UNIVERSITATEA “VALAHIA”TARGOVISTE

FACULATEA DE STIINTE ECONOMICE

MANAGEMENT BANCAR SI IN ASIGURARI

Operatiuni bancare si instrumente de plata

La Raiffeinsen Bank

TARGOVISTE
2009

1
 Cuprins

INTRODUCERE ........................................................................................ 4

CAPITOLUL 1 – Aspecte specifice privind organizarea sistemului de

decontari si plati in activitatea bancara ....................................................... 6
1.1 – BNR- centru unic de decontare
1.2 – Decontari inter si intrabancare
1.3 – Compensarea
1.4 – Rolul decontarilor fara numerar in activitatea bancara
CAPITOLUL 2 – Modalitati si instrumente de plata in activitatea
bancara .......................................................................... 19
2.1-Ordinul de plata
2.2- Cecul
2.3- Cambia si biletul la ordin
2.4- Acreditivul
2.5- Incasso documentar
2.6- Scrisoare de garantie bancara
2.7- Debitul direct
2.8- Forme si instrumente de decontare moderne
(sisteme de plata electronice)
2.9- Sisteme bancare electronice
CAPITOLUL 3 - Analiza fluxurilor privind instrumentele de plata .......... 36
3.1- Analiza dinamica a instrumentelor de plata
(Studiu de caz la Raiffeisen Bank)
3.2- Analiza de creditare a acreditivului si a scrisorii de
Garantie
3.3- Centrala incidentelor de plati
3.4- Transfond si casa de compensatie
3.5- Cardul
3.6- Sisteme de plata electronice
CAPITOLUL 4 – Proiectarea fluxurilor de plati ........................................ 67
4.1- Ponderea si evolutia instrumentelor de plata
4.2- Ponderea si evolutia numerarului si a monedei
scripturale
4.3- Ponderea modalitatilor de plata

CONCLUZII SI PROPUNERI ................................................................ 77

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................... 79

2
 INTRODUCERE

Banii sunt un simbol al valorii: de la moneda fiduciara (bancnotele)

şi scriptuala ( banii din cont ) la moneda electronicǎ. Treptat au aparut
primele bǎnci care au început sǎ acorde credite (împrumuturi), pentru care
percepau dobândǎ. Odatǎ cu extinderea rolului bǎncilor au fost create
premisele utilizǎrii “monedei scripturale” sau banilor de cont
(disponibilitǎţilor bǎneşti aflate in conturile bancare şi care pot fi transferate
între conturile diferitelor personae fizice si juridice).
Când titularul unui cont dorea sǎ facǎ o platǎ îi trimitea instrucţiuni
bǎncii sǎ transfer depozitul sau o parte din el în creditul clientului. Acesta
este modul în care s-s dezvoltat utilizarea “ordinului de plata”si ulterior a
cecurilor destinate reglǎri afacerilor””. Aceste practice s-au dezvoltat si dupa
abandonarea convertibilitaţii in aur (atat in plan intern cât şi internaţional).
Utilizarea din ce mai intesa a calculatoarelor în operaţiunile bancare
a condos la apariţia şi proliferarea “monedei electronice”. Astfel, transferal
unor fonduri între conturi se realizeaza prin impulsuri electromagnetice,
dupa cum aşa numitele carduri se bazeazǎ pe memoria unei cartele
electromagnetice.
Schimburile economice şi prestǎrile de servicii necesitǎ folosirea
unor mijloace de platǎ în vederea lichidǎrii obligaţiunilor dintre parteneri.
Mijloacele şi instrumentele de plata reflecta valutele şi devizele ce
se utilizeaza in vedere lichidǎrii obligaţiunilor de plata din tranzacţiile
internaţionale, In sfera mijloacelor de plata internaţionale se incadreazǎ
valutele, monedele internaţionale, cambiile, biletele la ordin, cecurile şi
cardurile.
Mijloacele şi instrumentele de platǎ internaţionale depind de nivelul
şi structura schimburilor comerciale, de cooperarea economicǎ, de interesele
pǎrţilor contractante, de locul plǎţii, de capacitatea de platǎ a debitorilor şi
de legislaţia valutarǎ de la locul plaţii.
Din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare, plǎtile fǎra
numerar se concretizeaza în virǎri de sume dintr-un cnt în altul, ca urmare a
livrǎrii de mǎrfurii, executǎrilor de lucrǎri, prestǎrilor de servicii sau
stingerea altor drepturi de creantǎ. În cadrul acestor transferuri de sume
intervine, pe de o parte plǎtitorul, iar pe de alta parte beneficiarul (cel ce
încaseazǎ creanţa). Încasǎrile şi plǎţile farǎ numerar, în practica bancarǎ
opereazǎ sub denumirea de operaţiuni de viramente sau decontǎri.

3
 Datorita faptului cǎ efectuarea viramentelor este posibilǎ numai
prin intermediul conturilor deschise la bǎnci, deci sub forma monedei
scriptuare, organizarea operaţiunilor de încasǎri şi plǎţi prin intermediul
banilor de cont este un atribut direct al aparatului bancar.
În mod direct, în organizarea operatiunilor de incasǎri şi plǎţi farǎ
numerar este împlicatǎ Banca Naţionalǎ a României cǎreia îi revine sarcina
de a elabora cadrul normativ şi de a facilita operaţiunile de viramente ale
celorlalte bǎnci comerciale prin intermediul decontǎrilor interbancare. Prin
aceste atribuţii, Banca Naţionalǎ se situeaza în ipostaza de centru unic de
decontare la nivelul întregii ţǎri.
De asemenea, toate celelalte societǎţii bancare au obligaţia de a se
împlica în organizarea operaţiunilor de încasǎri şi plaţi fǎrǎ numerar atât în
relaţiile ce privesc propriile conturi, cât si în legatura cu decontǎrile
interbancare.

4
 CAPITOLUL 1

ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ORGANIZAREA

SISTEMULUI DE DECONTARI SI PLATI IN ACTIVITATEA
BANCARA

1.1 BNR – centru unic de decontate

In concordanţa cu prevederile art. 23 din Legea nr. 101/1998

privind Statutul Bǎncii Naţionale a României, dispoziţiile art. 63 al Legii nr.
58/1998 consacra atribuţiile B.N.R de reglamentare , autorizare şi
supraveghere a sistemelor de plǎţi, inclusiv administratorii acestora, în
scopul asigurarii funcţionarii sistemelor în conformitate cu standardele
internaţionale în acest domeniu. Aceste sisteme nu pot funcţiona in
prealabila autorizaţie a B.N.R.
Reglementǎrile B.N.R. privesc aspecte enumerate explicativ în
art. 64:
a). Condiţiile şi modalitatea de organizare a sistemelor de plaţi;
b). Condiţiile şi procedura de autorizare, cazurile în care
autorizaţia poate fi revocatǎ;
c). Criteriile şi regulile pentru supravegherea sistemelor de
plǎţi, inclusive a participanţilor la aceste sisteme şi a administratorior
acestora;
d). Informaţiile şi rapoartele care trebuie furnizare B.N.R.;
e).Cerinţele minime referitoare la funcţionarea, auditul
operaţional şi administrarea riscurilor unui sistem de plǎţi şi cele referitoare
la situaţiile financiare şi auditul intern al participanţilor şi ale
administratorului unui sistem de plǎţi;
f). Orice alte cerinţe specifice necesare bunei funcţionǎri a unui
sistem de plǎţi.
Astfel, simultan, la 26 aprilie 1995 au fost publicate Regulamentul
nr.10 din 14 noiembrie 1994 privind compensarea multilateralǎ a plǎţilor
interbancare fǎrǎ numerar, pe suport de hârtie şi Regulamentul nr.1 din 7
martie 1995 privind principiile şi organizarea avizǎrii tehnice a sistemelor de
plǎţi şi decontǎri fǎrǎ numerar. Conform procedurilor Regulamentului
nr.10/1994, compensarease efectueaza de cǎtre Direcţia de plǎţi şi decontǎri
bancare din B.N.R. şi serviciile de plǎţi şi decontari din sucursalele B.N.R.

5
 Regulamentul contine norme priviind obiectul compensarii,
circuitele, termenele şi intervalele obligatorii ale plǎţilor interbancare de
mica valoare, instrumente de plǎţi, şedinta zilnica de compensare, agentii de
compensare care reprezinta bǎncile, etapele desfasurarii sedintei zilnice de
compensare etc.
Regulamentul nr.1/1995 contine norme tehnice privind sistemele
de plati si decontari fara numerara prin care serviciile de transfer de fonduri
in forma scripturala sunt oferite publicului. Dispozitiile cuprinse in
regulamentul nr.10/1994 au fost completate cu cu detalii tehnice cuprinse in
Circulara nr.14 din 1 iulie 1996 si in Circulare nr.26 din 30 octombrie 1996
modificata prin Circulara nr.1 din 23 ianuarie 1997. Pentru decontarea
operatiunilor interbancare ale bancilor aflate in regim special de decontare
au fost emise Normele nr.1 din 24 ianuarie 2000.
Prin Circulara nr.9 din 23 aprilie 2001, modificata pri Circulara
nr.21 din 3 iulie 2003, privind operarea transferurilor de fonduri de catre
B.N.R.- si Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari –
TransFonD – S.A., in calitatea de agent B.N.R.
Conform prevederilor art. 1 si art. 2 din circulara, centrala si
suursalele TransFonD - S.A. vor efectua transferal de fonduri pe baza
netasi/sau pe baza bruta intre:
 Institutiile de credit ( toate cele enumerate in art.1 alin. 4 si
art. 2 alin. 1 din Legea nr. 58/1998);
 Institutiile de credit si B.N.R;
 Institutiile de credit si Trezoreria statului;
 Treoreria statului si B.N.R.;
 Institutiile de credit si casele de compensaie interbancare
si/sau titularii conturilor de decontare autorizati de B.N.R.,
 De catre B.N.R se vor efectua transferurile de foduri fara
numerar intre: B.N.R. si institutiile de credit sau intre B.N.R.
si Trezoreria statului, care sunt aferente exclusive
operatiunilor cu numerar si operatiunilor de ppoprire pe
conturile participantilor, in care B.N.R. este tert poprit.
Decontarea finala si irevocabila a activitatii enumerate la art. 1 si 2
se vor efectua de B.N.R. – Directia contabilitate.
Sistemul de transfer de fonduri de mare valoare este reglementat de
Regulamentul nr.1 din 16 ianuarie 2002, modificat prin Circulare nr.22 din 3
iulie 2003. Regulamentul stabileste principiile si modul de desfasurare a
procesarii si decontarii, pe baza bruta, in aceeasi zi bancara, a platilor de

6
mare valoare intre participanti, pri sistemul de transfer de fonduri de mare
valoare administrat de TransFonD – S.A., in calitatea sa de agent al V. In
categoria platilor de mare valoare sunt incluse tipurile de operatiuni
enumerate de art. 6 alin. 1:
 Transferuri intre participanti (persoane fizice sau juridice) in
numar de minimum 50.000 lei sau indiferent de valoare, daca
initiatorul opteaza pentru acest sistem;
 Transferuri – credit intre participanti, aferente pietelor valutara si
monetara, inclusive cele aferente facilitatilor permanente acordate
de B.N.R.
Platile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica
sunt reglementate prin Regulamentul nr.4 din 13 iunie 2002, emis in
concordanta cu Legea nr,365 din 7 iunie 2002 privint comertul electronic.
Nornele metodologice pentru aplicarea Legii nr.365/2002, care au fost
aaprobate prin Hotararea Guvernamentala nr.1308 din 20 noiembrie 2002, se
refera direct la Regulamentulnr.4/2002. In acelasi an, Guvernul a mai emis si
Ordonanta de Urgenta Guvernamentale nr.193 din 12 decembrie 2002
privind introducerea sistemelor moderne de plata, modificata prin O.G. nr.36
din 30 ianuarie 2003, art. XII. Normele metodologice pentru aplicarea
O.U.G. nr.193/2002 au fost aprobate prin Hotararea Guvernamentala nr.1253
din 24 octombrie 2003. Prin Normele nr.14 din 15 decvembrie 2003, B.N.R.
a reglementat investitiile premise institutiilor emitente de moneda
electronica.
Prevenirea si combaterea criminalitatii informatice au fost
reglementate prin normela legale cuprinse I Cartea I, Titlul III din Legea Nr.
161/2003.
Incidentele de plati sunt gestionate, pentru interesul public si pentru
scopurile utilizatorilor de catre Centrala Incidentelor a carei constituire si
functionare sunt reglementate prin Regulamentul nr.1 din 23 februarie 2001
modificat si completat prin Ciculara nr.21 din 1 iulie 2002. Aceste incidente
sunt ocazionate de acte si fapte avand potential fraudulos, litigios si/sau
producand riscuri de neplata, inclusive dintre cele care pot afecta finalitatea
decontarii.
Consiliul Incidentelor de plati organizeaza si gestioneaza un fisier
intern general numit fisierul national de incidente de plati NIPstructurat pe
trei compartimente:
1. Fisierul natonal de cecuri (FNC);
2. Fisierul national de cambia (FNCb);
3. Fisierul national de bilete de odin (FNBO).

7
 Fisierul national al persoanelor alimenteaza automat Fisierul
national al persoanelor cu rsc (FNPR) cu incidentele de plati, definite de art.
2 lit. c). din Regulamentul nr.1/2001.
Aplicarea reglementarilor emise de B.N.R. in domeniul sistemelor
de plati si organizatiilor cooperatiste de credit s-a dispus prin Circulara nr.
35 din 9 septembrie 2002.

1.2. Decontari inter si intrabancare

1.2.1. Organizarea si administrarea platilor

O plata are ca efect trecerea in proprietatea beneficiarului platilor a

unor active monetare acceptate de catre acesta ca descarcand platitorul de
obligatia monetara pe care a contractat-o.
In sistemele financiare moderne, aceste active monetare constau
intr-un set foarte restrans de creante asupra guvernului (moneda metalica),
asupra Bancii Centrale (bancnote sau fondurile banesti mentinute in
evidenta Bancii Centrale) sau asupra bancilor si altor institutii financiare
(exemplu: conturile si depozitele bancare). Aceste active sunt cunoscute sub
denumirea de mijloace de decontare, care reprezinta moneda scripturala
(bani de cont), utilizata ca mijloc de schimb datorita increderii publicului.
Setul de intelegerii (aranjamente) privind descarcarea obligatiunilor
asumate de subiectii economici, ori de cate ori acestia achizitioneaza resurse
reale si financiare, formeaza sistemul de plati.
Elemente constitutive ale unui sistem de plati sunt: institutiile care
furnizeaza servicii de plati, formele de creante transferate, modele si
mijloace de transfer ale acestor creanta, inclusive controlul mesajelor de
instructiuni, canalele de comunicatie, relatiile contractuale.
Transferurile de fonduri interbancare au ca initiatori si primitori finali
ai fondurilor – bancile
Decontarea transferurilor interban care se face prin doua metode:
1. Creditarea sau debitarea, in baza instructiunilor de plata a conturilor
bilatarale de correspondent (sau a conturilor de correspondent de la o
terta banca), bancile intelegandu-se sa acopere orice dezechilibru care
poate acumula intre fonduri;
2. debitarea si creditarea fondurilor pe care bancile le mentin la Banca
Centrala.

8
 1.2.2 Decontari interbancare

Transferurile interbancare de fonduei pot fi decontare individual pe

baza bruta. In scopul reducerii necesarului de fonduri si al simplificarii
mesajelor de schimb dde plati, bancile, in mod traditional, s-au sprijinit pe
aranjamente de compensare si decontare pe baza neta.

Sistemul de compensare:
In cazul unui sistem de compensare bancile schimba mesajele de
plati intr-o singura locatie denumita, de regula, casa de compensatie. De
asemeanea ele pot sa fie de accord sa nu deconteze imediat fiecare transfer
interbancar de fonduri, lasandu-si creantele si obligatiile sa se acumuleze de-
a lungul unei perioade de timp (de regula, o parte a zilei lucratoare), dupa
care, la momentul decontarii, transfera numai valoarea neta a obligatiilor lor
unele fata de celelalte.
Aceasta decontare are loc la sfarsitul zilei in evidentele unui agent
de deontare comun, de obicei, banca centrala (decontare in aceeasi zi).
Decontarea poate sa aiba loc insa la una sau mai multe zile lucratoare dupa
ce pozitiile nete au fost calculate (decontare in ziua urmatoare) sau prin
evidentele unei alte banci (decontarea prin conturi de corespondenta).

