Sei sulla pagina 1di 54

PIAŢA BANCARĂ.

ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

CUPRINS

CUPRINS ………………………………………………………………………………………..... 1
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………... 2
CAPITOLUL I
PIATA BANCARĂ
1.1 Piaţă bancară, segment bancar, sector de piaţă ………………………………………... 4
1.2 Sistem bancar ………………………………………………………………………….. 4
1.2.1 Scurt istoric şi evoluţie ………………………………………………………………... 4
1.2.1.1 Definirea sistemului bancar …………………………………………………………… 4
1.3 Sectorizarea bancară …………………………………………………………………... 5
1.4 Sisteme informatice bancare …………………………………………………………... 6
1.4.1 Sistemul bancar românesc …………………………………………………………….. 6
1.4.2 Sistemul de plăţi şi decontări ………………………………………………………….. 7
1.4.3 Decontarea interbancară ………………………………………………………………. 7
1.4.4 Decontarea interbancară ………………………………………………………………. 8
1.4.5 Tipuri de card-uri ……………………………………………………………………… 8
1.4.6 Servicii bancare la domiciliu (home banking) ………………………………………… 9
1.5 Oferta de piaţă a băncilor – Produse şi servicii bancare ………………………………. 9
1.5.1 Conceptul privind produsele bancare …………………………………………………. 11
1.5.2 Concurenţa în cadrul sistemului bancar ……………………………………………….. 11
1.5.3 Particularităţile imaginii serviciilor bancare …………………………………………... 13
1.5.4 Cererea de produse bancare şi segmentarea clientelei ………………………………… 14
1.6 Tipuri de clienţi şi servicii bancare
Avantajele obţinute ca urmare a utilizării sistemului bancar de către clienţi …………. 15
1.6.1 Segmentul clientelei …………………………………………………………………… 16
CAPITOLUL II
CARDUL – INSTRUMENT MODERN DE PLATĂ
2.1 Avantajele utilizării cardurilor ………………………………………………………… 17
2.2 Tipologie ………………………………………………………………………………. 18
2.2.1 Clasificarea cardurilor în raport cu modul de stocare a caracteristicilor de securizare .. 18
2.3 Tipuri de operaţiuni cu carduri utilizate la Banca Română pentru Dezvoltare –
Groupe Societe Generale ……………………………………………………………… 19
2.3.1 Tipuri de carduri utilizate de B.R.D. – G.S.G. ………………………………………... 19
2.3.1.1 B.R.D. Maestro ………………………………………………………………………... 20
2.3.1.2 B.R.D. Visa Electron ………………………………………………………………….. 20
2.3.1.3 B.R.D. Visa Classic – lei ……………………………………………………………… 21
2.3.1.3 B.R.D. Visa Classic – USD …………………………………………………………… 21
2.3.1.4 B.R.D. Visa Business – lei …………………………………………………………….. 21
2.3.1.5 B.R.D. Visa Business – USD ………………………………………………………….. 22
2.4 Condiţiile de emitere a unui card ……………………………………………………… 22
2.4.1 Organizarea activităţii şi tehnica de lucru în acest domeniu ………………………….. 23
2.5 Decontarea tranzacţiilor ……………………………………………………………….. 27
2.5.1 Eliberarea de numerar la ghişeul băncii ……………………………………………….. 29
2.5.2 Distribuirea card-urilor noi (în locul celor expirate) ………………………………….. 30
2.5.3 Alte aspecte referitoare la activitatea cu card-uri ……………………………………... 30
B.R.D. Visa Classic în lei card – Circuitul de emitere şi acceptate (studiu de caz) 35
CAPITOLUL III
CREATIVITATE – ORIGINALITATE
3.1 Posibilităţi de imbunătăţire a sistemului bancar ………………………………………. 41
CONCLUZII FINALE ………………………………………………………………………….… 48

0
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….. 51
INTRODUCERE

Trăim într-o lume aflată într-o permanentă schimbare, singura constantă fiind
schimbarea. Expansiunea rapidă a tehnologiei informaţionale şi a comunicaţiilor în timp
real, transferul extern al fondurilor, migraţia capitalurilor, extinderea întreprinderilor multinaţionale
în contextul globalizării, creşterea nemaintâlnită a cifrei de afaceri, au determinat mutaţii
structurale în mediul de afaceri. Toate aceste schimbări au un impact direct asupra modului de
derulare a afacerilor întreprinderilor. Din aceste considerente apar tot mai frecvent diverse
litigii, care, pentru a fi soluţionate trebuie să se apeleze la serviciile unor experţi.
Orientarea României spre o economie de piaţă reală şi concurenţială a produs mutaţii
esenţiale în structura capitalurilor şi a patrimoniului întreprinderilor, mutaţii care implică
reconsiderarea profundă a însăşi conceptului de gestiune a unităţilor economice. După
evenimentele din Decembrie 1989, România a păşit intr-o nouă etapă a dezvoltării sale, care
a deschis perspectiva realizării unui sistem nou, democratic. Trecerea la economia de piaţă s-
a tăcut într-un consens naţional, întreaga societate contribuind la implementarea noilor structuri:
politice, organizatorice, legislative, economice şi financiare.
În această tranziţie spre economia de piaţă, punctul de plecare l-a constituit profunda
criză a vechiului sistem bancar puternic centralizat şi conceptualizat.
Centralizarea excesivă a condus la adânci dezechilibre în economie atât pe verticală
cât şi pe orizontală, concretizate în rămânerea în urmă a agriculturii, supradimensionarea
ramurilor industriale de prelucrare primară, agravarea problemei energetice, neglijarea
sectorului terţiar. Competitivitatea economiei româneşti a fost serios afectată scăzând
dramatic, lucru ce a determinat eliminarea României din competiţia internaţională şi
condamnarea la autarhie. Spiritul de competiţie şi creativitatea umană erau îngrădite,
resursele erau utilizate iraţional, ineficient şi haotic, iar activitatea economică era denaturată
de la finalitatea ei socială firească.
Sufocaţi de centralismul excesiv şi ineficient, poporul român a ales irevocabil calea
spre o economie de piaţă liberă, unde rolul statului se diminuează simţitor. Statul devine
doar un arbitru imparţial care stabileşte şi supraveghează regulile de bază care guvernează
jocul social într-o economie de piaţă liberă, reguli care au în epicentru cererea şi oferta.
Trăsăturile esenţiale ale economiei de piaţă libere sunt:
- existenţa unei palete largi de forme de proprietate, unde preponderenţa o are
sectorul privat;
- funcţionarea întreprinderilor strict pe baza mecanismelor pieţei libere, a
criteriilor de eficienţă, rentabilitate şi decizionale;
- exercitarea de către stat a unui rol de liber arbitru, care stabileşte doar
regulile jocului prin stabilirea politicilor economice, rol similar pe care statul îl
are în economiile statelor avansate;
- larga deschidere spre exterior, găsirea locului României în economia
globală, care se prefigurează cu paşi rapizi.
Managementul reformei în economia românească trebuie să aibă ca ţintă restructurarea şi
modernizarea economiei naţionale, prin valorificarea judicioasă a resurselor naturale şi a
forţei de muncă în vederea atingerii unor niveluri rezonabile de productivitate a muncii şi de
eficienţă comparabile cu cele ale statelor avansate. La începutul tranziţiei spre economia de
piaţa s-au constituit ca entităţi patrimoniale distincte atât persoane fizice şi asociaţii
familiale autorizate să desfăşoare activităţi economice conform Decretului nr. 54/1990, cât şi
regii autonome şi societăţi comerciale constituite prin reorganizarea unităţilor economice de
stat, conform prevederilor Legii nr. 15/1990, precum şi un mare număr de societăţi
1
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
comerciale cu capital privat, constituite pe baza Legii nr. 31/1990, inclusiv societăţi mixte cu
participarea de capital străin sau românesc. Pentru ca economia de piaţă să funcţioneze eficient şi
în condiţii de concurenţă reale şi oneste, trebuie creat un mediu economic echitabil pentru
toţi partenerii care intră în jocul social (întreprinderi ca entităţi patrimoniale independente şi
autonome). Acest lucru se poate realiza prin crearea unui cadru legislativ coerent, fără restricţii şi
îngrădiri din partea statului şi prin pârghii economice adecvate, într-un mediu economic dat
fiecare întreprindere este liberă să cheltuiască, să producă şi să economisească în conformitate cu
propria strategie de dezvoltare, scopul final fiind acelaşi pentru toţi: obţinerea unui profit cât mai
mare. Pentru aceasta, întreprinderile trebuie să-şi organizeze activitatea pe criterii de
competitivitate, inventivitate, capacitate de conducere şi organizare, fiind nevoite să se adapteze
din mers la mediul economic naţional şi internaţional, care pe zi ce trece este tot mai agresiv.
Tranziţia la economia de piaţă a presupus o veritabilă revoluţie managerială,
selecţionarea şi promovarea noilor generaţii de cadre cu autentică competenţă profesională,
pregătită să acţioneze eficient în condiţiile specifice economiei de piaţă.
Viitorologii lumii anunţă societatea secolului XXI ca fiind una a cunoaşterii, a învăţării,
astfel că acest demers de formare permanentă a omului necesită o riguroasă activitate de
management în toate segmentele social-economice. Dar ce înseamnă implicarea
managementului într-o asemenea operă complexă? Cu ce pârghii şi în ce direcţii să se
acţioneze? Cum să se proiecteze sau să se prognozeze dezvoltarea domeniului vital al
societăţii economice? Ce rol are controlul organizat ştiinţific şi înfăptuit sistematic în
gestionarea efortului pentru dezvoltare?
Răspunsul la astfel de întrebări trebuie formulat bazându-ne pe o teorie economică
armonioasă şi pe principii metodologice coerente care să conducă la efecte utile pe multiple
planuri, corelând cuceririle ştiinţei economice obţinute până acum cu perspectivele ei de
modernitate pe termen lung.
Toate aceste schimbări au un impact direct asupra modului de derulare a afacerilor
întreprinderilor, întrebările la care trebuiesc căutate răspunsuri sunt de genul: “Cum pot face faţă
managerii şi angajaţii acestor schimbări şi stresului conţinu generat de acestea? Cum influenţează
aceste schimbări atitudinea oamenilor şi implicit organizaţiile? Cum pot crea managerii
organizaţii mai eficiente pe termen lung? Cum putem să cunoaştem, să controlăm şi să dirijăm
aceste schimbări în beneficiul propriu? Cum asigură contabilitatea informaţia necesară în timp
real?”

2
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

CAPITOLUL I
PIAŢA BANCARĂ

l.l. Piaţă bancară, segment bancar, sector de piaţă

Activitatea bancară este reglementată de Legea numărul 58/1998, privind


activitatea bancară şi Legea numărul 31/1990 republicată, privind activitatea societăţilor
comerciale. Spre deosebire de perioada sistemului “monobancar”, specific economiei
centralizate, în contextul actual băncile comerciale au un rol activ în luarea deciziilor
privind activitatea lor însă, în prezent, activitatea lor este limitată, potrivit anumitor cerinţe
pe care băncile trebuie să le respecte. Astfel, sunt stabilite anumite reglementări, cu scopul
de a asigura concurenţa în sectorul bancar şi pentru a limita poziţiile de monopol. Băncile
nu au voie să încheie contracte, înţelegeri sau acorduri care le-ar conferi o poziţie
dominantă pe piaţa monetară sau posibilitatea de a dicta politicile comerciale în sectorul
bancar.
Piaţa poate fi definită ca fiind spaţiul economic în cadrul căruia cei ce doresc un produs sau
serviciu se întâlnesc cu cei ce pot şi doresc să ofere produsul sau serviciul respectiv.1
O piaţă este, de cele mai multe ori, “văzută” din punct de vedere fizic, ca o localizare
geografică. Piaţa poate exista, însă, şi sub forma unui sistem de relaţii informatizate
(denumită şi “piaţă sintetică”), fără să presupună, în acest caz, întâlnirea fizică, directă, a
vânzătorilor şi cumpărătorilor.

1.2 Sistem bancar


1.2.1 Scurt istoric şi evoluţie
1.2.1.1 Definirea sistemului bancar

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituţii


financiar - bancare, care funcţionează într-o ţară, răspunzând necesităţilor unei etape a
dezvoltării social - economice.2
Sistemul bancar într-o ţară cuprinde:
 Cadrul instituţional – format din banca centrală (cu rol de coordonare şi
supraveghere), bănci comerciale şi alte instituţii financiare asimilate acestora;
 Cadrul juridic – format din ansamblul reglementărilor care guvernează
activitatea bancară.
În evoluţia sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare şi sectorizare.
Specializarea (din punct de vedere al proceselor economice) reprezintă limitarea producţiei
la anumite produse sau, altfel spus, producerea unei game restrânse de produse.
În acest context, specializarea bancară poate fi privită ca fiind orientarea activităţii
diferitelor bănci doar spre anumite servicii, operaţiuni, produse bancare.
Noţiunea de sectorizare poate fi definită, ca fiind un tip aparte de specializare ce constă
în orientarea activităţii bancare spre anumite domenii de activitate economică (sectoare ale
economiei naţionale).3

1
Institutul bancar român, Băncile şi operaţiunile bancare, editura economică,
2
Idem 1
3
Institutul bancar român, Băncile şi operaţiunile bancare, editura economică.
3
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Primele încercări de creare a unor bănci au avut loc la mijlocul secolului XIX,
în 1856 fiind înfiinţată Banca Naţională a Moldovei, cu sediul la Iaşi. Unirea
Principatelor a creat un mediu naţional, propice economic, ceea ce a stimulat
crearea altor bănci, după 1864 fiind fondată Casa de Depuneri si Consemnaţiuni, principala
instituţie de emisiune pe teritoriul României, până la înfiinţarea Băncii Naţionale, în 1880.
Constituirea economiei centralizate, de comandă, după 1947, a determinat
restrângerea şi transformarea sistemului bancar întru-un instrument pasiv de finanţare a
dezvoltării planificate a economiei.
Prin reglementările Băncii Naţionale, bancă de emisiune şi comercială în acelaşi
timp, rolul şi funcţiile băncilor au fost strict limitate, vizând în principal atragerea
disponibilităţilor băneşti de la populaţie şi din economie, distribuirea acestora conform
planului de credite, eliminându-se orice formă de concurenţă între bănci.
După 1989 sistemul bancar a înregistrat anumite schimbări, concretizate prin
liberalizarea activităţii bancare, reglementarea acesteia conform cerinţelor economiei de
piaţă, diversificarea şi creşterea numărului de bănci, îndeosebi prin apariţia băncilor
private, româneşti, străine sau mixte şi transformarea privată a băncilor de stat.
În prezent, sistemul bancar românesc are o structură duală. Banca Naţională
asigurând autorizarea, reglementarea şi supravegherea tuturor băncilor şi promovarea
politicii monetare a statului. Capitalul bancar privat depăşeşte 50% din totalul capitalului
bancar, diversificarea, modernizarea instrumentelor, operaţiunilor, produselor şi serviciilor bancare
fiind puternic influenţate de activitatea băncilor străine, dar şi de procesul de integrare
financiară europeană.
Sistemul bancar românesc, reprezentând configuraţia relaţională a operaţiunilor şi
tranzacţiilor active şi pasive dintre instituţiile bancare, pliază conform arhitecturii
aparatului bancar, constituit din ansamblul diverselor categorii de bănci cu capital
autohton sau străin, public sau privat precum şi din combinaţiile acestora. Aparatul bancar se
concretizează prin structura organizatorică a sistemului bancar şi financiar, având ca verigă
superioară Banca Naţională şi instituţiile financiare similare de reglementare şi de supraveghere.4
Caracteristica perioadei 1990-2003 în ceea ce priveşte sistemul bancar rezidă în
desprinderea treptată a acestuia de sub tutela statului. Banca Naţională beneficiind prin lege de
independenţă şi autoritate de decizie, situaţie care a facilitat două procese aparent contradictorii:
debilitarea băncilor de stat, prin promovarea creditelor performante şi consolidarea băncilor de
stat. şi consolidarea băncilor străine, cu infuzii de capital productiv, de stat, prin promovarea
creditelor performante şi consolidarea băncilor străine, cu infuzii de capital productiv.
Principalii paşi în evoluţia sistemului bancar sunt prezentaţi în anexa nr .l.
Ponderea sistemelor bancare se poate observa în anexa nr. 2.

1.3. Sectorizarea bancară

Banca Naţională desfăşoară o activitate specifică unei bănci centrale, dar, în acelaşi timp,
derulează şi operaţiuni specifice unei bănci comerciale. Pe lângă funcţia de unică bancă de
emisiune a ţării, asigură îndeplinirea politicii statului în domeniul monetar şi al creditului. Ea
organizează şi coordonează circulaţia bănească din ţară, coordonând ansamblul activităţii de
acordare a creditului pe termen scurt şi de decontare în economie, acordă credite celorlalte
bănci specializate, organizează execuţia de casă a bugetului de stat, Banca Naţională dispunând de
o puternică reţea de unităţi operative (sucursale, filiale).

4
Vasile Dedu. Managementul activităţii bancare, 1995
4
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Băncile specializate deţineau, fiecare, monopolul activităţii bancare pentru un
anumit sector economic, sectorul „clienţi particulari” (persoane fizice) nefiind inclus
în activitatea bancară. Singura instituţie ce opera în acest domeniu era Casa de
Economii şi Consemnaţiuni.
Deoarece un sistem bancar eficient necesită descentralizare şi competiţie,
Banca Naţională a căutat, după 1990, să stimuleze formarea unui sistem de
bănci comerciale, de tip universal, care au primit dreptul să efectueze toată gama de
operaţiuni bancare şi să opereze pe teritoriul ţării, în condiţiile respectării cadrului de
supraveghere bancară, impus de banca centrală.
Specializarea tradiţională (sectorizarea) pe criterii politice şi economice şi-a
pierdut, în actualele condiţii, baza legală. Băncile nu mai sunt constrânse, în prezent,
prin lege, să deruleze doar anumite tipuri de operaţiuni, din vasta gamă de operaţiuni bancare.
Aceasta nu înseamnă, însă, că băncile nu pot opta pentru anumite operaţiuni,
specializându-se în anumite domenii. Ceea ce trebuie avut în vedere este faptul că, în
acest caz, alegerea este a băncii, care, pe baza statului propriu de funcţionare, îşi
stabileşte tipurile de operaţiuni ce le va derula în funcţie de evoluţia pieţei financiar-
bancare şi de strategia adoptată.
Deşi legislaţia a deschis porţile competiţiei pentru sistemul financiar şi a pus
bazele unui sistem bancar orientat spre cerinţele pieţei, poziţia deţinută de băncile cu
tradiţie continuă să fie dominantă.
Băncile „vechi”, deşi au fost nevoite să-şi restructureze şi modernizeze activitatea, pentru
a corespunde noilor cerinţe, au avantajul existenţei unor reţele de subunităţi, distribuite pe tot
teritoriul ţării, bucurându-se, în aceiaşi timp, de poziţiile cucerite pe importante segmente de piaţă.
Băncile noi au posibilitatea derulării, încă de la început, a unei activităţi bancare moderne,
de informatizare şi a atragerii celor mai profitabile companii nou înfiinţate, în calitate de clienţi. Nu
în ultimul rând, au avut şansa de a decide, pe baza cadrului legal creat, al condiţiilor concrete
existente în economie şi al studiilor de marketing efectuate, genul de operaţiuni bancare cărora
doresc să le acorde atenţie deosebită, în cadrul activităţii de ansamblul a băncii.

