Legile

mendeliene
ale ereditatii

Drd. Liviu G. Crisan

Laboratorul de Neurostiinte Cognitive
www.cognitive-neuroscience.ro

Terminologie
Genotip = constitutia genetica a unui individ combinatie alele (ce
alele are individul la anumit locus/mai multi loci)
Fenotip = trasatura observabila, expresia unui anumit genotip in
conditii particulare de mediu
Alela = variatie a unei gene
Locus = locatia unei gene pe un anumit cromozom
Hibridare = orice incrucisare dintre doua organisme care difera
dupa anumite caractere:
monohibridare
dihibridare
Polihibridare
* rezultatul este un individ hibrid

Homozigot = individ cu doua alele identice la un anumit locus

Heterozigot = individ cu alele diferite la un anumit locus

Gregor Johann Mendel

(1822-1884)
Fondatorul geneticii ca stiinta
Considera ca trasaturile sunt mostenite in mod discret/discontinuu
Respinge teoria dominanta a combinarii trasaturilor ex. un parinte scund si
unul inalt vor avea un copil de inaltime intermediara -> probleme mari: dupa
multe generatii, s-ar omogeniza trasaturile + nu explica de ce anumite
trasaturi sar peste o generatie

Experimente de hibridare alege Pisum sativum (mazare) - motive:

usor de cultivat
se reproduce prin autopolenizare -> in absenta mutatiilor isi pastreaza
puritatea de la o generatie la alta
prezinta mai multe trasaturi discontinue
polenizarea este usor de controlat pentru crearea unor fertilizari artificiale

Utilizeaza analize statistice pentru a studia proportia trasaturilor intr-o

populatie mare de indivizi
majoritatea contemporanilor studiau in mod descriptiv o populatie restransa de indivizi

Stabileste primele principii stiintifice ale ereditatii

Legile lui Mendel

1) Legea dominantei
2) Legea puritatii gametilor
3) Legea segregarii independente a perechilor
de caractere

1) Legea dominantei
Studiul trasaturilor discontinue (nu exista fenotip intermediar)
ex.:
tulpina inalta vs tulpina pitica
boabe netede vs boabe zbarcite
pastai verzi vs pastai galbene

1) Legea dominantei
Incrucisarea plantelor cu trasaturi
discontinue diferite produce
intotdeauna o generatie de plante
care exprima o singura trasatura
tulpina inalta X tulpina pitica => 100%
tulpina inalta
boabe netede x boabe zbarcite => 100%
boabe netede

1) Legea dominantei
Fiecare pereche de trasaturi (ex. tulpina inalta vs pitica) este
determinata de doi factori ereditari (inalt si pitic), dintre care
unul este dominant (T = tulpina inalta), iar celalalt este
recesiv (t = tulpina pitica).
Factorul dominant este cel care se exprima in fenotipul
individului.
Un parinte pur pentru o trasatura dominanta (adica este
homozigot TT) va avea intotdeauna progenituri care exprima
acea trasatura. (toate plantele din generatia urmatoare vor
avea tulpina inalta)
Progeniturile hibride (ex. Tt) vor exprima intotdeauna trasatura dominanta (T)

In limbajul geneticii contemporane:

Alelele care se manifesta fenotipic atat in forma homozigota, cat si in
forma heterozigota se numesc dominante. Cele care se manifesta
doar in forma heterozigota se numesc recesive.

1) Legea dominantei

2) Legea puritatii gametilor

Dupa incrucisarea plantelor pure se obtine o
generatie de hibrizi (F1) care exprima numai
trasatura dominanta.
Incrucisarea hibrizilor din F1 (autopolenizare)
duce la o noua generatie de indivizi, dintre care
75% exprima numai trasatura dominanta, dar
25% exprima trasatura recesiva (raport 3:1
dominant:recesiv).
Cum se explica reaparitia in a doua generatie (F2)
a trasaturii recesive, absente in F1?