Sistemul de decontare pe baza bruta

Schemele nr.1,2,3, ilustraza diferenta dintre decontarea pe baza bruta

si cele doua variante de decontare pe baza neta. Desi exemplele sunt simple,
din aceste diagrame rezulta cu claritate efectele compensarii asupra valorii si
numarului operatiunilor de decontare.
In sistemele de decontare pe baza bruta mesajele de plati sunt
schimbate noua mesaje de plati cu o valoare totyala de 450 unitati de cont.
daca decontarea are loc prin conturi de correspondent, fiecare banca trebuie
sa deschida in evidentele sale un cont pentru fiecare din celelalte banci

Schema nr.1
Exemplu de sistem de transfer interbancar de fonduri cu decontare
pe baza bruta

9
 (40)
BANCA
BANCA BANCA
BANCA
AA (80) (50 CC
)
(70 60 (20
(90) ) )0 )
0)
(10 )0
BANCA ) 0) BANCA
BANCA BANCA
BB (30) DD
Numarul de posibile canale de comunicatii interbancare = 6
Numarul de posibile canale de comunicatii interbancare = 6
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare = 9
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare = 9
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare = 9
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare = 9
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri efectuate de catre banci = 450
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri efectuate de catre banci = 450

Schema nr. 2

10
 Exemplu de sistem de transfer de fonduri de decontere bilateral
ape baza neta

(40)
BANCAAA
BANCA BANCACC
BANCA

(70) (50)
(20) (40)

BANCABB
BANCA BANCADD
BANCA
(30)
Numărul de posibile canale de comunicatii interbancare =6
Numărul de posibile canale de comunicatii interbancare =6
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare =9
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare =9
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare =6
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare =6
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri efectuate de catre banci = 250
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri efectuate de catre banci = 250

Schema nr. 3
Exemplu de sistem de transfer interbancar de fonduri cu decontare
multilateral ape baza neta
(130)
BANCAAA (30) BANCACC
BANCA BANCA

CASA DE
COMPENSATI
(100) E (0)

BANCABB
BANCA BANCADD
BANCA

Numarul de posibile canale de comunicatii interbancare = 4

Numarul de posibile canale de comunicatii interbancare = 4
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare = 9
Numarul de schimburi de mesaje de plati interbancare = 9
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare = 3
Numarul efectiv de transferuri de fonduri interbancare = 3
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri effectuate de catre banci = 130
Valoarea efectiva a transferurilor de fonduri effectuate de catre banci = 130
11
 Sisteme de decontare pe baza neta

In cazul decontari pe baza neta multiraterala se poate observa ca

modificarile privind numarul total de canale de comunicatie potential
necesare este foarte putin modificat fata de numarul total de canale de
comunicare din cazul decontarii pebaza bruta. Ceea ce se modifica in cazul
decontarii pe baza neta bilaterala aca urmare a compensarii obligatiunilor
rezultate din diferitele instructiuni de plata transmise si receptionate de catre
fiecare banca, este valoarea totala a transferurilor de fonduri efectiv
inregistrate in cinturi. In aceasta situatie, reducerea valorii este
semnificativa, fiind echivalenta cu 250 de unitati de cont, ceea ce semnifica
faptul ca necesitatile de lichidare ale sistemului bancar pentru decontarea
respectivelor operatiuni s-au redus cu aproximativ 50%.
O reducere suplimentara a valorii transferurilor interbancare de
fonduri care urmeaza a fi decontate este obtinuta prin cimpensarea
multilaterala a acestora. In acest ultim caz, numarul de canale de comunicare
se reduce semnificativ (fig. 3), deoarece fiecare banca trebuie sa fie
reprezentata la casa centrala de compensatie sau sa deschida o linie de
comunicatiecu acesta. Bancile care inregistreaza pozitii multiraterale net
debitoare isi acopera obligatiile prin transferal fondurilor corespunzatoare
catre contul casei de compensatie aflat in evidenta agentului de compensare,
de regula, banca centrala. La randul sau, casa de compensatie plateste toate
fondurile pe care le-a incasat, catre bancile aflate in pzitii multilaterale net
creditoare. In exemplul prezentat, valoarea totala a fondurilor transferate
catre banci este 130, ceea ce reprezinta inca o reducere cu aproximativ 50%
a valorii pozitiilor care urmeaza sa fie decontate comparative cu
compensarea bilaterala. In numeroase cazuri, reducerea totala a valorii
fluxurilor decontate printr-un sistem de decontare pe baza neta multilateralla
neta comparative cu valoarea totala a acelorasi fluxuri decontate printr-un
sistem de decontare pe baza bruta este de aproximativ 90%.

1.2.3 Decontari intrabancare

Decontarile intrabancare realzeaza stingerea obligatiilor rezultate in

urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii
aceeasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont
propriu. Decontarile intrabancare, numite si operatiui intre sedii, apar atat in
contabilitatea unitatii platitore, cat si a unitatii beneficiare a platii.

12
 Se numeste unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona
o plata fara numerar pentru contul clientului sau pentru contul propriu. Ea
este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitata bancara
destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare de plata
sau un ordin de a efecua plata. In functie de aceste doua situatii de folosesc
urmatoarele documente interne:
 avizul de debitare – atunci cand banca initiatoare este banca
beneficiarului;
 avizul de creditare – atunci cand banca initiatoare este banca
platitorului.

1.3 Compensarea

Compensarea reprezinta singura modalitate de a satisface relatiile

de plati intre parteneri aflati in diferite parti ale tarii si inclusi in unul sau
altul din circuitele sau subcircuitele monetare.
Compensarea desfasurata in sisteme cntralizate organizate ofera
conditii optime pentru incheierea circuitelor de plati declansate in mod
spontan de titularii de cont raspanditi in intreaga tara. Incheierea normala a
compensarii inseamna implicit stingerea tuturor platilor intrate in
compensare. Se incheie astfel un circuit al circulatiei monetare scripturale
care a fost declansat in etapa data a platilor.
In sistemul de plati modern in care se angajeaza zilnic milioane de
platitori si milioane de beneficiari, fiecare dintre ei titulari de cont la banci
diferite, efectuarea tuturor platilor devine un process complex care trebuie sa
fie, prin cooperartea tuturor bancilor, structurat, organizat, corelat si incheiat
zi de zi.
Initierea viramentelor in funcie de circuitul oricaror instrumente de
plata intre banci este doar inceputul procesului de decontare.
Compensarea, in sistemul de plati inseamna, pentru fiecare banca,
cooperarea, in cadrul unei perioade date, a drepturilor de incasri (sume
creditoare) si a obligatiunilor de plati (sume debitoare), fata de alta banca,
sau fata de toate celelalte banci cuprinse intr-un sistem dat, in scopul de a
stabili masura in care acestea se anihileaza eciproc (se compenseaza) si suma
neta nramasa de incasat sau de platit.
O diferentiere a compensarilor se face din unct de vedere al
raportului intre momentul compensarii interbancare si momentul decontarii
in favoarea beneficiarului platii. Decontarea in timp real este in fapt o
decontare ante-compensatie.

13
 1.3.1. Rolul B.N.R. in reintroducerea sistemului de compensare
in Romania

Pana in aprilie 1995, plaatile pe teritoriul Romaniei se puteau face

numai prin utilizarea dispozitiei de plata si a cecului cu sau fara limita de
suma. Aceste instrumente de plat ape support de hartie se dec ontau prin
sisteme manuale, de prelucrare intre banci si agentii economici. Sw resimtea
necesitatea exidtentei unui sistem eficient de compensare a platilor din
economia romaneasca.
Conform Legii nr.33/91 privind activitatea bancara, Banca
Nationala a Romaniei stabileste reglementarile in domeniul sistemului de
plati si decontari. In octombrie 1994, Parlamentul a adoptat leagea
nr.83/1994 prin care se modificau si se actualizau:
 Legea nr.58/1934 aupra cambiei si a biletului de ordin;
 Legea nr.59/1934 asupra cecului.
Prin Ordinul Guvernatorului B.N.R., in data de 28 februarie 1995,
au intrat in vigoare noile reglementari privind instrumentele de plata in
Romania.
1.3.2 Sistemul de compensare

B.N.R, indeplinindu-si rolul pe care il are ca banca centrala, a emis

Regulamentul privind compensarea multilaterala a paltilor interbancare fara
numerar, pe suport de hartie, care contine detalii amanuntite referitoare la
toate procedurile de compensare, regulament ce a luat i considerare atat
informatiile furnizate de reprezentant ai bancilor, cat si cele provenite din
surse externe, utilizate in alte tari. Acest regulament raspunde la eventualele
intrebarii privind mecanismul compensarii si achemele de circuit ale
instrumentelor de plata compensabile. Aceasta sesiune ofera imaginea de
amsamblu a sistemului, a felului in care functioneaza, ce plati se
compenseaza si care este durata i timp pentru ca operatiunile sa parcurga
intregul proces din cadrul sistemului de compensare.
Principalul avantaj pentru clientul unei banci comerciale este acela
ca printr-un sistem eficient de compensare i se pun la dispozitie propriile
disponibilitatii mult mai repede decat inainte.
Sistemul de compensare a fost proiectat astfel incat sa utilizeze
reteua intrabancara a B.N.R. care acopera toate judete tarii. Pentru ca
sistemul sa poata functiona, este alcatuit din:
 casa de copensatii organizata la nivelul centralei;

14
  Case de compensatii teritoriale situate in municipiul Bucuresti si
in in orase resedinta de judet de pe intreg cuprinsu tarii.
Sistemul prelucreaza zilnic mai multe mii de instreumente de plata,
urmand ca numarul acestora sa creasca pe masura dezvoltarii lui.

1.3.3. Caracteristici ale acestui sistem

Sistemul de compensare a paltilor interbancare pe suport de hartie

este un sistem manual de prelucrare a datelor ce re la baza standardele
internationale si, in acelasi timp, ofera cadrul organizational reglementat,
care indeplineste toate cerintele legale si tehnice pe teritoriul Romaniei.
Intrucat sistemul se bazeaza pe circuitul postal al instrumentelor de
plata, durata medie de compensare este de 3 zile pentru ordinele de plata si
de 4 zile pentru cecuri. Ulterior vom vedea care sunt diferitele circuite
pentru cecuri, cambii si bilete le ordin, pe de-o parte si pentru ordinul de
palta pe de alta parte.
Valoarea maxima a unui instrument de plata compensabil este de de
50 de mii de RON. Fac exceptie platile interbancare efectuate cu cecuri,
cambii si bilete la ordin, care sunt introduse in compensare, indiferent de
valoarea lor.
Sistemul este o modalitate foarte sigura de transfer a platilor si, spre
deosebire de cel utilizat pana in 1995, respecta un program strict al
desfasurarii operatiunilor.
La data de 8 aprilie 2004 a fost intridus Sistemul electronic de plati
(S.E.P) pentru platile de mare valoare (cele care depasesc 50 mii RON) sau
pentru platile urgente.
Etapela procesului de compensare sunt:

 Inventariere – structurare;
 Soldare – compensar;
 Stingerea datoriilor reciproce intre banci.

1.4 Rolul decontarilor fara numerar in activitatea bancara

1.4.1Definirea monedei scripturale

Alaturi de moneda in numerar, o alta forma de bani este moneda

scripturala.
Mult timp, in cadrul politicilor monetare, s-a consideral ca masa
banilor aflata in circulatie ar fi formata numai din numerar. Ulterior, s-a

15
ajuns la concluzia ca in masa monetara trebuie inclusi si banii de cont
(moneda scripturala), adica disponibilitatile aflate in conturile bancare si
care circula prin operatii de virament sau transfer intre conturi.
Aceste disponibilitati in cont pot proveni din depuneri, sau din
deschideri de credit ale bancilor in favoarea unor titulari de conturi. Titularii
conturilor pot oricand transforma disponibiliatile lor din conturi in numerar.
Acesta este si motivul principal pentru care banii de cont trebuie inclusi in
massa monetara existand la u moment dat pe piata.
O caracteristica principala a monedei scripturale este aceea ca este
purtatoare de dobanda (una din caracteristicilece o deosebesc de numerar).
Banii de cont pot indeplini atat functii de circulatie, cat si functii de
mijloc de plata, de bani de credit.
Printre avantajele utilizarii monedei scripturale enumeram:

 Riscul aproape inexistent in ceea e priveste furtul,spre

deosebire de cash;
 Posibilitatea efectuarii unor transferuri intre mai multe conturi
(de card, de economii).
Moneda scripturala castiga tot mai mult teren in fata numeralului si
in Romania, chiar daca mai exista inca oameni care isi tin banii acasa, „la
ciorap”, din cauza lipsei de incredere fata de sistemele bancare actuale.

1.4.2. Caracteristicile decontarilor fara numerar

Decontarile fara numerar se efectueaza prin bancile comerciale,

prin Banca Nationala a Romaniei (cele intrabancare) sau prin Trezoreria
statului (clientii isi platesc taxele sau primesc restituirile de venituri
cuvenite).
Operatiunile de decontari cresc de la an la an, determinate de
inflatie, la care se aduna cresterea economica. Cresterea produsului intern
brut (PIB) determina o crstere a operatiunilor de decontari efectuate. De
exemplu, in 2007, in conditiile unei inflatii de 4 % decontarile au crescut
valoric cu aproximativ 10,3% la o crestere economica de 6,3%. Principala
explicatie a cresterii volumuluii de plati intr-o economie stabila este
cresterea productiei, a desfacerii de marfuri, comerrt, cresterea productiei
agricole, servicii, turism.
Instrumentele de plata folosite sunt: ordinul de plata; biletul la
ordin; cecul barat si cambia

16
 Tinand seama de modalitatile de plata folosite, instrumentele de
decontarile pot fi:

 Din initiativa cumparatorului sau platitorului. In aceasta

ipostaza se foloseste ordinul de plata;
 Din initiativa furnizorului sau a beneficiarului sumei. Specifice
pentru aceasta situatie sunt cecurile si scrisorile de garantie.
Ordinul de plata este principalul instrument de decontare folosit in
tara noastra. Prin acesta se realizeaza principiul fundamental al decontarii si
anume, acela ca platile se efectueaza numai la initiative debitorului
(platitorului). In relatiile de parteneriat intre clienti, nimeni nu poate solicita
incasarea unei sume in vreo forma asupra careia platitorul sa nu-si dea
acceptul cu exceptia cazurilor in care beneficiarul sumei este statul care
poate emite dispozitii de incasare.
O alta exceptie este reprezentata de decontarea pe baza hotararilor
instantelor de judecata prin care debitorul (platitorul) este obligat de catre
justitie la plata unor sume datorate deversilor creditori, din orice obligatii
asumate anterior, intr-o forma sau alta, de catre debitor. In general, este o
banca. Ca pondere in totalul platilor, decontarilor prin nota contabil sunt
nesemnificative in volumul total de decontari (sub 1%).
Biletul la ordin este un instrument de decontare reglementat prin
Legea Cambiei si a Biletului la ordin, nr.59/19. El constituie o promisiune de
plata ca la o anumita acadenta, debitorul va onora plata. In forma concreta,
debitorul emite biletul la ordin, il inmaneaza beneficiarului sumei, acesta il
introduce bancii lui, care il remite bancii creditorului spre decontare si il
onoreaza numai daca sunt suficiente disponibilitati in cont. In caz contrar,
decontarea se respinge la plata, urmand ca ea sa se faca printr-un alt
instrument (ordin de plata).
Cecurile barate se numesc si sunt asa pentru a fi deosebite ca
formulare de cecurile pentru ridicari de numerar (care au inscrise pe ele
„numerar”), astfel incat formularul de cec este acelasi atat pentru ridicarile
de numerar, cat si pentru platile fara numerar, fiecare avand elemente
descriptive descrise.
Statisticile efectuate arata ca ordinul de plata este cel mai des folosit
(82%), fiind urmat de cec (10%) si apoi de biletul la ordin si cambia
(impreuna detinand 8%).
In totalul platilor pe economie, decontarile detin o pondere
covarsitoare ce depaseste 85%, iar intr-o economie echilibrata, ajunge chiar
la 95 – 97% din totalul platilor.

17
 In cadrul decontarilor, in activitatea bancara, un rol deosebit de
important il constituie fluxurile de resurse ca intrari si iesiri din sistem.
Fiecre banca comerciala, centrala sau locala, are deschis un cont la Banca
nationala a Romaniei in care inregistreaza numai decontarile interbancare,
iesirile de resurse dintr-un sistem bancar determinate de relatiile econoimice
ce genereaza plati din conturile deschise alte sisteme banmcare, creaza
bancilor solduri debitoare la conturile lor deschise la B.N.R. si care pot
determina dificultati in asigurarea lichiditatilor bancii respective. Pentru
acestea sunt reglementari si din partea bancii de emisiune prin care se
monitorizeaza platile mai mari catre anumite banci, prin notiunea de plata de
mare valoare, ce se efectueaza numai prin intermediul B.N.R., intelegandu-
se sume de peste 50 mii RON.
Decontarea instrumentelor de plata se efectueaza in mod practice
prin mai multe cai: transmiterea electronica a sumelor, transmiterea prin
telex si remiterea lor in mod letric (posta). In contra timp cu aceste idei se
mentine astazi In Romania sistemul de decontare interbancara de pe o zip e
alta, astfel incat clientul depune astazi decumentele la banca lui, iar platile
effective se fac abia in ziua urmatoare la sediile caselor de compensatie de
pe langa B.N.R. (TRANSFOND), a doaua zi intre orele 10 – 12. Prin tot
acest system de decontare interbancar intitulat decontare prin compensare
intre banci, platile se intarzie in toate cazurile cu o zi, creandu-si uneori
dificultati prin intarzieri si mai mari datorita neutralizarii sumelor in plati de
catre beneficiarii sumelor nicia doua zi, in functie de situatia in care se afla
clientul la acea data.
In cazul in care platitorii intarzie plata se formeaza blocaj financiar.
Cauza principala a blocajului oconstituie mobilizarile de fonduri i partea de
activ a bilantului clientilor, in stocuri de orice fe, in decontari constituind
diverse debite nerecuperate, procurari de mijloace fixe fara surse specifice
de finantare, pierderi. Datorita imobilizarii acestor active neutilizate, s-a
ajuns ca in 2001 viteza de decontare a facturilor sa fie de 46 de zile si
aceasta este in crestere de la an la an cu 8 – 9 zile. Cauza generala este lipsa
de lichiditati. Mai detailat, clientii rau platnici inregistreaza viteze de
decontare a facturilor (de intarzierea platilor) ce ating 82 de zile.

