Caderile la vrastnici

Caderea la o persoana invarsta poate fi cauzata din mai multe motive:

pierderea constiintei, a echilibrului, tulburari neurologice, etc. . Aceasta poate avea mai multe
semnificatii: simptomul caderii, sindromul regresiei psihomotorii, sau un eveniment legat de un
factor intercurent, cum ar fi o locuinta noua sau o mobile noua.
Mersul este o particularitate a miscarii ce necesita o integritate a cailor motorii,
cerebeloase, vestibulare si a aferentelor proprioreciptive:
• caile motorii (sistemul piramidal si extrapiramidal)
• caile cerebeloase (implicate in reactiile echilibrului static si dinamic)
• caile vestibulare (tonusul postural si informatie cu privire la directia si la viteza miscarii)
• aferentele proprioreceptive informeaza despre pozitia articulatiilor si a membrelor in spatiu.
Avand originea de la fata plantara, aferentele sunt deosebit de importante la mers. Aceasta cale
vine dinspre cordoanele posterioare ale maduvei osoase.

Factorii de risc ce favorizeaza caderea:

1. Afecţiuni neurologice
- afectiuni neurologice centrale
- afectari corticale: vasculare, degenerative, tumorale
- afectari subcorticale: degenerative: maladia Parkinson
vasculare: arteriopatii hipertensive, hidrocefalie cu presiune normala
- afectarea trunchiului cerebral, a cerebelului si vestibulara: afectarea urechii interne
- afectari neurologice periferice
- ingustarea canalului: canalul lombar ingustat
- mielopatii: scleroza
- afectarea sciatica si paralizia sciatic poplitee externa
- polineuropatii: toxica, medicamentoasa

2. Afectiuni neuromusculare
- miopatii tiroidiene, cortizonice, osteomalacice
- pseudopoliartrita rizomielica
- miastenie

2. Afectari osteoarticulare
-afectari rahidiene: cifoza dorsala osteoporotica, artroza cervicala
-afectari articulare ale membrelor inferioare
- coxofemorale: coxartroza
- genunchi: gonartroza cu laxitate capsuloligamentara
- glezna: afectarea musculotendinoasa responsabila de o limitare a dorsoflexiei
- piciorul: patologiile staticii (hallus valgus, picior plat).

3. Alte afectari
-afectari vizuale: diminuarea campului vizual (cataracta, glaucom cronic)
-inhibiţia motrica a sindroamelor depresive
-diminuarea adaptarii la efort: insuficienta cardiaca, bronhopneumopatia cronica, anemia
-diminuarea vigilentei.

Factorii precipitanti ai caderii

4. Cauzele cardiace
-dereglari de ritm supra-ventriculare si ventriculare
-infarct miocardic
-embolie pulmonara

5. Cauzele vasculare
-hipotensiune
-anxietate
-hipersensibilitate sino-carotidiana

6. Cauzele neurologice
-accident vascular cerebral
-stare confuzionala
-criza convulsive

7. Cauzele metabolice
-hipoglicemie
-hipercalcemie

Consecinţele traumatice
Majoritatea caderilor nu induc traumatisme fizice serioase. De fapt, doar 6-8% de caderi
ar induce fracturi, dintre care una din trei este fractura extremitatii superioare a femurului.
Consecinţele psihomotrice
Acestea reprezinta cele mai frecvente si cele mai grave consecinte ale caderilor si
nefiind luate in consideratie conduc la o stare grava de dependenta si la o stare de handicap.
Caderea poate fi la originea unei dereglari ale automatismelor achizitionate, antrenand
pierderea reactiilor de adaptare posturala, cu o dificulate de a se mentine in ortostatism.
Acest tablou este numit „sindromul post-cadere”. Aceasta reprezinta o urgenta geriatrica
deoarece, in absenta unei evaluari adaptate, evolueaza spre un sindrom al regresiei psiho-
motrice.
Cei invarsta dupa o cadere mai ales severa se vor prezenta la un medic neurolog sau
ortoped pentru a pune un diagnostic corect. Tinand cont de multiplicitatea organelor si a
functiilor implicate in echilibru si in mers, evaluarea unui varstnic ce prezinta cadere trebuie sa
fie mai ampla. Examenul clinic va cauta atat factorii de risc cronici cat ai cei precipitanti
extrinseci si intrinseci.
Exista mai multe tupuri de teste pentru a evalua si de a ivestiga starea unei persoane
care a suferit o cadere:
8. numarul caderilor anterioare
9. timpul pierdut pe podea mai mult de 3 ore
10. executia testului cronometrat “Ridica-te si dute” in mai mult de 20 de
secunde
11. mentinerea pozitiei intr-un picior mai putin de 5 secunde
12. dereglarea reacriei de adaptare posturala: reactia de echilibrare si reactia para-cadere
13. oprirea din mers in timp ce examinatorul initiaza convorbirea cu persoana testata.

Tratament
Dupa cadere trebuie sa fie tratate consecintele imediate in particular cele traumatice.
Necesitatea unui tratament chirurgical nu trebuie sa neglijeze alte modalitati de tratament.
De fapt, simultan trebuie sa fie tratati factorii precipitanti ceea ce ar permite o verticalizare
precoce, in acelasi timp fiind initiata si psihoterapia. Spitalizarea constituie o ocazie de a initia
tratamentul factorilor de risc. Riscul recidivei caderii va fi precizat paralel cu evoluarea medico-
sociala a dependenţei. Consecintele sociale vor lua in consideratie tratamentul factorilor
precipitanti extrinseci.
Tratamentul functional de readaptare
Se incearca de a obtine o verticalizare indiferent de posibilitatile de participare a pacientului.
Iniţierea unui mers (cu ajutor tehnic) nu va fi posibila decat peste 8 – 10 zile. Durerile articulare,
dezadaptarea la efort, anxietatea nu trebuie sa constituie obstacole, dar trebuie sa fie luate in
consideratie in elaborarea programului de reeducatie.Toata echipa de ingrijire participa la
aceasta reeducare in activitatile vietii cotidiene, ajutand persoana in varsta prin explicatii
precise si o sustinere adaptata.
Se propune ajutorul tehnic pentru mers: incaltaminte cu varful lat si un toc mic, un
baston, un baston tripod. Unele echipe special pregatite folosesc stimulatori vizuali, de labirint,
cutanati si proprioreceptivi, care faciliteaza readaptarea echilibrului si a mersului. Este
important de a invata pacientul cum sa se ridice pentru a limita consecintele unei recidive a
caderii. Pentru a pastra deprinderile practice, e necesara participarea familiei, mai ales pentru a
stimula
pacientul sa iasa si sa participe la efectuarea unor exercitii speciale in grup cu scop de a preveni
caderile.