Esplora E-book
Categorie
Esplora Audiolibri
Categorie
Esplora Riviste
Categorie
Esplora Documenti
Categorie
Niculae Gamenf
CRIMINALISTICA
- Curs universitar -
CUPRINS
CAPITOLUL I
CAPITOLUL II
CAPITOLUL IV
URMELE....... ...................... 89
CAPITOLUL VI
10
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1. Cuprins
2. Obiectiv general
3. Obiective operationale
4, Timpul necesar studiului capitolului
5. Dezvoltarea temei
6. Bibliografieselectiyi
7. Temi de reflecfie
8. Modele de teste
9. Rispunsuri gi comentarii Ia teste
Cuprins:
E
ffi1
,**h*
w;-L 4
u.t. J
e.*;c"s = 3 ore
lL
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
1
Locard Edmond" Manuel de tehnique policiere, Editura Payot, Paris,1948
2Pierre Fernand Ceccaldi, "La criminalistique", Presses Universitaires de France, Pais, 1962,
pag.6-7
12
Prin caracterul ei obiectiv, proba materiaid este mai credibili decAt proba
testimonial[3.
Experimentele qtiinlifice psihologice au ardtat ci observaliile martorilor
sunt inexacte dupd o anumit[ perioadi de timp. Acegtia sunt
inclinali sd ,,umple golurile" de perceplie directd cu detalii pe care in realitate nu
le-au observat. Dac[ o parte a evenimentului nu a fost vdzut sau nu are sens
pentru martor, el ir:rcearcd si explice episodul in propria sa viziune, relatAnd ceea
ce crede cd avdnft sau auzit
CAnd este ridicatd gi p[strat[ corect in conformitate cu standardele, proba
materiali nu poate fi pusi la indoiald.
Urmele trebuie sd fie descoperite, ridicate, examinate gi interpretate
pentru a se stabili legdtura cu autorul faptei gi;nu in ultimul rAnd, identificarea
acesfuia. Criminalistica este gtiinfa care se ocupi cu toate acestea.
2. Definifia criminalisticii
L3
In firile francofone s-a folosit mult timp formula ,,Polifie tehnicd" sau
,,Poli1ie gtiinfificd", justificat[ prin dorinla de a departaja probele materiale
stabilite prin mijloace tehnico-qtiinfifice de celelalte.
in ![rile germanice s-a introdus qi folosit termenul de ,,Kriminalistik", iar
ir ferile anglo-saxone se vorbeqte de ,,Forensic Sciences", care s-ar traduce prin
,,$tiin!ele legale".
In prezent expresia de ,,$tiinle forensic" sau pur gi simplu ,,forensic"
(laborator forensic, expert forensic) tinde si se extindi ca un neologism in toate
limbile, precum alli termeni unanim adoptafi, cum ar fi: ,,soft",,,hardware" sau
,,feedback" s.
Forensic provine de la cuvAntul latin ,,Fort)m" care insemna in antichitate
piafa publicd, loc de judecat[. $tiinfele forensic ar fi deci cele care au legiturd cu
justilia qi se definesc ca ansamblul principiilor qtiinfifice gi al metodelor tehnice
aplicabile investig[rii infracfiunilor comise, pentru a proba existenta faptei ilicite,
identitatea autorului gi modul slu de a opera.6
Aceastd definilie este circumscris5 la ceea ce se cheamd tehnica crimi-
nalistic5, dar ea este aplicabilf, gi sensului larg dat de unii autori, de pildd,
,,criminalistica este o gtiinld judiciarS, cu caracter autonom qi unitar, care
insumeazd un ansamblu de cunogtinle despre metodele, mijloacele tehnice gi
procedeele tactice destinate descoperirii, cercetdrii infracfiunilor, identificdrii
persoanelor implicate i::r slvArqirea infracfiunilor qi prevenirii faptelor antisociale"T.
Concepful occidental, in prezent mondial este mai restrAns, dar mai
riguros prin trimiterea la un domeniu precis. Practic, criminalistica este
echivalatd cu gtiinla forensic, adicd cu componenta tehnicd, qtiinlific[ a
investigaliei penale. ln aceastd viziune, criminalistica este o gtiinfi exact6,
multidisciplinarS, de sine stitdtoare, bazatd pe preluarea gi adaptarea gtiinlelor
pozitive la descoperirea qi analizarea macro qi micro urmelor, inclusiv la
identificarea persoanei dupl semnalmente, produse biologice gi amprenta
geneticd.
Aplicarea principiilor gi tehnicilor gtiinlelor fizico-chimice gi naturale
presupune efectuarea de cercetiri gi analize folosind echipamente gi reactivi de
citre specialigti ir materie. Aceasti activitate deosebit de complexi nu se reduce
la laboratorul de tehnici criminalisticd, ea se extinde gi la cercetarea locului
faptei, care astfel nu mai apare ca o problemd de tacticd, ci de investigalie
tehnicd, incluzAnd gi regulile de ciutare a urmelor qi consemnare a stdrii locului
faptei.
t4
Depistarea comportamenfului simulat, a nesinceritdlii, prin interogarea qi
confruntarea de cf,tre anchetator este desigur o problemd de tacticd. Atunci cAnd
se apeleazd la poligraf8, ea devine o problemd de tehnici criminalisticd executati
de specialist singurul capabil sd conducd testarea qi sh interpreteze rezultatele.
8 Detectorul de minciuni
15
Legdtura criminalisticii cu fizica consti in aceea ci gtiinla criminalisticii a
preluat qi preia din domeniul fizicii metode qi tehnici de lucru, aparate gi
echipamente pe care le adapteazd scopurilor sale specifice.
Legdtura criminalisticii cu chimia constl tr
faptul ci cea din urmi ajuti
cercetarea criminalisticd la determinarea confinutului gi provenienfei celor mai
diverse substan{e toxice descoperite pe $i tn corpul victimelor. Totodati,
metodele chimice sunt utilizate pentru descoperirea urmelor materie gi a
microurmelor.
Legdtura criminalisticii cu informatica s-a dovedit a fi foarte strAnsd in
ultimii anl intrucAt in criminalisticd aplicafiile informatice privind recunoagterea
persoanelor (IMAGETRAK), amprentelor (AFIS), obiectelor (IBIS - sistem
automat de identificare balisticd), substanlelor (bibliotecile de spectre etalon)
joacd un rol din ce in ce mai important.
-#S}ftx-
ffi
*effidmfi
W BIBTIoGRAFIE SELECTIVA
I. Tratate qi monografii:
1. Bercheqan Vasile, Ruiu Marin, Tratat practic de criminalisticd, Edlfixa
Little Star, Bucureqti, 2004;
2. Stancu Emilian, Criminalisticd, EdLillr a Actami, 1 995.
3. CArjan Lazir, Tratat de criminalisticd, Editura Pinguin Book, Bucuregti,
2005;
4. Pop a Gheorghe, Cr imin alis t i c d- cur s unia er sit ar, E ditura Cermaprin!
Bucuregti,2oo6
5. Popa Gheorghe, Tehnica criminalisticd,Editua Pro Universitaria,
Bucureqti,2oo8.
5. Ionescu Lucian - Criminslisticd - note de curs, Bucuregti, 2002
II. Legi.
1.Codul penal romAn, adoptat prin Legea nr.28612009. publicati in Monitorul
Oficial nr.570124.07.2009, intrat in vigoare la0'J..02.2074, conform Legii nr.
18712072 pentru punerea in aplicare a Legii nr.28612009 privind Codul penal,
publicatd in Monitorul Oficial nr . 7 57 I 72.11.2072.
1,6