1.4 Sisteme informatice


1.4.1 Sistemul bancar românesc

Sistemul bancar existent în ţara noastră este rezultatul unei evoluţii rapide pe parcursul celor
şapte ani postrevoluţionari. De la câteva bănci specializate existente in 1989, ulterior transformate
în societăţi pe acţiuni, s-a ajuns în prezent la un număr semnificativ de societăţi bancare, ale căror
unităţi bancare acoperă cea mai mare parte a unităţilor administrativ teritoriale ale ţării.
Principalele faze în procesul de prelucrare a datelor în sistemul bancar, vezi anexa 3.
Activitatea de informatică bancară a cunoscut o evoluţie marcată de condiţiile noi create de
trecerea la sistemul economiei de piaţă. O schimbare semnificativa a fost renunţarea la sistemul de
prelucrare a datelor bancare de către centrele teritoriale de calcul. Condiţiile concurenţiale noi,
pătrunderea masivă pe piaţa romanească a calculatoarelor personale au permis constituirea la
nivelul unităţilor bancare a unor compartimente responsabile cu prelucrarea automată a datelor.5
Caracteristica principală a unui sistem informatic bancar modern este nivelul de
conectivitate asigurat între factorii implicaţi în activitatea bancară. Din acest punct de vedere
evoluţia sistemelor informatice bancare presupune implementarea succesivă sau directă a
următoarelor tipuri de sisteme informatice:

5
Managementul activităţii bancare, Bucureşti 1995.
5
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
- sisteme informatice bancare fără conectivitate: sunt caracterizate prin existenţa unor PC-uri
independente pe care rulează aplicaţii specifice anumitor compartimente: contabilitate, creditare
etc. Transferul de date între calculatoare este asigurat de regulă prin intermediul suporţilor externi
(dischete). Acest tip de sisteme informatice este întâlnit îndeosebi în unităţile bancare de
dimensiuni mai mici (agenţii, filiale);
- sisteme informatice bancare cu conectivitate locală: sunt sisteme informatice bazate pe reţele
locale de calculatoare;
- sisteme informatice bancare cu conectivitate globală: sunt sisteme informatice bazate pe
reţele de arie întinsă (WAN) care conectează reţelele locale (LAN) ale unităţilor bancare.
Construirea unui sistem informatic pleacă de la întrebarea: ce activităţi informatizăm? şi
continuă cu răspunsul la întrebarea: cum? În continuare se încearcă descrierea celor mai
importante activităţi bancare şi a tipurilor de sisteme informatice existente. În final sunt prezentate
pe scurt câteva servicii bancare moderne şi posibilităţile de implementare a acestora în sistemul
bancar românesc.
Schema de structură a sistemului informatic bancar se regăseşte în anexa nr. 4.

1.4.2 Sistemul de plăţi si decontări

Activităţile economice presupun fluxuri financiare între agenţii economici. Aceste fluxuri se
realizează sub forma de numerar sau prin alte mijloace de plată. Deficientele sistemului de plaţi si
decontări din ţara noastră au determinat ca, în ciuda măsurilor punitive, fluxurile financiare sub
forma de numerar să aibă încă o pondere însemnată.
În prezent, plăţile în economia romanească sunt realizate într-o pondere covârşitoare prin
mijloace de plata pe suport hârtie. Este vorba in primul rând de ordine de plata şi cecuri şi într-o
măsură mai redusă de ambii, bilete la ordin şi alte mijloace de decontare pe suport hârtie.
Mijloacele de decontare pe suport hârtie au caracteristic faptul că necesită circulaţia fizică a
instrumentului de plată între plătitor si beneficiar. Durata decontării depinde în principal de doi
factori:
 societăţile bancare la care plătitorul, respectiv beneficiarul, au deschise conturi;
 dispunerea teritorială a unităţilor bancare la care au deschise conturi (acelaşi judeţ sau judeţe
diferite).
Se deosebesc astfel două tipuri de decontare:
 decontare intrabancară: când atât unitatea bancară a plătitorului, cât si unitatea bancară a
beneficiarului aparţin aceleiaşi societăţi bancare (de exemplu, un client al B.C.R. Cluj plăteşte o
suma unui client al B.C.R. Braşov);
 decontare interbancară: când unităţile bancare implicate în decontare aparţin unor
societăţi bancare diferite (de exemplu, un client al B.R.D. Tg-Mures plăteşte unui client al
B.R.C.E. Constanta.

1.4.3 Decontarea intrabancară

Decontarea intrabancară (între unităţi teritoriale ale aceleiaşi societăţi bancare), este cea
mai rapidă, putând fi preluată într-o proporţie însemnată de sistemul informatic) anexa nr. Deşi
decontarea pe suport hârtie presupune transferul fizic al documentelor de decontare între unitatea
bancara plătitoare si cea beneficiară, cu autorizarea Băncii Naţionale a României (Regulamentul
nr. 1/1995 emis de B.N.R.), unităţile bancare îşi pot transfera pe cale electronică instrumentele de
plată, urmând ca documentele de plată propriu-zise să urmeze circuitul poştal obişnuit, în final
fiind anexate ca documente justificative. Transmisia se realizează de regula prin fax sau telex.
Există în prezent societăţi bancare care au renunţat la transmisiile telex/fax şi realizează
transmisia tranzacţiilor aferente decontărilor intrabancare direct între sistemele informatice ale
6
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
unităţilor teritoriale (prin intermediul centralei societăţii bancare). Acest tip de decontare este
cunoscută în limbajul bancar curent sub denumirea de decontare electronica.
De obicei, decontarea electronica intrabancară se realizează după următorul algoritm:
 unităţile bancare debitează conturile clienţilor plătitori şi trimit la centrala societăţii bancare
fişiere ce conţin date privind plăţile către clienţii celorlalte unităţi bancare;
 fiecare unitate preia de la centrală tranzacţiile care reprezintă plăţile care îi sunt adresate,
apoi creditează corespunzător conturile clienţilor beneficiari;
 instrumentele de plată pe suport hârtie urmează circuitul postal obişnuit şi sunt anexate ca
documente justificative.
Decontarea electronică permite transferul rapid al fondurilor între plătitor şi beneficiar (în
aceeaşi zi) şi automatizează integral operaţiile back office.

1.4.4.Decontarea interbancară
Decontarea interbancară este mai complicată deoarece în decontare sunt implicate societăţi
bancare diferite şi, în plus, intervine o terţa instituţie: Banca Naţionala a României prin sistemul
caselor de compensaţie (pentru plăţi ce nu depăşesc 500 milioane lei).
Există mai multe circuite pentru documentele de plată, însă pentru simplificare vom
considera cazul mai general când societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate bancară în
judeţul de destinaţie. Să presupunem ca un client (plătitor) al B.C.R. din judeţul A plăteşte prin
ordin de plata o sumă unui client (beneficiar) al B.R.D. din judeţul B. Procesul de decontare
interbancară se desfăşoară astfel:
 plătitorul prezintă ordinul de plată la unitatea B.C.R. din judeţul A;
 contul clientului este debitat, iar ordinul de plată este remis prin sistemul intrabancar la
sucursala B.C.R. din judeţul B;
 unitatea B.C.R. din judeţul B prezintă ordinul de plată agentului de compensare al B.R.D. în
cadrul şedinţei de compensare care are loc la sucursala Băncii Naţionale din judeţul B:
 pe baza ordinului de plată, unitatea teritoriala a B.R.D. din judeţul B realizează creditarea
contului beneficiarului.
Pe baza unor convenţii între societăţile bancare şi cu aprobarea Băncii Naţionale a
României, unităţile bancare pot prezenta la compensare copii ale documentelor de plată, obţinute
în urma transmisiilor fax, telex sau prin modem, prin circuitele intrabancare proprii.
Principalele motive pentru care nu s-a adoptat aceasta soluţie sunt:
 exista încă diferenţieri substanţiale privind dotarea cu tehnica de calcul şi programe a
societăţilor bancare;
 trebuie rezolvate probleme legate de integritate, securitate si interoperabilitate:
 plăţile prin intermediul cecului sunt condiţionate de transmiterea fizică a filei de cec între
unităţile bancare implicate, deci acest gen de plaţi nu se pretează la o compensare electronică.
Posibilităţile de informatizare a plăţilor pe suport hârtie, precum si tendinţele actuale de a
adopta metode de plată moderne (care vor fi descrise mai jos), ridică în faţa factorilor de decizie
problema implementării unor sisteme informatice bancare bazate pe conectivitate globală.
Modalităţile de decontare interbancara le putem observa în anexa nr. 5.

1.4.5. Tipuri de card-uri

Debit card - permite debitarea automata a contului deţinătorului card-ului (cumpărător) cu


suma reprezentând contravaloarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate folosind card-ul.
Credit card - permite achiziţionarea de bunuri sau servicii a căror valoare cumulată nu
poate depăşi un anumit plafon stabilit de emitentul card-ului. Pe baza datelor achiziţionate prin
intermediul automatelor programabile se stabileşte suma efectiv utilizată, care urmează să fie
restituită băncii care a emis card-ul de către deţinătorul card-ului.
7
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Card multifuncţional - este un debit card care poate îndeplini şi alte funcţii: retrageri de
numerar de la ATM-uri, garantarea unor cecuri emise de deţinătorul card-ului.
Automatele programabile - au încorporat un microprocesor şi software aferent, fiind
conectate prin comunicaţie asincrona cu centrul de autorizare al plăţilor situat de regulă în
centrala societăţii bancare care emite card-ul. Card-urile sunt cartele de plastic pe care
informaţia este memorata pe suport magnetic sau, în cazul card-urilor inteligente,
microprogramat.
În ţara noastră, numărul utilizatorilor de card-uri este modest în comparaţie cu ţările
avansate. Pentru a degreva personalul angrenat în operaţii front office, un număr tot mai mare de
societăţi bancare introduc la sediile unităţilor bancare teritoriale automate programabile.
Transferul electronic de fonduri la locul vânzării are, de asemenea, un volum redus.

1.4.6. Servicii bancare la domiciliu (home banking)

Home banking defineşte accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului unităţii bancare.
Acest acces se poate realiza prin intermediul unui simplu telefon conectat la o centrală
telefonică digitală sau prin intermediul unui calculator personal.
Accesul la servicii bancare prin telefon (telephone banking) se realizează astfel: de la un
telefon cu tastatură se formează numărul serviciului bancar telefonic, după terminarea
mesajelor emise de robotul telefonic (placa voice-teller plus software-ul aferent) se tastează
codul numeric personal (PIN), apoi se tastează codul operaţiei ce se doreşte a se efectua
asupra contului curent.
În prezent, acest tip de serviciu este întâlnit la unele bănci din ţară. dar este orientat în
principal spre informarea clientului privind starea conturilor sale. Clientul poate obţine
informaţiile sub forma de voce sau fax.
Accesul la servicii bancare prin intermediul unui calculator personal presupune
conectarea calculatorului personal al clientului băncii prin intermediul unei linii telefonice şi a
unui modem la calculatorul băncii. Comunicaţia şi accesul la serviciile bancare sunt controlate de
un program specializat furnizat de bancă instalat pe calculatorul clientului. De fapt,
calculatorul clientului devine un ATM virtual. Se pot ordona plăţi, se pot obţine informaţii privind
starea contului etc.
Acest gen de serviciu este puţin utilizat în ţara noastră.

1.5 Oferta de piaţă a băncilor – Produse şi servicii bancare


1.5.1 Conceptul privind produsele bancare

În cadrul sistemului românesc îşi desfăşoară activitatea atât persoanele juridice


române constituite în societăţi comerciale bancare, cât şi sucursalele din România ale unor
bănci, persoane juridice străine.
Legea bancară nr.58/1998 defineşte noţiunea de bancă prin persoana juridică autorizată
să desfăşoare, în principal, activităţi de atragere de depozite şi de acordare de credite în
nume şi pe cont propriu.
Produsele bancare sunt cele oferite de bancă clientelei sale, iar serviciile bancare sunt cele
solicitate de clienţii acestor bănci.
Printre produsele bancare oferite de bănci clienţilor săi pot fi enumerate:
 Acordarea şi contractarea de credite cu persoane juridice şi fizice;

8
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
 Operaţiuni de factoring şi scontarea efectelor de comerţ, inclusiv forfetarea
acestora;
 Emiterea de carduri diferite şi operaţiunile aferente acestora;
 Gama de produse privind introducerea mijloacelor moderne de plată;
 Operaţiuni de bancassurance;
 Închirierea de casete de valori;
 Activităţi de consultanţă financiar - bancară, evaluări, expertizări, planuri de afaceri, studii
de fezabilitate;
 Emiterea de certificate de depozit pentru depuneri de sume la termen;
 Transferuri ultrarapide de fonduri în întreaga lume;
 Operaţiuni – tranzacţii în contul clienţilor cu instrumente monetare negociabile
(cambii sau trate, bilete la ordin, cecuri);
 Operaţiuni de leasing financiar, prin societăţi distincte, constituite de bănci
în acest scop.
După natura serviciilor bancare, avem:

Servicii pure obţinute exclusiv prin munca personalului, ce se referă la
consultaţii, inginerie financiară etc.;

Servicii mixte ce îmbină munca personalului şi utilizarea bunurilor de
echipament. Printre acestea se numără efectuarea plăţilor pentru clienţii băncii;

Servicii ce au ca suport capitalul. În formele sale de bază, sunt pe de o
parte depozitele constituite, iar, pe de altă parte, creditele acordate, această situaţie fiind
reflectată în bilanţ.6
Caracteristicile principale ale produselor bancare au consecinţe imediate asupra
desfăşurării operaţiunilor şi optimizării gestiunii, necesitând o analiză a acestora:
1. produsele bancare sunt imateriale. Ele nu fac obiectul unei uzuri fizice şi morale,
procesul de îmbătrânire fiind, în consecinţă, mult mai lent;
2. produsele bancare nu pot fi protejate prin brevete, ele îndeplinind şi condiţiile de
uniformitate. Diferenţierile în acest sens sunt nesemnificative. Spre exemplu certificatele de
depozit, cărţile de plată au, de la bancă la bancă, coloraţii şi organizării ale cuprinsului variate,
dar elementele conţinute sunt similare;
3. produsele bancare sunt condiţionate de reglementările bancare şi fiscale. Introducerea unor
noi produse este efect al legii, astfel încât, dacă nu există o bază legală, ele nu pot fi promovate.
Aceasta este situaţia leasingului la nivelul României. Până la apariţia bazei legale, nu a fost
posibilă punerea sa în practică;
4. produsele bancare sunt propuse direct clienţilor şi nu există posibilitatea unei
redistribuiri, concesionări, revânzări, etc.;
5. serviciile bancare implică angajarea clientelei în derularea operaţiunilor. Este un
tip de autoservire, dart şi de colaborre pentru că în scopul utilizării unor produse, beneficiarul
trebuie să întocmească o documentaţie proprie. Se realizează şi o colaborare de concepţie,
întreprinderea beneficiară de credite trebuind însă să se limiteze la cadrul normat
( formularistic) stabilit de bancă.
Fiecare produs bancar are o serie de parametri referitori la:
 volumul angajării;
 cost şi randament;
 condiţii de securitate (necesitatea codificării şi siguranţa ciclului informaţional);
 probleme de fiscalitate şi disponibilităţi.

6
Mihai Gheorghe A. Imireanu, Produse şi servicii bancare în relaţiile de plăţi şi internaţionale, Editura
Tribuna Economică
9
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Inovarea de produse poate presupune stabilirea acestor parametrii sau a unor modificări
sau a unor modificări faţă de cei anteriori. De obicei, inovarea se bazează pe reglementări bancare
sau de regim fiscal. Astfel, unele produse au apărut pentru contracararea unor dispoziţii
legale, dezavantajoase pentru clientelă. De exemplu, limitarea de către stat a regimului de
dobândă, în cazul depozitelor la vedere, a generat introducerea conturilor paralele
(ATS - AUTOMATIC TRANSFER of SAVINGS), a conturilor NOW şi SUPERNOW, în SUA,
sau a acţiunilor SICAV ( Societăţi cu Capital Variabil) în Franţa ( 1981), pentru o fructificare mai
bună a disponibilităţilor.
Paralel apar şi inovări de proces, ce rezultă prin modificări tehnologice, exemple le reprezintă
cardurile, precum şi automatele bancare, culminând cu banca la domiciliu.
Abandonarea produselor bancare se realizează de obicei o dată modificarea reglementărilor
în vigoare. Astfel, implementarea prin lege a leasingului a dus, în majoritatea ţărilor dezvoltate,
la scăderea abruptă a creditelor pe termen mijlociu.
Uneori, reglementările există, dar nu se practică operaţii cu acest produs, băncile neinsistând
în utilizarea lor, iar întreprinderile neexcelând în folosire. Un exemplu elocvent îl reprezintă
abandonarea scrisorii de credit în momentul apariţiei cărţii de credit.
O altă cauză a abandonării produselor bancare o reprezintă diminuarea rentabilităţii lor.

1.5.2. Concurenţa în cadrul sistemului bancar

Băncile evoluează într-un climat concurenţial propice obţinerii de venituri bancare. O


caracteristică a acestora se referă la diferenţierea pieţei produselor bancare de piaţă altor servicii,
caracteristică ce va determina reglementarea strictă a ambientului bancar.
Procesul concurenţial presupune, conform interpretării lui Porter, cinci forţe participante:
1. Rivalitatea între firmele din sector;
2. Ameninţarea intrării de noi concurenţi pe piaţă;
3. Ameninţarea apariţiei de produse de substituţie;
4. Poziţia de forţă a clienţilor;
5. Poziţia de forţă a furnizorilor.
1. Rivalitatea între firmele din sector se manifestă prin extinderea şi diversificarea
reţelei de sucursale. Ea este însă limitată de imobilitatea reţelei, orice bancă având însă
posibilitatea să crească sau să scadă aria de cuprindere a clienţilor.
2. în ceea ce priveşte ameninţarea intrării de noi concurenţi pe piaţă, s-au instituit
reglementări specifice sectorului bancar, de care trebuie să se ţină cont. Una dintre aceste
reglementări se referă la barierele de intrare în sistemul bancar, care influenţează major
concurenţa în domeniu.
Condiţiile tipice ale aprobării intrării pe piaţă, reglementate la nivel european, se referă la:
• Dimensiune minimă a capitalului;
• Prezentarea unui proiect de afaceri prin care grupul de iniţiativă declară natura
operaţiunilor pe care le va realiza şi tehnicile pe care urmează să le utilizeze;
• Verificarea calităţii participanţilor la subscrierea de capital. Participanţii principali
principali, conform reglementărilor, trebuie să aibă suprafaţă financiară şi experienţă bancară.
Dacă această condiţie nu poate fi îndeplinită, se poate apela la un garant, ce are rol de a avea o
participare importantă la capitalul noii băncii şi de a se asocia în orientarea şi supravegherea
gestiunii instituţiei respective;
• Onorabilitate şi competenţă din partea echipei de conducere. Pregătirea profesională
este foarte importantă în formarea unei noi echipe, a unui nou colectiv şi trebuie dublată de
înaltă moralitate şi spirit deontologic.

10
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
În ceea ce priveşte participarea la capital, se impun câteva măsuri suplimentare, adoptate în
cadrul de reglementare european, dintre care amintim:
 Nu sunt atitudini favorabile pentru un singur deţinător al capitalului, adică,
pentru aportul la capital al unei singure persoane. Această situaţie ar putea duce la
evidenţierea unui singur punct de vedere pe baza căruia se iau deciziile;
 Nu se promovează situaţii în care există două persoane sau grupuri şi care,
ambele, deţin 50% din aport. Această situaţie ar putea duce, în cazul unor interese
divergente, la o criză de conducere;
 Nu se promovează situaţii în care capitalul este foarte diluat, în acest caz,
capacitatea de luare a deciziilor fiind dispersată;
 Dacă grupurile ce se angajează în înfiinţarea unei bănci sunt instituţii
nonbancare. se cere suplimentar o scrisoare de intenţie, dată de acţionarul majoritar, din
care să rezulte angajamentul acestora de a funcţiona durabil în domeniu şi de a asigura
funcţionarea şi supravegherea noii instituţii.
O situaţie specială o reprezintă integrarea europeană. Prin aplicarea normelor de
integrare ale Uniunii Europene, fără alte aprobări suplimentare. Controlul se va exercita
însă prin „unitatea mamă”(centrala), societăţile bancare străine aplicând normele bancare
din ţara de origine.
Excepţiile de la aplicarea normelor din ţara de origine se referă la situaţii deosebite:
a. În cadrul politicilor monetare, dacă ţara de domiciliere a băncii practică o
restrângere a creditului în economie, societatea bancară străină trebuie să se supună
obiectivelor propuse;
b. Normele locale de reglementare în interesul clienţilor, adică protecţia consumatorilor,
sunt valabile şi pentru societăţile bancare străine:
c. Normele de funcţionare ale pieţelor financiare locale sunt, de asemenea, valabile
şi pentru societăţile bancare străine.
Alte bariere legate de intrarea în sistemul bancar sunt reprezentate de:
• Barierele tehnologice. Înfiinţarea unei noi societăţi bancare presupune
alinierea la tehnologiile folosite de bănci în ţara respectivă. Acest aspect este important în
desfăşurarea relaţiilor cu celelalte bănci, prin intermediul tehnologiilor existente, ce se
referă la: plăţi, transferul mesajelor de plăţi realizate prin reţeaua existentă în ţara
respectivă. Reţelele tehnologice presupun însă investiţii ridicate, cu recuperare pe termen
lung;
• Barierele de notorietate. Notorietatea se referă la rezonanţa pe care
societatea o are, sau nu, în domeniu. După afirmaţiile din literatura de specialitate,
renumele se capătă în timp, ceea ce înseamnă că se recomandă a se lucra, într-o manieră
semnificativă, cu societăţi bancare cu o vechime pe piaţă mai mare de cinci ani. Primii ani
de funcţionare presupun riscuri majore, şi datorită lipsei de experienţă a echipei de
conducere. În cazul României, această atitudine s-a concretizat prin acordarea de credite
tară discernământ, care prin transformarea lor în devize au dus la influenţarea cursului de
schimb;
• Barierele de mobilitate. Mobilitatea se referă la capacitatea băncii de a pătrunde
în teritoriu şi de a se apropia de clienţi. Cu cât reţeaua băncii este mai extinsă, cu atât clienţii
sunt mai mulţi şi mai bine serviţi. Extinderea reţelei presupune însă costuri importante şi durată
de înfăptuire, fapt ce reprezintă o barieră pentru societăţile bancare nou înfiinţate;
• Barierele strategice se referă la perspectivele dezvoltării băncii în funcţie de condiţiile
pieţei respective, de climatul general. Concurenţii acţionează în special, asupra nou-veniţilor,
acomodarea presupunând din partea acestora suportarea unui război de condiţii cum ar fi cel
al preţurilor, cel al capacităţilor de ramificare a reţelei (băncile mai vechi au capacităţi mai

11
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
mari de extindere a reţelei). Ca efect, apar fenomene ce afectează cheltuielile băncii:
 o reţea de agenţii mai densă decât este necesar, la care se adaugă costul
automatelor bancare;
 cheltuieli publicitare ridicate.
3. În ceea ce priveşte apariţia de produse de substituţie, trebuie avută în vedere
dezintermedierea, ce capătă dimensiuni din ce în ce mai mari în perioada actuală. Ea oferă noi
posibilităţi de fructificare pentru deţinătorii de capital, prin intermediul acţiunilor şi obligaţiilor
ce le permite apropierea de sursa de profit, ieşind în afara sferei bancare.

