rgelecuatitJluntH~lor sintmai,celebre: .' ..... La andamallL( ~i chi~rlaunele triburi din Califorllia)femeile apartintuturor mascuU1ordin'trib~ia rezistaunuilldineiar fiundelict ~rav.lJneori,ins~, se,observliuniuni t~mporare, mai ales?tullctcind, fe~ m .... ei.a.. d .. .Vl.n e ..e,.. g . ra.v.id ..~.". da.r.ace ...ste.a ..i.ncet.'e a. ~ oda .... i~ cu .. a.l~ p.t.a r.ea ...... Ia.. t~.c..u.m" principiul CASlltorieiaparedin viot~iprostitu\ie, precumcodul din delict. '
.........
'. '

',:',

..... ,'

:'

... ,.;

;',:;:,'

,""";',::,,:,,,,"

.,,'

~,.::)

..

e .... xp .. ,.. u." se .. 1,. ...v.e a ..id. er"e("Cle, me.n.tdi.n Al",.',exa .. n.d. ria.., Pro.. e.p. t,. p.l .. 9 ..)" .... t ., o." .. t. astfelin" ttrfiplindu"se~i intimpul JuiOSidde. (~lutarh, Detside, p. 365). 2:Pr()Stitutia dvUi.PrinUrIlUlfe,)a origini, c4s~toria nUextsta ~~rt>~osfituVaera.JegUl~genral~.tn Australia, f~telepot intretine fa; "p,. o. '... ".r tu,. ri.. '.c.u., ... I. b.~. ,.r, b,a, t .. ,i.,i lnc4 de la viis,ta, de 10 ani '.S.'i ~ sint. chia.riIWitate la anumite s~rMtori. ' .......................... '........... ~~. ... ". Naireziic~no,s~~pr()miSCui\ate complet~.Bb~imaniitnta\1in limb~lor '0 expresiepen,tr1.l adeosebi .sotia de tin~ra ~em~ritatli (HoV~laque} T'i' ' ....... '.. iionoma~ii,inhrgiilelor,. i~ischlmM,adeseorifemeile,caresint pbligate s~Se dea parin;liI?r{Hartltlann). '.. ' .. ' ,InCalifornial1~~~i~t~termenUl. de.Cds~t(Jriel~ s~lb~fici;.gelozia incepeatuncicind ~~m~ia'seabandoneawalturtrib:\, , .... '.............. I~ain,~egeCec~?p),l~secol ul.al XVII .~~~inaiIlt:.';dr~ristos; gredi trll.iau ,:in prom~sCtli!~~f .. jn aca.~po~,~piii.lluOC~n?teau deeit pc mamalor i.jipur~~~ numelc,~.Esteolegenda,dll!eaeste 'corqbora t~cumulte ves'tigiiciir~s"autransmisdela oepo~ 'l~alta. .Astfel,. Licurg .autOri~ pe'sov. s~"~iimprumut.e femeilelor b~rbamor m;1iv<;llizi.iarPlilt()njl.blama .'pentru c4 "nU.'aproClamat
tr:.

.."

,'.',

."',

'.'

,'"

'

,.,'

,"',":

-,'

,",:

'"

':'

':

.,'

..

'

..

'

..

..

.."..

..

.."

"

.....

,.

.... '............

Adeseori,acesie \lni1.lniiinprovizate se reinn~iau la intervalefi~ xe,ca in rutarani~1\lel~r, pr~babil in anotimpurilecalde~ii~ celein careexis~ll b'aburident~ de produse(L6mbroso, CJomobian.coeuomo di coloie,editiailU~a,Thrino, 1892): $iin 00, constli oaredeosebireadintre. s~rMt()rile zg01l10toase alecinoce/alilo[ ~iacelea aleaustralilotcare~ solitaride~a lung~l anului, p u~. d ..e."u .. D. fel.. d ... e.po ..f. tli an.'. ima.li.c4 ..... '. S .. i. f(l) .. r.m.e. a~. 0 cavit.ate .. a.di.n ..". sea.d .... u ... n ..~. ... .s u ... c4'inform~ .d~ elips~" ineonjurat~de tufi~uricarear vreasli .. reprezjnte . organul'sexual. feminin? Iltfigi?d llincileincentrul ei, ~trigllcu Q into~ natieoribi1~:,,NuInai. vremgaura.ckvulva, , .....probabil'~. s~rblitoar~itupercaliilor,inonoarea lupoaicei, din Rollla i Floralii1ei~ careprostituatelea,veaudreptu,l s~ mearglidezbr~~ )c:ate~iSl{Sedeai~ mOdpUbli~ ~i serbarealui Giagandthaaufost, ca~i car~avaluri1enoastre,o premier~ a ace~tororgiiprimitive ~iamintesc
.......... "">1,, .................

'

......

"

'.'

'

............................................

prOItiiSc1.litateil ....

\.'

... ' ....... ' ............

' .. In Spaqa (dup~Justin,II'I;c.)f1,}ae~istatchiar()perioad~in care'eei. mai tin~ri; intof~ide lalupt.~,s"au}ubstituits()tilor.

47

cuni in statistica Il~terilor sevede influenta fecundatoare a orgiilor car,' " ':',: , , .. ,.: " " "" .. ' :,.<"":.' "",,," ' .. ,' .. ,," _,' ' "-', : "_,:,,,.,., .. _.':'" -,'; :C/'" --','I

lJavale~ti (Sombart)~ .. . .,Este oare aceastil promiscuitate cauza, ace.ui fapt singular, car.e pare. atit de. mult ill' opozitie. Cu dispretul in care .este tinu~il femeia, matriarhatuI? Autoritatea paterni1 este. inlocuitil in epQcaprimiti\;'A cle, aceeaa femeiisau a f~atelui silu ~ies~e prezentildjn Aus,tralia pinil in <::A)ngo, la Lo~gno, la. tuaregi, in Egiptul antic, ~ Janairezi, in Abisinia a~tuaJi1,la mulle. tri~uri americane (Carwer, op, cit." p. 2&5) unde, in
". _.,' '.,J " ... , .~;' " .. ,',' '::""", ::' . ''.:/'; ,"":"':",' :.' . ',": ....

La Mandowesis, 0 feme~e.care.a ,chefuit ~i s~a abandonat dupl. unospilt 1840dintr~ . principalii ' .' rllzbomici ." ai tribuluisllu sebucurll . din aceastil cautil de 0 mare consideratie ..
::;',!:: ::.',:.' :.,""',:' " "",.' ,,:,,:':.:':,",,"':"':"',"';'>",:,:',
':',::::'.' ,t,':',' :,""'.' ';; :,',,:

,',.,;.,1

,,:,"

.. ,',,"

':':,'-'

g~neraI, numele, rangulca~i bU:n~rilesemo~tel!:eauinlinie .materni1~i unde~deseori tatill ~i l,tnchiul se con1'und~ .. , .. ' in .aceastil .promiscuirate se. origineatil ciudat~lui obicei .al couvade * (in ,francetil, in txt), al sitn~lilrii .Iehuziei de ca..tresot,. obicei 'rilsptndit in Affierica, i~ Asia, printre bl;lSd"care la,un:moment dat a api1rut qecesar pentru a fiXaideea ca. ~i tatl11prezunitiv partidpaseJa na:~te~e~i, prin urmare, trebuia sil participe la condueerea fiilor (1:ylor, op. cit.)., ' . " 3. Prostiiuti~ InorlQarea.oaspetilor.De aici,se tntelege de ce 'la popdarele primitive prostituti~ tno~oarea oaspeVlor este cpnsideratil un f~l de ~atorie, I . ' .':' ' .. .Dil~uireapropriei soVi filcutl1oaspetelui segl1sete .in ~ylonl tJ;lGroenlaI)da, in Canare, i~ThhiH ~nde,a ,refuza'o fatl1 era,o jignire . . "Nu pot: (spunea un ~ef unu}pr,eot?~re se~candaliHls~Aeaces~ obicei) :. sil ered ca..o religie .refutil sil gus!~.0 plilcereinocentil ~isil aduca. ).lnservici~ tilrii, tmbogl1tind-o Cll 0: ~ouil. fiintil" (Radiqu~l,oP' cit. )... ' .. La. hasani, nevaSta poate, sil.se, pl1streze "a treia zi, din. orieate '" '" ,,';" ,:":',.,' ",:' :',,',:,>:: .'.:"
",':;,-';">':":"':i,," .,'::,

4. Prostitutia mascuJinil ,1 animaUclt Existl eeva ~i 111ai rau, ~ian\l~e ca.sodomiapurl domn~te tn aceSte.cazuri !lril sentimentuUnfamiei.' Lo.cuitorii din Noua c;aledonie, sene ,Bourgal .(Des ra~es de l'Ocean~, II, 389), au obice~ul sll Se reuneascUn numilr maretn gl'l1puri infame. Uilul din zeii taiziani(Letourneau, p. 63) prezida aceste uniuni, foarte comun.e, totu~i, la vechiimexicani a.ica.rortineri favorili sermbr~cau d~pil. m?da femininl, (Diaz, Histoire ~\ la. cOfU/ll,lte. de ldnouvelle'

E~pag;te,n,574~ . ' ...

'.....

, ..
< ,,'", ,...

'

'.

, Tin~rii favorili din epoca lui Alcibiade aveau un rol deosebit in distractiile publice1 fiindpreferati d.e filozofi. " ' ,', -',> ";" ,:" :;: ''''(''':''::'','' , ... ",.<.. ,'<,;",>':'." ,': ot Abatele de Claitvaux (1117)se plingea d~normanzi care repra;. duseseril .antica .Sodom' ~i raspindiserl pederastia. oriunde' 4ebarcau. Abbone, ,<' ._,',' .in poemul Asedh.i.l parisului, (cartea a ]II-a~ aproximativ)~ serie .ca.~i ; : :'.'tntrebuintau .:. : : .,'. ': : fetneile lor, .. .. mai cu.seaml daca. er~:ugr"avide,,iii pnt:;lja~pe blrbati . ,.,Expresiile "a pune coarne" "a face, pe tapul~ pe cerbul", adose Sotului inj~riat, tn ~brai~ herea; tn gCl1llaDil ho",:ertra~er~De. fac sa pre-,,:'::1"::'<':':'\'-, .' ,_ " "" ".',',' ','" '" , '
'0. " ""':'", ,"::"'," ',', ,. , ' ,','

.:.

..

".

, ..'

::

'''.'

':

'

"

'.

'

"

"

"'",'i:,":-:":

'

"j"

i';'

",',\

",',

""',

..'

supunem dl strj1mO~i3:' n \ .tri ~ tmperech~u fit.rllru~ine eu animalelcy, lipSa,femeilor. ""m se IntlJ!lPlil ~i tna"""." caz fa finIaod<2i religiaa consacrat,. "' . ~ prin capra lui C1l Mei1~es~ re,,", i!' infamul obicei iar ,lui Pan. i-a dat. de sOlie 0 capri. Un or~col din. ~poca lui Romulus, care ,a da,t ~~t~re Lup~caliilor, afirma:.(talidas mater caper hircus " inito. (Mama . " . :'Itcilia 'i' s-a .Ilascut. dintr,-un tap ~i 0 .capri) . (Ovidiu,Fastele, II'I W'441).'; ' ~ " .' . 5. prostitufl. religioasi~ ~ tum 'reIi~a a urmlrit intotdeauna

silptilmlnil.pent~u' a se d;lstrl1inulu~ (H~rtmann) .. ), . La negrii ,assini,~efld trimite .fHeaoaspetelui (op. cit.).

"

S~S~llctifice()biceilirile,atltice.' numai .. d~cA . ele .~niu cu .~devittat antice , , tot astfel ea,a sanctificat l aperp~t~atpiomlsc~ltatea' anticA,pr.in acea forlUas,ecun~~ deprostituve. ~reeste1>r?stituVa sacr~,' r~pindW( i ea ~ in intreaga~ntichitate. iin~ ~e,inlndia. H.erodot' afirma' 'ca' 'ex~ptindpegreci*ipeegipttmi,t()V b~rbatH se impreunea7Acucel~llllts~~ in temple (I, 199). incaldeef,orice femeietrebuia slt so darui~ddat~pe anunui str~inin templ~llui\Tenera~yHttai s~ritminit.acolo(cel~ urityatepsacru/ tau ~ni dezile).pi~~ cind cin~~al~acosta i le,d~rui~banul (Valer. Maxim:,Diet: Fact.; rv,VI). ACflailucru se"inti~plainArm~ni~ p. e .. ,n.tr. u, .. ,.l,c.i .. t.aAna.is .i.in. ,.F ... ~Q,icia.. p.ent ..ru.ze .. il,a ...As.t .a . r..~~Ji. a. co. n.t.. i~ .. ,u~. tpin.<li in scollilalIW lea.Adoptatili,~~vrei,el.apar7iJl cuvintul Kadessa, ..... ,.. ..s .e..... d, b.. o ..r.. d. el ..,s. i, ... sa. c .. r ... i.s. t.ie.. ' sfinta si.p.. ro.stitua.t.a si...KiId Pffamida lUi~~1>s,afost' c()nstruitain,ma,reparteprtn prostitutfa fii(',clorsale,intrucit~ecarebloc depiMr~ra .ecbivalentul prelului pl~tit deconcubini. pe~t~~i~br~ti~arilelor .(H~rodot,. II,. c. 126),. ,. in eipru, fetel~s~\ Vindeau strainIIorpemalullU~~iijarbanii ,strJ'nsiin casa comuna serveau la CO'nstituireadotei lor. Dat si aici obi~
".',' ",,: .,' :d,.' "" C ....h.,U. ".,,"~ ", ,,',., ',.', ',.,',,' '.,"""'" ",
" , ' ',.,',' :"""."" ' ',,'0-:"">:0,: :." ',. ",' , ,'" " ::', ," ,~' ::", '-',:,:-.':,:,',,\,

6. Poliandria. Nicib,lirbatul nu a trecut de la Venera p.romlsc~a la mo~ogamie deeit ~rin obiceiurile (cutumele) considerate de noi ca delicte; precuni pollandria, incestul ~i,.mai rau, Vlolul i raptul. . La cirenienii nomazi din antichitate, Casi ,'<,' in UJieletriburl ilfabe, . femeile erau destinate tuturor membrilor familiei. In Tibet, fratele mai mare al~ge femeia. a~t la care alltreneaili ~i pe fraW sAi; cu t9tii Vin sa 10cuiascA in casa. sotiei, .care. sin:gWli trans mite .posesia fiilor,' deoareee este singura a' cArd linie' de rudenie pentru ~pii este sigurli (Thrner, HiStoriedes~oyage,\> XXX, 435). La todezi, femeia deVine sotia tu~uror fratilor mai mid ai sotu~ lui pe m~sur~ ee ei deVin adu1ti,iar aeetia rudele ei (Shortt, 0p. eit.).. , La naireziidin Malabar (castanobil~ neagrll), femeia are intre 5 ~i 6 soti, dar' ea poate,sa aib~ pin~ la ieee, tr~ind cu fiecare, perind, cite 10 zite.Oar (~iaceSt lucruar~tacA!poliandria este otreee're, 0 evo~ lUlie a ptomiscuitatii)ea' poate s~~iml1reas~ num~rul sotitor .ei dupa dorint~, cu conditia s~J:especte anumitereguli ale castei i tribului ~
' ,::.,':.' :. ",' ".. ' ,><":':->-,:ii\" ' '.
',"". :"', .""'. ",:"","_1; ;,"

:>'

.. '

"

,:.. :,.,.'

.. ,

\"'

... ':",,

d.eoareee i MrbatH ei If~cparte din alte combin:atii Conjugale (SpenCer,

SOclologie,

>'_',"',",

,<

ce..i. u.l.era. '.' s.asru.-. de.o.. a.r ..ece.. . au. e.xista ..t impu 1. su.rip..el1tru car.eV1. >< .. e ..ge.r.a , " 'i.;a ..', . ..'
. ' ", ."., .. , ",' . '",:' .:,' :: ~ :-.'_', ':" " '.' ' '" : ,I, .., \"';\' ":"", .."

II)

'i

,"

, .

pI. ............. .. e. .t .. rifi.I.'.ca ... '.:,' t.. .p e eei,' ecalcitr """\",, a.' ... n.' ti.,. ... ".co n ':fo.. rm. ' 'I.e. ge :; .. n ..d",' ~.I. .. (.. < . O . .ut1 ... o '..:'" .. u.r .. ',.liis.. to.ire.de , .M
T.

<

.'

. ~i la cihg~lezi, fratii sint toti~~toriti, cu aceeai femeie. De fapt,ptomiscuitatea treee dela trib Ia famme~ Se ptefera ca 0 proprie"~e s;(careavea bbcul fie mai degraM;~"IiDut.1 undre~t llsupra de et, ~elDbriiprorriei tar abuzul de puterereprezmta, familii dedI depu' scara . moralei. '. " " . 7. Incestuletc~~ Oar spiritul familiei, al sfng(!lui pur, la eei ~ai nobili; la sefi, realizeaZii:-intr-un alt mod, mai imoral,' treeerea de Ia Venera gr~tioas~-la mon~gamie, prin favorizarea ineesltelOr,a~a'cum au' favorizat ultefior clsatoriile C?nsangvineli,probabit; cu aeelai rezultat: de a atingescOpul opus <:e1\1iunnarit.. ' ... . In Peru, ~in~H, in insula Hawai ~ nobitii, inEgipt ~regele se
"':','.',,::'" :'"',:>'::,',,,' ""'_' .,>'":',':,':,':,,, ,":

pr~stituti~n,~~56) ..curte1.anel~s~creera~ '.. i/ '.. d~n~merOaSe~i?e:~ogate ....i ~ 1idieni, atit

inc. tau.'.. co ..n~.ri.b. . " .. UI.t ..la.ridicar~..' <, ............ .... m. a.us.ol eu.lui 1"< 1u ..i.Aliattema.i. .. m ..... uIt decit.. ar .'. ~.. ti~tiii cOmerCiantii IaUnIOf'(FI~rodot,carteaL);inArmenia,prePtes~Ieaveaudrept prjvilegiupoli~ndria (Strabm~yXII) iar ili M~dia era onot rat~femeiacare. avusese oinci soti:'
'.i , ,:', .. ," .. ,., "",.',::,':':'" .,':'.-,"",: .. :/,-,:' ',:,'-':,\:, .' . ",,::,::?

I'i.

~iacuIIIInaseI9~r~gL~e prosHtuat~siJlt ~qmis~ indi{erite tem~ pleilldiene; in prof~tul clroraJucrea~. , '. \ '.. .Numaruf prostituateloradtniS~i?t~~pl~le grefC~ti,dee~elIl}j}~ la <2orint1se.ridicala citevamii(Dufour,op .. oit.).

.:':'r

.", :.''",',,'.",,',

".",:'

"''';".'-:'

,,'1",,<

~~tor~.'U cu suro(ile lor pentru a conserva puritatea rasei. Chippewlii-

La arabii ~anieh, sOlul plAt~te un numAr de animale pentru zilele in care vrea sA aiM femeia la dispoziVa sa; pe restul zilelor este stiipiniLfemeia (Ausland, 1881). La soulimezi, femeia poote sA-~ipArAseascA sOlul pentru a se uni cu un altul numai dacA restituie prelul plAtit de el. La fontiebi, trebuie sA se adauge a sum~ pentru fiecare copil avut de la sOlul pe care ea vrea sA-IpArAseascA. La bong~i, femeia este cumplirat~ in schimbul uneltelor de fier. La evreii din Maroc existAcAsAtoriitemporare de trei sau ~ase luni binecuvintate, dupA toate regulile, de cAtre rabin (Letourneau). 9. Poligamia. 0 datA conceputA ca marfl1 (~i acest h.cru constituie deja 0 mare trecere), femeia este cump~rat~ de cint:)poate da mai mult dacA existii un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu alit '

La assini, femeia este libera, sil facA ce vrea atita !imp dt este fatli; dacA, cAslitoritAfiin,d, se dliruie unui saltimbanc, ar"esta trebuie sa plAteascii sOlului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878). La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul Mtrinilor ~i, de obicei, condamnat la moarte. in Cuma anticA, femeia adulterinli era expusli goalli in for o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatll, la vederea tuturor cetAlenilor care voiau sAse apropie de ea., Ciudat aces! mod de a practi. ca moralitatea, mod care s-a perpetuat pinll in seeolul V al e.n:.(I:~ufouJr, op. dt.). 11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera midi. Daqi dupA ce cAsAtoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 influcntii a Venerei promiscue se fAceainsii sim\itA in acelea~i rituri, ca in Santhala, nnde cAsiitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitate sau ca In insuIeIe Baleare, in care femeile mllritate cedau prima noapte tutmOf
w

mai respectat cu dt estemai mare numllrul femeilor sale ~i ele insele sint mligulite din aceastll cauzA, deoarece au multe tovar~e. Solomon, sfintul Solomon, avea 700 de neveste ~i300,de concubine, tot atitea avea Vladimir, regele siavilor, iar regele in~ilor avea 3000. 10. Adulterul. Thcmai pentru cAfemeia este consideratAca proprietate, adulterul a inceput sli fie consider~t ca un furt, mai ales dacA era siivirsit in dezonoarea sefului.

oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudatA, in care femeile disiHoritc apar\ineau pentru 0 noapte stApinuIui feudei, care Ie put(~a obliga si! sc cAsAtoreascAcu un anumit bllrbat. in Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul
I' " .'

,~i

intr-adeviir, dacAin insulele Marcnesi infidelitatea falli de un strilin era consideratii 0 problemii mercantilii iar falii de un indigen un delict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evWlrii amestecului de singe, coitul eu nevasta ~efuhli ~i al unui plebeu cu femeile nobile, care pentru el erau ca atare, reprezenta un delict capital. La bombari, numai fraVi ~i fiii ~egelui sint absolviV de pedeapsa cu moartea pentru adulter - dar nu ~i at!~ncidnd ei I-au comis cu nevasta sefului.
I , . ,'i

dacA nu era mai inainte defloratii de preotul budist, care primea 0 corn.. pensaVe (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentru oboseala sacrii (thin-tang). Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 fcmeie, dupil ce a avut doi sau trei copii, trebuia sA-~ischimbe so\ul: Acestea sint un re,ziduu, 0 compensaVe, 0 reducere a contribu .. tiei Venerei nestatomice care revenea tuturor si ' care inainte de a apar ..

La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict de adulter poate sli devinli sclavul cel~i care it surprinde. ' 54

Vne unui singur Mrbat trebuia sA se oferela mai multi sau celui mai putemic. influenlA a poligamiei la chinezi exist:lin obiceiul de a ClunpAra mid dame (so\ii secundare) supuse marii dame (so\ie principal~)

55

La arabii ~anieh, sotul pl4t~te un num4r deanimale pentru zilele in care vrea s4 aiM femeia la dispozitia sa; pe restul zilelor este stlipin~ femeia (Ausland, 1881). La soulimezi, femeia poote S4-~ip4rliseascl1sotul pentru a se uni cu un altul numai dacl1restituie pretul pUitit de el. La fontiebi, trebuie s4 se adauge 0 sum4 pentru fiecare copil avut de la sotul pe care ea vrea sl1-1p4rliseascl1. La bonga~i, femeia este cumpllratli in schimbul uneltetor de fier. La evreii din Maroc exisHi c4s4torii temporare de trei sau ~ase luni bineeuvintate, dupl1 toate regulile, de cl1tre rabin (Letourneau). 9. Poligamia. dat4 conceputl1 ca marfii (~i acest h.cru consti-

La assini, femeia este liberll s4 facl1ce vrea atita !imp cil este fat4; dacl1,c4s4toritli fiind, ac.esta trebuie sa ~ se dliruie' unui saltimbane, .
.
-

pl4teascl sotului de la 7 la 72 lire (Revue anthropol., 1878). La canalezi, cine este surprins inadulter este judecat de sfatul blitrinilor ~i, de obicei, condamnat la moarte. in Cuma anticl1, femeia adulterinl1 era expusli goalfi in for o piatrli iar in Roma, intr-o capelli special amenajatl1, la vederea tuturo!" cetlitenilor care voiau sli se apropie de ea..Ciudat aces! mod de a practica moralitatea, mod care s-a perpetuat pinl1in seeolul V al e.n. (Dufour, I op. cit.).
b

tuie deja 0 mare trecere), femeia este cumplirat4 de cinepoate da mai mult dacl1existli un excedent de femei. La apasi, un Mrbat este cu atit ' , mai respectat cu dt este mai mare numlirul femeilor sale ~i ele insele sint mligulite din aceastli cauzli, deoarece au muIte tovarli~e. Solomon, stintul Solomon, avea 700 de neveste ~i 300,de concubine, tot atitea avea Vladimir, regele slavilor, iar regele in~ilor avea 3000. 10. Adulterul. Thcmai pentru cl1femeia este considerat4 ca proprietate, aduIterul a inceput s4 fie considerat ca un furt, mai ales dacl1 era slivirsit , in dezonoarea sefului.

11. Rituri ~i legi mai recente derivate din Venera mixtii. Dar~i dupli ce cl1slitoriile au fost stabilite ~i reglementate, 0 infl.ucn~i1a Venerei promiscue se flicea insll simtitli in acelea~i rituri, ca in Santhala, unde cl1slitoriile erau precedate de 6 zile de promiscuitatc san ca in insulele Baleare, in care femeile mliritate cedau prima noa~te tuturof oaspetilor prezenti; sau ca in epoca feudall1, in care femeile d\sMoritc apartineau pentru 0 noapte stl1pinului feudei, care Ie putea obliga s~ sc cl1sl1toreascl1 eu un anumit Mrbat. In Cambodgia, spre1300, nid 0 femeie nu mergea la sotul ci
I .

intr-adevlir, dacl1in insulele Marchesi infidelitatea fat4 de un strliin era consideratl1 0 problemli mercantilli iar fatli de un indigen un delict; in schimb in Noua-Zeelandli, maiales din cauza evitlirii amestecului de singe, coitul cu nevasta ~efuh1i ~i al unui plebeu cu femeile nobile, care pentru el erau ca atare, re,rezenta un delict capital. La bombari, numai fratii ~i fiii ~egelui sint absolviti de pedeapsa cu moartea pentru adulter - dar nu ~i atiunci dnd ei I-au comis cu nevasta ~efului. La multe triburi din Africa, cipe este surprins in flagrant delict de aduIter poate sli devinl1sclavul cel~i care il surprinde.

dacl1nu era mai inainte defloratli de preotul budist, care primea 0 como. pensatie (Remusat, Melanges Asiatiques, tom 118) pentm oboseaia sacrli (thin-timg). Strabon ne vorbe~te despre tapiri, la care 0 femeie, dup~ cc a avut doi sau trei copii, trebuia sli-~i sehimbe sotuI: Acestea sint un r~ziduu, 0 compensaVe, 0 rectucere a connibutiei Venerei nestatornice care revenea tuturor si , care inainte de a apar~. .

tine unui singur Mrbat trebuia sl1se oferela mai multi sau celli! .'puternic. influentl1 a poligamiei la chinezi existil in obiceiul de a cum"

plira mid dame (sotii secundare) supuse marii dame (soVe principal~) 55

54

legitime, care este mama reputatll ~i a celorlalti fii, iar 0 influentll a poliandriei existll in Codullui Manu care prescrie ~ncubinajul cumnatului cu sotia sterilll .. lbt 0 influentll a acestora rllmine in Leviratul intrebuintat , de

La tasmanieni, femeile, pentru a-~i pllstra prospetimea cllrnii, nu vor sll devinll marne decit dup11citiva ani de cllslltorie ~i, de aceea, incearcll sll provoace avortul prill' lovituri aplicate asupra propriului pintec. Avortul este practicat chiar ~i in America, in golful Hudson ~i in bazinul fluviului Orenoc. in !cimpiile Plata, pajagua~ii ~i obligll femeile sl1avortezc dupll ce acestea au flicut doi copii. Astfel procedeazll ~i mbaya~ii, vecinii lor. La papu'anii dirt Andai, femeile mor tinere din cauza "obiceiului general de a-~i provoca avorturi dup11primul' sau la doilea wpil". Dar mai ales in insule, unde resursele de hranll sint mai sllrace, omuciderea ~i avortul sint permise. Chiar in insula Formosa, in ciuda barbariei reduse a locuitorilor,avortul este comandat de utilitatea publicll~i, in consecintll, de morala publicll. Astfel incit, femeile aici nu pot sll aibll copii inainte de 36 de ani ~i cele care sint prop use preotese fac sll avorteze orice femeie rllmasll insllrcinatll inainte de aceastll virstll. 2. Pruncuciderea.Mult mai freevent decit avortul ~i din acelea~i cauze existll la sllibatici pruncuciderea. Acesteia ii cad victime copiii nou nllscuti dupll primul ~i al doilea nllscut ~i cu mult mai mult fetele decit bllietii (Letourneau, p. 134). Astfel se intimplll in intreaga Malaezie. in. India, de la Ceylon laHimalaia, pruncuciderea este sanctificatll de religie, nu numai la arborigenii ceimai barbari dar ~i printre radjputa~i, clase nobile, care se cred dezonorate dacll au 0 fiicll nemllritatll. Locuitorii insulei Tikopia ucid, in schimb, mai multi bllieti decit fete, de unde poligamia IOl; in Japonia ~i in China, cum povestea Marco Polo, pruncuciderea era deja ~i este un mijloc violent de malthusianism. Acela~i lucru se intimplll la locuitorii insulelor Sandwich, la bo~imani, la hotentoti, la fidjieni,la indigenii din America~ intimp ce in insula Thhiti nu mai putin de doull treimi din nou nllscuti, dupll spusele misionarilor, erau asaI

evrei, de mexicani, de afgani~i dechippewai~i ~i ~re are 0 ratiune de a fi in sillbiciunea femeii ~i in fiinta ei, consideratll ca un lucru. ahll influentll a rllmas in respectul acordat prostituat~lor care se mllritau dupll ce contractulle.a expirat, iar in India fondatorul btIdismului a fost primit la Vesali de prostituata-~efll (Spier, Life in Ancient fl. India, XXVIII). ~i astfel se explicll importanta minimll pe care sotul necivilizat o acordll sotiei ca ~idispretul ~i u~urinta cu care 0 abandoneazll. Oslltoriile abisiniene se fac sise'desfac cufoarte ., mare usurintll". , ,

B. Omuciderea"
1. Avortul. Cre~terea excesivll apopulatici fatll de mijloacele naturale de hranll reprezintll un pericol mai mare ~i continuu al vietii slUbatice. Prin aceasta se explicll monlla popoarelor primitive ~i cea mai mare parte a omuciderilor care se comit la ele, nu numai nepedepsite dar adeseori comise din obligaVe moralA ~i religioasA ~i privitc chiar ca un titlu de glorie. Avortul, care este necunoscut la animale in forma sa voluntarli, est~ comun printre sllibatici ~i trebuie sAcoborim pinAla Zcnd-Avesta pentru a gllsi primele prohibitu in aceastA privintll.

LCI'irat - obligalia unui Crate de a se cisatori eu eumnata lui (riimasa vaduva, fara eopii) - 11.t, , Pentru aile date vezi Donl1a Delinquente, Partea 1.

Vezi Ferri,Omicidio

~i Letourneau, Sociologie, p. 132 ~i urm., 145.

I
\

56

57

L~_.

sinati de, pl1rihtii lor. in multe triburi din Paraguay, femeile nu ere~teau dedt un copil fiecare~i, intrudt ele il pl1strau pe cel pe care il considerau ell trebuie sl1fie ultimtd, se intimpla adeseori ca ele sl1rl1minl1 fl1rl1 copii Unele triburi din Africa intrebuintea11i adesea copiii -lor drept momeall1 in capcanele pentru lei iar in unele regiuni din Australia ei sint uci~i pentru a li se intrebuinta grl1simea drept momeall1 pentru undite. Mamele guarany (poveste~te D'Azara) i~i ucid adeseori fiicele pentru" ca supravietuitoarele sl1fie dorite mai mult (Viaggi nel~'America, 1835). o altl1cau11ia infanticiduluieste, totu~i, moartea mamei, deoarece multi sl1lbaticiobi~nuiau eu aceastl1oCazie sl1ingroape odatl1eu mama ~i pe copiii ei ca, de exemplu tasmanienii, pieile-ro~ii, esehimo~ii datoritl1 credintei religioase ell mama i~i eheaml1 copilul din Khillo, 111ca~ul mortilor, dar ~i din cauza imposibilitl1tii de a ere~te mieulorfan. Thate acestea au drept ,cau11iprejudeelltile, aversiunea pentru gemeni, eonsiderati 0 proM ell un Mrbat nu poate livea, la 0 singurl1 na~tere, dedt un copil. Acest luer'll se indmpl111a tasmanieni, la moxo~i, la peruvienii indigeni, la pieile-ro~ii. La ibii din Africa orientall1, gemenii sint 111satipradl1 fiarelor iar mama este alungatl1 din' societate. La hotentoti, eopilul eel mai prost conformat~ste aproape intotdeauna ingropat de viu eu consensul intregului kraal. La hindu~i, femeia rl1ma,ll fl1rl1 eopii mai mult timp saerifiell primul sl1ucopil zeitei Dourga iar in MadMascar eopiii nl1seutiin zilele nefaste sint 111sati sl1moarl1de foame sau sint abandonati pentru a fi devorati de fiarele s111batice. Uneori, nevoia impinge lapruneucidere. Stanley a povestit cum la bari, in Africa, in perioadele frecvente de foamete, mamele i~i aruncau copiii in riu, neputind sl1-imai hrl1neasell. in sfir~it, la veehii mexicani, societatea Ixquimanilor iar in Thhiti cea a Arreoildr, compusl1 din elita PQPulatiei, aveau ca precept

pruneueiderea. Femeia care ereseuse un copil era izgonitl1 din societate eu titlul dezonorantde "purtl1toare de copii". in Aust~alia, Grant aauzit pe oS111batiellinsl1rcinat~ spunind ell i~i vadistruge progenitura pentru a evita sl1 0 hrl1neasell. Pruncuciderea' in Insulele Olandeze are loe, de regull1, at,unci clnd existl1 0 a doua sau a treia fiiell, atunei dnd existl1gemeni saudnd moare mama. in acest caz ei spun: cine sl1-ihrllneasell? (Hovelaque,'Les debris de l'humanite, 1881). La assini, orice maml1care a nl1seut noul1 copii vii este obligatl1 sl1il ucidl1 pe al zecelea, ceea ce se expliell prin imposibilitatea de a-I er~te (op. cit.). 3. Uciderea biitrinilor, femeilor ~i bolnavilor. Abandonarea ~i uciderea celor, inapti de munell, a~a cum s-a vl1zut~i la animale, ca efeet al excesului de populatie, s-a conservatapoi, prin transmisie ereditarl1, ca obligatie a copiilor ~i a rudelor ~i atunci dnd nevoia nu 0 cerea ~i eu consensul celor saerificati , insisi. " Fitzroy poveste~te despre tahitieni ell "ei nui~i fl1ceau nici un scrupul din a omori pe acei dintre ei care erau Mtrini sau bOlnavi, el}iar obieei este praeticat in intreaga Melanezie, iar in Polinezia ei sint ridicatLdin case, uneori sint ingropati de vii, ca in

~ipe pl1rintii lot". Acest

Noua Caledonie, unde insl1,eel mai freevent, eisint 111sati sl1moarl1 prin abandon. Astfel procedea11i cafrii, matcapii ~i americanii, de la Golful Hudson pinl1 la Tara de' Foe. in treeut, siuxii, assiniboinii ~i alte triburi din valea fluviului Missouri aveau obiceiul sl1abandoneze pe acei care, din caUza Mtrinetii sau infirmitl1tilor, nu puteau sl1urmeze taMra in perioada vinl1torii; taMra ins~i urma triburile nordice. Astfel se intimpll1luerurile la triburile aseml1nl1toaredin Africa ~i Oceania. Astfel, la hotentoti, daell un individ, din cauza Mtrinetii, este in imposibililate de a mai luera~i nu mai poate fi de nici unfolos, spune Kolben, este dus Intr-o colibl1solitarl1, departe

58

59

de kraal, cu 0 mi~ proviziede hranll, astfel indt sllmoatil~'{~sau de coltii fiarelor. ' .' In Noua Caledonie, chiar victimele gilsescacestluP:U'jtc$csi
~ . c ... ,' ... " ',.:

r..OC

'

..