2) Legea puritatii gametilor

Factorul ereditar recesiv nu se pierde in
F1, ci este ascuns de factorul dominant.
Respectand legea dominantei, reaparitia
trasaturii recesive in F2 nu este posibila
decat daca factorul recesiv se separa de
factorul dominant atunci cand hibrizii se
reproduc

2) Legea puritatii gametilor

Fiecarei trasaturi ii corespund doi factori ereditari, unul mostenit de la
mama, celalalt de la tata.
In formarea gametilor, factorii ereditari (alelele) responsabili pentru
exprimarea unei trasaturi se separa. In fertilizare, alelele se recombina
aleator, rezultand un individ cu doua alele care pot expima o trasatura
diferita (ex. recesiva) fata de parinti (ex. hibrizi dominanti)
Tatal (Tt) => doua tipuri de gameti: (T) si (t)
Mama (Tt) => doua tipuri de gameti: (T) si (t)
Progenitura = combinarea a cate doi gameti => 4 posibilitati:

(Ttata Tmama) => trasatura dominanta

(Ttata tmama) => trasatura dominanta
(ttata T mama) => trasatura dominanta
(ttata tmama) => trasatura recesiva

Din cele 4 posibilitati:

3 sunt dominante, iar 1 este recesiva
2 sunt homozigote, 2 sunt heterozigote

2) Legea puritatii gametilor

3. Legea segregarii independente a

perechilor de caractere
Segregarea alelelor unei gene se produce independent
de segregarea alelelor altor gene
Studiul dihibrizilor (incrucisarea hibrizilor pentru doua
trasaturi discontinue: ex. planta inalta si cu boabe
netede X planta pitica si cu boabe zbarcite)
In F1: toate plantele hibride exprima trasaturile
dominante
In F2: trasaturile dominante apar in acelasi raport de
3:1 fata de cele recesive
Tot in F2: Faptul ca o planta este inalta nu inseamna ca
ea va avea obligatoriu boabe netede => prezenta unei
anumite trasaturi dominante nu constrange aparitia
unei alte trasaturi dominante (ele sunt independente)

 Raportul fenotipic de 9:3:3:1 in

F2 demonstreaza ca gametii
prezinta o segregare
independenta a factorilor
ereditari pentru doua perechi
de trasaturi

 Trasatura/boala mendeliana = trasatura/boala

monogenica = produsul unei singure gene care
se transmite ereditar conform legilor lui
Mendel
O trasatura mendeliana permite categorizarea
indivizilor in doua grupuri discrete: cei care
prezinta o acea trasatura si cei care nu (fara
categorii intermediare)

Exemple incorecte de trasaturi mendeliene

Anterior considerate trasaturi mendeliene, dar
studiile nu sustin acest lucru:
Barbia despicata (dominanta)

Creasta vaduvei (dominanta)

Vezi site-ul lui John McDonald Univ. Delaware: Mituri ale trasaturilor mendeliene
http://udel.edu/~mcdonald/mythintro.html

Exemplu trasaturi mendeliene

Ceara umeda (dominanta) vs
uscata (recesiva)
Gena ABCC11 16q12 doua
alele (dominanta si recesiva) ->
diferenta de 1 nucleotida =>
diferenta de 1 aminoacid: Glicina
vs Arginina

Exemplu trasaturi mendeliene

Albinism oculocutanat tipul 1
1/17.000
Par alb, piele pala, iris culoare deschisa
Defect al metabolismului melaninei
(absenta pigmentului in piele si ochi)
protectie scazuta la raze ultraviolete

gena TYR 11q14 sintetizeaza tirozinaza

(enzima esentiala pentru productia
melaninei)
exista >100 mutatii care produc defecte
ale genei TYR
Transmitere mendeliana recesiva

Boala Huntington
Boala neurodegenerativa grava
Se manifesta de regula dupa varsta de 40 de ani prin
deteriorarea coordonarii motorii si deteriorare cognitiva
debut: schimbari in personalitate, neindemanari, probleme
de concentrare/planificare, deficite mnezice
caracteristica: miscari involuntare, bruste, neregulate ale
membrelor sau ale trunchiului (coree)

prevalenta 5-10/100.000
Cauze genetice: defect al genei HTT care codifica
proteina Huntingtina 4p16
defectul: repetitia secventei CAG >36 de ori => forma
alterata a Huntingtinei -> degenerarea selectiva a
neuronilor

