Proiect de cercetare

sociologica
Influenta mass-media
asupra alegatorilor

Elev: Grivei Iulia-Valentina

Clasa a XI-a D

Prof. Mitescu Andreea

 Cuprins

INTRODUCERE…………………………………………………......
CAPITOLUL I………………………………………………………..
CAPITOLUL II……………………………………………………….
CAPITOLUL III……………………………………………………....
CAPITOLUL IV……………………………………………………....
CAPITOLUL V……………………………………………………….
Capitolul I

Introducere :
Tema: Influența mass-media asupra alegătorilor
Scopul: Tema pe care am ales-o arată modul cum liderii fac
apel la opinia publică pentru a afla dorinţele electoratului,
nemulţumirile astfel, dând glas mulţimii.
Motivația : Am ales această temă pentru a arăta influenţa pe
care o are mass-media asupra opiniei publice, aceasta poate fi
o influenţă sau mai degrabă manipulare sau persuasiune.
Cadrul teoretic al cercetarii.Documentarea.
Introducere .

Mass-media îndeplinesc o varietate de funcții: informarea

populației despre evenimentele care au loc în țară și în lume;
educație și socializare; publicitate în diferitele sale forme. Mass-
media influențează aproape toate sferele și instituțiile societății,
inclusiv politica, sănătatea, educația, religia; sunt cele mai
importante instrumente pentru implementarea procesului politic.

Relevanța acestui subiect constă în faptul că formarea

conștiinței publice de masă și influența direcționată asupra
anumitor grupuri ale populației sunt funcțiile politice ale mass-
media. Ei influențează opinia publică, formează o anumită
ideologie în rândul maselor, atrag diverse grupuri de oameni la
ideile politice. Procesul de influențare a opiniei publice este
deosebit de puternic în timpul alegerilor politice, când se
introduc atitudini, stereotipuri, se impun obiective și o persoană
este încurajată să întreprindă o anumită acțiune. Astfel, grație
mass-media, se formează opinia publică - o stare de conștiință
de masă care conține atitudinea ascunsă sau explicită a
diferitelor comunități sociale față de problemele și evenimentele
realității.

Obiectul studiului îl reprezintă influența mass-media asupra

opiniei publice, iar subiectul studiului îl reprezintă rezultatele
alegerilor din 2 decembrie 2007 la Duma de Stat a Federației
Ruse. Scopul lucrării este de a lua în considerare locul și rolul
mass-media în politică și influența acestora asupra opiniei
publice. Obiectivele cercetării: 1) Studierea funcţiilor mass-
media şi a metodelor de influenţare a conştiinţei publice. 2)
Efectuați o analiză a rezultatelor alegerilor pe baza materialelor
din periodice și comparați-le cu rezultatele sondajelor. 3). Să
studieze și să sintetizeze materialele acumulate pe tema
aleasă, inclusiv informații din istorie, sociologie, științe politice și
psihologie.

1. Tipuri de media .

1.1.Tipărire.

Presa (ziare, săptămânale, reviste, almanahuri, cărți) a căpătat

un loc aparte în sistemul media. Produsele tipărite sunt
percepute de către cititor-vizionator fără ajutorul unor mijloace
suplimentare. În primul rând, există posibilitatea unei
familiarizări rapide, de ansamblu, cu întregul „repertoriu” de
mesaje incluse într-un număr sau carte. În al doilea rând, puteți
folosi posibilitățile de „lectire întârziată” - după revizuirea inițială,
lăsați materialul pentru citire atentă și detaliată la un moment
convenabil și într-un loc potrivit. Cu toate acestea, imprimarea
are proprietăți care o fac inferior altor mijloace de comunicare.
Dacă televiziunea, și în special radioul, sunt capabile să
transmită informații aproape continuu și extrem de rapid, atunci
tipărirea prin tehnologie în sine este sortită eliberarii discrete de
probleme și cărți.
1.2.Radio.

Comunicarea radio vă permite să transmiteți instantaneu

informații pe distanțe nelimitate, iar semnalul este primit în
momentul transmiterii. Oricum, radiodifuziunea este, într-un
anumit sens, forțată - o transmisie poate fi ascultată doar în
timp ce este în emisiune, de altfel, în aceeași ordine, ritm și ritm
care sunt stabilite în studio. Prin urmare, este imposibil să
amâni ascultarea la un moment convenabil, să o faci mai
repede sau mai încet, în ordinea aleasă.