"

"

"

," ..

,'

.. ,,-':,"":":':":-::;:-<;.";.,"-'

cer ele insele moartea, sllpindu-~i groapa undesintarunC\lte.du(ill'ce,in prealabil, 'Ii s-a aplicat 0 loviturll de mlldu~in cap. in,I~f!ldji acest obicei este mult mai generalizat ~i este consacrat de~M~:;(""igioasll ~ in viata viitoare se va ajunge in starea identicl tno~~~'in care sepllrllse~te aceastlliume. Misionarul Hunt, rugat deun:~r sll asiste la funeraliile mamei sale, a accepta! invitatia: darcindJ,a,.,.rut cortegiul funebru a fost ~ocat ~ nu vede cadavrul. jntrebi~l'ii~re motivul acestei lipse, dnllrul sllibatic i-a arlltatpe mamasa'ca,e{~p impreunll cu ceilalV, veselll ca oricare altul din cei prezenti.~la,.~Jlgat "~ ea acVona astfel din dragoste pentru sine ~i cl din dra~e~tru ea insll~i 0 vor ingropa peste putin limp, lor revenindu-leo~attt de sacrll... Era mama lor~i ei fiii ei: prin urmare, trcbuiaud Q4Ud la moarte" . Intr-un sat numllrind dteva sute de locuitori, dipitanul'Wilkes nu a vllzut un singur bllrbat care sll depll~eas~ virsta de pa.t.,.zeCj de ani. Intrebind unde sint blltriniii s-a rllspuns ~ erauingrop)li.4.,.ce au fost uci~i. Astfel procedealA eschimo~ii, tshuthskii ~ika.m~ii. Kamtschadalii i~i ucid pllrintii blltrini ~iii dau ciinilor sll-i d~<1in credinta ~ astfel, intr-o altll viatll, se vor incarna inciiniC(2CCelQlSi. La unele triburi, uciderea blltrinilor este asociatllcu(,fl_alist;-

v. ... em ...:.,a.po. i.le.~tranguleatil ~i Ie devorealA. Int.rebati de ce nu~~lllaidegrabllciiniilor, ei ~u rilspuns: "Pe ciineil iaiappo", adiClvid.~.Printreindienii din California de nord nu este considerat cofeCt$4lbatifemeile;dar barbaVi "~i rezervll dreptul de a' leucide
','"

"",','.:

..,'.

'

..

'

....

'

...

..

........_ .. . . .... 1eame.'.

....

..

atunc:i'"dlldsintobosite"; cUJllilinn~Qlfield,putine

Astfel. procedeatilaustralienii la care, dupll femei sint destulde. norocoaseca sll moarll

d~"~})atur.alll:"le slnt ueise,in general, inainte de a imblltrini sau dea~flleajutorate, pentru a nuse.irosi in zadar atita hranll". .".'.,>~~~~tf~,I,Qbiceiul. de a ueide. blltrinii ~i bolnavii nu apartine dQiclI"~ticilor"Cillfost practicat ~i in Europa,inainte ca ideile morale sgradul d.e evol.utie. din .ultime.le secole. Astfel, ij:.U. . ~ .... .......... ~..'.fia.t.1.n. H~~~te.ad~ masagelii i~i ueideau biltrinii; Elianus <\spune despre14~~ni;Platon des pre un popor din Sardinia; Strabon despre

10C".i~din lilticaBactriana, carecrCljteau dini inscopul de a-i devora

peb~~fpe infirmi. SuetionuSvorb~te de romanii tare i~i abandonalli~'bd1Davitntr-o insulll din levere. Spartanii i~i abandonau fiii .dif~.()V~he legendiUcandinavll vorbe~te de rllzboinicii bolnavi care de' ..peattemis-sulP. i, sau stinca familiei, iar in Suedia s-au el$li~., '. ' ..... p~trtlt.pinI$pre '1@ mlleiuci grele, numite atta-klubbor (mllciuci de
,

."

,"

fatrrilie),.~careblltrinii ~iceiincurabili' erau in vechime uci~i in mod so~,:del1ld,cle .lor (Letoutneau, 143). . 4. Alte,cauze aleomuClderU.Pe lingllueiderile celor mai slabi, u~~lbatidineoferllspectacolul unor ucideri continue de bilrba\i~~adulli, fie comandate de credintele religioase,fie determ.i~~a.;elejnstincte.de ferocitate care la omul slllbaticnu mai cunose:a;1CIopiedicll.

mul de care yom vorbi mai jos. Itonamo~ii din America meridionalllstranguleatil "e'~"'vii lor. Tibetanii, cu toate ~ i~i respectll pllrintii,ii omoarl:lpe''',~vi prin abandon, mai ales da~ sint afectaV deboli contagi0ase../;:~,.' Sllibaticii di~ Tara de Foe, impin~i de foame, uCidnu~~6Pllrintii lor de-a valma ci femeile blltrine pe care ei Ie conSiderlt'~~tin utile dedt animalele domestice. Ei Vn capullor deasupra f~~ClUi

' .... "iia)Dmuc*l'ea din cauzamtniei. La metambieni, conflictele conjugate.s~prill u(:iderea sotiei de ditre sot care ii mllnin~ inima cu t~'~caPtil(Livingstone. op. cit,). saibaticii pieile-ro~ii tree de la calmul obi~nuit la accese teribile demtme.stngeroasl. cind ucid bizonii. La. criksi '. ,. se observll sin uciderea
.
' ,," , , ' , '

60

61

.:,I.i~ .. '

II

 ~iomuciderea, infl1ptuite eu ~urintll, pentru 0 nepHicere minimll (Perez,

PsycoL de ['enfant, 1882).

b) Omuciderea din caprkiu. Speke a ~uzit pe un rege din Kuareg orr.;c:.':. ,d pajului stiu sll-l omoare pe un eurtezan numai pentru a verifica caL, ..;:2. armei dllruite lui. Nu era zi ca el sll nu va<.Ui ehinuite vreuna din fem(:iJ.eacestuia, uneori cite trei sau patru ~i intotdeauna pentru mc:ive ridicole, de exemplu pentru a fi oferit 0 floare ell propria minll. c) Omuciderea pentru rimri funerare. Loviti de 0 mare nenorocife, sllibaticii ered de indaHl ell ea este semnul miniei divine ~i,prin urrfJre, cautil sll 0 imbuneze, in primul rind prin fIagelllri ~i privatiuni imlor in~i~i; in al doilea rind, prin suferintele create altor persoane care au un anumit raport eu victima ellzuHlin dizgratie. Astfel, in Africa, la acha1:li, la moartea regelui, fiii, fratii, nepotii defunetului, in prada unei:lem.nte simulate, ies val-virtej din palatul re,gal trllgind foeuri de f,.rmc1 asupra tuturor celor pe care ii intilnese, fllrll nici 0 distinetie (Felfi, op. cit.). Dar, mai ales eu ocazia riturilor funerare, omuciderea devine 0
pracIid'i <;Dmunll pentru cele mai diferite rase, prin saerificarea femeilor,

mai mare parte din pllrintii lor. Putin a lipsit ca teribilul despot sll nu ucidl1intreg poporulla moartea mamei sale (Hartmann, p. 159). in Noua Zeelandll, sotia care se ucide la moartea sotu1ui este foarte admiratl1. in unele triburi ea este obligatll sll 0 faell ~i este~trangulatl1 p~ mormintul defunetului, impreunll eu unii sclavi. in America, natehezii de pe Mississipi' erau guvernati de un mare ~ef, fratele soare\ui.Femeile sale ~i sclavii slli trebuil!u sll fie uci~i pe mormintul sl1u. ~i in Peru, la moartea unui Inca, se ucideau sclavii slli, coneubinele, favoritele, uneori in numllr de mii. La mongoli, regele ~i principii sint inmormintati in mari constructii subterane, fl1eute eu mare eheltuialll ~i eu multe saerificii umane. .in jurul mortului principal, in atitudine de meditatie budistll sint a~ezate fecioare, otrllvite eu aeeastl1 ocazie, care tin una evantaiul, alta pipa defunetului etc. Este inutil sll mai amintim uciderea vllduvelor praeticatll in India. d) Omuciderile cu ocazia sacrificiilor. Omuciderile in vederea saerificiului sint praeticate, de aproape toate popoarele barbare. in Thhiti, Bougainville a vllzut oferindu-se vietime umane Lunii iar Cook a asistat la un saerificiu in care sacerdotul oferll ~efului tribului oehiul stingal vietimei; canibalismul fiind ellzut in dizgratie, el a refuzat oferta ~i a cedat-o zeilor impreunA eu restu} corpului. La tribul Iariba (bazinul fluviului Niger), uneori sacerdotul Feti~ului declarll ell este necesarll 0 victimll umanll. in centrul Africii, ~i in zilek noastre au loc, din aceastll cauzll, cele mai oribile moqi. Sacrificiile umane din Dahomey ~i din Veehiul Calabar sint celebt;e din cauza marelui numllr devietime. in realitate, ele sint sllrMtori in amintirea defunetilor. Astfel, dupll loeuitori, sufletele strllmo~ilor beau singele vllrsat ~i cei vii il oferll celor moqi intr-o cantitate cit mai mare iar numllrul vietimelor pentru un rege eehivaleazll aproape eu acela al soldatilor saerificaV, dupll eticheta europeanll, intr-o Mtlllie in care monarhul comandll in persoanl1.

a celor mai apropiate rude ~i a sclavilor defunctului. Bahodu, rege din Dahomey, eu ocazia funeraliilor tatlllui sllu Gezo, ~i ehiar mult timp dupll moartea acestuia, a saerificat un numAr imens de fiinte umane. Dupll Fyun,o multime imensll, printre care legiunile rllzboinice ale despotului, a urmat cortegiului lui Unmanda, mama lui 'IChaka, rege al zul~ilor, moartll de dezinterie. eu aceastll ocazie s-au v1!zutsaerificate numeroase mnte umane iar rllzboinicii exaltati mutilindu-se ei in~i~i, eu un fel de disperare animaliell, pinll cind 7000 din ei au acoperit eu trupurjle lor pl1mintul. Dupll aceea, trupul Mtrinei regine a fost depus intr-o groapl1 desehisll unde'zeci din cele mai frumoase fecioare au fost ingropate d,e vii eu moarta. Thti acei care nu au asistat la aceste funeralii au fost urmllriti ~i uci~i, preeum ~i t0ti copiii nllseuti in primul an de doliu, eu cea

62

63

Indienii Natchez din bazinul fluviului Mississipi, ~ ~i peruvienii ~i triburile din dmpia Bogota, sacrificau Mrbati zeilor lor. La mexicani, apoi, toate sl1rMtorile religioase cereau sacrifieii umane: mii de victime erau sfirtecate de cutitele sacre sau erau aruncate in foe. Clllugl1riifraneiscani care au mers in Noua Spanie au calculat, dupl1cucerire, la 2500 numllrul victimelor ucise in fiecare an. Daell Inca se imbolnl1vea, el ofere a divinitl1tii unul din fiii sl1i,rugind-o sl1it accepte inschimbul sllu. Lakond~i, in India, se fl1ceausacrifieii umane periodice in einstea zeitei pl1mintului, Bera, ace~tia ueigind indivizi din alte triburi, dar in unele cazuri ~i proprii fiiij parivasii erau tocmai 0 ~stll de indieni specializati numai in furtul Mrbatilor ~i al femeilor pentru astfel de sacrificii. La sosirea europenilor in insulele Societa (Polinezia), practica sacrificiilor umane pentru a atrage bunllvointa zeilor era foarte veche. ~i acest obicei a continuat mult timp ~i la popoarele ajunse ulterior la un inalt grad de eivilizatie. Grecii antiei calmau. vinturile potrivnice prin sacrificiulfecioarelor. Herodot relateazll ellMenelaos i~i atrl1sese minia egiptenilor, deoarece sacrificase pe teritoriul lor doul1 fecioare in speranta de a schimba directia vinturilor potrivnice. Plutarh spune despre Temistocle ell a ucis prizonieri pentru a at rage bunl1vointa zeilor, inainte de a incepe campania impotriva per~ilor. Istoria antiell a Spartei inregistreazll sacrificii umane aseml1nl1toare.Acelasi , lucru it fl1ceausi , romanii: Titus
..

Odinioarl1, in Cartagina, se sacrificau lui Kronos (Moloch) fecioarele cete mai nobile ~i mai frumoase din tarl1j dar apoi is-au oferit fecioare cumpl1rate ~i crescute pentru sacrificiu. invin~i de Agatokles, au crezut ell divinitatea a fost jignitl1 ~i atunei, pentru a 0 imbuna, au ucis 200 de fecioare din cele mai nobile. Astfel procedau ~i fenicienii, egiptenii, cretanii, cipriotii, rhodienH, persanii. "Cit de rl1spindit a fost acest obicei la evrei 0 demonstreazll ~i practica circumeiziei care, a~a cum a demonstrat Spencer, era 0 avanpremierl1 a sacrificiilorumane reduse la termenullor minim" (Revue phi/osophique, 1878). Tht astfel, popoarele din Europa nordiell, masagetii, seitH, getii, sarmatii, scandinavii credeau ell nu pot avea nici prosperitate, nicifavoruri mrl1sl1aduell jertfe umane lui Odin sau lui Thor. Insula Ruge din Marea Baltiell ~i in special Uppsala erau rllu famate din cauza unor astfel de sacrificii, ca ~i Irlanda ~i Zeelanda. Galii ~i germanii nu incepeau nici 0 actiune mra. sa. aduell ofrandll in victime umane zeilor lor. Thcit relateazll despre un trib care ucidea pe toti prizonierii sl1i. PMurea Ercinia ~i cea din Ardene insuflau groazll din cauza sacrificiilor singeroase ale druizilor. e) Omueiderea din rautate brutalli. in timp ce la popoarele civilizate acestc omucideri "mrl1motiv aparent", dupll cum afirml1Romagnasi,reprezintll cfectul conditii1or anormale ale unor indivizi, la s1l1batici ele sint mult mai frecvente deoarece umanitatea primitivll a tinut destul de putin cont de viata umanl1, mai ales in raporturile dintrc supu~i ~i ~efii de trib, dintre credincio~i ~i sacerdoti (Ferri, op. eit.). Australienii nu pun mai mult pret pe viata unui om dedt pe aceea a umd fluture. Acela~i lucru se intimplll in intreaga Malaezie, dupll cum vom vedea dnd vom vorbi de canibalism. Ininsulele Fidji, un Mrbat ~i-a devorat sotia dupl1 ce a prlljit-o la un foc preglltit de el insu~i. EI a comis aceasHI.atrocitate n"\lmai.pentru a se distinge, pentru a deveni cunoscut. in aceastl1 tarl1, a ueide un om este un act flirll consecinte , si ,

Livius spune ell sub consulatullui Paulus Emilianus ~i Terentius Varus, doi gali ~i doi greci au fost ingr9pati de vii intr-o cisternll construitl1 pentTu astfe1 de sacrifieii ~i in h;gl1turl1eu aceasta Plutarh aminte~te un alt exemplu, ceva mai vechi. Augustus ~i Eliogabal au sacrificat victime umane, fie pentru manii lui Cezar, fie pentru 0 divinitate sirianl1 introdusl1 de ella Roma. Biblia vorbe~te de sacrificii umane la evrei, precum allui Isaac, al fiicei lui Jefte etc.

64

65

omuciderea este chiar glorificatA; de aceea, indigenii au grijll sil fie intotdeauna inarmati. Dupll afirmatme din 1430 ale unui Mtrin tAllHor, Niccolo Conti, pentru un malaezian 0 omucidere nu era dedt 0 simplll distractie. "Ond unul din ei cump~ra 0 sabie, el 0 proba eu plilcere, implintind-o in pieptul primului venit", Opinia publicll fin avea nimie de spus in 8ceastll privintti ~i ltiuda chiar indeminarea ucigallului dadi lovitura era datii artistic, Achantii nu se mul\umesc numai s~ uddll, VOT sll fadl vietimele sll ~i sufere inainte de a Ie sacrific.a. in Africa central~, ca si , in Mdanezia, femeia este ucis~ de Mrbat pentru cel mai ridiool pretext. Celebrul monarh M'tesa omora in fiecare zi uncle dintre odalisrele haremului cind de nu mai aveau ~ansa sti-i pladl (Stanley, Continente Nero, 1879). Cameron, vorbind despre ~eful de trio, Kassango, spune dl a fost surprins "vllzind printre tovari1~iiacestui;a un ali! de.mare numi:1rde mutilati ~i, mai mult indl, aflind dl muIte din aceste mutiliiri fuseserl! flicute din simplul capriciu al st~pinului sau pentru a,~idemonstra puterea sa". Vorbind despre un aH ~ef de trib, el adaugi1: "a taia nasuri, buze, urechi nu era suficient pentru aeest mizerabil; ei vaise s~-~iextindil viviseqiile sale asupra unei femci iDsi1rcinate,care era pe punctul de a deveni mamli, spinteciodu-i pintecele penlm a-~i satisface 0 curiozitate monstruoas~". Omuciderea pentru cucerirea de rem.lme. Pentru un si11batic orice str~in este aproape intotdeauna un du~man~i a-I udde fiU este un delict d, adeseori, chiar un titlu de glode. Williams, care a studiat insulele Fidji, spune dl "a fi un cunoscut asasin este lucrul eel mai ambitios pentm un fidjian", in m~sura in
1)

oarecare misurll zeificate. in insulele Fidji, numele zeilor indicau caractemilor. Astfel, Thmanbanga este zeul adulterului, Ndauthina - cel care rllMte femeilc frumoase, Kumbunavanua este intrigantul (cerHiretul), Mbatimona - mindltorul de creiere, Ravuravu - asasinul, Maintavasara - cel care face un masacru ~i aiia mai departe pentru multi alVi de acela~i gen. La Borneo, nid un tin~r nu i~i g~~te soVe dadl nu a comis eel putin 0 omucidere. Con~tiinta, spune Burton, nu existAin Africa orientalll iar diinta exprimA regretul dl a lipsit ocazia pentru c.omiterea untii de~ict. Furtul face pe un om onorabil, omuciderea, in special datA este insotitli de circumstante atroee, II face un crou. Domnul Galbraith, care a trlHt multi ani ca agent al guvernului printre siuxii din S.U.A, ii descrie ell urm:'Hoarele cuvinte: Ei sint bigoti, barbari ~i superstitio~i in eel mai lnalt grad. Furtul, incestul, incendiul, raptul ~i asasinatul sint considerate de ei ca mijloace de evidentiere. Ei spun propriilor lor fii, inca din prima tinerete, di asasinatul trebuie sa fie considerat ca cea mai elevatil din toate virtutile. La horde ~i la petrecerile lor, rAzboinicii povestesc propriile actiuni ~i anume: fUfturi, jafuri sau asasinate ~i toale acestea C2 fapte glorioase. Cea mai mare ambitie, ~ spune aproape singura ambitie a unui tini'lr curajos, este de a purta~Wpanade pasilre", care este insigna acordatf:l celui care a ueis sau a partidpat la asasinarea oricilrei fiinte umane, fie ca femeie sau fecioarll. Iarcind a ajuns s;l posede prima sa "panll" dore~te cu ardoare sli sporeasdl numlirul acestora, deoarece curajul unui indian se mi'lsoarll dupil numllrul de pene pc care Ie poartil pe capul silu. Exact Ia fel stau lucrurile in Manyema, unde omuciderile sint foarte numeroase. Multi udd numai pentru a se putea imbr:1ca in pielea de pisidl vllrgatli sau pentru a-~i pune pe cap 0 panli de papagal (Livingstone, Da Zanzibar a Titomba), ei neputind sa-~i ofere aceIe ornamente decit-numai dadl au omorit un om. Tot aid, in piete, se vede 67

care la acele triburi acVunile, numite de noi delicte, au fost intr-o

66

I~ _ ~~ _

-=c

adeseori cinevaarundnd la pAmint 0 panA de papagal; cine vreasA ~i-o punA pe cap trebuie sAucidA un om, primul care-i iese in cale (Ibidem). g) Omueiderea pentru razbunarea sfngelui. "Preceptele religiei du~mAnieigilsesc, in primele epoci aleprogresului social, sprijinul acelui sentiment ego-altruist care este dorin,a de admira,ie ~i teama de ~ispre, ale propriilor tovarA~i.Opinia tribului conferA un caracter imperativ datoriei de a exercita 0 rAzbunare singeroasA. Se aprecia~ b,Arbatul care dupA pierderea unui pArinte nu abandonea~ niciodatA urmArirea aceluia , care este acuzat de a-I fi ucis" (Ferri). Dadl, de exempll,l, un indigen a fost jignit de un alb, este suficient sA 'se rii.zbune asupra unui alb oarecare. Pentruaustralian nu existA moarte naturalii.; orice moarte derivii.din ceva malefic ~i trebuie rii.zbunatA; de aici, pentru orice indigen, 0 serie continuA de datorii singeroase care sint putemic resim,ite. in Thhiti, omuciderea era rAzbunatA de prietenii defunctului. Dadl uciga~ul era invins, averea sa, pii.minturile sale deveneau proprietatea rAzbunii.torilor ~i viceversa. ~i in Nukahiva omuciderea se rAzbuna prin omucidere. 5. Canibalismul. "Nii.scutdin nevoia de hranii., io special in insule, consacrat apoi de religii, excitat de agresivitatea rAzboinidl ~i conservat pe cale ereditarii. numai prin pofta groaznidl, canibalismul este, in orice caz, ultimul grad al ferocitAVi umane care inso,e~te foarte adesea omuciderea ~i Ii imprumutii. diferite aspeete, mai mult sau mai puVn dezgustii.toare, ~tergind ~iin acest caz orice diferen,ii. substan,ialii. dintre om ~i fiarii."(Ferri). A fost contestat recent, chiar de dltre Mortillet, faptul dl in Europa preistoricii. a fost practicat canibalismuI. Dar marea majoritate a paleontologilor, de la Spring la Capellini ~i la De Madaillac, 0 demonstrea~ cu prisosin,ii.. Traditiile istorice ale canibalismului la rasele superioare, mongolii. ~i aIM, nu lipsesc intru totuI. in Biblie existii. unele referiri la

antropofagie (Deuteronom, cap. VIII, versetul53; Jeremia, cap. XIX, versetul 9) ~i tot astfelio Odiseea lui Homer (cap. IX, verseturile 287-298, cap. V; verseturile 116-124). Herodot relatea~ in acel~i sens despre unele triburi vecine cu Sci,ia, ale androfagilor~i issedonilor (cartea a IV; cap. XVIII, XXVI etc.), Aristotel despre unele popula,ii de pe tilrmurile Pontului Euxin (Polidea, cartca VIII, cap. HI, trad. Thurot, Paris, 1824, tome II, 515), Diodorus Sicurus despre selaV (cartea a V-a, cap. XXXI). Strabon spune: wlrlandezii, mai si11baticidedt bretonii, sint antropofagi: ei i~r fae 0 onoare din a minca pe pArin\ii lor atunci dnd ace~tia morn (Geograjia, cartea a IV-a); Bodin spune acel~i lucru des pre traci (De republica, cartca I-a, cap. V). Thate acestea au dispArut din umanitatea civilizatA; dar canibalismul reapare din dnd in dod, in cazuri extreme de foamete, precum in timpul asediilor, al naufragiilor iar uneori chiar fllrii. stimulul foametei, in momente1e marilor pasiuni. A doua zi dupi1inmormintarea mar~alului d'Ancre cadavrul sl1ua fost dezhumat ~i mii.ceHlrit;unul din executorii postumi Ii sugea degetele insingerate iar un altul i-a smuls inima, i-a fript-o pe dlrbuni aprin~i ~i a mincat-o in public. in Italia meridionalA, dnd se pedepsea brigandajul, s-au intimplat scenecu adevArat canibalice: cadavrele carabinierilor au fost sfirtecate, camea lor -vinduti1 ~i devorati1. ins! numai si11baticiicontemporani ne oferii. modalitatea de a studia in evoluVa sa oaturalll aceastl1 formll oribilA de omucidere. a) Canibalismul de nevoie. Aceasti1 formAmai comunA se gilse~te in special aoolo unde mamiferele comestibile sint sau erau foarte rare. Australienii infometaV ucid femeile pentru a Ie minca ~i uneori ajung chiar sAdezgroape cadavre. in lipsi1de cadavre, ei i~i procurA hrana ucigind 0 femeie, 0 tinArlt sau un copil. in Thhiti, 0 perioadA de foamete se numea.wanotimp de mincat oameni". Canibalismul de nevoie este insoVt, de asemenea, de paricid ~i de infanticid, fiind impins astfella ororile extreme; neozeelandezii, atit

68

i,=~~~---------------

69

de pio~i fatil de mortii lor, f~i mincau uneori rudele lor ucise in luptil; din cind in cind ~i fiii ~i devorau mama iar pilrinVi, fiii. b) Canibalismul religios. ~i in acest caz religia consaeril, mai mult deeit ereeazi1, 0 tendintil obi~nuiti11a mnlte popoare sAlbatice. Omul, la origine ierbivor, devine mai rar deeit se crede canibal din cauza foametei, mai puVn in tilri1e unde este deprins eu carnea de vinat; d~i in insulele Fidji eresc din abunden\i1 igname ~i tars", aiei se vindea carne umanil, mai ales cu ocazia anumitor silrbiltori, de exemplu a virilitiltii mo~tenitorului regal. Mexieul antic abunda de animale domestice: capre, cerbi, ciini; ~i, totu~i, in timpul foametei din ultimul asediu, mexicanii mincau scoarte ~i rlldc'leinidar nu se atingeau de carnea umanll, deoarece ei fiU 0 10trebuintau , dedt la sacrifieii sau ca semn al victoriei. . in insulele Fidji, 0 masll antropofaga marca orice solemnitate, de exemplu inaugurarea unui templu. in Noua Zeelandll, religia a sanetificat canibalismul (Letourneau, 192, 193). and un ~ef este ueis in luptil, dreptul gintilor impune s11se trimitll imediat sotia defunctului pil.rtii care i-a ueis sotul, deoarece ~i ea trebuie ueisil..Apoi cadavrele, pril.jitedin weme, sint mincate cu reculegere intr-o ceremonie religioasl1. Arikii sall sacerdotii dati exemplu, degustind eu solemnitate miei buellV din victime (Letourneau, 192, 193). Dar tara in care canibalismul religios a atins, impreunll eu saerifieiile umane, gradul cel mai mare de cruzime a fost Mexieul. Aici vietima se ~eza pe piatra de sacrifieiu iar ~eful sacrificatorilor (Papa Thpitzine), care in timpul sil.rMtorii lua numele zeului insWli,desehidea rapid eu un eutit de piatrll pieptul victimei pentru a-I smulge inima care,

de obicei, era oferitl{ soarelui ~i mult mai rar lunii. Numai biltrinilor sacerdoV Ie era permis sil.0 mc'lnincc.Cadavrul era apoi coborit de pe soeM de piatril.jos, unde fl a~tepta mul\imea pentru al devora. Daell insil. cadavrul apar\inea cuiva anume, atunci familia defunctului lua cadavrul eu sine, pentrn a...lminca acas~L Khondii din India centralJ:i,pinJ:iintr-oepoell nu prea muIt de. p~rtatll. de a noastrll., praeticau, dupli multe ceremonii, conducerea victimei in pMurea sacra unde janii san preotul 0 ucidea eu propria secure. Imediat dupil. terminarea acestui act mul\imea se bulucea spre victimil., loti voind sa puna mina pe 0 bucat:!lde carne ~i,intr-o clipil.,oasele erau dezgolite ~i aruncate pe pilmint (Lubbock, 637). c) Canibalismul din cauza prejudecaJilor. 0 aWl cauz11de antropofagie foarte afini1 eu credintcle religioase este prejudecata prin care se credea ell se asimilea:di curajuI du~manlllui mindndu-i inima, perspicaeitatea mincindu-i ochiul, virilitatea mincindu-i organelc genitale sau at insu~indu-~i intreg corpul du~manului se impiedid! vcndetele urma~ilor acestuia. in Noua Zeeland:!! se preferi1 si1 se mil.nince oehiul sting care este considerat sediul sutletului. La uncle triburi australiene, canibalismul nu este intrebuintat decit pentru anumite ceremonii magice. in insulele Sandwich seminca trupul bunilor principi, moqi de moarte naturali1, deoarece cadavrullor nu a fost profanat; aces! lueru sc numea "a-l minca pe~ef din dragoste" (Maury, 761). d) Canibalismul din dragoste jiliala. Acel sentiment de pietate familiala pc care I-am vil.zutdeja d1 este ~uza ueiderii celor Mtrini este, tot~i, canibalism, practicat in ideca d1 astfelli se va imbunil.tati conditia in viata viitoare . -La batezii din Sumatra care, tQtu~i, sint mai putin si1lbatici dedt atitia al\ii, omul care imMtrine~te ~i pe care viata I-a obosit Ii roagi1

igname = planta din familia Dioseareaculor, cu un rol foarte important In alimenta\ia fntregii zone tropicale - n.t.

...

Oceania - n.t.

tars

= plantii alimentarii, cu tubercule foarte bogate fn proteine, cultivatii in

70
I~

71

Illii .. : .......
'....