Boala Huntington
Degenerarea ganglionilor
bazali (rol in controlul
comportamentelor),
degenerarea cortexului,
hipocampului si cerebelului

Transmitere autozomal
dominanta
Prezenta unei singure alele
defecte este suficienta pentru
aparitia bolii (alela defecta
domina alela normala)
Cand unul din parinti este afectat,
exista 50% sanse ca si copilul sau
sa fie afectat Atentie! Riscul de
50% este prezent la fiecare
sarcina
Mutatia poate fi transmisa de
oricare dintre parinti (nu conteaza
sexul parintelui afectat)
Mostenirea se poate face de la un
singur parinte spre deosebire de
bolile cu transmitere recesiva

Transmitere autozomal
dominanta
Analiza unui
pedigree (ideal)
si femeile, si
barbatii sunt
afectati ->
transmitere
autozomala
Un individ afectat
are intotdeauna
un parinte afectat
-> transmitere
dominanta
Boala nu sare
nicio generatie

Transmitere autozomal
dominanta
Alte exemple de boli:
Neurofibromatoza-1
Sindromul Hay-Wells
Sindromul Larsen

Fenilcetonuria (PKU)
Boala monogenetica (transmitere mendeliana) autozomal recesiva
Copii normali la nastere, apoi incepand cu primul an de viata:

Miros de mucegai piele, urina, transpiratie

postura anormala, comportamente anormale
crize de epilepsie
piele depigmentata, eczeme
iritabilitate, hiperactivitate
retard mental

afecteaza 1/16.000 oameni

(dar 1/50 oameni sunt purtatori ai unei mutatii PKU)

Cauze genetice: prezenta a doua alele defecte ale genei care

codifica enzima PAH (fenilalanilhidroxilaza) 12q22-24
PAH transforma fenilalanina in tirozina
in PKU se creeaza un blocaj metabolic (acumulare de fenilalanina si
acid fenilpiruvic; reducerea tirozinei) -> lezarea sistemului nervos

Fenilcetonuria (PKU)
- importanta identificarii si a
interventiei timpurii

Testarea PKU la 2-7 dupa nastere masurarea

nivelului de fenilalanina din sange
Tratament: controlul alimentatiei -> scop:
reducerea nivelului de fenilalanina din organism
reducerea drastica a cantitatii de proteine din dieta
evitarea alimentelor precum: carne, oua, nuci, lactate,
legume

Respectarea tratamentului -> dezvoltare

neurocognitiva normala

Transmitere autozomal recesiva

Un individ trebuie sa aiba doua alele defecte
pentru a fi afectat de PKU -> boala se
manifesta doar in forma homozigota ->
mostenirea se face prin ambii parinti (spre
deosebire de bolile cu transmitere
dominanta)
Cand un individ are o singura alela defecta -> nu este afectat, dar este
purtator
Doar cand ambii parinti sunt purtatori exista riscul (25%) ca PKU sa
afecteze copilul lor Atentie! Riscul de 25% este prezent la fiecare sarcina
Cand unul din parinti este afectat, copiii fie vor fi purtatori, fie vor fi
afectati
Mutatia poate fi transmisa de oricare dintre parinti (nu conteaza sexul
parintelui purtator/afectat)

Transmitere autozomal recesiva

Analiza unui pedigree (ideal)
Si femeile si barbatii pot fi afectati -> transmitere autozomala
Boala apare in a treia generatie, primele doua nu sunt afectate ->
transmitere recesiva
Un individ afectat are intotdeauna ambii parinti purtatori -> transmitere
recesiva

Transmitere autozomal
recesiva
Alte exemple de boli:
Siclemie
Boala Tay-Sachs
Fibroza chistica

Exceptii la legile lui Mendel

dominanta partiala sau codominanta

alele multiple
trasaturi poligenice
fenomenul de linkage
penetranta
pleiotropie
expresivitate