Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Stiinte Economice

Si Gestiunea Afacerilor

UTILIZAREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR IN

PLATILE INTERNATIONALE

COORDONATOR STIINTIFIC
CODRUTA MARIA FAT

Absolvent
IONAS
DANUT-IOAN

Cluj-Napoca, 2010
1
2
 CUPRINS

CAP1:Scurt istoric al acreditivului documentar…………………………………....................4

CAP2 :Concept, reglementari si caracteristici ale acreditivului documentar……………….7

2.1 Caracteristici………………………………………………………………………...8
2.2 Reglementari ale B.N.R……………………………………………………………10

CAP3 :Elemente specifice……………………………………………………………………...11
3.1 Patri implicate……………………………………………………………………...11
3.2 Natura angajamentului bancar……………………………………………………14
3.3 Domiciliere………………………………………………………………………….20
3.4 Valabilitate………………………………………………………………………….21
3.5 Valoarea creditului…………………………………………………………………22
3.6 Modul de stingere a obligatiei de plata…………………………………….……...23
3.7 Durata de operare…………………………………………………………………..25
3.8 Complexitatea unui acreditiv………………………………………………………25
3.9 Costul acreditivului…………………………………………………………………25

CAP4 :Mecanismul derularii si costurile acreditivului……………………………………...28

CAP5 :Tipuri de acreditiv documentar………………………………………………………32

5.1 Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar…………………………..33
5.1.1 Acreditiv revocabil………………………………………………………….33
5.1.2 Acreditiv irevocabil………………………………………………………34
5.2 Din punct de vedere a modului de utilizare(plata)……………………………….36
5.2.1 Acreditiv documentar cu plata la vedere………………………………….36
5.2.2 Acreditiv documentar cu plata diferata (la termen)………………………37

3
 5.2.3 Acreditiv documentar cu plata prin acceptare…………………………..38
5.2.4 Acreditiv documentar cu plata prin negociere………………………….40
5.3 Din punct de vedere al domicilierii………………………………………………..41
5.3.1 Acreditivul documentar domiciliat in tara exportatorului…………….…..41
5.3.2 Acreditivul documentar domiciliat in tara importatorului…………….….42
5.3.3 Acreditivul documentar domiciliat intr-o tara terta……………………....43
5.4 Din punct de vedere al clauzelor speciale continute…………………………………43
5.4.1 Acreditiv documentar transferabil (ADT)......................................................43
5.4.2 Acreditiv documentar reinnoibil (revolving)………………………...……47
5.4.3 Acreditiv documentar cu clauza rosie (red clause)…………………...……48
5.4.4 Acreditiv documentar stand-
by…………………………………………….50
5.4.5 Acreditiv documentar de compensatie (reciproce- ADR)………....
…….52
5.5 Din punct de vedere al utilizarii combinate……………………………………..………55
5.5.1 Acreditiv documentar subsidiar/ spate in spate (back - t o - back)……...55
5.5.2 Acreditiv documentar cesionat……………………………………….…...…59

CAP6: Avantajele si dezavantajele platii prin acreditiv documentar……………………….61

CAP7: Studiu de caz……………………………………………………………………………63

CAP8: CONCLUZII…………………………………………………………………………..66

ANEXE…………………………………………………………………………………………68

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………….73

4
 CAP.1 Scurt istoric al acreditivului documentar

Primele documente ce atestă utilizarea acreditivului datează de la începutul sec. XIX, regăsindu-

se în arhivele băncilor de la Paris, Amsterdam sau Londra, care reprezentau marile centre

financiare din acea vreme.

Regulile şi uzanţele uniforme relative la acreditivului au fost adoptate în anul 1933 de

Conferinţa de la Viena a Camerei de Comerţ Internaţional şi au fost revizuite de mai multe ori.

Interesant este faptul că elementele de structură ale acreditivului: caracterul documentar,

fermitatea angajamentului, siguranţa pe care o conferă şi, în bună parte, însuşi formalismul-

imaginat de bănci acum două secole se regăsesc şi astăzi în practica în materie.

Abia dupa primul război mondial se poate vorbi despre acreditiv intr-o acceptiune moderna.

În anul 1920 se creaza Camera de Comerţ Internaţional (CCI), ce va avea sediul la Paris, in

urma deciziei luate in 1919 prin Hotărârea Conferinţei Comerţului Internaţional.

Între domeniile prioritare de activitate ale CCI s-a înscris şi elaborarea unor norme uniforme

aplicabile comerţului internaţional pentru facilitarea tranzacţiilor. Absenţa unor reglementări

uniforme în materie de plăţi internaţionale constituia, indiscutabil, un obstacol major în

dezvoltarea schimburilor internaţionale.

Drumul de inceput al acreditivului a fost anevoios, acreditivul fiind privit cu reticenta de unele

state precum SUA, Marea Britanie, insa, dupa al doilea razboi mondial, SUA- devenind primul

exportator către ţările europene, sunt interesate în punerea sistemului de plăţi internaţionale pe

baze cât mai riguroase şi sigure şi sprijină textul revizuit în 1951.

5
In 1962 are loc o noua revizuire a Regulilor si Uzantelor acreditivului ca urmare a cresterii

numarului de tari interesate de aceasta modalitate de plata.Totuşi, legislaţia bancară naţională a

multor ţări ignoră existenţa acreditivului documentar, în timp ce în altele se utilizau propriile

reglementari naţionale. SE poate vorbi cu adevarat de niste Reguli si Uzanţe internaţionale din

1974 când Publicaţia nr. 274 este recunoscută de un organism ONU: Comîşia Naţiunilor Unite

pentru Drept Internaţional.

Continutul textului este din nou imbunătaţit şi adaptat cerinţelor moderne prin revizuirile din

1984 şi în 1993, revizuiri ce au fost necesare datorită noilor tehnici de producere şi transmitere

automată a datelor, mutaţiilor în transportul internaţional.

Comisia CCI pentru Practică si Tehnică bancară efectueaza o serie de studii privind

îmbunătăţirea Regulilor şi Uzantelor din 1984, aceste studii au evidenţiat faptul că aproximativ

50% din documentele prezentate pentru un acreditiv sunt respinse datorită neconcordanţelor

reale sau aparente. Aceste situaţii fac ca eficienţa utilizării acreditivului sa fie mult diminuata şi

implicit au un impact financiar asupra părtilor implicate. În acelaşi context, s-a constatat

creşterea marcantă a litigiilor în care sunt implicate acreditive.

In scopul rezolvarii acestor probleme, grupul de lucru pentru revizuirea Regulilor şi Uzanţelor

nr.400 a fost împuternicit:

 Să simplifice Regulile şi Uzanţele nr. 400;

 Să cuprindă practicile bancare internaţionale, să faciliteze şi să standardizeze

practicile în evoluţie;

 Să sporească integritatea şi siguranţa acreditivului prin intermediul prezumţiei

de irevocabilitate şi clarificarea obligaţiilor principale, nu numai pentru banca emitentă,

dar ţi pentru banca confirmatoare;

 Să rezolve problemele referitoare la condiţiile nedocumentare;

 Să enumere, în detaliu, elementele necesare pentru acceptarea fiecărui tip de

documente de transport.

6
O analiza pe baza unei comparatii intre cele două reglementări în materie apare în Publicaţia

CCI nr. 511- Acreditive: Reguli şi Uzanţe Uniforme 500 si 400 Comparate.

Ca urmare a preocupărilor CCI- Paris de a asigura la nivel internaţional o practică uniformă în

materie de plăţi, în Publicatia nr.500 este utilizat termenul de credit documentar pentru a

desemna: orice angajament de plată contra documente asumat de o bancă, indiferent cum

este numit sau descris(art.2).

Ca rezultat al tradiţiei şi practicii comercial- bancare din diferite ţări, termenul credit

documentar se regăseşte numit:

 Letter of Credit, Documentary Credit, Comercial Letter of Credit (engleză);

 Credit Documentaire, Acreditif Documentaire, Lettre de Credit Documentaire

(franceză);

 Akkreditiv, Handels Kreditbrief (germană);

 Credito Documentario, Acreditivo (italiană) etc.

Indiferent de modul în care este numit (inclusiv scrisoare de credit stand-by), un astfel de

angajament bancar este supus Publicaţiei nr. 500.

In limba română, prin uzanţă, s-a impus termenul acreditiv documentar (AD).

CAP.2 Concept, reglementari si caracteristici ale acreditivului

documentar

Acreditivul documentar reprezinta dispozitia de a plati data de importator unei banci care se

angajaza ca va tine la dispozitie si va plati ulterior direct sau printr-o alta banca

exportatorului contravaloarea marfurilor livrate sau a serviciilor prestate pentru care aceasta

7
a facut dovada cu documente ca a livrat marfurile sau a prestat servicii conform obligatiilor

contractuale1.

Acreditivul documentar este modalitatea de decontare interna si internationala cea mai complexa

dar si cea mai costisitoare, dar cu toate acestea, acreditivul este cea mai utilizata modalitate de

plata in relatiile internationale, fiind in mod deosebit solicitat in cazul contractelor de valoare

ridicata, ori atunci cand exista indoieli in ceea ce priveste solvabilitatea partenerului.

Acreditivul ofera cea mai mare protectie pentru ambele parti : vanzatorului ii ofera garantia

incasarii sumei prevazute in contractul de vanzare-cumparare, iar cumparatorului garantia

indeplinirii de catre furnizor a obligatiilor sale contractuale.

*Un alt mod de definire al acreditivului documentar ar putea fi :

Acreditivul documentar inseamna orice angajament, oricum ar fi definit sau descris, prin care o

banca (banca emitenta), actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client

(ordonatorul-importatorul)sau in nume propriuca sa efectueze o plata catre sau la ordinul noii

terte parti,sau sa accepte si sa plateasca efectele de comert trase de catre beneficiar, sau

autorizeaza o alta banca sa efectueze plata, sau sa accepte sau sa plateasca asemenea efecte,

sauautorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate, cu conditia ca termeniisi

conditiile acreditivului sa fie respectate2si aceasta obliga :

- sa efectueze plata in favoarea unui tert sau la ordinul acestuia (beneficiarul-

exportatorul) sau sa plateasca ori sa accepte efecte de comert (cambii, bilete la

ordin) trase de catre beneficiar;

- sa autorizeze o alte banca sa faca astfel de plati sau ca astfel de efecte sa fie platite,

acceptate sau negociate la o alta banca.

Utilizarea acreditivului documentar ofera siguranta atat exportatorului cat si importatorului ,

asa cum reiese si din caracteristicile acestuia

1
A se vedea, Codruta Maria Fat, op. cit., 127; „Finante internationale”, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj-
Napoca 2009
2
A se vedea, Codruta Maria Fat, op. cit., 127; „Finante internationale”, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj-
Napoca 2009 si Publicatia500,art.2

8
 2.1 Caracteristci

Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate

pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza unor documente care fac dovada

indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv.

In operatiunile de acreditive, toate partile interesate iau in considerare documentele si nu

marfurile, serviciile si/sau prestatiile la care se refera documentele. Documentele reprezinta legatura

dintre contractul commercial si contractul de acreditiv si sunt singurele verificate de banci .

Independenta fata de relatia contractuala de baza. AD este considerat o tranzactie

independenta de orice contract comercial sau intelegere intre partile care au initial relatia.

Referitor la formalismul si independenta acreditivului, acestea nu trebuie intelese ca o derogare

pentru comerciant de la obligatiile sale contractuale prin simpla utilizare a acreditivului.

Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului,

concordanta sau punerea de acord a celor doua inscrisuri - contract comercial si acreditiv

documentar - e o obligatie contractuala a celor doua parti.

Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv al utilizarii

acreditivului. Indiferent de tipul de acreditiv documentar - revocabil sau irevocabil - banca

actioneaza la cererea si in conformitate eu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa

efectueze plata. Acest angajament ramane ferm pana primeste alte instructiuni decat cele primite

initial.

Adaptabilitatea reiese chiar din definitie, care denumeste acreditiv orice angajament

ferm de plata indiferent de modul in care este definit sau descris. Astfel, in functie de anumite

mentiuni facute in textul acreditivului sau prin diferite moduri de utiliare, acesta a cunoscut in

practica internationala o permanenta diversificare: transferabil, clauza rosie (red clause), subsidiar

(back-to-back), reinnoibil (revolving, stand-by etc.). In functie de modul in care orice operatiune

9
 comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara, acreditivul are supletea

necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export.

In acelasi timp, acreditivul ofera siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui:

 exportatorul are siguranta incasarii contravalorii marfii in conditiile respectarii

intocmai a obligatiilor sale, de la o banca angajata sa faca aceasta plata,

 importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat contra documente

care atesta pe de o parte expedierea acesteia, iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu

instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite inocmai conditiile convenite;

 banca emitenta, angajata ferm sa plateasca exportatorului din ordinul importatorului,

pentru care siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de

expeditie.

In practica, se observa ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie

sa fie emise pe numele sau la ordinul bancii emitente. Banca avand astfel documente de proprietate

asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de ele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile

de plata fata de ea.

Datorita faptului ca gajul bancii asupra marfii este socotit instrument imperfect din punct de vedere al

recuperarii sumei (conjunctura economica, evolutia preturilor) in unele tari legislatia cuprinde

reglementari ce au in vedere protectia suplimentara a bancii prin provizionul banesc, rnentinerea in

contul importatorului a unui plafon minim. Toate aceste masuri sunt complementare si ele nu tin de

esenta acreditivului, la baza acestora stand gajul bancii asupra marfii.

2.2 Reglementari ale B.N.R. privind prevenirea unor riscuri de natura infractionala 

In general B.N.R. considera ca exista un cadru legislativ complet si o informare corespunzatoare

care poate stopa la timp fie infractionalitatea in domeniul platilor, fie producerea altor prejudicii

pentru partenerii de afaceri. Pentru aplicarea acestui cadru legislativ, un rol deosebit il au Centrala
10
Incidentelor de Plati si Centrala Riscurilor Bancare care au la baza un temei legal - Legea nr.