I, I:;

--

Pe fiii s~i s~-l milnince si " acestia se supun vointei , lui. in ziua fooail pentru ceremonie, Mtrinul se urdl. intr-un oopae care este inoonjurat de prieteni ~i de rude;. ace~tia lovese cadentat trunehiul arborelui ~i intoneaza. un imn funebru al dl.rui sens generic este acesta: " latil, a sosit anotimpul, fruetul s-a oopt, el trebuie sil cadil". Apoi, Mtrinul ooboaril iar rudele cele mai apropiate il ucid eu grijil ~iii milnindl. rilmil~itele pilminte~ti. Este 0 datorie filialil(Letourneau, p. 199). De altfel, dupil Herodot (Historia, IV; p. 26), in Europa orienta1i1 masagetii ucideau din mili1pe pi1rintii lor Mtrini, oonsumindu-Ie carnea intr-unmare banehet, amestecati1 eu budl.ti de carne de animale, pentru a-i feri pc pi1rintii lor de ru~inea de a fi mincati de viermi. Tht astfel proeedau isedonienii, care iosi1 i~i mincau Mtriniinumai dupil moartea lor naturalil. Strabon relateaza. dI.dervi~ii din Asia de Nord ucidcau pc Mtrinii care au depa.~itvirsta de 70 de ani iar rudelC apropiate Ie impilqeau cadavrele. e) Canibalismul pe timp de razboi. Feroeitatea primitivi1, nelinind eont de persoana umani1, preeum ~i frecventa rilzboaielor trebuiau, dcsigur, sil-l impingil pe omul sillbatic la aeest gen de antropofagie care . este foarte rilspinditi1,ca ~i aceea gencratil de scntimentul rcligios. Existil popoare care pornesc la r~zboi doar pentru a-i minca pe invin~i, dar atunci mobilul psihologic este mai degrabil paCta de trufandale dedt furia rilzboinidl. ~i, deci, acest fel de canibalism se insereaza. in catcgoria urmiltoare. in orice taril, prizonierii de rilzboi ~j moqii dl.zuti in luptil au servit sau servese ca hrani! invingiltorilor. in Noua Zcelandi1, Laplace a asistat la rcintoarcerea. triumfal~ a unci flotile de piroge; invingiltorii aduceau cadavrele invin~ilor sau, mai eurind, 0 parte din aceste cadavre, deoarece 0 aWl parte a lor 0 mincaseril pe drum. Ceca cc a mai rilmas a fost sufieient pentru un mare banehct noeturn, eu dansuri aoompaniate de muzidl..
I

Pi1rintele Breboeuf a vllzut huron~i mincind unul din neofitii lor iar Charlevoix relateaza. despre 22 de huron~i mincati de iroehezi. in Sud, guaranii in general, tapuya~ii, tupinambezii, aymarii i~i devorau invin~ii. Loeuitorii insulelor ~raibe mincau pe cimpul de lupti1 pe invin~i iar acasll pc prizonieri. Inima era oferitll celui mai viteaz dintre rllzboinici. in Brazilia, Thevet a intilnit un ~ef de trib care se li1uda dI. a mincat mai mult de cinci sute de invinsi. ,
1) Canibalismul din pofta de trufandale. in rindul fidjienilor canibalismul este inveterat, deoarece a~tia nu pot aduce un mai mare elogiu unei mindl.ri gustoase dedt afirmind despre ea dI. este fragedi1

preeum carnea unui om mort. Ei dispretuiese carnea albilor, preferil carnea de femeie dl.rnii de Mrbat ~i oonsiderll antebratul ~i ooapsa ca budl.tile cele mai gustoase. Ei sint atit de laoomi dupll trufandale ineil oonservll carnea umanll numai pentru Mrbati deoarece, dupll ei, femeile nu sint demne sll se infrupte din ea. Uneori ehiar frig de vii pe sclavi pentru a-i minca imediat, in timp ce in alte cazuri pilstreaza. oorpurile umane pinll intr-o stare avansatll de desoompunere. La indigenii din Noua Caledonie dorinta de a oonsuma carne umani1 oonstituia ehiar una din .celemai frecvente cauze de rllzboi, cauze care incetau imediat dupll ce soopul era atins prin uciderea unor oameni. Pentru neocaledonieni, carnea umanll este 0 delicatesll ~i ei 0 mllnindl. eu IAoomie. Thti canibalii sint de aoord intre ei dnd afirmA gustul excelent al dl.rnii umane. "Dintotdeauna, rllspundea un ~ef Batta unui misionar ca~e il mustra, dintotdeauna este 0 infamie, dar nu spune dI. nu este bunll" (Vogt, 13). Lui Earle, un ~ef neozeelandez ii spunea: "carnea umanA este fragedi1 preeum hirtia" (Letourneau). Unele triburi din Cafri, dupll ce au devenit antropofage din cauza nevoii, ~i-au pllstrat gustul pentt'u trufandale. Gardiner a oonstatat acest lueru la zul~i ~i, pinA aeum citiva ani, cafrii Basutos tri1iau numai 73
I ~\
;,::,.,

72

I.~~~ __

--=

din canibaHsm in mijlocul unui \inut bogat in vinal. Ca ~i troglodi\iieuropeni, strllbunii no~tri, ei locuiau in ~teri unde l~i dueeau ~i devorau vinatulloruman. Un dezastru ii obligase mai inainte J.l recurg~ !a astfel de .cazuri extreme; dar ei au pllstrat mult limp acest obieei ~i chiar in 1868 nu se lecuiserlI inell de el. in America, moxii ~i alte triburi din Guarani erau canibalic,e ~i aveau obieeiul sl1ingra~e prizonierii ~i sl1-itrateze cu griJil inainte de a-I minca. Mexicanii, relativ civilizaV, aveau inchisori speciale pentru a-I pune pe prizonieri la tngrll~at, inainte de a-I sacrifica zeilor ~i a-i minca. in insulele Marchesi, locuitorii preferll fe~eile copiilor pefilm ell sint mai gustoase, resping pe marinari pentru ell miros a p~te stricat iar pe europeni pentru ell sint prea sllra\i. Preotii au dreptulla pflqile eele mai suculente, la pllqiIe posterioare" (Radiquet). g) Vimitatea. La acestea se adaugll vanitatea, ideea de a-~i spori propria superioritate prin asimilarea virtu\ilor du~manului ~i beneficiul unui privilegiu acordat in uncle regiuni numai masculilor iar 'in altele numai nobililor ~i~emor sau ca premise pentru activitll\i rllzboinke sau pentru a si:irblltorivictoriile, precum in Mexic, h) Lupta pentru viaflJ. in unele regiuni, de exemplu ia fuegieni, canibalismul a contribuit la lupta pentru viatll, iotrudt cI reducea concuren\ii in lupta pentru existen\ll, inzestrindu-l pc eel care supravie\uia eu o sursl1 de hranl1 care, cu drept cuvint, trebuia sl1-1facl1mai puternic ~i .mai pregl1tit pentru via\a rl1zboiniell1ntre\inut<1in regim alimentar vegetal. insl1~iintrebuin\area lui prelungitll ~i rlIspinditl1 a fost prohabil un remediu in sine insu~i pentru diminuarea populaliei, dadI ne gindim la acel ~ef care mincase de unul singur cinci sute de oameni (vezl mai sus). i) Canlbalismul juridic. Aceast~ expresicj pc care Letourneau 0 adoptl1 pentru a desemna canibalismul intrebuintat ca pedeapsil a r~uf~c<1torilor,ne servCl/te~i la indicarea canibalismului pentru r~zbunareade singe care, dupl1 cum ~tim, este germenele pedepsci Ins~~i.
74

Cind Cook a vizitat arhipelagul tahitian, canibalismul deja aproape displ1ruse aici ~idin el mai rl1minea 0 urm~ doar in ceremoniiIe religioase. Thtu~i, din dnd in dnd ~i numai din spirit de rl1zbunare, se prlijea ~i se minca chiar 0 bucatl1 din du~manul invins. in general insa, antropofagia era condamnatl1 aici de morala publicl1. in Filipine, indigenii organizeazll expedi\ii impotriva triburilor . vecine in anotimpul rugliciunilor, fiind condu~i de preotul ~i de ~eful lo.r. "Dacl1du~manul este ellzut mort la pl1mint, scrie cl1HltorulSemper, ~eful victorios scoate din sinul sliu 0 spada sfintli, Mrlizitli special unei astfel de intrebuintliri, deschide pieptul cadavrului ~i i~i scufundl1 in'singele cald incl1 talismanele zeutui sau, car~ ii atirnli III gtl. Apoi smulge din 0 bucatl1 din ele,drept ml1rturie a incadavru inima ~i ficatul ~i ml1nincl1 deplinirii rl1zbunlirii sale. Nu se permite niciodaHl poporului sll mlinince. carne umanli; acesta este dreptul ~i chiar datoria preotului ~er. La uDii indieni din America de Nord, canibaUsmul pare a fi 0 continuare a rllzbunarii care se exercitl1 asupra du~manului. Chiar ~i pentru indienii din Guyana antropofagia este pur ~i simplu un act de rl1zbunare. in insula Bow se devoreazll asasinii ~i acesta este singuru I loc din Polinezia unde s-a consacrat canibalismul juridic~ Dupli Bourgarel, el se practica ~i in Noua Caledonie ca rl1zbunare publicl1 impotriva condanma\ilor la moarte. Dupl1Marco Polo, acest gen de canibalism era intrebuintat ~i de tartari. 6. Prin urmare, aeestea sint condi\iile psihologite ~i juridice ale umanWl\ii salbatice, in ansamblul lor, in totall1 opozitie cu aeelea ale umanitl1tii civiIizate, la diferitele specii istoriee. Insl1 a~a cum in naturl1 nimic nu este imobil, tot astfel noi putem discerne in acele condi\ii naturale inse~i ale umanitl1lii s~Ubaticeun dublu proces evolutiv care, pe de 0 parte, 0 indreaptli in grade succesive sprc 0 mai mie! ferocitate iar, pe de aHa, dezvoltl1 germenii sentimentelor morale ~i ai instituliilor juridiee care se observl1 apoi in evoluVa istoricl1 a omuciderii (Ferri).

75

De fapt, in timp ce aceasti1 cIasificare omucidere, ale omului pentru a face mai vizibil contrastul primitiv ~i omului

a diferitelor

forme de

poatl1 reeupera

pll1tind un anumit

pret.

Germanii

voiau ca tineretul

dintre cele doui1 extreme, intr-o progresie

civilizat, le-a prezentat

eresdndi1 a ferociti1tii, evolutia lor naturali1, in sehimb, are loe printr-o continui1 diminuare ~i disparitie a formelor mai respingi1toare. OIi:mciderea pentru d~tigarea de glorie sau din ri1utate brutali1, canibaIismul rl1zboinic sau cel generat de pofta pentru trufandale devin tot mai putin frecvente, in timp ce omuciderea ~i canibalismul reIigios abandoneazll treptat corpul omenesc ca obiect allor, ale lui. in continuare, lor Ii se substituie limitindu-se doar la unele pi1rti

lor, pentru a nu lince7i in lenevie, sl1 se antreneze furtnd luerurile vecinilor (Cezar, De Bello Gallieo, I, VI, cap. 21). Thcidide atestl1 ci1greeii ~i toate popoarele barbare care loeuiau in insule ~i pe tl1rmurile continentale se dedaserl1 pirateriei de care nu se ru~inau ci, dimpotrivl1, fliceau din ea un titlu de glarie. in Sparta furtul era ingMuit; el se pedepsea doar atunci dnd a fost fi1cut in flagrant fl1eut. La popoarele delict ~i pentru semicivilizate neindeminarea cu care a fost 0 anu-

acontinuat

si1 fievalabili1,

saerificiul de animale, pentru

ca .ulterior si1 se reduci1 la figuri reprezentative (la mexicani, imaginea zeului Quetzalcoatl din fi1ini1~i singe; la chinezi, figurinele de hirtie arse cu ocazia ceremoniilor; la romani, statuetele numite oscilla, din al ci1ror ultimi1 ~i incon~tienti1, dupi1 ~i eanibasimbolism ostia catoIici1 este manifestarea cum observi1 Waitz ~i Vogt) (Ferri).

mitl1 perioadl1 de timp, proprietatea in comun. Astfel, in Peru ~i in Mexie, inainte de azteci, se intrebuintau casas grandes, case enOfme in care loeuiau impreuni1 mai multe familii. in Pelew, loeuitorii posedi1 ca proprietate partieulari1 doar casa comunl1; ~efii in ~i barca; regele este st!1pinul a toate. in China, aeum 2200 de ani, totul era propriet~te i~i repartizau pl1minturile

Dar nu numai atit; in razbunarea sfngelui, omuciderea

dupl1 virsti1. Tht astfel stl1teau luerurile

Iismul capl1ti1, inci1 din epocile primitive, ~i un aspect moral ~i juridic, care au constituit cu adevi1rat embrionul dreptului succesiv de represiune ~i pe care il inloeuie~te organizat (Ibidem). dnd acesta din urma nu este inci1

Sparta pini1 la rl1zboiul peloponeziae. Cook ne relateazll ci1 expresia mezzo raSa (tuns pe juml1tate), pentru

ho!,este introdusl1 intr-o insull1 din Oceania dupi1 ce el a peunui furt, tl1indu-i pe jumi1tate

depsit un ind.igen vinovat de comiterea

C. Furturi si aite delicte

1. Triburile cu adevi1rat sillbatice ~i primitive, neavind posesii

pi1rul - evident, pentru ci1mai inainte nu exista noVunea de furt. in Africa orientall1, serie Burton (Fin. Foot. Steep., p. 176), cel care comite un furt este onorato Un apl1rl1tor parVal al negrilor, Livingstone, l-aintrebat pe un makolez: "De ce furi animale domestice?" Acesta i-a rilspuns rtzind : "Nu fac dedt sli Ie arlit drumul".

autentice, nu cunosc ideea de proprietate ~i, prin urmare, ~i mai puVn pe aceea a furtului, ceca ce procuri1 chiar avantaje evidente. in Egipt, profesiunea de hot era 0 meserie recunoscuti1; cine voia si1 0 practice i~i inscria numele si1u pe 0 tabeli1 publici1 ~i aducea in acela~i loc toate lucrurile pe care Ie furase pentru ca posesorii lor sille

A Gell, 1, XI, cap. 18: ''Aegyptiisomnia furta licitaet impunita"(ln Egipt Olice furt este permis ~i nepedepsit).

76

77

Un rongaturez (Australia), prins furind ~i intrebat dad! nu se teme di va fi pedepsit de zei din aceas~ cauzA,a r~spuns: "Oh, nu, clnd zeii erau pe p~mint procedau la fel iar p~rintilor Ie plaee s11fie iqtitati de copiii lor" (Novara Reise, Anthropol Theile, p. 33, 1865). in Caramansa africanll, pe ling~ pa~nieii ~i cinstitii slilbatiei bagnu care cultiv~ orezul, existf!.~i balantii, care trf!.iescnumai din vin~toare ~i din jaf; ucid pe cine fur~ in satul lor dar din aeeast~ cauzA nu renuntl1 la furtul din alte triburi (Revue d'Anthropologie, 1874). Hotii buni sint eei mai apreciati, sint pll1titi pentru a educa in arta furtului pe copii ~i sint ale~i ~efi ai expeditiilor. In Maroc, ben-hassanii prezintl1 cu a~tia multe asemf!.nari;hotia este principala lor meserie; sint diseiplinaV, au ~efi recunoscuti de guvern care se serv~te de ei pentru a redobindi obiectele furate (De Amicis, Marocco, p. 205). La arabi (beduini) exis~ triburi cinstite ~imuneitoare, dar existl1 ~i muite triburi parazitare, cunoscute prin dorinta de aventuri1, prin curajul imprevizibil, prin nevoia de continua mobilitatc, prin lipsa de ocupatie ~i prin tendinta spre furt. Hotul arab erede ctl Dumnezeu asisti1la aqiunile sale (Doumas). Pentru ei furtul nu este numai permis, dar este ~i glorios sa furi de la du~mani. Inainte de a pleca in aeeste actiuni de jaf impart pomani1 si1racilor ~i se juri1 pc un stint allor, Sadi Abdalah: "Dactl ne reintoareem eu bine 0 parte este a ta". Ei au ~i un proverb in aeeast~ privint~: "Cine furll iama vite i~i faee vara grajd" (Ibidem). in India existi1tribul Zacka-Khail, a ctlrui meserie este furtul. and se na~te un copil Mrbat el este consacrat acestei profesii, fiind trecut printr-o gauri1 f~cutil in zidul easei sale ~i eintindu-i-se de trei ori: "Sf!. fii un hot!"

ridicau in picioare in aplauzele aduni1rii. Cei care ri1mineau jos erau consideraV trMAtori ~i dczertori (Spencer, La morale nei vari popoli, . 1893). La Coman~i (Molhausen, Diary of a Journey from the Mississipi to the Pacific), un Mrhat nu este considerat demn s~ figureze in rindul razboinieilor dacl nu a luat parte la 0 expediVe de jaf ineununatf!. de .succes. HotH eei mai vesHti sint membrii eei mai respectati ai soeietiltii. Un patagonez nu este considerat copt s~ se insoare dactl nu s-a afirmat in arta de a jefui un strain (Snow, 1Wo ~ars' Cruise of Tierra del Fuego). Dota rea mai apreciatilla kuki~i (Dalton, Descriptive Ethnologie of Bengal) este rea estimatll ctl provine din furt. In Mongolia (Gilmour, Among the Mongols), hotH sint trata\i ca membri respectabili ai societlltii, deoareee ~tiu s~ fure in mod subtil, taral si1lase urme. In secolele trecute, in aproape toatli lumea, se furau MrbaV pentru a face din ei sclavi. Se furau ehiar femei, sli ne amintim de Briseis, de virginele din. Galaad, de femeile din Silo, de Sabine ~i tot astfel in intreg cv mediu, pentru caprieiile castelanului sau pentru seraiul mare}ui sultan. Pentru calmuei, chirchizi, patagonezi, ca ~ipentru multe triburi africane, furtul, in special eel de animale domestiee, este lngMuit din punet de vedere moral. Denumirea de harami (brigand) este un HUuonorifie la beduini ~i la hedia~i. Dimpotrivli, se nume~te fatis (hoit) eel care moare de moarte bunll in propriul sliu pat ~i a ctlrui mam~ il plinge, jelindu-l astfel: "Of, de ce fiul meu nu a murit de moartea unui brigand" (Burton, Narrative of Pelegrinage to el Medinat and Mecca, 1885,.III, V). Guaranii nu furli eu vioIen\ll, dar ered ctl este un HUu de glorie si1~tii sa furi obiecte de midi valoare iar a fura, in limba lor, inseamnli a lua sau a prinde (D'Azara, VoyagesAm. Mer, 1835). 79

Furturile comise tn afara tribului, chiar la germanii de care vorbe~te Theit, nu erau in niei un mod infamante. Un~ef propunea 0 astfel de actiune iii' adunarea poporului iar eei care voiau sll-l urmeze se

78

2. Minciuna.La barbari, ca ~i pentru copii, minciuna nu este un viciuci un merit. Nici u,nul din indienii din America CentraUl, spune Dunlop, nu a voit vreodaHI.sl1admitil dl minciuna este un viciu. Orieit ar fi de nedreaptil ~i de infamil eseroeheria prin care unul it in~ela pe eelillalt, niciodaHI.nu vei reu~i sil scoti de la ei 0 altil exclamatie dedt aeeasta: "Que hombre vivo!" (Ce om abil!). M. Foreman spune dlloeuitorii din insulele Filipine considerau minciuna ca pe 0 ~iretenie permisil ~i comodil. Literatura primitivil din India considera adeseori minciunaca pe un mijloe de a reu~i in afaceri. _ Fidjienii (William, Fiji and the Fijans) aprecia~ foarte mult un mincinos abil ~i subtil. Popoarele din Uganda (Wilson ~i Felkin, Uganda and the Egiptian) se preoeupil foarte putin de adevilr ~i nu eonsideril niciodatil minciuna drept un viciu; dimpotrivil, un mineinos care reu~e~te sil indudl in eroare este eonsiderat ca un om foarte inteligent ~i este foarte admirat. Minteau eu pliicere evreii eu Rebecca ~i leremia, ere~tinii eu Sfintul Paul, greeii ell,Ulisse. Dar minciuna se reduce odatil eu dezvoltarea eivilizatiei, mai ales eu a libertilVi. Chiar astilzi, turcii ~i ru~ii se numi1ri1printre cei mai mincino~i oameni din Europa. Pentru a constata progresul realizat trebuie sil compari1m propensiunea universalil ~i odioasl1 spre minciunl1 a oamenilor de stat, a Elisabetei, sau minciunile sistematice ale regilor falsificatori de bani din Franta eu politica lui Gladstone ~i Carnot. , 3. Innuenta razboiului. altil cau~ a deosebirilor stranii intre popoare, pe lingil influenta elimei ~i a hranei (carnivorii sint mai eruzi, indigenii care triliesc in regiunile eu climl1 caldl1 sint mai mincino~i), eonstil ~iin influentele istorice: popoarele ri1zboinice au fost intotdeauna eele mai nedrepte, cele mai crude ~i mai putin generoase, observl1 Spencer (Moralita nei vari popoli, 1893).

in socieHl.tile primitive,ca ~i in multe societlti contemporane, starea de rl1zboi este cea normaUl ~i ~ este InsotiHl., in general, de pruncucidere, canibalism, hecat~mbe funebre, masacre dintre cele mai capricioase ~i mai oribile. Fidjienii gi1sescdl este, firesc sl uci~pentru a minca, ~eoarece zeii aeelei cosmogonii slilbatice se ucid intre ei iar acei care nu i~iu,cid dUriianiislnt priviV cu cel mai mare dispret. Bo~imanii, ugandezii, beduinii in~i~i ucid eu 0 voluptate maximl1,~i consideril dl cea mai mare dezonoare este s~fmori altfel dedt cu arma in mini1. in evul rnediu acest spirit de agresiune s-a diminuat; dar i~~i~i regii mai asasinau indl reginele sau sint uci~i de fiiilor, iar setea de singe ~icruzimea cea mai cumpliti1sint universale. Carol cel Mare a decapitat intr-o zi 4.000 de saxoni; Thmberlan a ridicat piramide de teste ~i a asasinat ora~e ~i ti1riintregi. Dahomeii, care au, un statu,t social pur militar, sint lipsiti de ariee sentiment afectiv chiar ~ifall deproprii lor copii; dnd unul dintre ei se imbolnilv~te este gonit dincolibi1. Locuitorii din Dakota, comansii din America de Nord, triburile ,

rilzboinice care tri1iesc Intr-o stare cronidl de ri1zboale ~i de discordii sint foarte cruzi, torturea~ in diferite moquri pe prizonieri ~i dau pe bi1trini pc miinile femeilor care se distrea~ omorinqu-i prin torturl1. in sehimb,; popoarele p~nice,vedda, esch~mo~ii, suanii sint blinzi, bu'ni ~isinceri. Noi vedeni in ele, dezvoltat la un grad exceptional, sentimentul solidaritlltii, albuni1vointei, al generoziHttii ~i chiar al delicatetei morale. Bennet relatea~ dl, dupi1 ce a fleut mid daruri unor Yedda, Intr-o noapte, in fata verandei' sale, a fost adus un colt de fild~ de elefant de aproape 6 picioare; donatorii nu auputut fi in nid , un chip recunoseuti sau recompensati. '

Account of Ceylon, II, 444..

80

.'
81

4. A1te delicte. Foarte putine din delictele. noastre sint considerate ca atare de legislatorii barbari. Mai drziu, dnd tribul a inceput s~ posede terenuri de vin~toare, in locul particularilor de exem'plu, sau, prin el, ~eful de trib, a inceput s~ devin~ delict furtul de pe propriet~tile tribului, in vreme ce era permis ~i considerat 0 virtute furtul de la: str~ini. in Thsmania, in Columbia, fiecare trib avea teritoriuls~u de vin~toare ~i cine il viola era .ucis. Eschimo~ii sint cinstiti in tranzactiile dintre ei, dar nu in cele cu str~inii (Parry, 'Iroisieme voyage). lar mai tirziu, clnd iriburile s-au organizat mai bine, in special sub despotismul ~efilor sau preotilor, categoria delictelor s-a extins nu . numai la furt,la rapt, la adulter, ci maiales la gr~elile imp9triva ~efilor
<f

tici, chiar ~i de rase foarte diferite, adulterul ~i raptul se pedepsesc ca atentate la proprietatea sotului asupra soVei (Letourneau). La azteci se g~esc printre delicte ~i coruptia judecltorilor ~i betia, iar la asini magia ~i otr~vir~. La evrei falsa m~rturie, incesuil, sodomia,. r~nirile ~i.mai ales idolatria, care este cel mai gray dintre delicte. "Ora~e intregi, dacl sint.. idolatre, sint 0 anatem(J iar .locuitorii s~ fie trecuV prin foe ~i sahie in onoarea lui Dumnezeu, al clrui nume constituie un delict numai dacl este pronuntatl".

D. Adeviratele delicte la salbatici: cele impotriva uzantei

Aici se afl~ caracterul adev~rat al criminalit~tii s~lbatice. in timp ce pentru s~lbatici adev~ratele crime sint foarte puVne - insft deja bine conturate ~i in timp ce chiar acestea nu sint recunoscute decit foarte tirziu ~i in mod neregulat, in timp <;eceea ce pentru noi constituie ~elict pentru. ei adeseori nu este - exist~ alte delicte care la ei sint considerate foartegrave ~i care nu ar fi niciodat~considerate de cltre noi ca atare; ele ar fi considerate chiar semne marcante de civilizatie. Acestea sint prejudiciile aduse uzantelor stabilite ~i religiei, ceea ce, datft fiind tendinta general~ a religiilor de a perpetua uzantele, oricar~ ar fi ele, mcindu-lesacre, sfi~e~te prina identifica religia ~i uzantele. Astfel, in Australia nu Ie este permis decit Mtrinilor ~i ~efilor s~ guste din carnea de emu. Da~ un tin~r cinstit, cedind ispitei, dup~ ce I-a ucisil mftnincl, el este cuprins de rem~clri, devine melancolic ~i cere el insu~i s~ fie pedepsit (Stuart, Histoire universelle des voyages, 43). Tht astfel se intimpl~ locuitorului din Hindustan care consum~ o anumWl bererezervat~ numai brahmanului sau evreului care consum~ carne de pore sau chinezoaicei clreia nu ii este ru~ine s~ se prostitueze dar se r~inea1A cind i~i ara~ piciorul..

sau impotriva zeilo~.. Justinian al inca~ilor, Pachacutec, a f~cut legi impotriva blestemului, omuciderii, paricidului, trM~rii politice, adulterului, raptului ~i violului, in special al virginelor sacre, seductiei, incestului, furtului, sodomiei, coruptiei judeditorilor, infracVuni care erau toate pedepsite cu moartea. Dar cel mai gray dintre toate delictele era adulterul cu oife_ meie a inca~ilor; nu numai ea era pedepsi~ impreun~ cu adulterinul dar, impreun~ Cuacesta, ~i fiii, sdavii ~i rudele sale. Mai mult, toti locuitorii cet~tii unde eiJocuiau erau pedepsiti iar cetatead~rimat~ ~i acoperit~ cu pietre. (Garcilasso, Histoire des Incas, l, 346). ~ bota~i exist~ un adev~rat cod pentru antropologia judiciar~; . sint condamnate adulterele, hotii nocturni, prizonierii de r~zboi, cei care se cls~tofesc cu indivizi dinacela~i trib, cei care atacl prin trMare persoane sau case. in ins~lele Fidji, actele considerate demne de pedeaps~ sint destul de puVn numeroase: furtul, adulterul, raptul, magia, incendiul, lipsa de respect fat~ de un personaj important, cu alte cuvinte ofens a adus~ patronului ~i atentatulla proprietate, deoarecese ~tie clla s~lba-

82

83

That~ aceast~ moral~, care reglementea7Adistribuirea

~mii de

emu, reglementea7A ~i vendeta,. dar 0 vendetli oarM. De exemplu" da~ un individ este ofensat de un alb, el va incerca s~ se r~zbune nu pe acel alb ci pe toti albii. Astfel, in Australia nu :exis~ moarte care s~ nu fie cauza~ de , farmece ~i care, prinurmare, s~ nu medte r~zbunarea. Un australian,re- . latea7A Sander (Letourneau, op. dt.), ~i-apierdut sotia din cauza bolii ~i a declarat ~ trebuie s~ ucid~ 0 femeie din oricare aIt trib. De aceea, lui ii este aplicat~ pedeapsa eu inehisoarea preventiv~. Dinacea zi el a devenit tlicut, cuprins de remu~~ri la gindul ~ nu i~i va putea indeplini datoria. Aceasta pin~ cind a fugit din inchisoare. Dup~ put in timp s~a intors multumit pentru ~ i~i indeplinise obligatia sa sacr~. Se vedeJcomentea7A aici Letourneau) ~ anumite asociatii de idei se intip~resc lent ili centrele noastre nervoase con~tiente ~i la 0 mi~care dat~ se declan~ea7A in'mod fatal. Aceasta se intimplil ~i in virtutea faptului ~ da~ omul simte o adev~rat~ plilcere la inovatiile minore (precum copilul ~ruia i se ofer~ 0 ju~rie, s~lbatieul cliruia ise transfonrtli tatuajul eliptic intr-unul circular), el trMea7A 0 aversiune profund~ cind inovatiile sint prea radicale, aversiuneprin car~exprim~, acu7Asau evitli durereape care 0 incear~ la nevoiadea se acomoda, la nevoia de a-~isupuneereierului propriu transform~rile mai raplde care nu sint la indemina sa, la omul de 'rind ~ila toate animalele fiind naturale inertia ~i repetarea mi~~rilor deja executate, proprii sau atavice. Astfel, am v~zut ~ animalele domestice nu suportil, filr~ ~~protesteze sau s~ reactioneze, 0 mare inovatie in tractiunea mecani~, de exemplu intrebuintarea aburuluisau a petroluh~i (Letourneau, op. cit., p.-Zl, 22). ~i copilul, ~ruia. totu~i, ii place s~ se joace, se irWi ~i devine ehiar furios da~ iiesteschimbat apartamentul (ceea ce am observat eu insumi la doi copii ai prietenilor mei) ~i se nelini~te~te de fiecare mobil~ nou~,vrind sil revadli. mereu aC(;Ia~icadru sau s~ .ascuIte povestea obi~nuit~ eu acele~i expresii.

~i femeia, care este totu~iatlt de ahtia~ dup~ mod~, cind este vorba,in schimb,' de inovatii sodale, religioase, politiee este eel mai tenace adversaralacestora, Chiar~i la persoanele.vulgare, o' propunere care urmilre~te s~ Ie sehimbe obieeiurileancestrale, orieit de periculoase ~i absurde ar fi acestea, provoa~ ridi,colul ~i minia' lor. lntregi popu1atii inteligente ~i foarteculte, precum evreii, se dovedesc in aceastil privintil intratabili ~i il considerilaproapeca pc un vinovat, ca pe un ofens ator al moralei pe aeela d~ntre ei care nu indeplin~te aeel rit canibalesc care este drcumcizia. Mai mult, oamenii inv~,ati, academidenii, probea7A adeseori aeeast~ tendintil, protejind pe descopcritorii de mid fragmente de adev~r dar urm~rind neobosit oriee descoperire radi~l~. ~itoti afirm~: "Astfel proeedau ~i pilrintii no~tri". ~i se parecli acest lucru,care ar trebui s~constituie 0 acuzatie foarte gravil, reprezin~ cea mai bunil ap~tare intrueit corespunde, de fapt, unei tendinte innbeute a organismului, De aceea, eu am putut sildemonstrez in al~ parte ~ omul in stare naturalil, etem conservator, nu ar fi progresat niciodat~ filr~combinarea unor conditii extraordinarecare il determinauin mod neeesar s~ dep~eascli durerea inovat~ei pentru compensarea,altor dureri mai mari ~ifilril aparitia, UDoroameni singulari, precum nebunii de geniusau serintitii care,datori~ faptului.~ au 0 constitutie nervoasil anormal~, un altruism'exagerat ~i 0 activitate eerebralil cu mult pesteaceea a contemporanilor, dep~esc evenimentele, 0 iau inaintea inovatiilor, filr~ sil segindeas~ la propriasuferintil, la publicul.care nu de putine ori se rilzbun~'singeros pe ei,~i procedeazll precum insectele care, zburind din fioare in fioare, transpo~polenul cliruia, altiel, i-ar trebui mult timp ~i m~lte peripetiipentru a deveni fecund", Este firescca la popoarele s~lbatice sau la eele primitive, a cliror activitate psihicileste mai mi~

Lombroso, Jre Tribuni, Torino, Bocca, 1897.

Ibiden;l.

84

85

decit la popoarele civilizate, reactia impotriva oridirei noutAti i,care tulbur~ atit de mult mintile vulgare s! fie impins! pinll la un grad maxim iar autorii lor sllfie CQnsiderati ca principalii vinovati. In mai rnulte locuri, Biblia ~i foarte vechiul Cod al lui Manu (cartea I-a, art. 108,109) exprimll bine acest lucru: "Obieeiul immorial este principala lege aprobatll de revelatie ~i de traditie: in consecintll, cine doreste , binele sutletului sllu trebuie intotdeauna sll se conformeze
.