1.5.3.Particularităţile imaginii serviciilor bancare

Marketingul în industria serviciilor şi, în particular, în cazul serviciilor financiar - bancare,


a devenit în ultimii zece ani din ce în ce mai important în Europa de Vest. Abordarea
marketingului serviciilor financiar - bancare trebuie să fie diferită de abordarea marketingului
de produse. Caracteristicile particulare care diferenţiază serviciile de produse ce trebuie
sa fie luate în considerare, sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, perisabilitatea şi
varietatea.
Intangibilitatea
Principala caracteristică care diferenţiază serviciile de produse este aceea a intangibilităţii.
O persoana nu poate vedea, auzi, atinge sau mirosii un serviciu. Aşa cum aerul pe care
îl respiram - nu-l putem vedea, auzi, atinge sau mirosi, dar este vital pentru supravieţuirea
noastră, acelaşi lucru se aplica unui serviciu - nu-l putem vedea sau poseda, dar
este important pentru facilităţile bancare pe care le cerem. Pentru ca serviciile sunt
intangibile, valoarea lor adevărată, nu poate fi evaluată de client înainte de cumpărare,
ci numai după cumpărare, atunci când foloseşte serviciul respectiv şi îi sesizează beneficiile.
Inseparabilitatea
Produsele (bunuri fizice) pot fi ambalate, depozitate pentru a fi vândute. Serviciile nu
pot fi create şi stocate în vederea unui viitor consum, ele sunt produse şi consumate pe loc.
Băncile nu au rafturi pline de produse pe care consumatorul poate pur si simplu să le cumpere
şi să le ia cu el. Pentru a obţine unul dintre servicii, clientul trebuie să viziteze banca.
Personalul trebuie sa fie prezent pentru asigurarea formalităţilor necesare, clientul trebuie să
fie disponibil pentru preluarea informaţiilor solicitate şi să semneze documentaţia relevantă.
Chiar şi având un credit card, formalităţile trebuie să fie îndeplinite înainte de emiterea cardul.
Perisabilitatea
Cum serviciile sunt produse şi vândute în acelaşi timp, ele nu pot fi depozitate pentru
viitor. Este important să existe un canal simplu de distribuţie astfel încât serviciul să fie produs la
cerere.
Principala problemă pe care perisabilitatea o poate crea unei bănci este livrarea la cerere.
Dacă cererea pentru un serviciu este constantă, bancă îşi poate planifica şi asigură personalul
pentru ca această să fie disponibil pentru prestarea unui serviciu.
Varietatea
Serviciile pot fi variate. Calitatea serviciilor depinde de cine le asigura, când, unde şi de
timpul necesar pentru asigurarea serviciului. De exemplu, un client poate prefera să folosească
o bancă în locul alteia, datorita rapidităţii serviciului. Mulţi oameni sunt conştienţi de
faptul că serviciul poate fi foarte diferit de la o bancă la alta, şi chiar de la o sucursala la
alta; ar putea ţine cont de opiniile celorlalţi, înainte de alegerea serviciului.
Nivelul serviciilor reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor consumatorului . Deciziile
legate de nivelul serviciilor depinde de factori economici, în special, şi de percepţia valorică
a clientului. De aceea, clienţii vor fi în general dispuşi să plătească mai mult pentru un anumit
12
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
serviciu aşteptându-se ca preţul să fie expresia calităţii; câteodată, însă, apare dezamăgirea
ulterioara.
Principalele criterii de decizie privitoare la nivelul serviciilor sunt:7
 Nivelul serviciilor trebuie să se reflecte în aspectele calitative considerate a fi importante de
către consumatori;
 Nivelul propus al serviciilor trebuie să fie realizabil;
 Nivelul serviciilor trebuie să fie optim şi nu excesiv.
Comunicarea - esenţa relaţiei bancă-client
" Comunicarea reprezintă transferul unui mesaj de la o parte la cealaltă în aşa fel ca mesajul
să fie recepţionat, înţeles şi să se şi achiziţioneze în consecinţă " (Peter Drucker ).
Comunicarea în marketing reprezintă ansamblul semnalelor emise de o întreprindere în
direcţia clientelei sale, a potenţialilor cumpărători, a partenerilor întreprinderii (furnizori,
distribuitori), concurenţilor, dar şi a personalului său, în scopul facilitării relaţiilor comerciale
ale întreprinderilor respective.
Comunicarea, în cadrul băncii, poate fi definită ca reprezentând procesul prin care are
loc schimbul de mesaje, informaţii, idei, în vederea realizării obiectivelor individuale şi
comune ale membrilor băncii.
Comunicarea urmăreşte:
 să fim receptaţi (auziţi sau citiţi);
 să fim înţeleşi ;
 să fim acceptaţi;
 să provocam o reacţie .
Prin politica sa de imagine o bancă încearcă să-şi făurească o identitate care să o diferenţieze
de concurenţii săi. Imaginea băncii rezultă, de obicei, din următoarea combinaţie:
 imaginea internă (cultura băncii);
 imaginea de marcă (se referă la notorietate, la percepţia pozitivă sau negativă de către
mediu, poziţia faţă de concurenţă);
 imaginea socială (rolul băncii în societate) .
În măsura în care grupurile cu care se află în relaţie banca sunt variate, crearea unei
imagini unice, când schimbările mediului sunt frecvente, reprezintă un factor de reuşită.
Deoarece aşteptările clienţilor cresc şi ei devin mai exigenţi cu fiecare serviciu primit, banca
trebuie să fie gata să reacţioneze. Clienţii vor alege banca în care li se vor asigura toate serviciile la
un standard ridicat.

1.5.4.Cererea de produse bancare şi segmentarea clientelei

Veniturile băncii sunt obţinute de la clienţi, iar în totalitate, dar mai ales pe
segmente.
Cererea de produse bancare are anumite caracteristici ce trebuie să stea la baza
orientării băncii cu privire la tratarea clientelei:
i. Este eterogenă. Fiecare client are preferinţe, diferite, pentru produsele
oferite, ceea ce determină necesitatea studierii lor pe segmente;
ii. Este dispersată. Fiecare client doreşte a fi servit cât mai aproape de locul
derulării operaţiunilor sale. Cererea este dispersată întrucât clienţii sunt
prezenţi peste tot, în teritoriu, banca trebuind să dea o amplasare
corespunzătoare unităţilor exterioare.

7
Piaţa financiară, 2002
iii. Este stabilă.Cerinţele clienţilor se caracterizează prin perenitate. Aceasta se

13
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
reflectă prin necesitatea permanentă a constituirii de depozite bancare, a
economisirii, a cererii pentru credite ipotecare, etc. În România, sistemul
bancar trebuie să ajungă să răspundă nevoilor de credit ale populaţiei
(persoanelor fizice). În ţările dezvoltate, acestea le egalează pe cele ale
agenţilor economici, aşa cum şi economiile populaţiei tind să egaleze
profiturile acestora. Faptul că cererea este stabilă nu presupune că toate
băncile vor avea o cerere constantă, clienţii orientându-se după prestigiul
fiecăreia, după domeniul ei de activitate etc.
iv. Este iraţională. Toate produsele bancare se raportează la bani. Angajarea în
procesul de economisire sau de creditare nu este întotdeauna raţională,
existând clienţi care acţionează sub impulsul altor stimuli decât cei
raţionali. Anchetele de motivaţie au confirmat şi ele acest aspect, rezultând
automat o creştere a riscului. 8
Segmentarea clientelei este o tehnică ce permite regruparea elementelor
caracteristice unei populaţii în categorii omogene faţă de un criteriu dat.
Criteriile utilizate în cazul persoanelor fizice pot fi:
a. Socioeconomice: vârstă, venit, categorie socio-profesională, avere etc.;
b. Sociogeografîce privind domicilierea şi provenienţe clientului respectiv: rezident,
nerezident;
c. Criterii privind personalitatea clientului: hotărâre, labilitate etc.;
d. Criterii ţinând de comportamentul în utilizarea produselor bancare: rata sau
gradul de utilizare (de exemplu, pentru un card operaţiunile se realizează, de
către o persoană, o dată la trei luni, sau de o alta, de 30 de ori pe zi), soldul
mediu al contului.
Criteriile utilizate pentru persoanele juridice pot fi reprezentate de:
a. Talie, pentru care se au în vedere: cifra de afaceri, profitul pe ultima perioadă etc.;
b. Rezidenţa: naţională, multinaţională, regională, locală;
c. Personalitatea grupului de decizie al întreprinderii;
d. Soldul mediu al contului etc.

1.6. Tipuri de clienţi şi servicii bancare.


Avantajele obţinute ca urmare a utilizării sistemului bancar de către clienţi

Clientul este o persoană sau o companie care beneficiază sau va beneficia de


serviciile băncii, cum ar fi, de exemplu, cei ce apelează la o bancă pentru a schimba valută.9
Obligaţiile clienţilor faţă de bancă, sunt de a se asigura că au fonduri suficiente în
conturile lor pentru a li se satisface retragerile. Acest fapt devine din ce în ce mai
important pe măsură ce băncile introduc noi metode de plată, cum ar fi cecurile, cărţile de
debit şi cărţile de credit.
Măsurile pe care trebuie să le întreprindă clienţii în spiritul afirmaţiei de mai sus
sunt:
• Păstrarea cu grijă a carnetului de economii, cecului şi a altor documente financiare
importante, pentru a reduce riscul pierderii sau furtului;
• Înştiinţarea promptă a băncii, în cazul pierderii sau furtului;

8
Institutul Bancar Român, Băncile şi operaţiunile bancare, Editura economică, 1996.
9
Gheorghe Manolescu, Adriana Sîrbea Diaconescu, Management Bancar, Bucureşti, 2001

14
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
• Luarea oricăror altor măsuri necesare în vederea reducerii pierderilor pe care le-ar putea
avea banca în astfel de circumstanţe.
Procedura privind reclamaţiile. În cazul în care banca apreciază că încrederea
reciprocă şi avantajele reciproce, în relaţia cu un client, s-au deteriorat, poate lua diferite
măsuri, de la emiterea unei scrisori de avertizare până la lichidarea contului.
O măsură adecvată de control al calităţii activităţii desfăşurate, în cadrul unei bănci, este
analiza numărului şi tipului de reclamaţii primite. Aceasta poate ajuta la identificarea unor
domenii „problemă" şi, în consecinţă, permite băncii să-si îmbunătăţească calitatea serviciilor
acordate clienţilor în acel compartiment.

1.6.1. Segmentul clientelei

Segmentarea clientelei este un demers absolut necesar şi, în acelaşi timp, o metodă
care permite regruparea tuturor elementelor unei populaţii în categorii vizavi de criteriul
avut în vedere.
Criteriile de segmentare sunt diverse, iar în domeniul bancar trebuie să facă distincţie între
clientela constituită din persoane fizice şi clienţii reprezentând întreprinderile.
În cazul particularilor, criteriile de segmentare sunt:
• Criteriul socio-economic: vârsta, venitul, categoria socio-profesională;
• Criteriul geografic: rezidenţi şi nonrezidenţi, cetăţeni din zona urbană;
• Criterii ţinând de personalitatea clientului;
• Criterii referitoare la comportamentul clientului, destinaţia creditului,
motivaţia solicitării.
Pentru întreprinderi, criteriile semnificative sunt:
• Criteriul economic: mărimea, sectorul de activitate;
• Criteriul geografic: firmă naţională, multinaţională, regională, locală;
• Criterii ţinând de personalitatea centului de decizie al firmei;
• Criterii ţinând de compartimentul de utilizare a creditelor.
Toate aceste studii constituie diferite etape ale fazei de analiză din planul de
marketing.

15
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

CAPITOLUL II
CARDUL - INSTRUMENT MODERN DE PLATĂ

2.1. Avantajele utilizării cardurilor

Sistemul de plăţi prin carduri oferă avantaje tuturor participanţilor:


a) Clientul – deţinător de card;
b) Comercianţilor – magazine, hoteluri, restaurantelor, etc.;
c) Băncii.
a) Clientul, posesorul de card, are trei avantaje majore, primul şi cel mai important
fiind comoditatea, deţinătorul nefiind nevoit să se preocupe dacă are sau nu bani
asupra lui, ci întrebuinţând pur şi simplu cardul. Uşurinţa cu care se poate utiliza, cât
şi faptul că se poate avea acces la cash la orice oră din zi şi din noapte de la un aparat
ATM fără să fie nevoie să se deplaseze la serviciile unei bănci, au impus cardul ca
principal instrument de plată din lume.
Un alt avantaj de care beneficiază deţinătorul este faptul că se pot face cumpărături,
doar cu anumite tipuri de carduri, fără a se dispune de sumele respective, în limita unui
plafon de credit, plata urmând a se efectua ulterior. Cumpărătorul are posibilitatea
să aleagă momentul efectuării anumitor achiziţii. Deci, cardul bancar asigură
obţinerea instantanee de credite ce pot fi rambursate într-o singură rată la scadenţa
stabilită, sau în rate lunare flexibile. Astfel, clienţii băncilor pot obţine credite
fără să mai completeze cereri de credite, chiar dacă se află în altă localitate. Sumele
cheltuite se pot urmări cu uşurinţă la sfârşitul lunii şi astfel se poate verifica extrasul
de cont trimis de bancă.
Cel de-al treilea avantaj al utilizării cardului este securitatea fizică, cunoscut fiind
faptul că, în acest fel. pierderile sau furturile se micşorează substanţial.
Celor trei avantaje menţionate anterior li se adaugă şi faptul că sumele depuse de
deţinător în contul de card sunt remunerate cu dobânzi ce pot varia de la un emitent la
altul.
Dacă luăm în considerare şi faptul că unele tipuri de card oferă servicii
suplimentare (produse financiare, asigurări, servicii personalizate, etc.) ajungem la
concluzia că acest instrument modern de plată este aproape indispensabil în societatea
în care trăim.
b) Comerciantul are ca principal avantaj creşterea cifrei de afaceri ca urmare a
posibilităţii de a servi atât clienţii care dispun de cash cât şi pe cei care preferă cardul.
Totodată, posibilităţile de a obţine un credit prin intermediul cardului stimulează
deţinătorii la consum. În Occident, acceptarea cardului ca metodă de plată este o
problemă de supravieţuire în afaceri pe o piaţă în competiţie.
Un alt avantaj îl reprezintă faptul că autorizarea vânzărilor se realizează cu
uşurinţă. Procedura este relativ simplă: dacă numărul de card nu apare pe "lista neagră"
a comerciantului şi valoarea tranzacţiei se încadrează sub limita de autorizare stabilită de
bancă, atunci achiziţia deţinătorului de card este considerată validă, în cazul în care
valoarea tranzacţiei depăşeşte limita de autorizare stabilită de bancă, comerciantul ia
legătura telefonic cu centrul de autorizare al băncii pentru a valida tranzacţia.
Nu trebuie neglijat faptul că utilizarea cardului duce la reducerea aproape
totală a riscurilor. Datorită eliminării numerarului, multe precauţii asociate manipulării
16
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
sumelor mari de bani precum şi costurile aferente se pot reduce sau chiar elimina.
c) Avantajul băncilor de a intra în acest sistem de plată constă în eliminarea
manevrării unor mari cantităţi de numerar cu toate dezavantajele şi cheltuielile legate de
aceasta (securitate, numărare, depozitare, transport, etc.)
Banca are posibilitatea să perceapă comisioane atât la comercianţi, în rol de Acguirer
cât şi de la deţinătorii de card, în rol de Issuer. Valoarea comisioanelor percepute
este, în general, la latitudinea băncilor, acestea dimensionându-le în funcţie de propria
politică de creştere a profiturilor.
În plus, există în permanenţă un sold mediu disponibil al conturilor de card pe care
banca îl poate folosi la acordarea de credite sau în alte scopuri legale, pentru a obţine
profit.
Totodată, cardul atrage şi clienţii care nu trăiesc în apropierea băncii şi. în acelaşi timp,
deţinătorii de carduri sunt potenţiali clienţi şi pentru alte produse bancare.
În final, nu trebuie neglijat nici avantajul societăţii. Banii nu stau în portmonee,
casierii sau dulapuri, ci sunt permanent în circuitul economic.
Funcţiile cardurilor în prezent, cardurile pot îndeplini următoarele funcţii:
 funcţia de retragere de fonduri;
 funcţia de plată;
 funcţia de credit;
 funcţia de garanţie;
 funcţii multiple.
Analize privind piaţa cardurilor se regăsesc în anexele 6, 7, 8, 9, 10.

2.2 Tipologie
2.2.1 Clasificarea cardurilor în raport cu modul de stocare a caracteristicilor de
securizare

Nevoia crescută de securizare a acestui instrument de decontare precum şi


dezvoltările tehnologice actuale au condus la existenţa şi funcţionarea a trei tipuri esenţiale de
carduri:10
a) Carduri cu bandă magnetică (fără embosaj);
b) Carduri embosate;
c) Carduri cu microprocesor.

a) Cardurile cu bandă magnetică prezintă caracteristici comune pentru toate


sistemele naţionale de plată bazate pe acest instrument:
 Suport fizic din material plastic cu dimensiune şi grosime standardizate de
ISO 289411 (Organizaţia Internaţională de Standardizare): 86x54x0.76 (în milimetri)
cu toleranţe reduse. Suportul din plastic al noilor mijloace electonice de
plată trebuie să răspundă unor caracteristici specifice:
 materialul: cardul trebuie să fie din PVC sau din PVCA sau dintr-un material
ce prezintă caracteristici de exploatare cel puţin echivalente precum poliesterul şi
polietilena;

10 -11
Ioan Popa - „Tranzacţii comerciale internaţionale", ed.Economică, Bucureşti, 1999

17
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
 rezistenţa la deformare: suportul cărţii trebuie să permită deformările (îndoirile, nu
plierile) care se produc în cursul folosirii normale în cadrul unui dispozitiv de
citire sau de imprimare fără să prejudicieze funcţionarea cărţii;
 rigiditate: o prea mare flexibilitate ar face cartea improprie pentru o folosire
normală;
 rezistenţa la produse chimice;
 inflamabilitatea;
 stabilitatea la temperatură: materialul plastic din care este confecţionată cartela se
înmoaie la temperatura de 50 de grade Celsius;
 umiditatea etc.
 pe aversul cardurilor sunt inscripţionate:
 însemnele emitentului;
 un şir de cifre (13, 16 cifre) reprezentând numărul de card;
 numele posesorului;
 intervalul de valabilitate;
 sigla emitentului;
 logo-ul organizaţiei de carduri;
 holograma standard de securitate (diferită numai ca firmă, în funcţie de marca de
emisiune);
 grupul primelor 4 cifre imprimat în format mic - confirmă autenticitatea cardului.
 pe reversul cardurilor sunt prevăzute:
 o bandă magnetică pentru încriptarea şi securizarea unor informaţii despre
utilizatorul cardului, emitentului acestuia precum şi a algoritmului unic de
codare/decodare a datelor de verificare a validităţii cardurilor;
 un panel de semnătură rezervat posesorului autorizat.
b) Cardurile embosate sunt asemănătoare celor cu bandă magnetică, singura
deosebire fiind aceea că elementele de identificare prezente pe aversul acestor instrumente de plată
sunt inscripţionate prin gofrare (embosare).