CAPITOLUL 2.

MODALITATI SI INSTRUMENTE DE PLATA

18
 Mecanismele şi instrumentele cu care se face plata bunurilor şi
serviciilor sunt asigurate de bănci. În calitatea lor de intermediari financiari,
băncile efectuează plăţi între vânzatori şi cumpărători, debitori şi creditori,
între „actorii” de pe piaţa monetara. Numai băncile, ca mari instituţii
financiare în sens larg, au puterea de a asigura mari lichiditaţi necesare
compexelor operaţiuni monetare şi valutare din economie. Lichidităţile sunt
procurate prin bănci şi pentru ca aceastea acordă marea majoritate a
creditelor. Rezultă că participanţii la sistemul şi operaţiunile de plăţi sunt
moneda, băncile, banca centrala, casele de compensatii, alte instituţii
financiare, agenţii economici şi persoanele fizice.
După ce moneda de credit a luat locul monedei de aur cu valoare
intriseca, a avut loc o mare acelerare a plăţilor.
Plăţile trebuie sa fie efectuate rapid pentru a fi eficiente. Pe
masura accelerării plăţilor s-a dezvoltat sfera afacerilor.
Clienţii, actorii principali la sistemul de plăţi sunt titulari de cont,
adică au deschis conturi în bănci. În aceste condiţii sunt inserate, operate
creantele şi datoriile reciproce Un client poate deschide la banca mai multe
conturi, printre care: un cont curent, conturi de depozite, conturi de
imprumut.
Plata, in sensulnormelor in vigoare ale Bancii Nationale a
Romaniei este”orice operatiune, atat plata, cat si de incasare, rezulta in urma
unei operatiuni comerciale realizata de o unitate bancara pentru contul unui
client al sau, sau in numele si contul sau”.
Platile se fac prin doua modalotati si anume: in numerar si prin
virament
Plati in numerar
La noi, platile in numerar au inca o pondere foarte mare, iar ca
frecventa (nu ca si volum) detin primul loc.
Circulatia monetara cu numerar cuprinde bancnote si moneda
metalica, detinute de persoanele fizice, agentii economici si banci.
Numerarul este mijlocit de plata primar si el a dominat in timp
cadrul modalitatilor de efectuare a platilor. De la inceputuri si pana in
prezent, numerarul este un instrument, un mod de plata general valabil si are
efect imediat. Are gradul de lichiditate cel mai ridicat. Numerarul nu este
gravat de nici o alta obligatie (cum sunt de exemplu, titlurile de credit).
Platile in numerar se efectueaza prin caseriile firmelor si ale
bancilor sau altor institutii financiare.
Operatiunile de casierie sunt:
de incasari in numarar si cu instrumente de plata in moneda
scripturala (cecuri);

19
 de plati (cecuri, salarii, diurne, materii si materiale procurate cu
numerar).
Mare pondere in activitatea caseriilor are verificarea actelor si
banilor si inscrierea lor in registru de casa, cat si momentul predarii lor catre
serviciul contabilitare.
Efectuarea de plati prin virament
A doua modalitate de efectuare a platilor si cea mai importanta ca
volum este viramentul. Aceasta modalitate de plata a aparut odata cu bancile
si este strans legata de acestea, adica nu se poate desfasura in afara lor.
Viramentul este de doua tipuri:
de debit;
de credit.
Viramentul de credit este cel mai utilizat si consta in faptul ca
platitorul (debitorul) dispune de fondurile sale si da dispozitie sa se
efectueze plata. Deci nu este necesar un consintamant prealabil al
platitorului. Din aceasta grupa fac parte cele mai importante instrumente de
plata, precum ordinul de plata, cecul si cambia.
In cazul viramentului de debit, utilizarea sa este mai rara. In
prealabil este dat consimtamantul platitorului transmis bancii sale.
Prin acest consimtamant, platitorul imputerniceste creditorul sa
faca toate demersurile pentru efectuarea platii, adica sa depuna documentele
la banca, si sa ceara ca suma respectiva de plata sa fie transferata in contul
sau.In continuare urmeaza principalele instrumente de plata prin virament.

2.1 Ordinul de plata

Ordinul de plata este documentul de decontare prin care platitorul

da ordin bancii sale sa puna la dispozitia unui beneficiar o suma de bani, la o
anumita data. Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe
suporturi neconventionale (magnetic, electronic) iar participantii la circuitul
acestuia sunt: emitentul, platitorul (care in general este emitentul),
beneficiarul, societatea bancara initiatoare, societatea bancara destinatara si
societati bancare intermediare.
Emitentul are obligatii in legatura cu emiterea si plata ordinului de
plata iar platitorul se obliga la plata spezelor bancare aferente procesarii V.
Soietatea bancara initiatoare se obliga la returnarea sumei in caz de
nefinantare a transferului – credit si plata dobanzilor de intarziere cand este
cazul. Societatea bancara receptoare este obligata cu privire la receptia,
autentificarea, acceptarea sau refuzul, executarea ordinului de plata

20
receptionat, plata dobanzii de intarziere (cand este cazul). Societatea bancara
destinatara, la randul ei, are obligatii in legatura cu receptia, autentificarea,
acceptarea sau rerfuzul, punerean fondurilor la dispozitia beneficiarului,
plata dobanzii de intarziere.
Finantarea transferului – credit se face atunci cand societatea
bancara destinatara accepta ordinul de plata in favoarea beneficiarului.
Ordinul de plata se intocmeste de catre catre platitor in trei
exemple si se depune la unitatea bancara la care are deschis contul curent
instit sau nimsotit de borderou. In baza primului exemplar are loc debitarea
cotului platitorului si ramane la banca in dosarul cu actele zilei. Exemplarul
trei se restituie platitorului ca anexa la extrasul de cont. Exemplarul doi
impreuna cu avizul OIS de creditare sunt remise prin sistemul de decontare
interbancar bancii beneficiarului de suma care serveste la creditarea contului
acestuia, dupa care i se remite ca anexa la extrasul de cont.
In cazul in care beneficiarul si emitentul ordinului de plata au
conturi deschise la aceeasi unitate bancara, virarea sumei in contul
beneficiarului se face in aceeasi zi bancara, prin debitarea contului
platitorului in baza primului exemplar al ordinului de plata si creditarea
contului beneficiarului pe baza exemplarului nr. 2 al ordinului de plata.
In situatia in care decontarea se efectueaza intre unitati bancare
diferite, ordinele de plata se primescx telex, letric sau electronic in
conformitate cu prevederile normale metodologice privind evidenta si
controlul decontarilor reciproce intre unitatile bancilor comerciale.
Fluxul informational al viramentelor in baza ordinului de plata:
Nota: Clientul platitor si clientul beneficiar au curente deschise la unitati bancare situatie in
judete diferite si care apartin unor societati bancare diferite, societatea bancara initiatoare dispune
de o unitate bancara in judetul de destinatie.

a) Platitorul initieaza plata prin depunere ordinului de plata la banca

sa (banca initiatoare A);

b) Banca A, in baza primului exemplar al ordinului de plata

debiteaza contul platitorului, iar exemplarul nr. 3 este remis
platitorului;
c) Banca A transmite ordinul de plata (exemplarul nr.2) prin reteaua
interbancara, unitatii bancare intermediare (banca B) din judetul
de destinatie;
d) Banca B introduce ordinele de plata in compensare la sucursala
Bancii Nationale a Romaniei din judetul de destinatie;
e) Banca C primeste ordinele de plata prin compensare la sucursala
Bancii Nationala a Romaniei din judetul de destinatie si

21
 completeaza pe verso-ul acestora data compensarii;
f) Sucursala Bancii Nationale a Romaniei comunica rezultatele
compensarii centralei Bancii Nationale a Romaniei;
g) Banca C crediteaza contul beneficiarului de suma si remite
acestuia exemplarul nr. 2 al ordinului de plata ca anexa la extrasul
de cont.
BNR
Directia de plati si
decontari bancare
Judetul 1 6 Judetul 2

3 5
4

Banca Banca BNR Banca

Sucursal
1
2

Client
Client 7
benefici
platito

Figura 2.1. Fluxul informational al viramentelor in baza ordinului de plata

2.2 Cecul

Cecul, ca instrument de plata, in legatura, in procesul crearii sale,

tri persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. In strumentul este creat de
tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate
bancata, da ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa
plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi
tragatorului, aflat in pozitie de beneficiar.
Tragatorul poate emite un cec numai in conditiile existentei
prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, in momentul emiterii
acestuia, care sa faca posibila efectuarea platii. Disponibilul trebuie sa fie
lichid, cert si exigibil, adica sa nu existe nici un impediment de ordin juridic
sau material care sa impiedice efectuarea platii cecului.

22
 Posibilitatile de circulatie (transmitere) ale unui cec sunt:

a) Simpla remitere – cazul cecului la purtator care in momentul

emiterii, nu indica beneficiarul sau poarta mentiunea „la
purtator”. Acest cec va fi platit fie persoanei desemnate ca
beneficiar, fie detinatorului cecului;
b) Ceciunea de creanta ordinara – atunci cand cecul este emis pe
numeleunei anumite persoane si contine mentiunea „nu la
ordin”, caz in care numai persoana nominalizata poate sa-l
incaseze.
c) Girarea – operatiune prin care se transmit odata cu remiterea si
toate drepturile rezultate din cec. Este o mentiune speciala,
facuta pe verso-ul cecului, in favoaarea unei persoane, inclusiv
in favoarea tragatorului.
Cecul este platibil numai la vedere (la prezentare). Termenele de
prezentare l aplata a cecurilor emise si platibile in Romania sunt 8 zile, daca
cecul este platibil chiar in localitatea unde a fost emis, de 15 zile, daca cecul
este platibil in alta localitate si de 30 de zile, in cazul cecului circular si se
calculeaza incepand cu ziua urmatoare emiterii cecului. Prezentarea cecului
dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de
actiune impotriva girantilor anteriori, in cazul in care cecul nu ar fi platit.

Exista mai multe tipuri de cecuri, clasificate astfel:

 Din punc de vedere al modului in care este sipulat
beneficiarul, cecurile pot fi: nominative, la ordin si la
purtator;
 Dupa modul de incasare exista: cecuri obisnuite (nebarate),
cecuri barate, cecuri de calatorie si cecuri certificate;
 Infunctie de partile angajate in derularea platilor, cecurile
pot fi: persoanele ()trase de persoane fizice sau juridice
asupra unei
 banci( si circulare sau bancare (trase de o banca asupra altei
banci).
Utilizarea cecului , ca instrument de decontare a platilor
interbancar fara numerar pe suport de hartie compensate multilateral, da
nastere la urmatoarele circuite:
- circuitul nr. 1 (local) – intervine atunci cand clientul beneficiar si
clientul platitor au conturi curente deschise la unitati bancare situate in
resendinta de judet si care apartin unor societati bancare diferite;

23
 - circuitul nr. 2 (intrajudetean) – intervine atunci cand doi clienti ai
bancii au conturi curente deschise la unitati bancare situate in acelasi judet si
care apartin unor societati bancare diferite;
- circuitul nr. 3 (interjudetean) – clientii bancii au conturideschise la
unitati bancare diferite, situate in alte judete.
Fluxul informational al viramentelor in baza cecului:
A – banca initiatoare;
B – banca intermediara;
C – banca destinatara.

2.3 Cambia si biletul la ordin

Cambia este un titlu de credit negociabil si instrument de plata care

constata obligatia asumata de catre un debitor de a plati la vedere sau la
scadenta fixata, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o suma de bani
determinata. In procesul crearii sale, cambia pune in legatura trei persoane:
tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul creat de tragator in calitate de
creditor, da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma fixata la o
data dterminata in timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:
☺ facultateiva – putand fi facuta oricand pana la scadenta;
☺ obligatorie – atunci cand tragatorul indica, expres in titlu de
fapt, fixand sau nu, un termen de prezentare sau atunci cand, cambia este
platibila la un anumit timp la vedere, in termen de un an de la data emiterii.
Prezentarea la accepare va fi facuta oricand, daca tragatorul nu a
fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai tarziu de data scadentei si
poate fi facuta atat de posesorul cambiei, cat si de un simplu detinator al ei,
la domiciliul trasului. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pwe
cambie si este semnata de tras.
Cambia are doua forma de evitenta:
 biletul la ordin;
 trata.
Biletul la ordin este forma cambiei care se realizeaza prin
intermetiul a doi participanti: beneficiarul si paltitorul. Debitorul
semneaza biletul de ordin prin care se obliga sa efectueze palta la
scadenta a sumei respective
Grafic in aceasta semnificatie, relatiile intre parti pot fi
reprezentate astfel:

24
 (cumparator) (furnizor)

(debitor) Obligatia de plata (beneficiar)

Fig 2.3. Biletul de ordin. Relatii economice si de credit

Trata este denumirea istoriica a cambiei in care sunt implicati 3

participanti: beneficiarul, tragatorul si trasul.

Tragator Beneficiar

Trasul

Fig 2.4. Trata. Relatii economice si de credit

Tragatorul imbraca semnificatia celui care obliga, da ordin sase

plateasca iar trasul este cel care e obligat sa platesca prin acesta
dispozitie.

Mentiunile obligatorii in redactarea cambiei sunt urmatoarele:

1. Denumirea de cambie;
2. Ordinul necondiionat de a plati suma determinata. Suma
prevazuta in cambie trebuie sa fie inscrisa in cifre si litere;
3. Numele platitorului (trasului);
4. Scadenta;
5. Locul unde se efectueaza palta;
6. Numele beneficiarului sau purtatorului;
7. Data si locul emiterii;
8. Semnatura tragatorului.

25
 Principalele elemente pe care trebuie sa le contina biletul de ordin
si care il defineste sunt:
 Data si locul emiterii;
 Numele emitentului;
 Denumirea bancii si numarul contului deschis emitentului;
 Scadenta si locul de plata;
 Numele beneficiarului;
 Numele avalistului si semnatura acestuia;
 Felul biletului de ordin.
Prin continut biletul la ordin rezulta ca aceasta reprezinta o
promisiune de plata si nicidecum un mandat de plata. Formula consacrata
este „noi platim in schimbul acestui bilet la ordin suma de.....”.
Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de
plata. El se transmite prin girare. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin
se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultand dintr-o cambie.
Regulile referioare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei
sunt aplicabile si biletului la ordin.

2.4 Acreditivul

a) Definitea si functiile acreditivului documentar

Acreditivul este modalitatea de decontare prin care platile se
efecueaza pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii
serviciilor, dintr-o suma rezervata de catre platitor in acest scop si tinuta la
dispozitia bancii furnizorulu, la care acesta isi are contul.
Deschidera de acreditive in favoarea furnizorului se face la cererea
platitorului, din conturile lor curent sau de depozite. Cererea de deschidere a
acreditivului in patru exemplare, este insotita de un ordin de plata care se
przinta de platitor in trei exemplare unitatii bancii la care isi are deschis
contul si trebuie sa contina urmatoarele date: suma acreditivului, denumirea
furnizorului, sediul acestuia si nitatea bancara la care isi are contl, felul si
cantitatea marfurilor, lucrarilor,serviciilor ce fac obiectul contractului pentru
care se deschide acreditivul, cu mentiunea numaruluisi datei acestuia,
termenul de valabilitate al acreditivului (maxim 45 de zile), documentele pe
care furnizorul trebuie sa le prezinte la bana pentru decontare.

b). Clauzele acreditivul documentar

Acreditivul documentar cuprinde urmatoarele clauze:

26
  Denumirea si adresa bancii emitente care deschide
acrditivul;
 Denumirea si adresa bancii care confirma sau deschide
acreditivul la ordinul unei banci
 Numarul de ordine a acreditivului;
 Numele si adresa importatorului/exportatorului;
 Conditiile pe baza carora beneficiarul acreditivului poate
primi un credit documentar;
 Suma in valuta care reprezinta obiectul acreditivului;
 Termenele intermediare si finale de valabilitate ale
acreditivului;
 Descrierea marfii pentru care se deschide acreditiv;
 Enumerarea documentelor ce urmeaza a fi prezentate.

c). Formula acreditivului

Din punct de vedere al caracterului pe care il pot avea, acreditivele
sunt revocabile si irevocabile. Acreditivul trebuie sa indice clar daca este
revocabil. In cazul in care lipsesc mentiunile in aceasta directie, acreditivul
este considerat irevocabil.
Un acreditiv este considerat revocabil in cazul in care amandoi
parteneri pot modifica o clauza din contract fara a avea, inn prealabil,
consimtamantul celuilalt.
In practica bancara se folosesc acreditivele irevocabile. In
continutul lor este stipulat faptul ca modificarea clauzelor din contract se
face doar prin acceptul celor doi parteneri.
Avantajele acreditivului sunt prezentate mai jos:
 Documentele care atesta livrarea marfurilor sunt
transmise pe circuit bancar;
 Asigurarea marfii pe parcursul extern;
 Respecta publicatia 500 privind Uzante si Practici
Uniforme pentru Acreditivele Documentare, editia 1992, a Camerei
Internationale de Comert Paris.

d). Mecanismul efectuarii platilor

Folosirea acreditivului ca modalitate de decontare prezinta

avantajul pentru furnizor ca, in cazul respectarii conditiilor de utilizare a
acreditivului, el beneficiaza imediat, pe masura livrarii marfurilor, de
contravaloarea acestora. De asemenea, pentru platitor prezinta avantajul ca

27
el are certitudinea ca banca va efectua platile numai in cazul respectarii
conditiilor de folosire a acreitivului.