Un brahman care cuno~te intreaga Rigveda nu ar puteaficontaminat nici mllcar dadi ar ucige toti locuitorii cel?r trei lumisau dadi ar accepta de mincare de la omul cu conditia cea mai umilll" (cap. IX, p.3171). In Evul Mediu: "Unde laici decollantur, inde clerici degradentur, ibi clerici ab . officio degradentur" (Unde laicii fac rAu ~i clericii se degradeazll, iar unde laicii comit crime. clericii decad din menirea lor Leg. II; 30 - Par., Deutsche Strafrecht, I, 1882). La Novgorod tribunalul era sanctuarul zeului Prawe. In Islanda treizeci ~i nouA de preoti erauin a~la~i timp ~efi ~i judeditori. In teocratia etrusdi, druidA, indianA, egipteanA ~i cbraiell delictul era ofensa adusAdivinitAtii iar ac\iunea sacerdotalA se substituia ceIci particulare s,i sociale. Tapo-ul sautabu-ul, pretinsa vointA a zeilor transmisA poporului de~tre preotii oceanici, a cApAtat0 dezvoltare enormA dupA ce ace~tia au inteles ce profit puteau sAobtin~ din obligativitatea respeetArii lui cu maximAseveritate. Ei se pricep sAsmulgAsecretul nerespectArii tabu-ului cu stranie viclenie ~iil pedepsesc pe contravenient, aproape intotdeauna in secret, prin sugrumare, otrAvire, aruncare in prApastie, chiar daell aeesta il inellica numai datoritA ignorantei sale sau cbiar daell el era doar .pAnuitell I-a violat (Radiquet, p. 159). Ambitia ~i IA~mia despotilor, intrigile preotilor, eorelindu-se cu teama oarM a multimilor si , eu tendinta , de a considera ca delict orice
'"
.

cu perseverentllla.obieeiul

imemoriat

De aceea Munii, cun?scind di legea se sprijinA pe obiee!uri imemoriale, ~i-au bazat pe acestea orice austeritate". ~a cum religia era oficiul conservator al obieeiurilor prin eXd)< lentll ~i a~a cum eaa transformat imediat intr-o infractiune la adresa moralei ~i 0 insultllia adresa lui Dumnezeu oriee infractiune impotriva obiceiului, tot astfel, ineetul cu incetul, se intimplll ca obieeiurile religiei, sacerdotii, magii, medicii, vrlljitorii etc., chiar ~i cind nu deveniserll~efi ai tribului sau ai t~rii sau. ai natiunii, sll fie considerati ca sacri ~i, in timp ce ei. se bucurau de 0 imunitate aproape completll, orice ofensA impotriva lor constituia eel mai gray dintre. delicte iar delictul era, t6tu~i, oriee ofensAimpotriva legilor introduse de ei, oricit de absurde ar fi fost ele. . Am vllzut di, in Codullui Manu, brahmanul primea 0 pedeapsll u~oarll dadiucidea un paria (soudra) dar, in schimb, cel mai mare delict era sAucizi un brahman. Tht aici se scrie (Cartea I-a, p. 99): "Brahmanul se bucurA de primul loc pe pAmint: stApin suprem al tuturor fiintelor. In ce prive~te lumea finitA,ea e proprietatea brahmanului"; iar mai jos: "'Invlltat sau ignorant, br~hmanul este divinitatea atotputernidi. Regele ordonll sll se toarne ulei incins in gura ~i in urechile persoanei care faee imprudenta de a da sfaturi brahmanilor cu privire la datoriile lor. Dadi regele intentioneazll s4 ucidll un brahman, cind aeesta a comis, to!u~i, toate delictele posibile, el it exileazll in afara regatului sllu; lllsindu-i toate bunurile ~i fllrll sA-i fadi eel mai mic rAu.

schimbare a obieeiurilor strAvechi, au reus,it sAfabrice ineetul cu incetul delicte ciudate. Astfel, in .oceania constituie delict, tabu, atingerea corpului unui ~ef,iar pentru femeie constituie delict atingerea capulu,i sau a instrumentelor sotului ei, ehiar ale altui Mrbat, sausA doarmA in spa. tele unui ciine sau sAintre in pirogi. Apoi, tabu-ul is,i.extinde prohibitiile,sub amenintarea pedepsei eu moartea, la vOJbirea de rAu a preotilor, la schimbarea numelui eu cel al unui animal, la ies,irea din casA dupA

'.
86
,87

moartea unui ~efinainte de aft saerificaHl 0 vietimA umanA, la consumul c4rnii de pore ell piyle aIM sau ro~ie (Radiquet, p. 555). in Codul Saxon este co,ndamnat la moarte eel care arde un cadavru in loe,sA-lingroape ~i eel care consumA carne in postul mare (Du Boys, op. cit.). in Codullui Manu, in mijloeul unor preseriptii foarte iJIste, se intilnese ~i unele de nein\elcspentru cine nu ~tie pi!lA uode seintind limitcle delietului religios. Omul care distruge grAmezile de pamint, care taie iarba eu unghiile sau care i~i wade unghiile este condamnat rapid la pierzanie ca fiind detractor ~i om impur (Cartea a V-a). Omul nu trebuie sa sara peste 0 cordca eu care este legat un vitel, sa nu alcrge dnd plouA ~i sAnu-~i priveasdi. propria imagine in apA. Cine se urineazA in fata foeului, a soarelui, a iunii, a unei ape, a unci Duigii, a unei vaei sau in biHaia vi'ntului i~i pierdc ~tiinta sacrA. Ziua sA-~ifadi. ncvoilesale eu fa\a spre miazAnoapte, noaptea spre miaz11zi,sprc aurorA~i sprc erepuseulul serii ca ~i aI zilci (Manu, Cartea a
lV-a,

Pentru daiasi era un delict sA ataci trunchiurile arborilor eu topoare in formA de panA, precum la europeni. Morala co~sta in a-I lovi perpendicular eu axa lor. in 1840, in China, un patron al unei Mrci i-a montat aeesteia o ancorA dupA model european; guvernul a ordonat distrugereaMreii ~i pedepsirea barcagiului. A fuma tabae (Speneer,Morale nei diversipopoli, 1893) estemai rau pentru wahabiti dedt uciderea unui om iar pentru unele seete ruse~ti din Siberia 0 asemenea eulp11"nici 0 pedeapsA nuo spaIA".Thhitienii, ale cAror obieeiuri vor servi la inAltarea mai muItor temple mici Venerei, considerA 0 supremA indeeePtA sAmaninci in societate, a~a cum unii insulari din Fidji ar ficrezut lipsit de respect diminuarea unui sentiment saeru aldatoriei ~i al afeqiunii fatA de biHrina mamA dacA nu era ingropatA vie.

p.28).

E. Originile pedepselor

Raehiul de orez senume~te mala, scmnif!dnd astfel 0 aetiune periculoasa ~i, de aeeea, un brahman nu trebuie sAbea niciodatA astfel de alcool (Carlea XI, p. 93). 0 lege pcnlru un joe de.cuvinte. in Biblie, eel care luereazA in ziua Sabatului (Exodul, 31) este eondamnat la moarte; estecondamnat la moarte eel care ueide un ani~ mal consaerat ~i eel care mAnindi. singcle sau grasimea animalelor (Levilicul, cap. VII, 24-28) ca ~i eel care comite un intest, 0 omucid~re, o profe\ic falsA tot astfcl eel care se dedA de unul singur la actul eoitului in timpul menstruaVei (Leviticul, XVIII, p. 19)sao care mAnindi. piine dospilA in timpul Pa~telui preeum ~i eel care se unge eu ulei ~iunt sacru penlru a nu fi cireumeis. Din douA papirusuri judiciare din Egipt apare cAin Egiptulanticerau considerate delict gray, asemenea omuciderii, uciderca! unui anim~JsaCTn,defecarea in Nil sau profanarca unui mormint.

1. Din rele expuse mai sus ineepe s11se intrevadA maniera in care au luat n~tere pedepsele ~i anume: prin intermediul abuzului insu~i al rAului ~igra\ie a noi deliete.

~I

..
88

89

,,
in lcg:iturll cu primele, neexistind conceptul de delict, nimeni nu se gindea la sancVunile penale. Rllzbunarea era nu numai permi~ll dar constituia chiar 0 datorie. in Caraibi, admini~trarea jus'titiei nu este fllcutll de ~ef;justitia,pedeapsa se reduc la 0 rllzbunare personalll acelui ofensat sau a prietenilor slli; cine se considerlilezat i~i face dreptate cum poate ~icum crede ~i nu lasll pe al\ii sll seamestece in treburile lui (Lubbock, p. 317). Indigenii din California, ca ~i fuegienii, trlliesc incll in anarhie egalitarll; fiecare aqioneazll in felut sllu fllrlla se ingriji de vecini. Thate viciile, toate delictele rllmin nepedepsite sau, mai curind, in opinia lor publici{ nu existll nici viciu nici delict. Fiecare trebuie sll se apere cum crede de cuviintll. ~I putin a~a ii descrie iezuitul Haegert, care a trllit printreei 17 ani. Dupll Charlevoix, la pieile ro~ii nu existllnici 0 justiVe socia III~i fiecare i~i face dreptate in felul sllu (Ferri, op. cit.). Thnganezii, descri~i de Mariner, "nu au in lexicul lor cuvinte rentru a exprima ideile de justitie sau de injustitie, de cruzime sau de . umanitate, Furtul, rllzbunarea, raptul ~iasasinatul nu sint considerate de clitre ei ca delicte in multe imprejurllri". in 1600, higlander~ii considerau furturile ca actiuni glodoase ~i se rugau: "Doamne, seamllnll dezordine pe pllmint pentru ca supu~ii tlli sll poatll gllsi piine" (Macaulay, V; 13). 2. Riizbunarea privata. Arabii beduini nu vor ca uciga~ul sll fie pedepsit de suveran: vor ei in~i~isll declare rllzboi lui ~i familiei sale ~i sll pedepseascll dintre ace~tia pe cine vor ei mai mult, chiar peins~i ~eful familiei si chiar dacll acesta este absolut nevinovat; iar arabul isi ur" , .

Abisinienii abandoneazll ~i acum pe uciga~ celor mai apropiate rude ale mOTtului, care pot sll-I pedepseascll dupll voia lor. La kurzi, dacll nimeni nu acuzll un t1ciga~acesta rllmine, de obicei, nepedepsit; cei apropiaV mortului trebui~ sll ce~rll ~i sll ob\inll repara,ia; dar este mai onorabil sll se rllzbune ei in~i~i decit sll recurgll la tribunale (Letourneau ). La kuranko~i, omuciderea este pedepsitll cu moartea; dar fllpta~ul poate sll.se rllscumpere intotdeauna pilitind 0 sumll de bani prietenilor ~i rudelor mortului iar afac:erea este consideratll ca individuaUI, fllrll ca nimeni sll se gindeascllia interesele sociate. Acest concept atit de grosolan despre justiVe existll cam peste tot in Africa mijlocie; aici ,nu existl1niciodatll delict ci numai daunll care trebuie reparatli unui ~ef sau unui particular (Ibidem). I Australienii trlIiesc cu mareviolen\ll pasiunea rl1zbun:1rii, pc care ei 0 aplicll inti-un modnediferen\iat asupra oricllrui membru al tric bului din care a fllcut parte ofensatorul. Dacll, de exemplu, un indigen a fast jignit de un alb, lui Ii este sufiden! sll se rl1zbunc asupra unui alb oarecare. Dupli cum am vllzutmai sus, pentru ei orice moartc dcrivl1din ceva malefic si , trebuie sli fie rllzbunatlI; de aid 0 serie continul1 de da'
. ,.

.~

torii singeroase care sint puternic resimtite. Ficcare i~i exercitli de unul singur reaqia ~i sanqiunea pcnaill ~i numai apoi Ie exercitl1 in acord cutribul sliu. Rl1zbunarea 'care materializeazli aceastl1 rcaqie eSle 0 datorie religioasl1 ~i civicll. 3. Riizbunarea religioasa saujuridica. Rl1zbunarea era pasiunea . zeilor din Walhala, a Dumnezeului Evreilor ~i a. eroilor din 'Elada. Gudruna, care pentru a-~i rl1zbuna fratii uci~i de Alila i-a omorit aces- " tuia fiul ~i i-a mincat inima, era privitl1 ca un model de virtute. In Biblie (Nunieri, 6) se recunoa~te particularilor dreptul, chiar ~i datoria, de a rl1zbuna singele, adicll omuciderea chiar ~i numai din imprudentl1
91

mllre~te rllzbunarea sa pin~ la a ~aptea generatie. La a~tia, ca ~i la multe alte popoare, chiar mOderne, rllzbunarea este 0 datorie moraili. Dumnezeul ebraic 0 impune poporului sllu; de aceea Samuelii distruge p'e amaleciV. Iar cind oamenii uitll de rllzbunare, le-o amintesc Fredegonda ~i Brumhilda; iar cind blltrinii simt spirftul de rllzbunar~ silibind ii leagll cu elpe nepoV, precum abatele Brant6me (Spencer).

90

sau din intimplare . . In legile germanicc mai vechi se~cordtl

0 libertate

nClimital1\

r1\zbun1\rii:"Dactl cineva este nelegiuit ~i scap1\ sanqiuniIor ~i dactl, prin urmate, nueste supus unci pedepse,atunci s1\ fie r:lnit 'sau licis! Faidam porter, s1\ se factl r1\zboi impotriva Iui (Wildal, Strafrecht, 157). in legile bavaricc r1\zbunarea trece deja ca oficial1\: secundum leges vindiclae j'llrcomprehensus jlldici tradatllf - nepr'insin flagrant delict con<:a rup- (DllPi'i let,'ile razbuni'iril; ho{ul prins eSlepredar judeci'ilorilor). In primele epoci alegermanilor turi ale p1\cii cu publicu! ci cu subieqii impotriva ofensdor (Bar, op. cit.). Ca rul razbunarii, era pedepsit1\ infraqiunea nefiindconsiderate particulari. ptecum tra regelui sau comunei, celelalte infraqiuni publice sau militare

StatuI se aptlra numai tr1\d::!rilc, indiferen\a

~i la animak ~ilasalbatici
adicii printr-o

pedeapsa incepe o<)ata cu caracteReaqia contra cclor mai

specie de delict

pute'rnici ~i desp{)\i impinge la razbunilri prin asocia\ii iar daca'acest'ea triumfa delictul devine, la rindul sau, un instrument al moralei. Dar a,ceastil vendela asupracelor ea era 0 reaqie care varia dupa gravitatea vil.:timci rau, in fUl1qi'C de susceptibilitatca inare, aproapc intotdeauna mai putnnici ofensci~i, nu era justitia: ceca cc csternai Prin Ur-

~i a prietcnilorsai.

case reducca la moarle sau la kgca talionu-

lui: din/c pcntru din/c, arsunl pCn/ru arsunl (DCUler, p.19), mutilarca degetclor"la punga~i (Manu) sau la rcstituirca obiectului furaL

4. Ahuzul de p~tere al ~em()r. Ddictelc contra proprichltii. A~a

cum viii\a umanJ. sc bucuradc astfd uciderea nu trezca nicio pu\ina valoare la popoareleprimitive rcaqicsauo reaqie tot , minora; rnai mult, unui ~efsau

ca nu devenca dim::! grava daca nu cr<~comisa impotriva

unui preolcare if reprezenta pe Dumnc/eu pc p::!mint sau numai daca era comisJ deun str[lin illlpolriva tribului. Vio:vefsa, ea nu era consi" dcrata nicioJaUI de 0 gra\ilalL' deosebita dacii era comisa de

~d sau

de
"~i de caIre noi in \aril~ despolice. .. Via'p eu v-o daruiesc" (Belli).

93
....

ce furtul ~i minciuna provoadl oroare. -in Codullui Manu, in timp ce ueiderea era jcclarat11 delict secimdar, ~em11n11torell cel de a rupe 0 plant11,se ordona s11sc taic in budlti cu priciul giuvaergiul care ftlcea eontrabandil cu auf. De aCeca, in celc 12 Table era condamnat la moarte prin strilpungerc cu furca cel carc fura noaptea nutrcturilc iar cel carc. punca foc Ja arderca pc rug~Sc pcrmitca t11iercacorpurilor debiiorilor ~i cra perm is tatillui stl-~i ucidtl fiul, iar pentru 300 de a~i cineva putea fi absolvitpentru faptul dl a rupt oaselc unui om Jiber iar in schimbul a. 150 de a~i absolvit pentru ruperea oaselor unui sclav. intre aeeste fapte (Spencer, Morale nei diversi popoli) ~ialtele foarte multe ~i foartc cunosc;ute existil, dup11pilrerea lui Spencer, 0 singuril tr11silturilcomunil: sentimentul con~tient al existentei unei autoritilti. , Va fi aceea a".unui Dumnezeu sau a unui sef , divinizat, aceea astrtlmo~ilor care au transmis obicciuriIc lor, cu sau ftlril obligatia de a Ie respeeta; va fi suprematiaunui ~efviu care promulghcazt1 Icgi sau a unui ~ef militar care dil ordine; va fi inlluenta opinici publice cxprimatil prin intermediul unui guvern,sau altfeI. Autoritiltii i se asoeia711 intotdeauna un clement coercitiv,infernul sau ~eful; respectul uman sau remu~carea; sentimentul a ceea ce trcbuie filcut se asociazil intotdeauna cu ceea ce trebuie filcut pentru a se feri de sanqiune. Opinia celuilalt, pe care Spencer 0 considertl un element aparte in formarea con~tiintei morale, reprezintil ~i ea 0 formtl de coercitie, adesea cea mai severtl ~i absoluttl. ~i acest sentiment general se atenuea711n'umai in fata dezvoltilrii simtului moral, in diferitelc sale manifestilri. Cu toate acestea, confuzia ideilor ll)orale prevaleazilla popoarele primitive. in Polinezia se stabilise 0 moralitate grosolani1: furtul ~i a\iulterul erau considerate celc mai grave delicte ~i pedepsite adcscori cu moartea. in Noua Zcelandil, hotul era decapitat iar capul ii era rilstignit .pe 0 cruce. Insil datorittl faptului dl ~efii centralizau justitia, ei nu 0
94

exercitau dedt atunci dnd lor in~ile Ii se fileea onedreptate. in Africa, la cafri, , furtul era destul 'de frecvent 'pedepsit cu amendi1~i chair cu moartea; tot astfel adulterul, dar numai cu titlu de furt. in schimb,viata umanil este foarte putinprotejati1. "Sotul i~i po ate ucide sotia pentru motive1e eele mai neinsemnate" (Letourneau). in Tibet, hotul putea deveni sc1avul jefuitului. La lombukezi ~i la a~teci furtul era pedensit cu moartea. in America; la guarany~i, doui1 delicte sint pedepsite cu severitate: "sint cele doui1 principale forme de atentat,la proprietate, furtu! ~i adulterul". La urma urmei, chiar ~i in Asia, la IIlongoli, tibetani, birmani, furtul este considerat 0 infractiunemult mai gravli decit omuciderea*. La germani, furtul insotit de striglite sau de cornul de vinlitoare .nu era considerat delict, eeea ee demonstreazil crt de departe erau ei de ideea puri1 a justitiei lezate, lucru demonstrat ~i de inegalitatea tratamentului aplicat in functie de grupuri. 5. Transformareapedepsei. Dl1elul. La inceput, rlizbunareJi ~i pedeapsa se confundau, reducindu-se la 0 ucidere sau la 0 rilnire care 8li fie suficiente, 8li satisfacivictima sau pe prietenii ei de paguba sau' de durerea suferite de eel ofensat. Dar ele sc aplicau, fire~te, la intimplare sau, mai exact, dupli impulsurile ~i instinctcle fiedlruia ~i cu 0 pagub~ ., cu atil mai mare pentru mai multi indivizi. Deoarece, probabil, reactiile tot mai mari care se suceedau una dupi1 alta ar fi sfir~it prin ~ distruge tribul, aeesta, pentru a putca dura in organismulsilu la aeeste reactii, la aeeste rlizbunliri aplicate, a dat 0 normli~i, a~ spune, un rit care avea multe caracteristici ale riturIlor primitive dar care avea deja 0 atenuare, 0 formli ordonatli. ~i astfel, ve-

* Letoumeau,'Sociologie, p. 433, 436, 438, 450, 452, 465, 466,471, 478; 1)'lor, Revue scientifique, 1874, p. 1204; Ferri, Omicidio, op. cit.

95

dem in Thhiti dl uciga~ul este atacat de prietenii defunctului; el se apilril cu scutul ~i, dadl este invins, orice posesie a sa devine prada acestora ~i invers dadlinvinge. Evident, in acest caz se vede 0 reproducere pe scaril largil a rilzbunilrii personale. , "in anumite ocazii, cind un individ se pllnge pe drept C\.tvIntde un altul, el poate sil-i aplice un anumit numilr de lovituri de lance care poate ajunge pinilla 15, timp in care vinovatu.l nu se poate apilra decit cu scutu!. Uneori, sint multi care aplidl aceastil pedeapsil. De exemplu, unul, lovind pri~ trMare unmembru al tribului vecin in timp ce acesta se apleca sil-~i ridice arma, a fugit; apoi, obosit de 0 viatil de vagabond, a acceptat sil fic pcdepsit. Cinci prieteni ai rilnitului, aflati la 15 pa~i distantil, au incercat sil-Iloveasdl cu lancea in timp ce el stiltea gol cu un scutin minil. A doua arundlturil de lance a sfir~it prin a-Uovi intr-un picior ~i atunci s-a dcclarat dl reparatia era suficicntil iar rilnitul s~a reintors la ai sill. In aceea~i zi, in acelloc au apilrut cinci fcmei care s-au a~ezat in semicerc,avind fiecare unscurt baston in miini. Au apilrut trei bilrbad inarmati'" cu scuturi: acestia erau acuzati de asasinatintr-un ,trib ve"',, ,','
,.
, ",

sau, mai bine, at duelurilor, chiaralluptelor, care in acele tilri au luat forma duelurilor. in prealabil, triburile isi dau acordul si la nevoie oferil ,., arme adversarului. La un semnat se arundl sulite. Dupil un anumit numilr de morti adversarii i~i dau mina ~isfir~esc prin a trimite ambasadori (Idem, p. 108). Sau se ~eazil fatilin fatil, iar luptiltorii ies din dnduri in grupuri ~i arundl sulite unii in aitii, niciodatil mai multde 0 lovituril ~i int6tdeauna in cap, filril sil fie permisil pararea loviturilor. Primele forme de pedepse legalizate au fost, desiguf, dueluri sau lupte ale mai multora impotriva unui presupus vinovat, dupil cum se observil la animaIe; in fond, lupta impotriva unei singure persoane sau a citorva, transformatA apoi in ritualuri juridice. 6. Amenda, restituirea. Potolindu-se tot mai mult sufleteleiar
""

viata umanil devenind tot mai pretioasll ~i, in acela~i timp, mai pretio;isil devenind proprietatea, s-aajuns sllse C;lute compensalia nu numai in /tilni dar ~i in valori sau in reparalia garantatil de dltre trib. Compensalia a respectat acetea~i norme ale rlizbunllrii: ea varia, astfel, dupil gradulsocial al ofensatorului ~i at ofensatului. ' La asinieni si la asantezi cine fura era amendat: neavind.eu ce
/ ,.'.-e ' , ' i

cin. Femeile trebuiau sil primcasdl dr~pt pedeapsil lovituri.in cap, dar pentru patru dintrc elc aces tea nu au fost dccit un simulacru, lovindu-se, in,schimb,bastonullora~ezat deasupra caputui. A cincea, mai vinovatil, a fost biltlltil, intr-adevilr, pc piept. Lessonvedc 0 acui..atilde' magie in a~a mod lovitil in cap }ncit a rilmas jos pe jumiltate moartil" (Hovelaque, p. 107). La germani, ca ~i la australieni, adversarul trebuie ucis, dar nu prinsurprindere, iar dupillegile Ripuarie cadavrul trebuia vcgheat sau invingiltorultrebuia sil fie in milsuril sil indice rudelor locul uode zilcea cadavrul celui invins. In ansamblu, pedepselccapiltil aspectul biltililor

sil pHiteasdl, ai lui ~i satul'silu ri1spundeau pentru el. ~i in Tibet plirintu hotului erau implicati in pedeapsil sau, mai bine zis, in amendli. ~antezii II castrau pecel care fura.de la rege ~i pe .cel Care se bucura de sclavele acestuia; ei II condamnau la moarte' pe cel care Ii viol~ femeile ~i acuza mrll temei. Cine ucide un sclav plilte~te pretul proprietarului, cine ueide pe unul dintr-o casti1inferioarliII pllite~te cu valoarea a ~apte sclavi ~i tot astfeleine di~truge un semnde proprietate; un furt de valoare midl atrage rllspunderea flipta~ului; dadl este gray, familia infractorului devine responsabilll'de furt. :ta poate, la rindul ei, sil-l ucidil pe hot dadlII considerli incorigibil (Revue anthrop., 1882).
~i aid amfntesc cii Vanicek, op. cit., derivli pe bellum din duel/urn.

""

96

97

~ _...

-------------------------------------------

Clnd omut nu poseda decit propriul corp, compensatia, pentru orice ddict, era moartea sau riinirea in duel. nasului Dar dod proprietatea s:a Moarte Tiiierea Castrare Tiiierea piciorului Pedeapsa insemnare extins, deoarece compensaVa delictului cuprindea mai nmIt decitintrea~ ga paguM produsa, s-a gllsit in valori 0 compensatie mai bogata. Mtfel, vedem dl si la afgani 12 fcmei compenseaza 0 omucidere, 6 mutilarea

"

200 pentrurascumparare care exista

8000 Numarul de 600 1000 1000 500 1200 infrac,tiuni' , deSuma Uncii aramii
~- ..

6000 3000

"

miinii; a urechii sau a nasului, 3 pentru nudinte (Elphinstone, Tableau du royaume de Cabul, I, 156). Coranul acordll 20 de dlmile pentru 0 omucidere iar in Biblie cine a furat un bou este obligat sll pUiteasdl in schimbullui 5 dadi I-a pierdut deja, 1 dadl boul furat este indl viu. Cine a lovit 0 femeid'nsllrdnatll plllt~te amenda sotu1ui; dadl iosA 0 ucide este ueis; dne violeaza 0 fedoarll este obligat la 0 amend;! de $0 de sidi ~i apoi sll 0 ia de nevastll (Deut., XIII). Legea celor XII 'Thble accentua. deja oompensatia in bani. Si membrum rupet, nisi cum eo pacit, talio esto. (Dadl cineva rupe unui om o minll sau un pidor ~i dacll nu are cum sll-h despiigubeasdl pentru aeeasta, atund omul sll fie rAzbunat). La germani, puterea socialii nu ~nsideril dl sint de domeniul ju;stitiei ofensa privatA ~i asasinatul. Ea nu intervenea decit atuocicind rudele mortului ren,untau la dreptul rilzbunilrii personale ~i se mu1tumeau eu 0 compensatie pecuniarll, vehrgeld, sau rilscumpllrare a rllzbunllrii al dlrei garant ea devenea; ulterior, statuI a adllugat propria amendil, [redum. Dupll Sumner Maine (Antico diritto, cap. I), contestat apoi de Pantaleoni (Rassegna nazionale, mai 1882),
e~1(Jt"C;

al regilor home-

rici pentru comandil, sentintll, inspiratie divinll este adoptat ~i pentru a denumi tributul (lliada, X, 756) iar semnificatia acestuia, personificatil in zeita Temi, trebuia ulterior sll se arate a<.leseorivenalildadl astfel a fost la brigine. Gilsesc explicaVa acestei sem~ificatii eontrastante ~i contradictorii in calitatea pedepselor de atunci, aproape toate eonstind in eompensatii. De fapt, in lliada, Ahile ucide doisprezecc troieni, drept 1t0 1 V 11 , eompensatie pentru uciderea lui Patrodes. Dar se prime~te, spune Aiax, ~i compensatia pentru uciderea unui frate sau a unui fiu. Dupll ee a pllltit, uciga~ul se reintoarce la ai sili iar ofensatul astfe! recompensat renuntilla resentfmente (Homer, Iliada, X, 682).1tOlVTlSaU pedeapsa divinll din koenal din ki - a verifica, a numilra, a amenda in sanseritil (Vallicck, op. dt., 152). Pentru uciderea unui franc amenda era de 200 de solzi. Se des...i! pilgubeau ~i furturile. Sclavii plAteau eu viata pentru delietele care la
Legge, Chinese classies, tome IV - Y.; Bancroft, In Natil'e Races a/the Pacific, tome I, p. 348, obselVii un tarif foarte asemaniitor la caoff;zi.

In curiosul Digeste penal al principelui Leu sint enumerate dnd specii de pedepse: tllierea nasuhii,a piciorului, insemnarea, castrarea, moartea ~i pentru fiecare este stabiHt un TARIF DE RASCUMPARARE.

98

99 .

omulliber

costau daar 45 de solzi(Del

Giudice, La vendetta nel diritto

longobardo, 1876).
Din aceste amenzi a derivat in germanii omofonia puriia lui skel -, a ucide ~i skal - a fi dator (<SIrimm, Gesehiehte de,. Deutsehes Spraehe, 1840) din mordrum - omuciderea rului, drcpt de confiscare seamn:i pedcaps.l1 ~i datorie,ceea intotdcauna un fel de platii. Desigur" la aceasta ~i dreptul c:;are se pliite~te judedHoera apr()ape ~i (Boys). In Rusia, un cuvint vechi, vina, ince inseamnii cii pedeapsa un interes

Exista aici 0 influent<i " a rasei si in maniera in care 0 influentll individuala se poate observa ~i la popoarele

cele mai salbatice. Oe exem-

plu, la botent0ti ~i la cafrezi exist<i indivizi mai salbatici, incapabili de oriceactivitate si care traiescdin . vagabondaj, din efortUl:ile ahora: sint /

'

.,

'

'~

a~a-zi~ii finga~i din Cafri, sonqu~ii de la hotent0ti (Mayhew, op. dt.). 8. Alte cauze ale compensatiei. La transformarea incompensatie a vendetei a contribuit extragerea insii~i a vendetei care,fire~te, era intotdeauna disproportionatii fat~ de cautil ~i, prin urmare, trebuia s~ fie sursii de agitatie ~i resentimente continui. . Astfel, Legea Mozaicii permitea razbun~torului singelui sii ucidii un uciga~ care a comis un omor cbiar ~i din impruden~ii (Deuteronomul, par. 19) iar apoi

au contribuit

bine cunoscut

necesi~atea. Raselc comerciale Care voiau sii aiM rela\ii cu alte popoare au renun\at lajafuri asupra acestora pentru a evita intreruperea schimburilor ~i au dev~nit apoi ciristite prin obi~nuintii. Astfel a explicat unul din ~efii Ugandei fui Speke, cu surprindere, pentru cc Ie-au fost restituite obicctclc furate mai inainte intr-o agrcsiune care avca ca scop sa-i oblige sii plateascii un tribut. 7. Rasele. Exista caracterc specificecare au contribuit ca uncle

(Numeri,XXXIV

prevedea - XXXVI).

trei ora~e unde acesta putea cere azil in Numeri, XXXIV se face. chiar referire

la 0 m~surii legislativii specialii datii,pe arund adunarea juridica; aceasta trebuia s~ devin~ unul din germenii colegiului juridic. in Fuero Juzco, din Spania, nu se permitea nile cauzate la cap deoarece reparalia

rase, care Ie posedau incii' de la origini, ca printrenoi unii copii, sa abanctonczc obicciurilc r~7,poinice. AstCel se explica de ce todezii, bodezii, ainezii slnt con~tiincio~i, scrupulo~i, restituie la termenul convenit slImele carrie-au fost imprumutate, a~a cum la pu\inil distan\il de balanCl,lItiv:lorezul. Ung:l fmlrte tri~tii prin sinceritatea lor. Ei nu mint tii rapaei tr:liese pa~nieii bagnu~icare zacka-khail tr~iese kllrubarii,vesti\i

talionul pentru ra-

exceda of ens a (Du Boys~ op. eft.).

EI nuera permis ~i dnd cel ucis nu avea rude foarte apropiate. Vendeta era previizutii in pranda rus~, in care se intrevede deja principiul amenzii: dacli se intimpiaca un om s~ ucida un alt om, fratele i~i razbunl1 fratele,fiul sau tatiil acestuia dacli nu existii fiu sau nepot care sii 0 fad\. Oar dacii'lips~te orice rudii, amenda va fi de 40 de zile de muncii. mai ales bogiiVa acumqlaU( ~i compensa intr-un mod mai cucare se puteau Oar la aces! lucru au contribuit posesia unei propr~etati

niciodala; prefer:! mai dcgrab;1 sa moara de foame dedt sa fure, lucru pentru care (Int ale~i la paza recoltelor (Thylot, Soeieres primitives, Paris,. 1874). In contractele lor, alfanlusii, , badosii, .. konzii, santalczii, weddasii ,
.,

sint einsti\i pinala meticulozitate: Nu se cearta intre ei, sint ea~ti, nu aplicii Icgea talionului ~i respecta fcmeile; sint intotdeauna gata s;1 of ere un ajutor, ehiar dad nu sint religio~i. Cel mai mult ei adora spiritclc moqilor, In timp ce 3000 de ani de monoteism nu,au reu~it s;1-i facii mai .bllni pe evrei (Spencer, Revue philosophique, 1884).

proportionat daunele. ~i aceasta, la rindul ei, a miirit puterea ~efilor care erau chemaV sii determin,e ~i sa impun~ daunele. datii introdusa plata unei compensa\ii in schimbul vendetei pentru omucidere, era fireascii interventia unei'terte persoane, a autori-

tatii care trcbuia sa 0 fixeze, dupa cum sa determine ia~i sistemla toate celelalte delicte care intotdeauna fixarea unci pagube reale.