1.3.Internetul .

În ultimul deceniu, s-a dezvoltat activ un nou tip de canale de

informare - rețeaua mondială de calculatoare (Internet).
Rețelele de calculatoare combină posibilitățile de toate tipurile

Mass-media, totuși, textele tipărite pot fi citite doar de pe

monitor. De asemenea, pe multe site-uri este imposibil de văzut
structura completă a știrilor, deoarece predomină subiectele
așa-zise „fierbinți”, senzațiile zilei. Este greu de spus dacă
Internetul este un mediu de masă. Cel mai probabil nu încă, dar
situația se dezvoltă în așa fel încât internetul ca sursă de
informație devine din ce în ce mai structurat, selecția știrilor
devine mai puțin haotică, iar multe știri sunt distribuite din surse
oficiale. În viitorul apropiat, probabil, internetul va deveni o
mass-media cu drepturi depline.

2. Televiziunea ca cea mai semnificativă și răspândită

mijloace de obținere a informațiilor.

Televiziunea de astăzi este una dintre cele mai mass-media.

Calitatea informației de televiziune este vizualitatea acesteia.
Fiabilitatea și eficiența maximă au determinat utilizarea pe
scară largă a televiziunii în industrie și transport. În afaceri
militare, în explorarea spațiului. Cu ajutorul unui mic ecran de
televizor, oamenii au acces la astfel de lucrări de cultură, care
sunt îndepărtate de ele nu numai în spațiu, ci și în timp.

3. Semnificația problemelor abordate de mass-media .

Mass-media se concentrează asupra celor mai dramatice

evenimente și acțiuni, persuadând și simplificând în mod
semnificativ starea reală a lucrurilor din țară și din lume. De
exemplu, acoperirea campaniei este adesea limitată la
raportarea unde se află un candidat și cu cine vorbește. Natura
campaniei de zi cu zi îi obligă pe candidați să aibă discursuri
pregătite în prealabil, care sunt repetate cu modificări minore în
discursurile succesive. Pentru reporteri, aceste discursuri oferă
puțin material nou, nu „aprinde” interesul publicului. Acuzațiile și
contraacuzațiile dintre candidați sunt uneori scandaloase, deci
sunt atractive, vizuale pentru transmitere prin mass-media.
Așadar, în acoperirea acțiunilor publice ale solicitanților de către
mass-media, se pune accent nu pe analiza problemelor sociale,
nu pe platforma politică a candidaților, ci pe personalitatea
acestora, pe presupusa lor „capacitate” de a guverna țara, si nu
pe programul unei astfel de gestiuni. În această stare de fapt,
poate apărea o situație când alegerile sunt câștigate nu de cel
care înțelege cu adevărat problemele reale ale statului și oferă
cele mai optime modalități de rezolvare a acestora, ci de cel
care este capabil să-și asigure cea mai mare popularitate. în
ochii publicului și, folosind cu pricepere mass-media, este mai
bine „se vinde pe sine și programul său electoral cât mai multor
alegători. Dar, pe de altă parte, este bine cunoscut faptul că
mass-media sunt indispensabile în asigurarea bunei funcționări
a democraţie. Discuția despre această funcție a mass-media se
concentrează de obicei pe rolul lor de „câine de pază”: o
examinare și o discuție deschisă asupra succeselor și
eșecurilor guvernului este o sursă pentru care mass-media să
informeze publicul despre cât de eficient lucrează reprezentanții
săi. în ea. Mass-media poate juca, de asemenea, un rol mai
specific în asigurarea participării depline a publicului la alegeri,
nu numai prin informarea publicului despre modul în care
funcționează guvernul, ci într-o serie de alte moduri.

4. Încrederea în mass-media: respondenții urbani și rurali.

Variația încrederii în diverse mass-media, precum și a încrederii

în mass-media în general pe grupuri de populație pe tip de
localitate:

1. În orașele milionare, există un nivel relativ ridicat de

încredere în mass-media în general (40%), în timp ce există un
nivel foarte scăzut de încredere în televiziune (25%) și cel mai
înalt nivel de încredere în presă (22). %) între grupuri conform
acestui criteriu.