Cumparator Furnizor
6
7
5 9
2 11 4
3

8
Banca Banca
cumparatorului furnizorului
10

Fig 2.5 Fluxul informational al decontarilor prin acreditiv

1. furnizorul si cumparatorul stabilesc de comun acord ca

modalitatea de plata acreditivul documentar;
2. cumparatorul depune la bancasa cererea de deschidere a
acreditivului;
3. exemplarul 1 al cererii si exemplarul 3 al ordinului de plata sunt
remise cumparatorului;
4. exemplarul 2 al ordinului de plata impreuna cu exemplarele 2 si
3 al cererii sunt remise bancii furnizorului;
5. exemplarul 2 al ordinului de plata asi exemplarul 3 al cererii
sunt remise furnizorului;
6. furnizorul expediaza marfurile;
7. cumparatorul imtocmeste ordinul de plata pe care il depune la
banca sa;
8. ordinul de plata este transmis bancii furnizorului;
9. exemplarul 2 al ordinului de plata este remis
furnizorului;
10.exemplarul 3 al ordinului de plata este transmis bancii
cumparatorului;
11.exemplarul 3 al ordinului de plata este remis cumparatorului.

2.5 Incasso documentar

28
 Tehnica de plata prin incassou documentar se numeste uneori
„remiza documentara ”si consista intr-o operatie prin care exportatorul, dupa
ce a expediat marfa, incredinteza bancii documentele convenite si destinate a
fi remise contra plata si/sau acceptare. Diferenta incasso-ului fata lata contra
factura: in acest caz exportatorul mandateaza banca pentru incasarea sumei
datorata de cumparatorul sau la momentul prezentarii documentelor
reprezentand marfa.
Documentele care pot fi convertite intre cei doi participanti sunt:
Documentele de tranport (conosamentul, screisoarea de trasura,
document de transport combinat);
Factura comerciala;
Polita de asigurare;
Alte documente.
In general sunt utilizate doua forme de incasso documentar:
 Documentele contra plata (remiterea se face contra platii
imediate);
 Documente contra acceptare (o traya, etc).
Tehnica de plata prin incasso documentar este putin utilizata in
comertul international (marfurile sunt expediate fara ici un angajament de
plata din partea cumparatorului; riscul de non-transfer,risc logistic). Prin
urmare, garantiile oferite de acest mijloc de plata sunt departe de a fi
perfecte.

2.6 Scrisoare de garantie bancara

Scrisoarea de garantie este o modalitate de plata prin catre banca

platitorului garanteaza, la cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine
precizate va asigura, pe o anumita perioada strict limitata de timp si in limita
unei sume detarminate, efectuarea platilor prevazute in scrisoare, dintr-un
provizion colateral constituit din contul curent sau din credite bancare, in
cazul in care la data solicitarii platii de catre furnizor (creditor), platitorul nu
dispune de fonduri proprii necesare achitarii obligatiilor garantate.
Scrisoarea de garantie trebuie sa cuprinda in principal: unitatea
bancara emitenta, data emiterii si data expirarii valabilitatii scrisoarei de
garantie, semnaturile autorizate sa angajeze si sa reprezinte societatea
bancara, suma pentru care se emite garantia si beneficiarul garantiei,
mentiunea ca garantia este irevocabila si neconditionata, mentiunea ca banca
garanta va efectua plati pe baza scrisorii de garantie la notificarea facuta de
creditor in legatura cu neefectuarea platii de catre debitorul garant.

29
 Scrisoarea de garantie se poate elibera fie pe seama
disponibilitatilor proprii, fie din credite bancare.
Scrisoarea de garantie isi inceteaza valabilitatea de folosire la
expirarea termenului fixat, precum si la cererea platitorului cu acordul
prealabil al furnizorului. In aceasta situatie se ramburseaza suma ramasa
nefolosita.
Evitenta contabila a viramentelor pe baza scrisorii de garantie este
asemanatoare cu evidenta pe baza ordinului de plata, cu deosebirea ca suma
de garantie este virata in contul din care se face si decontarea furnizorilor.
Folosirea scrisorii de garante prezinta avantajul pentru furnizor ca
are certitudinea incasarii contravalorii marfurilor, chiar daca in momentul
prestarii si momentul incasarii (creditorii contului) este o diferenta in medie
de 3, 5 zile – in cazul decontarilor mai mici de o suta de lei.
Pentru platitor prezinta dezavantajul ca, prin folosirea scrisorii de
garantie se imobilizeaza suma de bani pana in momentul primirii si
receptionarii marfurilor, sau in cazul creditelor, se suporta dobanmda si pe
perioada scurrsa intre eliberarea scrisorii de garantie si receptie.

2.7 Debitul direct

Un debit direct este mai curand o modalitate de plata decat un

instrument de plata si functioneaza in urmatorul mod: un platitor isi
autorizeaza in scris banca sa ii debiteze contul dupa prezentarea unui ordin
de transfer debit de catre un anumit beneficiar. Odata ce aceasta autorizatire
a fost data nu mai este necesar ca platitorul sa efectueze o alta ooperatiune
pentru ca plata sa fie onorata. Initierea platii se face de catre beneficiar prin
prezentarea unui ordin de transfer debit la banca platitoului. Acest
instrument din cadrul modalitatilor de plata prezentate este utilizat in
vederea simplificari platilor recurente, cum ar fi facturile privind utilitatile
publice (electricitate, telefoane, gaz), subscriptiile la ziare si reviste, primele
de asigurare etc. Debitele directe sunt larg folosite si deosebit de populare in
Olanda si Germania. Ca si in cazul ordinelor de transfer – credit agentii
economici, adesea, prezinta bancilor lor fisiere continand informatii platile
solicitate. Aceste fisiere contin toate informatiile necesare pentru efectuarea
debitarilor directe, ceea ce favorizeaza colectarea de catre agentii economici,
prin intermediul bancilor, a creantelor pe care la au asupra clientilor lor. Ca
si in cazul facturarii obisnuite, acei clienti care au acceptat sa utilizeze ca
modalitate de plata debitul direct primesc o factura care contine suplimentar
un mesaj de informare privind faptul ca plata a fost executata automat.

30
 2.8 Forme si instrumente de decontare moderne
(sisteme de plata electronice)

Unul din instrumentele de decontare utilizat in prezent in tarile

avansate din punct de vedere econimic si care, se presupine ca ar fi cel mai
usor de introdus in Romania si pentru decontari interne este eurocecul. Se
tine cont, cand se face aceasta precizare, de faptul ca eurocecul este utilizat
in prezent in Romania pentru decontari internationale, cee ce presupune ca
practic nu se va inregistra o neincredere legata de utilizarea lui.
Eurocecul ester un mijloc de plata simplu si sigur care poate fi
utilizat pentru achizitionarea de bunuri si servicii precum si in alte scopuri.
Un instrument cu ajutorul caruia se efectueaza in prezent pe scara
larga decontarile este cartea de credit (cardul) care a inceput sa inlocuiasca
in mare parte platile fara numerar prin cecuri.
Termenului de card i se asociaza o denumire care il diferentiaza
prin tipul serviciului oferit: credit card (cartea de credit), debit card (cartea
de debit), cheque guaranted card (cartea de garantare a emiterii cecurilor)
etc.
Alaturi de banci, pe piata cardurilor s-au impus in calitate de
emitenti de carduri, si institutii non bancare, cum sunt Visa International,
Mastercard, Eurocard, American Expres, Diners Club. Drep urmare,
cardurile emise de aceste institutii, in calitate de proprietari de marca (credit
card company), poarta asociat numele marcii respective: Visa card,
American Expres card etc.
Bazate pe aceleasi principii de operare a cardurilor, marile
companii emitente de carduri le dau denumiri promotionale si atractive prin
serviziile oferite diferitelor categorii de clienti. De exemplu, exista cinci
tipuri de carduri visa: Clasic card - accesibil oricarui tip de solicitant:
Bussiness card - adresat persoanelor care calatoresc in interes de afaceri:
Gold card - pentru persoane cu venituri importante: Electron card - accesibil
persoanelor cu venituri mici: Plus card - utilizat numb la automatele bancare
de distribuire a numeralului.
In tarile dezvoltate, publicul poate alege dintre mai multe tipuri de
carduri care sunt puse la dispozitie de banci sau de organizatii specializate.
Ca tendinta, in politica se promivare a cardurilor, companiile emit de regula,
carduri structurate pe clase de clienti (in functie de venituri) si/sau de
facilitatile oferite.
Ca structuri de baza se disting:
 Credit card;

31
  Store card;
 Debit card;
 Carduri multifunctionale;
 Smart card.

Credit card

Credit cardul indica faptul ca detinatorului I-a fost deschisa o linie

de credit care ii pemite sa achizitioneze bunuri si sevicii si/sau numerar, in
limita unui plafon stabilit in prealabil.
Credit cardul se emite titularului in baza unui cant bancar deschiss
in acest scop. Particularitatea credit carduluui, asa cum rezulta si din
dinamica sa, ester faptul ca permite titularului sa efectueze plati chiar daca
nu are disponibilitati in contul sau. In contractul care s-a incheiat intre client
si banca se specifica plafonul limita (linia de credit) in care banca il va
credita.
Spre deosebire de cec ( care trebuie sa urmeze procedura
sistemului de decontare), prin utilizarea cardului plata ester garantata, iar
contul comerciantului ester creditat imediat, cu valoarea marfurilor sau
serviciilor vandute in baza de credit card, in momentul in care documentele
ce atesta vanzarile (borderouri, chitante, facturi) sunt prezentate pentru plata
la banca.
Caracteristicile principale ale tuturor tipurilor de credt carduri
sunt:
☺ Acizitionarea de marfuri si servicii in baza unui credit, ale
carui limite au fost stabilite prin contractul incheiat de banca cu clientul sau;
☺ Emiterea periodica de catre companiile de carduri a situatiei
debitorului;
☺ Posibilitatea acordata clientului de a opta pentru modalitatea
de achitare a datoriei catre compania emitenta a cardului - plata integrala sau
achitarea in rate (cu exceptia harge cadrului, care impune stingerea integrala
a datoriei, in fiecare luna).

Debit card

Debit cardul sau cartea de debit permite detinatorului sau sa ii fie

debitata, in mod direct, contravaloarea bunurilor, serviciilor achizitionate
si/sau numeralului folosit (prin ATM) pe seama fondurilor din contul sau.
Debit cardul se emite in baza unui cont bancar al clientului - titular
al cardului. Debit cardul ester folosit asemanator numeralului, in sensul ca

32
titularul poate efectua pplati in limita disponibilitatilor banesti din contul
sau, Dacca a incheiat in prealabil o conventie cu banca, un credit in
descoperit de cont (pentru ca banca sa autorizeze plati si dupa ce propriile
sale fonduri au fost cheltuite).
Utilizarea debit cardurilor nu presupune circulatia nici unui
document pe suport de hartie. Debitarea contului titularului se face simultan
cu creditarea contului magazinului sau institutiei care accepta ca mijloc de
plata debit carduri. Pentru a le face mai actractive pentru clienti, bancile
debiteaza contul titularului dupa trei zile de la efectuarea achizitiei.
Avantajele detinatorului de card sunt:
‫٭‬ Posibilitatea de a efectua plati fara a dispune de sume in
numerar ci doar in cont;
‫٭‬ Posibilitatea de a utiliza cardul in strainatate pentru plati in
orice moneda, indiferent in ce valuta ester exprimat contul titularului;
‫٭‬ Posibilitattea de a se obtine numerar prin utilizarea
distribuitoarelor automate de numerar.
Detinatorii cardurilor VISA emise de bancile comerciale romanesti
beneficiaza in strainatate de aceleasi avantaje ca orice alt detinator al unui
card VISA.

In prezent, in tara noastra:

Romania a facut un progres in privinta numarului de carduri, desi

are un decalaj de 5 - 6 ani in urma celorlalte tari din Europa Centrala si de
Est in priviinta numarului de carduri aflaate iiin circulatie.
Bancile din Romania au investit destul de mult in acest segment ,
piata cardurilor fiind considerata dommeniul cu ritmul ce mai ridiccat de
crestere intr-un timp atat de scurt. Desi cartile de plata incet sa fie utilizate
tot mai mult in Romania, problema este ca sunt folosite doar pentru ridicarea
de numerar din bancomate, utilizarea lor pentru plati la comercianti fiind
redusa intrucat acestia nu vor sa se implice.
Piata cardurilor este caracterizata de doi indicatori numarul de
carduri emise - Visa si Europay - si numarul de comercinati care accepta
aceste instrumente de plata, mai exact numarul de POS-uri (point of sales)
care activeaza efectiv.
In ceea ce priveste numarul de carduri la momentul de fata exista
in jur de 3 milioane de carduri si 2500 de POS-uri.
Structura pietei cardurilor in Romania se prezinta la momentul de
fata astfel: Banc Post detine 35%, BRD 25%, BCR 25%, iar BCIT, Banca
Transilvania, BTR detin 15%.

33
 In ceea ce priveste ATM-urilr tot Bnac Post detine primul loc cu
31%, urmata de BCR cu 30%, Raiffeisen Bank 15% si BRD 12%.
Oficial BNR-ul declara ca si reteaua de ATM-uri ester destul de
slaba, acum fiind functionale mai putin de 900 de astfel de automate. Dintre
acestea 60-70% sunt in bucuresti, restul tarii fiind destul de "descoperita".
Numarul mic de Pos-uri detinute de comerciati reprezinta o alta cauza a
ramanerii in urma a pietei cardurilor.
Majoritatea cardurilor emise de bancile romanesti sunt carduri de
debit, care nu permit efectuarea de plati peste limita disponibilului in cont.
Piata cardurilor va avea o dezvoltare exploziva in momentul in
care va fi fi o oferta suficienta de varitabile de carduri de credit.
Cu alte cuvinte, nu doar un card care sa ofere posesorului
posibilitatea sa ridice de la un ATM mai multi bani decat are in cont pana la
o maxima, ci unul cu care sa cumpere direct de la magazin pe credit, sa
achite cu cardul si sa ramburseze bancii creditul fara dobanda timp de o luna
si jumatate, dupa care sa inceapa sa fie perceputa dobanda.

Smart carduri

In ultimi ani s-au inregistrat proces importante in tehnologia legata

de realizarea cardurilor. Smart cardurile permit derularea unor tranzactii
mult mai sofisticate decat celelalte carduri denumite, pentru diferentiere
carduri de plastic cu banda magnetica.
Exista doua tipuri de smart carduri, unele ce pot inmagazina unitati
de valoare si altele, mai sofisticate, care au incorporate microprocesoare.
Aceste carduri au primit acest nume datorita faptului ca un
microcomputer intreg ester incorporat intr-un card de dimensiuni atat de
reduse, imprimandu-I acestuia un grad de inteligenta determinat de memoria
si putere procesorului. Smart cardurile au posibilitati ce le depasesc pe cele
ale cardurilor cu banda magnetica, carduri ce domina banca electronica din
zilele noastre.
Smart cardurile prezinta cateva avantaje fata de cardurile cu banda
magnetica:
 Nu este necesara autorizarea "on-line" (autorizarea de acceptare
a cardului la plata, obtinuta prin intermediul terminalului
electrinicc);
 Acestor carduri le pot fi asociate plati mai mari in descoperit de
cont (overdraft);
 Protectia impotriva fraudelor si a riscului de credit al bancii
ester mult mai mare;

34
  Cardurile cu cipuri incorporate nu pot fi copiate si securitatea
acestora poate fi sporita facuta clientului de a-si introduce codul
personal de identificare (PIN);
 In unele tari vest-europene, multe debit carduri si carduri
bancare contin atat benzi magnetice, cat si microprocesoare.