~i extinderea se soluVonau

aceluprin

100

101

9 ~efii. La mentinerea pedepselor s-au adl1ugat apoi, dnd ele s-ali schimbat in compensatii, avantajele pe care Ie aveau ~efii ~i preotii. ~n Tibet, bogattil poate rl1scumpl1raun uciga~ pli1tind 0 indemnizatie ,.rajahului, marilor functionari ~i familiei mortului. in cat de insolvabilitate, criminalul poate fi legat de cadavrul, victimei sale ~i aruncat inapl1. in Uganda (Speke) era condamnat'l1 la moarte persoana care, ~ezind tn fata regelui i~i expusese un deget gol al piciorului sau nu i~i incheiase haina de scoaql1 sau nu salutase conform ritualului sau numai dacl1atinsese, chiar ~i din intimplare, n:~jnele regelui ~i twnul. Existl1in aeest caz: influenta puterii despotiee care, 0 ,dlitl1declan~atl1, frizeazl1_ limitele absurdului; dar pare sigur (Speke) cl1muIte din aeeste delicte de lese majestte au fost inventate de rege, cum se va'vedea mai tirziu la Cezari, din ratiuni financiare. Drept proM, Speke relateazl1 cl1un functionar care s-a prezentat la curte cu 0 pieptl1nl1turl1putin elegant,l1, a putut, din aceastl1 cauzl1, sl1-~ipiardl1 capul. Thtu~i, pedeapsa a fost inlocuitl1 cu 0 amendl1 in vite, capre, gl1ini~i bare de alaml1. in cl1latoria sa, Speke a asist<it la unul din aceste schimburi curioase intre viatl1~icompensatie. Un curier din Mtesa, care imbrl1case, contrar orici1rui drept, 0 piele de tigru, blazon al familiei regale, a fost . amendat de un ~ef... "Dacl1eu il denunt (spunea ellui Spek~) eli~i pierdemai mult ca sigur capul". De aeeea, fl1ptuitorul a fost foarte multumit sl1pll1teascl1amendl1 100 de juninci! 10. Religia. ~a cum religiaa perpetuat intotdeauna ~i a beneficiat de uzante, tot astfel ea a fostprima care Ie-a extins in avantajul sl1uin tl1rile in care elemcniul tcocratic a prevalat in fata celui rl1zboinic ~i Ie-a perpetuat pinl1 in zilele noastre. ,~adar, instrumcntul eel mai putemic in rcactia impotriva delictelor, bineinteles avind intotdeauna in vcdere pre(erinta pentruaeele delicte superstitioase care pentru noi nu ar fi nici ml1car contravcntii, a

fost, dupA ~efi, preo\ii Koen, Tha,Thbib, Nigrata, aproape intotdeauna. concomitent medic! ~i ghicitori. 1-ce~tia, deunii singuri sau aliindu-se eu ~efii, iau ca pretext nu numai oriee delict sau pl1cat dar ~i orice dezastru, orice anotimp at anului pentru a demonstra ci1existl1vreun pl1cat de pedepsit, 0 victiml1 de ales, urml1resc pe adevl1ratii vinovati sau pe' ~i prezumtivi ~i,In ar-ela~itimp, t~i sporesc propria lor autoritate - ~itn ca: dml multor nedreptl1ti adeseori pedepsesc cite .uninfractor veritabil. Influenta tt.''ocratici1ne explici1de ee in Biblie se gl1sescnumele de plicat ~i culpli, katta ~i nuavon, ajunse intr-o sinonimie perfectl1 cu sacrificiul care se fl1cea pentru plicat ~i culpl1. Tht astfel se intimpll1 in India, in sanscritl1 gl1sindu-se termenul klevesa, plicat ~i sacrificiu, cuvintemblem!!:cum ar spune Marzolo, care ne aratl1 de ee ideea de delict nu a apl1rut la om dedt numaidupl1 aeeca a pedepsei suferite pentru delinctulinsu~i, cee,a ee se intimpll1, dupl1 cum yom vedea, la delincventul inmlscut. ' Din aceastl1 influentl1 teocraticl1 derivl1celebrele judecii!i ale lui Dumnezeu medievale, care au fost adoptate cu 0 uniformitate speciall1 de toate popoarele primitive.Clnd adevl1ratele ml1rturii lipseau, ~um nu puteau sl1par:J juste referintelela Dumnezeullor, ~eful ~efilor care gu. verneazA destinele umane, unor populatii care conf.undau religia eu justiVa~i ju~~cl1torii ell preoVi? 'Fireste, sacerdotall1 nu era niciodatl1 gratuitl1. , interventia " "Orieine (este seris in Levitic, cap. V) va fi depus 0 ml1rturie sau atins un cadavni sauexeremente umane va trebui sl1ofere Domnului pentru
.... \

r~scumpl1rarea culpeio oaie sau 0 caprl1, sau celputin doul1 turturele saudoi porumbei: unul pentru sacrificiul in vedcrca rl1seumpl1rl1rii pl1catului, eell1lalt pentrIJ holocaust. EI trebuie sl1ii aducl1prcotului,care sacrifica in primul rind animalul prev~zut pentru rl1scumpl1rarea pl1catului, ci1ruia Ii rl1sueea gitu\. Dacl1 nu avea cele doul1 turturele, vinovatui aducea 0 zecime dintr-o era de fl1inl1.Clnd cineva a -furat

102

103

lucruri consacrate
\ 'J

Domnului,

pe llngli restituire

el trebuie sliaducl1 in

neau deaici un avantaj, a stabilit, aUlturi de multe superstiW, ralll a culpei ~ia introdus bil, doar in avantajullegislatorilor, acestea extinzindu-se

i~eea moasupra - nu

vederea .sacrificiului un berbec (lirlI, defecte plus a cincea parte din lucrurile furate. Tht astfel se proceda dnd cineva ~i-a cl1lcat cuvintul sau gaI'an\ia de depozitare sau a jurat faIs etc". in ansamblu, pentru cine Ie studiazl1 bine, ~i acestea sint, cazuri, sau adevlIrate de frauda. sau de trafic cu cele sfinte in vederea. d~tigului

~i extins pedepse care mai inainte erau, probaulterior

intregii rase umane care - in afara altei frine decit forta m~chilor s-ar fi putut conslitui , intr-un adevllrat organism. 11. Sectele. Uneori, Ill. aceastll transformare~i pedepsei a contribuit necivilizate, oprimat~ infilti~are religioasl1, care au apllrut la rasele maibarbare

la introducerea sub

d9minlirii, exercitate de cl1tre ~efi sau preo\i. ~i totu~i, gratie acesto~a sati altor analogii practice, a plitruns adevlIrul moral in lumea umanli in care, probabil,

~i formarea, unor asociatii secrete, adeseori

ca ~i in Virile

0 virtute absolutli ~i foarte durli nu ar fi fost necesarl1.

a dus practica accstuia i se datoreazl1, pe lingl1 im-

de tiranie. In plus, cei slagi, impin~i de nevoia de

Am vlIzut' putin mai sus la ce pre'\uriabsurde tllbu-ului; ~i totu~i, dupli Radiquet,

Ii reactiona

impotriva samavolnici~Jcelol' mai puternici, comit delicte care,in fond, nu sintdecit 0 aplicare foarte grosolanll apedepsei, prin urmare un instrument foarte impural moralei dar cu toate aces tea eficient era un gen de anarhici. Tht ~i' care, deaceea, sfir~~te uneori prin a triumfa. Astfel s~ intimplll in principiul camorrei,care

piedicarea aparitie foametei, prohibirea uciderii animalelor utile ~i inter- . zicerea distrugerii plantelor dnd accstea erau pc calc de dispari,Ve. EI a impicdicat epuizarea pe~telui pc coaste1e marine, a inteq:is cl1slItoria intre consangvini, a stabilit respectul proprietlitii ~i al conservlIrii ei, a contribuit la dezvoltarea raporturilor sodale, flIdnd, de exemplu, ca un du~man, dacl1 era invitatla sl1rMtorile tribului, sli nu poatli Ii atins. ~i dupl1 Du Boys, tabu-ul are meritul furtului practicat de toate popoarcle oceanice. dea fi initiat stoparea

apl1rare a privilegiatilor

organizati

impotriva

privilegia\i1or

astfel, in Africa e,ustli sindungii! asociatii secrete constituite cu scopul dea-i obliga sll plllteascl1 pe debitori. in Senegal au lapllrut, de asemenell., asociatiile MumbO Djembo, impotriva (Hartmann, Duni existau societll\i in favoarea avortului La Angoy, kinshasa,calitatea vicii sint acceptati Ie dll femeilor care comit ad~ltere ~ipruncuciderii (Ibidem). '

Dupa Du Boys (op. cit.), la germani omuciderea a inceput sli scadl1 odatlicu dezvoltarea cultului zeitei Freyr, la alecl1rei sl1rMtori (Freda) se incheiau armisti\ii intre prieteni ~i adversari care s@~extindeau Ill. cei slabi (femei, intervale copiietc.) impotriva celor puternici. In aceste au au luat na~tere tirguri ~i picte provizorii care, ulterior,

Les peuples de l'Afrique, p. 219), in acela~i mod in care la

de membru este ereditarl1 iar ~o-

dupll multe probe. ~eful ii convoacl1 intr-o pMure ~i

0 mascl1 de. lemn ~ihaille. de scoar\l1 ~i foi pentru a se travesti.

devenit stabile printr-o securitate sporitl1, ceca ce a dus la aparitia ora~elor, precum cele hanseatice, in care tendinta comerciaili a continuat. Iatli cum religia, incruci~indu-se cu interesele, a contribuit la diminuarea delictelor ~i la introduccrea unei legisla\ii pen,ale deoarece cine impiedica des(lI~urarea Fredei era pedepsit cu moartea. in fond, religia., bazindu-semaiintiipeinteresul.chiar al celor pulini ~ivic1eni, apoi,pe interesul culpabil,
o1:>V-

Astfel stril.bat satele, apucind orice drum Ie convine. Cine vrea sli redobindeascl1 un cre~it se adreseazl1 ~efului, care deleagl1 pe un membru asociat sll asedieze casele debitoriloqi sllle ridice vitele. Dar aceste asociatii, chiar dacl1 ",' .' sint moralizatoare,
' ' ,-

sint, in fond,
,

pretutindenicriminale.Sepoveste~te rile lor restrinse, 219). de locuitorii

cl1dacl1 sint nemultumiti,

in adunl1p.

unui sat, 'fac aici mlicel (Hartmann,

celor mulV care indirect

104

105

in Haiti existti asociatii secrete care,in numele zeului Feti~, ineitti la cruzime fatti de albi; invers, altele indeamnf:i la blindete ~i la reaetie impotriva temperamentuhdferoce al rasclor de culoare. La Kimbunzi, in secolul at XVI~lea, s~a format 0 asoeiaVe se~ cretti al ctlrei scop era de a se opune canibalismului mentinut de pceotii singero~i ~i de legile barbare. Era asoeiatia numit~ a Empacasseiro~ilor, ai ctlrei membri s~au distins in vinf:itoarea bivolilor. Ei aveau obligatia severf:ide a pf:istra seeretul, flind al~i dintre rilzboinicii eei mai des"toinici ~i dupf:iprobe diflcile. Canibalismul a fost abolit iarempacassei~ ro~ii, antrenati in rf:izboaiecontinue, au trebuit sa. emigreze. Allalog cu aceasta a fost, in Evul Mcdiu, 1ribunalul Sa.getii;care se aduna prin aruncarea ,sf:igetilor;dactl aeestea erau in numilr de 27 sau 32,atunei incepeau sf:i dea sentinte. in Spania

~isingerinde. Eleerau numai introduse intr-un amestec preglHit mai ina~ inte din nuci de cocos, sue de If:imIie,sare etc. in cazurile de adulter, sotu1 avea dreptul sti aleagf:i,conform rangului sf:iu,prima bucata.. Atit , de mare era inghesuiala peritru a apuca buctlti din trupul condamnatului incit in cioenire' se rf:ineau unii pe altii. , '~i in insula Bow se devorau asasinii ~i acesta este singurul loe din Polinezia unde s-a eonstatat canibalismul juridic care, dupli Bourgarel, se praetica ~iin Noua Caledonie, ca rf:izbunare publictl impotriva condamnatilor la moarte; dupti Marco'Pol0, \ el se praetica ~i la tartari. .. , ' I
"

Cine poate ~ticite sentinte nu au fost sugeratede

If:ieomie,de

a existatasociatia

Hermandad (Boys, IV), care a luat mntti din oameni liberi intce secolele XII-XIII pentru a reprima brigandajfl ~i perceperile de impozite ale, castelanilor. Ea executa sentintele ff:irf:i a respeeta legea, aproape intotdeauna condamnf:irile fiindmoartea sau tf:iiereaunui organ, de exemplu Uiierea piciorului unui hot. Cu toatearestea, ea a-fost consideratti am de utilf:iinci! in~i~iregii Spanieiau autQrizat-o ~i au stimulat-o. 12. Desigur, mai brutal, dar la fel de nedrept ~reriminal, a fost celf:ilaltmijloede represiune, antropofagia juridica, dupa. cum it nume~tc Letourneau. Dupa.eum s~avf:izut,ca ~i adulterinii, hotH noeturni etc. erau la batte~i condamnati sf:ifie mincati de ctltre popor. Sentinta, in timpul cit judectltorii beau un pahar, devenea deflnitivf:i,dar executa rea ci era aminatf:i douf:isau trei zile pentru ca sf:ise poatf:i aduna publieul iar in cazuI adulterului pentru ca pf:irintii femeii sf:ipoatf:i lua parte la festin; sotul avea drcptul la bucata cea mai b1Joti(Letourneau). Infractorii (vinovatii)erau legav de trci stilpi ~i, la un semnal, multimea se na.pustea asupra lor, snrtecinduci eu a~chii ~i cutite sau numai eu unghiile ~ieu din\ii. Buclltile smulse erau devorate imediat, crude

poCta de carne umanli? ~i totu~i, chiar, ~i ~ceastf:ioribm praetictl eriminalf:i,care s~a pf:istrat ~i at unci cind civilizatia deja evoluaseputin,.a putut sf:icontribuie la diminuarea delietelor! Chiar si , obiceiul coitului de ctltre toti , Mrbatii , din cetate a adulterineiin vechiulLa,iu, cine ~tie de cite ori a impins la 0 judecatf:i nedreaptf:i pe oamenii libidino~i! ~i in oehii no~tri aceasta pu este 0 formf:ide delict? ' 13. Concluzie.Sf:i rezumf:im:amintind cum impulsulcare a putut s~ contribuie la reaCtia impotriva delictului afast acela al rf:izbunl1rii,ctl pfomiscuitatea Venerei a dispa.rut datorita. incestului introdus prin capriciul nobilimii, datoritf:ipoliandriei ~i poligamiei originare mult mai mult decit datoritf:i raritf:itiisauabundentei femeilor, datorita. predileqiei ~efuhii sau a eeluimai puternic din ttib pentru 0 anumitf:i femeie (a~a cum s-ar intimpla intr-un bordel datoritf:i violentelor unui amant ~i mai tirziu datorid raptului ~i a dominl1rii mai puternice a unui ~et), tot astfel constituia un delict la adresa sotieI . sale cind Ii erau atinse celelalte femei (vezi maisus). ~i a~a cum pedeapsa pentru furt a inceput sf:ise fo~ 10seasci1in mod prevalent de cuceriri, de ~efisau de ctltrc cei mai puternici, care voiau sa.-~ipf:istreze posesiunile obtinute ~i sf:inu Ie mai

106

107

impart~ cu cei mai putinvalizi, ,tot astfel prin furturiIe de la ~efi a inceput justitia a~a cum a Inceput ~i reactia impotriva aduiterului. Se poate conch ide, fl1rAs~ comitem 0 eroare grosolan~, ~ morali~atea i pedeapsaau ap~rut, in mare parte, din crirM. 14. Vestigii ale tendintelor criminale antice. Unele viscere i mu~chi rudimentariatest~ importanta ~ipreexistenta acestora intr-o m~sur~ mai mare la organismele inferioare sau in perioada foetal~; tot astfel, unele dturi considerate a fi la baza religiei, rezistenta conservatoare a uzantelor mai vechi, chiar id~p~ ce ele i-au pierdut urma lor de origine, amintesc existenta obiceiuriIor mai barbare ~i Ie reconstituie evolutia pin~ in zilele noastre. Astfel, 0 evolutiea canibalismuluisacru ~i a pruncuciderii sacre a.f<lmasin circumcizia evreilor, care este ritullor cel m~i venerat,i in expresiilc din dialectul Yene~ianorecchiotto (urecheat),porzione (poqie), crepa (cr~piHunl), tazza (fund, gaur~) i coppa (din kopl), ca in ostia crestin~. , Astfel, promiscuitatea Venerci, in~ persistent~ in Andaman, care din necesitat~ ducea Ia matriarhat, femeia fiind singuracare se .putea cunoa~teca ruda adev~ratA, este amintitAde obiceiul popoarelor etrusce de a numi familia dupA mamAchiar intr-o ~po~ deja cuIt~, cino erau intrebuintate pe scarA largA alfabetul i pictura. Chiar ~i in ep~ca noastr~, cum inSpirat atrag atentia Fabretti ~i FIechia,o urmA a acestei influente a rAmas in niJmele proprii: Cecilia, Margherita, Russa etc. i este a.mintit~ in obiceiuriIejaponezilor de a spune unchiului micul tata i a unchilor chinczi dea spune nepotilorfii. Prostitutia, care .aprecedat ~sAtoriile, maiales; cea sacrA, este amintii~ intr-o epo~ mai recentA in sArMtorilc dionisiace iin LupercaIii ca i in cuvintele ebraice Kadessa santa iproftituta, Kades"sud prostribolo i slJcristia i Ia n.umeroase secte care au confundat chiar reUgia cu prostitu\ia ~i, adeseori, ambele cu omuciderea.

Picard Ii spunea noul Adam, izgonit de Dumnezeu pentru restabilirea legiIOl:naturale care constau In goliciune i comunitatea femeiIor. In aceI~i fel au ap~rut adamitii, care aveau ca rit impreunarea publicl - in ideea cl coitul a reprezentat unirea mistidi a fratilor i a surorilor lui Iisus Hristos. Ei m~rgeau goi pentru a am inti p~catul lui Adam, se ascundeau in pl1duri In grupuri i au continuat sAexiste pin~ In secolul al XVII-lea (Dufour,.pp. cit.). Cainienii divinizau r~ul i pe Cain i credeau ~ orice plAcere este prezidatA de un geniu, al cliui nume II invocau clnd incepeau sAse bucure de. aceste plAceri, printre ele numArindu-se in primul rind tribadismul i sodomia(Dufdur). ~i nicolaitii fl1ceaudin sodomie \.!.n rit, deoareceo carne curatA trebuia sA pla~ mai multIui Dumnezeu (Dufour, op. cit., IV). PiM In-1700 mAnAstiriIeerau centre de prostitutie pentru mArimile zileii pentru preoti. D'Argenson ii fAcuseharemul sAu InmAn~stirea Magdalenei din TI'aynel iar cardinalul din Bernys ii avea amantele sale Inm~n~stirjle din Venetia (Dufour, V; p. 165; Cassanova, Memorie, III).

Otrava cu arsenic se distiia Intr-omAnAstire a surorilor din Perugia. In 1670, otrAvitoarelepariziene din InaIta societate alternau rugAciuniIe diabolice cu prafurile(ie suc'ce.s (polveri di successione) pentru a obtine moartea sotului sau fidelitatea amantului. Un preot citea rugA. ciunea pe pintecul unei prostituate gravide, scOtea apoi dinel f~tul ale clrui singe i resturi incinerllte serveau dr~pt filtre. Numai otr~vitoarea Voisin a ucis 2500 din aceste mici victime (Vezi Les archives de la Bastille, 1866, 1873). In Rusia, secta skakunilorcunoate, Intre practicilereligioase, incestul;scopitii merg pln~ lacastrare, la mutilareafemeilor pentru a se conforma unui citat din Evanghelie prost interpretat (Silntul Matei, 19). AItii merg mai departe ~i ajung plnA la canibaIism, ucigind prin zglItiire

108

109

'::7

eopiii eu al ~ror singe fae apoi libatiuni in loeul eucaristiei (Filaret, [storia NO/isskoiss, 1870) dat, bineinteles, abtinindq-se in zilele <.Ie post. Rapturile sau, mai biJle zis, violurile care auprecedat ~slltoriile au lllsat 0 urmll in riturile nuptiale ale .aproape intregii lumi, inclusiv in cele din antica Romll care, dupll cum se ~tie, ~i-a inceput epoca sa istori~ eu unul din aceste rapturi (vezi maisus).' Rllspindirea imensll a omueider,ii ~ia furtului in lumea primitivll ne expli~ de ce, ~i in epocile mai putin crude, ele au fost atit de freevente incit trebuie sa fie considerate ca un adevl:irat factor istoric, in epoca lui Machiavelli ~i, inai mult, in epoca Evului Mediu, asasinatul politic era 0 arml:idipl()mati~ ~i, de aceca, istor,icii au reabilitat familia Borgia ~i ehiarpe Ezz.eIini. in 1528, imperialii asediati la Napoli au reeurs,pentru a procura alimente, la asasinarea micilor vestale (vesticelli) iar dupll ~derea lui Lautrec multi baroni au. continuat rl:izboiul,. dar sub formllde bri~ gandaj in Puglie. Gentilomi s~piHati, uneori maTi seniori, riu ezitau sl:i se amestece cu briganzii care ajunseserl:i sll considere ac:\iunile lor drept patriotice ~i glorioase, ataeind micile sate pentru a Ie prMa, ~antajindu-i pe ceimai bogati etc. in 1610, impotriva banditului Sciarra s-a constituit un adevllrat corp de armatllde 4000 de oameni dar fl:irllrezultat, intrucit comandantul sl:iu,Spinelli, aproape ~ ~i-apierdut viata iar Sciarra a ajuns pinii in Lucera, invingind oastea aldLtuitll din mari coloane, eu trompete ~i stindarde in fruntca lor. in 1559) briganzii comandati. de Marcone au asediat Cotrpne. Un abate, Cesare, a indrl:iznit sl:iIi se all:iture la Napoli. Viceregele din Napoli pcrmitea sl:iintre in celate, in 1642, briganzi pentru a-i folosi impotriva IUiMasaniello ca ~i impotriva duceluide Guise. lar masaerarea hugheno\ilor ~i asasinarca lui Henrie al IV-lea au fost llludate de pontifii romani.

Crooicile din Sicilia, in~ in epoca domina\iei spaniole, sint pline de deC!eteale viceregilor impotriva priganzilor, de is!orii ale torturilor pline de cruzime, decrete impuse inutil pentru a-i dis~ruge pe briganzi.intr.o zi,.in timpul domniei Napoleonilor, Thccone intra triumfal in Potenza iar Antonelli ducea tratative de la egalla egal cu Giuseppe Bonaparte .. ~i in VeneVa,in~ de pe timpul lui Napoleon, a~a-zi~ii buli fciceau acte de bravurll incit ei dispuneau, dupl:igradul1lor, de vointa celorIalti numai prin teroarea pe care ~tiau sl:i0 rl:ispindeas~ in rindul a dl mai muJti oameni. in Mexic, ehiar.si , astl:izi, fiii de familii nobile nu ered ~este o abatere siifie agresori de stradll,ca in 1400 la Paris.
garii, armagnachii

Sub .Catol al VI-lea, in Franta, mazzuolatorii, borgognomii, zinerau adevllrate grupuri de briganzi, compuse din fo~ti soldati aventurieri, din vagabonzi care, pe mi1surllce societatea se rafina iar strilzile se transfor.mau in mari centre ale Parisului, se retrl:igeau in pMurile de la Rouvray ~i Estrellere. unde fugarii din rllzboiul civil Ie ingro~au rindurile ..

. in se~lul al XIV-lea, in Germania', in timpulluptelor continue dintre Bisericl ~i Imperiu, toateora~ele:, inspecifll celelibere, furnicau de asasini eroid, raub ritter, care trlliau furind ~i asasinind.Cintecullui Eppelein Ie celebreazll in~ Iegenda printre popoare ~i multi dintre suveranii actuali sintdescenden\i din vechii raubritter, in intervalul 160(H644, in ltalia existau numeroi briganzi nobili cllrora nu Ie era ru~ine sll devinll hoti comuni. Mancina a inceput ca hot ~i asasincomun, a demonstrat un mareeuraj ~i a devenit ~eful unei bande ge ttlha~i in Gargano pecareapoi I-a ocupatdupll Wate regulile rilzboiqIui, fiind fcicut colonel in Piemonte. Pezzoli, in 1640, a inceput ca asasin ~i jupuitor de preoti ,~i,.totu~i, ,a fost primit eu onoruri regale la Roma, a rl:ipit pentru Spania pe contele de Sans ~i aoferit marelui duce din Thscana 1500 de soldati.

.110

111

Piccolomini, infractor avind la activ 370 de omucideri, a fost primit cu toate onorurile de\nobilii din Roma care au orgal}izat in onoarea lui un mare turnir cavaleresc. In 1680, 0 campanie de pirati englezi a declarat rlizboi lumii, in~nVnd un steagpe care era pictatli moartea in formli de schelet care strlipunge 0 inimli singerindli. R~spindind teroarea in Belgia ~i chiar in Anglia ~i dispuniDd chiarde' 500 de nave, a~tia au reu~it sli-~iintemeieze 0 republidi io Insula Providentei cuemblema: "Amici cu noiinsine, ai tntregii lumi". Numaf in 1720 Anglia a reusH , dusmani , , sli-i
...

15. \'VestigU .ale pedepselor.Thtastfelse.spune

despre ideilc

primitive de justitie~ichiardeprocedur~ penalliia slilbatici. Duelul, eareafostunuldinprimii p~i sprepedeapsli~i spre nlzbunarea leg~lli,,spreluptej. persistll.'tot~i, dqies te redus, la. forme mai p~tin singeroase ~i"ad~ri, la nimic altceva dedt la un fit ridicol. Este probabil di persistentasa, chiar lapopoarele maicivilizate, sedatorea1A nu numai unei diminui1rimai' putin ignobile ~i mai temperate a . pasiunilor excltate dar ~i,uneLinflllenteatavice a epocHar antice, itns!~i aceea~re ne-a determinats! collsidernmnecesare,pOate adesea ~i;la scar! mare,actele de crllzime.impotriva debililor legali caresintuciga~i. Instinctul r!zbun!rii,care ,a prezidat oatit de mare pane a de.lictelor ~i pedepselor, a r~mas indifoarte viu in claselc mai putineleyate ale societlitii noastrc dar s~ strccoarli, involun~r, nunumaiin sutletul dar chiar i, ca lapsus linglftffl,.tn discursurile aceloracar~.sJnt oumi!i ~n administrarea justitiei sau, hJ.flirliu, a wlegiului de jurati. Chiar~~ in zilelen()astre,.ca la slilbatiq,cine.a l0vit un) rege dec1an~ea1A'()r~ac!ie foarteqifefitli ~i este pasil>ilde 0 pedeapsll (oarte diferitli tie a .celul care prejudicia1A .pe un ceUiteanoarecare. J)1ultmai crude eu tit este~a~aproape Condamnliril~.siIitintotdeaulla mom~ntulin~raeVunii.

distrugli .. In timpul domniei lui George al III-lea, Londra (Duran, London in the Jacobite Time) aplirea ca un regat african; mii de spinzuraV rlispindeau in jur 0 duhoare insuportabilli ~i,totu~i, drumurile mi~unau de ttlhari.Cei atirnaV in ~treang, cu sutele pe lunli, nu fliceau nici o impresie; ad~seori, poporul ucidea cu'pietre peinfractorii expu~i oprobiului public iar studentii in~i~i, inarmati cu bastoane, ucideau pe dillitori. in epoca lui Iacob al II-lea hotii erau atit de numero~i pe dru~ murile publice incH diUHoriile deveneau periculoase. Dintre ace~ti hoti, unii erau de familie bunli,precum Kind, spinz~rat in 1688, care era fiu de preot ~i edlicat la Cambridge. Nevison a imp,Usun tribut de patru ori pe an vlicarilor din Nord, in schimbul protejl1rii lor de ceilalti hoV. Despre un oarecare Biss, spinzurat in 1695, se cinta 0 baladn in care se spunea: "Am flicut eu rliu vreodatli? Sufletist si , liberal Urli eu mi' am avut Decit pentru bogatii avari". Un oarecare Duval, ~eful unei bandede tilhari, fusese pajul ducelui de Richmond (Macaulay, Staria d'Inghilterra, cap. III).

a ve<.:~if~~enzisacre pentru ~~Iiete~pcrsista~ multe sccolc in lumeiarabuzu.~le legate d~.ca au fost una din cauzelc clare ale reformei Iui. Luther'~,t.nu sintem prea mult deptirtatiin limp de epoca in care se cereau in modpublit: taxepentru orice delict. Era prevlizut un tarif detaliat care,in ciuda miIlU!i0zitli\ii sale, Dust deosebea demoralaeelui maicrudSlitbatic. Astfcler~acea 1>llllide fmp~care( composizione) S311toinj>(>; nenda, alclreitext l-ampUblicilt tn\lucrareamea [nCfemento del delitto,
'., .....

o intluentii

\Les taxes de la S. PenirmceneApostolique, tradueere nouli,tn privinta tl;Xtului latin de D. Saint-Andre ete~; deipre edi\ia aprobatii desuperiorf ~i' prevazutii ell privilegiul drepturilor, pc trei ani, acordat la Paris de Toussains Denis, Paris, Fisehbacher, editor, 1870 i

112

113

bul~carea. fostin vigoare in Sicilia pinll in.anull860/Au decretele IV! Crispi~Lale lui Thjanipentruao aboli*,.

fost necesare

OinOuentlla justitiei,primitive cum este furia populatiei, chiar acelei zoologice (vez~/cap.l), exiStllla cuqile de juraticare ~i acum, maiales intllrile calde, achitli otnuciderile,chiar at unci dnd condamnll, furtul- exact cain primeleepoci ale justitiei. Ulterior, aceastll justitie criminalll se reproduce pur ~isimplu in America, odatllcu legea Lynch, pe care un publicist a'definit-o ca 0 explozie a minieipop\llare sub forma justitiei ~i cale se. exercitii foarte diferit impotrivanegrilor ~i a albilor~icareestepracticatll'adeseori, ca ~icanibalismuljuridic,pentruo a. asista la 0 executie. satisfactiebarbarll,p.entrli pillcerea de

noi delicte,lllsindu-~i urmele originii salepinll in timp~rile noastre, ehiar in pedeapsll, pocHemult mai bine dedt delictul zoologicSll ne facli sll neindoim de pretinsa justitie eternll ametafizicienilor ~i sll incepem sll intelegemadevllrata cauzlla comiteriicontinue a crimei prin atavism, chiar la rasele mai eulte. Aceastll origine purlla justitiei ne poat ajuta la explicarea distribuirii sale inegale delapopor la popor~i, ceea ceeste ~i~ai rllu, de la clasllla clasll. Iatllde ce,io timpcede la tribunll sau de la catedrll se proclamll justitia eternll, egalll pentru'ltoti,se poate spune ell sllracul nu ,areparte, dedt eu uneleexceptH sau din milll, de 0 adevllratll justitie, fatllde eelbogat care are multmai multe mijloacedecit 'acesta sll evite sau sll diminueze pedeapsa. insfir~it, amintireaell justitia era adeseori emanatia capriciuhii unui despot sau a unui preot sau a furiei populare ne expliell de ce muIte popoarenusint inelleliberate de dreptul de gra{ie, absurd dar atavic,~i de acea institu\ie atitde contrarll scopuluisecuritlltii sociale, atitdecoruptibilll ~iincertlldar,totu~i,complet ataviell,~i anume curtea eu juri (corpul de jura\i).

. ~i in zileIe noastre, aceastllpillcere pe care publictilo sitnte Chiar pentr\lcondamnarea unui alienat mil!talcare a oomisacte decruzime etc. este 0" inOuentll asimtuhii antic pentru rllzbunarecare, la Tindul sllu, dupllcum vom vedea,~tecauza celui mai mar~ numllr de delicte ~ide aCCea'el persista' intr-o prop0rVe mult maimare la delincventin innllscut. Opo ..z. iti,r i.n. dirji.tll p.e. ca.reo..... in.,t . ... ,i.1. ne~t.e .... '... n. oua. ~.co. . ~Ill.' juridici alieantrop610~icll <~e,manifestlltn faptulclld~iiiconSiderllpea~ti naVca bolnavi vrea, tocmai de aceea, Sll-iJ>iivezepepnaneptde liberta~ te.J:.,uc~u ..ca,re proyine tocp.1aidin . ~.ces. ,1senti.me. iltcare ..za ...... ce.latellt. in fiecare,inch~siv in ceiaire se,declarll~~lt mai.im\lnilael,~icarenu este destul de satisfllcut de simpla priVare de .Jibertate ci vreacompensafiq cr,udllde a vedea suferind,la rinQ.ullor, pe cei care fae sll sufere, adiell taliollul, schimbindu~i, t(ltu~i,dinpudoare' fatad(i ~inumele. 16. Riispindirea universaJii a delictului, pe care noi am localizat-o intr-o anumitll epoell, ~i disparitia sa .incetul cuincetul gnltie \lnor ,

CAPITOLUL III

NEBUNIA MORALA 'SIDELICfULLA ,

.
, '
"

COPII

Esteunfapt uecutcu vederea, probabilde cei mai multi dintre obs~rvatori, tocmaidat()ritll Simplitiltii ~i frecvcntei salc~i de-abia acum perceput cu claritate de clitre Moreau, Perez ~iBain, ell germenii nebuniei morak~i ai delincventei se gilsesc, nu prin excep\ie din mod normal, in primele virste ale omului,a~a cum In foetus se gllsesc constant anumite forme care la adult, slnt monstruozitil\i. Astfel Incit copilul ar
115

..

,',

c'

..

'

'

'j.

,"

..

"

.,

Vezi Inaemento ik/ tklitto in'lta/ia, editia a II-a, p.148-149.

114

Ii

babile, fiir~ s~ ca~ intr-o stranie rninie. EI a cunoseut un copU de opt dli, foarte inteligent, care la cea mar mid observalie a p~rinlilorsau ' hiata strlUnUor devenea fdarte violent, transformind inarm~ tot Ceea e ii ddea la indemin~, iar clnd vedea d~i neputincios distrugea toate obiectele pe care putea ~ Ie apuce . , care, de altfel, era violent~; dup11virsta de doi ani s-a poto!it (P~rei, op.. dt.). "Am v~zut, Cdntinu~ el, 0 fetil~ de 11 lunidevenind furioas11 pentru d nu putea sl1apucellaSulhunieului; pc 0' alta, de doi ani pentru d a v11zutun copil care aveao suzet11asem11n~toarecu a sa. A incercat sl1~1 mu~te ~is-aimbolnlivittirnp de trei zile. alta, in virst11de d6i ani, avea asemenea accese de minie clnd I trebuia sl1fie culcatll inclt trebuiau sl1vin11vecinii s110 calmeze. Un Mietel mama clnd aceasta voia sl1-ifadi , de 151uniisi musca "

o fetil~

..

:'

.""

-,

baif' Un altu1, de.trei ani, flind dat afar11din sufragcrie s-a aruncat la p11mintehiar in dreptul ~ii, s~lind strigl1te cump,lite".. La ~apte ani, copilul~ixio (Vita, Guerzoni, 1880), fiindd inv~ll1toru1a ris de el deoarece i~iserisese tema pe 0 hirti(;~ de birou, a aruncat in .e1c~ dlimara. Despre acel copil se spunea d, litera1mentej este teroarea ~colii, intrucit reac\iona 1acca mai midinsuJtl1. Prin urmare,.laom/rniniaeste un sentiment elcmeiltar care trc-..
)

buie dirijat dar care nu po~ltefi extlrpat. 2. Ri:izbunarea. Aceste.cazuri ne arat~ deja frecvenla ~i precocitatea sentimentu1ui de r~zbunare la copii. in~ ,la ~apte sau opt luni se pot vedea copii zgiriind-ope doi~ atunci tind aceasta incear~ s111e opteasd suptul ~i dutind s~-i r~pund~ la. tratamentu1 aplicat.Am cunoscut un copil, ~or hidrocefalic, cu 4ezvoltare~iinle1egere retardatl1, care se irita lacea maiu~oarl1 admonestare sau atingere ~i aceasta pinliia virsta de ~ase ani. Dad it putea lovi pc eel care it iritase se lini~tea~dad nu, continua sl1strige, mu~clndu-~i miinilecuun gest pe

**PsycJlOlogie de I'm/ant. edi!ia a 1I"3,1882.

Pete'Y.. E'en/am

de trois d sept ans. ,Hill5.