101/1998 privind statutul B.N.R. si Regulamentul nr. 1/2001 modificat in iulie 20023.

Aceste doua organisme gestioneaza informatii cu privire la tragerile din cont sau din conturile unor

agenti peste limita disponibilului sau pentru furtul unor instrumente de plata deoarece aici se raporteaza

orice incident produs de titularii de conturi, care utilizeaza cambii, bilete la ordin in anumite plati.

In baza de date a Centralei Incidentelor de Plati exista si un fisier national al persoanelor cu risc

unde sunt stocate toate incidentele, indiferent de cauzele care le-au general. Persoanele fizice sau

juridice pot avea acces la aceste informatii in conformitate cu prevederile din Regulamentul nr.

1/2001 prin intermediul bancilor comerciale. B.N.R. recomanda agentilor economici sa consulte

aceasta baza de date ce poate fi utilizata pentru evaluzarea riscurilor de neplata a partenerilor de

afaceri. Tot Regulamentul nr. 1/2001 completat in 2002 reglementeaza si activitatea Centralei

Riscurilor Bancare care dispune de o baza de date prezentata in doua registre: Registrul central al

creditelor si Registrul creditelor restante. Acestea contin informatii cu privire la identifcarea

debitorilor si fiecare credit sau angajament bancar de care acesti debitori beneficiaza.

CAP.3 Elemente specifice

Functionarea corepunzatoare a acreditivului documentar este conditionata de reunoasterea unor

elemente specifice: parti implicate, natura angajamentului bancar, domicilierea, valabilitatea, valoarea

acreditivului, modul de stigere a obligatiilor, durata de operare, complexitatea, costul.

3.1Partile implicate

3
www.bnro.ro Circulară nr.21 din 1.iul.2002 Monitorul Oficial, Partea I 5211 8.iul.2002 Intrare în vigoare
la18.iul.2002 privind modificarea şi completarea Regulamentului nr. 1/2001 privind organizarea şi funcţionarea la
Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi

11
 Ordonatorul AD - importatorul, in relatia contractual, eel ce da ordin de

deschidere a AD, pe baza conditiilor stipulate in contractul de vanzare-cumparare.

Beneficiarul AD - exportatorul, in relatia contractuala, cel in favoarea caruia s-a

deschis acreditivul. El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele intocmite

in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv. Referitor la modul de angajare a bancilor in

relatia de acreditiv sunt de precizat:

Banca emitenta (ordonatoare) sau a importatorului este principala institutie

bancara angajata in relatia de AD, asumandu-si in scris angajamentul irevocabil de plata.

Banca emitenta are doua posibilitati de a emite acreditivul4.:

-- angajandu-se direct la executarea obligatiei fata de beneficiar deci sa efectueze ea insasi

plata in favoarea beneficiarului, sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de beneficiar. In

acest caz banca emitenta este si banca platitoare;

-- angajandu-se indirect la executarea obligatiei fata de beneficiar, deci sa autorizeze ca

aceste plati sa fie efectuate sau astfel de trate5 sa fie platite, acceptate sau negociate de o alta

banca. In acest caz, intre banca emitenta si aceasta, intervine un angajament anume

incheiat prin care banca emitenta se angajeaza ferm sa ramburseze bancii platitoare platile

facute de ea in favoarea beneficiarului (cu conditia ca termenii si conditiile AD sa fie

respectate).

Banca exportatorului situata, de regula, in tara exportatorului, care in functie de

instructiunile primite de la banca emitenta si de modul care s-a angajat in derularea

acreditivului poarta denumiri diferite, putand fi:

 banca notificatoare sau avizatoare. Daca banca emitenta este si banca platitoare sau

plata e domiciliata la o terta banca, atunci banca exportatorului este banca

notificatoare, respectiv indeplineste numai rolul unui simplu intermediar (manipulator

de documente). Ea anunta exportatorul de deschiderea AD; primeste de la exportator

4
Analizand Publicatia 600 remarcam doua posibilitati de a emite un acreditiv.
5
Cambie care, în virtutea unei clauze speciale, se cedează spre încasare altei persoane decât creditorul

12
 documentele si le transmite bancii platitoare si primeste un comision de

notificare/preluare de documente.

 Banca platitoare. In cazul in care plata este facuta de o alta banca decat banca

emitenta, banca platitoare poate fi situata in tara exportatorului sau intr-o terta tara.

Prin instructiunile primiite de la banca emitenta, ea este autorizata sa plateasca

exportatoralui documentele prezentate, in stricta concordanta cu termenele si conditiile din

AD; sa remita documentele bancii emitente, iar aceasta sa-i ramburseze suma platita

si sa incaseze comisionul de plata documente.

 Banca tras/acceptanta. Cand plata urmeaza sa se faca prin cambii trase asupra unei

banci, banca respectiva se numeste banca trasa Banca trasa primeste cambiile

insotite de documente de la exportator, accepta cambiile restituindu-le exportatorului iar

documentele le trimite importatoului. La scadenta, plateste cambiile beneficiarului,

incasand si un comision de accept/plata documente.

 Banca negociatoare6.O astfel de banca aparein circuitul acreditivului daca se

prevede utilizarea unei cambii trase asupra bancii emitente. In practica bancara

anglo-saxona, AD presupune uzul unei cambii trase asupra bancii emitente si deci

locul platii este la ea (domiciciul trasului). Banca emitenta poate autoriza o alta

banca, numita banca negociatoare, sa preia documentele contra plata imdeiat de la

beneficiar si sa le remita bancii emitente, recuperandu-si de la aceasta banii.

Deci banca negociatoare "cumpara" documentele de la beneficiar spre a le "vinde" bancii

emitente. Acest sistem este practicat de banci contra cost, comision de negociere, de regula

in cazul scrisorii comerciale de credit, care intotdeauna este domiciliata in strainatate.

Comisionul de negociere reprezinta, in esenta, dobanda la suma contra documente, platita

exportatorului, calculata pe intervalul de timp dintre momentul platii si eel al rambursarii banilor

la banca emitenta.
6
Negrus , Mariana Plati si garantii internationale , Editura C.H. Beck , Bucuresti, 2006 pp.50

13
Banca confirmatoare este banca care, la angajamentul de plata asumat de banca emitenta,

adauga propriul ei angajament, egal ca valoare si conditii, constituind pentru exportator un mod

suplirnentar de garantare a platii. Banca confirmatoare poate fi banca din tara

exportatorului respectiv banca platitoare sau o banca dintr-o terta tara. Ea incaseaza un

comision de confirmare.

 Principalele parti implicate si rolul lor in derularea AD sunt prezentate in schema

de mai jos :

IMPORTATOR - este cel care iniţiază relaţia de acreditiv prin

ORDONATORUL A.D. ordinul ce îl dă bancii sale

- întotdeauna banca care îşi asumă

BANCA
angajamentul de plată este banca emitentă;
IMPORTATORULUI
- dacă plata e domiciliată la ea, este şi bancă
BANCA EMITENTĂ
platitoare

- în funcţie de cum a primit instrucţiunile poate

BANCA
fi bancă: notificatoare, plătitoare, negociatoare
EXPORTATORULUI
şi în unele cazuri confirmatoare

- este cel în favoarea căruia a fost deschis AD,

EXPORTATORUL
iar după îndeplinirea condiţiilor încasează banii
BENEFICIARUL A.D.
contra documente

14
 3.2 Natura angajamentului bancar

Dupa natura angajamentului bancar acreditivul documentar poate fi :

revocabil, irevocabil

Acreditiv documentar revocabil

Poate fi modificat sau anulat de banca emitenta (de obicei la instrctiunile ordonatorului) in orice

moment, fara nici o avizare prealabila a beneficiarului. Banca nu isi asuma nici o

responsabilitate in ceea ce priveste efectuarea platii. In cazul utilizarii unui AD revocabil poate

aparea urmatoarea situatie: un exportator este avizat de deschiderea unui AD, isi pregateste

marfa pentru expeditie si, pe acest interval primeste, fara o avizare prealabila, modificarea sau

anularea AD primit initial. Deci un AD revocabil nu ofera securitate beneficiarului, acesta

depinzand practic de bunacredinta importatorului, si mai presus de toate nu poate fi confirmat de o

banca corespondenta.

Totusi, dreptul de revocare, anulare sau modificare dispare in momentul in care plata a fost facuta.

O plata facuta, este bun facuta, banca emitenta fiind obligata sa ramburseze banii bancii care a

efectuat plata (Criteriul de baza in acreditivul documentar revocabil il constituie momentul efectuarii

platii si nu in momentul prezentarii documentelor).

15
Ar mai fi de mentionat faptul ca AD revocabil ofera un anumit avantaj fata de incasso spre exemplu,

avantaj care consta in efectuarea mai rapida a platii 7. Ca urmare a riscurilor pe care le presupune, AD

revocabil este foarte rar utilizat (bancile romanesti practic nu-1 folosesc).

Acreditiv documentar irevocabil

Presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a efectua plata in favoarea beneficiarului, cu

conditia ca documentele prezentate de acesta sa fie strict conforme cu termenii si conditiile din AD. Un

AD irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fara acordul bancii emitente, al bancii confirmatoare

(daca exista), si al beneficiarului, deci cu acordul tuturor partilor interesate.

AD irevocabil semnifica pentru beneficiar o certitudine privind plata, cu conditia de a prezenta

documente strict conforme cu termenele si conditiile din AD. Aproape fara exceptie, beneficiarul este

avizat de deschiderea unui acreditiv irevocabil printr-o banca corespondenta. Aceasta banca poate

primi instructiuni de la banca emitenta fie sa avizeze AD fie sa-1 confirme. Din acest punct de

vedere AD irevocabil poate fi:

 neconfirmat

 confirmat

o AD irevocabil neconfirmat In cazul unui astfel de AD, banca corespondenta doar

avizeaza beneficiarul ca a fost deschis AD. Banca respectiva nu isi asuma nici o

responsabilitate de plata si nu are nici o obligatie de a onora documentele prezentate de

beneficiar.

Banca emitenta, prin angajamentul luat in deschiderea AD, isi asuma intreaga responsabilitate

privitoare la plata, fiind singura angajaia ferm in acest sens. Celelalte banci care intervin in

7
plata se poate efectua la sediul bancii exportatoralui, daca acreditivul prevede aceasta posibilitate

16
relatia de AD actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor acesteia,

fara sa-si asume vreun angajament de plata8. Astfel:

- Daca in textul AD este desemnata o alta banca sa plateasca (domicilierea platii este la

alta banca decat cea emitenta), acest lucru nu constituie nici un angajament de plata

pentru banca respectiva, afara de cazul cand este chiar banca confirmatoare

Primirea/examinarea/expedierea documentelor de catre banca desemnata nu o obliga la

plata.

- Daca o alta banca desemnata a efectuat plata contra unor documente ce par a fi in

conformitate, banca emitenta este obligata sa-i ramburseze acesteia banii; Daca banca

desemnata nu accepta cambii trase asupra ei sau nu le plateste la scadenta, banca

emitenta este obligata sa le accepte, respectiv sa le plateasca la scadenta;

- Daca plata este prin negociere, banca emitenta este obligata sa plateasca, fara drept de

recurs impotriva tragatorilor, cambiile trase de beneficiar si documentele prezentate in

eadrul AD, negociate de banca desemnata (negociatoare)

AD irevocabil confirmat. Adaugand confirmarea ei la un AD, banca corespondenta isi

asuma responsabilitatea de a plati documentele conforme cu termenele si conditiile din AD. In

acest caz beneficiarul primeste doua angajamente ferme de plata, atat din partea bancii emitente

cat si din partea bancii confirmatoare.

Confirmarea unui AD de o alta banca se realizeaza pe baza autorizarii sau la cererea bancii emitente,

cuprinse in textul AD. Banca solicitata sa isi adauge confirmarea poate sa nu fie pregatita sau sa nu

fie de acord sa confirme un AD. In acest caz, ea trebuie sa informeze deindata banca emitenta ca

nu isi va adauga confirmarea.

8
A se vedea Publicatia 600, articolele 9 si 10, fac referire la obligatiile ce ii revin bancii emitente in cazul unui AD

irevocabil neconfirmat

17
 De asemenea, trebuie mentionat faptul ca daca in cazul modificarii unui acreditiv banca

emitenta este obligata sa isi extinda confirmarea asupra modificarii respective, banca

confirmatoare poate sa accepte sau nu extinderea confirmarii si asupra modificarii AD.

Angajamentul bancii confirmatoare are aceeasi gretutate juridica, ca si cel al bancii emitnte

astfel ca, in cazul in care banca emitenta nu plateste documentele conform cu termenele si

conditiile din AD, banca confirmatoare, in virtutea angajamentului ferm si independent asumat va

plati documentele.

De aici intelegem ca "AD irevocabil confirmat ofera un plus de securitat exportatorului

privind incasarea contravalorii marfurilor".

Pentru ca banca confirmatoare sa accepte sa-si asume un asemenea angajament trebuie

indeplinite anumite conditii:

• Acreditivul trebuie sa fie irevocabil, cu alte cuvinte sa implice un prim angajament din

partea bancii importatorului.

• AD trebuie sa formuleze in mod clar ordinul sau autorizarea bancii emitente catre

banca corespondenta pentru acordarea confirmarii (Formula "Deschidem acreditiv

irevocabil confirmat" nu este suficienta).

• Acreditivul trebuie sa fie utilizabil si platibil la ghiseele bancii confirmatoare.

• Textul trebuie sa fie fara echivoc si mai ales sa nu contina nici o clauza care de fapt

sa permita cumparatorului (importatorului) sa impiedice utilizarea acreditivului de catre

exportator.

Acestor cerinte pur tehnice li se adauga o serie de exigente specifice politicii

acreditivului.Astfel, fiecare banca va examina cu atentie riscurile de insolvabilitate si riscurile

tarii inainte de a confirma un acreditiv.