2.9 Sisteme bancare electronice

SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial

Telecommunications) cuprinde o retea de tele transmisie a informatiilor cu
privire la platile internationale formata din centre care comunica intre ele.
Bancile participante centralizeaza informatiile cu privire la obligatiile de
plata si sumele de incasat in valuta si le transmit centrelor internationale ce
le dirijeaza spre destinatari.
Decontarile internationale prin SWIFT prezinta urmatoarele
avantaje:
 Contribuie la reducerea intervalului de decontare;
 Mijloacele de preluare a informatilor sunt echipate cu
programe de detectare si corectare a erorilor;
 Mesajele schimbate intre acumulatorii de la nivel
national si centrele de prelucrare sunt inregistrate pe calculator;
 Decontarile internationale prin SWIFT implica cheltuieli
mai reduse.
Serviciul Money Gram reprezinta o modalitate rapida si sigura de a
trimite si primi bani in oricare tara prin reteaua proprie de agenti.
Money Gram raspunde pentru intarzierea, neplata sau plata partiala
a sumei care face obiectul obiectul transferului dein cauza unei greseli, erori
sau omisiuni MONEY GRAM sau a agentilor sai numb pana la valoarea neta
si a comisionului aferent incasat. In caz de neplata, suma neta a transferului
si comisionului aferent se pot restitui ordonatorului pe baza solicitarii scrise
a acestuia. De asemenea, in cazul unei plati partiale, diferenta intre valoarea
neta si suma a chitata impreuna cu comisionul plati pentru transfer se
restituie ordonatorului pe baza solicitatii scrise

Capitolul 3

Analiza fluxurilor privind instrumentele de plata

35
 În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană şi având în
vedere provocările cărora trebuie să facă faţă sistemele de plăţi, între care
cea mai importantă este creşterea volumului tranzacţiilor efectuate prin
intermediul acestor sisteme, Banca Naţională a României a continuat
eforturile de modernizare a infrastructurii sistemului de plăţi din România şi
de asigurare a cadrului de reglementare necesar bunei funcţionari a noului
sistem de plăţi.
Noul sistem electronic de plăţi răspunde atât cerinţelor de
performanţă deosebite, cât şi celor de securitate ridicată a tranzacţiilor şi
datelor şi facilitează monitorizarea de către banca centrală a bunei
funcţionări a sistemelor de plăţi. Sistemul electronic de plăţi constă din trei
componente:
 un sistem de decontare pe bază brută în timp real (denumit
ReGIS);
 o casă de compensare automată (denumita SENT);
 un sistem de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri
de stat (denumit SaFIR).
Prima componentă, respectiv sistemul ReGIS, a intrat în funcţiune
la data de 8 aprilie 2005, sistemul SENT a intrat în funcţiune la data de 13
mai 2005, iar sistemul SaFIR a devenit operaţional la data de 3 octombrie
2005. Acesta din urmă procesează titlurile de stat emise de către Ministerul
Finanţelor Publice şi gestionate de către BNR în calitate de agent al
acestuia.
Arhitectura şi caracteristicile funcţionale ale acestor sisteme au fost
stabilite luându-se în considerare:
 politica generală existentă în domeniul sistemelor de plăţi şi de
decontare a operaţiunilor cu instrumente ale activităţii de plăţi şi decontări
interbancare;
 standardele şi recomandările existente în domeniu, elaborate de
Banca Centrală Europeană, Banca Reglementelor Internaţionale şi de alte
instituţii şi organizaţii de profil existente pe plan mondial.
Sistemul de decontare pe bază brută în timp real (ReGIS) poate in
momentul aderării României la Uniunea Economică şi Monetară, să permită
conectarea la platforma de decontare pentru plăţile de mare valoare din
spaţiul euro – TARGET.

3.1 Analiza dinamica a instrumentelor de plata

36
 Banca Nationala a Romaniei si TransfonD au luat decizia de
extindere a Proiectului Phare privind Sistemul Electronic de plati National
aflat in curs de derulare, cu includerea unei componente destinate procesarii
automate a instrumentelor de plata debit pe suport de hartie, respectiv cecuri,
cambii si bilete la ordin, acestea sub forma electronica vor fi recunoscute ca
instrumente de plata incepand cu anul acesta.
Obiectivul esential al acestui sub-proiect consta in modernizarea
procesarii instrumentelor de debit concretizat in:
 Eliminarea circulatiei suportului hartie prin trunchierea
instrumentelor de debit la unitatea bancara a beneficiarului;
 Transmiterea electronica a instructiunii de plata de debit si a
imaginii;
 Validarea platii pe baza imaginii scanate a instrumentului de
debit protejate prin utilizarea tehnicilor semnaturii digitale;
 Asigurarea unui grad inalt de securizare si automatizare a
procesarii instrumentelor de debit, cu costuri mai mici si cu procesare mai
rapida.
Procesul de trunchiere:

Procesul de trunchiere a unui instrument de plata consta in captarea

pe suport electonic a informatiilor de plata si oprirea circulatiei suportului
hartie, procesarea ulterioara instructiunii de plata avand loc numai in mediu
electronic Procesarea automata a instrumentelor de plata de debit prin
Sistemul Electronic de Plati ester caracterizata de urmatoarele elemente
principale:
 Trunchierea instrumentelor de debit are loc la unitatea bancara a
beneficiarului, unde ester prezentat pentru prima data la plata instrumentul
de debit;
 Informatiile de plata sunt captate pe suport de electronic cu
ajutorul unor dispozitive specializate;
 Imaginea fata-verso a instumentului de debit se obtine prin
scanarea acestuia fie cu dispozitive specializate in captarea informatiilor de
plata, fie cu scanere obisnuite. Pentru certificarea conformitatii imaginii
electronice cu originalul pe suport de hartie al instrumentului de debit si in
vederea autentificarii ulterioare a imaginii, bancile vor utiliza tehnicile
semnaturii olografa a reprezentantului legal.
 Instrumentele de plata pe suprt de hartie nu vor mai fi transmise
pe circuitul interbancar, ele se arhiveaza la punctul de intrare in sistemul
bancar unde se realizeaza operatiunea de trunchiere, la unitatea bancara a
beneficiarului.

37
  Instrumentele de debit vor fi prezentate electronnic la plata
prin casa automata de compensare ACH dupa cum urmeaza: instructiunea de
plata de debit si imaginea digitala a instrumentului de plata sunt transmise de
la unitatea bancara a beneficiarului la centrala acestuia, de aici la ACH unde
vor fi inregistrate si transmise mai departe la unitatea bancara a platitorului
prin centrala bancii acesteia.
 Validarea paltii ester realizata la unitatea bancara a platitorului
pe baza imaginii scanate a instrumentului de plata de debit.
 Compensarea instrumentelor de plata de debit va avea loc prin
ACH in mod asemanator cu procesarea debitului direct - metoda "prin
exceptie", in cadrul careia confirmarea paltii ester implicita (sistemul
considera acceptate la plata toate instructiunile de debit pentru care nu a fost
primit refuz de la centrala bancii platitorului).
 Imaginile instrumentelor de debit vor fi pastrate in trei locatii:
unitatea bancara a beneficiarului unde a avut loc trunchierea, unitatea
bancara a platitorului si TransfonD ca trusted party, astfel eventualele
eventualele disspute vor putea fi rezolvate cu rapiditate.
 Participancii la procesarea instrumentelor de debit prin
trunchiere vor respecta prevederile referitoare la duratele maximale
obilgatorii de decontare pentru instrumentele de debit ce vor fi impuse prin
reglementari.
 Totodata, se stabileste un termen unic de prezentare la plata
indiferent daca sunt platibile in localitatea in care au fost emise sau nu,
respectiv un termen de 15 zile, ca si faptul ca nu mai sunt platibile daca
prezentarea la plata este inaintea datei de emitere. De asemenea, sunt
eliminate foaia de prelungire, pe care erau inscrise girurile, avalurile sau
protestul, din cauza faptului ca acestea erau putin utilizate, si referirile de pe
verso care vor fi inscrise pe recto. Institutiile de credit nu sunt obligate sa
foloseasca procesarea electronica si pot recurge la aceasta numai daca au
incheiat acorduri bilaterale sau multilaterale pentru participarea la un sistem
de plati.
Sunt propuse doua variante de procesare a instrumentelor de debit
prin trunchiere:
A. Trunchierea la sursa - varianta recomandata
Trunchierea se va realiza la unitatea bancara a beneficiarului,
utilizandtehnologie specializata pentru captarea informatiilor de plata si a
imaginilor, procesul descris pe scurt mai sus.
B. Varianta flexibila de trunchiere
Metoda de trunchirere ester acceasi ca si in cazul trunchierii la
sursa, cu deosebirea c a atat locatia unde are loc trunchierea in strunctura

38
teritoriala a bancii beneficiarului cat si la nivelul de specializare a
tehnologiei utilizate ester decis de catre fiecare banca, in functie de volumul
de instrumente de debit procesate in unitatile teritoriale si de marimea
investitiei pe care banca ester dispusa sa o realizeze in acest scop.
Cerintele pentru implementarea procesarii automate

Instrumentele de debit vor fi personalizatre de banca emitentului

(tragator, respectiv subscriitor).
Prin completarea liniei codurilor. Pentru aceasta, la eliberarea
carnetului cu instrumente de debit banca va imprima un cod de bare pe
banda alba a fiecarei file de instument de debit, urmatoarele informatii:
☺ IBAN-ul clientului emitent;
☺ Seria si numarul instrumentului de debit;
☺ Cod tranzactie (tip instrument de plata).
In scopul identificarii in mod unic a fiecarui instrument de debit,
care ester deasemenea necesara numaratoarea, inscrierea si pastrarea
evidentei biletelor la ordin si cambiilor in acelasi mod pentru emisiunile
cecurilor.
Pentru a facilita prelucrarea automata a instrumentelor de debit si
pentru a creste gradul de acuratete al datelor beneficiarului preluate pe
suport electronic la ghiseul bancii, ester recomandata personalizarea
borderoului de incasare de catre banca, prin inscrierea codificta a IBAN-ului
titularului de cont pe borderoul de incasre ce urmeaza a fi utilizat de acesta
cand s eva afla in pozitie de beneficiar.
Reglementarile privind instrumentele de plata de debit vor fi
adaptate incat sa permita prezentarea electronica la plata a instrumentelor de
debit si completarea standardului suportului hartie al instrumentelor de debit
prin adoptarea unui cod dde bare care sa fie utilizat in linia codurilor.
Dispozitive si software-ul aferente imprimarii si citirii codului de
bare captarii si procesarii imaginilor reprezinta o alta decizie investitional
care depinde si de standardul de codificare ce urmeaza sa fie adoptat (cod de
bare unidimensional sau bidimensional), respectiv de varianta de trunchiere
pentru care opteaza fiecare banca, trunchiere la sursa sau flexibila.

Situatia instrumentelor de debit refuzate la plata

PERIOIADA NUMAR VALOARE MII RON
1. CECURI
Iulie 2007 1.895 34.626,2
Iulie 2008 1.802 96.732,7
2. CAMBII

39
Iulie 2007 8 41,6
Iulie 2008 3 33,3
3. BILET LA ORDIN
Iulie 2007 10.868 81.906,5
Iulie 2008 14.036 132.894,6

Pentru a exemplifica evolutia acestor instrumente de plata, se va

face prezentarea grafica pe ani, atat in cazul fiecarui instrument de plata, cat
si global. Instrumentele analizate in graficele urmatoare sunt: Cecurile,
Cambiile si Biletul la ordin.
In cadrul acestor refuzuri de plata, biletul la ordin detine 87.03%. o
pondera atat de ridicata a acestui instrument este justificata de faptul ca
legea prevede in cazul lui, existenta unui litigiu intre parti, in timp ce in
cazul cecului, promisiunea de plata facuta de debitor fara acoperire ester
reglementata ca fiind fapta de inselaciune ce constituie infractiune (cod
penal) si se pedepseste ca atare.

numar Suma
2007 1895 34626,2
2008 1802 96732,7

40
 numar Suma
2007 8 41,6
2008 3 33,3

numar Suma
2007 10868 81906,5
2008 14036 132894,6

Cele mai multe instrumente de plata de debit refuzate, in fiecare an

analizat, au fost biletele la ordin, ale avand si cea mai mare pondera in
instrumente de plata. Pe locul doi se situeaza cecurile iar la mare distanta de
acestea, cambiile. Acest lucru se observa si in graficul urmator.

41
 Cecul Cambia Biletul la ordin
12.95% 0,05% 87%

Decontarile in numerar se efectueaza prin bancile comerciale, prin

Banca Nationala a Romaniei (cele intrabancare) sau prin Trezoreria Statului
(clienti isi platesc taxele sau primesc restituiri de venituri cuvenite).
Operatiunile de decontare cresc de la an la an, determinate de
inflatie, la care se adauga credterea economica. Cresterea produsului intern
brut (PIB) determina o crestere a operatiunilor de decontari efectuate. De
exemplu, in 2007, in conditiile unei inflatii de 4% decontarile au crescut
valoric (valori comparabile in marimi relative) cu aproximativ 10,3% la o
crestere economica de 6,3% .

Operatiun Crestere
i de Inflatia economica
decontare 4% 6,3%
10,3%

Principala explicatie a cresterii volumului de plati intr-o economie stabila

este:

A Cresterea
Cresterea desfaceriil productiei
or de
productie marfuri agricole
i
Comert,
Turism
servicii

42
Studiu de caz la Raiffeisen Bank

In prezent, Raiffeisen Bank are peste 2 milioane de clienti (dintre

care peste 125.000 IMM-uri) si peste 4.700 corporatii mari si medii. Banca
are in România o retea extinsa de unitati, dar pune la dispozitia clientilor si
alte canale de acces la serviciile si produsele bancii, oferind posibilitatea de
a alege cea mai convenabila si rapida metoda de lucru cu banca: Raiffeisen
Direct (telefon banking), myBanking (mobile banking), Raiffeisen Online
(internet banking pentru persoane fizice). Raiffeisen Bank detine o retea
extinsa de ATM-uri si EPOS-uri: 866 de ATM-uri si peste 6.800 de POS-uri.
In 2006 activele au crescut cu cu peste 64,1% ajungand la peste 1
miliard de euro; creditele acordate clientilor reprezinta 65% din acestea. In
acelasi timp, depozitele clientilor au crescut cu 44,5%.

Situatii financiare consolidate conform IFRS/IAS

MII EURO 2007 2006 Modificari
Conversie informativa procentuale
Neauditat
Contul de profit si pierder……………………..……………………………………..
Venit net din dobanzi …….32.545 14.326 127,2%
Venit net din comisioane …….26.475 11.441 131,4%
Profit inaintede impozitare ……...6.465 (14.859) -
Profit dupa impozitare ……...5.413 (12.328) -
Interese minoritare ……...(261) 49 -
Profit/(pierderea) exercitiului ……...5.152 (12.279) -
Bilant……………….…………………………………………………………………..
Imprumuturi si avansuri catre banci …...114.851 - 0,0%
Imprumuturi si avansuri catre clienti …...627.068 266.404 161,7%
Depozite ale bancilor …...114.851 53.221 115,8%
Depozite ale clientilor …...672.977 465.852 44,5%
Total capitaluiri proprii …….65.918 60.766 8,5%
Total bilant …1.070.808 652.462 64,1%
Indicatori………………………………………………………………………………
Rentabilitatea capitalurilor proprii …….8,13% - -
(ROE)
Rentabilitatea activelor (ROA) ……...0,6% - -
Resurse…………………………………………………………………………………
Nr. angajati la data raportarii ……...6.649 3.247 12,38%
Unitati bancare ………..189 212 -10,84%

43
 Instrumentele de plata folosite de Raiffeisen Bank sunt:
 Ordin de plata;
 Bilet la ordin;
 Cecul barat;
 Cambia.

Ordinul de plata ester principalul instrument de decontare folosit de

banca studiata. Prin acesta se realizeaza principiul fundamental al decontarii
si anume, acela ca platile se efectueaza numai din initiativa debitorului
(platitorului). Bilrtul la ordin ester un instrument de decontare ce constituie o
promisiune de plata ca la o anumita scadenta, debitorul va onora plata.
Cecurile barate se numesc si sunt asa pentru a fi deosebite ca formula de
cecurile pentru ridicari de numerar, astfel incat formularul cec ester acelasi
atat pentru ridicarile de numerar, cat si pentru platile fara numerar, fiecare
avand elemente descriptive descrise.
Statisticile efectuate in ianuarie - martie 2008 arata ca ordinul de
plata ester cel mai des folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) si apoi de
biletul la ordin si cambia (impreuna detinand 8%).

Fiecare instrument de plata s-a modificat de la o luna la alta,

aproape nesemnificativ, cu cate un procent. Acest lucru reise si din tabelul
urmator:
Ianuarie Februarie Martie
Cecul 81% 82% 83%
Ordin de plata 10% 10% 9%
Billet la ordin, 9% 8% 8%
cambii

44
 Ordin de plata Cecul Biletul la ordin, cambia
81% 10% 9%

Din analiza pe ultimii trei ani de studiu (2006,2007,2008) la banca

Raiffeisen, reiese urmatoarea situatie statistica a instrumentelor de plata,
prezentata in tabelul urmator:

2006 2007 2008

Cecul 21% 18,3% 21%
Ordin de plata 69% 73% 68%
Billet la ordin, cambii 1% 0,7% 1%

Ordin de plata Cecul Biletul la ordin Cambia

69% 21% 9% 1%

Din totalul decontarilor pe luna, ponderea cea mai mare o are ordinul de
plata (peste 65%), urmat de cecuri si bilete la ordin. Cambia este utilizata cu
totul intamplator, procentul ei fiind in continua scadere.

45
 Clasamentul se mentine la fel si in cazul decontarilor anuale, proportia
fiind aproximativ egala cu cea prezentata mai devreme.
Evolutia instrumentelor de plata in cei trei ani de studiu este
urmatoarea:

Specifica economiei romanesti este inca circulatia de amploare a

numeralului (15%) determinata de:
 Gradul redus de instructie in domeniul circulatiei banesti;
 Neincrederea oamenilor in bancile romanesti;
 Specificuldezvoltarii slabe a unor zone geografice;
 Comisioanele care se platesc bancilor pe transe valorice de plati
fara numerar, in raport cu 0% comision pentru platile in
numerar.
Clienti sunt plasati geografic in mod diferit. Apartenenta la unul sau
la altul din sistemele bancare existente ester, de asemenea, diferita. Din acest
punc de vedere exista decontari intrabancare si decontari interbancare.
Din totalul platilor pe economie, decontarile detin o pondere
covarsitoare ce depaseste 85%, iar intr-o economie echilibrata, ajunge chiar
la 95-97% din totalul platilor. Din totalul decontarilor, cele intrabancare
ating o pondere de 84%, in timp ce decontarile interbancare numai 20%.