116
117

,"

;,

care I-am v~zut repettndu-se laurs,ii, dinmenajeriicind a~tia nu puteau s~ ser~zbune impotriva amenint~rilor la adresa lor. El reaction~ lamai multe ore dup~ititarea subit~~idutaintotdeauna &1-1 loveas~ pe cel~laltin regiunea corporal~ in,ca're fus~e lovit.sau amenintat el insu~i. Era foarte violent, mai' ales cind, se cFedea pedepsit, pe nedrept sua din cauza unor resentimente presupuse; destulde putin, da~ nu deloc, din glum~. Starea lui s-a ameliorat la zece ani. Un alt copil, care la virsta de patru anier-a foartecrud,ajungind s~-~i bat~~i mama. pe strad~, la unsprezece ani adevenit ~Ul\ ~i ascult~tor. 3. Gelozia. Este comun~ tuturor animalelo,r si ,.' se manifest~ si la oameniicei mai calmi; cind izbucneste ca un incendiu, cind mocneste
. '

..

""

decit bun~, eu craniul hidrocefalic ~i hipersensit>ilitate isteridi. Era fiica unui.nebun mpral. Valbust (Mor~u, p. 57) povest~te despre uncopilde ~ase ani atit de gelos pe fratele sau mai micincit adeseori arMacutitul propriilor sili.parinti ca sil-i uciM. 4. Minciunile. Mont;Hgne a spus ~minciuna ~i in~p~tinare.a se dezvolt~ lacopil odatll. cu corpul.lor. Perez accept~aceast~jdee ~i aducein sprijinul ei drept cauza prim.~ facilitatea pecare.o avem'l1oi de a~i1n~ela pe copii, illdidinprimele luni, pentru a-i lini~ti, a-I spll.la etc._Ei mint. pentru a obtine ceea ce Ie-a fost interzis, de multe ori pentru aevita 0 dojanll, pentru a nu da impresia ~o merita. Astfel,uncopil i-a spus mamei Sale, care il spala, m()jica. Intrebat pe cin~ a vr~t sil insu!te a raspuns: "I~am zis a~a
apei". Alteori mint pentru a ~pata 0 bomboanll, prefacindu-se ~ nu au

' ..

:'

;."

,0::,::,

."

.'.'

""""

"

__ "'0

'

sub cenu~~. Poate avea ca excitantdragostea, dar ~i pose~ia; esteviolent~ la Mieti. Perez a vll.zut un, Miat care era gelos nu numai pe cine se apropla de doi~, dar' ~i de biberonullul. Adeseori, C<?Piii fUP un obiect mai degraM decit sll.-Icedeze celorlaJti. Fenelon (Education des enfants, cap. V),scrie:. "Lacopii, gelozia este mal violentll. decit ne imagin~m ~iunii din ei suferilin tllcere pentru ~ se sim{maiputin iubiti\decitaltii". Tiedemann a observat la un copil al s~u de ~2 de Iuni '~ voia sll fie Uludat cind sora lui eralll.udat~,pe care 0 Mtea da~nuiiceda , imediat ceea ce i se dadea ~ acesteia de ~treadolti , , ..
I,. '

mincat oalta, mai inainte, sall sub impresia unei puternice dureri dup~ o dideresau pentru .ase arilta puterpici sau pentru ~ ardori sll-~iimagineze ~ nu se ~flll in pozitia injositoare in care, s!ntsau. din gelozie (astfel, 0 feti,~, vi1zindpe fratele ei mai miciubit mai mult de mama lor, a mintit dl. acesta a batut,papagalul, cu scoiml de a-I indepl1rta de afec" tiunea maternll) saudin la~itaie (de exemplu, nevoindsll meargaintr-o plidure, se prefac ~ sint bolnavi). Eu insumi imi amintesc ~ printr-un asemenea pretext am evitat, intr~o perioadllaseml1n~toare a yietiimele, o lectie plicticoasll dearitmeti~ - aveam 5 sau 6 ani - in~elindu-i chiar si ' , pe medici. , Dupll trei, patru ani, copiii mint din teama de ~nu fi pedepsiti ~i la aceasta sint provocati de maniera in care ii interogllm~ide pozitia pe care 0 lullmina~teptarearllspunsuhli lor. ~i adesea mint din joa~ sau pentro a-~i satisface vanit~tea. "Fallebam, spuneSfintul. Augustin despre sine insu~i,innumerabilibu$ mendaciiS pedagogas,"amore, ludetidietc." (in~iram nenumilrate minciuni pedagogilor dIn plllcereidin joa~ctc.). 119

Un Miat de trei ani care yorbea em mare placeredespre viitoarea lui sorll, cinda vllzut-osositllpe 'lume ~i iubit~ a intrebat imediat "da~ nutrebuia sll.It)oarli curind". Atnvl1tutacest sentiment dezvoltat in prima lunll, chiar in primele zile dupllna~tere,la 0 fetitll care nu mai vrea lapte ciodo vedea pe surioataei geamana la ceUUaltsinal mamei,astfeIincit au trebuitsil Ie separe imediat.La patru ani eanumai minca darn de la fereastril ea vedea pestradil. un copiHmbracat asemenea ei. La14-1Sarii a sfir~it prina dcveni buna; insamai tirziu, la 25de,ani, eramai mult ipocritil .

118

"

Existtl. unii care, pentru a-~i satisface vanitatea lor, i~i confenl premiiimaginare; unei fete ii plilcea sil povesteasdl dcspre ea ip.sil~iintimpl~ri in care devenea reginl1si' ,,' rl1minea prizoniera proprieisale ima. ginatiiintr~ga zi. DaIWin, care este unul din oamenii cei mai sinceri, poveste~te despre tninciunile stranii pc care Ie depilna tovaril~i1or de Joadl (Darwin's Life, 1889).

lat dl are in ureche 0 insectfl innidit! cu plo~nita, foarte complicat!. Doi copii, de 5 sau 6 ani, au venit la mas! intel~i intre ei silascund! mamei loramidl intfactiune Cornis~ deunul dintre ei (r!sturnarea vinului pe fata de mas!) ~i prin care voiau s! fadl nerealizabil proiectul mamei lor . de a impiedica pe iunul dintre ei s!' mearg! la teatru, a~acum ea .. promis~se anterior. fetitil de numai trei ani, a dlrei mamil ii interzisese sil cer, ... t, ceva ati seascaallmente, ii spunea unei doamne: "Numai dadl-mi dati obliga-o pe mama sil accepte"; Este ambitioasil ~i dorind sil fie elegantil

~i sentimentulmai

Una dintrecauzclC minciunii lor freeventeeste impulsivitatea pu\in complet, mai puVn profund al adevilrului,

deoarece ii .costil mai. pQ\in decit pc cenalti sil 11 disimulcze, sil' 11 schimbe in fa\a unui scop, orieit de u~or,~fe trebuia atins, intocmai ca la sl1lbatici ~i la delincyenV. Prin urmare, sint puse in aplicarc disimulilri de carc, adcscori, ii crcdcmincapabili chiar ~ipe indivizii mai maturl. AstfcI,am jlvut posibilitatca s<1 cunosco feti\ilcarc, lapatru ani, fura zaMrul cu atita indemmare incit nu putea fi surprirlsil ~i apoi lilsa s~ sc crcadil dl hoa\a" fusese sClVi toarea. intr-\Jn alt caz vedem 0 feti\il care, numai pcntru a face zgomot in juruLeh min\ea dl sc0ate oase dil) vagin,jn~clind,.timp d'eani, pe mediciexperimcnta\LO ahil fctitil, dc.5sau 6 ani, aauzit pc mama ci ado-' ptivil citind intr-unziardc$prcunproces scand,lIos': laputinc zilc dupa acceaa )nventat dl a fost ultragiatil obs~n d~Ja~ilL~ibunicul el.- S-a declan~at un proces gray, ocazie cu car~ examinarea obicctivil a stabiiit c4toate aces tea erau inchipuiri, al dlror uHim ~i unic mobilera sil se .vorbcasc4 despre sine in ziare (Bourdin, op. cit.). Bourdin a fast si , el socat , de minciunile foarte freevente in rin~ dulcof>iilor, astfel /incit ..el a s~ris 0 operil specialil in acest sens (Les enfants menteurs, Paris, 1883). EI relateaza: intr-un colegiu, pentru a fi trimis (icasil,un Miat ~i-aintrodus un bob de mazilre in urcche ~iscotca astfcldc strigMc incitmulti Icau crczut. in ~CCla~i scop, Un aitula simu-

ii spune mamei: "Doamna de tnai inainte tni~a repro~at cl sint indecent!", ceea ce nuera a~ev!rat. Ulterior, cin~ a fost certattl pentru ace.ast! nou! minciun!, ea a negal categoric dl ar fi mintit. Aceea~i fetit! a negat intr-o zi dlar fi luat micutdejun, pentru a-I servi din nou.~i acest. caz este freevent la copii. . Adcseori, aceste minciuni, dupl1cum a explicat Motet (Accademia di Medicina di Parigi, aprHie 1887), sint efectul unei stilri mentale foarte sjngulare de autoJl1atism, aseml1nAtorcelui al somnambulismului, in care imaginatiacreeaz! o. fabull1, printr-o adevl1ratl1 autosugestie. Astfel, un Miat de\inut la ~coala de corectie; cu imaginaVe ~i obiceiuri deja pervertite, conftind~ sub teroarea noeturn~ inflama\ia anu'" sului sl1u,cauzat~ de oxiuri, cuacte obscene iar umbra gardianului ell un om, acuzind, prin urm'are, sincer, pe un gardian deacte obscene ccimise la~dresapersoanei sale, cu toatedl nimeni nuintrase in camera sa. Tht printr-un proces analog de autosugestie, prin asimilare incon~tientA, mai ales datorit! influenteimediuluiambiant, unii copii se" . acuz! de delicte pe care nu Ie-au comis .. Uneorise intimpll1 chiar ca unii copii, incolV\i de nevoie sau terDrizati, sl1-~iformuleze calomniile lor eu 0 precizie inspl1imintiltoare. Mtfel, la Tiszia, un copil de 13 ani, terorizat de bc1tl1ile unui pOli\ist, i~i acuza tatal de a fi sugrumat in pUnl1zi, intr-o smagogil, Q tinAiil de 16

120

121

1?2

123

ani, acuzatieJn care persista cu 0 stranieenergie, in ciuda faptului cli, pinll Ja urmll, eanu s-a dovedit a fi dedt oscomeaHl, obligat fiind sa 0 0 cread11adevllratll inventeze, ceeace probabil, a tlcutca el insusi ~ 's11. (Idem).
"

Lasegue nareazll despre un negustor chemat sArllspund11in fata judeelltorului la' acuzatiade atentat la bune1e moravuri, comis in dauna unui copil. Acesta Iipsise de la ~coalll ~i se intorsese acas11tirziu. Mama lui, suspectindu-l ell ~ fost victima unui atentat la bune1e tnoravuri,l"a CQple~itcu intreMri in aceastlldirectie ~iel a rllspuns afirmativ la toate. A sosit~i tat111~i ea i-a expus intimplarea. Cpp~lul retine vartanta ma~ mei, 0 invatll ~i desemneati.1pe presupusul atentator. in negustoruI care a fost audiat dar care,otn cu moravuri fllrll de prihanll, a putut, tlrll greutate, sl1demonstrezecit de nefondatll era acuzarea. Motet a cules. patm observatii de acest gen. Albert Morin, de exemplu, de~apte ani~i jumlltate, acu71lpe un oarecare C. de a fi .incercat sll-I inece, aruncindu-I in Sena; eI aexpus 'intimplarea cu atita minutiozit&,te a faptelor particular.e, cu asemenea convingere ~iaparent11.qesincerttate incH nimeninu se indoia de adevllr.' Acuzatul a fost arestat. dar aputut sl1probeze nevinovlltia sa. Asupra calomnieiau influentat: partial mediul, intrucitmama. <ropilului,vtn71ltoarede jurnale,ti povestea diferite intimpl11ri,exaltindu-i fantezia, partial 0 coincident11particularll, constind in faptul ell Miatul I-a auzit pc C:,patronul unuLmuzeu.deanatomie,adresindu"se multimii: "Intrati, veti vedeacapul luiMorin". Thate acestea au decIan~at in sufletuIsllu o serie de imagini terifiante care au datn~tere Ja 0 halucinatie sau la ,Jluzia ell va elldea Cu adcvllratin Sena;EI a po.vestitintimplarea alor slli, careau exagerat-o ~i, astfel; s-aupus bazeleacuzl1rii. ~i asHel se intimplli in majoritatc cazurilor: interesul pentru "victima presupusli iltrage 0 multime enorml de curio~i,aellror convinge; re 0 dubleazll pea~a a.nar~toruluLcare, de aItfel,'prin apea vanitate care i1 dominll pe copil, i1 face mindru ell totiseocup11deel.

1?2

123

Odata, un copil de patru ani care spuseseminciuni

a fost

pedepsit de mama lui sa stea in pivnita. Strada fiind loe de suplieiu, el ii spunea:"Dar eu merit ~i mai rau". In sehimb, pedepsit de bunica sa eu simpla claustrare intr-o camera intunecata, el nuse.adapta, considerind-o 0 nedreptate ~i protestind. Prinurmare, durerea resimtltl1 prin aplicarea pedepsei varia!il la copii dupl1 persoanele care aplid1 a~ste pedepse ~i ratl1de care s-~u dovedit nedemni - dupA curnam vazut deja la sl1lbatici. in fond, ideea de justitie, de propdetate aparela copil dupl1 ee a simtit durerea lipsei aeelor bunuri ~i dupl1 ee a auzit spunindu-i-se cee'a ee este rl1u. in genere, copilul ur~~te nedreptatea, mai ales atunci dnd c1 suferl1 din.cauza ei. Pentru el, ea constl1 dintr-lln dezacord intre modul obisnuit , de tratament si , eel accidental. '
,

Fiica lui Luigi Ferri Ii spunea 10tr-o zi: "Simt d1 ast:1zi nu pot sl1fiubunA". 6. Mectiun~. La copii~i afectiunea este sIaM. Ei aratl1 simpa~ tie maiales fatl1 de obiectele frumoase,sau pentru aeeia Care Ie oferl1 0 pll1eere, de exemplu pentru micile animale care se lasAprinse ~i chinuite de ei. Antipatiile lor sint maiales Impotriva obiectelor noi care Ii sperie, dar ei nu simt afectiune.~idupl1 ~apte ani se vAd copii uitindu-~i pro~ pria lnaml1,de carepl1reauJoarteata~ati. Foarte d~se vAd copiidy doi
\

sa\!,trei ani itlsu1tindu~i incon~tient pe eei mari cu eele mai grave jigniri. Perez, condus la c1,llcarede o sora. ulterior decedatil, nu s~a gindit, duP? moarteaaccsteia,la alteeva decitla asemi1narea dintre sora sa ~i 0 sorl1 a unui prieten als:1u. ,EI a'alcrgat la milma ace:stuiapentru 'll 9 cere. Un alt copil, de patru ani, ~i-apierdut eel mai scump prieten al silu: tat~H aeestuia I-a luat in brate,plinglnd,dard I-a intrebatimediat: "~iacum, d1 Pietro a murit, i-a spus, nu-i ~a d1 Imi vei da calul ~i toba lui?" ~nd eredeti d1 sintetiiubit deei,ln fOIld,precum femelle vena~ Ie, ei nu fac dedt s:1fie at~atidedumneavoastrl1 prin darurilecareli se impart ~i prinsperan\.a de ,a prim! altele noi ~i nuvil vor mai iubi cind sperantade a avea avantaje de pe urma dumneavoastr:1 se va diminua. Existll. ~i uncle excep\ii: "~i tu erai printre aceia, inger~l meu, ai d1rui ochi dulci; vii strillucesc Jndi din mormint ~i carenu pl1reau sA sebucurededLca sfiplad1 celorlalti!" Dar raritatea cazurilor, ca~i a putinilor sfilbatici buni, wenda~ii, santalezii (vezi mai sus), .confirmfi regula, cuatit mai mult eu eitaproape intotdeauna, tocmai pentru d1 sint excePtii, tocmaipentrud1,acelexceS precoee de sensibilitate nu poate permite 0 bunl1'dezvoltare a organtsmului, e'i slntastfel, destul de freevent, r:1pitiin modprecoce. Din .pficate! 7.. Crnzimea. "Aceastfi,virst:1 ,cste fi1ril.milal', spunca. despre copli Lafontaint:. un, piclor fidel 'alnaluriL lmr-adcviir, cruzimea, cgtc unul dincaracterele celemai comune ale eopiluluL,

In eondiliilc , noi c1se....alll1Inlr-o ncsiguranll1 , dcplinl1. AStfc1,un topil uus de mama sa din casa lorla Perez ~i-a modifiaat obicciurile sak dupl1 tele ale noii gazde: a inccput sl1 comande eu furie ~i nu asculta decit de ea.
..

Prinurmare, sim\.ul moral este una din facult:1Vle ccle mai susceptipi1c de a fi modificate de'd1tre mediul moral. NO\iunile de bine ~j de r:1u,care la copiI constituie germencJe intelcctual, l1use observ:1niciod,i1l1maihlilinte de 6-7Iuni. Prima mani~i festare a sim\ului moral este atunei cln~dintcIeganumite~titudini intonaVi care au un scop represiv, atunci cindincep sl1ascuIte din team:1 sau din obisnuint:1. , , Interesul, amorul propriu,pasiunea,dezvoltarea int~ligen\ei ~i a reOecVei precizeam distinqia dintre bine ~i r:1u ~i, probabil mai mult, simpatia, foqa exemplului, teamade dezaprobare;din toate accste clemente se formeazl1con~tiintamOJall1.Copilul poate sa fie mai mult sau mai putin rcpedeorientat,dupit,tr:1saturile(Airaetcrului ~i accidentele momcntului(Percz,op. cit.).

124.

125

Aproape nu existA capil, spune .Broussais (Irritation et folie, p. 20)cilfe sAnu abuzeze de forta sa asupra aceloracare sint mai slabi dedt el. Aceasta este prima sa mi~care, dar.lamentArile victimeiil opr~c cind el nu este nAscut pentni cruzime, pinA dnd un nou impuls instinc. tiv il determinA sAcomitA 0 noUAgr~ealA. in general,el preferA rAul binelui: eSte Jl)ai mult .crud decitbun deoarece simte 0 mai mare emotie ~i poatesA-~i demonstrezeputerea sa nelimitatA ~i deaceea ~i distrugeeuplAcereobiecteleneinsufletite. El se distreazA eu ehinuirea animale-lor, cu inecarea mustelor, isi ~ ., bate dine- ,
:

hostintA lectul nostru suferA laorice t ~, eu noi fizionom.ii deoareceinte. . senzatie energicA nouA, in timp ce se complace eu cele vechi sau cu cele noi, <larcare sint de putinA iIriportantA. Uneori, la aceasta se adaugA 0 a<levAratA leneviemuscularA, temindu-ne sAne rAsucim in pat pentrua nu ne mi~ca. AceastA tendintA estecontracaratA, dar nu contrazisA, de aceea dea-~i continuajocul, de a avea noi jucArii, de a se gasi in toyArAsjamultor prieteni, iMiferentdacA legAturile dintre ei sint putin afectu~ase, fAcind'impreunAgA-IAgie,orgii ~i zbenguindu-se, Ih speci~i: a~a cum a fost observat de meteorologi, in prima zi de furtunA, ~i nu de puVne ori pe~eama bAtrinilorsAraci, a cretinilor ~i a prietenilor mai slabi. Aceasta, ca ~ila delincv~nti. nu contrasteazA cu lenevia: ei devin. mai activi inJata uneiplAcerifacileurmilritilla un moment dat ~i gustA inovaVilecind acestea nu .leObosesc creierul ~i cino Ie satisfac acea plilcerea contactuluireciproc" carenu are un raport direct cu intensitatea afectivitiltii ~icare este, totu~i, intensA la criminali (vezi mai sus). . 9. Jargonul. Acestobicei a introdus chiar printre eiun fel de jargon, cu semne ale miinii~imutatii de silabe, pentru a se sustrage de la urmArirea superiorilor. Eu iusumi am observat cAacesta este folosit de multi'colegi, i~ ~colipublice ~i chiar inJamiliile numeroase, la bAie\ii cuprin~i intre ~.~i 12 ani. 10.Vanitatea. ~i acelJundament almegalomaniei ~ial criminalitiltii innAscute care este vanitatea excesivA,preocupareafatil de sine insu~i, este foarte mare la copii.in douA famHii ale. cAror principii de egalitate sint innA-scute la pArin1i,fiiit chiar ~i la frageda virstl( de trei ani, avansau pretentii artificiale, diferentede clase sOciale, tratau de sus pesilraci, cu deferentAin priyinta fiilar de bogati ~i intelectuali de aceea~i virstil.Ceea ce, de altfel,se intrevede ~i la animale, de exemplu la ciineledepazA care se repedenumaiasupra persoanelor filrAapilrare. fetitil , destul de " taeiturnA, eu 0 dezvoltare int~leetualA medio-

....

Ie shu, sufocA pAsArile.Se vM uniiCopii imbrAcindcu cearAcaldA-cArAbu~ii, rlidascele (Lucanus cervus)pentru a Ie da 0 formA de soldat, prelungindastfel agonia lortimp deluni de zile. Capilul a inventat capcana de trestie. ~i rAehitA,felurite alte capcane, plasele de prins fluturi ~i miide alte.mici instrumente de distrugere. Am vAzut,relateatll doctorul Blatin, ~trengari ingenio~ijucindu- , se Cll mid cobai pe care'ii trimiteau veseli unul altuia inzbor,cu 10vituride raehetA.(Blat in, Nos cruautes envers les animaux, p.A14). in luna .iulie 1865,in arena de la Mont-de~Marsans-au vAzut

..

copii dezeceani comitindaetede cruzime asupra taurilor pc jumAtate morti, pe care i-au ~i ucis eu lovituri de spadA. La Murcia, in Spania, s-au:vAzut tinere coborind in arenA ca sA indeplineascA oficiul de matador. 8. Indolen{:a ~i lenevia. Un alt caractercare il face pecopil asemAnAtdrcu criminalul innAseut este acea lenevie inteleetualA-carenu exclude activitatea pentru plAceri ~i .joeuri. Ei se eschiyeazA de. la 0 muncA continuA ~i, mai ales, de la 0 nouAmuncA fatA-de care ei nu sint adaptaV.Cind, obligati la st).ldiu,realizeazA un prim efor,t,ei ar repeta intotdeauna acest efort, dar refuzA un altul, din aceea~i lege a inertiei datoritA cArcia nu am dori sAschimbAm apartamentul, nicisA facem eu-

erA;educatil den mamil foartebunA, lipsitil eu totul de idei nobjle, .:glu-

126

127

"

mindcu fiica servitoarei sale, ii impunea servicii pretenVoase ~i ~.certa. Aici a existat puVnti imitatie, dar ~i muIte idei de ml1retie. Incli de la virsta de ~aptesau opt luni,toV copii sintinnebuniV dupa. noile ghetute ~i pl1ll1rioarecare Ii se dau ~i sint nervo~i cindpl1rintii vor stii dezbrace. Am vl1zut asemenea copii, chiar din acei 'care lipoi s-au dovedit foarte putin ingenio~i ~i foarte putin precoci, la noul1 saulazece luni, plingind daeti nu erauimbrl1cati cu anumite costuma~e frumoase. Unul de doul1zeci ~i.doul1de luni voia illtotdeauna Minute bleu; un altul zicea intotdeaUlla eti voiahaine de mire. 1btu~i, copii i~i dorese tata. profesor, conte, proprietar etc . Copiii mai ignoranti nu admit niciodatl1 eti au fost pe drept euvint certati de etitre dasetili pentru incapacitatea lor; ei explieti mustrl1rile acestora cu falsc'rationamente, intotdeaunastra.inc de grc~eIiIe lor .. ' Toti spertisa.-i depa.~easetipe ceilalti in micile 19r intreprinderi. AsIfcI, Pcrez a observat un Miat care striga din rtisputeri:"Oh! priviti-mti citde bine mti arune, cit de bine imi pl1sJrezeepilibrul neajutat; nimeni nu ar putea sl1procedeze ca mine!" ~i, totu~i, prictenilor sl1iIe reu~cau tot atH de bine exerciVilc; lata.:,dupa. cum bine spune Perez, 0 iluzie comandatli de amorlll'propriu. Personalitatca micului copi! mcrge pinilla egois,m,~aprczumtie, chiar la pcdantism, adcseori eu tcndinte de simpatic, de, tandretc ~i de crcdulitatc, ccca<:e contribuie ultcriorJa dczvoltarca .simtului , moral. Ideeade personalitate estcd~ abia contu'ratl1 in primul an, Ca ~i la animale. intrc doi ~i patru al.li,scntimcntul personal se afirml1 pinl! la 'exagcrare. Un Miat de doul1zeci~i~asc dc luni urla pcntru orice mieti zgirieturl1, Cuprins de all}or propriu, comportamcntullui s-a modificat; ehiar lovit, cl nu se mai vi1ita ~i lualuerul in gluml1, Intr-o zi, el nu a vrut sa.invctesli citcaseti in rata unor feti,\c, spuriind: "Elc rid de minc", 11. Aico,olismul ~ijocul.Cinc Wliqw in inalta societate nuare idee despre pasiullca pc care 0 au copiii pcntru Muturile alcoolice, dar

in cIasele sociale iilterioare.cste foarte ~or de vi1zutchiar ~i copii sugari bind vin ~i lichioruri cu 0 voluptate cu totul speciall1, iar pe pl1rinti bucurin~u-se eti ii vl1detizu\i in betie (Moreau, p. 115). De multeori, incarcera\ii mi-au pavestit eti au fost imMta\i de etitrepl1rintii lor ineti de pe cind erau copii. \ Pasiunea pentru jocesteo caracteristieti atit de cunoscutl1 a vie\ii infantile incit nu trebuie sl1mai zl1bovim asupra ei. 12.. Thndintele obscene. Oricit de, li~~tate ar fi de dezvoltarea incompletl1, tendintele obscene nu lipsesc ineti de la prima virstl1, chiar de la'trei sau patru ani, dupl1cum vom vedea. ' . in toate etiminele de copii mi-au fost prezenta\i unul sau doi Mie\i dedati oilanismului iar, dupl1 cum vom v~eamai jos;toate a01Orurile monstruoase ~ranorma.le au demarat, ca aproape toate tendintele criminale, ineti din prima virsJl1. 13. Imitafia. Perez scrie eti, la copii, chiar ~i mersul ~i vorbirea se imitl1 binele si . sint in mare parteefectul imitatiei; , si, , firf'Ji:.te, "t , rl1ul. feti\~, care aveatat111irascibil, a inceput la15 luni s111ncrunte sprinceana dupl1 felul tatl1lui ~i sl1strigeca et: La trei ani spunea unui /copil' cu care vorbea: "Dar taci, tu nu ml1I~i sl1sfiresc fraza", exact ca tatl1l ei. Prin urmare, existl1imitatii , morale mai irlainte ell noi sl1intentionilm a Ie inocula.

"

Prospero Lucas citeazl1exemplul unui copil intre ~ase ~i opt a~i care si-a sufocat fratele mai mic. Ond tatl1i si , mama s-au reintorsacasl1

,~i ~i-au dat seama de nenoroCire el s-a aruncat plingind in bra\ele lor ~i le-a,spus eti a vrut sa imite' pe diavol,pe care iI vl1zuse~trangulind-o pe' PulcinelIa. Marc relatea?A eti un pr~eten de-al sl1udin copililrie nu reu~ea in jocul de-a Iipiciul. Asistind in ora~ul Metz la un supliciu, el ~iprieteniisl1i de joaeti s-au gindit sl1-1imite. El a fost ales drept p~cient, un al doilea drept confesor ~i alti dQi 0 filceau pe etill1ii.Ei I-au prins de ba-

I
I;

'f'11

128

I':

129 .

lustrada unei s~r(dar fiind deranja\i din jocullor au luatco la sAnAtoasa, uitind de nenorocit carear fi murit da~ci\iva cetA\eni nu ar fi trecut pe aoolo, nu l-ar fi dezlegat ~i readus la \Fia\A. Cu sAlbaticii~i eu erlminalii, copiii au in comun 0, totalA lipsA de prevedere. Un viitor care nu este imediat sau nu pare ca atare, nu are nic~0 'intluen\A asupra imaginaVei lor. un an este egala pentru ei.

in~ de copil,. Lafarge sugrumapuiide

gllinA'eu mare plAcere,

0 plAcere dupa opt zite sau dupA

iar Fuurbaek vorbea deun..paricid ~ruia ii flcea pUlcere ca puiide gilina, orbiV de el, s!se ifiviluinjurullui. Dumbey, la~apteani.~i jumAtate,era hot. Brigandul B.,la nouA ani', era hot ~iviolator.Cartouehe, la 11 ani, era hot. Crocco, la trei ani,'jumulea pAsArivii. La 11 ani, Lasagna'tintuia Jimbile " ... boului (Anchusa italica) pe,' Mnd; Locatelli observase ell tendin\aspre furt semanifestA la 0 virs,tA mal tinArA,incepeeu micisustrageridomestiee ~i se dezvoW1incetul eu i, ncetul. in sehimb,asasinii, se. r,elevA astfel dintr-odata, si aceasta la 0 . 'iII'.' , . virsta foarte dnArA. Tht astfel, in Roussel a observat ~ 'prin<ie un foarte ~are tuate atestate in 1877. grandioasa sa luerare, lnchiesta sui niinorenni, in ceeace priv~teprostitutia/in Fran~a,ea eunumar de mi!lore: 1500 din cele 2582 de prostiLa Bordelluxs-a constatat, continulLel, ~dadl

14. Din cunoa~terea acestdr fapte rei~e explicaVa naturalA a , felului in care nebunia .morala se origineazA numai in lipsa ori~rei reprimAri a cruzimilor \' si in despotismul'prezent '.,.'in~ din copilArie,aledrui deprinderi, neintrerupte deeduca\ie, nu ar fi decito continuare . Ace~ti Mieti, spune Campagne in a sa Folie raisonnante, vorbind . de candida\ii la nebunia moralA, sint insensibili la laude ~i la pedepse. Nesi,mtind cit de daunatoare este conduita lor celor apropiati, ei rAmin nedisciplinaV, incurabili, certAre\i. Lenea, onanismul, orgHle, supraexcitA{ile de orice fel sint mariIe statii .pe care ei Ie parcurg pentru a aNnge la area exaltare.speciala, nu- mita nebunie. ra\ional~"care ii min~ irezistibilla actiune. Atunci, leneviei ii urmeazA un curajnem~rginit~i la cea mai micl dezapfobare VpA, distrug tot ceea ce Ie iese in cale ~ilovese persoanele cate ii inconjoarA. Cruzimea a fost ob~ervatA in prima tineretea lui Caracalla, Caligula, Commodus, care la 13 ani, pentruo vina u~oarA,ordona arun carea unui sdav intr-un furnicar. Luis al XI-lea ,~i Carol al IX-lea torturau anima1ele, iarLouis al XIII-lea strivea ineet intre doua pietre' capul unei privl.ghetori ~i atit de tare 's-a sup~rat pe unul dintre gentilomi, care ii era antipatic, incit pentru a-I potoli .au trebuit sa-l minta CA I-au ucis. Devenit rege,se bucura urmllrind agonia protestantilorcondamna\i la mdarte .. , Nebunia moralll ~i tendi6te1e criminate, fiind inqisolubillegate,
'.'
.

461 se prostituau dincauzamizeriei saua cofuptiei directe a pllrintilor (32), flumai 44 dintre ele devenisera prostituate datorita. pervertirii instincte10r lor - in rindurile lor~umarindu-se, printre altele, fiicaunui' inginer ~i cea a unui bogat proprietar.

A. Cazuistica
~i iata de cenumllrul delictelor savir~itede copiieste departe de afi redus;
1. Vimont

(Traite de phrenol., 1838) poveste~te despre un

ne puten:' explica dece aproape toti mar~i delincvenV ~i-au manifestat tendintele lor depravateinell din prima copilllrie.

Mia! de 11 ani care l-liinvitat pe un copil,de 5 ani sa.mearga ell elintro mla~tina. Ajuns aid, I-a Mtut,l-a violat, i-a intrqdusun M\ in rect ~i apoil-a inecat. Acuzat deacest fapt, el nu numai ell nega dar ii acuza de acest lucru ~i pe alV Mietl.

130

131

2. La 15 funie 1834, in (Jra~ul BeUesme, dintrun put sa soos cadavrut unul copif de dot ani. Dupli douli zile, din acefa~iput, s-a soos cad~l unut blOat de dO'tanI ~i jumllt~te. Un tlnlir de 11 ani, cunoscut . tn fmprejurimi pentru obiceiunle lut perverse, nutnttlnea niciodaHt,oopil mat ~ici dedI et farli slli batll samsll-i chinuie tnmii de modurierude. Aces.~aif atrllsese ~~ccesivpe cei doi baieti spre buza putului, vnde H arunp'seprintr-o tr\brincire (Moreau, op~cit.).. 3. eurtea. din Assisi del Doubs a judeciu. un oopil de 8 ani care dlldea foe la caseJe din sahd !lliu~iaceasta, dupa cum seconfesael, numaipentru a se distra ~i a face lumina oopiilor(Morcl!u). '" 4; Un brigand soolian, condamnat pl1tru antropofagie, a lltsat tn urmalui 0' feti~ care, la 12 ani, era un antropofag femce."~i deee,
, ' J

eefaljc*, ell ,ocbiioblici, pome~i :proeminen~i, maxilar {Darte mare, u~ reebieu .toartli,a ranit.de moarte~cu 0 lO'vituradecuVt tn Inilij:t, pc un prieten carena tidWea baniici~1igati la un Joe de notoe.La ~2 ani fusese deja tn bDrdebJ.rj.Det) od a {O'stcondamnat pen~ru furt. A awt uq criminalli. EralireligiO's,sau eel . ,[rate hO'l, 0'. sorliprosiituata~iomamli , pulin frecventa biserielle; nu .a .spaStnsli nimicoonfesO'rului 4espre de.lictui oorois. .
,

se tlttre}ja ea, sa 8imt r~pulsie1 Dacli toti ar ~ti eft de bunlieste carnea Ie i'm, cu 10tH ~iar mfncaproprifi copif'" (Moreau). , 5. AM., de 11 ani,arestat a opta oarll pentru vagabondaj, de-' . daJ!a dI este bine brllnit ~i ingrijit 4e clitre pllrinV, dar clt in ciuda aeektui lucru eJ simtc 'nevoia de a fi liber ~i cli se va elibera fntotdeauna de mama sa dadl.va fi din not! dUB la ea. Este in sbl'gele sliu; prefera sa
.