Optiunea pentru AD irevocabil confirmat este, de regula, a exportatorului (si nu a bancii) care trebuie

sa aiba in vedere:

18
  comisionul de confirmare ridica costul comisioanelor si taxelor bancare si

este suportat, de regula, de beneficiarul AD;

 este recomandabil sa fie utilizat in relatiile cu partenerii proveniti din tari

cu o situatie financiara instabila, dificila sau atunci cand situatia bancilor emitente

(banca importatorului) este mai putin cunoscuta sau pusa sub semnul intrebarii;

 in perioada negocierilor comerciale, exportatorul sa solicite expres prin

contract precizarea bancii confirmatoare, care poate fi din tara sa sau dintr-o terta tara.

De regula, banca confirmatoare se afla in tara exportatorului, ceea ce constituie un avantaj pentru

acesta, deoarece in caz de litigiu, curtea competenta din tara bancii confirmatoare are jurisdictie

exclusiva si se aplica legile tarii respective.

Acest lucru este foarte important pentru exportator care este mai bine protejat sub jurisdictia unei

curti din propria tara. Se pot evita astfel situatii de genul celei in care curtea dintr-o tara in curs de

dezvoltare, neluand in seama prevederile "Regulilor si Uzantelor pentru Credite Documentare" a

stabilit ca ordonatorul (importatorul) are dreptul sa respinga documentele in neregula la mai multe

luni dupa primirea lor, daca la data primirii lor nu exista personal calificat disponibil pentru a le examina.

In cazul exportului romanesc, utilizarea AD irevocabil confirmat (desi ofera un grad de

siguranta ridicat privind plata) trebuie facuta diferentiat de la un caz la altul. Astfel, in cazul

contractelor de export romanesti incheiate cu parteneri din tari care au dificultati financiare, se

recomanda ca obtinerea confirmarii sa fie facuta de la o terta banca situata in alta tara9 (care

de regula evita acest lucru).

De multe ori, bancile din aceste tari au confirmarea acreditivului de catre o banca comerciala din tara

noastra, mai ales in situatia in care in contractul de baza s-a introdus clauza AD irevocabil confirmat

fara sa indice expres banca notificatoare. In cazul in care banca emitenta nu ridica probleme de solvabilitate,

confirmarea reprezinta un avantaj pentru banca romana, sub aspectul comisioanelor pe care trebuie sa le

9
A se vedea Popa, Ion Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica , Bucuresti, 2003

19
incaseze. Daca insa exista probleme de solvabilitate, apare riscul de neplata sau intarziere a

platii.

Confirmarea data o obliga in acest caz sa plateasca exportatorului, ceea ce pe ansamblul economiei

nationale nu inseamna o intrare de valuta (este o intrare in momentul efectuarii platii de catre banca

emitenta).

Datorita acestor aspecte, in cazul in care partea romana solicita in contract un AD irevocabil confirmat,

10
este indicat sa se precizeze clar ce banca va da confirmarea (se indica o banca, care sa avantajeze

partea romana).

In ceea ce priveste importurile romanesti, datorita rezervelor pe care exportatorii straini le au

cu privire la capacitatea de acoperire a angajamentelor de plata asumate de partea romana,

bancile solicitate sa confirme acreditivele deschise de bancile comerciale romane

conditioneaza adesea confirmarea acestora de o acoperire anticipata a acreditivelor, respectiv

punerea la dispozitia lor, in mod anticipat, a sumelor in valuta, corepsunzator valorii AD ce vor

fi confirmate11 (acest lucru e deja uzual in relatiile cu bancile din S.U.A.).

Folosirea unor astfel de acreditive cu acoperirea anticipata dezavantajeaza partea romana,

deoarece pot trece 2-3 luni din momentul deschiderii si pana la utilizarea acreditivului, timp in

care fondurile respective raman nefructificate datorita blocarii lor.

De aceea, bancile romane convin cu bancile confirmatoare care solicita acoperirea

anticipata a acreditivelor, constituirea de depozite colateral purtatoare de dobanzi.

De altfel, in practica internationala, bancile confirmatoare obisnuiesc sa-si deschida un depozit in

strainatate, de egala valoare cu suma in acreditiv, numit "cash collateral”

3.3Domicilierea

10
se indica o banca, care sa avantajeze partea romana

11
A se vedea Popa, Ion Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica , Bucuresti, 2003

20
Domicilierea acreditivului . este locul, respectiv ţara, oraşul şi, în ultimă instanţă, banca unde

urmează să aibă loc plata contravalorii mărfurilor (în ţara exportatorului, importatorului sau într-

o terţă ţară). Locul plăţii are o deosebită importanţă din mai multe puncte de vedere:

- apropierea exportatorului de locul plăţii, deci domicilierea acreditivului în ţara sa

înseamnă pentru acesta o grăbire a încasărilor egală cu timpul de curier al documentelor dacă

domicilierea ar fi în ţara importatorului. în cazul exporturilor româneşti dacă domicilierea

acreditivelor este în străinătate timpul de curier (circuitul bancar) al documentelor variază, în

funcţie de zona geografică, între 20 şi 40 zile;

-în cazul în care documentele prezintă elemente specifice interpretabile de bancă (în limitele

"unei griji rezonabile"), cea care decide asupra conformităţii documentelor cu condiţiile

acreditivului este banca la care e domiciliat, deci plătitoare. De menţionat, însă că pentru orice

plată făcută de banca plătitoare pe document în neregulă ea răspunde faţă de banca emitentă şi

ca atare poate să nu i se mai ramburseze plata făcută pe astfel de documente.

-reglementarea oricăror litigii privind neexecutarea obligaţiilor izvorâte din derularea

acreditivului se face potrivit legislaţiei din ţara unde e domiciliat acesta;

-domicilierea acreditivului în ţara exportatorului prezintă pentru acesta şi avantajul evitării

riscului pierderii documentelor pe parcursul poştal. In acesta situaţie, exportatorul trebuie să ia

legătura direct cu importatorul ca să dispună băncii sale ca plata să se facă pe duplicate etc.

Orice acţiune întreprinsă în acest sens înseamnă, în fond, o întârziere a încasărilor sau chiar

refuzul de plată;

-domicilierea în ţara exportatorului constituie şi o sursă de venit valutar, deoarece, potrivit

Publicaţiei 600, comisioanele şi spezele bancare cad în sarcina ordonatorului, dacă în contract

nu s-a precizat altfel.

3.4Valabilitatea

21
Valabilitatea acreditivului este termenul limita pana la care exportatorul trebuie sa prezinte

documentele la ghiseele bancii unde este domiciliat acreditivul. Din momentul deschiderii

acreditivului , respectiv al notificării exportatorului, acesta are la dispoziţie un anumit interval

de timp limitat să poată prezenta la bancă documentele pentru plată. în orice deschidere de

acreditiv se precizează expres data emiterii şi o dată extremă de valabilitate şi prezentare a

documentelor spre plată. Legat de expedierea mărfii, circuitul documentelor şi încasarea

contravalorii mărfii se întâlnesc trei termene:

a) termenul de valabilitate a acreditivului este termenul limită până la care exportatorul poate

să prezinte documentele la ghişeul băncii desemnate. Dacă nu e indicată banca la care trebuie

prezentate documentele se consideră ca valabilitatea acreditivului expiră la data indicata la

ghişeele băncii plătitoare.

Data valabilităţii se înţelege: pentru documentele prezentate la ghişeu, nu expediate. După

această dată banca refuză plata, iar prelungirea valabilităţii nu se face decât din ordinul

ordonatorului;

b) termenul de livrare este stabilit în contract şi el trebuie să se regăsească în documentul de

transport care atestă expedierea mărfii. Depăşirea termenului de livrare înseamnă neîndeplinirea

condiţiilor contractuale, iar în cazul acreditivului încetarea obligaţiei de plată. Termenul de

livrare poate să nu apară precizat în textul acreditivului, ci implicit, prin termenul de prezentare

a documentelor la bancă;

c) termenul de prezentare a documentelor la bancă. în acreditiv trebuie să se prevadă o

perioadă expres definită după data emiterii conosamentului (sau altor documente de expediţiei),

în timpul căreia documentele trebuie prezentate la plată. Mărimea acestui interval se stabileşte

astfel ca documentele să ajungă înaintea mărfii (dacă marfa ajunge înainte se plătesc penalizări

pentru neridicarea ei). Dacă în acreditiv nu este precizat termenul de prezentare a documentelor

22
la bancă acesta este considerat 21 zile de la data emiterii documentului de transport fără a se

depăşi valabilitatea acreditivului.

De menţionat că termenul de 21 de zile nu este orientativ, ci imperativ.

3.5Valoarea creditului

In instrucţiunile pe care le dă ordonatorul, acesta menţionează suma pe care banca plătitoare

urmează să o plătească contra documente. Acesta sumă se numeşte valoarea acreditivului

documentar. Mărimea sumei trebuie să corespundă ansamblului obligaţiilor asumate de

exportator, fiind în strânsă corelaţie cu condiţia de livrare . Expresiile "în jur", "aproximativ" de

V unităţi monetare sunt interpretate de bancă ca permiţând o abatere de ± 10% cantitativă şi

valorică pentru una din ele sau pentru amândouă . Dacă nu se specifică abaterea cantitativă

permisă, banca acceptă la plată documente în cazul în care această abatere nu este mai mare de

± 5% (dacă cantitatea nu e specificată în bucăţi, pachete etc).

Valoarea A.D. se mai exprima si in functie în funcţie de condiţia de livrare :

Condiţia de livrare Valoarea acreditivului

Valoarea mărfii exportate, ambalaj etc. + transportul

FOB (Free on Board) până la portul de încărcare + încărcarea pe vas

Toate cele de mai sus

CFR (Cost and Freight) + transportul până la portul de destinaţie

23
CIF (Cost, Insurance, Freight) Toate cele de mai sus + asigurarea mărfii până la

portul de destinaţie

3.6 Modul de stingere a obligatiei de plata

In funcţie de modul în care partenerii au convenit utilizarea A.D. şi de menţiunile formulate

expres în deschidere, stingerea plăţii acreditivului se poate face prin:

(a) plată la vedere

(b) plată diferată

(c) prin acceptare

(d) prin negociere

a)Acreditive cu plata la vedere sunt acelea care în momentul prezentării documentelor la

bancă de exportator, beneficiarul acreditivului, acesta este plătit imediat.

b)Acreditivele cu plată diferată (amânată). Plata documentelor nu se face în momentul

prezentării acestora la bancă de beneficiarul acreditivului, ci la o altă dată ulterioară, menţionată

expres în acreditiv. De regulă, plata diferată se efectuează la 30 - 60 zile din momentul

prezentării documentelor. Astfel, importatorul este în posesia documentelor înainte de a fi

efectuat plata. Existând certitudinea condiţiilor de documente îndeplinite, băncile pot acorda

beneficiarilor un avans în contul plăţii diferate. Acest tip de plată constituie o înlesnire pentru

importator, care, având documentele, ridică marfa, o vinde şi apoi achită importul.

c) Acreditivele cu plata prin acceptare sunt utilizate în cazul exporturilor pe credit. O dată cu

documentele ce atestă expedierea mărfii, exportatorul prezintă la banca plătitoare şi cambii cu

anumite scadenţe (cambiile trebuie trase asupra băncii). Banca trasă acceptă cambiile, devenind

astfel debitor cambial principal, şi le restituie exportatorului, iar documentele le remite băncii

emitente. La scadenţă, exportatorul se prezintă la bancă pentru plata cambiilor, iar banca î le

24
achită. Acreditivele de acceptare nu au în general o durată mai mare de 60-180 zile.

d)Acreditivele cu plata prin negociere. Beneficiarul acreditivului prezintă băncii documentele

însoţite de cambii cu scadenţa la vedere sau la termen trase asupra băncii emitente sau asupra

altei bănci indicate în acreditiv. Banca negociatoare achită cambiile şi împreună cu documentele

le remite băncii emitente de unde apoi îşi recuperează banii. Operaţiunea de negociere constă în

"cumpărarea" cambiilor spre a fi "vândute" băncii emitente. Pentru operaţiunea efectuată banca

negociatoare percepe un comision de negociere şi îşi reţine dobânda pentru intervalul ce se

scurge din momentul negocierii până în momentul încasării banilor de la banca emitentă. Când

cambiile au scadenţele la diferite termene, iar beneficiarul acreditivului doreşte plata imediat, le

poate sconta. în acest caz, scontul este suportat de beneficiarul acreditivului. Stingerea obligaţiei

de plată prin negociere este specifică scrisorii de credit comerciale (drept anglo-saxon).

3.7 Durata de operare

Durata de operarc este un interval de timp intre acordul privind plata prin acreditiv si

momentul in care exportatorul primeste notificarea deschiderii acreditivului si care poate fi

prelungi datorita unor situatii ca: dificultati intampinate de importator in gasirea unei banci care sa

accepte operatiunea, lipsa de valuta convertibila in tara importatoare. Pentru efectuarea platii, banca

dispune de un termen "rezonabil" de examinare a documentelor care poate fi mai putin de o saptamana

in cazul acreditivelor confirmate, dar se poate prelungi in cazul celor neconfirmate.

3.8 Complexitatea unui acreditiv

Partenerii care au o experienta mai redusa in tranzactii internationale si pot gasi

regulile foarte complicate si procedurile impuse de utilizarea acreditivului. De exemplu Publicatia

500 are 49 articole, cuprinse in 7 capitole si cuprinde 40 de pagini.