Total plati pe economie 100%

Decontari 85%

Decontari Decontari
intrabancare interbancare

46
 In relatia interbancara instrumentele de plata sunt utilizate intr-o
pondere aproximativ egala; in schimb, cel mai utilizai instrument de plata in
relatia interbancara ester ordinul de plata (in functie de relatiile ce se
stabilesc intre parteneri, relatii bazate pe incredere), urmat de cecuri si intr-o
proportie mai mica, biletul la ordin.
Cambia si bilrtul la ordin, nu numb ca detin o pondere redusa in
totalul platilor efectuate, dar aceasta pondere ester in permanenta scadere.
Cambia ester utilizata foarte putin (cateva operatiuni /an /banca) astefel incat
sunt aprecieri ca acest instrument de decontare, de fapt, nu functioneaza.

Decontari intrabancare Decontari interbancare

Ordin Bilet Ordin

la Bilet
de de
CEC ordi la
plata plata CEC
18% n ordi
72% 35% 33%
10% n
32%

Atat cecurile, ordinele de plata, cat si bitelete la ordin si cambiile se

analizeaza din punct de vedere al valorii dar si a numarului lor. De exemplu,
cecurile se impart in: cecuri cu valoare care depasesc 50.000 si cecuri cu
valoare mai mica de 50.000. aceste valori sunt prezentate in tabelul urmator:

Valoarea Pondere
Cecuri
- ca numar 15.600
- ca valoare >50.000 Pondere mare
<50.000 Pondere mare

47
 Ordine de plata 47.900
- ca numar Plati de valoare mare Pondere mare
- ca valoare
Bilete la ordin 8.500
- ca numar Plati de valoare mica Pondere mare
- ca valoare
Cambii
- ca numar 6
- ca valoare Plati de valoare mica Pondere scazuta

Exista reglementari din partea bancii de emisiune prin care se

monitorizeaza platile mai mari catre anumite banci, prin notiunea de plata de
mare valoare, ce se efectueaza numb prin intermediul BNR, intelegandu-se
sume de peste 50.000 lei.

3.2 Analiza de creditare a acreditivului si a scrisorii de garantie

Acreditivul documentar ester ce mai folosit instrument de plata in

comertul international. Acest instrument ofera vanzatorului un angajament
irevocabil de palta din partea bancii si, in acelasi timp, ii ofera
cumparatorului siguranta ca plata se va efectua numb contra prezentarii de
documente carte atesta livrarea marfurilor.
Acreditivele documentare sunt autonome fata de contractele
comerciale care stau la baza lor; bancile negociaza documente si platesc
contra prezentarii ocumentelor si nu contra marfii. In mod obligatoriu,
acreditivele documentare sunt supuse publicatie 500 a Camerei
Internationale de Comert, Paris.
Scontarea

48
 Produsul ester utilizat in cazul contractelor de export care prevad
plata la termen.
acreditivele documentare pot fi:
 Confirmate (de Raiffeisen Bank S.A);
 Neconfirmate.
Scontarea se va efectua la primirea confirmarii de plata de la banca
emitenta.
Avantajele companiei in cazul scontarii documementelor in cazul
acreditivele documentare:
 Imediat dupa eferctuarea livrarii, companiea exportatoare
primedste contravaloarea in numerar a marfrilor sau serviciilor furnizate,
diminuate cu cheltuielile de scontare, astfel incat, prin cresterea lichiditatii,
isi poate asigura continuitatea procesului de productie;
 Se elibereaza resurse financiare in vederea abordarii de noi
tranzactii;
 Compania nu mai ester nevoita sa apeleze la imprumuturi
bancare;
 Riscurile care apar ca urmare a fluctuatiei ratei de schimb
valutar sunt asumate de banca;
 Compania va economisi timpul necesar administrarii si incasarii
debitelor.
Acreditivele documentare sunt de mai multe feluri, si anum e:
☺ Revocabile - oricare dintre cei doi arteneri pot sa modifice o
clauza fara acceptul cel;uilalt partener. Nu se folosec in practica,
au un proces redus.
☺ Irevocabile - modificarea clauzelor din contract se face cu
acceptul celor doi partener. Acest tip ester utilizat in practica.

Garantia bancara

49
 Este un instrument de garantare emis de o banca sub forma unui
angajament irevocabil si neconditionat de a plati o suma de bani la cererea
beneficiarului garantiei.
Tipuri de garantii utilizate:
 Garantii de participare la licitatie
 Garantii pentru a contractului
 Garantii pentru restituirea avansului
 Garantii de plata
In funtie de specificul anumitor tranzactii, pot aparea alte tipuri de
garantii:
 Garantii de vama
 Garantii pentru securizarea unui credit
 Contra - garantii.
Scrisorile de garantii oferite de banca sunt de mai multe feluri:
 Cash colaterall - clientul care solicita scrisoarea de garantie
trebuie sa aiba in disponibil un procent din valoarea garantiei,
cont de disponibilitati care ramane la dispozitia unitatii bancare;
 Din facilitate de credit - presupune detinerea unui cash colaterall
iar banca imprumuta suma necesara.

Incasso-ul
Incasso-ul, ca modalitate de plata, inseamna tratare de catre banci a
documentelor comerciale sau financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri) in
conformitate cu instructiunile primite de la exportatori:
 Optine plata si/sau acceptarea;
 Remite documentele contra plata si/sau acceptare;
 Remite documentele in baza altor termeni si conditii.
De regula, incosso-urile sunt supuse URC 522(Uniform rules
collections) ale Camerei Internationale de Comert, Paris.

50
 Bancile corespondente ale Raiffeisen Bank, in efectuarea platilor si
nu numai.
Lista Conturilor Nostro
August 2007
Valuta Denumirea bancii Tara/Oras S.W.I.F.T.-cod Account no.
The Bank of New USA, New
USD IRVTUS3NXXX 8900068027
York York
USA, New
USD Citibank N.A. CITIUS33XXX 36129543
York
Germany,
EUR 400887008101 EUR
Commerzbank AG Frankfurt am COBADEFFXXX
USD 400887008100 USD
Main
RO36INGB0001000626948
ROL Ing Bank N.V. Romania, 915
INGBROBUXXX
USD Bucharest branch Bucharest RO82INGB0001000626944
013
Banca de Sabadell Spain,
EUR BSABESBBXXX 0901-011895-29
SA Barcelona
Credit Suisse Switzerland,
CHF CRESCHZZ80A 0835-0929137-63-000
First Boston Zurich
RAIFFEISEN
Austria,
EURO ZENTRALBANK RZBAATWWAXXX 55060560
Viena
OESTERREICH
c/с
"Сбербанк России" 30101810400000000225
Russia,
RUB Savings Bank of the OPERU Mosc.GTU BR 30231810400000000162
Moscow
Russian Federation BIK 044525225
INN 7707083893
c/c
30101810200000000593
ОАО "Альфа-банк" Russia, OPERU Mosc.GTU BR
RUB 30231810400000000089
Alfa-Bank Moscow BIK 044525593
INN 7728168971
ALFARUMM
c/с
КБ "Автобанк- 30101810100000000774
Russia,
RUB Никойл" OPERU GU CB RF 30231810900010000011
Moscow
Avtobank-Nikoil INN 7707027313
BIK 044525774
c/с
АБ "Собинбанк"
30101810400000000487
Sobinbank Russia,
RUB OPERU Mosc.GTU BR 30231810500000122261
код ОКПО-09610355 Moscow
BIK 044525487
код ОКОНХ-96120
INN 7722076611
c/c
30101810200000000823
RUB 30231810200000006467
КБ "Газпромбанк" Russia, OPERU Mosc.GTU BR
USD 30112840700000006467
"Gazprombank" Moscow BIK 044525823
EURO 30112978300000006467
INN 7736011540
GAZPRUMM
RUB Банк ЗЕНИТ Russia, c/с 30231810400001003489
Bank ZENIT Moscow 30101810000000000272
OPERU Mosc.GTU BR
BIK 044525272

51
 INN 7729143874
ZENIRUMM
BIK 044525788
USD ОАО "Импэксбанк" Russia, 30112840500000000038
INN 7744001480
EURO Impexbank Moscow 30112978000000000015
IMPERUMM
АБ "Ажио"
UAH Ucraina, Kiev МFО 300175 16001249801
Ajio
Ucraina, MFO 305299
UAH КБ "Приватбанк" 16002000258001
Dnepropetro for Kiev & Kiev distr.
BYB Privatbank 16004000258009
vsk MFO 320649
АКБ
Belarus, cod 153001739
"Белинвестбанк" 1702080280027
Minsk UNN 101011189
Belinvestsbank JSC
Корреспондентский
Moscow
BYB банк ALFARUMMXXX 30112124000000000032
Russia
CAD АЛЬФА БАНК
Промежуточный
банк Toronto
ROYCCAT2XXX 200-305-1
ROYAL BANK OF Canada
CANADA
Корреспондентский
Moscow
банк ALFARUMMXXX 30112392900000000032
Russia
АЛЬФА БАНК
JPY Промежуточный
банк
Tokyo Japan BOTKJPJT 653-0411876
BANK OF TOKYO-
MITSUBISHI LTD
Корреспондентский
Moscow
банк ALFARUMMXXX 30112578300000000032
Russia
АЛЬФА БАНК
NOK Промежуточный
банк
Oslo, Norway DNBANOKK 7001.02.05903
DEN NORSKE BANK
AS
Корреспондентский
Moscow
банк ALFARUMMXXX 30112752100000000032
Russia
АЛЬФА БАНК
SEK Промежуточный
банк Stockholm
HANDSESS 99-40-331-059
SVENSKA Sweden
HANDELSBANKEN
Корреспондентский
Moscow
банк ALFARUMMXXX 30112826900000000032
GBP Russia
АЛЬФА БАНК
Промежуточный банк
London, UK MIDLGB22 39011500
HSBC BANK PLC

3.3 Centrala Incidentelor de Plati

52
 Centrala Incidentelor de Plati, denumita "CIP", ester un centru de
intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati,
pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorului.
Datele specifice incidentelor de plati sunt transmise, difuzate si
valorificate pe baza informatiilor, chiar anterioare platii, continute in
evidente si care sunt ocazionate de acte si fapte avand potential frauduros,
litigios si/sau producand riscuri de neplata, inclusiv dintre cele care pot
afecta finalitatea decontarii.
Incidentul de plata major - incidentul de plata determinat de
inregistrarea uneia din urmatoarele situatii:
 In cazul cecului:
- cecul a fost fara autorizarea trasului;
- cecul a fost refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul
prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de
prezentare;
- cecul a fost refuzat la plata din lipsa partiala de disponibil, in
cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de
prezentare
- cecul a fost emis cu data falsa sau ii lipseste o motiune
oblligatorie;
- cecul circular sau cecul de calatorie a fost emis la "purtator";
- cecul a fost emis de catre tragator aflat in interdictie bancara.
 in cazul cambiei si al biletului la ordin:
- cambia a scontata fara existenta in total/ in parte a creantei
cedate in momentul cesiunii acesteia;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la vedere, a fost refuzat(a)
din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in
termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la vedere, a fost refuzat(a)
din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in
termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la un anume timp de la
vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa, a
fost refuzat(a) din lipsa toatla de disponibil, in cazul prezentarii
la plata la termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la un anume timp de la
vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa, a
fost refuzat(a) din lipsa partiala de disponibil, in cazul
prezentarii la plata la termen.

53
 CIP organizeaza si gestioneaza un fisier de interes general, numit
Fisierul national de incidente de plati (FNIP), care va fi structurat astfel:
‫ ٭‬Fisierul national de cecuri (FNC);
‫ ٭‬Fisierul national de cambii (FNCb);
‫ ٭‬Fisierul national de bilete la ordin (FNBO).
Informatiile privind incidentele de plati vor fi mentinute in baza de
date a CIP pe o perioada de 7 ani de la data inscrierii.

Situatia titularilor de cont care au generat incidente de plata

Perioada Toral (numar) Persoane cu risc Persoane aflate in
interdictie bancara
1. Persoane fizice
Decembrie 2006 22 20 3
Ianuarie 2007 25 24 2
Februarie 19 15 -
Martie 14 13 1
Aprilie 25 25 2
Mai 28 26 3
Iunie 27 27 1
Iulie 36 35 4
August 21 19 5
Septembrie 22 21 3
Octombrie 40 33 3
Noiembrie 46 36 6
Decembrie 30 27 4
2. Persoane juridice
Decembrie 2006 3.015 2.785 645
Ianuarie 2007 2.916 2.551 550
Februarie 2.465 2.234 470
Martie 2.807 2.557 465
Aprilie 2.911 2.658 563
Mai 3.090 2.816 589
Iunie 3.021 2.751 603
Iulie 3.138 2.850 603
August 3.717 2.439 522
Septembrie 2.899 2.637 584
Octombrie 3.247 2.936 668
Noiembrie 3.104 2.825 606
Decembrie 3.565 3.264 734
Total
Decembrie 2006 3.037 2.805 648
Ianuarie 2007 2.941 2.575 552
Februarie 2.484 2.249 470
Martie 2.821 2.570 466

54
Aprilie 2.936 2.683 565
Mai 3.118 2.842 592
Iunie 3.048 2.778 604
Iulie 3.174 2.885 607
August 2.738 2.458 527
Septembrie 2.921 2.658 587
Octombrie 3.287 2.969 671
Noiembrie 3.150 2.861 612
Decembrie 3.595 3.291 738

3.4 Transfond si Casa de Compensatie

In Romania se mentine sistemul de decontare interbancara de pa o

zi pa alta, astfel incat clientul depune astazi documentele la banca lui, iar
platile efective se fac abia in ziua urmatoare la sediile Caselor de
Compensatie de pa langa BNR (TRANSFOND), a doua zi intre orele 10-12.
Prin tot acest sistem de decontare intrabancar intitulat decontare prin
compensare intre banci, platile intarzie in toate cazurile cu o zi, in functie de
situatia in care se afla clientul la acea data.
Platitorii intarzie plata; exista blocaj financiar. Cauza principala a
blocajului financiar o constituie imobilizarile in fonduri in partea de active a
bilantului clientilor, in stocuri de orice fel, in decontari constituind diverse

55
debite nerecuperate, prourari de mijloace fixe fara surse specifice de
finantare, pierderi.
Casa de Compensatie ester un sistem electronic de compensare prin
care TRANSFOND S.A pune la dispozitia participantilor urmatoarele
servicii principale:
 Intermedierea schimbului de instructiuni de plata;
 Calculul pozitiilor nete multilaterale pe baza instructiunilor
transmise de participanti si acceptate de sistem;
 Initierea decontarii prin transmiterea unei instructiuni de
decontare pe baza neta (IDN) catre sistemul RTGS pe baza careia acest
sistem sa efectueze decontarea.
Instructiunile de plata sunt transmise in mod normal prin
intermediul unei retele de comunicatii (retea virtuala privata - VPN) sub
forma de fisiere.
La momentul intrarii in functiune, sistemul ACH va procesa ordine
de plata de mica valoare (OPv) si instructiuni de debitare directa (DD),
ambele in format electronic.
Participantii la sistemul ACH actioneaza in nume propriu. Pentru a
deveni participanti, institutiile solicitante trebuie sa indeplineasca criteriile
privind capacitatea operationala, stabilitate financiara si juridica, cerintele de
ordin financiar detailate in aceste reguli si sa semneze cu TRANSFOND S.A
contractul de aderare la sistemul ACH.
TRANSFOND S.A ester propritarul si operatorul tehnic al
sistemului ACH. TRANSFOND S.A detine proprietate afectiva asupra
sistemului si ester unicul responsabil cu autorizarea participarii la ACH,
emiterea si actualizarea documentatiei aferente, stabilirea standardelor si
procedurilor de operare ale ACH. TRANSFOND S.A contrileaza si impune
respectarea prezentelor reguli de catre participanti.
TRANSFOND S.A, in calitatea sa de operator tehnic, administreaza
operatiunile zilnice de procesare, asigura informarea participantilor inclusiv
prin elaborarea, gestionarea si distribuirea rapoartelor si graficelor standard
si la cerere, si ester responsabil cu securitatea datelor, a aplicatiilor software
si infrastructurii, inclusiv a solutiilor de rezerva ("backup") si recuperare in
caz de dezastru.
TRANSFOND S.A poate, la propria alegere, sa delege sarcinile
operationale unor terte parti. Aceasta delegare nu va afecta responsabilitatea
TRANSFOND S.A fata de participanti in ceea ce priveste activitatile
respective.

3.5 Cardul

56
 Cardul este un instrument de plata modern cu ajutorul caruia se face
plata sigur, rapid si comod.
Utilizarea cartilor de plata poate prezenta riscul "spargerii" si
modificarii sumelor din cont de catre hackeri, pe cale electronica, prin
internet.
Principalul avantaj al cardurilor este reprezentat de faptul ce sa pot
efectua plati la diversi acceptori de carduri (magazine, hoteluri, agentii
imobiliare), fara a mai fi necesara retragerea numeralului ca operatiune
premergatoare platii.
Mai nou, unele banci ofera facilitatea de a efectua unele plati direct
din contul de card a unor cheltuieli cu caracter repetitiv-lunar. Aceasta
elimina utilizarea deplasarii la toti acesti furnizori de servicii.

Ce este un card?
Cardul ester un instrument de acces la un cont bancar. Prin
intermediul cardului, banii tai sunt in siguranta si ai acces la ei 24 de ore din
24, 7 zile din 7.

Ce poti face cu cardul?