2.3 Tipuri şi operaţiuni cu carduri utilizate la Banca Română pentru Dezvoltare –


Groupe Societe Generale
2.3.1 Tipuri de carduri utilizate de BRD – GSG

Angajată într-un proces continuu de diversificare a gamei de produse şi servicii pe


care le oferă clienţilor săi şi de îmbunătăţire a calităţii acestora. Banca Română pentru
Dezvoltare - Groupe Societe Generale emite din 12 octombrie 1999, şase tipuri de carduri. 12
Destinate plăţii salariilor - MAESTRO, persoanelor fizice - Visa Classic în lei şi dolari, Visa
Electron şi persoanelor juridice - Visa Business în lei şi dolari, cardurile BRD au toate
calităţile de a deveni nelipsite vieţii noastre prin utilităţile pe care le oferă: obţinerea de
numerar de la reţeaua naţională şi internaţională de automate bancare; cumpărarea de bunuri
şi servicii de la o vastă reţea de comercianţi din toată ţara şi din străinătate. De reţinut faptul
că utilizarea internaţională este posibilă numai pentru cardurile Maestro. Visa Classic (USD)
şi Visa Business (USD).

12
Instrument de plată fără numerar" - supliment al revistei "Piaţa Financiară", octombrie 1999

18
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
2.3.1.1. BRD Maestro
Cardul “BRD Maestro” este un card de credit, în lei,
destinat persoanelor fizice, pentru plata salariilor, sub
sigla VISA International. Este un card cu utilizare în mediul
electronic, atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate.
În aceste condiţii el poate fi folosit numai la
terminalele electronice pentru:
 obţinerea de numerar prin intermediul ATM-urilor, care au afişată mărcile
edc/Maestro şi/sau ec/Cirrus, fără a mai fi necesară prezenţa la ghişeele băncii.
Eliberarea sumelor se face în limita soldului unui cont al deţinătorului de card
aflat în evidenţa băncii. În contul de card se bonifică dobânda curentă
aferentă depozitelor la vedere la Banca Română pentru Dezvoltare.
 cumpărarea de bunuri şi servicii dacă la punctul de vânzare este instalat un POS
cu
mărcile Maestro şi/sau Eurocard/Mastercard. Pentru că este folosit doar în
mediul electronic (ATM/POS), odată cu emiterea propriu-zisă a cardului, pentru
fiecare utilizator se generează automat un Cod Personal de Identificare (PIN).
Beneficiarii acestui tip de card sunt salariaţii societăţilor comerciale care au încheiat o
Convenţie de plată a salariilor prin intermediul card-urilor cu BRD. Avantajele de care
beneficiază salariaţii acestor societăţi constau în:
 acordarea unui credit lunar de până la 70% din venitul net al
salariatului;
 acordarea unei dobânzi pentru disponibilităţile în contul de card -
0,5%, ceea ce reprezintă cel mai mare nivel de dobândă de pe piaţa bancară bonificată
disponibilului din contul de card;
 accesul permanent 24 de ore din 24, şapte zile din şapte la disponibilul
din contul bancar prin reţeaua proprie de ATM-uri, cât şi a celorlalte bănci
comerciale din ţară şi din străinătate.
Activităţile de emitere şi utilizare a card-ului "BRD Maestro" presupun respectarea unor
condiţii (vezi Anexa nr. 11).

2.3.1.2 BRD Visa Electron


Cardul "BRD VISA Electron" este un card de debit destinat
persoanelor fizice cu un grad ridicat de risc. El poate fi utilizat doar în
mediul electronic şi numai pe teritoriul României. Deci poate fi folosit
pentru retragerea de numerar de la orice bancomat care are afişat
mărcile VISA Electron şi/sau Plus, din reţeaua de ATM-uri a BRD,
cât şi din reţeaua celorlalte bănci comerciale din ţară.
De asemenea se poate folosi la achitarea unor bunuri sau servicii la orice comerciant care este
dotat cu terminale electronice (POS) şi care afişează mărcile Visa Electron şi/sau Visa
International.
Pentru a intra în posesia unui astfel de card nu trebuie decât completată o cerere şi de a
deschide un cont de card, la care se adaugă, după caz, copia buletinului sau a talonului de
pensie. Acest tip de card este foarte utilizat de elevi, studenţi şi pensionari. Valabilitatea card-
urilor este de doi ani după care se poate reînnoi prin predarea celui vechi în schimbul unuia
nou..
Activităţile de emitere şi utilizare a card-ului "BRD Visa Electron" presupun
respectarea unor condiţii (vezi Anexa nr. 11).

19
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Taxele şi comisioanele pentru acest tip de card sunt descrise în anexa nr. 12

20
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
2.3.1.3. BRD Visa Classic - lei
Cardul "BRD VISA CLASSIC - LEI" este un card de credit
destinat persoanelor fizice şi are utilizare atât în mediul electronic cât
şi manual, exclusiv pe teritoriul României. Caracteristica acestui card
este creditul acordat posesorului unui "BRD VISA CLASSIC - LEI",
credit care are ca limită maximă echivalentul în lei a 1.000 USD, în
funcţie de venitul net lunar. Cu alte cuvinte, dacă nu avem bani în cont, BRD ne împrumută
banii de care avem nevoie - deci putem cheltui mai mult decât ne permitem la un moment dat.
Rambursarea acestui împrumut se efectuează lunar - 20% din sold.
O altă caracteristică a acestui card ar fi că este embosat, adică poate fi folosit şi
manual, în imprinter.
"BRD VISA CLASSIC - LEI" se poate folosi pentru eliberarea de numerar de la orice
bancomat care are afişată marca Visa şi/sau Plus, din reţeaua naţională de bancomate a BRD cât
şi pe cea a celorlalte bănci comerciale, dar şi pentru cumpărarea de bunuri şi servicii de la orice
comerciant care afişează marca Visa.
Pentru obţinerea unui astfel de card trebui să se facă dovada, că solicitantul este
salariat al unei societăţi, deci să ateste veniturile nete lunare prin documente: adeverinţă de
salariu de la locul de muncă şi o copie a primei şi ultimei file din cartea de muncă.
Activităţile de emitere şi utilizare a card-ului "BRD Visa Classic - lei" presupun
respectarea unor condiţii (vezi Anexa nr. 14).

2.3.1.3. BRD Visa Classic - USD


Cardul "BRD VISA CLASSIC - USD" este un card de debit
destinat persoanelor fizice române. Are o valabilitate de doi ani şi poate
fi utilizat atât în mediul electronic cât şi manual, în România şi străinătate,
acolo unde sunt afişate mărcile Visa şi/sau Plus. Deci, se poate folosi atât
în reţeaua naţională de ATM-uri a BRD şi a altor bănci comerciale
române, pentru retragere numerar în lei, cât şi în reţeaua de
bancomate a altor bănci comerciale din străinătate, pentru retrageri de numerar în
moneda locală. Pentru a putea fi utilizat pentru cumpărarea de bunuri şi servicii,
comerciantul trebuie să afişeze sigla Visa.
Activităţile de emitere şi utilizare a card-ului "BRD Visa Classic - USD" presupun
respectarea unor condiţii (vezi Anexa nr. 14).
Comisioane şi taxe pentru acest tip de card - vezi anexa nr. 15.

2.3.1.4 BRD Visa Business - lei

Cardul "BRD VISA BUSINESS - LEI" este un card bancar de debit destinat
persoanelor juridice române. Acest card poate fi utilizat pe o perioadă de doi ani, numai
pe teritoriul României pentru cheltuieli de protocol şi deplasare în interes de serviciu. Poate fi
folosit atât în mediul electronic, cât şi manual la comercianţi, unităţi bancare şi bancomate
care au afişată marca Visa.
Pe numele firmei se pot emite mai multe carduri, pentru mai mulţi utilizatori (2-6
Persoane) pe care îi desemnează conducerea firmei, iar evidenţa tranzacţiilor se face într-un
21
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
«singur cont deschis pe numele firmei.
Fiind un produs de debit înseamnă că deţinătorului cardului nu i sunt permise, prin
contractul încheiat, tragerile în descoperit din contul de card.

22
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Alimentarea contului card-uiui bancar "BRD VISA BUSINESS - LEI" se realizează fară
a percepe comisioane, prin:
♦ transfer bancar dintr-un cont deschis la BRD sau la o altă bancă;
♦ depunere de numerar la orice unitate BRD.
Comisioanele şi dobânzile percepute de BRD -GSG pentru acest card bancar se
regăsesc în Anexa nr.16.
Singurul criteriu după care se face selecţia firmelor este bonitatea. Unităţile teritoriale
trebuie să aibă în vedere numai acele firme care prezintă:
♦ situaţie financiară solidă şi stabilă;
♦ seriozitate în relaţiile cu banca;
♦ nu are antecedente în ceea ce priveşte rambursările de credite;
♦ garanţia folosirii corecte a cardurilor.

2.3.1.4. BRD Visa Business - USD


Cardul "BRD VISA BUSINESS - USD" este un card bancar de debit
destinat persoanelor juridice române. Cu o valabilitate de doi ani, acest
card poate fi utilizat numai în străinătate, atât în mediul electronic cât şi
manual. Beneficiarii card-ului "BRD VISA BUSINESS - USD" pot
fi persoane desemnate de societăţile comerciale, pentru acoperirea
cheltuielilor ocazionate de acţiuni de reprezentare şi protocol.
Plata unor astfel de cheltuieli poate fi făcută direct din contul de card al societăţii. Pentru a fi a
acceptat comercianţii acceptanţi, unităţile bancare şi bancomatele trebuie să afişeze marca
Visa.
Condiţii de utilizare card BRD VISA BUSINESS sunt prezentate în anexa nr. 17.

2.4. Condiţiile de emitere a unui card

Emiterea şi eliberarea de card-uri unor persoane fizice sau juridice presupune, în


prealabil, completarea şi prezentarea unei "cereri de emitere" tip la bancă. "Cererea de
emitere" va cuprinde toate datele necesare băncii pentru a emite un card persoanei ce a
completat cererea.
La nivelul centralei băncii se va deschide câte un cont special (fie un cont curent -
pentru card-urile de debit, fie un cont de credite - pentru card-urile de credit) pe numele
fiecărui posesor de card (persoană fizică sau juridică), conturi ce vor evidenţia operaţiunile şi
tranzacţiile cu acestea, fie ele de debit sau de credit. Sucursala sau filiala este implicată în
transferul sumelor care urmează să alimenteze aceste conturi. Pentru fiecare tip de card
solicitat este necesară depunerea unei sume minime, la care se mai adaugă atât comisioane de
emitere, cât şi comisioane de utilizare, după caz.
Perioada de valabilitate a card-ului este de doi ani, deci la sfârşitul primului an de
valabilitate trebuie plătită, din nou, taxa anuală de administrare a card-ului. Aceasta se reţine, de
regulă, din soldul existent al contului de card-uri.
Anexa nr.18: Privind fluxul operaţiunilor în activitatea de emitere a card-urilor (pe lei)

23
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
2.4.1. Organizarea activităţii şi tehnica de lucru în acest domeniu

Pentru eliberarea unui card trebuie avute în vedere mai multe etape:13
A. completarea de către persoanele interesate a formularului "Cerere de emitere". Aceste
cereri sunt tipizate şi diferă în funcţie de fiecare tip de card în parte; tipurile de formulare
se regăsesc în Anexele 11, 14, 17;
B. transferul, de către sucursală, a sumelor necesare deschiderii contului special pentru
operaţiunile cu card-uri ale solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile necesare;
C. eliberarea propriu-zisă a card-urilor.
Prin tehnica de lucru se înţelege, parcursul pe care îl are de străbătut "cererea de
emitere"' din momentul în care a fost completată de solicitant şi până la eliberarea card-ului pe
baza acesteia.
I. Un prim pas îl reprezintă selectarea clienţilor, care este foarte importantă în activitatea cu
card-uri. Această selecţie trebuie realizată în funcţie de tipul de card solicitat pentru că nu toate
card-urile prezintă aceleaşi condiţii de utilizare .
II. Prelucrarea cererilor în cadrul Sucursalei; relaţia cu Centrala băncii.
Cererea de emitere a card-ului se completează de către solicitant cu majuscule, clar, fără
ştersături sau corecturi şi cu toate datele solicitate în formular. Această cerere se întocmeşte în
trei exemplare care trebuie să fie semnată de persoana fizică sau de către reprezentanţii
autorizaţi ai persoanei juridice în relaţiile cu banca. Cele trei exemplare au următoarea destinaţie:
• primul exemplar rămâne la Direcţia Operaţiuni Carduri Bancare (D.O.B.C.);
• al doilea exemplar va fi returnat solicitantului de către unitatea băncii:
• al treilea exemplar rămâne la unitatea băncii care a primit cererea.
In funcţie de tipul de card solicitat, cererea mai trebuie să aibă anexate anumite
documente în copii xerox care să confirme datele furnizate în cerere de solicitant:
• pentru card-urile de debit în lei destinate persoanelor fizice - buletinul de
identitate sau paşaportul;
• pentru card-urile de debit în valută şi pentru card-urile de credit în lei -
adeverinţa de salariu, convenţia de colaborare, talonul de pensie (în cazul
pensionarilor), contractul de închiriere, etc. Aceste documente au menirea să ateste
veniturile nete ale persoanei fizice solicitante şi/sau ale membrilor de familie
pentru care se solicită emiterea unor card-uri suplimentare.
III. Emiterea şi eliberarea card-urilor
Următorul pas îl reprezintă emiterea efectivă a card-urilor. Mai întâi are loc
personalizarea card-ului. în cadrul departamentului "Personalizare", reprezentând procesul
standard de tipărire în relief (embosare) şi codificarea acestora, procese ce se realizează pe baza
datelor furnizate de compartimentul "Emitere carduri". Tot aici, fiecărui card îi este emis un
Număr Personal de Identificare (PIN), reprezentând un cod unic alocat posesorului şi care îi este
necesar pentru identificarea sa în cazul utilizării card-ului la ATM-uri şi POS-uri. Toate card-urile
realizate în România au aceleaşi dimensiuni (86 x 54 x 0,76 mm) şi sunt confecţionate din
material plastic.
Card-urile şi PIN-urile realizate sunt trimise de către Direcţia Carduri Bancare la
sucursala de origine a solicitantului în plicuri separate, însoţite de câte un borderou de
remitere, pentru fiecare plic în parte, în care sunt specificate numele persoanei şi datele de
identificare (buletin de identitate şi adresă). Ambele plicuri se înmânează pe bază de
semnătură. Pentru o mai mare siguranţă şi confidenţialitate, plicurile se vor trimite în zile
diferite, pentru a se evita existenţa în acelaşi loc şi timp a card-urilor şi PIN-urilor pe
parcursul transferului către sucursale.
13
Noma CARD - Banca Română pentru Dezvoltare
24
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Viitorul utilizator îşi poate ridica card-ui, în termen de 60 de zile de la data primirii
acestuia de la Direcţia Carduri Bancare, numai pe bază de semnătură şi după verificarea
datelor de pe buletinul de identitate, care trebuie să fie identice cu cele de pe cererea de
emitere şi cu numele de pe card. 14 Utilizatorul va semna atât de primire de card, cât şi de primire
de PIN, pe liste separate. Dacă datele înscrise pe card corespund realităţii, atunci utilizatorul va
semna card-ul pe verso. în spaţiul special destinat. în faţa lucratorului bancar. Pentru a intra în
posesia card-ului utilizatorul mai trebuie doar să achite suma reprezentând depunerea iniţială,
comisionul de emitere şi de utilizare a card-ului, dacă este cazul. După această operaţiune,
utilizatorului îi este înmânat card-ul şi PIN-ul. De asemenea el este înştiinţat că PIN-ul este
strict confidenţial şi că este necesară desfacerea plicului în condiţii sigure şi nu va fi dezvăluit
nici unei persoane.
După semnarea de primire a card-ului, solicitanţii dispun transferul sumelor care
urmează să alimenteze contul special pentru card-uri. fie direct, fie prin depunerea la ghişeu a
sumelor necesare.
Transferul sumelor reprezentând depunerea iniţială, al comisioanelor de emitere
precum şi a celor de utilizare se prezintă în contabilitate astfel:

¤ Se consideră un curs BNR: 1USD/ROL = 30 000


Contabilitatea sucursalei

♦ BRD Maestro
Depunere iniţială =0
Comision de emitere =0
Comision de utilizare =0

♦ BRD Visa Electron


Depunere iniţială = 100.000 lei
Comision de emitere =0
Comision de utilizare =0
În numerar
1010002/ROL "Casa (lei)" = 3411/ROL “'Decontări cu centrala (lei)” 100.000
prin virament:
2511009/ROL "'Cont curent = 3411/ROL “Decontări cu centrala (lei)” 100.000
persoană fizică (lei)"

♦ BRD VISA Classic - lei


Depunere iniţială =0
Comision de emitere = 50.000 Iei
Comision de utilizare = 50.000 lei
plata în numerar a comisionului de emitere
1010002/ROL "Casa (lei)" = 7029032/ROL "Comision încasare de Ia 60.000
posesori carduri"
plata prin virament a comisionului de emitere
2511009/ROL "Cont curent = 7029032/RO "Comision încasare de la 60.000
persoană fizică (lei)" posesori carduri"
plata in numerar a comisionului de utilizare
1010002/ROL "Casa (lei)" = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 60.000
plata prin virament a comisionului de utilizare
2511009/ROL "Cont curent = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 60.000
persoană fizică (lei)"

♦ BRD VISA Classic-valută


Depunere iniţială = 500 USD la curs B.N.R. => 500USD x 30.000 ROL/USD = 15.000.000 ROL
Comision de emitere = 5 USD la curs B.N.R. => 5USD x 30.000 ROL/USD = 150.000 ROL
14
Gestiunea cardurilor şi PIN-urilor la unităţile bancare - Banca Română pentru Dezvoltare
25
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Comision de utilizare = 10 USD la curs B.N.R. => 10USD xSO.OOO ROL/USD = 300.000 ROL
- plata in numerar a depunerii iniţiale
1010002/USD -'Casa (USD)" = 341 l/USD "Decontări cu centrala (USD)" 500
- plata in numerar a comisionului de emitere
1010002/USD "Casa (USD)" = 3721007/USD "Poziţia de schimb" 5
3722007/ROL "Contravaloarea = 7029032/ROL "Comision încasare de 160.000
poziţiei de schimb (lei)" la posesori carduri"
- plata prin virament a comisionului de utilizare
2511002/USD "Cont curent = 3721007/USD "Poziţia de schimb" 10
persoană fizică (USD)"
3722007/ROL "Contravaloarea = 7029032/ROL "Comision încasare de 300.000
poziţiei de schimb (lei)" la posesori carduri"

♦ BRD VISA Business - lei


Depunere iniţială = 1.000.000 lei
Comision de emitere = 30.000 lei
Comision de utilizare = 50.000 lei
- prin virament, depunere iniţială
2511009/ROL -Cont curent = 3411/ROL "Decontări cu centrala (lei)" 1.000.000
persoană juridică (lei)"

♦ BRD VISA Business-valută


Depunere iniţială = 2.000 USD la un curs B.N.R. => 2.000 USD x 30.000 ROL/USD =
56.000.000 ROL
Comision de emitere = 10 USD la un curs B.N.R. => 10 USD x30.000 ROL/USD = 300.000 ROL
Comision de utilizare = 15 USD la un curs B.N.R. => 15 USD x 30.000 ROL/USD = 450.000 ROL
- plata prin virament a sumei ce reprezintă depunerea iniţială
2511002/USD "Cont curent = 3411/USD "Decontări cu centrala" 2.000
persoană juridică (USD)"
La nivelul Centralei băncii se deschide şi se alimentează contul special al deţinătorului
pentru operaţiuni cu card-uri. preluându-se concomitent şi comisioanele de utilizare (în cazul în
care se percep). înregistrarea în contabilitate a fost exemplificată mai sus. De poate observa
următorul fapt: suma ce reprezintă depunerea iniţială şi comisionul de utilizare se
înregistrează în contabilitate la nivelul centralei băncii iar, comisionul de emitere la nivel de
sucursală.
Chiar dacă au fost atraşi posesorii de card-uri în domeniul afacerilor cu card-uri asta nu
înseamnă că problema este rezolvată. Pentru ca acest sistem să funcţioneze la parametrii cei mai
buni, satisfăcând atât posesorii de card, cât şi banca, trebuie să intervină şi o terţă componentă -
comerciantul.15 ( Vezi anexa 19: Schema logică a unei operaţiuni de acceptare la plată a tranzacţiilor
cu card-uri )
Într-o primă fază se urmăreşte recrutarea anumitor categorii de comercianţi, fapt care este
şi hotărâtor în reuşita acţiunii deoarece fără ei nu pot apărea tranzacţiile. Acestea reprezintă
acele categorii de comercianţi care au un flux de clienţii destul de mare:
• complexe hoteliere;
• magazine, unităţi de prestări servicii;
• restaurante;
• agenţii de închirieri auto;
• agenţii de turism;
• linii aeriene;
• cazinouri;
• staţii de benzinărie.