25
 3.9 Costul unui acreditiv

Acreditivul este cea mai scumpa modalitate de plata. Comisioanele percepute de banci se

aplica la valoarea acreditivului si chiar daca procentul este redus, valoarea absoluta poate sa devina

foarte ridicata.. Deoarece în mecanismul derulării acreditivului banca emitentă îşi angajează

propriile fonduri prin angajamentul ferm de plată pe care şi-l asumă, iar responsabilitatea sa

privind controlul documentelor şi corectitudinea derulării operaţiunilor în ansamblul lor este

mai mare, acreditivul e mai scump comparativ cu celelalte modalităţi de plată. Costurile

acreditivului, atunci când prin contract nu s-a convenit altfel, sunt suportate de

importator/ordonator. în funcţie de tipul de acreditivului utilizat costurile sunt diferite, fiind

proporţional mai mari în raport cu gradul de siguranţă privind efectuate plăţii . Comisioanele se

plătesc pentru fiecare trimestru sau fracţiune de trimestru.

Bancile percep taxe si comisioane pentru toate serviciile efectuate de acestea in derularea unei plati prin

AD.

Privit in ansamblu, costul platii prin AD este mai mare, comparativ cu eel pentru alte modalitati

de plata (incasso, ordin de plata) deoarece:

- banca isi angajeaza propriile fonduri prin angajamentul ferm de plata asumat,

- este responsabilitatea bancii de a controla documetttele si a urmari corectitudinea

derularii operatiunii in ansamblu.

In principiu costurile platii prin AD sunt determinate de:

- valoarea AD:

- gradul de siguranta al platii (revocabil, irevocabil, irevocabil confirmat);

- durata valabilitatii AD;

- numarul solicitarilor suplimentare (preavizare, modificare etc.), fiecare platindu-se

separat.

26
Potrivit Publicatiei 600, daca partenerii nu au convenit altfel, plata comisioanelor este in obligatia

ordonatorului AD.

Pe langa elementele specifice de baza prevazute de Publicatia 600, A.D –ul mai cuprinde si

urmatoarele elemente :

1. Denumirea si adresa bancii emitente - banca ce deschide acreditivul documentar este

denumita banca emitenta. Ea deschide acest acreditiv pe baza instructiunilor primite de la clientul

sau. Numele bancii trebuie trecut Tn clar la deschiderea acreditivului. Adresa acesteia va trebui

de asemenea mentionata in acreditiv.

2. Denumirea si adresa bancii beneficiarului - se verifica carei banci ii este adresat

acreditivul, care poate fi chemata fie sa avizeze acreditivul beneficiarului, fie sa-1 confirme.

3. Numarul de ordine - usureaza identificarea si urmarirea aereditivului in decursul existentei lui,

trebuind sa fie indicat in mod obligatoriu in orice corespondenta privind acreditivul,

4. Numele si adresa ordonatorului - sunt necesare pentru a se sti cum sa se intocmeasea

factura si ce destinatie are marfa. Factura se poate face insa si pe numele unei terte persoane

indicata de ordonatorul aereditivului, iar destinatia marfii poate sa fie alta decat adresa

cumparatorului.

5. Numele si adresa beneficiarului aereditivului -acest element intereseaza, banca, pentru ca

ea sa stie pe cine si unde sa avizeze sau cui sa confirme deschiderea sau modificarile intervenite.

6. Felul sau natura acreditivului - in acreditiv trebuie sa se indice daca este irevocabil sau

revocabil si daca se cere sa fie confinnat si de banca avizatoare. In cazul in care nu se indica

felul acreditivului, acesta "va fi considerat irevocabil" .

7. Moneda de plata - este obligatoriu sa fie cea din contract. In orice caz, bancile nu vor plati

decat in moneda precizata m acreditivul documentar.

27
8. Termenul de livrare , termenul de sosire a marfurilor la destinatie sau locurile de

incarcare /descarcare a marfii Termenul de incarcare al marfii - dovada datei de incarcare

si de expediere o face data documentului de transport sau data indicata in adeverinta casei de

expeditie care a preluat si expediat marfa.

9. Descrierea marfurilor - marfurile care fac obiectul acreditivului trebuiesc descrise cat mai

concis, netrebuind sa contina detalii excesive. In factura marfa trebuie sa apara identic si exact

descrisa ca in acreditiv.

10. Cantitatea , pretul si conditia de livrare - cand se indica pretul marfii si cantitatea,

ordonatorul trebuie sa admita o toleranta de +/- 10%, fiind permisa si o toleranta de +/- 5%

referitor la cantitatea marfurilor livrate daca in acreditiv nu se specifica astfel, cantitatea nu este

precizata in numar de pachete si nu se depaseste valoarea acreditivului. .Conditia de livrare -

indica locul si momentul in care marfa trece din propietatea vanzatorului in cea a cumparatorului.

Ea delimiteaza in sarcina cui revine obtinerea documentelor si costurile aferente obtinerii acestora

11. Documentele contra carora se va face plata - data fiind importanta acestora si in

special a felului in care trebuiesc controlate , acest element al acreditivului va fi analizat

separat.de celelalte elemente cu o deosebita atentie.

12. Regimul transbordarilor - in acreditiv trebuie mentionat daca transbordarile sunt sau nu

interzise. In cazul in care trasnbordarea este interzisa prin acreditiv si totusi ea are loc, bancile

vor accepta un conosament care indica, ca marfurile vor fi transbordate, numai in situatia in care

intregul voiaj oceanic este acoperit de unul si acelasj conosament.

13. Regimul livrarilor partiale - acestea trebuie sa fie mentionate in acreditiv ca permise sau

nepermise. In lipsa unei astfel de metiuni se considera ca fiind permise.

14. Regimul suportarii comisioanelor - pentru a se cunoaste cine suporta comisioanele

bancilor corespondente, trebuie mentionat clar cine si cum le suporta. Daca nu este specificat,

comisioanele se vor suporta de catre eel care a solicitat serviciul bancar.

28
 15. Clauza de ramburs - este modalitatea prin care exportatorul si banca sa intra in posesia

sumelor care reprezinta contravaloarea documentelor prezentate.

16. Clauze speciale - daca exista , atunci ele trebuiesc mentionate pentru a se evita confuziile si

reclamatiile ulterioare ale celor doua parti.

CAP.4 Mecanismul derularii si costurile acreditivului

documentar

Prin mecanismul derulării unui acreditiv se înţelege succesiunea etapelor de viaţă ale

angajamentului bancar si acţiunile ce trebuie întreprinse de părţile implicate în relaţia de

acreditiv documentar pe parcursul fiecărei etape.

In continuare am prezentat mecanismul derulării A.D. domiciliat în ţara exportatorului

Modificările determinate de existenţa diferitelor clauze inserate în A.D. sunt analizate separat

ulterior.

12-
ridicarea
marfii
5- expediaza marfa
BENEFICIAR
ORDONATOR 29
(exportator)
(importator)
 1- contract commercial
international
1
7 6 1 12- ordin
1
- - 4 – notifica 0 deschidere
- AD
b d deschiderea -
b
a o AD d
a
n c n o
i u i c
m 3- deschidere AD
e
n
BANCA t BANCA EMITENTA
8-documente
NOTIFICATOARE
e

9-bani
(banca exportatorului) (banca importatorului)

(1) (2) Dispoziţia de deschidere a acreditivului este momentul care declanşează ansamblul

relaţiilor obligaţionale ce se vor naşte între părţile implicate în derularea acestuia. (2) Dispoziţia

de deschidere a acreditivului se face pe baza (1) unui contract comercial internaţional în care a

fost stipulată această modalitate de plată (sau un alt document comercial). Dată de ordonator, ea

cuprinde:

- condiţiile de emitere;

- condiţiile comerciale si de documente pe care banca trebuie să le stipuleze în (3) deschiderea

acreditivului. conform cărora se va face plata contra documente.

(3) Deschiderea acreditivului constă în emiterea de către banca emitentă a unui angajament

propriu de plată sub forma acreditivului documentar12. Acest document, care este însuşi

acreditivul documentar, conţine în esenţă angajamentul băncii emitente de a plăti exportatorul,

contra prezentării unor documente şi îndeplinirii unor condiţii. în practică, noţiunea de

"deschidere A.D." presupune două etape:

a) elaborarea (întocmirea) documentului în sine. în funcţie de limba în care banca întocmeşte

documentul, acesta se intitulează: Credit documentaire sau accreditif - fr.; akkreditiv - germ.;
12
Art. 3 R.U.U.

30
Documetary Credit sau Letter of Credit (L/C) -engl.; acreditivo - ital.; carta de credito - spân.

Cel mai adesea documentele se întocmesc în limba engleză şi ca atare documentul deschiderii

este Documentarv Credit sau L/C.

b) transmiterea instrucţiunilor băncii exportatorului (cuprinse în acelaşi document).

Transmiterea instrucţiunilor se poate realiza letric, telegrafic sau prin SWIFT.

(4) Notificarea (sau avizarea) exportatorului. Banca exportatorului, pe baza documentului

primit, la rândul ei, notifică exportatorul asupra angajamentului de a-i plăti contravaloarea

exportului pe baza documentelor ce atestă expedierea mărfurilor şi îndeplinirea anumitor

condiţii. în acest mod, exportatorul, beneficiarul acreditivului, deţine angajamentul băncii

importatorului de-a i se face plata contra documente. De aceea, toate documentele pe care le

întocmeşte, cât şi suma de plată le adresează băncii importatorului, şi nu importatorului

(angajamentul de plată este al băncii, şi nu al clientului ei - importatorul).

(5) Livrarea mărfii. Acest moment este într-o strânsă interdependenţă cu cel care îl precedă şi

cu cel care îl urmează. în momentul notificării, exportatorul este obligat să urmărească în ce

măsură condiţiile înscrise în acreditivul primit concordă cu clauzele din contractul de bază, în

virtutea cărora a pregătit marfa de livrare. Numai după ce realizează o strictă concordanţă între

condiţiile stipulate în acreditiv şi cele în care a pregătit marfa, poate efectua livrarea. în practică

poate apărea o etapă în plus, în cazul în care exportatorul cere din motive întemeiate

modificarea acreditivului de către importator. Aceasta deoarece orice neconcordanţă are ca efect

respingerea documentelor de bancă (în final, de banca emitentă) ca neconforme cu AD.

(6) (7) Prezentarea documentelor privind expedierea mărfii şi plata contravalorii acestora

de către bancă. Banca exportatorului după primirea documentelor de la exportator procedează la

stricta verificare şi confruntare a acestora cu condiţiile precizate în acreditiv, aşa cum a fost

instructată de banca emitentă. După ce se asigură de stricta concordanţă, efectuează plata. Acest

moment este denumit în practica comercial-bancară utilizarea acreditivului.

(8) Remiterea documentelor si solicitarea rambursării sumei. După efectuarea plăţii, banca

31
exportatorului, care, în fond a efectuat plata în numele băncii emitente (a importatorului), este în

drept să îşi recupereze suma plătită. Ca atare, adresează băncii importatorului, o cerere de

rambursare a sumei plătite, concomitent cu expedirea documentelor pe baza cărora a efectuat

plata.

(9)Rambursarea sumei pe baza documetelor primite. Banca emitentă, după ce verifică la

rândul ei documentele şi constată concordanţa lor cu condiţiile din acreditiv, validează acţiunea

de a onora plata şi, în paralel, pe baza solicitării de rambursare, remite băncii exportatorului

(plătitoare) contravaloarea documentelor. în situaţia în care documentele nu sunt totuşi

conforme, banca emitentă este îndreptăţită să ceară stornarea plăţii.

(10)(11) Remiterea documentelor si achitarea lor de importator. Banca emitentă deţine

documentele care sunt de fapt ale importatorului şi pe care i le eliberează acestuia contra plată.

Operaţiunea este simultană: se schimb documente pe bani.

(12) Importatorul, intrând în posesia documentelor, îşi poate ridica marfa. Cărăuşul nu

eliberează marfa decât contra prezentării documentului de transport. în funcţie de relaţiile dintre

cele două bănci şi de posibilităţle tehnice de acoperire a plăţii apar unele modificări minore în

esenţă. Aceste elemente suplimentare privind plăţile, domicilierea acreditivului, etc. nu

modifică esenţa funcţionării lui.

CAP.5 Tipuri de acreditiv documentar

Tipologia acreditivului documentar este foarte diversa si poate fi diversificata dupa urmatoarele

critrii:

Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar:

Acreditiv documentar revocabil;

Acreditiv documentar irevocabil:

32
 • neconfirmat

• confirmat

Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):

Acreditiv documentar cu plata la vedere;

Acreditiv documentar cu plata diferata (la termen);

Acreditiv documentar de acceptare;

Acreditiv documentar de negociere;

Din punct de vedere al domicilierii:

domiciliat tara exportatorului;

domiciliat in tara importatorului;

domiciliat intr-o tara terta;

Din punct de vedere al clauzelor speciale continute:

Acreditiv documentar transferabil;

Acreditiv documentar reinnoibil (revolving);

Acreditiv documentar cu clauza ro§ie (red clause);

Acreditiv documentar stand-by;

Acreditiv documentar de compensate (reciproce);

Din punct de vedere al utilizarii combinate:

Acreditiv documentar subsidiar/ spate in spate (back - t o - back);

Acreditiv documentar cesionat.

5.1Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar

33
 5.1.1Acreditiv documentar revocabil

Acreditivul documentar revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice

moment, fără nici o avizare prealabilă a beneficiarului. De exemplu, un exportator este avizat de

deschiderea unui acreditiv documentar, îşi pregăteşte marfa pentru expediţie şi, pe acest interval

primeşte, fără nici o avizare prealabilă, modificarea sau anularea acreditivului documentar

primit iniţial. Ca urmare a riscurilor pe care le incumba, el revocabil este foarte rar utilizat.

“Acreditivul revocabil poate fi amendat sau anulat de către banca emitentă în orice moment fără

avertizarea prealabilă a beneficiarului.” (art.9a).

Deci un acreditiv documentar revocabil nu prezinta nici un fel de securitate beneficiarului ,

acesta depinzand numai de buna credinta a importatorului, si mai presus de toate nu poate fi

confirmat de o banca corespondenta.