2. În orașele cu o populație de la 100 la 300 de mii de locuitori,

precum și cu o populație de peste 300 de mii de persoane, se
înregistrează o creștere a încrederii în televiziune (până la 40%)
și o scădere a încrederii în presă (în sus la 5%), cu o ușoară
scădere a încrederii în mass-media în general (cu aproximativ
2%).

3. În orașele cu o populație mai mică de 100 de mii de locuitori

se înregistrează o creștere maximă a nivelului de încredere în
televiziune (până la 45%) în grupuri pe tip de așezare, cu o
ușoară creștere a încrederii în presa scrisă și o scădere
continuă a încrederii în mass-media în general (până la 35%).

4. În mediul rural, nivelul de încredere în mass-media este în

general cel mai scăzut în comparație cu alte grupuri de
populație după tipul de așezare (30%). În același timp,
încrederea în televiziune scade brusc. Este oarecum în
creștere, în comparație cu alte grupuri de populație pe tip de
așezare, atinge nivelul de încredere în radio.
Rezultă că în orașele milionare mass-media dominantă, care
determină în mare măsură nivelul ridicat de încredere în mass-
media în general, sunt publicațiile tipărite. În orașele cu o
populație de 100.000 de locuitori sau mai mult, televiziunea
domină absolut. În orașele cu o populație mai mică de 100.000
de locuitori, televiziunea și presa scrisă au cea mai mare
contribuție la încrederea presei în general. În zonele rurale,
încrederea în radio joacă un rol mai proeminent în încrederea în
mass-media în general. Astfel, sondajul arată că respondenții
consideră mass-media o sursă de încredere de informare.

Presa a informat pe larg cititorul despre legea adoptată în mai

2005 privind alegerea deputaților Dumei de Stat. Alegerile din
2007 au fost semnificativ diferite de alegerile din 2003. Iată
doar 10 diferențe:

1. Alegerile s-au desfășurat conform sistemului proporțional.

Doar o circumscripție federală a rămas în țară. Nu existau
circumscripții uninominale. Câștigătorii și-au împărțit între ei 450
de mandate de deputat. În 2003, era în funcțiune un sistem
mixt. A existat un district federal și 225 de districte cu un singur
membru. Partidelor, listelor de partide și candidaților individuali
li s-a permis să participe la alegeri.

2. Pentru a intra în Duma, partidul a trebuit să primească

sprijinul a cel puțin 7% dintre alegători. În 2003, la alegerile
pentru Duma de Stat, a fost suficient să se depășească pragul
de cinci procente.

3. Acum cel puțin 2 liste federale de candidați trebuiau să

participe la distribuirea mandatelor de deputat. Dacă doar un
partid ar câștiga 7 sau mai multe procente din voturi, atunci
partidul care urmează câștigătorului ar avea voie să distribuie
locuri. Același principiu a fost în vigoare și la alegerile din 2003,
dar legea impunea ca mandatele să fie distribuite pe 3 liste
federale.
4. Fiecare partid admis la alegeri avea dreptul de a conduce
600 dintre candidații săi la mandatele prețuite. În 2003,
partidelor li s-a permis să includă nu mai mult de 270 de
persoane pe listele lor de candidați.

5. Listele de partide au fost împărțite în grupuri regionale, care

trebuiau să „acopere”, dacă nu întregul teritoriu

Rusia, apoi cea mai mare parte. Lista de partid ar trebui să aibă

să fie cel puțin 80 de grupuri regionale. La alegerile din 2003 a

fost suficient să se formeze 7 grupuri regionale de candidați.

6. În partea centrală federală a listei, nu ar fi trebuit să existe

mai mult de 3 nume de familie. În 2003, un grup de 18 candidați
ar putea conduce lista de partid.

7. Acum partidele ar putea include doar membrii lor și deputații

fără partid în listele lor federale. La alegerile din 2003, pe liste
au fost admisi si membri ai altor partide.