15
Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec - "Cardul Instrument modern de plată", ed. Tribuna Economică
Bucureşti. 1998
26
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Acestea sunt unităţi în care posesorii de card-uri din România şi străinătate vor putea să
folosească card-urile pentru cumpărarea de bunuri şi servicii.
Criteriile de selectare a comercianţilor, folosite de orice bancă, sunt:
♦ apartenenţa la una din categoriile amintite anterior;
♦ bonitatea firmei.
Criteriile de sectare au în vedere nu numai clienţii băncii, ci şi alţi comercianţi care îşi
exprimă dorinţa de a colabora cu B.R.D. - G.S.G., în acest domeniu.
Pentru o colaborare între bancă şi comercianţi se încheie un contract-tip, în care sunt stipulaţi
termenii colaborării între cele două părţi.(vezi Anexa nr.20). De asemenea, comercianţii
trebuie să mai completeze:
o fişa comerciantului acceptant
o procesul verbal de predare/primire cititor
o fişă activare comerciant
o tabel nominal de instruire pentru acceptarea cardurilor
Banca, pentru a proteja comercianţii de fraudele cu card-uri, şi implicit pe ea. are obligaţia
de a asigura transmitere către aceştia a listelor de avertizare (o listă cu card-uri pierdute sau
furate), după primirea lor de la centrală.
Comercianţii care vor accepta card-ul ca instrument de plată pentru bunurile vândute sau
serviciile prestate, vor avea obligaţia de a informa clienţii prin afişarea, în locuri vizibile, a
însemnelor organizaţiilor emitente.
Comerciantul, care va accepta la plată un card, trebuie să verifice cu mare atenţie anumite
elemente, ce sunt vizibile pe card:16
• card-ul trebuie să prezinte una din siglele VISA, Europay sau America Express;
• valabilitatea card-ului (data expirării);
• integritatea card-ului;
• holograma este conformă cu cea cunoscută;
• primele patru cifre ale numărului de cont embosat trebuie să fie identice cu cele patru cifre
ale numărului tipărit sub acesta;
• numărul de cont este embosat corect;
• spaţiul destinat semnăturii:
 este completat;
 nu prezintă ştersături sau modificări:
• nu prezintă menţiunea "VOID" (anulat);
În situaţia în care card-ul nu este semnat de deţinătorul acestuia, tranzacţia este
considerată cu risc, iar comerciantul are obligaţia de a solicita deţinătorului de
card să semneze card-ul şi apoi să verifice semnătura pe baza unui act de identitate.

- card-ul nu se află pe o listă de avertizare în vigoare;


În situaţia în care respectivul card se află pe o listă neagră, comerciantul are
obligaţia să reţină card-ul şi să anunţe imediat centrul de procesare
ROMCARD S.A.
- comportamentul deţinătorului de card este normal.
Reţinerea card-ului la plată se realizează în următoarele situaţii:
 primele patru cifre tipărite sub numărul de cont embosat pe card nu corespund cu
primele patru cifre ale acestuia;
 ca răspuns la cererea de autorizare, comerciantul primeşte instrucţiunea de reţinere
a card-ului;

16
Radu Popescu, Cristian Tudorancea, Florin Berbec - "Cardul instrument modem de plată", ed. Tribuna Econoomică.
Bucureşti, 1998
27
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
• card-ul se află pe lista de avertizare în vigoare la data respectivă.
Comerciantul, după ce a reţinut card-ul. trebuie să-1 taie, pe orizontală, astfel încât să nu
deterioreze nici holograma, nici numărul de cont embosat şi nici banda magnetică. Această
operaţiune se efectuează în faţa deţinătorului de card. Card-ul reţinut trebuie remis în cel mai scurt
timp la bancă, într-un plic sigilat pe care se menţionează "card reţinut la comerciant".
Dacă însă s-a constatat validitatea card-ului, comerciantul trece la completarea chitanţei
-vânzare care poate fi completată cu ajutorul imprinter-ului sau prin POS (data tranzacţiei, suma
tranzacţiei, scurtă descriere a bunurilor şi serviciilor cumpărate, iniţialele vânzătorului).

2.5. Decontarea tranzacţiilor

În cazul tranzacţiilor cu card-uri se utilizează documente specifice:


a) chitanţă-vânzare (sales draft) - este emisă în momentul încheierii unei tranzacţii pentru
care plata se face cu un card;
b) chitanţa stornare (credit voucher) - este emisă în momentul în care comerciantul
trebuie să restituie clientului deţinător de card o parte din contravaloarea mărfurilor sau a
serviciilor (eventual reduceri de preţ, reclamaţii ulterioare ale clienţilor privind calitatea
mărfurilor sau a serviciilor prestate, restituirea sau schimbarea bunurilor).
După încheierea unei tranzacţii şi după plecarea clientului, comerciantul poate observa că. din
greşeală, a trecut o sumă mai mare decât cea reală pe chitanţă, greşeală neobservată nici de
client. În această situaţie, care constituie un motiv de returnare a tranzacţiei, comerciantul
întocmeşte o adresă către bancă, prin care solicită corectarea operaţiunii. În acest sens, furnizează
toate datele necesare identificării tranzacţiei iniţiale. De reţinut că, în cazul acestei proceduri de
corectare a unei tranzacţii (reversal). nu se întocmeşte chitanţă de stornare:
c) centralizator al chitanţelor {summery).
Comerciantul va preda chitanţele de vânzare şi de stornare, pe baza centralizatorului la
sucursala cu care a încheiat contract.
La prezentare, lucrătorul bancar verifică valabilitatea documentelor şi a chitanţelor depuse,
în funcţie de tipul chitanţei primite, contul comerciantului se debitează sau se creditează, de
către sucursală, dar numai în baza ordinelor primite de la centrală. Remiterea chitanţelor la
centrală se face de către sucursală, prin poştă, având avantajul (pentru comercianţi) că este
scutită de comisioane. în cadrul sucursalei nu se operează înregistrări contabile la remiterea
chitanţelor către centrală.
În cazul decontărilor tranzacţiilor, există trei situaţii diferite în ceea ce priveşte
înregistrarea în contabilitate:

A. Comerciantul şi cumpărătorul bunurilor sau serviciilor (deţinătorul de card) sunt, ambii,


clienţi ai băncii emitente (B.R.D.-G.S.G)

Contabiliatea sucursalei
Să presupunem că se înregistrează datoria B.R.D.-G.S.G. faţă de un comerciant,în valoare
de 1.000.000 lei, pe baza chitanţelor (cazul tranzacţiilor off-line) şi a fişierelor (cazul tranzacţiilor
on-line) primite de la acesta.

3412/ROL “Decontări cu centrala (lei)” = 25110026/ROL 'Comerciant" 1.000.000

Până în toamna anului 1999, chitanţele şi fişierele erau procesate la Romcard şi, numai
după ce primea avizul de la acesta, B.R.D.-G.S.G proceda la recuperarea contravalorii
bunurilor şi/sau serviciilor din contul de card corespunzător, Însă din 1999, B.R.D.-G.S.G. are
propiul său centru de autorizare în ceea ce priveşte chitanţele şi foloseşte ROMCARD-ul
28
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
numai atunci când propriul sistem prezintă vreo anomalie, în cazul fişierele, acestea primesc
autorizarea de la ROMCARD.

♦ BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRB VISA Classic - lei şi BRD VISA Business - iei
2511025/ROL -Disponibilităţi în lei ale titularilor = 25110026/ROL 'Comerciant" 1.000.000
pentru operaţiuni cu card-uri BRD

Pentru realizarea operaţiunii de decontare. B.R.D. - G.S.G. percepe un comision. Acest


comision este negociat cu fiecare comerciant în parte în momentul încheierii contractului,
comision ce poate oscila între 0,2% şi 4,5%. Cel mai frecvent comision utilizat
este cel de 0,2%.

2511026/ROL "Comerciant" = 7085007/ROL "Comision din acceptarea 60.000


card-urilor în lei"

B. Comerciantul este client al B.R.D. - GSG., clientul - posesor de card nu

Contabilitatea centralei
Luăm ca exemplu înregistrarea datoriei faţă de comerciant în valoare de 1.000.000 lei în
cazul card-urilor emise în lei.

3712/ROL 'Valori primite la încasare" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000

Chitanţele şi fişierele sunt procesate la centrul de procesare BRD. unde sunt


centralizate separat pe VISA. Europay şi American Express, după care. sunt trimise, la VISA
International. Europay sau la American Express. în funcţie de emitent. După primirea avizului de
la centrul de procesare se încasează documentele prin Casa de Compensaţie. B.N.R:

lll/ROL -Cont curent la B.N.R." = 3712/ROL "Valori primite la încasare" 1.000.000

Pentru realizarea operaţiunii de decontare, B.R.D.-G.S.G. percepe comisioane (acestea sunt


aceleaşi cu cele amintite mai sus):

341/ROL "Decontări cu central" = 7029/ROL "Comisioane" 1.035.000


(comision = 35.000 lei pentru 501.000 - 5.000.000 lei)

Contabilitatea sucursalei
La nivel de sucursală are loc creditarea comerciantului cu valoarea tranzacţiei, mai puţin
comisionul B.R.D.-G.S.G.
341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Cont curent persoane juridice" 1.000.000
2511009/ROL = 7085007/ROL-Comisioane" 35.000

C. Comerciantul nu are cont la B.R.D.-G.S.G., însă utilizatorul de card este client al


băncii
Contabilitatea centralei
Se recuperează valoarea tranzacţiei de 1.000.000 lei, în cazul card-urilor în lei, din
toritul de card corespunzător şi se plăteşte prin compensaţie.

♦ BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRD VISA Classic - lei, BRD VISA Business - lei
2511009/ROL"Disponibilităţi în lei ale = 1 ll/ROL"Cont curent la B.N.R." 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD "

29
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
În cazul stornării operaţiilor, după primirea avizului de la VISA / Europay / American
Express, pe baza chitanţelor de stornare, Centrala B.R.D.-G.S.G. procedează la restituirea
sumelor în contul de card şi la recuperarea lor din contul curent al comerciantului respectiv.
Pentru exemplificare vom presupune că se realizează câte o stornare în valoare de
100.000 lei pentru card-urile în lei. iar înregistrarea în contabilitate va arăta astfel:
a) Centrala BRD: restituirea sumei
♦ BRD Maestro
341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 100.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Electron


341/ROL-Decontări cu centrala" = 2511009/ROL -'Disponibilităţi în lei ale 100.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD"
♦ BRD VISA Classic-lei
341/ROL 'Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "'Disponibilităţi în lei ale 100.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Business-lei


341/ROL -'Decontări cu centrala" = 2511009/ROL -Disponibilităţi în lei ale 100.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD"

b) Sucursala BRD: recuperarea sumei


♦ BRD Maestro
2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000
juridice (lei)"

♦ BRD VISA Electron


2511009/ROL-Cont curent persoane = 341/ROL-Decontări cu centrala" 100.000
juridice (lei)"

♦ BRD VISA Classic-lei


2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000 juridice
(lei)"

♦ BRD VISA Business - lei


2511009/ROL "Cont curent persoane = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000 juridice
(lei)"

2.5.1. Eliberarea de numerar la ghişeul băncii

Eliberarea de numerar se poate realiza numai la ghişeele sucursalelor autorizate. La


ghişeele băncii nu se eliberează decât numerar în moneda naţională - lei, pentru card-urile
emise în străinătate se eliberează, tot în lei, echivalentul, la cursul B.N.R.
Operatorii de la ghişeele băncii B.R.D.-G.S.G. trebuie să respecte anumite reguli
specifice:
• toate tranzacţiile trebuiesc autorizate de către centrul de autorizare B.R.D.;
• în vederea acceptării card-urilor de către operatorii de la ghişeu se procedează la
identificarea deţinătorului de card (pe baza documentului de identitate) şi la verificarea
validităţii card-ului în cazul eliberării de numerar nu există posibilitatea stornării
operaţiilor.
După constatarea validităţii card-ului se poate trece la efectuarea tranzacţiei efective,
care se poate realiza on-line (sunt acceptate toate tipurile de card-uri) sau off-line (sunt
acceptate numai card-urile embosate), percepându-se un comision, în funcţie de tipul de card
folosit.

30
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Înregistrarea în contabilitate se exemplifică după cum urmează:
Eliberare lei (1.000.000)
♦ contabilitatea sucursalei
2611005/ROL 'Creditori" = 101/ROL Casa" 1.000.000
3411/ROL -'Decontări cu centrala" = 2621/ROL 'Alte sume datorate" 1.000.000

2.5.2. Distribuirea card-urilor noi (în locul celor expirate)

B.R.D.-G.S.G. şi-a început activitatea de emitere a card-urilor în 1995, cu card-ul


PRIMA. Acesta avea o valabilitate de 2 ani. însă în octombrie 1999, acesta a fost retras de pe piaţă,
lăsând locul celor şase produse mai sus amintite în acest capitol.
Având în vedere că perioada de valabilitate este tot de 2 ani, şi în cazul acestor
produse, din ziua 1 a lunii în care a fost emis până în ultima zi a aceleiaşi luni, începând cu ziua
de 31 a fiecărei luni a anului 2001, card-urile emise de B.R.D.-G.S.G. în cursul lunii respective a
lui 1999 îşi vor înceta perioada de valabilitate.
Emiterea şi distribuirea card-urilor noi emise au pusă la punct o strategie specifică
fiecărei bănci în parte. În cazul B.R.D.-G.S.G., card-urile pentru înlocuirea celor expirate vor fi
primite de unitatea băncii în termen de 30 zile de la data primirii avizului de reînnoire a card-urilor
expirate transmis de Direcţia Cardurilor Bancare. Distribuirea lor va urma acelaşi traseu ca a unui
card nou emis.17
Predarea card-urilor înnoite către clienţi se va face numai după restituirea card-urilor
expirate de către aceştia. Ei pot ridica card-ul pe bază de semnătură şi numai după verificarea
datelor din buletin. Posesorul noului card va avea un nou PIN pe acelaşi număr de cont. Card-urile
expirate vor fi transmise către Direcţia Cardurilor Bancare. în plicuri. însoţite de câte un borderou
de remitere a card-urilor pentru distrugere.
în acelaşi mod sunt înlocuite şi card-urile pierdute, furate sau deteriorate.

2.5.3. Alte aspecte referitoare la activitatea cu card-uri

În procesul de utilizare a card-urilor. care presupune realizarea de tranzacţii la ATM sau


POS, tranzacţii de eliberare de cash la ghişeul BRD-GSG. tranzacţii de cumpărare de bunuri şi
servicii, mai pot apărea următoarele situaţii:
a) blocarea contului de card - se realizează doar la cererea posesorului de card atunci când
constată furtul sau pierderea acestuia, în cazul recuperării card-ului, se procedează la
deblocarea acestuia.
b) alimentarea automată a contului de card - este posibilă în situaţia card-ului Maestro;
c) alimentarea la cerere a contului de card - se face pe baza ordinelor de plată direct din
contul curent al posesorului, a foile de vărsământ sau fişierele de salarii prin teamware.
Ca exemplu vom alimenta cu 1.000.000 lei conturile de card în lei şi cu 1.000 USD
conturile celor în valută.

♦ contabilitatea sucursalei
- pentru BRD Maestro, BRD VISA Electron, BRD VISA Classic - lei şi BRD VISA Business - lei
101/ROL "Casa" = 3412/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000
- pentru BRD VISA Classic - USD şi BRD VISA Business - USD
I0I/USD "Casa" = 3412/USD-'Decontări cu centrala" 1.000
♦ contabilitatea centralei
 BRD VISA Maestro
3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-uri BRD-lei"
17
Gestiunea cardurilor şi PIN-urilor la unităţile bancare - Banca Română pentru Dezvoltare

31
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
 BRD VISA Electron
3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni
cu card-uri BRD-lei"

 BRD VISA Classic - lei


3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni cu
card-uri BRD-lei"

 BRD VISA Classic - USD


3412/USD "Decontări cu centrala" = 2511002/USD "Disponibilităţi în lei ale 1.000
titularilor pentru operaţiuni cu
card-uri BRD-USD"

 BRD VISA Business- l e i


3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni
cu card-uri BRD-lei"

 BRD VISA Business-USD


3412/USD "Decontări cu centrala" = 2511002/USD "Disponibilităţi în lei ale 1.000
titularilor pentru operaţiuni cu
card-uri BRD-USD
 Disponibilul din contul de card este remunerat cu dobânda la vedere, care diferă de la un
tip de card la altul. înregistrările în contabilitatea centralei fiind următoarele:

♦ BRD Maestro (disponibil = 1.000.000 lei, dobânda = 18%)


6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii ataşate" 14.792
curente"
D = (1.000.000 x 18% x 30) 365 = 14.795
25172/ROL "Datorii ataşate" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 14.792
titularilor pentru operaţiuni cu
carduri BRD"

♦ BRD VISA Electron (disponibil = 1.500.000 lei. dobândă = 18%)


6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii ataşate" 22.192
curente"

25172/ROL "Datorii ataşate" = 2511OO9/ROL "Disponibilităţi în lei ale 22.192


titularilor pentru operaţiuni cu
carduri BRD"

♦ BRD VISA Classic - lei


6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii ataşate" 29.589
curente"

25172/ROL "Datorii ataşate" = 2511009/ROL"Disponibilităţi în lei ale 29.589


titularilor pentru operaţiuni cu
carduri BRD"

♦ BRD VISA Classic-USD


6024/USD "Dobânzi la conturi = 25172/USD "Datorii ataşate" 20
curente"

25172/USD "Datorii ataşate" = 2511002/USD "Disponibilităţi în lei ale 20


titularilor pentru operaţiuni cu
card-uri BRD"

32
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
BRD VISA Business-Iei
6024/ROL "Dobânzi la conturi = 25172/ROL "Datorii ataşate" 44.383
curente"

25172/ROL "Datorii ataşate" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale 44.383


titularilor pentru operaţiuni
cu card-ri BRD"

♦ BRD VISA Business - USD


6024/USD "Dobânzi la conturi = 25172/USD "Datorii ataşate" 13
curente"

25172/USD "Datorii ataşate" = 2511002/USD "Disponibilităţi în lei ale 13


titularilor pentru operaţiuni cu
card-uri BRD"
d) transferul unor sume din contul de card ia o altă unitate - Connex GSM prin
intermediul ATM-ului
Pentru transfer nu se percepe nici un comision de transfer.
Înregistrarea în contabilitate presupune parcurgerea următoarelor etape:
♦ contabilitatea sucursalei
- BRD Maestro (suma = 500.000 lei)
2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

- BRD VISA Electron (suma = 500.000 lei)


2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

- BRD VISA Classic - lei (suma = 500.000 lei)


2511009/ROL = 3411/ROL-Decontări cu centrala" 500.000

- BRD VISA Business - lei (suma = 500.000 lei )


2511009/ROL = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 500.000

♦ contabilitatea centralei
- BRD Maestro: 3412/ROL = 2511009/ROL "Conturi curente" 500.000
- BRD VISA Electron 3412/ROL = 251 1009/ROL 500.000
- BRD VISA Classic - lei 3412,'ROL = 2511009/ROL 500.000
-BRD VISA Business-lei 3412/ROL = 2511009/ROL 500.000
e) emiterea extrasului de cont - banca se obligă sa emită în fiecare lună câte un extras de
cont pentru fiecare card în parte contra unei sume fixe de bani (emitere extras + taxă de
timbru), sumă ce diferă pe tipul de card (lei sau valută). La nivel de centrală acest lucru se
reflectă astfel în contabilitate:
♦ BRD Maestro
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500
♦ BRD VISA Electron
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" , 4.500
♦ BRD VISA Classic-lei
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500
♦ BRD VISA Classic-USD
2511002/USD = 7085007/USD "Comisioane" - 0
♦ BRD VISA Business-lei
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" 17.500
♦ BRD VISA Business-USD
2511002/USD = 7085007/USD "Comisioane" 5
f) eliberarea de numerar la ATM - pot exista două situaţii:
1 ■ card-ul şi ATM-ul utilizate aparţin băncii B.R.D.-G.S.G.;
2 ■ card-ul este emis de B.R.D.-G.S.G.. iar ATM-ul aparţine unei alte bănci 1.

33
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
card-ul şi ATM-ul utilizate aparţin băncii B.R.D.-G.S.G.