În orice acreditiv documentar trebuie să se stipuleze clar forma sa: irevocabil sau revocabil. “În

lipsa unei indicaţii concrete în acest sens, acreditivul va fi considerat revocabil.”

5.1.2 Acreditiv documentar irevocabil

Presupune angajamentul ferm al băncii emitente de a efectua plata în favoarea beneficiarului, cu

condiţia ca documentele prezentate de acesta să fie strict conforme cu termenii şi condiţiile din

acreditivul documentar. “Acreditivul irevocabil constituie pentru banca emitentă un angajament

ferm, cât timp documentele cerute sunt remise, iar condiţiile acreditivului sunt respectate.” (art.

10a).

Un acreditiv documentar irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fara acordul celor trei parti

principale implicate : ordonatorul , banca emitenta si beneficiarul . El reprezinta pentru

34
beneficiar o certitudine privind plata , cu conditia de a prezenta documkente strict conforme cu

termenele si conditiile din acreditivul documentar .

• Acreditivul documentar irevocabil neconfirmat

Părţile contractante nu consideră necesară o confirmare a unei terţe bănci, întrucât acreditivul se

derulează/decontează numai între cele două bănci ale importatorului (banca emitentă) şi cea a

exportatorului, care prezintă suficiente garanţii dată fiind notorietatea acestora.

Toate acreditivele documentare trebuie să indice clar modul în care sunt utilizabile de

beneficiarul acreditivului, respectiv, modul în care exportatorul va încasa banii- art.11a:

“Acreditivul trebuie să indice clar dacă este realizabil prin plata la vedere, prin plata decalată,

prin acceptare sau prin negociere.”

• Acreditivul documentar irevocabil confirmat

Presupune ca pe langa angajamentul ferm de plata al bancii emitente, se adauga un angajament

ferm, independent, de plata/ de acceptare a tratei / de negociere a documentelor conforme cu

termenele si conditiile din acreditivul documentar , al unei terte banci ce poate fi ori confirmatoare

ori corespondenta. In acest caz , beneficiarul primeste o dubla asigurare privind plata , atat din

partea bancii emitente cat si din partea bancii confirmatoare sau corespondente.

Confirmarea unui acreditiv documentar se face doar pe baza autorizarii sau la cererea bancii

emitente, cuprinsa in textul acreditivului documentar. Banca solicitata sa confirme acreditivul poate

sa nu fie de acord, din anumite motive, sa confirme acreditivul respective.

In cazul modificarii unui acreditiv documentar irevocabil confirmat , banca confirmatoare poate sa

accepte sau sa refuse extinderea confirmarii pentru modificarea acreditivului respectiv.

35
 5.2Din punct de vedere al modului de utilizare (plata)

5.2.1 Acreditiv documentar cu plata la vedere

Reprezinta acreditivul documentar care, în momentul prezentării documentelor de către

exportator la banca plătitoare, acesta este plătit imediat. Referitor la plata imediată, este de

reţinut:

 plata se face numai după ce banca a efectuat controlul documentelor si a constatat

concordanţa strictă cu condiţiile şi termenii AD;

 dacă banca plătitoare este situată în altă parte (oraş sau ţară) decât exportatorul,

controlul şi plata documentelor se face numai după ce acestea au ajuns la ea în cadrul

valabilităţii AD;

 băncile nu plătesc documente neconforme cu condiţiile şi termenii din AD.

În textul AD se regăseşte precizarea: “Plata la vedere”, “payment at sight”.

Etapele unui astfel de acreditiv sunt urmatoarele:

- Ordonatorul, in ordinul de deschidere a acreditivului face mentiunea "plata la vedere",

mentiune preluata de banca emitenta in deschiderea acreditivului;

- La primirea AD, exportatorul expediaza marfa si intocmeste documentele conform

conditiilor din AD, apoi le depune spre incasare;

- Banca desemnata cu plata, dupa verificarea documentelor si stabilirea

concordantei cu AD, le plateste iar documentele sunt emise bancii emitente.

contract

36
 Exportator Importator

bani documente

bani

Banca platitoare document Banca emitenta

e

5.2.2 Acreditiv documentar cu plata diferata (la termen)

Plata documentelor nu se face în momentul prezentării acestora la bancă, ci la o dată ulterioară,

menţionată expres în textul acreditivului documentar. De regulă, plata diferată se efectuează la

30 – 60 de zile faţă de momentul prezentării documentelor.

Importatorul intră în posesia documentelor şi poate ridica marfa înainte să o achite, iar

exportatorul, care a facut de fapt o vânzare credit pe termen scurt (30 – 60 zile), are certitudinea,

prin angajamentul bancar din acreditivul documentar, ca va fi plătit la termenul diferat.

În textul AD se găseşte precizarea: “Plata diferată la X ... zile”, “difered payment at X ... days”.

Acest tip de acreditiv se utilizeaza atunci cand importatorul este un comerciant care urmeaza sa

revanda marfurile pe piata locala sau internationala, incasand contravaloarea lor si platind, dup

ace si-a oprit marja proprie, pe exportator.

Mecanismul derularii acredititvului documentar cu plata diferata

Importato 37
r
 Exportator

1 4

2
Banca Banca
notificatoar emitenta
e

1) Exportatorul remite bancii notificatoare documentele de expeditie si cambiile ;

2) Documentele sunt trimise bancii emitente ;

3) Dupa verificarea documentelor, banca notifica data platii ;

4) Banca avizeaza conformitatea documentelor si notifica sub rezerva primirii

fondurilor, data platii

5.2.3Acreditiv documentar cu plata prin acceptare

Un astfel de acreditiv este utilizat in cazul vanzarilor pe credit pe termene scurte si foarte scurte ,

intre 60 si 180 de zile

Deci in aceasta situatie (ca si la plata amanata), exportatorul accepta o amanare a platii. Pentru a se

acoperi contra riscurilor la care se expun si totodata pentru a putea materializa creanta sub forma unui

efect mobilizabil, exportatorul va solicita deschiderea unui AD realizabil prin acceptare in

favoarea sa si domiciliat la o banca din tara sa. Ca si in cazul AD prezentate anterior, un asemenea

AD presupune angajamentul bancii clientului strain, notificat exportatorului de corespondentul

38
acestuia. Angajamentul, de aceasta data consta in acceptarea tratelor care vor fi trase de exportator

corespunzator creantei sale, pentru durata termenului de plata acordat clientului strain.

Implicatiile pentru importator sunt aceleasi cu cele in cazul AD cu plata amanata, la fel si pentru

exportator cu deosebirea ca acest tip de AD permite exportatorului, ca posesor al cambiei, sa o

sconteze la banca sa, transformand o vanzare pe credit intr-o vanzare cu plata la vedere, ca metoda de

finantare a afacerii.

Mecanismul derularii acreditivului documentar cu plata prin acceptare

Exportator 1 Importator

2 5

3
Banca Banca emitenta
notificatoare
4

1) Incheierea contractului comercial international

2) Exportatorul remite bancii notificatoare documentele de expeditie impreuna cu o

terta trasa asupra bancii

3) Banca notificatoare transmite bancii emitente documentele sit rata

4) Dupa verificarea documentelor, banca emitenta accepta trata

5) Banca notificatoare remite exportatorului trata acceptata de catre banca emitenta

39
In deschiderea acestui tip de acreditiv se mentioneaza expres “plata prin acceptare la x zile”.

Odata cu depunerea documentelor ce atesta expedierea marfii exportatorul prezinta la banca

platitoare si cambia cu anumite scadente.Banca platitoare accepta cambiile devenind astfel

debitor cambial si le restituie exportatorului, iar documentele le remite bancii emitente , care la

randul ei le da importatorului. La scadenta , exportatorul prezinta cambia bancii , iar aceasta o

achita.

5.2.4Acreditiv documentar cu plata prin negociere

Specific dreptului bancar anglo-saxon, utilizarea acestui tip de acreditiv ( denumit si scrisoare

comerciala de credit) presupune prezentarea de către beneficiar a documentelor însoţite de una

sau mai multe cambii (după caz) trase asupra băncii emitente. Potrivit dreptului cambial, locul

plăţii este domiciliul trasului, în cazul dat al băncii emitente. În aceasta situaţie, dezavantajoasă

pentru exportator, locul plăţii este întotdeauna în strainătate, la banca emitentă.

Pentru a elimina acest neajuns, banca emitentă (la instrucţiunile ordonatorului) poate autoriza o

altă bancă să negocieze documentele. Negocierea documentelor sau plata prin negociere

semnifică dreptul băncii negociatoare de a “cumpăra” documentele (in esenţă, de a plăti

exportatorul) şi de a le transmite băncii emitente. Pentru aceasta ea percepe un comision de

negociere care este plătit de beneficiarul AD. Simpla examinare a documentelor, fără a le

cumpăra, nu constituie negociere.

5.3Din punct de vedere al domicilierii

5.3.1 Acreditivul documentar domiciliat in tara exportatorului

40
 Acesta da posibilitatea vanzatorului sa-si incaseze contravaloare marfii imediat dupa

depunerea documentelor la banca sa, astfel incat momentul platii se apropie de acela al

expedierii marfii si permite acestuia sa opereze eventualele corecturi si corelari a

documentelor cu prevederile acreditivului documentar.

In cazul exporturilor romanesti, daca acreditivele sunt domiciliate in strainatate, timpul de

arier al documentelor variaza, infunctie de zona geografica, intre 10 si 40 de zile. Alaturi de

acest aspect care este cel mai important, domicilierea acreditivului in tara exportatorului, mai

prezinta si alte avantaje cum sunt:

• Daca apar anumite elemente interpretabile de catre banca, cea care decide asupra

conformitatii documentelor cu conditiile AD este banca la care este domiciliat acreditivul, deci

banca platitoare (totusi daca banca a facut plata pe documente in neregula, trebuie sa raspunda in

fata bancii emitente care poate sa nu ii ramburseze banii sau daca in baza telexului de ramburs

plata a fost deja facuta, banca platitoare trebuie sa returneze banii plus dobanzile aferente pe

intervalul respectiv). Pentru exportatorii romani, exista posibiluitatea ca atunci cand apar

neconcordante intre documente si conditiile stipulate in AD, acestea sa poata fi puse in ordine

inperioada de valabilitate;

• Reglementarea litigiilor aparute in derularea AD se face potrivit legislatiei din tara unde e

domiciliat acesta;

• Domicilierea AD in tara exportatorului prezinta pentru acesta si avantajul evitarii riscului

pierderii documentelor pe parcursul postal,

• Domicilierea AD in tara exportatorului constituie si o sursa de venit valutar, deoarece,

potrivit Publicatiei 600 cornisioanele si spezele bancare cad in sarcina ordonatorului, daca in AD

nu s-a precizat altfel.

In practica internationala, cel mai frecvent se utilieaza domicilierea AD in tara exportatorului.

Cu toate acestea, in cazul exporturilor romanesti, domicilierea e in multe cazuri in strainatate,

datorita neincrederii care inca persista, in bancile romanesti.

41
 5.3.2 Acreditivul documentar domiciliat in tara importatorului

Un astfel de acreditiv este in avantajul importatorului, dezavantajandu-1 pe exportator. Aceste

dezavantaje pot fi:

- Intarzierea incasarii contravalorii marfurilor, corespunzator intervalului de timp

necesar parcursului documentelor si in sens invers bancilor;

- Pregatirea si expedierea documentelor spre ghiseele bancii platitoare trebuie facute mai

rapid pentru a se putea incadra in termenul de valabilitate al acreditivului;

- In cazul in care documentele prezinta nereguli, corectarea lor in timp util este

aproape imposibila. Pentru a evita aceste incoveniente, in cazul in care valabilitatea expira

intr-un termen scurt se poate apela la serviciile unor companii specizalizate in transportul

documentelor cum ar fi DHL etc., care in maximum 24 h pentru Europa si 48 h pentru alt

continent, le pot duce la locul indicat.

Ameliorarea dezavantajului domicilierii in strainatate se poate realiza si prin solicitarea

rambursului telegrafic.

In acest sens, de la 1.07.1996 au intrat in vigoare Regulile Uniforme pentru Rambursari de la banca

la banca, in cadrul Acreditivelor; ale C.C.I. - P. aparute in Publicatia 525. Astfel, in momentul primirii

documentelor si gasirii lor in buna ordine, banca notificatoare, in baza textului de ramburs poate plati

documentele, inainte ca ele sa ajunga la banca platitoare. La primirea documentelor banca platitoare

le controleaza la randul ei si daca le gaseste in ordine, valideaza plata. Daca nu, ea are dreptul sa

ceara returnarea banilor impreuna cu dobanzile la suma avansata, pentru intervalul respectiv.

5.3.3 Acreditivul documentar domiciliat intr-o tara terta

42
Acesta este un acreditiv in baza caruia exportatorul nu va putea incasa contravaloarea marfii, decat in

momentul in care documentele prevazute de acreditiv vor fi depuse la ghiseele bancii platitoare (de

obicei banca emitenta) si vor fi controlate de aceasta, dispunand plata in cazul in care le gaseste in

deplina concordanta cu conditiile stipulate in acreditiv.

Acesta presupune prelungirea si mai mult a circuitului documentelor si incarcarea costurilor

acreditivului (comisoane bancare, etc.), deoarece intervine o banca terta dintr-o alta banca sau a unuia

dintre parteneri.

5.4 Din punct de vedere al clauzelor speciale continute

5.4.1 Acreditiv documentar transferabil (ADT)

Potrivit Publicaţiei 600, ordonatorul, la deschiderea A.D., este obligat să menţioneze în mod

expres clauza privind caracterul A.D.: "transferabil" sau "netransferabil". Inserarea clauzei

"A.D. transferabil" are ca efect modificări, atât în deschiderea acreditivului, cât şi în mecanismul

derulării şi al plăţii.