8..Main.ero, un b,liiatcu 0' fiziO'nDmieprecoees,icu 0' dezvO'Jtare tnttrziatli, la 12 aniarlttaca de 6.Avea oin:tlVme de 1,24 m,qapacitatea eranianll1390 ~m3,indice80, utecbiCu to'arta, pDmeliprDemi1)enli, Debii Vii. La 8ania ineeput sllfure. Nepot al unui asasin, se llluda clt l-aur~ mattn aCliunUe sale s,ic4 a O'rganizatbande, pentru a fura pomenile din bisericis,i pasari~rc4 ~i-ar fi tns~it adeseO'ri part~: care revenea micilor slii compJici, ceea eeaconstituit, .mobilul denunlltrii'lui. I 9. L.B. din Geneya,craniul mare, !runte ingusttt,tatuat pe brat eu cuVintele,:'Moarte tr~dlitO'rilor,trlilase! alianta.' a tnceput stt fureinclt de Ja8 ani ca bot de buzunare', are 7 irati, dintrecare trei sint in
, .,."' .... i . ,

detenlie:

meiarga ebfar intr-o casa de coreclie declt sll rllminltacaslt. ,6.1.a l,a.gny,doi. b~ieV, unul de' ~3, eefalalt deW ani, avfnd ra~cbiunlt pe un prieten allor in virstll de 7 ani, l-a~ invitafsa se scalde in 'riut Marna, fntr-un loe fent. L-au aruncat unde apaera adfn~ ~i cu
I

, 10;- Un ,O'arecare.G., din familie Dnestll, prognat9-Dxieefalic**, fa apte ani aineeput safuretncoaUl, jefuindu~i chiar p~ prDfesori. A ajuns sll simuleze 1a Chestur~ supunerea la rele tratamente din p~rtea pttririVlor, pentru a~i tncarcera ..Are 0 iO'rlt pustt pescandali suspeettl
de Curt. .,

loVituri de piette ~i picioare: i-au neutraUzat tnccrdlirile de a se salva. A doua zi, unuldin ef, eel de 10 anf,a spusadevltrul (Moreau). ~i in Italia au apltrut <:azari, cu adeylt,rat originate, de crimi naUtate fa 0, virstlt (oarte preoocc. 7. La 13 ani, un oluecare RA., brabiccfaHc": indice 87, oxi-

11. Un bliiat, L.P., care Ja 19 ani s-a dovedit un ,pung~ {oarte abU, bOt eu tentativa de omucidere, perfecta apatiemora~, staturlt tnal~ ttt,cap mle, prelung, fltrltbarba,nas disproportiDnat ~i corDiat; fiul unui

......
i .'

,'

,"

",.,\

ceu

Brabicefalie - oonfonnatie ,ee race ca craniul 'sa si

craniana

demotte

dalorata. sinoslozeipreooce a sUlunl coronare, nrtmal tn dlll'metrof IItteraf, ramtnlrrd turtit 111

Oxicefalle (acrocefalie) - malfurma}ie din grupul craniosteriozelof, datl'>Dtta ,osificirii precOce asuturii coronare i sagital~care fmpiedicii dezvoltarea craniului in ,seIlS lateral ~ antero-postenor, permi}irt'd caextensiunea sase faca DIamai tn fnalstme - n.t i ' Prognatism - conformatie a fetei care consta in p,roeminen\3 de bol) a maxilarelor sau a arcadelor dentareale aceslOra - n.t. anterioara (in forma

dla-metro'

antero-p~terior - ttt.

1:32

133

alcoolic ~i al unei marne lascive, cu bunic matern sinuciga~. La virsta de trei ani, mcrgind cu servitorii la pia~, ainceput s~ ture de la aCCtia bani, pe~te, fructe; a continuat sa fure in casil.,apoiin ~coaHt 12. Brigandul antropofag R Salvatore, din Catania, care de trei ori a simulat nebunia,mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum inca de la virsta de 6 ani furase alimentedin casil.pe care Ie dMea priet~nilor sili. Mai tirziu, la 9 aqi,Jura din circiumil bucAti intr~gi de brinzA. Pe plajil, jucindu-se cu un prier en, i-a tiliat 0 ureche ~i aceasta in ciuda faptului ci tatill silu fusese foarte cjnstit~ n Mtuse cu sfintil minie peniru a~1indrepta pe calea cea bunil. La H ani I-a rilnit grllv, cu 0 loviturilde culit, pe un prteten de joac4. Cu chei false a furat banii tatillui. La 19 ani a ucis un om. 13. Dintr-o lIlamil istericA foarte inteligentil ~i ul1tatil a~ijderea, . dar dudat ~i lacom de muncA, cu doi unchi~ unul foatte inteligent ~i un altul alienat,.au rezultat patru copii: unul foarte einstit; unul . excesiv,de lasciv, sinueis dupil un,omor comis dinpasiune; al treiIea, foarte iutre, prinzAtor in afaceri, hot"," de tinilr'si refractar la orice fel de studiu; al ." patrtllea, rahitic, eu fruntea te~itil, a fost un hot alit d~ tenace incit a furat. ehiar ~i ceasornicele ~iobieetele care se g~seau in casa pilrintiIor, in ciuda unor pedepse foarte severe .. La 16 ani a devenj.l cinstit, poate ca urmare a.grijii mat~rne foarteafeetuoase. Apoi a ajuns. u~domerciant foarte slab. 14. Un Mietel, care 'deja la trei ani avea deprinderi onimiste ~i iipll1cea 's11 sugrume animale, la 5 ani era foarte viClean in a face r~u. nas a profitat r:epeand a vilzul cl fratelesl1u mai mie pierde singe <;lin de de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun cu fata la pl1mint, ~i-a ridicat cu plilcere miinile ~i a inceptit sil strige: "Vr~dusa-l ucid pe acest pic~ vreau so. vad sfng~, este singuruJ lucru care-mi face placere". _ Intrebat daci1~i-llr ucide mama, el a rllspuns: "Desigut, ~i cum a~ iubi-o dacA eanu mil iUQ~te! Vreau sh () uci,d~idacl1 nu pot acum, a~tept 'pinil mll voi face mare." (Encephale, 1883).
I '.' '-

15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te despre un copiIde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit, d~iera fiu de ~ran, cAamenintase cu moartea ~iit ra-nise pe un prieten datoritl1 urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' ucis, datoritil ,unui conflict pentru pulinil iarbll, cu lovituri repetat~ d~ seceril, din furia sa neopriridu-I dedt dificultatea,de a scoate din craniul victimei virful indoit al instrumentului silu.Ira aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splllat, inventind ell ambii fuseseril atacati de un pazni,c astfel incit, pentru a scApa, au trebuit sil Se aruncein apil. Numai dnd a ~tiut ell, datoritil. virstei, nu va fi prea aspru pedepsit, llml1rturisit adevl1rul. 16. C..B... , din M..., <ie 12 ani. Greutate 37,4 kg. Inl1ltime 1,39 m. Este fiul natural al.unui vMuy ~i al unei vMuve. Thtill, hangiu, ell un
" . A

temperament mizan~ropic, acomis multe acte de ef,uzime impo!riva sotiei sale. Pentru a nu cita dedt una, sepovest~te cA intr-o zi i-a smuls
)

sotiei sale tot pilrul de pe.organete genitale. Mama este 0 femeie de proastl1 conditie. Nu anutritnici 0 afectiune fatl1de fiul ei care, de-abia venitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos de
A '

tatilt silu in al do ilea an de via\l1. In copill1rie, C... B.,. a ellzut intr-ull put, de unde a fost imediat sros, datoritl1 acestui accident stind in pat 0 s~ptl1minl1.inca din primii ani de via!il a suferit de maladii convulsive, apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident eranian. A inceput sl1bea lichiorur{ foarte devreroe; la ~aSe ani ducea 0 viatil de vagabond, fugind adeseori de acasl1, fugind de Ia.~coalil ~i rnergind eu pll1cere sa. comitl1 furturi de pe cimp i:;hiar ~i din casl1sustrl1'geabani din sertarul de cconODlii. Cindii veoea pe prietenii)ui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea pentru ell, spunea el, turbeazA cind Ii vede multumiti ~i veseli. Cu un an mai inainte l-a r~njt la cap, eu 0 sticl~, pc unul dintre prietenii s~i, dupl1 ce I-a pindit; astfel ell, toemai datoritl1 acestei infraqiuni, flisese inehis. Este un certl1ret; nu trecea 0 zi ca sil nu Se incaiere eu cineva; de aSemenea, in astfeldesituatii a fost pedepsit de Pretor eu privare de libertat~.

135 134

.'
alcoolic ~i al unei mame lascive, eu bunic matern sinuciga~.La virsta de trei arli, mcrgind cu servitorii la piatA, ainceput sA fure de la a~tia bani, pe~te, fructe;a continuat sAfure in casA, apoi in ~coaill. 12. Brigandul antropofag F. Salvatore, din Catania, care de trei ori a simulat nebunia, mi-a relatat intr-un memoriu manuscris cum ineA de la virsta de 6 ani furase alimente din casApe care Ie dMea priet~nilor saii. Mai tirziu, la 9 a~i, ,fura din circiumA bueAti intregi de brinzA. Pe plajA,jucindu-se cu un prieten, i-a HHat0 ureche ~iaceasta in ciuda faptlllui di tatill silu fusese foarte cinstit~it blUuse cu sfintA minie pentru a~1indrepta pe calea cea bunA. La H anU-arilnit gr<;iv, ell 0 10viturAde cutit, pe unprleten de joaci1. Cu cheifalsea furat banii tatillui. La 19 ani a uds un om. 13. Dintr-omamA isterieA foarte inteligentil ~i uq tatil a~ijderea,' dar ciudat ~i lacom de rnuneA, eu doi unchi; l.muHoarte inteIigent ~i un altul alienat, au rezultat patru copii: unul foarte cinstit; unul excesiv,de lasciv, sinucisdupil un.ornor cornis din pasiune; al treilea, {oane intreprinzAtor in afaceri, hot de tinilr '~i refractar la O,ricefel de studiu; al patrulea, rahitic, cu fruntea, te~itil, a fost un hot aUt d~ tenace incit a furatchiar ~i ceasornicele ~i obieetele care seg~eau incasa pilrintilot, ineiuda unor pedepse foarte sev,ere, La 16 ani a devenIt cinstit, poate caurmare agrijii materne foarte afectuoase. Apoi a ajunsu~c'omerciant foarte slab. 14. Un bilietel, care 'deja la trei ani avea deprindeiion~miste ~i iipli1~a sil sugrume anfmaJe, la 5 ani era foarte viClean in a face rilu. Cind a vilzut at fratelesiluma~ mie pierdesinge ~in nas a profitat ~epede de 'acest lucru, imbrincindu-I de pe scaun eu fata la pl1mint, ~i-a ridlcat eu plilcere miinile ~i a inceptit sl1strige: "Vreau sa-l ucid pe acest pic~
vreau sa vad sfnge, este singuruJ lucru care-mi face placere".

15. Verga (Rendicon(o Istituto Lombardo, 1883) povest~te despre un copilde peste 11 ani, cu timplele bombate, inteligent ~i instruit, d~i era fiu de tilran, eAarnenintase cu moartea ~i il rAnise pe un prieten datoritil urii' ce i~o purta. Mai tirziu I-a' uds, datoritA .unui conflict pentru putinA iarbil, cu lovituri repetate de secerA, din furia sa neoprin.du-I decit dificultatea de a scoate din craniul Victimei virful indo it al instrumentuluisilu.L-a aruncat apoi intr-un riu, unde s-a ~i splnat, inventind eAambii fuseseril ataeati de un pazni,e astfel incit, pentru a seApa, au trebuit s~ se arunce in apil. Numai cind a ~tiuteA, datoritil virstei, nu va fi prea aspru pedepsit,amArturisit adev~r\ll. 16. C.. B..., dinM ..., de 12 ani. Greutate 37,4 kg. Inilltime 1,39 m: Este fiul natural al unui vllduv ~i alunei vllduve. 'Jaun, hangiu, eu un temperament mizantropie, a comis multe aete de cr.uzime impo~riva soVei sale. Pentru a nu eitadecit una, sepoveste~te eA intr-o zi i-a smuls sotiei sale tot pilrul de pe otganete genitale. Mama este 0 femeie de proastil condiVe. Nu a nutritnici 0 afecVune fatil de fiul ei care, de-abia venitpe lume, a fost dus la un leagiln de copii, de unde.a fost scos de tatill s~u in al doilea an de viatli. In copiiilrie, B-. .. a eAzut intr-uti

c...

put, de unde a fost imediat scos, datoritil acestui accident stind in pat 0 silptilminli. IneA din primii ani de viatil a suferit de maladii convulsive, apoi, la virsta de 7 ani, a avut un accident cranian. A inceput sli bea Iichioruri' foarte devreme; la ~ase ani ducca 0 viatli de vagabond, fugind adeseori de acasli! fugind de laJcoalli~i mergind eu pllicere sA comitli furturi depe cine}! /~hiar ~idin casli sustrilgeabani din sertarul de ccono~ii. Ondii vedea pe prietenii,lui jucindu-se ~i distrindu-se ii lovea pentru eA,spunea d, turbeazA cind Ii vede multumiti ~i vesel1-Cu un an mai inainte I-ailnit la cap, eu 0 stic1li,pe unul dintre prietenii sili, dupli ce I-a pindit; astfel eA,tocmai datoritil acestei infraqiuni, flisese inehis. Este un certilret; nu trecea 0 zi ca sil nu se incaiere eu cineva; de asemenea, inastfelde situatii a fast pedepsit de Pretor cu privare de libertat.

_ Intrebat da~ ~i-ar udde mama, el a rAspuns: "Desigur,~i cum a~ iubi-o daeA ea nu mil iUbe~te! Vreau s~ 6 uc~d ~i daeA nu pot acum, . a~tept 'pinil mil voi face mare," (Encephale, 1883).
I' '--

'134

135

Examen antropologic. Cap: farm~ trohacefalidl*, prezintll a pla'ticefalieu pasteriaarll pronuntatll, suturile u* coranariene .~i ale aaselar parietalecomplet sudate, unghiul arbital al fruntii faarte pra'nuntat,stingul mai inclinat decit drepWI, pllr pe frunte, urechi cu taartll, deplasarea labului lui Darwin ladreapta,multiplu la stinga; indice cefa~ lic 80; Capacitate cranian1l1477 cm3 U~echea stingll mllsaarll 60 mm irilUtime ~i 32 Illrgime; cea dreaptil 59 mm inllitime ~i 30 11lrgime;la dreapta are a acuitate acustidl narmalll, la stingacu 2 cm mai putin decit la dreapta. Zigomul sting este fiai valuminas decit cel drept, ceea ce face ca partea stingll a fetei sll parll mai dezvaltatll. Nasul drn ~i difarm, privirea feroce. Se abservll a mi~care particularll a pleaapelar dnd fixeazil un abiect sau dnd ~ste iritat. Se abservil a confuzie in perceptia cularilor, dar nupare sll fie daltonism. Pupilele reactioneazilla,luminll; stinga insll pare mai dilatatll. . Sternul este asos; mamelele au forme feminine, stinga fiind mai dezvaltata. Mina are a farmll de maimuta: degetul artator se deosebe*te insa de celelalte degete. Unghiile sint peduncuJate; dintii sint inegali, ascutitisi ind1lecati. '"

Sensibilitate electrkli d%roficli. in spatele mUnii drepte, 14; a stingii, 0; palma dreaptll, 23; palma stingil, O. Esteziometria. La stlnga, 2,2; la, dreapta, 1,9; pe limbl1: Ia dreapta, 2,2; la stinga, 1,9. Dinamometria. La dteapta, 15; la stlnga, 16. Reflexele tendaanelar sint tatal abalite. Se abservil ticuri particulare cu capu~ ~i cu umllrul, repetate din cind in clnd. 'Privirea ferace ~te faa~te evidentll. Sensibilitate afectiva. Vor1?e~tede rllu satul sllu. Repetil de mai multe ari dl tli;tlllsllu este un om rllu; i~nlf~te mama pe care 0- nume~tefq/sona. La hidrosfigmograf nu se abservll nici a .reaqie lavederea irnprovizatil a unui pistOl ~i la facul de armll al acestuia. Dimpotrivll, reactia ti este foarte evidentil cind ii este Infllti~atll fatagrafia' unei femei gaale sau-clnd ti este stinwlat4 printr-O afensil u~aar4 ~i improvizatlla vanWltii. Nitrat de a.mil: 3 picilturi nu au reusit , s4-1Inraseasdl; cu 5 el s-a dup4 30 de secunde, praces care i-a cuprins urechea dar nu ~i .inro~it * fruntea.
,~

Organele genitale sint intrucitva atrofiate. A inceput 511 se masturbcze de la virsta de 9 ani. Crede dl simte tulburari de locomatie. Sensibilitate topografica. Privire incruci~atll mai mult la stinga ~i mai mult in vecinatatea degetului ~i mai putin la carp. Sensibilitate e/ectrkli. Luindca termende comparatieun om sll- . nlltas: omul sllniltas simte curentulla 46; criminalul simte curentulla 50 la sttnga; ~a46 la dreapta .
*

17. Aeurn citeva luni, in fata trib.unalului din Berlin a apllrut a asasinll in vtrstll de 12 aId, Maria. Schneider. Era foarte dezvaltatil, palid4, eu p4rul.ingrijit ~i cu tr4s4turile fetei abi~nuite. Nu s-a ariltat eu nimic speriat:! In salll ~i a pavestit in cete mai oribile detalii fllrMelegea comisA de. ea, fllrll s4 verse a singurillaerimll ~i a r4spuns cu ~ultll r:!ceal4 pr~edintelui, ca.~i cum ar fi fast varba de un eveniment de minim4 impartantil ~i .fllrAsll tr4deze niei cea mai midl ematie. . Ea era inculpat4 dl a furat-a, subamenin!are, pe fetita Margareta Dietrichs ~i a ucis-o apoiarunclnd-o de la o.fereastr~. Darind'sA punemin e\iden\l caracterullui Schneider, repro,. ~ ducem unele pAtti din interagatariul care i s-a luat la proces:
.

**li'ohocefalie - malformalie craniana caracterizata prin forma rotunda a capului - n.t *** Platicefalie - diformitate a cutiei craniene, constind din turtirea bol\ii - n.t. Sutura - articula\ie fixa de tipul simartrozei, in care oasele sint strins apropiale. Se disling:sutura coronara, sutura transversa, articula\ia frontalului c.uoasele parietalului n.t.

*
Vezi Archivip di pskhiaJrilJ,

"

'vn, p.

498.

136

137

flleut? Acuzata (A): Oil. P.: Cine sint.pArinVi tAi?A.: Am numai mamA, tatAla murit.P.: Ai unnat cl,lfsurile ~colii? A.: D~, ~coala comunA, clasa a III-a doi ani. P.: Din ce motiv ai' repeta~ aceastA clasA?A: Din lenevie (Faulheit). P.: Ai primit instruc;Ve religioasA? A.: Da,de la ~ase ani. P.: Din cemotiv ~ti ~cum inchisA? A.: Pentru d am aruncat de. la eta4 fetita pentru a-I lua ~rceii. Am intilnit-o pe coridor ~i am luat-o cu mine. P.: Jegindisei mai inaint~ la cercei? A.: De dteva ~ile. P.: Ce i-ai spus fetitei? A.: SA vinA cu mine. P.: Cum ai convins-o sA vinA cu tine? A.: I-am cerut mamei cheia W.C.-ului~i aceasta mi-a dat chiar 0 monedA pentru c:asri merg sA cumpAr ceva.,Am a~teptat fetita pe trepte: la reintoarcere am ~Arit douA scAripentru cA amobservl'ltcA fereastra de la palier e.ra d,eschisA.P.: 'Cu ce scop ai observat, toate acestea? A.: Pentru cA eu voiam deja sl1arunc fetita. P.: Din ce motiy? A.: Pentru cAea nu mi-a spus ca eu sA~iiau cerceii. P.: Puteacopilul, care avea numai trei ani ~i jum11tate, sA spunA toate a~tea? ,.4.: Ea insA mi-ar fi putut arAtaprin semne. 'P.: Acum, <tupAce ai sArit scArile, ce'ai fAcut? A.: Am deschis fereastra, care era intredeschisA, ~i am voit sa. sarasupra copilului; in acela~i timp, pe scarAa apArut un om~i eu am incliis in graM fereastra la loc~ Omul a ie~it fllrAsa spunA nimic; dnd a fostjos, am .~us-o pe fetiVlsA stea pe marginea ferestrei ~i i-l'lm smuls cerceii. P.: Cum stl'l fetitl'l, cu fata ll'ltine? A.: Nu, cufata la fereastra deoarece nu imi putea vedea fata. P.: ~i te-a IAsat ea lini~titAsA-i smulgi cer<;eii?A.: Nu, ea plingea ~i se vAi.tacA 0 doare. P.:~i tu ai amenintat-o? A,: I-am spus sA stea lini~titAcA dacA nu 0 arunc pe fereastrA. P.:~i dupa ce i-ai smuls. cerceii, ce ai fAcut?A.: I-am ascuns in pungA, apoi i-am fllcutvint ca sll cadA. P.: Ai auzit zgomotul cAderii? A.: Da. P.: ~tiai, deci, cA fetita trebuia sA moarA din l'lceastAcAdere? A.: Sigur cA ~tiam. P.: Unde ai rllmas apoi?A.: I-am dus mamei ceea, ce;imi ceruse sA~icumpilr. P.: Ce voiai tu sA faci, de fapt, cu cerceii? A.: SA-ivind unui bijutier (in text
fe"avecchio - negustor ~e fier vechi - n.t.). P.: Ot credeaidI obtii pe ei?

Pre~edintele (P): Este adevArat ceeaceai

A.:. Circa 50 de soldi cu care voiam ~-~i

cumpilr dulciuri. A.:

IV

plac

mult delicateSele? A: Da. P.: Cumaiaju~~ ~. capeti acest obicei? A.: ,unele doamne mi-au dat bani; 0 data omarcA, altA da~ 50 de soldi. P.:. Cumai re~it ~,obtiibani de la acele doamne? A: Le-am spus cA sint trimisil de in acel moment milruntis. , .' o. altA doamM ' care nu avea " t" P.: Cum se cheamil aceastA acVune? A.: (Se num~te escrocherie; P.: Cum se spune atunci dnd uciii un alt om?A.: Se num~ie ~saSin. R: Ce Ii Sfface asasinilor? A.;Sint judecaV. P.:Th, prinurmate, care ai uci~-o cu bud ~tiintil pe micuta Margareta, ce ~ti? A.: asasinA. P.:Ce crezi ca' ti seva face1A.: C4voi fijudeeatA. Inacest mod adecurs tntreg interoga'toriul, fllrAca iJ;ltreMrilQr'

sA nuli se dea un 'rAspuns prompt, precis ~i claro Din acest interogatoriu rezultli ci1S~hneider dMuse dejl'ldinainIe semne clare de acealipsAde sifilt moral care se relevA atit de evident din interogatoriQl sAu. NeiubitAfn. familie, indiferentA la moartea surioarei sale,deoarece aceasta erapreferata mamei datoritA bunelorsale calitAti. CorectatA freevent de mama .sa pentru lipsurile ei, a fost vAzutll revoltindu-sepe parcurscontra acesteia. AltMatA a uds un papagal I'll unei milt~i.. Copil fiind, scosese ochii unui iepu~e de casll. Condusi1,la cimitir in prezenta cadavrului victimei sale nu a trMat nicicea mai midI emoVe, nicicea mai micApllrere"de r11u.Oferindu-i-se pascA, a luat-o ~i a mtJlcat-o .ca ~icum soar figllsit intr-o salll de mese. Medicul;inchisorUor a afirmatcA nu a tntilnit niciodatllo per- ( soanA cu olipsll alit de totalA de simt moral. ApArareaa cerut ca e;isll fie internaUl intr-un ospiciu, ca fiind suspectA de nebunie moralA. In . schimb, Curtea a considerati? responsabilll de inftactiune ~i a condamnat-o la opt ani tnchisoare. Numai dnd a auzit pronuntindu-se propria-i condamnare, mica delineventll a inceput,sll plingll*, '
* Archivio di psichiatria, VIII, ~. Lindaus, Appendlce,la Homo delinquente de
Co

<

138

' 139

18. <?bscenitatea. Am afirmat deja mai sus cAin rindulcopiilor nu lipsesc cazurile de obscenitateprecoce. Deja de mult timp (I:amore nei pazzi, 1881) am observat dl toate cazurilecu forme monstruoasede amor sexual (mai puVn cete determinate dedecrepitudine)s~au declan~atin epoca prepuberatA;'tmpreun~ cu alte tendi~\e criminale. Acesta era cazullui Bor..., hot, care la 9 ani era supus uoor erectii continue~i unor stimuli e~gerati care tl conduceau la viol. cind vedea rufi1rie aIM attrnatA *i filfiind in Vint. Ellocaliza acest straniu simptomtn epoca primei copiillrii,intre3~i4 ani,clnd metgtnd.la grA.: dini\A, ii vedea pe ceilat\i colegi ai s~i cu~or\ulele albe; fo*netul ruflriei albe Ii provoca 0 ptAcere echivalent~ contactului cuofemeie. Aceasta a fost cauza un9rvioluri asem4nltoare ~ia unei nevoi continue decoit pentru a cArei satisfacere a sfir~itprina deveni bot. Clnd era copit a fost tovit in cap ~i a suferif11lult~ vreme de un puternic traumatism; descin~ de, ca de obicei, din pl1rinti nevropa{i. . Nu am crezut imediat in veridicitatea mArturisirilor lui, deoarece este yorba de un criininaLcare putea s~-~i aiM interesele sate simu~ lind, dar am dat, fAr~s4 vreau, de 0 operA a lui Magnan~i Charcot care mi-a oferit atitea anatogii cu ipoteza mea incit aceasta adevenit nl.Jpro.~ babiiA ci sigurA. 19. Ei povestesc(...;trchivesde neu.rologie, nr. 11,1882) despreun oarecare C., tAran, in virsta de 37 de ani, eu tatA alcoolic, uncbialienat, manil~i surori nervoase,metancolice, un frate'nebun, eLinsu~i plagi~ oCefal-, La 15 ani, vl1zindtn rufl1ria aIM care se usca la soare unort de bucAt~rie, l-asmuls de pefringhie,s-a tnfl1~urateu eli s~amasturbat

la atingerea lui, tn spateleunuigarddemar~cini. Dinacea zi nu a mai putut vedea ~orfuri albe fi1r~sase foloseasdl de ele ,tnt;r~,!nasemenea scop, dupl care slle arunce.Clnd vede pe cineva cu un ~ort n,.. se uita la, sexul proprietatului cinumai la aces~,tnctt este tentat s!-I urmllfure. reasdl pe proprietar ~i ~

i~l

In,1861,parin\ii,pentru a-I scApa de aceastAfixatie, I-au inrolat tnmarinl~i,tntr-adevAr, nemalvAztnd ~orturi albe, s-a calmat. Dar tn 1864, venit in conce<iiu, strania tendintA s-a repetat ~i'a furat ,din nou ~or\uri. Noptile se gtildea la, ele, iar ziua ~i Ie imagineazA a~acum i-au apllrut prima data ~i estetmpins sAfure din acestea ~i nu a1tele,diferite. Sclfl'existatrnii de franci ~ii~ar fi IAsat pentru ~'lua numai ~ortu!ile albe. Oeaceea, depatru ofi a fost condamnat la pedepse scurte pentru

fuffi

Lombroso, Hamburg, 1888. - ,.Plagiocefalie " malformaVe cranianadin. grupul craniosteoozelor,' constind din dezvoltarea asimetrica a craniului din cauzasinostdziirii p~~, unilatetalea suturii lam!xloidesau coronare; pol1iunea anterioara,de 0 parte~i pol1iunea posterioara, de partea opusa a cutiei craniene, dezvoltindu-se mai mult de,eit pal1i1e lor corespondente, lungimea maxima a cutiei craniene nu se mai ana pe linia.media~a,ci pc diagonala " n.~

20. Singular,tot~i, este cel~lalt caz, allui M~X., de 34 de ani, care are Q flmozA, preputulcucttiva centimetri mai lung dectt glandul, iar trunchiulorganului sexual umflat la rcldclcinA. NAscut din pArinti geurotici, aproape nebuni, eu 0 inteligentli precoce, ~tiind sA,citeasdl Ja 3 ani, darcuoconstitutie flzidl slab~,tntre ~e ~i~apte ani era tmpins de un 'instinct ciudal'de a privi' picioarele femeilor pentru.a se convinge dadl existA cuie tn pantofii lor. Vederea aCestoreuie tl umplea de 0 plAcere extraprdinarA. Setndllta eu ghetele cetor dou~veri~oare ale sate pentruale admira ~ireadmira;seara, in pat, se gindea continuu la cizmarul care Ie pingelea~i la chinurile und fete ale dlrei cuie de la pantofifi ihtrasera. adtne fncarnea de la picioare ~i, in acela~i timp, se masturba. Acestaa. fost punetu! de plecareal unei idei dominante, obsesive, astfel incit, mai drziu, preferavederea ghetelor feminine raporturilorsexuale ~i arost arestat tn timp ce se masturba in fata unui cizmar (Archives de neurologie, nr. 11, 1892). La, credinta tn adevArul acestor afectiuni parad9xale teebuie SA ad~ugAm analogia cu celelalte, deja descrise de mine, despre ,atiena\i

(lJamore nei pazzi, 1881) ~i, ceea ce constituip un element suplimentar,

140

141

analogia recipr<>ea.. Thate se observllia nevropatici ~i multe la criminali, deveniti in ~us, irevocabil sauaproapeirevocabil, masturbatori. La toti se observll ell, ~a 'cum se intimpillin maniile impulsive ~iinideile sistematizate, 0 senzatie datll'care a pus stllpinire pe ei intr-un momental copilllriei - precum la eei mai precoee erec\ia, ca, inel secundar aici - se substituie prin asocierea de idei ideii"mamll ~i ineetul cu tncctul actio~ neazll ca anumiti viru~i, nu numai frxindu-se, dar invadind tot mai mult organismul pinll pune stllpinirepe el, devine irezistibilll ~i impinge'la acte eel pulin criminale,. , 21. ])ragostea precoce. Thate acesteiubiri se cristalizeazll, sau eel pulin germineazll, in prima copilllrie, prima, inellia 3-4 ani, fiind 0 precocitate deosebitll a caracterelorlor. lnversiunea simtului genital a fost flxatll aproape invariabilla un nivel foarte precoee, la 8 anideexemplu, in spitalul din Westphalia. , P. R. (Archives de neurologie, 1881) a ineeput sll simtll, la 6 ani, unimpuls de a se bucuravllzind oamenigoi, mai ales la vederea organelor 'genitale, ~i inell de atu~ciineerca sll se travesteasell in femeie ~i tot deatunci manifesta tendin\aspre furt. De exemplu,intr-o zi el Ii furat invatlltorului 0 elllimarll. Avusese un bunic exeentric ~i un tatll blltrin. Adult, era Mrbos, prognat" insll cu urechi foarte mari. 22. 0 fatll, pe care eu am avut-o in ingrijire, foarte precoce flzionomic, f1iella unei femei cinstite, dar cu bunica lascivll, vl[r cri~inal ~ibunic alcoolic, a manifestat inellde la trei ani tendinta dea se mastur.ba, necedind nid larugllminti, .. ) niciJa amenintllri, .. nid la ingrijirile medicale. Dimpotrivl\, f;U aeel~i instrument folosit la injectiile anafrodisiace se servea pentru a se masturba. / , 23. Din tatll convulsiv, herpetic~i dintr-Q familie de nevropati s-a n~scut 0 fetitll slaM, dolicocefala", inteligentll, ellreia la 12 ani i-a
,

venit cicIul JUenstrual. La 8 ani,Sfatuitll de oprietenll, a ineeput sll S6 masturbeze.~i a continuat astfelchiar ~i dupllcaslltorie,mai ales atunci clnd era gravidll. A avut 12 copii, dintre care dnci au murit preCOeeiar patru auavut malformatiicraniene, semihidroeefali', cu trasllturimoraIe negative, impetuo~i, violenti. Unul dintre a~ti~, inteligelH, la 7 ani se masturba eu 0 insistentll extraordiriara ~i tot astfel un altul, subdez. voltat, ineepind de la 4 ani ~i jumatate. 24. Zarhbaco (Encephale, nr. '1-2, 1882) ne descrie 0 feti\ll cuprinsll de 0 stranie pasiune onanistll ~i eriminaH1. N. R., in virstil de 10 ani, eu mi~ellri ~i fl.zionomie ee trildau 0 , maturitate precoce, vanitoasa, orgolioasil,agresiva la 'jocuri, ierta violentele in sehimbul mingferiloqi amabilitiltilor, in special pe eele ale micilor'bilieti pe care Ie prefera. inell dela 5 ani, a tril'dat tendinte spre furt, chiar pentru obiecte care nu aveau nici 0 valoare; furindu.le, ea nega"cu inellpiltinare acest lucru. Cu 0 imaginatie caldil, ea iubea frumosul, dar i~i Mtea joe de Dumnezeu. La 7 ani a ineeput sil sufere,de lel.\coree", care a fost pusil ,pe seama oxiuJilor ~i, datoritll acestei boli, a slilbit. inell de atunci s-a observat ell ea qiuta sa se izoleze eu eopiii intr-o cabanil pentru a se juca acolo. in sehimb, ea se masturba cu ei. La9
I

,ani, masturbarea exeesivll a provocat umflarea vulvei. A ros~ biciuitil 'pentruacest lucru. Dar ea a rilmas prostitil,pretacutil ~i.rea, filril ,ca tratamentul sil-i foloseasell. Tht astfel, nuau dus la nimicbun ellma~a de foqil, nici apa rece eu care mai inainte ea inrerca sil se calmeze . Partea superio~ril ';. corpului slilbea, dar cea inferio~ril se dezvolta mai

,
142

Prognat,' caractetizat prin prognatism - n.t. ..... , . ,,. Dolicocefalie - malforma\ie acraniului, caractetiza~ prin lungimea diametrului siiu

ante~-posterior -n.t. Hidrocefalie - sindrom caracterizall'rinlr-o acumulare de lichid cefalorahidial) atlat in stare de tensiune in eutia craniana. Poate sa se producii in interiorul cavita\ilor ventrieulare cerebra Ie (hidrocefalie ..intema) sau intre foi\ele meningiene (hidrocefalie exlema) eu * . dnd, adesea, este concomilenta ,.\procese de atrofie ~rebral~ - n.t. Leucoree - denumire genericii data oriciirei scurgeri albe din vagin - n.t. 143

mu.lt. Se atingeade

toti: "Pentru ce sll mlllipsese de 0 pilicere atit de

."

