DESCARCARI ELECTRICE IN ATMOSFERA

Desfasurarea spectaculoasa a fenomenelor electrice din atmosfera a fost privita cu spaima

si inconjurata de mister, pana la inceputul veacului al XVIII-lea, chiar pentru filozofi si invatati.
Din lipsa de alte cunostinte, a fost data o explicatie mistica si astfel fiecare religie sau mitologie
avea cate un zeu, ce stapanea fulgerul si-l folosea ca arma de lupta, sau ca mijloc de intimidare,
impotriva dusmanilor.

S-a constatat, in secolul nostru, ca fiecare centrimetu de aer contine 500-600 de ioni. Ionii
atmosferici sunt in continua prefacere. O parte din ei se recombina si se neutralizeaza reciproc, iar
altii sunt captati de pamant sau de corpurile electrizate. Gradientul de potential atmosferic nu
pastreaza necontenit valoarea mentionata, ci sufera variatii periodice, de la noapte la zi, de la vara
la iarna, intre limite destul de restranse. Dar peste aceste variatii mici se suprapun altele
accidentale, mai ales pe timp de furtuna, cu efecte spectaculoase,numarul ionilor, in unitatea de
volum, devenind atunci incomparabil mai mare, iar gradientul de potential poate sa atinga si sa
depaseasca chiar 10.000 V/m.
 In anumite conditii speciale campul si gradientul de potential atmosferic se pot inversa,
mai ales in regiunile de margine a zonelor de ploaie sau de ninsoare. Se stie ca, in cuprinsul unei
depresiuni atmosferice, apar curenti verticali de aer, ascendenti in regiunea centrala si descendenti
in zonele marginale.

In timpul furtunilor de vara, care se intind de obicei pe suprafete reduse, violenta

curentilor ascendenti e in stare sa mentina in aer chiar picaturile mai mari de apa si boabele de
grindina. Ei faramiteaza aceste picaturi, le incarca cu cantitati mari de electricitate pozitiva, iar
aerul se ionizeaza negativ. Ionii formati se ridica spre paturile superioare, unde vor deveni centre
de condensare pentru alte picaturi. Consecinta este ca, in straturile inferioare norii capata sarcini
pozitive iar in cele superioare gasim exces de sarcini negative.

Stratificarea nu se poate mentine, din pricina curgerii turbulente, care produce vartejuri,
dar in masura in care masele de nori nu se amesteca, ci sufera miscari de ansamblu, apar diferente
de potential enorme, atat intre ele cat si fata de pamant, ele fiind cele care dau nastere la
descarcarile electrice, caracteristice furtunilor de vara.
 Toamna si iarna fulgerul este un fenomen foarte rar intalnit. Doar pe timp de viscol se mai
observa unele descarcari electrice datorita incarcarii fulgilor de zapada, prin frecarea cu aerul.

Energia electica din atmosfera nu este, in fond, decat rezultatul transformarii energiei
calorice, pe care ne-o trimite Soarele iar forma intermediara este, de obicei, energia
mecanica a curentilor de aer.

Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole
isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera.
Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi
nori, fie intre un nor si pamant. Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special,
cu sarcina negativa, iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina
pozitiva.

Cand norul se
deplaseaza,z o n a d e s a r c i n a p o z i t i v a d e p e p a m a n t i l u r m a r e s t e c a o u
m b r a . N o r u l s i pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care
tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioanede volti. Daca
tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficientd e m a r e a p a r e o
d e s c a r c a r e e l e c t r i c a f o a r e t e p u t e r n i c a n u m i t a t r a s n e t . E x i s t a multe forme
(tipuri) de trasnete: trasnetul liniar, superficial, globular, perlat, etc.

Tunetul este produs de aerul incalzit la 30000 de grade Celsius atunci cand este
strabatut de un fulger.Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar
fenomenul acustic poarta denumirea de tunet.
Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute
de metri si cativa kilometri. Diametrul scanteilor este de cativa centimetri(pana la
20 de cm), iar fulgerul poate avea o lungime de 1-3 km.
In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica sianemica
incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta fiind o
descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bunconducator de
electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de metri cu o viteza
egala cu 50000 km\s.Dupa un timp foarte scurt de la disparitia primei descarcari
apare o alta descarcare preliminara care se apropie si mai mult de pamant si care se
intrerupe din nou. Uneori au loc zeci de descarcari preliminare.Dupa ce descarcarea
preliminara ajunge la pamant sau la un obiect aflat in legatura electrica cu pamantul,
apare o luminozitate foarte puternica a canalului parcurs de scanteie, mai intai in
dreptul pamantului apoi din ce in ce mai sus spre nori.Acum a aparut descarcarea
principala a trasnetului, care se deplaseaza de la pamant spre nor.Deci au dreptate
atat cei care sustin ca trasnetul il loveste pe om de sus, cat si cei care afirma ca il
loveste de jos, din pamant.
In canalul trasnetului aerul este complet ionizat, substanta fiind aici sub forma de
plasma.Datorita degajarii unei mari cantitati de energie intr-un interval de timp
foarte scurt, in canalul subtire de plasma are loc un salt brusc al presiunii care
produce unde de soc acustice (tunetul).Fenomenul luminos care insoteste
descarcarea se numeste fulger.
Spectaculuase sunt fulgerele globulare de diverse forme si diametre cuprinse intre
cativa decimetri si zeci de metri si care se deplaseaza in aer cu viteze relativ mici,
asezandu-se uneori pe diferite obiecte, iar durata lor e cuprinsa intre cateva fractiuni
de secunda si cateva minute.Stingerea lor este de obicei brusca, exploziva, putand
produce deteriorari insemnate ale obiectelor din regiunea respectiva.

Fulgerul al carui canal luminos nu este continuu ci fragmentat intr-o serie de

formatiuni mici sferice luminoase, ce par insirate pe un fir, se numeste fulger
perlat.El este considerat o forma de tranzitie intre fulgerul obisnuit si cel globular.
Statisticile arata ca in fiecare minut globul pamantesc este lovit de aproximativ 1800
trasnete, ceea ce inseamna ca annual cad aproximativ un miliard de trasnete.In
fiecare zi tarsnetul omoara, pe intreg globul, 20 de persoane si raneste 80.
Impotriva efectelor produse de loviturile directe ale trasnetelor se folosesc instalatii
de protectie numite paratrasnete.Paratrasnetul este format din unul sau mai multe
elemente de captare (conductoare electrice de otel sau de cupru in forma de tije
verticale sau de bare inclinate sau orizontale) instalate pe partile cele mai inalte ale
obiectivelor protejate, precum din unul sau mai multe conductoare de coborare (prin
care trece spre pamant curentul electric de descarcare a trasnetului) si prizele de
pamant.