Acreditivul documentar transferabil. este definit ca un acreditiv documentar în virtutea căruia

beneficiarul său (primul beneficiar) are dreptul să solicite băncii autorizate, să plătească

(accepte, negocieze, etc.) (bancă transferatoare), să facă acreditivul utilizabil, în totalitate sau

parţial, pentru unul sau mai mulţi beneficiari (beneficiari secunzi) (art. 48, pct.a).

In practică, acreditivul documentar transferabil. este utilizat atunci când primul beneficiar nu

furnizează el însuşi marfa, ci se află în poziţia de intermediar şi doreşte din diferite considerente

să transfere o parte sau în totalitate obligaţiile şi drepturile sale furnizorului (furnizorilor) real,

care apare în această situaţie în calitate de beneficiar secund. în acest caz este vorba despre un

acreditivul documentar transferabil. în favoarea unui alt beneficiar.

43
Când beneficiarul principal solicită ca plata documentelor să se facă la altă bancă decât cea

plătitoare convenită iniţial (aceasta rămânând în continuare angajată cu plata) este vorba despre

un acreditiv documentar transferabil. în favoarea unei alte bănci.

Deoarece transferul, în sine oricum, conţine un risc pentru importator, acreditivul documentar

transferabil. nu pot fi transferate decât o singură dată. Un şir de transferuri neîntrerupt ar

periclita, în acelaşi timp, şi interesele băncii emitente.

Faptul că sunt implicaţi mai mulţi beneficiari (cel puţin doi, unui principal şi unul secundar),

determină ca în cadrul termenului de valabilitate a A.D. originar să se emită un al doilea

acreditiv.iar acreditivul documentar transferabil. nu poate fi decât irevocabil.

acreditivul documentar transferabil. poate fi transferat şi parţial, cu condiţia ca expedierile

parţiale să nu fie interzise şi să nu depăşească valoarea totală a A.D. Ansamblul acestor

transferuri se consideră un singur transfer al acreditivului.

Comparativ cu acreditivul, în general, acreditivul documentar TRANSFERABIL. este mai

scump. Spezele şi comisioanele bancare, dacă nu se precizează altfel în condiţia de deschidere

sau nu se precizează nimic, sunt suportate de beneficiarul principal.

Acreditivul documentar transferabil în favoarea unui alt beneficiar implică, în fond,

existenţa simultană a două reiaţii de acreditiv:

- unul originar, care este acreditivul documentar transferabil. deschis de ordonator în

favoarea beneficiarului principal şi

- un al doilea, deschis de beneficiarul principal pe baza acreditivul documentar

transferabil. originar, în favoarea beneficiarului secund. Transferul către beneficiarul

secund (deci cel de-al doilea acreditiv) se face de beneficiarul principal în strictă

concordanţă cu clauzele A.D. originar deschis, cu următoarele excepţii:

- suma A.D. şi orice preţ unitar pot fi reduse. în practică aceasta se materializează prin existenţa

a două facturi, una a beneficiarului principal (de regulă, cu o sumă mai mare) şi atta a

beneficiarului secund (cu o sumă mai mică). Diferenţa valorică, dacă există, dintre cele două

44
facturi este preluată de beneficiarul principal (art.48, pct.h);

- perioada de valabilitate, termenul de expediere si ultima dată de prezentare a documentelor pot

fi reduse separat sau la un loc. Ele nu pot fi mărite, căci ar atrage după sine neîndeplinirea

întocmai a condiţiilor stipulate în A.D. originar;

- numele si adresa ordonatorului pot fi înlocuite cu cele ale primului beneficiar. Cu toate

acestea, dacă conform A.D. originar, numele ordonatorului a fost cerut să apară pe un

document, oricare altul decât factura, această cerinţă trebuie respectată (art.48, pct.h).

Se observă că sunt admise modificări care vizează numai angajamentele asumate de

beneficiarul principal, nu şi de ordonator.

Avantajele ADT sunt urmatoarele:

• Permite unei firme dezvoltarea afacerilor fara sa-si angajeze intr-un fel propriile fonduri, putand

in acelasi timp sa-si diversifice operatiunile de export si in afara specifieului de activitate al firmei.

• Pe teritoriul tarii noastre, in present, legislatia interzice platile in valuta, iar ADT

permite legal plata in valuta a unui producator strain.

• Exportatorul intermediar poate inlocui propria factura cu cea a exportatorului real.

Diferenta dintre cele doua facturi reprezinta profitul sau castigul din diferente de pret.

Dezavantajele ADT sunt umatoarele:

• Costuri mai mari decat la un AD obisnuit si suportarea lor in totalitate de

beneficiarul AD.

• Riscul izvorat din relatia cu beneficiarii secunzi care pot sa nu livreze marfa

corespunzatoare calitativ (de aceea intermediarul poate face specificatia in AD,

transferabil numai unei marfi de proasta calitate) sau sa nu respecte termenele si

conditiile AD. Acest lucru poate vicia relatia ordonator - beneficiar principal.

• Nu este asigurata confidentialitatea totala (ca in cazul AD "back-to-back").

Mecanismul derularii acreditivului documentar transferabil

45
 Exportator Importator
Beneficiar I

4 Exportator
9 5 2
Beneficiar II
8

6
Banca 1 Banca emitenta
notificatoare
3

1) Contract de comert international

2) Ordin de deschidere al acreditivului documentar

3) Deschidere de acreditiv

4) Notificare deschidere acreditiv

5) Transfer acreditiv asupra Beneficiarului II

6) Notificare de deschidere al acreditivului

7) Expedierea marfurilor

8) Depunere documente si incasare plata

9) Depunere documente si incasare plata

5.4.2 Acreditiv documentar reinnoibil (revolving)

46
Acreditivul documentar revolving au urmatoarele caracteristici:

- Intotdeauna in AD revolving se prevad livrari si plati partiale premise;

- Fiecare livrare este considerate independenta, fiind platita separata (de regula, la vedere), dar

toate livrarile sunt acoperite de unul si acelasi AD;

- Valoarea AD este data de valoarea unei livrari si nu de suma tuturor livrarilor la un loc,

deci si comisioanele bancare sunt mai mici.

Dupa efectuarea unei plati valoarea AD se reintregeste automat de unde si numele de revolving.

6 AD poate fi reinnoibil:

- in functie de timp. Ex: AD disponibil pana la concurenta sumei de 20.000 USD

lunar timp de 6 luni. Banca emitenta si banca confirmatoare se angajeaza deci, fata de

beneficiar pentru suma de 20.000 x 6 = 120.000 USD

- in functie de valoare. Suma creditului se restabileste dupa fiecare utilizare initiala,

numai in cadrul perioadei de valabilitate.

7 De asemenea, din punct de vedere al relatiei marfa livrata -plata, AD revolving pot fi:

 cumulative - orice suma neutilizata poate fi utilizata in cursul

perioadelor urmatoare, in limita de valabilitate a creditului.

 necumulative - orice suma neutilizata pe parcursul unei perioade inceteaza sa

mai fie disponibila, nemaiputand fi recuperate pe perioada urmatoare.

Prin utilizarea AD revolving este avantajat atat importatorul care nu-si imobilizeaza o suma mare

pentru procurarea marfii, cat si vanzatorul, care prin valoarea totala a AD, are siguranta livrarii certe a

intregii productii realizate.

47
De asemenea, importatorul mai are avantajul ca printr-o buna corelare a livrarilor, productiei si

vanzarilor, livrarile urmatoare pot fi achitate din incasari realizate din marfa produsa ca urmare a

importului.

AD revolving are si anumite dezavantaje cum sunt:

- comisioanele fiind mici, banca emitenta poate avea reticente in a deschide un

asemenea .AD. De asemenea, un astfel de Ad implica din partea importatorului si bancilor o

responsabilitate sporita;

- daca exportatorul nu indeplineste la o livrare conditiile din AD revolving,

AD respective devine neutilizabil pentru transa respective si pentru transele urmatoare;

- fiind un contract cu livrari pet imp indelungat, piata marfurilor se poate

modifica: daca preturile cresc, este dezavantajat exportatorul, iar daca scad, importatorul

5.4.3 Acreditiv documentar cu clauza rosie (red clause)

Acest tip de acreditiv este utilizat în special în cazul operaţiunilor de intermediere, când

exportatorul are mai mulţi furnizori locali, care trebuie plătiţi direct în numerar, sau mărfurile

sunt procurate de la licitaţii locale sau târguri şi plata se face pe loc.

Acreditivul documentar red clause reprezinta o forma de acreditiv cu o clauza speciala (scirsa initial

cu cerneala rosie) care permite bancii platitoare sa acorde avansuri beneficiarului inainte de

prezentarea documentelor cerute de acreditiv. Banca platitoare care, in acest fel, acorda un

imprumut beneficiarului, va recupera acest credit, plus dobanzile, in momentul in care

exportatorul depune doeumentele la banca sa.

Elementele caracteristice ale AD clauza rosie sunt:

 rezinta mentiunea expresa in textul Ad "clauza rosie" sau "plata in avans";

 este precizata de catre ordonator suma (intreaga valoare a AD) sau procentul din

valoarea AD ce va fi data de banca platitoare sub forma de avans exportatorului;

48
  la acordarea avansului ce se solicita, de regula, o scrisoare de angajament, prin care

beneficiarul AD se angajeaza sa nu utilizeze banii decat pentru procurarea marfii in discutie

si sa restituie suma si dobanda aferenta in caz de neexpediere a marfii;

 trebuie sa aiba precizat termenul limita pana la care trebuie sa se prezinte bancii

doeumentele de expeditie ale marfii si o chitanta ce atesta ridicarea banilor; banca platitoare

este intotdeauna situate in tara exportatorului.

Acest tip de AD, constituie in fond, o modalitate prin care importatorul il finanteaza pe

exportator fara sa perceapa dobanda.

Mecanismul AD "red clause" presupune o incredere deplina intre importator si exportator, deoarece

in caz de neprezentare a documentelor, avansul este recuperat in final pe contul si raspunderea

bancii emitente. Din aceasta cauza, aceste AD sunt dublate uneori de o scrisoare de garantie bancara

emisa de banca corespondenta (banca platitoare a avansului) la ordinul exportatorului, prin care se

angajeaza ca daca exportatorul nu va livra marfa sau nu va restitui avansul, ea in calitata de banca

garanta, va restitui suma bancii emitente, respective importatorului.

Acest tip de acreditiv documentar se utilizeaza :

• in cazul operatiunilor de intermediere, cand exportatorul are mai multi furnizori

locali care trebuie platiti imediat ce marfa a fost cumparata;

• in activitatea de productie destinata exportului, cand producatorul nu are resursele

necesare pentru procedura marfii si este finantat in acest sens de importatorul interesat

de produsele respective.

In literatura de specialitate, dar mai ales in practica comerciala din tarile Asiei de Sud-Est si

Extremul Orient, notiunea de AD "clauza rosie" este asimilata notiunii de "Packing Credif (credit

de ambalare) in sensul ca beneficiarul cumpara marfa si o va ambala pentru expeditie sou

"'Anticipatory Credit (credit anticipat) in sensul platii anticipate fata de momentul expeditiei

marfii.

49
 In ceea ce priveste garantarea avansului, (in sensul garantarii materiale) in practica se

foloseste :

 Packing Credit garantat (de fapt S/C red clause) - in acest caz

exportatorul prezentand bancii negociatoare fie o recipisa de depozit

(Warehaure Receipt) ca dovada ca o marfa egala ca valoare este depozitata, fie o

recipisa de incredere (Trust Receipt) sau alte forme de garantare (cesiuni de dreturi,

drept de gaj etc.);

 Packing Credit negarantat - este desemnat prin notiunea "Green clause"

(clauza verde).

5.4.4 Acreditiv documentar stand-by

Acreditivul documentar stand-by reprezinta o garantie emisa de banca importatorului in favoarea

exportatorului, pentru o anumita suma convenita in contractul commercial international, la care

exportatorul poate apela in cazul in care debitorul nu plateste.

In derularea unei afaceri de compensatie, AD stand-by poate interveni astfel:

• partenerii convin sa deruleze compensatia prin schimb de documente pe canal

bancar;

• primul exportator care nu are incredere in partenerul sau, ii solicita acestuia sa ii

ofere drept garantie a livrarii sale un AD stand-by;

• dupa ce este notificat de banca ca in favoarea sa a fost deschis un AD stand-by,

primul exportator livreaza marfa, transmite documentele pe canal bancar si asteapta ca

partenerul sa ii livreze marfa in intervalul de timp convenit;

• in functie de comportamentul partenerului, pot aparea doua situatii:

50
 • partenerul livreaza marfa in perioada convenita, deci compensatia s-a realizat si AD

stand-by devine fara obiect;

• partenerul nu livreaza marfa in perioada convenita. In acest caz primul exportator,

beneficiarul AD stand-by solicita bancii utilizarea acestuia.

Astfel, in baza documentelor care atesta ca el si-a indeplinit obligatia de livrare a marfii si in baza

declaratiei scrise ca partenerul nu si-a indeplinit obligatia, banca ii da bani -contravaloarea

marfurilor ce ar fi trebuit sa le primeasca in compensatie. Banca emitenta a AD stand-by isi

recupereaza banii de la exportatorul al doilea, care este ordonatorul AD.

Principalul avantaj al AD stand-by este legat de posibilitatea garantiei independente a unei banci

prin angajamentul ferm de plata al altei banci.

Dezavantajele sunt legate de atitudinea prudenta a bancilor in emiterea unor astfel de AD ca si costul

mai ridicat al operatiunii de compensatie.

Alaturi de toate aceste tipuri de acreditiv mai putem aminti si AD simplu care constitute o forma a

AD folosita cu precadere in operatiunile necomerciale. Ca elements particulare fata de derularea

AD in general, apar: termenele de plata; documentele cerute pentru efectuarea platii; plata se face de

regula in numerar.