34
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
♦ BRD iMaestro (comision = 0,2%. suma = 1.000.000 Iei)
2511009/ROL = % 1.002.000
3 67/ROL -'Alte stocuri şi asimilate" 1.000.000
7085007/ROL -'Comisioane" 2.000

♦ BRD VISA Electron (comision = 0.2%. suma = 1.000.000 lei)


2511009/ROL = % 1.002.000
3 67/ROL -Alte stocuri şi asimilate" 1.000.000
7085007/ROL "Comisioane" 2.000
♦ BRD VISA Classic - lei (comision = 0.2%, suma = 1.000.000 lei)
2511009/ROL = % 1.002.000
3 67/ROL "'Alte stocuri şi asimilate" 1.000.000
7085007/ROL -'Comisioane" 2.000

♦ BRD VISA Business - lei (comision = 0.2%. suma = 1.000.000 lei)


2511009/ROL = % 1.002.000
3 67/ROL "Alte stocuri şi asimilate" 1.000.000
7085007/ROL "Comisioane" 2.000

2. card-ul este emis de B.R.D.-G.S.G., iar ATM-ul aparţine unei alte bănci – să
presupunem că ATM-ul folosit pentru eliberarea de numerar aparţine băncii "Banc Post". Această
bancă practică un comision pentru eliberarea de numerar pentru card-urile care nu sunt emise de ea,
de 0.5% + 5.000 lei din valoarea eliberată de bancomat, înregistrările în contabilitate centralei se
fac pe baza avizului primit de la Casa de Compensaţie (rol jucat în România de B.N.R.).

♦ BRD Maestro (comision = 0.5% - 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)


2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent Ia B.N.R." 1.010.000
(1.000.000 - [ 1.000.000 X 0.5% - 5.000 = 10.000 lei comision])
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale = 261 l/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-
uri BRD"

♦ BRD VISA Electron (comision = 0,5% + 5.000 lei. suma = 1.000.000 Iei)
2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL -'Cont curent la B.N.R." 1.010.000
(1.000.000 + [1.000.000 X 0,5% + 5.000 = 10.000 lei comision])
2511009/ROL-'Disponibilităţi în lei ale = 26U/ROL"VaIori de recuperat" 1.010.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-
uri BRD"

♦ BRD VISA Classic - lei (comision = 0.5% + 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)
2611/ROL-'Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent la B.N.R." 1.010.000
(1.000.000 + [1.000.000 X 0,5% + 5.000 = 10.000 lei comision])
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale = 2611/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000
titularilor pentru operaţiuni
cu card-uri BRD"

♦ BRD VISA Business - lei (comision = 0,5% + 5.000 lei, suma = 1.000.000 lei)
2611/ROL "Valori de recuperat" = 111/ROL "Cont curent Ia B.N.R." 1.010.000
(1.000.000 +[1.000.000 X.0,5% +5.000= 10.000 lei comision])
2511009/ROL "Disponibilităţi în Iei ale = 261 l/ROL"Valori de recuperat" 1.010.000
titularilor pentru operaţiuni cu card-
uri BRD"

g) În vederea lichidării contului de card, clientul trebuie să depună la unitatea B.R.D.-


G.S.G. card/card-uri aferente contului pentru care solicită lichidarea, împreună cu o cerere.
Suma reprezentând soldul contului lichidat, din care se reţine taxa de lichidare se pot elibera
sau se poate depune într-un cont curent sau de depozit, în funcţie de solicitarea clientului.

35
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Pentru a exemplifica înregistrările contabile vom presupune că în conturile de card în
lei există câte un sold de 100.000, iar în cele în valută, câte un sold de 100 USD.

 contabilitatea centralei
- reţinerea taxei de lichidare
♦ BRD Maestro: 10.000 lei
2511009/ROL = 7085/ROL "Venituri din operaţiuni cu card-uri" 10.000
♦ BRD VISA Electron: 10.000 lei
2511009/ROL = 7085/ROL "'Venituri din operaţiuni cu card-uri" 10.000
♦ BRD VISA Classic - lei: 15.000 lei
2511009/ROL = 7085/ROL 'Venituri din operaţiuni cu card-uri" 10.000
♦ BRD VISA Classic - USD: 2 USD
2511002/USD = 7085/USD -'Venituri din operaţiuni cu card-uri" 2
♦ BRD VISA Business-lei: 20.000 lei
2511009/ROL = 7085/ROL "Venituri din operaţiuni cu card-uri" 20.000
♦ BRD VISA Business - USD: 2 USD
2511002/USD = 7085/USD "'Venituri din operaţiuni cu card-uri" 2

- virarea soldului contului de card. către sucursală


♦ BRD Maestro
2511009/ROL = 341/ROL 90.000 (=100.000-10.000)
♦ BRD VISA Electron
2511009/ROL = 341/ROL 90.000 (=100.000-10.000)
♦ BRD VISA Classic - lei
2511009/ROL = 341/ROL 85.000 (=100.000-15.000)
♦ BRD VISA Classic-USD
2511002/USD = 34l/USD 88 (=100-2)
♦ BRD VISA Business - lei
2511009/ROL = 341/ROL 80.000 (=100.000-20.000)
♦ BRD VISA Business-USD
2511002/USD = 341/USD 88 ( = 100-2)

 contabilitatea sucursalei
- restituirea sumelor aferente contului de card
♦ BRD Maestro: depunere în cont curent
3411 /ROL = 2 5 11 009/ROL -'Cont curent persoane fizice" 90.000
2511009/ROL = 1010002/ROL 90.000
2511009/ROL = 7085007/ROL''Comisioane" (= 0.35% din sumă) 315

♦ BRD VISA Electron: eliberare de numerar la ghişeu


341/ROL = 101/ROL "'Casa" 90.000

♦ BRD VISA Classic - lei: depunere în cont curent


3411/ROL = 2511009/ROL-Cont curent persoane fizice" 85.000
2511009/ROL = 1010002/ROL 85.000
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" (= 0,35% din sumă) 298

♦ BRD VISA Classic - USD: depunere în cont curent


3411/USD = 2511002/USD "Cont curent persoane fizice" 88
2511002/USD = 1010002,'USD . 88
2511002/USD = 3721/USD "Poziţia de schimb" '(= 1,5% min. 3 USD) 1,3
3722/ROL-'Contravaloarea = 7085007/ROL -'Comisioane" 36.960
poziţiei de schimb"

♦ BRD VISA Business - lei: depunere în cont curent


3411/ROL = 2511009/ROL "Cont curent persoane fizice" 80.000
2511009/ROL = 1010002/ROL 80.000
2511009/ROL = 7085007/ROL "Comisioane" (= 0,35% din sumă) 280
36
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
BRD VISA Business - USD: depunere în cont curent
341 l/USD = 2511002/USD "Cont curent persoane fizice" 88
2511002/USD = 1010002/USD 88
2511002/USD = 3721/USD "Poziţia de schimb" (= 1,5% min. 3 USD) 1,3
3722/ROL "'Contravaloarea = 7085007/ROL "'Comisioane" 36.960
poziţiei de schimb"

BRD Visa Classic în lei card - Circuitul de emitere şi acceptare


(studiu de caz)
Pentru a putea înţelege un joc de puzzle este necesar să aşezi toate piesele într-o
ordine firească pentru a-ţi dezvălui secretul pe care îl ascunde. Ca şi jocul de puzzle. această
lucrare este alcătuită din fragmente care trebuiesc aşezate într-o ordine succesivă şi bine
determinată pentru a putea forma un întreg.
Voi exemplifica printr-un studiu de caz, ajutându-mă de unul din tipurile de
carduri emise de Banca Română pentru Dezvoltare, circuitul de emitere şi acceptare al acestui
instrument de plată. Voi prezente înregistrările contabile ale operaţiunilor pe care le poate realiza
acest tip de card însoţite fireşte de documentaţia corespunzătoare.
Am ales cardul BRD VISA CLASSIC în lei pentru a avea o mai mare diversitate
de operaţiuni, fiind un card embosat care poate fi folosit atât în mediul electronic cât şi manual.
În exemplu ce urmează doamna Nicolae Luminiţa solicită la data de 15.04.2002
eliberarea unui card BRD VISA Classic în lei. În acest scop, se adresează Băncii Române pentru
Dezvoltare, sucursala Constanţa şi completează un formular, numit "Cerere de emitere Card
VISA Classic pentru persoane fizice", însemnând cu un "' X " căsuţa unde este scris "în lei".
Acest formular se completează în trei exemplare şi cuprinde toate datele considerate necesare de
către bancă pentru a emite un card .La acesta se mai anexează o "cerere de salariu", reprezentând
veniturile nete ale doamnei Nicolae, o copie xerox a actului de identitate şi prima şi ultima
pagină din cartea de muncă.
Formularul şi anexele sunt analizate şi aprobate de către personalul de la
Serviciul Carduri, acesta constatând îndeplinirea criteriilor necesare în vederea emiterii unui
card BRD VISA Classic în lei: doamna Nicolae dispune de venituri constante, suficiente pentru
alimentarea contului de card şi nu prezintă probleme din punct de vedere al bonităţii.
Personalul de la Serviciu Carduri o înştiinţează pe doamna Nicolae să revină după
două săptămâni pentru a-şi ridica cardul.
Urmează analizarea la nivel de centrală a cererii şi emiterea efectivă a cardului
doamnei Nicolae.
Fiind vorba de un card de credit, centrala va trebui, pe baza unei analize de
bonitate - credit scoring - să calculeze limita de creditare care-i revine doamnei Nicolae
bazându-se pe datele din cerere: nivel de studii, venituri nete lunare ale doamnei Nicolae, ale
soţului acesteia, obligaţii.lunare, număr de persoane în întreţinere.
În vederea realizării cardului BRD VISA Classic, BRD-GSG a parcurs
următoarele etape:
 elaborarea design-ului şi transmiterea acestuia spre aprobare la VISA International .
 producerea cardului;
 personalizarea cardului.
De fapt emiterea efectivă constă în personalizarea cardului şi în generarea PIN-ului.
Personalizarea înseamnă embosarea cardului şi codarea benzii magnetice. Astfel cardul
doamnei Nicolae este personalizat cu datele personale culese din cererea de emitere şi cu o serie
de informaţii proprii cardului (C.V.V. - Card Verification Value. P.V.V. - PIN Verification
value).

37
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Cardului doamnei Nicolae i se atribuie şi un PIN: 4901 care va fi strict secret.
Distribuirea cardului solicită măsuri stricte de securitate ca urmare a faptului că în acest
moment cardul este valid. Din motive de securitate, BRD-GSG foloseşte numai reţeaua sa de
sucursale, filiale şi agenţii.
Cardul doamnei Nicolae este remis, împreună cu alte carduri emise în aceeaşi zi. prin
intermediul Prioripost-ului sucursalei BRD Constanţa.
Cardurile sosesc la Sucursala din Constanţa după o zi sau două după ce au fost expediate
PIN-urile corespunzătoare acestor carduri.
După două săptămâni, pe data de 02.05.2002. de la data completării cererii, doamna
Nicolae s-a prezentat la sediul BRD, pentru a intra în posesia cardului.
Angajatul băncii din cadrul Serviciului Carduri, pe baza actului de identitate (în cazul
nostru buletinul), şi a unei sămnături, îi eliberează PIN-ul de card - care se găseşte într-un plic
sigilat - .şi un exemplar a cererii de emitere - cel de culoare verde.
Apoi doamna Nicolae este îndrumată să depună 100.000 lei în contul de card special
deschis de către Centrala BRD în momentul emiterii efective a cardului. Această sumă reprezintă
comisionul de emitere şi cel de utilizare.
în contabilitatea sucursalei băncii se înregistrează numai comisionul de emitere:

101/ROL "Casa" = 7029032/ROL "Comision de încasare 50.000


de la posesori carduri"
La nivel de sucursală, comisionul de utilizare se înregistrează astfel:
101/ROL "Casa" = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 50.000

Doamna Nicolae plăteşte suma de 100.000 lei la casierie. Pentru această operaţiune este
întocmită o chitanţă de depunere în două exemplare, originalul îi revine doamnei Nicolae iar
copia rămâne la bancă. Casierul îi eliberează doamnei Nicolae, cardul pe care trebuie să-l
semneze în prezenţa sa, pe verso, în locul special amenajat, cu specimenul de semnătură.
La aceeaşi dată, 02.05.2002 doamna Nicolae alimentează contul de card depunând la
ghişeul sucursalei BRD din Constanţa suma de 5.000.000 lei.
La depunerea sumei, lucrătorul de la ghişeu întocmeşte o chitanţă de depunere, în două
exemplare iar suma va fi plătită la casierie.
Această operaţiune în contabilitate se înregistrează astfel:
♦ contabilitatea sucursalei
101/ROL "Casa" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 5.000.000
♦ contabilitatea centralei
3412/ROL "Preluări de la = 2511009/ROL "'Disponibilităţi 5.000.000
sucursală" în lei ale titularilor pentru
operaţiuni cu carduri BRD"

La sfârşitul zilei se întocmeşte "Situaţia depunerilor posesorilor de card". La data de


31.05.2002, la nivelul centralei BRD se calculează şi se virează în cont dobânda la vedere
(18%) la disponibilul existent în contul de card al doamnei Nicolae.
Dobânda = [ 5.000.000 x 18% x 31 ] / 365 = 76.438 lei
În contabilitate se înregistrează:

6024/ROL "Dobânzi la cont curent" = 25172/ROL "Datorii ataşate" 76.438


25172/ROL "Datorii ataşate" = 2511009/ROL "Disponibilităţi 76.438
în lei ale titularilor pentru
operaţiuni cu carduri BRD"

38
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
La data de 20.10.2002 doamna Nicolae achită la consumaţia la "Pizza Hut" în valoare de
1.000.000 lei, cu cardul BRD VISA Classic în lei pe care îl deţine. În momentul plăţii vânzătorul
întocmeşte o chitanţă de vânzare, în trei exemplare care se vor distribui astfel: primul expemplar
rămâne la comerciant, cei de-al doilea este înmânat doamnei Nicolae, iar al treilea este remis
băncii împreună cu un centralizator de chitanţe şi un borderou de predare/primire în momentul
prezentării cardului la plată, comerciantul verifică valabilitatea acestuia. Apoi acesta trece la
completarea chitanţei-tip. care trebuie să conţină următoarele elemente:
 numărul contului de card; se imprimă cu ajutorul
 data expirării cardului; zip –zap-ului
 codul şi denumirea comerciantului;
 seria chitanţei;
 adresa deţinătorului;
 data încheierii tranzacţiei;
 cod de autorizare;
 scurtă descriere a bunurilor/serviciilor cumpărate;
 valoarea bunurilor/serviciilor cumpărate (lei);
 numele vânzătorului;
 semnătura deţinătorului de card.
Comerciantul întocmeşte şi un centralizator de chitanţe care evidenţiază totalul (număr şi
valoare) chitanţelor-tip privind tranzacţiile efectuate în cursul unei zile. Se întocmeşte în două
exemplare (primul pentru comerciant, al doilea pentru bancă), separat pentru chitanţele de
vânzare şi separat pentru cele de stornare, chiar şi în situaţia unei singure tranzacţii pe zi. cum
este cazul acestui exemplu.
Elementele centralizatorului sunt:
□ codul şi denumirea comerciantului - se imprimă cu ajutorul zip-zap-ului;
□ tip chitanţe centralizate;
□ moneda în care au fost eliberate chitanţele;
□ numărul chitanţelor;
□ total valoare;
□ semnătura şi ştampila comerciantului;
□ data prezentării;
□ seria chitanţei;
Centralizatorul este însoţit de un borderou de predate/primire, pe baza căruia se predau
documentele (chitanţele-tip şi centralizatoarele) la bancă.
Borderoul are următoarele elemente:
 număr;
 denumirea firmei;
 seria fiecărui centralizator depus;
 valoarea fiecărui centralizator depus;
 seriile chitanţelor ataşate fiecărui centralizator, grupate:
 data depunerii la bancă.
La primirea chitanţei-tip la centrală, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:
3712/-ROL -Valori primite la = 341/ROL-"Decontări cu centrala" 1.000.000
încasare"

După procesarea chitanţei - la Centrul de Procesare BRD, Centrala primeşte avizul


şi procedează la recuperarea contravalorii serviciului din contul de card corespunzător:
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale = 3712/ROL "Valori primite 1.000.000
titularilor pentru operaţiuni cu la încasare"
carduri BRD"
39
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Pentru realizarea operaţiunii de decontare cu "Pizza Hut", BRD percepe un comision de
3% din valoarea tranzacţiei:

2511009/ROL "Pizza Hut" = 7085007/ROL "Comisioane" 30.000


Comision = 1.000.000 x 3% - 30.000 lei

Ca urmare a ordinului primit de la Centrală, contul curent a comerciantului ''Pizza Hut",


deschis la Sucursala Constanţa, va fi creditat cu contravaloarea bunurilor cumpărate, mai puţin
comisionul reţinut de bancă:

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Pizza Hut" 970.000

Valoarea bunurilor - comision = 1.000.000 - 30.000 = 970.000

La data de 05.02.2003. doamna Nicolae solicită Sucursalei BRD Constanţa eliberarea


unei sume de 1.000.000 lei, din contul de card.
Lucrătorul de la ghişeu verifică în calculator contul de card al solicitantei pentru a vedea
dacă disponibilul de card poate acoperii suma solicitată, şi îi verifică identitatea cu ajutorul
buletinului. Pentru această operaţiune banca percepe un comision de 0.2%.
înregistrarea în contabilitate se exemplifică după cum urmează:

• contabilitatea sucursalei
2611005/ROL "Creditori" = 101/ROL Casa" 1.000.000
3411/ROL "Decontări cu centrala" = 2621/ROL "Alte sume datorate" 1.000.000

• contabilitatea centralei
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 3412/ROL "Decontări cu centrala" 1.000.000 ale
titularilor pentru operaţiuni
cu carduri BRD"
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 2.000
ale titularilor pentru operaţiuni
cu carduri BRD"

La data de 20.02.2003. banca emite extrasul de cont al doamnei Nicolae, pentru


care se percepe un comision de 2.000 lei plus taxa de timbru de 2.500 lei. In contabilitate acest
lucru se înregistrează:

2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 4.500


ale titularilor pentru operaţiuni
cu carduri BRD"

La data de 27.02.2003, doamna Nicolae îşi plăteşte telefonul mobil prin


intermediul bancomatului. Suma pe care doamna Nicolae o are de plătit este de 350.000 lei. În
contabilitatea Centralei BRD operaţiunea se reflectă astfel:
3412/ROL "Decontări cu sucursala" = 2511009/ROL "Connex" 350.000
2511009/ROL "Connex" = 3411/ROL "Decontări cu centrala" 350.000
2511009/ROL "Connex" = 7085007/ROL "Comisioane" 10.500
Tot atunci efectuează şi o retragere de numerar, de 500.000 lei, care în contabilitate se
înregistrează astfel:

40
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = % 501.000
ale titularilor pentru operaţiuni 367/ROL "Alte stocuri şi asimilate" 500.000
ca carduri BRD" 7085007/ROL-'Comisioane" 1.000

La data de 07.06.2003doamna Nicolae face cumpărături la magazinul "Tomis" iar


contravaloarea acestora o plăteşte cu cardul VISA Classic în lei, deoarece magazinul este dotat
cu POS. Vânzătorul după ce verifică valabilitatea cardului, trece cardul prin POS pentru a i se
confirma disponibilul din contul de card şi pentru a se înregistra debitarea contului de card cu
contravaloarea bunurilor cumpărate. Suma pe care o plăteşte doamna Nicolae este de 100.000 lei
iar în urma acestei operaţiuni, posesoarea cardului va primi o chitanţă pe care trebuie să o
semneze.
Această chitanţă, ca şi în cazul chitanţei-tip folosită la zip-zap. este trimisă prin
acelaşi procedeu la bancă
La primirea POS-ului la centrală, se efectuează următoarea înregistrare contabilă:

3712/ROL "Valori primite la încasare" = 341/ROL "Decontări cu centrala" 100.000

După procesarea chitanţei POS - la Centrul de Procesare BRD, Centrala primeşte


avizul şi procedează la recuperarea contravalorii serviciului din contul de card corespunzător:

2511009/ROL "Disponibilităţi în lei ale = 3712/ROL "Valori primite 100.000


titularilor pentru operaţiuni cu la încasare"
carduri BRD"

Pentru realizarea operaţiunii de decontare cu "Pizza Hut". BRD percepe un comision de


2.5% din valoarea tranzacţiei:
2511009/ROL "Tomis" = 7085007/ROL "Comisioane" 2.500
Comision = 100.000 x 2.5% = 2.500 lei

341/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Tomis" 97.500


Valoarea bunurilor - comision = 100.000 - 2.500 = 97.500

În data de 07.06.2003, doamna Nicolae retrage din nou numerar, dar de data aceasta
apelează la un ATM al băncii "Banc Post". Suma pe care doamna Nicolae o retrage este de
1.000.000 lei, însă folosind un alt ATM, decât al băncii BRD, va trebui să plătească un comision
de 10.000 lei (0.5% + 5.000 lei).
Înregistrările în contabilitatea Centralei se fac pe baza avizului primit de la Casa de
Compensaţie (rol jucat în România de Banca Naţională a României).