8. Pot rămâne pe listă candidații de pe lista de partid care, în

urma rezultatelor votării, au dreptul la un mandat Duma, dar l-
au refuzat. Ei pot primi un mandat ulterior, dacă puterile
oricăruia dintre deputații aleși din partid, dintr-un motiv
oarecare, încetează înainte de termen. Partidele politice însele
au decis cine din lista electorală va lua locul abandonului. La
alegerile precedente, „refusenikii” nu s-au întors la Duma. Și în
locul pensionarului a venit lista de așteptare. Această
procedură a fost monitorizată de CEC.

9. În decembrie 2007, rubrica „împotriva tuturor” a fost scoasă

din buletine de vot. La alegerile pentru Duma din 2003,
2.851.600 de alegători (4,7%) au votat împotriva tuturor.
10. Pentru prima dată la alegerile federale, nu a existat un prag
minim de prezență la vot. În 2003, alegerile pentru Duma de
Stat erau considerate invalide dacă la acestea participau mai
puțin de 25% dintre alegători.

5. Mass-media și sondaje de opinie publică.

Directorul general al VTsIOM, Valery Fedorov, a analizat

starea preelectorală a populației și rezultatele campaniei
electorale:

„Cu o lună și jumătate înainte de alegerile parlamentare, nu mai

mult de 37% dintre respondenți sunt interesați de politica din
Rusia. 24% nu sunt interesați deloc, alți 36% sunt mai probabil
să nu fie interesați. Printre cei interesați domină rușii de 45 de
ani și mai mult. Dintre cei mai tineri alegători, nu mai mult de
28% pot fi numiți politizați. Mulți votează nu din interes, ci din
pasiune, sau din obișnuință, sau pentru companie, sub influența
campaniei electorale. Deși părerea altcuiva nu înseamnă mare
lucru pentru alegătorii noștri, atunci când răspunde la
întrebarea a cui poziție merită să o ascultăm atunci când își
modelează alegerea politică, persoana noastră spune de
obicei: a lui. Pentru 28%, opinia membrilor familiei și rudelor
este semnificativă. Pentru 23% - opinia președintelui Rusiei.
Cuvintele oricăror alți politicieni înseamnă ceva doar pentru
11%, opiniile jurnaliștilor și comentatorilor - pentru 5%, artiștilor
și sportivilor - 2%. Tinerii ascultă puțin mai des părerea
membrilor familiei, bătrânii - la poziția președintelui. Un alt
stereotip care s-a răspândit recent: dacă mai devreme satul
„roșu” era centrul opoziției față de autorități și politicile acestora,
astăzi nemulțumirea se concentrează în orașele mari. VTsIOM
a efectuat un studiu al comportamentului politic al locuitorilor din
3 orașe - Rostov-pe-Don, Tyumen și Khabarovsk. Locuitorii
orașelor mari au o atitudine mai pragmatică și dură față de
politică, au mult mai multe oportunități de autorealizare
personală și profesională, sunt mai puțin dependenți de stat,
mai critici față de acesta. Dar asta nu înseamnă că sunt instruiți
să voteze pentru opoziție sau să nu voteze deloc! Preferințele
lor politice corespund aproximativ cu cele întregi rusești. Și
părțile, desigur, vor trebui să lupte serios pentru simpatiile lor.”
„Acum a sosit momentul să facem un rezumat al rezultatelor
campaniei electorale pentru Duma. Pentru un alegător din
afară, i s-a părut destul de previzibil și plictisitor - dar nu și
pentru partidele participante, pentru care rezultatul alegerilor
trebuia să fie fie un „început în viață”, fie un „bilet alb”.
Rezultatul prezentat de partidul Rusia Unită a fost prezis cu
mare acuratețe: abaterea a fost mai mică de 0,8% pentru
VTsIOM, 1,1 pentru FOM și 1,3 pentru Levada Center. FOM (-
1,6%) și VTsIOM (-1,2%) nu au prezis cu exactitate rezultatul
Partidului Comunist al Federației Ruse, iar prognoza Centrului
Levada (-0,4%) s-a dovedit a fi cea mai apropiată de rezultat al
CEC. Rezultatul Partidului Liberal Democrat a fost prezis
aproape exact de VTsIOM (+0,2%), iar rezultatul O Rusie Justă
a fost prezis de Centrul Levada (-0,2%).