Termenele de plata pot aparea sub forma:

• unei valabilitati generate (valabil pana la data x), in cadrul acestui interval,

beneficiarul putand ridica oricand sumele;

• unor termene periodice (in fiecare luna, trimestru, banii se pot ridica pana la limita

sumei de ... sau fara limita);

• fara mentionarea unui astfel de termen (bancile fac in acest caz plati pe un interval

de sase luni de la deschiderea AD simplu).

Documentele cerute pot fi: simple chitante, care atesta ridicarea sumei; un cec sau o cambia emisa

de beneficiar asupra bancii emitente la ordinal bancii platitoare etc. In tara noastra AD simplu este

utilizat la platile necomerciale, legate de intretinerea ambasadelor, agentiilor

51
Mecanismul derularii acreditivului documentar stand-by

Importator
Exportator
1

4 2

1. Incheierea contractului commercial international in care se prevede plata la termen,

Banca
aceasta fiind garantata prin acreditivul documentar stand-byBanca
exportatorului importatorului
2. Importatorul da ordin bancii sale (banca
3 emitenta) sa deschida acreditivul documentar

stand-by

3. Banca emitenta remite bancii exportatorului acreditivul documentar stand-by

4. Banca exportatorului ii remite exportatorului acreditivul documentar stand-by

5.4.5 Acreditiv documentar de compensatie (reciproce- ADR)

Necesitatea depăşirii unor dificultăţi de natură valutar-financiară sau comercial-valutară a

determinat apariţia operaţiunilor speciale de comerţ exterior cunoscute, în general, sub

denumirea de compensaţii particulare sau simplu compensaţii.

Acreditivul documentar de compensatie presupune inserarea in textul acreditivului a unei clauze

care nu permite utilizarea acreditivului documentar de export decat in corelatie cu un acreditiv

de import. Prin combinarea celor doua acreditive cu astfel de clauze, partenerii care dezvolta

operatiile in contrapartida, compensatie se asigura daca unul din ei nu va livra marfa in

52
compensatie, va fi platit de banca emitenta, respectiv va plati echivalentul marfurilor nelivrate in

compensatie.

Pentru a putea fi folosite acreditivele documentare reciproce este necesar:

partenerii să fi convenit expres în contractul de bază compensaţia şi modalitatea de

plată utilizată pentru a facilita acoperirea livrărilor reciproce;

întotdeauna flecare partener are dubla calitate importator-exportator sau, în termenii

A.D., ordonator-beneficiar;

valorile mărfurilor trebuie să fie egale sau sensibil egale;

termenele de livrare a mărfurilor apropiate.

Intotdeauna acestea sunt acreditive documentare sunt irevocabile.

In functie de clauzele speciale, in practica se cunosc mai multe forma de AD reciproce care in esenta,

ofera un grad de protectie mai mare sau mai mic partenerilor de compensatie.

In functie de clauza speciala pe care o contin AD reciproce sunt.

 simple (cu clauza "de intrare in vigoare");

 cu clauza "la valoare"

 cu clauza de garantie "escrow".

 AD reciproce simple (cu clauza "de intrare in vigoare")

Acestea se caracterizeaza prin faptul ca utilizarea primului AD deschis in favoarea partenerului este

conditionata de deschiderea de catre acesta al celui de-al II-lea AD. Dupa ca a fost deschi al II-lea AD,

cele doua AD devin independente, respectiv, utilizarea lor de catre partenerii de compensatie este

similara unei plati obisnuite in AD si anume:

- fiecare partener expediaza marfa;

- intocmeste si depune setul de documente corespunzator conditiilor din AD;

- incaseaza banii pe documente.

53
Operatiunea de compensatie este subinteleasa, in sensul ca partenerul care incaseaza primul bani pe

exportul sau ii foloseste pentru plata marfurilor importate in compensatie.

Aceasta modalitate prezinta avantajul pentru cel care livreaza primul marfa ca suma incasata o

poate utiliza pentru alta destinatie pana in momentul achitarii importului, dar prezinta

dezavantajul riscului nelivrarii la termenul convenit (sau deloc), ceea ce, in cazul in care

importul este absolut necesar, are efecte perturbatoare asupra productiei.

 AD reciproc cu clauza "la valoare"

Acest tip se apropie mai mult de esenta compensatiei: marfa - contra marfa, fiind exclusa

miscarea banilor. Clauza de valoare presupune ca disponibilitatile valutare create de unul din AD

sunt utilizate pentru acoperirea (plata) celuilalt AD.

Altfel spus, AD de import poate avea o valoare limitata la valoarea AD de export.

De regula, exportatorul care este indeosebi interesat in realizarea importului este si eel care livreaza

primul marfa si depune documentele la banca. Din acest moment, primul exportator trebuie sa astepte

pana ce celalalt partener va expedia marfa si va depune documentele la banca pentru utilizarea AD

deschis in favoarea sa.

Ambele AD sunt domiciliate, de regula, la banca emitenta a partenerului ce deschide AD cu clauze de

valoare.

Bancile deschid pentru astfel de AD conturi speciale. In esenta totul este scriptic, beneficiarii celor

doua AD nefiind platiti ca in cazul ADR cu clauza "de intrare in vigoare".

ADR cu clauza in vigoare prezinta anumite dezavantaje pentru exportatorul fara resurse

financiare, interesat in importuri prin compensatie:

- partenerul strain poate intarzia sau poate sa nu mai deschida deloc al doilea AD

(contra - acreditivul);

- partenerul strain poate san u expediexze marfa la termenele precizate.

54
Adesea, in practica, clauza de "intrare in vigoare" se asociaza clauzei de "valoare"., cele doua

acreditive fund legate si prin intrare in vigoare si prin utilizare.

 AD reciproc cu clauza de garantie "escrow".

Din punct de vedere al sigurantei primului exportator, acest tip de AD ofera cea mai mare

siguranta.

ADR escrow contin, ataturi de clauza intrarii in vigoare, si clauza privind folosirea fondurilor de

parteneri si o clauza de garantie - escrow - prin care banca isi asuma angajamentul ferm si

neconditionat de a efectua plata in valuta in cazul in care acreditivul partenerului expira

neutilizat total sau partial, deci daca partenerul in contrapartida nu livreaza in termenul convenit

tot lotul sau renunta dintr-un motiv oarecare la livrarea lui,

Utilizarea clauzei de garantie implica consituirea fondului corespunzator livrarii in contrapartida intr-

un cont special - cont escrow.

Adesea, plata din contul escrow este asociata platii unei dobanzi pe intervalul de timp dintre

momentul prezentarii documentelor de catre beneficiarul AD si al platii in valuta a contravaloruii

exportului neacoperit de livrarea marfii in compensatie.

AD reciproc escrow este forma cea mai asiguratoare pentru exportator deoarece gradul de

angajare a partenerului este mai mare si de aici siguranta ca livrarea in contrapartida va avea loc

( chiar daca livrarea nu are loc exportatorul primeste fondurile necesare procurarii importului de la alt

furnizor).

5.5 Din punct de vedere al utilizarii combinate

5.5.1Acreditiv documentar subsidiar/ spate in spate (back -to- back)

55
Deşi denumirea este unică (A.D. back-to-back -"spate în spate") în realizarea efectivă a

operaţiunii sunt utilizate două A.D. în paralel, care sunt independente:

a) unul de export

b) unul de import suprastructurat pe cel de export.

Beneficiarul primului A.D. este ordonatorul celui de-al doilea.

Ambele A.D. sunt domiciliate la aceeaşi bancă, şi anume la cea care îl deserveşte pe cel ce

iniţiază derularea "back-to-back" a acreditivului documentar.

Realizarea unei operatiuni back-to-back presupune existenta urmatoarelor elemente caracteristice:

 desi sunt independente cele doua AD sunt corelate valoric si din punct de vedere

al termenelor, de catre firma interrnediara:

o AD de export are o valoare si un pret unitar mai mare si o valabilitate mai

indelungata decat eel de import (valabilitatea si termenele acestuia trebuie sa se

incadreze in termenele AD de export - mai scurte).

 Confidentialitatea operatiunii (de regula, exportatorul real nu cunoaste importatonal

final).

 documentele cerate exportatonalui trebuie sa fie "neutre" si emise la ordinu!

bancii interrnediaralui.

 ambalajul/marcajul marfii sa fie neutru.

 documentele privitoare la rnarfa (factura in primul rand) sunt schimbate

de initiatoru! operatiunii la banca sa..acordul bancii de a gazdui operatiunea

Prin serviciul ce îl aduce exportatorului, în cazul în care acesta nu este posesor al mărfii şi, la

rândul lui, trebuie să o procure de la un alt exportator, A.D. back-to-back se aseamănă cu A.D.T.

, ca procedură de deschidere şi derulare însă este diferit.

Derularea unei operatiuni prin AD back-to-back comparative cu AD transferabil prezinta insa

anumite avantaje ca:

56
 - importatorul final nu stie ca exportatoral, partenera! sau din contract, este un

intermediar;

- marfurile pot fi procurate de la diversi furnizori din strainatate sau din tara fara sa

existe o restrictie (la ADT poate exista mentiunea "transferable numai in tara x",

"numai in favoarea firmei v" etc.);

- al doilea AD, cel de import, poate contine clause suplimentare care sa asigure

eficienta operatiunii, in timp ce transferal unui AD nu se poate face decat in terrnenii

AD de baza.

Operatiunile back-to-back prezinta si anumite dezavantaje. mai bine zis riscuri pentru

intermediar si anume posibilitatea abandonarii afacerii de unul din cei doi parteneri sau

nerespectarea conditiilor si termenelor din AD II de catre exportatorul real.

Mecanismul de derulare al acredititvului documentar back-to-back

Exportator 7 Importator final

beneficiar A2 Ordonator A1

8-9 6 Importator Exportator 1

Ordonator Beneficiar
A2 A1

4 3

BANCA Banca platitoare BANCA EMITENTA

NOTIFICATOARE pentru A1 si A2

57
A1 = Acreditiv originar de exxport

A2 = Acreditiv subsidiary deschis pe baza acreditivului originar

1) Ordin de deschidere acreditiv A1

2) Deschidere acreditiv A1

3) Notificare deschidere acreditiv A2

4) Ordin de deschidere a acreditivului A2

5) Deschidere acreditiv A2

6) Notificare deschidere acreditiv A2

7) Expediere marfa- direct sau prin intermediar

8) – 9) Plata contra documente

5.5.2 Acreditiv documentar cesionat

Beneficiarul A.D. (ca intermediar) poate ceda o parte sau întreaga valoare a A.D. deschis în

favoarea sa, exportatorului real al mărfii. în acest caz, banca, la ordinul beneficiarului A.D.

(intermediarul), remite beneficiarului cesiunii (furnizorul real) o declaraţie de cesiune prin care

se angajează să-i verse acestuia o sumă determinată devenită disponibilă în virtutea A.D. deschis

în favoarea beneficiarului (intermediarul) care a dispus cesiunea, iar plata va fi efectuată contra

documente.

Cesiunea de A.D. se utilizează numai atunci când între beneficiarul A.D. (intermediarul) şi

furnizorul real (beneficiarul cesiunii) există raporturi de totală încredere. Spre deosebire de

acreditivul documentar transferabil , un acreditiv documentar cesionat poate fi modificat sau

anulat.

58
 Mecanismul derularii unui acreditiv documentar cesionat

Importator 2
Ordonator AD BANCA EMITENTA

1 3

Exportator 6 BANCA
(intermediar) CORESPONDENTA
Banca exportatorului
4 intermediar

Exportatorul 5
real
(subfurnizor)

1); 2); 3) Importatorul ordona deschiderea unui unui acreditiv documentar obisnuit ( 1- contract

commercial international; 2- ordin de deschidere AD; 3- deschidere AD)

4) Dupa primirea deschiderii AD , beneficiarul AD prezinta bancii sale o declaratie de cesiune

prin care ii solicita ca aceasta sa procedeze la cesionarea unor sume in favoarea unui tert

specificat ( sau a mai multor subfurnizori )

59
5) Banca beneficiarului transmite pe canal bancar cesiunea – anunta subfurnizorul de cesionarea

sumei si conditiile cesionarii

6) In urma cesiunii, subfurnizorul livreaza marfa , iar la incasarea AD de catre beneficiarul AD,

subfurnizorul este platit.

CAP.6 Avantajele si dezavantajele platii prin acreditiv

documentar

In relatiile comerciale cel mai des folosit este acreditivul datorita fermitatii angajamentului bancar,

adaptabilitatii sale (transferabil, clauza rosie etc., se poate adapta si la alte operatiuni decat de import-

export), si a faptului ca acesta confera siguranta tuturor partilor implicate.

Totusi fata de incasso, acreditivul comporta anumite dezavantaje pentru importator:

necesitatea formarii unui depozit in valuta la dispozitia exportatorului, ce

reprezinta o imobilizare financiara ce nu poate fi utilizata in alte scopuri pana la

primirea marrbrilor (acest depozit reprezinta deci un credit gratuit in favoarea

exportatorului);

neconcordanta in timp dintre momentul efectuarii platii si momentul

primirii marfii: intervalul de timp intre cele doua momente este si mai mare in

cazul domicilierii AD in tara exportatorului, cuprinzand timpul de unire de la

corepsondent la banea respectiva, de la banea la importator. Pe intreg acest interval se

prelungeste ereditul gratuit in favoarea exportatorului;

AD este mai scump, fiind prezente o serie de comisioane: pentru

deschidere, pentru o eventuala modificare, pentru confirmare, pentru plata, plus o

serie de speze postale, telex, cheltuieli ce cad in sarcina importatorului;

60
 complexitatea platii prin AD. Partenerii cu experienta mai redusa in

tranzactii Internationale pot gasi prea complicate regulile si procedurile impuse de

utilizarea acreditivului.