Poti folosi cardul tau pentru:

 Plati de bunuri si servicii la comercianti: poti achita bunuri si
servicii achizitionate oriunde vezi afisa sigla care apare pe cardul
tau (de exemplu Visa, Maestro etc.). plata la comercianti se face
rapid, prin intermediul unui terminal numit EPOS sau Imrinter
care asigura legatura cu contul bancar atasat cardului tau.
Pasii pe care trebuie sa-I parcurgi pentru a afectua o plata cu
cardul:
1. Asigura-te ca magazinul unde vrei sa platesti prin card accepta
cardul pe care il detii tu (are afisata pe vitrina de la intrare sau la casa sigla
care apare pe cardul tau).
2. Solicita produsele dorite si inmaneaza persoanei de la casierie
cardul tau.
3. Persoana de la casierie va trece cardul prin dispozitivul de citire
(EPOS sau Imprinter), va introduce valoarea cumpararii si iti va solicita
introducerea codului personal de identificare (PIN-ul) - daca tranzactia se
deruleaza cu utilizarea EPOS-ului.
4. Imediat va fi eliberata chitanta care confirma plata prin card.
5. Verifica valoarea platii si semneaza chitanta.

57
 6. Dacca valoarea platii nu corespunde, refuza semnarea chitantei
si solicita pe loc anularea tranzactiei.
 Poti obtine numerar la automatele de numerar (ATM) sau la
ghiseele bancilor accetatoate. Dacca apelezi la bancomatul sau
ghiseul altei banci, asigura-te ca banca respectiva acceptatipul de
card pe care il detii. Ca si in cazul platii la comerciantii dotati cu
EPOS, obtinerea numerarului ester conditionata de introducerea
PIN-ului.
 Prin intermediul cardului poti folosi alte servicii (in functie de
tipul de card), cum ar fi: plata diverselor facturi, incasarea
salariului pe card, incasarea in cont a dobanzilor bonificate de
banca la depozite, obtinerea unui credit pe card, plati prin
internet, ordonarea de transferuri automate catre alte conturi ale
tale etc.
Cate tipuri de carduri exista?
 In functie de moneda, cardurile de pe piata romaneasca pot fi in
lei sau in valuta (euro sau usd)
 In functie de destinatar sunt carduri pentru persoane fizice sau
pentru persoane juridice
 In functie de modalitatea de functionare pot fi:
‫ ٭‬Carduri de debit: carduri care permit plati sau retrageri de
numerar in limita fondurilor proprii depuse in cont.
In aceasta categorie exista si un caz special care apare mai
ales in cazul in care cardul ester folosit pentru plata
salariului: cardul cu o overdraft (descoperit de cont).
Posesorul cardului de acces, pe langa fondurile proprii
(salariul virat lunar), la un credit egal cu un anumit procent
din salariu.
‫ ٭‬Carduri de credit: posesorul cardului are aprobata o limita de
credit si utilizeaza fonduri puse la dispozitia de catre banca.
Dobanda se plateste numb pentru sumele efectiv folosite si
de regula exista un procent minim din credit care trebui
rambursat lunar.
 In functie de aria de utilizare:
‫٭‬ Carduri cu utilizare nationala - sunt acele carduri
in lei care pot fi folosite numb pe teritoriul Romaniei.
‫٭‬ Carduri cu utilizare internationala - carduri care
pot fi folosite oriunde in lume unde ester afisata sigla care
apare pe card.

58
 In ceea ce priveste Raiffeisen Bank, aceasta a devenit membru
VISA in anul 1992 si membru Europay (Eurocard / Mastercard,
Maestro/Cirrus) in anul 1995.
Portofoliul de carduri de credit Raiffeisen Bank a crescut rapid
ajungand la 30 septembrie 2007 la 230.000 de carduri de credit si reprezinta
cel mai mare portofoliu de carduri de credit bancare de pe piata romaneasca.
Raiffeisen Bank are in prezent peste 1,6 milioane de carduri de debit si de
credit active.
De la afiliere, aceasta banca a emis 12 carduri, dintre care:
5 carduri VISA, 6 carduri MASTERCARD, 1 card MAESTRO.
CARD DE CREDIT STANDARD

Card de credit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si

internationala, pentru retrageri de numerar si plati la comercianti.
- Ofera optiunea Plata in ratepentru orice tranzactie la comercianti (din tara
sau strainatate) cu valoarea mai mare de 300 RON.
- Ratele lunare sunt fixe si se poate alege intre 6, 12, 18, 24 si 36 de rate.

Card de credit VODAFONE

Card de credit in lei(co-branded), pentru persoane fizice cu utilizare

nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la
comercianti.
- Ofera optiunea Plata in rate pentru orice tranzactie la comercianti (din tara
sau strainatate) cu valoarea mai mare de 300 RON.
- Ratele lunare sunt fixe si se poate alege intre 6, 12, 18, 24 si 36 de rate

Card de credit GOLD

Card de credit in lei, pentru persoane fizice cu utilizare nationala si

internationala pentru tranzactii la comercianti si retrageri numerar.
- Ofera optiunea Plata in rate pentru orice tranzactie la comercianti (din tara
sau strainatate) cu valoarea mai mare de 300 RON.
- Ratele lunare sunt fixe si se poate alege intre 6, 12, 18, 24 si 36 de rate.

59
 VISA ELECTRON

Card de debit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si

internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.
-Ofera si posibilitatea de overdraft (daca salariul se vireaza in contul asociat
cardului).

MAESTRO

Card de debit in lei, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala si

internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.
-Ofera si posibilitatea de overdraft (daca salariul se vireaza in contul asociat
cardului).

EUROCARD/MASTERCARD

Card de debit in Euro, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala

si internationala pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

MASTERCARD

Card de debit (embosat) in RON, pentru persoane fizice, cu

utilizare nationala si internationala, pentru retrageri de numerar si tranzactii
la comercianti.

EUROCARD/MASTERCARD

60
 Card de debit in USD, pentru persoane fizice, cu utilizare nationala
si internationala pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

VISA BUSINESS USD

Card de debit in USD, pentru persoane juridice, cu utilizare

nationala si internationala, folosit pentru retrageri de numerar si tranzactii la
comercianti.

VISA BUSINESS EUR

Card de debit in EUR, pentru persoane juridice, cu utilizare

nationala si internationala, folosit pentru retrageri de numerar si tranzactii la
comercianti.

VISA BUSINESS INTERNATIONAL RON

Card de debit in lei, pentru persoane juridice, cu utilizare nationala

si internationala, folosit pentru retrageri de numerar si tranzactii la
comercianti.

VISA BUSINESS RON

Card de debit in lei, pentru persoane juridice, cu utilizare nationala,

folosit pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

Incepand cu 15 octombrie 2007, Raiffeisen Bank a lansat o editie

limitata a cardurilor sale de credit – Raiffeisen Bank Gold si Raiffeisen Bank
Standard dedicata aniversarii a 10 ani de la infiintarea bancii in Romania.
Noile plastice au o calitate grafica deosebita si un finisaj de exceptie. Cardul
Raiffeisen Bank Gold va fi de culoare neagra cu motive aurii, iar cardul
Raiffeisen Bank Standard va fi galben cu motive negre.

61
Comertul electronic
Piata comertului electronic din Romania va inregistra o crestere cu
50% in acest an, de la nivelul de 35 milioane euro la care s-a situat in 2007,
Anul trecut, in Romania au fost efectuate 450.000 tranzactii electronice, in
valoare totala de circa 35 milioane euro. In prezent, nivelul tranzactiilor
electronice se ridica la 52.000 tranzactii/luna, in urcare fata de luna
decembrie, cand s-au efectuat 40.000 tranzactii.
Presedintele Romcard a estimat ca in 2009, sistemul de plati
electronice va fi utilizat in mod special pentru plata facturilor de telefonie
mobila, dar si pentru turism, rezervari, transport sau cazare, cu o pondere
valorica mai mare. In 2008, platile electronice au fost folosite si la
achizitionarea electrocasnicelor, produselor multimedia si produselor de
birotica. In sectorul comertului electronic sunt inscrisi aproximativ 150
comercianti activi, certificati in sistemul Cinci banci din Romania au fost
certificate pana in prezent in sistemul de plati electronice 3D Secure: BRD
Group Societe Generale, BCR, Banca Transilvania, Raiffaisen Bank
Romania si UniCredit tiriac Bank.
Romcard este unicul procesator final de plati online prin card din
Romania si a inaugurat in 2003 sistemul de plati 3D Secure, prin care, la
fiecare tranzactie, se face atat verificarea comerciantului, cat si a cardului.
Domeniul de activitate al Romcard include autorizarea tranzactiilor cu
carduri (front office), administrare baze de date, decontarea si procesarea
tranzactiilor cu carduri (back office), solutie “3DSecure” la cheie pentru
bancile acceptatoare si emitente pentru serviciile de e-commerce “Verified
by Visa” si “MasterCard SecureCode”. Actionarii Romcard sunt Banca
Comerciala Romana (BCR), BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen
Bank Romania, UniCredit tiriac Bank si Financiara SA.

62
Ce este e-commerce?
Raiffeisen Bank va propune o solutie sigura, moderna, pe placul
tuturor detinatorilor de card, potentialii dumneavoastra clienti – serviciul e-
commerce. E-commerce sau comertul electronic este sistemul de vanzare si
cumparare a produselor si serviciilor pe Internet, prin intermediul cardului
bancar. Clientii dumneavoastra vor avea posibilitatea sa achizitioneze
produsele intr-un mod mult mai simplu, iar compania va incasa sumele intr-
un cont curent in mod automat. In plus, aceasta solutie este bazata pe un
sistem securizat de procesare a tranzactiilor online, ce va ofera deplina
confidentialitate si siguranta in comercializarea produselor si serviciilor.
Avantajele serviciului:
 Atragerea unui numar mai mare de clienti, prin adoptarea unei
modalitati moderne de plata cu cardul.
 Reducerea costurilor rezultatea din inchirierea si intretinerea
unui spatiu comercial.
 Procesarea in timp real a platii in deplina siguranta pentru
cardurile emise sub sigla VISA si MasterCard si inrolate in sistemul 3D
Secure. Acest sistem presupune inregistrarea fiecarui detinator de card prin
atribuirea unui cod de autorizare a fiecarei tranzactii online).
 Personalizarea paginilor din sistemul de plata online. Interfata
sistemului de comert electronic va fi personalizata, pentru a respecta design-
ul site-ului dumneavoastra.

Servicii incluse:
 Analiza site-ului dvs. din punct de vedere al securitatii si
cerintelor bancii ;
 Intergarea in sistemele Verified by Visa si Mastercard SecureCode
care va protejeaza de incercarile de frauda si refuzuri de plata
nejustificate;
 Sistem de autorizare online a tranzactiilor efectuate, asigurand
posibilitatea verificarii 24/7 a validitatii cardurilor declarate la
plata de catre clientii dvs.
 Suportul tehnic este disponibil pentru specialistii dvs. si este oferit
de Romcard telefonic si prin email, 24x7 pentru probleme
generale si in zilele de lucru orele 8-16 pentru probleme tehnice
mai complexe.
Raiffeisen E-Commerce+

63
 Este solutia noastra completa de E-Commerce. Va este oferita in
parteneriat cu “Plationline.ro”, unul din cele mai bune site-uri de E-
Commerce din Romania si va asigura acelasi mediu complet securizat pe
care il asteptati de la un serviciu Raiffeisen.
Veti beneficia de:
- Analiza site-ului dvs. din punct de vedere al securitatii si cerintelor
bancii ;
- Intergarea in sistemele Verified by Visa si Mastercard SecureCode
care va protejeaza de incercarile de frauda si refuzuri de plata
nejustificate;
- Sistem de autorizare online a tranzactiilor efectuate, asigurand
posibilitatea verificarii 24/7 a validitatii cardurilor declarate la plata
de catre clientii dvs.
- asistenta specialistilor “PlatiOnline” la configurarea web site-ului dvs.
pentru a accepta plati pe Internet, inclusiv a shopping cart-ului si a
conexiunilor intre shopping cart si sistemele “Plationline”;
- suport pentru dvs. si clientii dvs. platitori prin card prin email 24x7 si
telefonic 8-22, asigurat de “Plationline”;
- o interfata de administrare a vanzarilor si platilor usor de utilizat si
care va permite maximizarea profiturilor prin analizarea
performantelor de vanzari. Interfata include:
 Ultimele anunturi, mesaje
 Rapoarte sumare
 Rapoarte si statistici periodice detaliate
 Produse vandute in perioada curenta si listarile de
pret
 Centru de mesaje si istoricul mesajelor pe o
tranzactie
 Link-uri rapide la tranzactii inrudite prin email
 Managementul si controlul tranzactiilor
 Detaliile si istoricul tranzactiei
 Rezultatul analizei de frauda si sectiunea de
revizuire a tranzactiilor cu risc ridicat
 Managementul refuzurilor la plata
 Managementul setarilor de cont
 Documentatie tehnica

Tarife

64
 Raiffeisen E- Raiffeisen E-
Commerce Commerce+
Taxa setare si activare punct de 400 EUR 500 EUR
vanzare (site)
Comision de procesare 4% din valoarea tranzactiilor in primul
an.
Functie de analiza de risc, acest
comision poate fi scazut incepand cu
al doilea an.

Taxa lunara de mentenanta punct de 15 EUR 20 EUR

vanzare

Mod de contractare si implementare

 Completarea Cererii de aderare si a documentelor contractuale in
unitatea Raiffeisen dorita. Nu uitati sa specificati pentru care dintre
servicii optati (E-Commerce sau E-Commerce+)
 Banca verifica Cererea si o aproba sau respinge. Daca Cererea este
aprobata, Banca semneaza contractul.
 Dupa semnarea de catre banca a contractului, veti fi contact de
specialistii nostri pentru setarea serviciului.
 Analiza site-ului dvs. si verificarea aspectelor tehnice (efectuata
impreuna cu Romcard si daca este cazul , Plationline.ro);
 Serviciul poate deveni activ in aproximativ 1-2 saptamani de la
semnarea contractului de catre Banca.

3.6 Sisteme de plata electronice

In curand va fi distribuit un document contanand specificatiile

tehnice necesare bancilor pentru dezvoltarea propriilor aplicatii necesare
participarii la Sistemul Electric de Plati (SEP).
RTGS (Real time gross settement)
Principala functionare a RTGS ester de a procesa si deconta instructiuni de
plata de mare valoare sau sau urgente, pe baza bruta in timp real si alte
instructiuni de plata care reflecta tranzactii intre participanti: decontarea
instructiunilor pe net (NSI - net settlement instructions), la momente
prestabilite, rezulatedin procesul de compensare al caselor de compensare
(inclusiv decontarea pe baza neta a operatiunilor pietei primare a rtitlurilor

65
de stat); decontarea instructiunilor "livrare contra plata" (DvP - delivery
versus payment) pe baza bruta, in timp real, pentru operatiunile cu titluri de
stat; instructiunile pe baza bruta emise de alte sisteme de valori mobiliare.
RTGS asigura irevocabilitatea si finalitatea decontarii, atata vreme cat
initiatorul platii dispune de suficiente fonduri in contul sau de decontare.
Aspectele cheie privind specificatiile functionale ale sistemului RGST:
 Structura conturilor de decontare;
 Managementul contului de decontare;
 Furnizarea de lichiditate intraday;
 Managementul cozilor de asteptare;
 Interfetele cu participanti (via SWIFT si reteau proprietara);
 Utilizarea serviciului SWIFT FIN Y - Copy.

Ghiseele automate de banca

Ghiseele automate de banca in forma la cea mai simplapermit numb
retragereade numerar, situatie in care, de regula sunt cunoscute sub
denumirea de distribuitoare de numarar.
Ghiseele automate de numerar ofera o larga varietate de servicii,
cum ar fi interrogarea contului, emiterea de instructiuni, transferuri de
fonduri, acceptarea de depunere si evident retragerea de numerar. Nu toate
ghiseele automate de banca pot furniza aceasta intreaga gama de servicii, ea
fiind dependenta d reteaua careia ii apartine aparatul si putand sa varieze de
la o tara la alta. Valoarea numeralului care poate fi extras dintr-un ghiseu
automat de banca este, de regula limitata.
Sistemele de la punctele de vanzare (POS)
Un sistem electronic de fonduri la punctul de vanzare ester initiat
prin utilizarea unui card de plata la locul vanzarii marfurilor sau prestarii
serviciilor. Sistemele POS identifica detinatorul de card si verifica existenta
disponibilitatilor banesti suficiente in contul acestuia. Clientul introduce
numarul sau personal de identificare si confirma suma datorata. Plata ester
automat efectuata prin debitarea contului acestuia cu valoarea marfurilor
cumparate sau serviciilor prestate si creditarea acestuia in contul
comerciantului. Terminalele POS inatalate la benzinarii si in marile
magazine sunt, ca si ghiseele automate de banca, aparatele conectate prin
intermediul unor linii inchiriate la unitatea centrala de procesare apartinand
unei retele.

Telebankingul

66
 Telebankingul a intrat in functiune in anii '70, odata cu
automatizarea instructiunilor de plata si transmiterea informatiilor privind
extrasele de cont. in cadrul acestui sistem datele sunt schimbate, fie prin
intermediul transferurilor de fisiere privind ordinele de transfer credit,
transfer debit sau cecuri sau prin intermediul intriducerii de instructiuni de
transfer prin modalitati on-line.