2611/ROL "Valori de recuperat" 111/ROL "Cont curent la BNR" 1.010.000


2511009/ROL ■•Disponibilităţi în lei = 2611/ROL "valori de recuperat" 1.010.000
ale titularilor pentru operaţiuni
cu carduri BNR"

La data de 08.07.2003 doamna Nicolae doreşte să scoată suma de 100.000 lei de la


un bancomat al Băncii Comerciale "Ion Tiriac". După ce a introdus cardul în ATM şi a
efectuat instrucţiunile de pe ecranul bancomatului, doamna Nicolae a primit înapoi cardul şi o
chitanţă prin care era înştiinţată că operaţiunea a fost efectuată, însă operaţiunea s-a efectuat doar
în contul de card iar banii nu au fost eliberaţi.
Doamna Nicolae s-a prezentat la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala Constanţa
41
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
unde a completat un "aviz de refuz de plată" şi a depus-o la Serviciul Carduri. Operatorul de la
acest departament va transmite cererea la D.O.C.B. - Bucureşti care va lua legătura cu Centrala
Băncii "Ion Tiriac" pentru a se confirma faptul că banii nu au fost ridicaţi de la ATM-ul "Tiriac".
După confirmarea băncii Banc Post se trece la creditarea contului de card al doamnei
Nicolae. Banii vor intra în contul de card în cel mult 48 de ore de la depunerea avizului de refuz
de plată.
La data de 15.07.2003. doamna Nicolae solicită lichidarea contului de card, în acest
sens, depune la Sucursala Băncii Române pentru Dezvoltare Constanţa o cerere prin care solicită
acest lucru şi cardul pe care îl deţine. Suma reprezentând soldul contului (1.106.473 lei), din care
se reţine o taxă de lichidare în valoare de 15.000 lei se restituie doamnei Nicolae.
Această operaţiune se reflectă în contabilitate astfel:
♦ contabilitatea centralei
reţinerea taxei de lichidare
2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 15.000
ale titularilor pentru operaţiunile
cu carduri BRD'"

virarea soldului contului de card către sucursală


2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 341/ROL "Decontări cu 1.091.473
ale titularilor pentru operaţiunile centrala"
cu carduri BRD"

♦ contabilitatea sucursalei
restituirea sumei aferente contului de card
3412/ROL "Decontări cu centrala" = 2511009/ROL "Disponibilităţi în lei 1.091.473
ale titularilor pentru operaţiuni
cu carduri BRD"

2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 7085007/ROL "Comisioane" 3.820


ale titularilor pentru operaţiunile (1.091.473 x 0.35%)
cu carduri BRD"

2511009/ROL "Disponibilităţi în lei = 101/ROL "Casa" 1.087.653


ale titularilor pentru operaţiunile
cu carduri BRD"

Cardul care a fost depus de doamna Nicolae la bancă va fi dat spre distrugere la Centrala
BRD. pe baza unui "borderou de remitere a cardurilor pentru distrugere" întocmită de lucrătorul
bancar de la Serviciul carduri.

42
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

CAPITOLUL III
CREATIVITATE – ORIGINALITATE
POSIBILITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SISTEMULUI BANCAR

Tendinţa generală pe care o manifestă economia românească creează premisele


consolidării şi dezvoltării băncilor autohtone şi extinderii prezenţei băncilor străine.
Cele mai mari provocări vizează crearea unui mediu favorabil competiţiei şi
transparenţei, în scopul întăririi încrederii populaţiei şi al îmbunătăţirii performanţelor
sistemului bancar în ansamblu.
Creşterea performanţelor bancare printr-un management eficace al relaţiilor cu clienţii
presupune o abordare sistematică, integrativă pe ansamblul băncii a acestor relaţii, clienţii
având preferinţe diferenţiate referitoare la produsele şi serviciile băncii.
Clienţii, în calitatea lor de parteneri de afaceri ai băncii, vor adopta decizii financiare
ce angajează fondurile puse la dispoziţie de către bancă, decizii care vor avea consecinţe şi
asupra băncii. încrederea consolidează siguranţa clienţilor în adoptarea deciziilor, clienţii
fiind tentaţi să ia decizii în contextul ofertei de produse şi servicii primite de-a lungul anilor
din partea băncii.
Având în vedere că încrederea reprezintă piatra de temelie a activităţii bancare,
climatul de neîncredere şi incertitudine reprezintă un obstacol important în calea dezvoltării
sistemului bancar în România.
Într-o economie modernă şi eficientă, băncile trebuie să-şi respecte partenerii
-depunătorii sau debitorii, prin întâmpinarea necesităţilor rezultate din desfăşurarea
activităţilor specifice, economisirea timpului, activitate ce poate fi tradusă în bani, dar şi
oferirea de servicii precum cardul, scontarea instrumentelor de plată, forfaitingul, factoringul,
etc. În prezent un semn bun îl reprezintă creşterea intereselor băncilor în maximizarea
eficienţei unor asemenea preocupări , prin lărgirea gamei de produse şi servicii bancare puse
la dispoziţia clienţilor lor-persoane fizice sau juridice.
O rezolvare judicioasă a problemei legate de protejarea tuturor categoriilor de clienţi
şi menţinerea acestora în rândul clienţilor fideli constă în crearea băncilor de dezvoltare şi
înfiinţarea fondurilor de investiţii locale şi respectiv a asociaţiilor de credite. Acestea,
combinate cu servicii de consultanţă, pot rezolva atât probleme financiare, cât şi de altă
natură clienţilor.
O altă modalitate de respectare a intereselor partenerilor constă în concordanţă atât
cu posibilităţile clienţilor, dar şi cu costurile ce le suportă băncile în procurarea de pe piaţa
bancară.
Un sistem de măsurare a satisfacţiei clienţilor ar fi util pentru conceperea
programelor de motivare şi stimulare a personalului. Se va acţiona cu grijă, pentru a se evita
apariţia riscului ca angajaţii să încerce manipularea cifrelor care ar sta la baza motivării
salariilor mai mari, iar calitatea serviciilor oferite clienţilor să nu se amelioreze.
Pentru a putea culege informaţii cu privire la satisfacţia clienţilor este necesar să se
consulte dosarele, chestionându-i sau observându-i. Consultarea dosarelor presupune
examinarea scrisorilor de reclamaţie, consultarea personalului care intră în contact direct cu
clienţii, scoaterea la iveală ineficientelor sau angajamentelor asumate şi nerespectate,
examinarea fiselor de întâlnire şi urmărire a clienţilor, a anomaliilor sau întârzierilor care au
impact direct asupra satisfacţiilor consumatorilor.

43
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
O metodă pentru a ancheta clienţii în legătură cu satisfacţia acestora în legătură cu
serviciile şi produsele bancare, ar putea fi expedierea unor chestionare pe adresa unui număr
aleatoriu de clienţi pentru a afla care este reacţia lor asupra diferitelor aspecte din activitatea
bancară. Chestionarele permit culegerea de informaţii precise dacă sunt bine construite, dar
procentajul de răspuns ar putea fi scăzut. De aceea, procentul ar putea fi ameliorat, dacă
chestionarul este propus cu ocazia unui eveniment semnificativ pentru client sau se oferă un
premiu.
Pentru întărirea parteneriatului cu clienţii, prin crearea unui climat de comunicare
relaxat şi interactiv, propun organizarea unor întâlniri periodice în toate oraşele ţării, atât
pentru cunoaşterea ofertei de piaţă a băncilor, dar şi pentru dezbaterea unor probleme de
interes general.
În ceea ce priveşte viteza de dezvoltare a '"business-ului" cu carduri mai depinde de
cel puţin trei factori-cheie:

• numărul noilor emitenţi care apar în piaţă.


• tipul acestora.
• uşurinţa de a intra în piaţă.

În privinţa obstacolelor la intrarea în piaţă, indiferent că acestea se numesc insuficienţa


fondurilor pentru achiziţionarea echipamentelor necesare sau, pur şi simplu, lipsa de "know-how",
se prefigurează soluţii pentru noii emitenţi. Una dintre ele este apariţia companiilor
menite să preia eforturile investiţionale ale băncilor în crearea infrastructurii.
Cele mai mari provocări vizează crearea unui mediu favorabil competiţiei şi
transparenţei, în scopul întăririi încrederii populaţiei şi al îmbunătăţirii performanţelor
sistemului bancar în ansamblu.
Pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea activităţii desfăşurate şi obţinerea unor rezultate
economico-financiare superioare, băncile trebuie să elaboreze un program de activitate
stabilind să acţioneze pe direcţii importante cum ar fi:

• Definirea strategiei de dezvoltare a băncii în contextul restructurării sistemului


financiar- bancar corelat cu restructurarea sectorului real,
• îmbunătăţirea stucturii şi calităţii portofelului de credite prin identificarea unor
posibilităţi de relansare a unor activităţi de producţie, orientarea creditului spre
sectoarele viabile şi profitabile ,
• îmbunătăţirea sistemului de decontări în vederea reducerii la maximum a duratei de la
iniţierea operaţiunilor, până la finalizarea acestora, prin introducerea unor instrumente
financiare specifice economiei de piaţă şi utilizarea într-o măsură cât mai mare a
tehnicilor şi mijloacelor electronice de teletransmisie şi prelucrare.

Consider publicitatea o problemă extrem de importantă atât pentru bănci cât şi pentru
potenţialii posesori de carduri. însă acest domeniu nu se bucură de prea mult sprijin din partea
băncilor. Investiţia băncilor la acest capitol este minimă. Băncile se rezumă doar la tipărirea de
pliante care sunt distribuite numai la sediul băncilor în momentul în care se cer informaţii despre
acest nou produs bancar. De fapt campania de publicitate pe care ar trebui să o m izeze
fiecare bancă în parte a fost făcută de posesorii de card care bucurându-se de av antajele
acestui instrument de plată şi-au sfătuit şi şi-au îndreptat prietenii spre băncile a tente. Băncile
trebuie să creeze şi o anumită dependenţă, aidoma celei întâlnite la consumatorii de tutun.
Introducerea acumulatorilor de puncte poate crea o asemenea dependenţă. Acest
sistem determină deţinătorii de card să cheltuiască mai mult, pentru că şi bonusurile vor fi mai
mari. ceea ce înseamnă că şi cumpărăturile vor fi mai ieftine.
44
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Un dezavantaj pentru dezvoltarea pieţei cardurilor din România o reprezintă
infrastructura atât la nivel de reţea de ATM şi POS cât şi la nivel de acceptanţi comerciali.
Chiar dacă per total numărul de ATM-uri a început să crească sunt bănci - precum Banca
Transilvania - care au o reţea sub limita insuficienţei de a satisface serviciile propriilor săi clienţi.
Astfel clienţii acestor bănci sunt nevoiţi să folosească bancomatele altor bănci plătind
comisioane mai mari.
O altă problemă care dă bătăi de cap atât posesorilor de carduri cât şi băncilor emitente
referitor tot la reţeaua ATM o reprezintă legăturile interbancare. Au fost situaţii când folosind un
ATM al unei alte bănci decât a celei care ţi-a emis cardul să ai surpriza să-ţi debiteze contul de
card fără ca respectivul ATM să-ţi elibereze banii. O posibilă explicaţie pentru această situaţie
ar putea fi că băncile se confruntă în condiţiile în care ATM -urile sunt depăşite moral şi
aceasta ar presupune suplimentarea fondurilor destinate modernizării reţelei de ATM-uri.
În vederea atragerii clienţilor bancari pentru a folosi ATM-urile se poate introduce, pe lângă
plăţile facturilor Conex. Dialog, şi facilităţi cum ar fi: rezervare de bilete la cinema, rezervare la
unele restaurante şi hoteluri, cu plata fie completă, fie prin crearea unui depozit-garanţie. Toate
acestea ar putea fi combinate cu posibilitatea de fi informat asupra noilor servicii şi facilităţi
oferite de bancă şi partenerii acesteia. Astfel. ATM-ul ar deveni un centru multimedia şi
multiserviciu, interfaţă între clientela băncii şi o întreagă suită de prestatori de servicii afiliaţi în
cadrul unui program care conferă siguranţa confidenţialităţii şi seriozităţii întregului demers.
Consider că extinderea ariei de utilizare a cardurilor şi atragerea unui număr tot mai mare
de utilizatori va asigura un management corespunzător al resurselor bancare.
De aceea pe viitor se impune atragerea unui număr tot mai mare de acceptanţi şi
deţinători în sfera utilizării cardurilor, prin lărgirea infrastructurii şi prin diversificarea ofertei de
produse de tip card. însoţite de o companie puternică de publicitate a acestui instrument modern
de plată care este cardul .
În condiţile actuale ale vieţii economice româneşti, consider că o campanie puternică ar
trebui să se ducă de către bănci pe problema acordării de credite pe card în condiţii
avantajoase cu dobânzi mici. atractive pentru posesorii de card.
În ceea ce priveşte acordarea de împrumuturi pe card propun ridicarea restricţiilor
pentru virarea drepturilor salariale pentru împrumutant pe contul de card deschis odată cu
contactarea împrumutului. Pentru creşterea responsabilităţii împrumutantului propun să se facă
vărsarea de către acesta a dobânzii împreună cu rata de credit lunară fiind o măsură eficientă atât
pentru cel care contractează împrumutul cât şi pentru bancă.
Eliminarea restricţionării în ceea ce priveşte condiţiile de selectare a companiilor pentru ai
căror angajaţi banca acordă credit pe card cum sunt ORANGE; CONEX; MOBIL ROM, în
condiţiile în care pe piaţă există companii cu credibilitate mare.
Pentru segmentul de potenţiali clienţi bancari care îşi desfăşoară activitatea în
domeniul maritim propun emiterea unui card cu posibilitatea alimentării cu valută din afara
graniţelor ţării noastre, iar în ţară soţiile sau o persoană împuternicită să poată ridica lei la
bancomatele noastre. în acest mod s-ar evita aglomeraţiile formate la ghişeele băncilor pentru
îndeplinirea tuturor formalităţilor în vederea ridicării valutei.
Acest sistem ar fi avantajos pentru client, neexistând riscul de a merge la casele de
schimb care percep comision în acest mod se diminuează suma primită, banca având
posibilitatea obţinerii unui curs bun . apropiat de cursul valutar al Băncii Naţionale.
Pe aceeaşi linie propun acceptarea la documentaţia depusă pentru obţinerea unui credit şi
a documentelor ce atestă obţinerea veniturilor în străinătate prin practicarea meseriilor în acest
domeniu.
O măsură cu consecinţe pozitive ar fi aceea de a se asigura riscul de bancă în ceea ce
priveşte asigurarea creditelor acelor categorii de persoane fizice care au drepturi salariale
mici, dar care au posibilităţi de garantare a creditului cu bunuri imobiliare.
45
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
Alinierea structurii organizatorice a băncilor romaneşti după structura băncilor străine, care
au dovedit performanţe, au demonstrat că se pot obţine cu un număr înzecit mai mic se salariaţi şi
în condiţiile diversificării portofoliilor de servicii şi produse. O reducere de personal ar
permite băncilor să-şi majoreze profitabilitatea care. în prezent, este sugrumată atât de
cheltuielile cu personalul, cât şi de cele de întreţinere şi extindere, în unele cazuri, a reţelei. La
nivelul anului 2002 cheltuielile cu personalul reprezentau 2.6% din activele băncilor, spre
deosebire de situaţia din Germania, unde această pondere este de trei ori mai mică - 0,88%.
Cuvântul cheie pentru menţinerea profitabilităţii, în prezent. este reprezentat de reducerea
costurilor.
Saltul de productivitate este rezultatul unui optim între reducerea personalului şi
intensificarea activităţii bancare. Din acest punct de vedere, perspectivele pieţei muncii în acest
domeniu nu sunt deloc optimiste
Sectorul bancar autohton se află într-o situaţie cât se poate de ingrată. România este una
dintre ţările europene cu cel mai redus număr de unităţi bancare la suta de mii de locuitori,
ceea ce se impune extinderea reţelelor. în schimb, tocmai ineficienta unităţilor teritoriale
determină ca personalul bancar să fie supradimensionat, iar o serie de bănci să-şi restrângă numărul
de sucursale şi agenţii.
Cauzele acestei situaţii, din punctul meu de vedere, au la origine diferenţele foarte mari de
dezvoltare economică între regiunile ţării şi faptul că activitatea economică este concentrată
în Bucureşti şi în 10-12 oraşe importante. în plus. localizarea unei jumătăţi din populaţia ţării în
mediul rural a făcut foarte dificilă abordarea unui important segment de clientelă de către băncile
comerciale, din cauza dispersiei teritoriale. Veniturile scăzute ale populaţiei şi nivelul ridicat al
inflaţiei au contribuit, de asemenea, la limitarea pieţei de retail. cea ce a determinat ca
productivitatea pe acest segment să fie mult diminuată. Creşterea gradului de stabilitate a
preţurilor va oferi băncilor posibilitatea de a reduce ratele dobânzilor la niveluri care să susţină
expansiunea creditelor pentru populaţie, astfel încât diferenţele de productivitate existente să se
atenueze.
Există şi anumite anomalii ce se înregistrează în stabilirea dobânzii în funcţie de asemenea
priorităţi. în România, ţară cu un sistem bancar modest în raport cu populaţia şi nevoile ei.
mecanismele de colectare şi alocare a banilor nu sunt încă suficient de dezvoltate.
Mărirea paletei de servicii bancare şi dezvoltarea pieţei de capital ar trebui să fie unele
dintre principalele obiective ale actului de guvernare.
Reconsiderarea sistemului bancar în totalitatea lui. eliminarea definitivă a activităţii
neperformante şi. implicit, a dificultăţilor băncilor de a acorda şi administra credite după
criterii strict economice şi crearea posibilităţii apariţiei unui număr tot mai mare de bănci de
dimensiuni mici poate oferi deschideri şi acces la credite în special întreprinderilor mici. cât şi
profesiilor liberale
Prin aplicarea optimizărilor organizatorice - performanţă, independenţă,
responsabilitate, prin pregătirea profesională şi specializare (mobilizarea potenţialului de
economii, dezvoltarea reţelei de filiale, descentralizarea finanţelor publice), se pot introduce
Programe de credite orientate spre anumite grupuri de clienţi ( promovarea acordării de
credite mici şi scurtarea proceselor decizionale, atragerea sectorului neoficial în economia
finanţelor). Extinzând totodată gama de servicii oferite în prezent, crearea unei instituţii sau
consolidarea pe baza celor existente a unei autorităţi antitrust, care să controleze sectorul
financiar privat, precum şi pieţele de capital, poate contribui la respectarea anumitor reguli de
natură prudenţială şi la buna funcţionare a unei adevărate economii de piaţă.
Fiscalitatea din acest moment consider că este unul dintre principalele obstacole în
creşterea activităţii economice bancare. Alte cauze se referă la greutăţile întâmpinate de bănci în
readucerea încrederii publicului larg în sistemul bancar, încredere zdruncinată serios de
scandalurile răsunătoare din anii precedenţi, de capacitatea redusă de atragere a surselor de pe
46
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
piaţă, de calitatea încă modestă a unei părţi a agenţilor economici, de legislaţia care apără mai
degrabă debitorii decât creditorii, precum şi de unele slăbiciuni interne.
În legătură cu măsurile necesare pentru îmbunătăţirea mediului bancar, întărirea
cadrului legislativ şi a supravegherii bancare. în concordanţă cu standardelor impuse de
Uniunea Europeană, se poate anticipa că va conduce la dezvoltarea unui sistem financiar
sănătos.
Introducerea standardelor de contabilitate internaţionale şi noul regulament privind
provizioanele vor sprijini dezvoltarea unui mediu financiar sigur, aliniat la standardele
europene.
Aplicaţia Internet Banking furnizează suport pentru operaţii financiare de la distanţă,
uşurând atât activitatea clientului cât şi a băncii.
Dezvoltarea Internet-Banking va duce la stoparea mişcărilor masive de numerar care e o
caracteristică a gradului de dezvoltare a pieţei negre.
Internet Banking se integrează fără greutate cu sistemul de management bancar
existent şi permite clientului să introducă de la distanţă operaţii ca:
• Ordine de plată
• Vânzări-cumpărări de valută
• Creare sau alimentare depozite
• Autorizări sau verificări de operaţiuni, etc

Soluţia Web reduce la minim resursele necesare clientului, un simplu brawser web fiind
suficient pentru accesarea şi utilizarea serviciilor furnizate de bancă. Centralizarea datelor
introduse de clienţi oferă acestora un grad maxim de independenţă în operare, asigurându-se în
acelaşi timp siguranţa şi confidenţialitatea totală a tranzacţiilor prin utilizarea mai multor niveluri
de securitate.
Beneficiile utilizării Internetului ca mediu pentru serviciile bancare, are avantaje
pentru bănci dar şi pentru clienţi:

Pentru bancă :
• Imagine bună pe piaţă. Băncile care oferă astfel de servicii sunt percepute ca lideri în
în implementarea tehnologiei, având o imagine mai bună pe piaţă.
• Costuri reduse ale tranzacţiilor. Tranzacţiile bancare pe Internet au costurile cele mai
reduse dintre toate tipurile de tranzacţii.
• Răspuns rapid la cerinţele pieţei, Băncile vor avea o percepţie mai rapidă a cerinţelor
pieţei şi vor avea nevoie de mai puţin timp pentru a dezvolta şi livra produse către clienţi.
• Creşterea veniturilor. Băncile pot utiliza site-urile web pentru a vinde produsele lor,
dar şi produsele unor terţe părţi, diversitatea de produse şi servicii ducând la creşterea veniturilor.
• Creştere numărului de clienţi. Ca urmare a beneficiilor menţionate.