.'

','

,.

- Domnul a tnviat pentru d1 era Dumnezeu, dar tu nu vei invta; surioara mea nu s-a mai intors. 7 Cumv,ei proceda ca slm~ omori?- D~di vei merge tntr-o plldure, m~ voi ascunde intr-un tu~, sub frunze, i cindvei fi in dreptul meu m~ voi arunca asupra ta i tp voi infige un pumnal in inimll. - Nu crezi ell eunu voi merge niciodaUi intr-o plldure pentru a mll put~ ucide? - Ah, mam~! acesta este un foarte mare necaz al meu; a~ putea sll te ucid la noapte cu un cutit. - ~i de ce nu ai filcut-o atunci dnd eram bolnavl1? - Pentru d1 er~li Mereu supravegheatA, mam~. - ~i de ce nu ai f~cut-o dupll aceea? - Pentro. diai, somnul ~or ~i-miera teamll sllnu mil vezi cind iau cu\itul.- Dar dad1 mll ucizi nu po\i sll-mi iei rochiile, pentru d1 toate lucrurile vor reveni tatl1lui tl1u.- Oh! ~tiu, din plicate, d1 tata m-ar trimite la inchisoare, dar inten\ia mea este sll it ucid si pe el".

nevinovatl1?",spunea ea~i 'apoi adlluga:"~tiucaeste obseen,darnupOt Sl1mll ab\in". UneorLsed1ia, plingea la veder~ lacrimilor mamei sale, dar apoi era euprinsllde nOiaccese.)n timp,ce un'preet ()1sflltuia~ll se abtinl1, ea s-amasturbat de sutana lui. I s-aars si clitorisul,dartn zadar. '
".:

,.'

/'"

','

,.'

,.'

,',

',-,'

"

-,,'

".,'"

","':"

""

"Esteoribil,spunea, sll vreau sll nu mai continui~i sll nu'pot ~isll innefi capabilll sll-1ucidpecel care m-ar impiedica. inacele mobunesc. ~ I mentesint C!.lprinSl1 de oameteall1. Nu vlld nimic, nu mll tem de nimic, numaica sll ml1po\mastur"a". Amintescd1incopil'llria sa, un pedagog s~amasturbat in fata sa. Maitirziu, 0 altl1invll\lltoare, interzicindu-is~se atingll.in zonapubisului, i-a stirniteuriozitatea,.De atunci inc;olo s;a atios fllrl1plllcereei din purll curiozitate, 'apoi. ~i-a imaginat d1 este t;olnavll ~i, aplidnqu-~i cataplasmede ierburi ~i nisip; i~Hrecaeu be\e organul genital. Apoi dorin\eleauapl1rut 1a anumite ore ..... ~i~acorupt sora, hlYirstl1 de patru ani, darcarenu pHl.cereadecif1a opt af,li,dupllcares-a distrat eu MicHL ' a simVt

"

25. Esquirol povestete unca~foarte curios in~re,pe lingll tendin\eleobscene ~i in parte diuqiu71l acest,ora, scmanifcstau)mpulsuri matricide - dci feti\a era lucidl1,>eUr0 inteligen\l1 d1iarprecoce, . din<lu-se as1felun exemplu completde nebunk moralll i,dccrimil1~Jitate in stare'nllscindl1, cum arspunechimitii. Feti\actescrisl1 deel, euun comportament sprintentpar>.castaniu,nas eiro, pinll lavirstade 5 ani s-a arl1tat preocupatl1 sl1-iueidl1 mama. pentru a seputea incurca nestingheritll cu ~l1ie\ii.Mama fiindinne~unitl1de durere, ea i-aml1rturisit d1 moartea ei nu i-ardisplace: "AsHel voi putea sl1-Vportroehiile tale. - ~i dupll ce sevor Tupe aceste roeltii, cevd face?-Cu banii lllsaVde,tineimivoi eumpllra altelc.-~i '~p~i?-Ml1 voi duceCU~l1rb~Vi.. -Tunu ~tii ceeste moartea; da~a muri in aceast.l1searll, mdnc as invia. Domnul nu a muritsi nu a in ..v.la.t?
..... ' ', ,,'."',' ' , ,.. ,. c, ; ' ." ," .' ,'. "" '." .

in limp ce un domn 0 intreba, ea nu putea s~-~i ridice ochU de la acul slu de cravatl1. intrebatl1 de ce, ea a rllspuns imediat d1, dad1 ar putea, l-ar ucide eu pillcere pe acest domn pentru a-I lua hriliantul. Intr-o zi, povestindu-se in casA despre 0 buc4tlireasll insingeratllpe care o blltuse un blliat,ea a d1zut dintr-o dat! pe giflduri. Pu\in dupll aceea a fostauzitll spunind cia gllsit modalitatea de a ucide flirll sa se mUT,dl1reasd1, cu arsenic, 3a cum v[zuse d1 se omoarl1. puii de gl1inll in cresd1torii. Stl1tea aproape intptdeauna jos, cu miinile incru~ate ~i imediat ce se vedea singurll se masturba. Thtul a fost incercat pentru a 0 corija, dc la admonestllri simple la pedepse repetate i priva\iuni de tot felul, dar in zadar. ii rl1spundea invariabil tatl1lui ei d1 chiar dadi i-ar lua . gitul tot nu s~ar schimba. in acest caz nu exista nid 0 cauzll psi~id1 in. afarn de Captul c4 ar fi auzit ,uncle birfe impotriva mamei sale,de la 0 rudll invirstll. Era
.. (,' ,

o intcligen\l1 clarl1, 0 mi~care eVidentl1spre criml1,premeditarea cea mai vicleanl1. Dad1 nu ar fi fost virsta, cine s-ar fi putut indoislvadil in ea

145

...

.,. "

..

o eriminall1 si nu 0 alienatl1'! Da~ ar fiexistat mai mulHI fortll ,. in acei musehi, mai mukl1 energie in acele instineteati avea rele mai crude for"
..
,

'.,

21 19

Ill:

',"

."

me ale a~aziselor manii impulsive ~i rationale, intotdeaunaprin mediul celei mai lucidegindiri.

int~r-

eu frunte mica. ~i ingustl eu plagiocefalie eu zigomi proeminenti eu evidenta suturilor

16 15
14 14

26. ~i, intr-adevl1r, l11mburini ~iSeppiHi ne vorbese despre astfel de fiinte la care forta se un~te eu reaua vointl1 (Rivista di freniatria, 1882; fase. II~i III). Desigur, Sbro ..., nepot ~i fiu de' asasini ~i de violatori, eu eraniul asimetrie, analgezie totall1, care pentru a putea sll freeventeze case Ie dc tolerantl1, sprccare avea 0 inciinatie precoce, avea nevoie de bani ~i pentru a nu fi obljgatsl1se intoarclla viata asprll de la tarl1 ~i-a ucis tat~U,intentionind sll ucidll ~i 0 femeie care it denuntase; apoi ~i-a ucis fratele; ~i toate acestea eu 0 asemenea abilitateineit nimeni nu I-ar' fi ~uspeetat dacl nu se trMa in uncle din memoriile sale autobiografice; 'era un imbeeil moral. Este adcvllrat cl acestea sint cazuri de nebunie; ca.ele, observate la adulti, ar fi considerate drept absolut crimina Ie; ~i, in orice caz, demonstreazlt,d nu pd~te surprinde in prima sa aparitie deosebirea dintre delict ~i nebunia nloraill.

eu maxilare puternice eu .asimetrii faciale eu plr pe frunte eu fizionomie de cretin eu gu~ll eu nas diform eu oehi miei si sticlosi eu sini frontali eu .hidrocefalii eu oehi obliei eu strabism

10 10

9
9

8
7 6

..

5
~ 4 4
4

eu intirziere in dezvoltare eu pllr foarte des eu fizionomie imMtrinitll eu ultradolicocefalii cu' traume, eraniene eu frunte procminentll, orbital mllrit eu unghi

B. Statistica antropometrica ~i ezio-patolqgidi

Numaiciteva istorii singulare nuar fi suficiente pentru a demonstra existentaunei eriminalitllti la copii, asemllnatoare eu aceea a adultilor. De aceea, am voit sll completllm cercet~rile cfectuate la casele de coreetie ~i la aziluri pentru a vedea daca. la eriminalii tineri se intilnese anomaliile. fizice pecare Ie-am intilnit dejalaadulti. l.Criminalii. Din 79 dintre care ; ',,' de Mieti sub 12ani detinuti, " 40 hoti, 27incorigibili sau vagabonzi, 7 ue(ga~i,3 eu infraetiuni neeunoscute, am gl1sit,in ordinea frecventei, urml1toarele anomalii: 39 eu ureehi ell toartll

3 3 3
2.

eu ureehi foartc marisau .lungi eu ultrabrahicoeefalii eu gura diforml1 eu prognatisme eu nas cirmit sprc drcapta eu minte arieratll euprivire intunecatl1 eu vieiu cardiac

2 2 2 2 2 2

146.
147

2 2, 1 1 1 1 1 1

eu serofule
eu sutur~ metopi~ conservat~ cu platocefalie eu oxiecfalii cu cani\ie precoce cu fata voluminoas~

.'

cu dinli in~lecali exoftalmic

1 nistagmatic * '" 1 cupupile inegale. Nu s-au luat in considerare, ca fiind normali din punct de vedere fizic, decit ~aple (8,9%), dintre care unul, probabil necriminal, dar victimi1a parin\ilorcare I-au trim is lacasa de corec\ie pentru ~ nu voia si1inve\c; unul uciga~ involuntar; doi holi, dintre care unul chiar " epileptic; un altul incorigibil ~i al\i trei vagabonzi. ' Ei reuneau trei sau mai multe caractere morbide, apropiindu-se, prin urmarc, de adcvi1ratul tip criminal 47, dintre care 27 ho\i, ceca ce din totalul de 40 de ho\i reprezenta 67%. Dintre ace~tia, la 25% prevala ',' plagiocefalia, fruntca joasi1~i mica la 47%, zigomii procmincn\i la 22%, maxilarcle putcrnicc la 20%, fa\a "paroasa la 12%. Din 7 Mtau~i,'trei se apropiau maimult de tipul criminal, prczentind trci sau patru caractcre morbidc ~i tot astfel 17 din 27 de vagabonzi ~i incorigibili. in ce prive~te ereditatea, numaj la 59 dintrc ei s-au strins date . La pi1rin\ii sau la rudcle apropiate ale unui numar de 27 dintre ace~tia s-au gasit urml1toarele anomalii ale sistemuluinervos: - la 3, boli mintale; 0 data la tata ~i de doui1 ori la un unchi;

-la trei, stareviolent~: una la mama., doua. la tata., unite cu alcoolismut; _ la patru, nevropa\i, adi~ de trei ori ta tata. (un epileptic din cauza atcoolismului, un surd, un bolnav de saturnism - lunatic, 0 data la mama, cu cefatgie * obi~nuita; _ la cinci tendinte criminate sau echivoce, ta 4 tendinte spre tithArii (de doua ori la tata, unite cu alcoolismul, 0 data la frate ~i 0 data la un uiichi), 0 data. prostitutie (Ia 0 sora.); -la patru jmoralitate fa.ra.0 tra.sa.tura speciala: c data in intreaga familie,' 0 daHi la mama, de doua ori la un frate. In ~apte cazuri exista betie, de ~ase ori la tata, 0 daHi la frate, fa.ra a mai lua in calcul altepatru cazuri deja amintite in categoriile precedente (din care 2 holi,un violent ~i un epileptic), ceea ce ar urca la 11 numarul alcoolicilor. Din acest studiu ar apare ~ tipul criminal,caracterizat prin urechi cu.toarta, frunte joas~, plagiocefalie, maxilare puterniee, asimetrie , faci~ta, pa.r pe frunte etc. poate sa. uree numarul infractorilor minori la 59% ~i la 67% incazulcelor 40 de holi; et ar aj,,!nge chiar ta 91% da~ soar tine contd~ una sau de alta din acesteanomalii, chiar ~i izolate, care coincid cu cele ate adultilor. Iar influentcle ereditare prevaleaza la acestea intr-o proporlie foarte asemi1ni1toare; mai ales aeelea ale aleoolismului, nebuniei ~i criminaliti1tii. . Intotdeauna ri1mine insa. 0 parte destul de numeroasa de criminali precoci care nu prezinti1 anomalii ereditare accentuate (54%). . Pentru a completa acest studiu prin r~turnarea probei, adi~
I

- 0 data, ciuda\enic la un unchi;

Nistagmatic - ceca cc apaf\inc dc caractcristicilc nistagmusului (rni~ciiriinvaluntarc alcgicr1iJor oculari sub forma de osciJalii ritmice, orizontale, verticalc sau giratorii -in sens arar sau antiorar) - n.t

prin studiereatinerilor neincriminati, am fa.cut eereetari in diferite ~coli si ) , aziluri. Din examinarea a 160 de copii din azilurile comunale studiate de noi direct, unul cite unul, am obtinut urmi1toarelc rezultate: '
*
Cefalgie (cefalalgie) - dureri de cap - n.t. 149

148

S .<=
'C: ;::

e o

e o
.-

Primul fapt c.are reiese din acest tab,el estenum~rul {oarte mare de anomalii morale care se intilnesc la copii ~i care cu timpul vor trebui
='

S ';::'
r:::

'll a
e .~

. ~;::
,~

=' 0 S c: ._ u

o..eo fl

"

sa. dispadl. Mai pu\inde jllm~hatedin copiii examina\i,44%, prezenta tendinte morale anormale, precum irascibilitate excesiv~, vagabondaj, minciun~ consecvent~ sau obiceiuri bizare caracterizate prin neastimplIr, tendinta de a-~i sti~~ahainele,de a fi consideraV pe jumlItate nebuni de Oltre profesorii lor care, astfel, ni i-~u semnalat. La 17 diotre ~i, 10%, s..au manifestattendintele
('tr.

'---v--'~
~tr)

~o~N

Pfoprii delincven\ilor, furt, lascivitate precoce

Din acest tabel rezuWl, totu~i, prevalen\a, D}aimult dedt numlIrul dubh.ll. allor, 69%, a caracterelor fizice morbide la copiii cu caracter moral anormal fallI de ~i cu caracter integru ~i la care anomaliile fizke se rlaical! numai la 30%.
~ c;;

-' ti

--J

.'C '" N r-. .'c: a '"'---v--.I 0 '---y--' (;j~ e t'l 'i3 ~E ~ !3 c;; ~ -e !3 o fl eJ:! ~'---v---'
.... .... Ol Ol C)
r:::

..c:

=' 'fl

,'"

( 0

Ace1ilililucru se poate spune despr,e ereditatea morbidlIla copiii imorali care sa manifestat la 52%, In timp ce la copiii en caraeter intee' gru numai la 15,%. Diferen\a iese ~i mai mult in eviden\~ dacl1se consi\. derlI in specialcopiii pe care i-am numit semidelincvenV, adicl1 masturbatorii ~i hO\ii, la care anomaliile fizice ating 72% i respectiv 83%, iar ereditlI\ile morbide se ridicl1 la 70% ~i Ia 66%. Dar studiul nu este dedt la inceput; intr-adcvlIr, ~lUmaidc puVn

,~'00

0-

c;;

o
r:::

timp cercetlIriJe lui Marro ne-au. f(~lcvat 0 influen\lI a virstei plIrin\ilor. in consecintlI, dintr-un prim studiu privind comportamentul ~i temperamentul Mie\ilor intre 7 ~i 10 ani in raport cu virsta tat1I1uiconstatl1m urmiHoarele, dupl1 cum bine apare din acesttabcl:

150

151

[,"

ii

ViRSTA TATALUI

cOMPORTAMENTUL~COLAR BUN, MEDIU 30 - 31 % 26-34% 60 - 31.% RAU' 22-23%

De la 18 la 25 ani De la 26 1a 40 ani Peste 40 ani VIRSTA TATALUI 33% TiNARA I 31% IMBA-I MEDIE 68% 66% TRINITA

42 - 44 % 34-37 % 97 - 51 %

13 -17 % 32 -16 %
COP IlLOR .

TEMPERAMENTUL

mai miC de oopii veseli ~i, invel'S, fiii rezultati din p~rinti tineri sint, in eel mai inalt grad, temperamental veseli .. anumi~ diferen~ exis~'in ceca ee priv~te virsta mamei. PHi nllscuti de 0 mam~ in virsta* au avut minimum de comportament negativ, dar ~i minimum de comportament pozitiv, in~maximum de comportament mOOiocru. Cei n~scuti de 0 mama tinllr~ au cunoscut un maximum de comportamentpozitiv, un min:imummai rOOusde comportamem negativ, ceca ee depinde in mai mare mllsum de dulceata ~i bunl1tatea femeii tinere fatll de eea matum ca si :t:t. fatll de Mrbatul de aeeeasi , virstl1.

:t

..

Vesel Melancolic

dupl1care* oopiii rezuItaV din pl1rin.titineri deVn reoorduloomportamentului rl1u In ~ooall1~i minimul de oomportament bun, sprc deoscbire de felul in care se prezintl1 fiii rezultaV din pl1~inti In etate; maximul oonduitei mediOcre este dat de oopiii pl1rintilor de virstl1medie. Ac.easta inseamnl1, pentru cine cunoa~te Iimbajul intrebuintat In ~ooIiIc in care vioiciunea exccsivl1se traduee printr-o proastl1 oonduitl1, fHi pl1rin\iIor tineri sl1fie exccsiv de vioi, iar cd rezuItaV din pl1rinti in virstl1 foarte , "" si, Dumnezeu nu vrea, simulativi sau melanoolici. Este important Iinistiti , curios sl1 observlim, ca atare,cum In cartea sa, II carattere .del si
..

Din toate acestea se poate trage concluzia ell ereditatea morbidll are 0 mare influen~ in geneza caraeterelor anormale de~i, pe. de. altll parte, eel puVn 15% nu impiediell dezvoltarea caraeterelor normale. In mod aseml1nlltor, cat:acterele fiziee anormale se asociazll eel mai freevent la indivizii cu caracter imoral, d~i uncori pot ~ll se gllseasell la eei morali ~i sa lipseasellia. eei imorali, 3. ~ ee priv~te caraeterele morbide prezentate de parinti, care ~i-au transmis zestrea genetiell negatiw copiilor, la 11 a prelevat alcooIis~ul, la 7 irascibilitatea, starea convulsivll sau berpetiell a ta~lui ~i imoralitatea mamei la 5, la 3 0 stare aproape seminebunll, caracter necinstit la 2, virstll avansatliia 2, scrofuUi la unul, surdomutism la altul ~i imoralitate la un unchi. " in ee priv~te caracterele fiziee morbide .prevalente la copiii anormali din punet de vedere moral gllsim:

delinquenti

(Thrino, Bocca, 1887), Marro ne-a arl1tat ell cei mai multi punga~i provin din pllrinH Mtrini, iar eel mai mare numl1r de biHl1u~i din pl1rinti foarte tined. Intr-adevl1r, din aeelca~i eereetl1ri reiese
cli

* ,lar al elevilor tn 'raoort cu virsta mamei: ViRSTA MAMEI De la 00 1a 21 ani \ De la 22 la .36 an} Peste 37 am BUN 53,9
48,3

fii taWui Mtrin

(vezi tabelul de mai ~us) dati eel mai mare numl1r de melanoolici ~i eel

MEDIOCRU 28,3 33,2 41,3

NEGATIV 17,7 18,4. 27,2

41,3

Perversitatea deviiratii, minciuna nu s-au regiisit rnsa decit la 6,8%.

152

153

De 8 ori fizionomie imMtrini~; De 8 orl maxi-Iaremari; De 6 ori evidenVerea suturilor; .De 6 ori plagiocefall:; De 6 ori fata rahiticll asimetricA; De6 orisini mari; De 4 Ofi prognatism; De 4 ori frunte ingustll, joasll sau te~itl1; De 3 ori trococefalie; De 3 ori pllr pe frunte; De 2 ori dezvoltare indrziatll; De 2 ori privire sticloasll; De 2 ori ureche eu toartll; o datll zigomi proeminenti,cap mare, gurll diformil. De totadtea ori(S) s-au gllsit trei din aceste caractere reunite la acela~i copil, adicl1 la. 4 din ace~tiaplagiocefalie, privire incruntatl1, strabism; la 2 sini mari, maxi-lareputernice ~i zigomi volumino~i; launul fuziunea suturilor, trocoeefalie, {runte t~itll - caractere pe care Ie vom observa la delincventul innl1scut. Un studiu minutioS la un colegju privat de Mieti bogaV, Colegiullnternational din Thrino, aarlltat ell din 100 <Ieindivizi, 53 I erau absolut normali fizic ~i moral,iar 44 prezentau unele caractere degenerative, astfel: de 10 ori evidenta suturilor ~i de 10 ori urechi cu toartlI; de 5 ori pilozitate; de4 ori. cefalonie ~i de 4 ori mandibule marl; de 3 ori fruntea te~itlI,zigomii proeminenti, fizionomie precoce, prognatism ~i asimetrie faciaIll; de 2 ori plagiocefalie, de 2 ori sioi mari ~i frunte joasl:l; 0 datA aspect de cretin, strabism, platocefalie ~i danturl1 prost conformatlI. Din ace~tia 44, numai 6 manifestau oarecare tendiote imorale: violcntlI,ceartll, neglijarea studiilor, minciunl1. lnvers, doi dntre ci, in ciuda acelor caractere, erau foilfte buni la sUflet, iar 5, 'pc lingll aceasta

(printre care un plagiocefal) erau de 0 inteligentlI deosebitlI, ceeace demonstreazllcum 0 anomalie nu include in mod constant 0 alta. Dar raritatea anomaliHor psihice in acestcolegiu nuinfirmlI ob~ servatiile noastre. Datori~ intereselor sociale~ipedagogi~, fiind vorba de elevi pHltitori, din inalta societate, aici a avut loco adeyllratlI selectie, ceea ce nu s-a intimplat in alte ~coli, maiales in aziluri, adiclfIa ceamai micl1abatere erau pedepsiti. ~i, intltl-adevlIr,ni s-a arlItat portretul unui copileliminat din ~coall1eu un an inainte deoareceera hot ~i avea toate caracterele descrise maisus: urechi voluminoasC' eu toartlI,oxicefalie, frunte micA, zigomii foarte proeminenti. in sfi~it, un studiu fllcut asupra a 35 de nl1scuti - orbi ~i 50 de surdo-muti ne-a arl1tat cAtoate acestealterllri fizice se glIsesc intr-o prop0rtie care depl1~~te 70 % din ace~tia, chiar dacAsint adulti sau sint supu~i lmor selectii. Acest studiune permite sl1conchidem cAacele anomalii in caracterul moral, care ar constitui la adult delincventa, se manifestl1 la copil in proportii mult mai mari ~i cu aceia~i indici, gratie mai ales unoI' cauze ereditare. Mai tirziu insll, acestea sint menite sl1disparlI, in parte ~i.datoritlI unei educatii adecvate fl1rlIde care ar rlImine inexplicabill1 cea mai micA propoqie a tipurilor criminale la adulV, tinind cont ~i de diferentele impusede mortalitate precum ~i de acea parte dintre ei care se eschivea71idin fata justitiei legale. La a~titineri imorali, anomaliile fizice s-augl1sit in propoqie mai mare dedt dublu (69% fatlIde 30% din normali) iar ereditatea sc observl1la ei in proporVe mai mare de trei ori (adicl152 fatl1de 15). Dar existl1~i faptul cAadt anomaliiIe fizice cit~iereditatea se pot gl1si,de~i intr-un procent mai mic, ~i la eei mai integri, ~acum d~mai mlJlte ori putem observa la Mietii foartecinstiti, in ciuda rl1uti1Vipl1rintilor. Aceste lucruri se,manifestlI si , mai des chiar dedt la criminali inanumite alte afectiuni, legateprobabil nl1scutii orbi ~i surdo-mutii. de intirzierea in dezvoltare, precum

154

155

4. Acest fapt nu este reconfirmat de 0 eereetare care, fir~te, pentru a reu~i trebuie s~ fie destul de restrins~, pe 29 de cOpii, continuatl1pin~ la virsta adult~. Unsprezeee din a~tia erau normali din punet de vedere fizic, 3 au fost r~i de tineri, fal~i, violenV ~i cruzi, dar mai tirziu s-au transformat in bine; 8 au fost buni de tineri ~i ~a s-au p~strat pin~ la virsta adult~. Anormalii, in num~r de 18, aveau caractere fiziee asem~n~toare criminalilor. Dintre aee~tia, 4 erau buni de tineri ~i a~a s-au pl1strat pin~ la virsta adult~; in sehimb doi, odat~ cu evolutiavirstei, au devenit imorali. Anomaliile observate la primii patru au fost: de dou~ ori prognatJsmul, 0 dat~ maxilarul proeminent, 0 dat~ capul asimetric ~i 0 dat~ sinii mari uni\i euprognatismul. La doi Mrba\i, reu~iV la 0 virst~ adultl1, s-a observat mandibula ml1ritl1 impreunl1 eu sinii mari. Doi~ sprezecc prezentau in ansamblu anomalii fiziee ~i morale; patru"erau violenV, 3 masturbatori, 2 gclo~i, 1 rl1zbunl1tor, 2 hoti; dintre aee~tia, ~ases-au coreetat mai tirziu. Evident, ~i in aeest caz apare cl1dacl1 anomalia fizicl1coincide mult mai adesea eu tendin\eleimorale, nu exclude ins~ posibilitatea unei transforml1ri favorabile, cum vomvedea intimplindu-sela~ase din eei 12. Ins~ clnd accastl1 anomatie fizicl1lipse~te, caraeterul tinde sl1se transforme mai u~or in bine, ehiar dacl1mai inainte era rl1u. Nu pot insl1sl1exclud cl10 ipoerizie rafinatl1, aseunsl1 SUQ masca virtutii, m-a meut sl1inregistrez transforml1ri care e(au numai aparente.

Tht~i, marea sa actiune beneficl1se desprinde tocmai din faptul cl tendintele criminale la copil sint generale, astfel incitmr~ ea nu s-ar putea explica, am spune, metamorfoza lor n.ormal~ care are loc in majoritatea cazurilor. De altfel, prin educatie intelegemnu simpla instrucVe teoretiel1, putin util~ chiar ~i la adulti, pc care Ii vedem adt de putin ajudndu-se de literatur~, discu~uri, artele a~a-zis moralizatoare ~i mai pu\inviolen\cle, care eel mult dau n~tere la ipocri\i, transformind viciul nu. in virtute, ci viciul ,in alt viciu; ci 0 serie de impulsuri, mi~cl1ri reflexe, anterior inlocuite lent de alte miscl1ri care au fost cauze directe sau eel

C. Pedeapsa ~i mijloacele preventive ale crimei.la copii

Prin urmare, rl1mine demonstrat cl10 aI)umitl1parte din criminati i~i arc originea incl1din primii ani dupl1 na~tere, fie cl1intervin sau nu cauzele ereditare sau, pentru a spune mai exeet, ehiar dacl1unii dintre ei au fost iilfluentatt de 0 educatie necorespunwtoare, in multe cazuri ea nu a influentat .nici ntl1car partea eeabunl1.

putin favorabile pentru menVnerea teQdintelor nesl1n~toase, prin intermediul imitl1rii, al obieeiurilor Jntroduse treptat in societate de cl1tre persoane cinstite ~Lcu precau\ii intelepte, pentru a evita ca sl1 aparl1, pe terenul preg~tit prolifer~rii, ideea f1x~ pe care 0 vedem devenind atit de fatal~ in copil~rie (vezi mai sus). ~i in acest caz, pedeapsa in sine nu se arat~ atit de eficientl1 ca unele mijloaee preventive, precum conditiile de aerisire, de lumin~ ~i de spaVu, de hran~ mai ales, .de exemplu hran~ vegetall1 pentru temperamentele sangvine, priva\iuni de Muturi alcooliee, abstinen\~ complet~ ~i, in cazuri date (vezi p. 139-141), gimnastica sexual~ in\eleapt~. 1tebuie s~ evitl1m geloziile facile pentru a impicdica violen\ele impulsive, sl1diminul1m orgoliul precoee cu probele palpabile ~i atit de u~or de gl1sit ~i pus in eviden\~ ale degradl1rii umane, mai ales infantile, s~ cultivl1m intelectul cuajutorul sim\urilor ~i sufletul cu ajutorul intelectului, cum adt de minunat proeedeaw sistemul froebelian. Existl1 copii tri~ti, violenV, masturbatori, deoar~ sint bolnavi de rahitism, de oxiuri etc.; iar cura hematologicl1 vermifugl1 devine singura baw pentru . * corecve.
* Galavardin, rn Comment la trauement homeopathique peut amiliorer Ie caract(!re

156 157

A impiedica asocierea fecundAdintrealcoolici~i criminali, asociere. care reprezintil 0 ~u~ .atit de bogatA pentru aparHia criminalilor precoci, arconstitui, prin urma,re, unicul mijloc preventiv pentru imp iedicarea aparitiei delincventului innAscut tare, ~a cum se vede din teoriile noastre, numa~este suseeptibil deingrijire. Prin urmare;dadl acum,cu Roussel, cuBarziiai ~i cu Ferri, blamfim casele de corectie, care printr-un trist jocdecuvinte ar putea fi numite coruptie oficialfi, inschimb credemdl ar fi de un imens avantaj pentrutarfi ospiciulcriminal sau, mai bine chiar, un azil de recuperare perpetuu pentru min<?riiafectati de tendinte criminaleaccentuate ~i de nebunie moralil. Prinaeeasta, azilul criminal devine aproape tot atii de utU ~i,mai mult ehiar, p'entru adulti, deoareeesufodl indl de la aparitia lor efeetele aeelor tendinte pe care noi nu Ie.luilm in considerare decit atunci dnd devin fatale. Nici aeeasta nu este

CUPRINS
Partea intiia. Embriologia delictului . ' p. 5 Cap. I. Delictul ~i organismele inferioare .. , p. 7 Cap. H. Delictul ~i prostitu\a 1a salbatici ... p. 42 If" ..... Nebunia morala ~i dclictul1a copii .. p.116 ",-,.:ap
1'1'1'"

0 idee nouil sau revolutionaril. ,

Sub 0 formil

mai radi~lfi ~i mai putinumanitarfi ease gilsea deja in Biblie, clnd tatfil,ui i. se . ordona sfi permitil molestarea cupietre de dltre Sfatul Biltrinilor a fiului eel rilu, neaseuWitor la rugfimintile pfirintilor ~i imun la pedepsele lor, deoarece educatia poate impiedica pe eei care senasc bunisil trea~ de la criminalitateainfantilil tranzitorie la cea obi~nuitfi ~inu ca cei care se nase rili sil se conserve ca atare.

(Paris, 1882), pretinde cii a vindecat cu substante homeopatice tendinte imorale; cu platina ~i nuca a eliminat tendintele lasciveale unci fete; cu origanum maiorarum 0 propensiune irezislibila spre masturbare lalrei felite; ~i cu c10rulii de ~iu rautatea unei fetitecare ajunsese sii-~i bata chiar propria mama elc. Dar aSlfei. de cazuri. demonslreazii \ipsa de seriozitale a aceslei afirmatii, deoarece modificiiri.de caracter, care sint c6ngenitale, nu ar putea fi obtinute dedt prinlr-un lratament coritinuat in limp ~i nu prin doze foarle mid" administrate 0 data sau de citeva ori.

158

Redactor: Nicolae Anghel Tehnoredactor: Gheorghe Burghelea Tehnoredaetare compweri?a/ii: MArrEO S.RL Bun de tipa.r: aprilie Apiiru/: } 992 Coli de tipar: 10 1992

Tiparul aecutat sub.comanda nr. 283 la Tipograjia UNIVERSUL, su. Brezoianu nr. 23-25.

Bucu~ti
ROMANIA