Capitolul 4
Proiectarea fluxurilor de plati

Tabel 1. Agregatele monetare*

29 februarie 2009 februarie 2009/ februarie 2009/

INDICATORI ianuarie 2009 februarie 2008
(mil. lei) (%) (%)

M1 (masa monetară în sens restrâns) 81 654,1 3,2 56,2

Numerar în circulaţie 21 154,0 2,0 49,4

Depozite overnight ** 60 500,1 3,6 58,7

Tabel 2. Masa monetară şi contrapartida acesteia*

29 februarie februarie 2009/ianuarie februarie 2009/februarie

INDICATORI 2009 2009 2008
(mil. lei) (%) (%)

Masa monetară
149 762,2 1,6 36,6
(M3)

Active externe nete 29 458,5 -7,7 -24,1

Active interne nete 120 303,7 4,1 69,9

*date provizorii

Activele externe nete s-au diminuat în luna februarie cu 7,7 la sută,

până la 29 458,5 milioane lei. Această evoluţie a fost rezultatul reducerii cu

67
11,1 la sută a componentei "Valute" şi al creşterii cu 3,3 la sută a
componentei "Aur", pe seama reevaluării stocului de aur.
Activele interne nete au crescut cu 4,1 la sută, înregistrând nivelul de
120 303,7 milioane lei.
Creditul neguvernamental a crescut în luna februarie 2009 cu 2,7 la
sută (1,9 la sută în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2009, până la nivelul
de 158 345,4 milioane lei. Creditul în lei a crescut cu 3,0 la sută (2,3 la sută
în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 2,4
la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 1,6 la sută). La 29
februarie 2009, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 65,8 la
sută (53,6 la sută în termeni reali) faţă de 28 februarie 2008, pe seama
majorării cu 44,4 la sută a componentei în lei (33,7 la sută în termeni reali) şi
cu 88,9 la sută a componentei în valută exprimată în lei (exprimată în euro,
creşterea creditului în valută a fost de 72,1 la sută).

Tabel 4. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali*

Februarie
29 februarie februarie 2009/ianuarie
2009/februarie 2008
INDICATORI 2009 2009
(mil. lei) (%)
(%)

Depozite ale rezidenţilor clienţi

130 993,6 1,5 36,4
neguvernamentali (total)**

Depozite în lei ale rezidenţilor: 86 564,6 1,1 32,4

- gospodării ale populaţiei 44 707,0 3,2 41,2

- persoane juridice (societăţi

nefinanciare şi instituţii financiare 41 857,6 -1,1 24,1
nemonetare)

Depozite în valută ale rezidenţilor: 44 429,0 2,2 45,0

- gospodării ale populaţiei 26 945,1 3,5 57,1

- persoane juridice (societăţi

nefinanciare şi instituţii financiare 17 483,9 0,3 29,6
nemonetare)

*date.provizorii
**sunt incluse toate depozitele, indiferent de scadenţă

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 3,2 la sută,

până la 44 707,0 milioane lei. La 29 februarie 2009, depozitele în lei ale

68
gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 41,2 la sută (30,8 la sută
în termeni reali) faţă de 28 februarie 2008.
Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi
instituţii financiare nemonetare) s-au redus cu 1,1 la sută, până la 41 857,6
milioane lei. La 29 februarie 2009, depozitele în lei ale persoanelor juridice
au înregistrat o creştere de 24,1 la sută (15,0 la sută în termeni reali) faţă de
28 februarie 2008.
Depozitele în valută ale rezidenţilor gospodării ale populaţiei şi
persoane juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare),
exprimate în lei, au crescut cu 2,2 la sută, până la nivelul de 44 429,0
milioane lei (exprimate în euro, depozitele în valută au crescut cu 1,5 la sută,
până la 11 921,2 milioane euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului
precedent, depozitele în valută ale rezidenţilor exprimate în euro au
înregistrat o creştere de 32,1 la sută; depozitele în valută ale gospodăriilor
populaţiei au crescut cu 43,2 la sută, iar depozitele în valută ale persoanelor
juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au
majorat cu 18,1 la sută.

4.1 Ponderea si evolutia instrumentelor de plata

A. Clasice
Instrumenteleclasice folosite de Raiffeisen Bank sunt ordinul de
plata, cecul, biletul la ordin si foarte rar cambia.
Fata de anii precedenti, aceste instrumente de plata au inregistrat
unele modificari, proiectandu-se diferit, unele fata de altele, pe viitor.
Ordinul de plata – acest mod de plata este bine adaptat mijloacelor
moderne de lucru si este foarte rapid, dar prezinta inconvenientul de a genera
litigii cand creditorul face prelevari abuzive sau eronate. Totusi, el continua
sa detina primul loc in clasamentul instrumentelor de plata, clasice, ale
bancilor studiate.
Se preconizeaza, pe urmatoeii doi ani, a crestere continuua, dar de
procentaj mic, a ordinului de plata in raport cu celelalte instrumente.

69
 Ordinul de plata va fi in continuare cel mai utilizat instrument in
platile fara numerar, ponderea lui crescand de la an la an. Rezulta deci o
pondere mai mare in anii 2009 si 2010.

Cecul este detinut de titularii de conturi bancare cu disponibil

corespunzator (cel putin valoarea cecului). Disponibilul a fost constituit
anterior printr-un depozit bancar, din operatiuni de incasari sau dintr-un
credit bancar.
Banca face comert cu cecuri pentru ea si clientii ei (pentru propria
ei activitate).
Exista in practica bancara mai multe categorii de cecuri, si anume:
Cecul de virament;
Cecul de certificat;
Cecul circular;
Cecul de calatorie.
Fiecare ip de cec detine o pondere diferita in Total cecuri, pondere
se va suferi unele modificari pe viitor, rezultate in graficele si tabelele
urmatoare:

70
Cecuri Cec certificat Cec circular Cec de Cec de
calatorie virament
2008 51% 39% 8% 2%
2009 42% 12% 17% 28%
2010 38% 20% 20% 32%

Comparativ cu celelalte instrumente de plata, cecul va inregistra pe

viitor, in Total instrumente de plata, o valoare aproximativ egala cu cele
precedente. Acest lucru reise si din graficul urmator.

Biletul la ordin si cambia detin inprezent un procent de doar 8% din

totalul instrumentelor de plata, iar acest procent continua sa scada in
urmatorii ani. Cambia foloseste intamplator, doar cateva operatiuni pe an, in
tip ce ordinal de plata are ponderi mai mare fata de aceasta, dar tot in
scadere.

71
 In urmatorii ani (2009,2010) se estimeaza o scadere in ceea ce
priveste folosirea acesto instrumente de plata, ele urmand a fi scoase din
folosinta de catre banci.

B. Moderne
Instrumente de plata moderne sunt smartcardul si cardul.
Cardul inteligent nu este un business profitabil. Cel putin nu pentru
moment, spun reprezentantii marilor banci romanesti. Este mai mult decat
un card obisnuit de plata, este "un mic computer in portofelul fiecaruia".
Dotat cu un deja banal cip, cardul inteligent poate functiona la fel de bine si
pe post de cartela pentru metrou sau ca bilet de intrare la film si teatru, dupa
cum poate memora si datele de identitate sau diverse informatii despre starea
de sanatate a posesorului sau.
Europa vestica, dar si tari importante din Est - precum Polonia,
Slovacia sau Serbia - l-au adoptat deja, iar la jumatatea anului trecut existau
la nivel global mai mult de 300 de milioane de astfel de carduri, emise sub
sigla Visa sau MasterCard.

72
 Surpriza emiterii primului card cu cip pe piata romaneasca nu vine
insa, asa cum ar fi fost de anticipat, din partea vreunuia dintre marile nume,
ci dinspre o banca de mici dimensiuni Procredit Bank va lansa un astfel de
card. O initiativa similara ar putea veni si din partea BCR, BRD, Raiffeisen
sau Banca Transilvania, ai carei oficiali au anuntat de ceva vreme ca la
inceputul anului 2008 vor lansa un astfel de card inteligent. De altfel, BCR a
fost cea dintai banca din Romania care a facut primii pasi catre cardul cu cip
- inca din luna aprile 2006 -, insa doar pe partea de acceptare, si nu de
emitere. Banca si-a updatat atunci sistemele pentru a putea accepta la plata
cardurile cu cip cu care clientii straini ar putea veni in Romania.
Unul dintre cele mai mediatizate exemple in acest sens vine de la
Moscova si este rezultatul unui parteneriat intre administratia locala, Banca
Moscovei si metroul din capitala Rusiei. Initial, cardul era utilizat exclusiv
pentru accesul in statii a celor peste noua milioane de calatori care circula
zilnic cu metroul moscovit. Ulterior s-a emis un card special pentru studenti,
prevazut cu o fotografie, ce permitea - pe langa accesul la metrou - si dreptul
la o reducere cu 30 de procente a abonamentului lunar ca urmare a
succesului de care s-a bucurat aceasta initiativa, autoritatile au extins
programul astfel incat sa permita pensionarilor, studentilor si veteranilor sa
primeasca ajutoarele, subventiile si compensatiile de care beneficiaza din
partea statului prin intermediul acestui card de calatorie. In iunie 2002,
proiectul a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, astfel incat cardurilor
sociale li s-a adaugat si functia de plata. Din acest moment, cardurile au fost
emise in colaborare cu Banca Moscovei, sub logo-ul Visa Electron. La finele
lui 2004, mai bine de 2,8 de milioane de moscoviti aveau un astfel de card
inteligent.
Revenind insa la realitatea romaneasca "o mare parte dintre romani
au mai ales carduri de salarii, si se uita la fiecare cent platit", dupa cum
spune Oana Ilas, de la banca Transilvania. In aceste conditii, e greu de crezut
ca cineva va fi dispus sa plateasca intre un euro si jumatate si doi, cat ar
costa un card inteligent daca el ar fi pus acum pe piata, argumenteaza ea.

73
 Cardul a aparut destul de recent in Romania, mai exact in uma cu
cativa ani, in tarile dezvoltate fiind folosite cu mult inainte de a aparea la
noi.
Ele reprezinta un instrument de plata nou, modern ce vine in
sprinjinul ideii ca numeralul trebuie sa devina o moneda auxiliara,
efectuandu-se cu moneda de cont. in acest context, trebuie subliniat faptul ca
in tarile dezvoltate, numeralul este folosit foarte putin, moneda scripturala
detinand un procentaj majoritar in ansamblul operatiunilor afectuate. Acest
lucru este redat foarte clar in graficul urmator:

La noi in tara, insa, lucrurile stau cu totul altfel, dupa cum rezulta si
din graficul urmator:

Prin card, un posesor autorizat poate achita contravaloarea unor

bunuri si servicii cumparate de la comerciantii abilitati sa o accepte sau prin
utilizarea caruia detinatorul poate dispute sau retragere numerar in si din
contul sau personal.
Cartile de plateau cunoscut o evolutie favorabila (de la an la an) la
noi in tara datorita avantajelor si facilitatilor pe care le ofera. Riscul furtului
nu a disparut complet deoarece si cadul poate fi furat, insa dstorita

74
necunoasterii PIN (ce il face neutilizabil chiar si pentru majoritatea hotilor),
nu este atat de tentant.
Deocamdata, la noi in tara sunt destul de putini agenti economici
care accepta cardul la plata, dar numarul acestora creste in fiecare zi.

Se observa existenta, in ambele cazuri a unui trend ascendant,

rezultand o crestere in mod constant atat a numarului si diversitatii de
carduri cat si a numarului agentilor economici care accepta cardul la plata. O
crestere pe viitor se va inregistra si in cazul smartcardurilor.

4.2 Ponderea si evolutia numerarului si a monedei scripturale

In prezent numeralul ocupa un loc fruntas, binestabilit in forma

actuala de plata in sistemul romanesc. In ciuda acestui fapt se estimeaza ca
in viitorul apropiat, maxim doi, trei ani se va inregistra o reducere simtitoare
a numeralului in detrimental monedei scripturale. Trecerea de la numerar, ca
forma dominanta de plata, la moneda scripturala se va face traptat, direct

75
proportional, din punct de vedere al marimii celor doua forme de plata si nu
brusc, de la un an la altul.
Moneda scripturala castiga tot mai mult teren in fata numeralului, in
Romania, chiar daca mai exista inca oameni care isi tin banii acasa “la
ciorap”, din cauza lipsei de incredere fata de sistemele bancare actuale.

4.3 Ponderea modalitatilor de plata (acreditiv, scrisoare de

garantie, incasso documentar)

Se incearca o estimare a evolutiei acestor modalitati de plata, care

arata in felul urmator:

Acreditivul si incasso-ul documentar au o pondere foarte scazuta, in

present si tot la fel va ramane si pe viitor, desi isi modifica ponderea.
Scrisoarea de garantie bancara va ramane primordiala, avand cea mai inalta
pozitie.

76
 CONCLUZII ŞI PROPUNERI

In ultimele două decenii, pe plan mondial sistemele de plăţi au

fost profund afectate de schimbările majore petrecute în industria serviciilor
financiare. Schimbările tehnologice rapide, dereglementarea şi tendinţa către
o mai mare volatilitate a preţurilor activelor a contribuit la o adevărată
explozie în activitatea financiară şi, implicit, în volumul şi valoarea
fluxurilor de plăţi atât pe plan naţional, cât şi pe plan mondial.
Dupa integrarea României la Uniunea Europeană, sistemul de
plăţi se confruntă cu noi provocări în ceea ce priveşte creşterea volumului
tranzacţiilor şi implementarea cerinţelor cumpărătorilor în contextul unei
pieţe unice la nivel european.
Progresele înregistrate de sistemul bancar românesc de-a lungul
tranziţiei la economia de piaţă au fost binevenite, băncile îmbrăţişând
strategii menite să le îmbunătăţească performanţele şi adaptându-se treptat
creşterii concurenţei.
Remarcăm că implementarea metodelor moderne în activitatea
bancară românească necesită nu doar eforturi financiare deosebite. Trebuie
depăşite mentalităţi care încă mai persistă atât la nivelul factorilor
decizionali, cât şi la nivelul consumatorului de servicii bancare.
Banca viitorului poate fi banca virtuală, aplicaţie cibernetică în
măsură să permită • clienţilor selectarea unei opţiuni dintr-un meniu de
comenzi informatice, ceea ce va înlocui -în limita posibilului - deplasarea la
bancă, discuţiile cu funcţionarii, completarea de formulare tipizate etc.
In Romania platile in numerar au inca o pondere foarte mare, iar ca
frecventa (nu ca si volum) detin primul loc, tocmai de aceea, specifica
economiei romanesti este inca circulatia de amploare a numeralului (15%)
determinata de:
 Gradul redus de instructie in domeniul circulatiei banesti;
 Neincrederea oamenilor in bancile romanesti;
 Specificul dezvoltarii slabe a unor zone geografice;
 Comisioanele care se platesc bancilor pe transe valorice de plati
fara numerar, in raport cu 0% comision pentru platile in
numerar.
Statisticile efectuate arata ca ordinul de plata ester cel mai des
folosit (82%), fiind urmat de cec (10%) si apoi de biletul la ordin si cambia
(impreuna detinand 8%).

77
 Din totalul decontarilor pe luna, ponderea cea mai mare o are
ordinul de plata (peste 65%), urmat de cecuri si bilete la ordin. Cambia este
utilizata cu totul intamplator, procentul ei fiind in continua scadere.
Pe viitor, tendinta va ramane in general aceeasi, cu mentiunea ca
ordinul de plata va cunoaste o crestere datorata operatiunilor bancare on-line
pentru agentii economici.
Cardurile de debit si credit au cunoscut o evolutie favorabila la noi
in tara datorita avantajelor si facilitatilor pe care le ofera. Riscul furtului nu a
disparut complet deoarece si cadul poate fi furat, insa datorita necunoasterii
PIN (ce il face neutilizabil chiar si pentru majoritatea hotilor), nu este atat de
tentant. Astfel, aparitia cardurilor cu cip este binevenita si schimbarea
cardurilor pe noul sistem de recunoastere si operare va spori increderea
populatiei in utilizarea cardurilor.
De asemenea, piata cardurilor de credit a cunoscut o crestere
fabuloasa datorata aparitiei pe piata a mai multor concurenti, cu oferte si
strategii de marketing foarte bine stabilite.
Exista conjuncturi favorabile vizavi de utilizarea platilor prin card
la agentii economici. Daca bancile comerciale si chiar BNR ar intreprinde
mai multe activitati de educare a populatiei privind platile cu card, va exista
o crestere semnificativa a platilor electronice. Trebuie inlaturata pirateria in
acest domeniu pentru a nu mai exista situatii de genul retragerii complete de
numerar de pe cardul de debit datorita nesigurantei platilor electronice.

78
 BIBLIOGRAFIE

 Basno, C.Dardac,N.Floricel – Moneda, credit, banci, Editura

Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994

 Basno, C.;Dardac, N.- „Operaţiuni bancare. Instumente şi tehnici de

plată ", Editura Didactică şi Pedagogică RA Bucureşti, 1996;

 Diaconescu, Mariana -Bănci, Sisteme de plăţi. Riscuri, Editura

Economică, 1999;

 Documentatie de la Sucursala Raiffeisen Bank TARGOVISTE

 Georgescu Golosoiu – Mijloace, modalitati si instrumente de plata,

Editura ASE Bucuresti 2003

 lonescu Lucian(Coordonator), „Băncile şi operaţiunile bancare'",

Editura economică, Bucureşti, 1996;

 Negruş, Mariana - Operaţiuni de plăţi şi compensări - Editura Alma

Mater, Sibiu, 2001;

 Vasilache, D., Plăţi electronice: O introducere, Editura Rosetti, 2004

 www.raiffeisen.ro

79