Acesta dezavantaje sunt compensate in parte de avantaje cum ar fi:

siguranta ce o confera importatorului aceasta modalitate de plata prin

neefectuarea platii daca documentele comerciale nu corespund clauzelor acreditivului;

din momentul deschiderii acreditivului si pana in momentul priniirii

marfurilor importate, valoarea AD e supusa fluctuatiilor valutare cu influente

contradictorii in functie de cresterea sau scaderea cursului valutar: acoperirea

acestor riscuri se poate face prin includerea anumitor clauze sau prin alegerea

diferitelor tipuri de acreditiv (revolving, back-to-back) sau prin efectuarea de

diferite operatiuni valutare.

Utilizarea acreditivului permite:

 incheierea si realizarea unei tranzactii de vanzare-cumparare de marfuri in

conditiile in care partile nu au incredere una in cealalta si in consecinta recurg la

serviciile bancare;

 obtinerea unui credit de catre exportator din partea bancii sale, pe baza

acreditivului, care sa-i permita efectuarea operatiilor si tranzactiilor necesare pentru

producerea si livrarea marfurilor care fac obiectul aereditivului;

 obtinerea unui asemenea credit si printr-o alta cale si anume prin negocierea

documentelor de expeditie prevazute in acreditiv sau a tratei pe care beneficiarul o

trage asupra trasului (cumparatorului): plata defmitiva in favoarea exportatorului

(beneflciarului) are loc numai in momentul in care documentele de expeditie ajung la

banca platitoare (din tara exportatorului, a importatorului sau dintr-o tara terta dupa caz).

Fata de AD, incasso-ul documentar prezinta cel putin doua dezavantaje pentru exportator:

61
  expedierea marfurilor se face fara a exista garantia ferma a incasarii contravalorii lor,

importatorul nu poate intra in posesia marfurilor care se afla in statia de destinatie

daca n-a efectuat plata lor, dar poate sa refuze ridicarea marfurilor, deci si plata lor, fara

sa i se poata imputa acest lucru, ceea ce ar produce mari pierderi pentru exportator;

 plata incasso-ului este domiciliata la banca corepsondenta din tara importatorului si

incasarea valutei se face eu intarziere dupa efectuarea circuitului bancar al

documentelor si dupa avizarea platii de catre importator.

Aceste dezavantaje la exportator reprezinta situatii favorabile pentru importator care poate renunta la

marfa contractata sau poate alege momentul eel mai potrivit pentru efectuarea platii in functie de cursul

valutei de plata.

CAP.7 STUDIU DE CAZ. EMITEREA UNUI ACREDITIV

DE RAIFFEISSEN BANK

Acreditivul pe plan internaţional reprezintă cea mai importantă modalitate de plată, având o

pondere de aproximativ 70% în totalul plăţilor în tranzacţiile economice.

Întrucât consider că este o modalitate de plată care încurajează schimbul comercial prin creşterea

siguranţei şi încrederii între parteneri, voi prezenta modalitatea de desfăşurare a unei operaţii de

import ce are ca modalitate de plată acreditivul irevocabil confirmat.

Un acreditiv irevocabil constituie o obligaţie contractuală fermă, asumată de banca emitentă, de

a onora clauzele de plată stipulate în acreditiv. Cumpărătorul şi banca emitentă nu pot amenda

sau anula acreditivul fără aprobarea expresă a vânzătorului.

Acreditivele documentare confirmate obligă la efectuarea plăţii atât banca emitentă cât şi banca

notificatoare. Aceasta din urmă îşi asumă obligaţia de a plăti după ce banca emitentă s-a obligat

ea însăşi să plătească angajamentul său fiind independent de cel al băncii emitente. Astfel, atunci

când documentele conforme cu clauzele acreditivului documentar sunt prezentate la timp, banca

62
notificatoare se achită de obligaţia de plată pe care o are faţă de vânzător., sub toate aspectele

care îl privesc pe acesta.

Acreditivele documentare irevocabile confirmate îi oferă vânzătorului cea mai mare protecţie,

din moment ce el se poate baza pe angajamentele a două bănci pentru efectuarea plăţii.

Acreditivele irevocabile confirmate sunt folosite mai mult în tranzacţiile cu clienţi din ţările în

curs de dezvoltare (dar nu numai) datorită siguranţei pe care o oferă, siguranţă menită să acopere

sau să diminueze riscul de ţară.

Societatea românească ALFA AUTOCOM SRL efectuează o operaţiune de import cu plata la

livrare. Importul se desfăşoară din ECUADOR de la societatea EXPORTADORA DE LOS

ANDES. Pentru plata acestui import se foloseşte ca modalitate de plată acreditivul.

Părţile implicate în acreditiv:

Banca emitentă: Raiffeisen Bank

Ordonator: Alfa Autocom SRL

Beneficiar: Exportadora de Los Andos

Banca beneficiarului: SPARKASSE-BONN-GERMANY

Voi prezenta modalitatea efectivă de desfăşurare a acreditivului pe fiecare etapă şi documentele

care se vehiculează între părţi în fiecare etapă.

Etapele de desfăşurare ale acreditivului sunt:

 EMITEREA ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Societatea EXPORTADORA DE LOS Andes a încheiat un contract de vânzare international cu

ALFA AUTOCOM SRL din România. În acest contract sunt prevăzute:

 Acreditivul documentar, ca modalitate de plată

 Documentele necesare:

o Factura comercială;

o Scrisoarea de trăsură pentru transport maritim;

o Certificatul de calitate;

63
 o Certificatul de garanţie;

o Lista mărfurilor

ALFA AUTOCOM SRL face o cerere la banca sa (banca emitentă) RAIFFEISEN BANK şi

deschide un acreditiv documentar numind societatea EXPORTADORA DE LOS ANDES

beneficiar pe baza termenelor şi condiţiilor specificate în acreditiv.

Astfel se încheie operaţia de credit documentar. Cererea de deschidere a acreditivului cuprinde

următoarele condiţii:

 Valabilitatea acreditivului: 30.03.2009;

 Plata integrală prin SWIFT;

 Suma de plată: 34950$;

 Valuta de contract: dolarul american;

 Speze şi comisioane în sarcina ordonatorului (ALFA AUTOCOM SRL);

 Spezele şi comisioanele băncilor corespondente sunt în sarcina beneficiarului

(EXPORTADORA DE LOS ANDES);

 Documentele necesare, specificate anterior.

Cea de-a doua etapă de desfăşurare a acreditivului priveşte:

 UTILIZAREA ACREDITIVULUI

Societatea EXPORTADORA DE LOS ANDES livrează marfa societăţii române şi obţine un

document de transport, scrisoare de trăsură pentru transportul maritim.

Vânzătorul prezintă setul de documente şi anume:

 Factura comercială;

 Scrisoarea de trăsură;

 Certificat de calitate;

 Certificat de garanţie;

 Lista mărfurilor.

Banca notificatoare, verifică documentele. Ea remite setul de documente către RAIFFEISEN

64
BANK.

Banca emitentă verifică la rândul ei setul de documente pentru a se asigura că acestea sunt în

conformitate cu clauzele din acreditiv. După ce a constat că documentele sunt în regulă,

efectuează plata către banca notificatoare şi anunţă societatea ALFA AUTOCUM SRL că

documentele au sosit.

ALFA AUTOCOM SRL verifică la rândul ei documentele şi efectuează plata către

RAIFFEISEN BANK, iar aceasta încheie nota contabilă cu suma de 34 950 $.

RAIFFEISEN BANK remite setul de documente cumpărătorului care poate intra în posesia

mărfii.

Obligaţiile RAIFFEISEN BANK în operaţiunea de acreditiv:

 să verifice bonitatea importatorului şi eventual să solicite acestuia diferite garanţii;

 trebuie să acţioneze în conformitate cu instrucţiunile precise date de solicitant în

acreditivul documentar. Instrucţiunile solicitantului care nu apar în acreditiv din

greşeala sau sunt omise, nu sunt luate în considerare;

 trebuie să verifice cu grijă dacă documentele remise par a fi cele specificate în

acreditiv. Ea nu are obligaţia de a confirma autenticitatea documentelor remise;

 Banca nu-şi asumă răspunderea pentru pierderile generate de întârzieri sau pentru

cele apărute în tranzitul mesajelor, scrisorilor, documentelor;

 Banca nu-şi asumă nici o răspundere cu privire la calitatea şi cantitatea mărfii livrate.

Ea trebuie doar să verifice dacă documentele prezentate sunt în conformitate cu

termenii şi condiţiile stipulate în acreditiv;

 Banca are un termen de maxim 7 zile lucrătoare de la primirea documentelor pentru a

le verifica.

CAP.8 Concluzii

65
Din prezentarea anterioara si din studiul de caz analizat prin prisma notiunilor teoretice ca si in

mecanismele de derulare a platii prin acreditiv documentar reprezentate graphic, reiese ca

exportatorul, beneficiarul unui acreditiv documentar, are avantajul ca prin folosirea

acreditivului irevocabil confirmat riscul de neplata sa fie anulat , derularea platii fiind permisa si

strict reglementata de Publicatia 500. De asemenea un avantaj major il prezinta domicilierea

acreditivului in tara beneficiarului care prezintă pentru acesta şi avantajul interventiei rapide in

cazul unor modificari sau corectarea unor greseli din document precum si avantajul evitării

riscului pierderii documentelor pe parcursul poştal; în acesta situaţie, exportatorul trebuie să ia

legătura direct cu importatorul ca să dispună băncii sale ca plata să se facă pe duplicate.. Orice

acţiune întreprinsă în acest sens înseamnă, în fond, o întârziere a încasărilor sau chiar refuzul de

plată.

Unele dezavantaje pentru beneficiar EXPORTADORA DE LOS ANDES ar putea fi

comisioanele si sprezele mari, ele cazand in sarcina sa deoarece partenerii s-au inteles asupra

acestui lucru , comisionul de confirmare deoarece acesta a solicitat confirmarea la

RAIFFEISEN BANK, ca banca confirmatoare. De asemenea suma de incasat poate fi supusa

riscului de schimb valutar. Conditiile contractuale privind termenele si conditiile de livrare au

un carcater restrictiv, exportatorul daca nu poate indeplini aceste conditii va solicita un

amendament care poate fi acceptat sau nu de importator.

Importatorul – ordonator ALFA AUTOCOM SRL are siguranta ca marfa va fi livrata la

termenul stabilit in contract si la pretul convenit , isi poate asigura calitatea si originea marfii

prin documentele solicitate la deschiderea acreditvului si care sunt eliberate de organisme

neutre. Desigur si importatorul intampina dificultati , mai ales ca exista riscul ca exportatorul sa

intocmeasca documente conforme si marfa sa aiba probleme de calitate. De asemenea mai avem

si complexitatea platii prin AD., partenerii cu experienta mai redusa in tranzactii internationale

pot gasi prea complicate regulile si procedurile impuse de utilizarea acreditivului. In acreditivul

66
documentar prezentat in studiul de caz este exclusa aceasta situatie deoarece ambii parteneri sunt comercianti cu un

volum mare de tranzactii si care au in derulare circa 2-3 tranzactii pe an.

Modalitatea de plată este o componentă de bază a contractului de vânzare - cumpărare

internaţională, fundamentul încheierii si derulării oricarei tranzacţii comerciale internaţionale.

Alegerea uneia dintre modalităţile de plată se face de către cei doi parteneri de afaceri pornind

de la avantajele şi dezavantajele fiecareia dintre acestea, natura bunurilor sau serviciilor ce fac

obiectul operaţiunii de vânzare cumpărare internaţională şi nu în ultimul rand de încrederea

dintre cei doi parteneri si tradiţia lor in afaceri, alegere care se consfiinteste prin contractul

comercial international.

În condiţiile intensificării schimburilor economice internaţionale, ca premisă a dezvoltarii şi

creşterii economice a unei tări, este esenţial ca oamenii de afaceri să cunoască mecanismul de

derulare a modalităţilor de plată internaţionale, având in vedere că aceastea reprezintă soluţii

sigure pentru derularea cu succes a tranzacţiilor comerciale internaţionale prin diminuarea

riscului general aferent acestora.

Aceasta modalitate de plata nu impune in toate cazurile emiterea de garantii bancare cu exceptia

acreditivului documentar clauza rosie in care se emite o garantie de restituire a avansului in

acreditivul documentar cu plata prin compensare ; in cazul acreditivului cu plata mixta ( la

vedere si prin acceptare) sau in acreditivul din studiul de caz , prezentarea uneia sau a mai

multor cambii constituie o garantie.

67
ANEXE

68
69
70
71
BIBLIOGRAFIE

1. Codruta Maria Fat, op. cit., 127; „Finante internationale”, Editura Casa cartii

de stiinta, Cluj-Napoca 2009

2. Faghi , Madalina Acreditivul documentar ;modalitate de plata bancara

internationala , Editura Wolters Kluwer , 2007

3. Isărescu Mugur, Mijloace de plată străine, Dicţionar juridic de comerţ exterior,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986

4. Negrus , Mariana Plati si garantii internationale , Editura All , Bucuresti, 1996

5. Negrus , Mariana Plati si garantii internationale , Editura C.H. Beck , Bucuresti, 2006

6. Popa, Ion Tranzactii comerciale internationale, Editura Economica , Bucuresti, 2003

7. Roman Daniela Lidia, „Finante publice internationale”, Editura Economica,

Bucuresti 2006

8. Stoian Ion, Dragne Emilia, Stoian Mihai, Comerţ internaţional. Tehnici, strategii,

elemente de bază ale comerţului electronic, Vol. I, Editura Caraiman, Bucureşti, 2001

9. Reguli si uzante privind acreditivele documentare, Publicatia 500

10. Reguli si uzante privind acreditivele documentare , Publicatia 600 , 2007

11. Regulamentul Nr. 4/1.04.2005 privind regimul valutar si normele aferente

12. Regulamentul Nr. 6/2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata

electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente. M.O.

partea I Nr. 927/15.11.2006

72
13. Colectia Finante.Banci.Asigurari 2004-2009

14. Colectia Piata Financiara 2004 -2009

15. www.bnro.ro/ro/legi

16. www.raiffeisen.ro

17.www.worldbank.org

73