Pentru clientul individual:


• Costuri reduse pentru accesul şi folosirea diferitelor produse şi servicii bancare.
• Comoditate. Toate tranzacţiile bancare pot fi efectuate din birou sau de acasă, tară a fi
necesară deplasarea până la sediul băncii.
• Viteza. Răspunsul mediului este foarte rapid, astfel încât clientul poate aştepta până în
ultimul minut pentru a iniţia un transfer de fonduri.

Pentru clientul instituţional:


• Costuri reduse pentru accesarea şi utilizarea diferitelor produse şi servicii. Solicitarea
de credite, etc.

47
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
• Acces la informaţii. Corporaţiile pot avea acces la informaţii, putând vedea situaţia
conturilor printr-un simplu click de mouse.
• Administrarea lichidităţilor. Serviciile bancare prin Internet permit clienţilor
instituţionali să transfere bani dintr-un cont într-altul pentru a face plăţi, având şi o
imagine permanentă asupra lichidităţilor.
Un simplu transfer electronic de bani dintr-un cont într-altul oferă băncilor posibilitatea de a
câştiga un comision mic. dar care nu imobilizează fondurile proprii.
Pentru cei care utilizează serviciile bancare prin Internet trebuie pus la punct un plan de
securitate cu un conţinut standard şi obiective de control. Cele mai importante proceduri în cadrul
acestui plan ar trebui să se refere la integritatea tranzacţiilor şi protecţia datelor - care se referă
la datele clientului din serverele băncii.
Înainte, clientul mergea la bancă pentru a obţine un credit, prilej cu care i se prezentau şi
celelalte produse. Acum principala atracţie pentru clienţi o reprezintă posiblitatea de a efectua
plăţi rapid şi , abia apoi. tranzacţiile cu titluri de valoare şi facilităţile de credit.
Spre deosebire de creditare, intermedierea plăţilor oferă băncilor şansa de a obţine
venituri fără a fi necesară constituirea unor rezerve de capital pentru a respecta cerinţele
privind raportul de solvabilitate. In aceste condiţii, instituţiile financiare îşi pot majora
rentabilitatea fără a avea nevoie de noi surse de finanţare.
O soluţie pentru reducerea costurilor legate de efectuarea plăţilor, este oferită de SWIT care
este cel mai utilizat serviciu de transmitere a mesajelor privind tranzacţiile la nivel internaţional.
Noutatea pe care o aduce SWIFT Net este legată de faptul că noua platformă este
orientată către internet, ceea ce conferă participanţilor posibilitatea unei comunicări
interactive, şi nu doar de a primi sau transmite mesaje. Un alt avantaj constă în faptul că
băncile vor putea transmite mult mai eficient fişiere care să cuprindă câteva sute de mesaje în
întreaga lume. ceea ce va reduce semnificativ costurile faţă de varianta transmiterii fiecărui mesaj
în parte.
O dată cu dezvoltarea pieţei de retail va creşte foarte mult. în parale cu baza de clienţi din
sistem, şi riscul şi. în viitor lucrurile nu vor mai putea fi soluţionate doar de Centrala Riscurilor
Bancare şi. respectiv. Centrala Incidentelor de Plată.
În aceste condiţii, crearea unui birou de credit este esenţială, în scopul gestionării
corecte a riscurilor financiare de către creditori, dar şi pentru a preveni consumatorii să ajungă
supraîndatoraţi..
Impunerea transparenţei în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin
mijloace electronice înseamnă în primul rând o dovadă, prin acţiune concretă, nu prin
declaraţii politicianiste, ca procedurile folosite în prezent în relaţia dintre administraţie şi
cetăţeni sau mediul de afaceri pot fi îmbunătăţite, aducând beneficii în privinţa creşterii
transparenţei, a diminuării birocraţiei şi limitării condiţiilor care favorizează apariţia actelor de
corupţie.
Fiecare cetăţean trebuie să poată avea acces la informaţii şi servicii publice şi prin
mijloace electronice: să poată primi, dar şi solicita, informaţii, să poată formula cereri şi să
beneficieze de o rezolvare rapidă a acestora, în condiţiile unui control riguros al modului de
interacţiune cu administraţia.
Administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor
electronice conduce la o puternică debirocratizare a procesului administrativ, la o reducere a
costurilor administraţiei şi la optimizarea utilizării fondurilor publice, la scăderea
semnificativă a actelor de corupţie (prin eliminarea condiţiilor care predispun la apariţia
acestora), la transformarea modului de operare al instituţiilor publice prin utilizarea
tehnologiei informaţiei.
Orice cetăţean al României are dreptul să dispună rapid şi direct la informaţiile de care are
nevoie pentru a obţine orice act care îi este necesar, după cum este îndreptăţit să primească răspuns
48
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
rapid la solicitările sale, inclusiv prin mijloace electronice.
Standardizând astfel oferta de informaţii şi nu va mai fi neapărat nevoie de „expertul" de la
instituţie, pe la care trebuie să treacă toată lumea ca să afle cum trebuie formulata o cerere sau
ce documente sunt necesare într-un dosar. Procesarea cererilor prin mijloace va face posibil
controlul timpului de răspuns, va simplifica activitatea şi va crea premise pentru rezolvarea mai
rapidă a solicitărilor cetăţeanul trebuie să aibă posibilitatea să-şi rezolve cererile şi fără să fie
nevoit să apeleze la .,drumul scurt".
Strategia de dezvoltare a comerţului electronic ar putea fi dezvoltarea de proiecte pilot de
comerţ electronic cu implicarea băncilor emitente de carduri.

49
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

CONCLUZII

Potenţialul introducerii plăţilor pe baza de cărţi de plată a însemnat un pas înainte spre o
nouă eră a dezvoltării sectorului bancar.
O primă observaţie ar fi că atunci când porneşti de la zero, în primii doi-trei ani este firesc
să ai o creştere exponenţială. Faptul că. după această primă etapă, emiterea de carduri continuă să
se menţină la cote foarte ridicate se datorează forţei financiare şi strategiilor potrivite/coerente de
piaţă ale băncilor emitente. în România, privatizarea a contribuit din plin la acest lucru.
Exemplul cel mai elocvent este Banca Română pentru Dezvoltare, care dacă până la
momentul privatizării, de-a lungul a patru ani de activitate, banca a pus în circulaţie numai 1.000
de carduri de credit "Prima", din noiembrie 1999 şi până în iunie 2001 aceasta a depăşit 400.000
de carduri. Ulterior, toate cardurile emise de sistemul bancar românesc au fost lansate sub o marcă
internaţională. Noul acţionar majoritar. Grupul Societe Generale, şi-a pus inevitabil amprenta
asupra modului în care Banca Română pentru Dezvoltare trebuie să dezvolte această afacere..
Cu cât numărul băncilor care vor să opereze cu carduri va fi mai mare. cu atât şi
numărul deţinătorilor de carduri se va apropia mai mult de cel al titularilor de conturi bancare, care
se situează în jurul a zece milioane.
În al doilea caz, este vorba de emitenţii care nu vor fi neapărat bănci, dar care vor
conduce la o înăsprire a concurenţei ce va genera creşterea calităţii serviciilor. Astfel, lanţurile
hoteliere, reţelele de supermarketuri sau alte tipuri de companii, inclusiv de telefonie, vor trece
la emiterea propriilor carduri. Deja. compania Shell România. în colaborare cu ING Barings. e
emis primele 10.000 de carduri destinate cumpărării de combustibil, accesorii auto şi orice alte
produse din staţia de alimentare.
De asemenea companiile de telefonie vor putea trece la emiterea de cartele inteligente,
care cumulează o serie de funcţii, inclusiv financiare, nu doar minutele aferente
abonamentului. Posibilitatea emiterii reprezintă doar o chestiune de timp şi este mult mai
probabilă în domeniul telefoniei celulare, unde există deja primele două aplicaţii de "mobile
banking" la Banca Comercială Romană. Banca Română de Dezvoltare. Banc Post. Acum este
posibilă consultarea soldului contului de card şi se fac transferuri şi plăţi folosind acelaşi
telefon mobil.
Una dintre ele este apariţia companiilor menite să preia eforturile investiţionale ale
băncilor în crearea infrastructurii. Se prefigurează un nume în lumea bancară, "Pay Net",
companie ce va pune la dispoziţia băncilor, mai ales a celor mici, parcuri naţionale de
ATM/POS şi care chiar va emite carduri pentru băncile respective.
O altă soluţie o reprezintă Romcard, care şi-a manifestat intenţia de a trece la emiterea de
carduri, compania aflându-se în faza discuţiilor cu băncile doritoare.
Numărul acceptanţilor la plata cu cardului a început să prezinte un trend crescător tot
mai îmbucurător, aceştia realizând eficacitatea acestui mod de plată. Dar de vină nu sunt
numai comercianţii ci şi posesorii de carduri care nu sunt obişnuiţi cu acest nou sistem de
plată.
Având în vedere evoluţia utilizării cardurilor în scurt timp din ce în ce mai mulţi
comercianţi vor înţelege, în scurtă vreme, că acceptarea este bună pentru afacerea lor
-înseamnă mai multe vânzări şi mai puţine costuri pentru administrarea numerarului,
de asemenea, prin acceptarea cardurilor, un comerciant oferă servicii mai calitative
clienţilor, iar un client fericit este un client fidel.
Băncile din România recunosc potenţialul pieţei de carduri. Acestea încearcă să
rezolve problemele de acceptare şi diversificare a portofoliilor de produse demonstrând că
50
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
doresc şi au abilitatea să dezvolte o infrastructură modernă de plată în România, în acest
proces modernizând şi economia românească totodată.
În legătură cu plăţile interjudeţene şi naţionale între parteneri mai puţin dotaţi logistic
şi fără sucursale în ţară putem spune că circuitul maximal la ordinul de plată este de 5 zile, dar
rar se întâmplă să se ajungă la acest termen. Dacă cele două bănci implicate nu sunt
automatizate deloc, decontarea durează 4 zile bancare. Sunt foarte puţine bănci care nu au
implementat sisteme informatice astfel încât să-şi accelereze transferurile de fonduri.
În orice etapă de dezvoltare a sistemului bancar, există nevoia comercializării serviciilor
deja existente şi promovarea celor noi prin adoptarea de metode moderne de marketing.
Fundamental pentru orice metodă modernă de marketing este conceptul de segment de piaţă.
Fiecare individ are propriile sale preferinţe, specifice. Un produs sau un serviciu este apreciat
diferit de diversele grupuri de clienţi, în funcţie de nevoile sale proprii sau de puterea lor de
cumpărare. De exemplu, cei bogaţi doresc doresc facilităţi de investiţii, în timp ce persoanele cu
venituri mici preferă facilităţi de economisire sau împrumut. Acelaşi principiu este valabil atât
pentru persoane fizice cât şi pentru persoanele juridice. Cei cu surplus de fonduri vor dori să
depoziteze aceste fonduri, astfel încât să câştige o dobândă avantajoasă, în timp ce întreprinderile
care dezvoltă produse noi vor dori să obţină credite de la bancă.
Băncile pot orienta produsele şi serviciile lor pe segmente de piaţă pentru a atinge anumite
obiective. O politică bună de marketing poate fi orientată chiar în direcţia pieţelor alese de către
o companie. Trebuie avut în vedere un aspect important şi anume . promovarea produsului în
direcţia celor care îl vor utiliza. Nu are sens dezvoltarea celui mai bun produs din lume. dacă
nimeni nu ştie cum şi unde îl poate obţine.
Un sistem de plăţi electronic este vital şi reprezintă o prioritate pentru sistemul bancar
românesc, mai ales în contextul în care în viitor segmentul de retail va deveni „ câmpul de
luptă” al băncilor.
Un serviciu foarte important care urmează să fie dezvoltat de tot mai multe bănci va fi
"debitul direct". Acest serviciu presupune o convenţie care se stabileşte între bancă şi client,
prin care clientul autorizează banca să-i plătească anumite facturi de utilităţi sau alte servicii. O
asemenea abordare a pieţei bancare a retailului presupune o infrastructură deosebită în ceea ce
priveşte plăţile.
Începând cu anul trecut concurenţa dintre bănci a devenit din ce în ce mai evidentă, orice
client în plus fiind la mare căutare.
Pe lângă extinderea reţelei de sucursale, băncile au devenit mult mai agresive, atât prin
lansarea de produse şi servicii noi. cât- mai ales- pe plusarea pe creditare.
Cu mici excepţii, majoritatea băncilor au anunţat că vor ţinti un loc cât mai sus în top pe
piaţa de retail. sacrificând pentru asta chiar şi profituri.
Până de curând, sucursala bancară era considerată principalul canal de livrare pentru
serviciile bancare, în ultimii ani însă canalele neconvenţionale au câştigat teren în
preferinţele clienţilor, datorită în special :
• Costurilor crescute pentru construirea sucursalelor bancare
• Costurilor de livrare mari prin canale convenţionale
• Scăderii costurilor comunicaţiilor şi echipamentelor
• Cererii crescute pentru servicii mai bune şi mai facile
Canalele neconvenţionale au dus la apariţia conceptului de Bancă Virtuală, definită ca
banca în care contactul poate fi făcut printr-o varietate de canale, dar menţinând aceeaşi interfaţă şi
accesând aceleaşi servicii".
Clientul are libertatea de a alege dintr-o gamă de canale ca: ATM. telefon, terminal de la
distanţă, terminal POS, Video Kiok, telefon mobil, Internet.
Prin intermediul internetului, o persoană poate avea acces 24 de ore- 7 zile pe
săptămână la conturile sale şi poate realiza tranzacţii, fiindu-i necesar pentru aceasta doar un
51
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE
PC conectat la Internet şi un browser. De asemenea, serviciile bancare prin Internet pot fi accesate
şi prin dispozitivele mobile şi Wap.
Datorită extinderii sale rapide, Internetul aduce noi oportunităţi pentru industria bancară.
Posibilităţile de dezvoltare sunt uriaşe
Băncile ar trebui să fie o sănătoasă şi principală sursă de finanţări pentru afacerile mici.
Criteriile conform cărora se acordă împrumuturi firmelor mici variază de la o bancă la
alta. şi pot varia chiar de la un ofiţer de credite la altul. Chiar instituţiile bancare şi toţi ofiţerii de
credite iau în considerare aproximativ aceleaşi criterii, importanţa care le este acordată fiecăruia
în parte poate fi diferită.
Unii creditori pot să se bazeze mult pe garanţii, alţii pe cifra de afaceri, expertiza şi
experienţă, pentru alţii cel mai important factor în decizia de acordare a unui împrumut este
impresia generală pe care o faci ca proprietar al societăţii comerciale.
Un eveniment salutar ar fi lansarea pe piaţă a creditului ipotecar. Suntem într-un moment
în care, după doi ani de studiu al legislaţiilor pe această temă, şi după un an de la lansarea
primelor credite ipotecare, a devenit evident un salt calitativ în ceea ce priveşte cadrul de
reglementare. în acest moment, în acest context, oportunitatea punerii în discuţie a unor probleme
noi cum ar fi refinanţarea prin mecanismele pieţei de capital, este evidentă.
Este incontestabil faptul că temelia industriei ipotecare este piaţa primară, pe baza căreia
se creează produsul ipotecar. Dimensiunea şi robusteţea acesteia dau măsura funcţionalităţii şi
a viabilităţii pieţei secundare.
Demonstrându-şi clar potenţialul impresionant de creştere, creditul ipotecar rămâne o
temă de stringentă actualitate, a cărui dezvoltare sănătoasă va putea face în viitor dovada unei
economii româneşti viabile, compatibile cu standardele Uniunii Europene.
Se constată o reticenţă a comercianţilor de folosi POS -ului datorită faptului că ar implica
din partea comercianţilor o investiţie pentru achiziţionarea aparatului. Pe lângă aceasta
trebuiesc plătite anumite comisioane tot de către aceştia băncii. însă problema cea mai mare ar
fi că tot ceea ce se comercializează prin POS trebuie înregistrat în evidenţele contabile, şi ştim că.
încă se mai practică la noi vânzarea mărfurilor tară a fi înregistrate în contabilitate. Aceasta ar
diminua substanţial „profitul negru'" obţinut pe această cale.
Pentru cumpărătorii, posesori de carduri, ar fi la îndemână evitându-se astfel
ridicarea de numerar de la ATM-uri şi apoi mersul la cumpărături cu un volum mare de numerar.
Prin reducerea numerarului în circulaţie se reduc mult costurile şi cu cât vor fi mai mulţi
cei care utilizează plata prin card, cu atât vor fi mai puţine sume care circulă sub formă de
numerar, deci vor scădea sau vor dispărea diverse cheltuieli care există în acest moment, cum este
cea pentru asigurarea securităţii magazinelor.
în calitate de cetăţean, trebuie să am dreptul să aleg să plătesc aşa cum vreau ,nu doar
taxele şi impozitele locale, ci şi telefonul, utilităţile sau alte servicii, acestea însemnând, de
fapt, o situaţie de normalitate. Nu mi se pare normal să fiu constrâns să pierd o zi pentru a-mi
achita obligaţiile către stat. Firesc mi se pare ca statul, care este interesat să mă motiveze să
plătesc, la timp, să creeze cele mei comode sisteme pentru încasarea i mpozitelor. Şi întreţinerea
ar trebui achitată tot prin card, ca să evităm situaţiile neplăcute. Prezentate permanent de presă. în
care cineva fuge cu banii de întreţinere ai unui întreg bloc de locuinţe sau obţine foloase
necuvenite din dobânzi depunând sumele respective într-un cont personal.

52
PIAŢA BANCARĂ. ROL, SCOP ŞI MOD DE ORGANIZARE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Cezar Basno, Nicolae Dardac Monedă, Credit, Bănci, Editura Didactică şi Pedagocică,
Bucureşti, 1995
2. Cezar Basno, Nicolae Dardac Produse, costuri şi performanţe bancare, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
3. Cezar Basno, Nicolae Dardac Management Bancar, Editura Economică, 2002
4. Dedu Vasile Gestiune bancară, Editura Didactică şi Pedagocică,
Bucureşti, 1999
5. Dedu Vasile Managementul activităţii bancare, Academia Universitară
Athenaeum, Bucureşti, 1995
6. Dedu Vasile Gestiune bancară şi audit bancar, Editura economică,
Bucureşti, 2003
7. Gheorghe Manolescu, Adriana Management bancar, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Sîrbea Diaconescu Bucureşti, 2001
8. Gheorghe Manolescu, Monedă şi credit, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2001
9. loan Popa Tranzacţii comerciale internaţionale, Editura Economică,
Bucureşti, 1999
10. Mihai Gheorghe A. Imireanu Produse şi servicii bancare în relaţiile de plăţi interne şi
internaţionale, Editura Tribuna Economică, 2002
11. Radu Popescu, Cristian Cardul instrument modern de plată, Editura Tribuna
Tudorancea, Florin Derbec Economică, Bucureşti, 1998
12. Ungureanu Pavel Banking, Produse şi operaţiuni bancare, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2001
13. *** Institutul bancar român Management bancar, vol I şi II, Bucureşti, 1998
14. *** Institutul bancar român Economia şi rolul băncilor, vol I şi II, Bucureşti, 1997
15. ***** Colecţia Revistei “Tribuna economică”, pe anii 2002 - 2004
16. ***** Revista “e – Fin@nce”, 2003
17. ***** Legea nr. 58/1998 - Privind activitatea bancară, publicată în
Monitorul Oficial din 15.03.1998
18. ***** Legea nr. 101/1998 - Privind Statutul B.N.R. publicată în
Monitorul Oficial din 01.06.1998

53