Care este secretul unanimității uimitoare în evaluările serviciilor

sociologice complet diferite și destul de înverșunate concurente
ale „Trei Mari”? Sociologii înșiși spun că previziunile bazate pe
datele previziunilor sociologice de masă și modelele
matematice moderne, precum și nivelul de expertiză
sociologică, devin din ce în ce mai precise și mai fiabile.

Astfel, putem concluziona:

1) Opinia altcuiva pentru alegătorul nostru nu înseamnă mare

lucru; 2) Locuitorii orașelor mari sunt mai critici și independenți
în politică; 3) Având în vedere posibilitățile enorme de influență
a mass-media asupra opiniei publice, nivelul de expertiză
sociologică devine din ce în ce mai precis și mai de încredere.
Capitolul II

Stabilirea obiectivelor

1. Identificarea cauzelor influentei mass-media asupra

alegerilor;
2. Identificarea rolului mass-media asupra alegerilor;
3. Identificarea influentei acesteia in procesul electoral;
4. Identificarea volumului de publicatii si de aparitii
televizate;
5. Identificarea gradului de credibilitate al mass-mediei
pentru cetateni;

Capitolul III
Stabilirea ipotezelor
1. Daca mass-media difuzeaza mai multe date despre
alegeri si despre liderii politici, atunci este mai mare
gradul de credibilitate al cetatenilor;
2. Daca mass-media nu difuzeaza date despre alegeri,
atunci nu influenteaza credibilitatea cetatenilor atat de
mult ;
3. Daca mass-media se implica mai mult in viata politica ,
atunci influenteaza prezenta la vot;
4. Daca mass-media se rezuma la rolul comunicarii, atunci
imbunatatesc procesul de informare al alegatorilor
5. Daca mass-media provoaca stimulii pentru reflexul
conditionat, atunci media este un mijloc de manipulare
Capitolul IV
Esantionarea
Metoda va fi probabilistă,datorită mărimii eşantionului,astfel
vom avea ca subiecţi persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 70
de ani, din zone rurale şi urbane.

Capitolul V
Alegerea metodei de cercetare

Am ales ca metoda de cercetare ancheta sociologica, iar ca

instrument de lucru chestionarul.

Chestionarea
Influenta mass-media

1. Considerati ca prin vot o sa se schimbe situatia tarii?

 Da
 Nu
 Ns\Nr

2. In ce masura considerati ca va influenteaza mass-media

deciziile dumneavoastra?
 In foarte mare masura
  In mare masura
 In mica masura
 In foarte mica masura
 Deloc
 Ns\Nr

3. Cat timp in medie petreceti pentru a va informa cu

noutatile politice?
 Foarte des
 Des
 Rar
 Foarte rar
 Deloc
 Ns\Nr
4.Prin ce metode va informati despre situatia politica?

 Ziar
 Televiziune
 Radio
 Internet

5.Ati vorbit cu alte persoane incercand sa le convingeti ce

candidat sa voteze?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
6.Considerati ca persoanele care influenteaza sunt
constiente de actiunile lor?

 Da
 Nu
  Ns\Nr
7.Sunteti multumiti de calitatea stirilor care va sunt oferite?

 In foarte mare masura

 In mare masura
 In mica masura
 In foarte mica masura
 Deloc
 Ns\Nr
8.Ce ziare preferati sa cititi?

 Adevarul
 Evenimentul zilei
 Jurnalul national
 Romania libera
 Ziua
10.Sunteti multumit de situatia politica din Romania?

 In foarte mare masura

 In mare masura
 In mica masura
 In foarte mica masura
 Deloc
 Ns\Nr
11. Credeti ca mediu in care traiti va afecteaza deciziile
politice?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
12.Considerati ca in perioada campaniilor electorale apar
tot mai multe informatii false?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
13.Credeti ca mass-media va manipuleaza?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
14.Considerati ca politica este prezenta prin mass-media?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
15.Considerati ca mass-media va influenteaza opinia?

 Da
 Nu
 Ns\Nr
16.Date factuale

 Nume
 Prenume
 Nr. De telefon
17.Genul

 Masculin
 Feminin
18.Mediul de rezidenta
  Rural
 Urban
19.Profesia

20.Varsta

 18-30
 31-50
 51-70
 Peste 70
21.Nationalitatea
22.Religie