D O C U M E N T K P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN M O V I L Ă 401

ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că singurul remediu ar fi un răz-

1
boiu civil, care însă uşor ar putea aduce şi pieirea regatului. ) .

D O C U M E N T E

i.

Di Veneţia li 2 9 , D e c e m b r e 1607

C o n lettere di T r a n s - i a si è havuto aviso c h e dă T h e m i s v a r e r a n a

passati 3 m. T u r c h i con 4 m. T a r t a r i d ' o r d i n e del G r a n T u r c o nella Moldavia
p e r p o n e r in possesso di quella Provinţia il fig-lo del già S i m o n e scritto chi
per esser d e b o l e di forze si era rettirato fuori di essa Provinţia et volendo
di novo t o r n a r e con l'aiuto delli sudetti T u r c h i , et d'altri suoi adherenti
Moldavi, s'e incontrato dall'eletto Vaivoda fig-lo del già G i e r e m i a con gran
seguito di quei P o p o l i et particolarm-te di 2 m. Cavalli P o l a c c h i , con furor
tale, che disordino et rupe li T u r c h i et T a r t a r i , li quali poi p r e s e r o là fuga,
lasciando morti de suoi da 6 0 0 et del fig-lo del già S i m o n e non se ne s a ­
peva nova se fosse m o r t o , o vivo, si c h e li motivi in quella Provinţia e r a n o
grandi, per esser il p o p o l o diviso in due fattioni, aspettandosi in b r e v e di
sentire in quella qualche gagliarda tagliata tra essi Paesani.
| B i b l . Vatic. U r b . lat. 1 0 7 5 f. 821.]

II.

Di Veneţia li 22, D e c e m b r e 1 6 0 7 .

„Di P o l o n i a şi ha, che quel R e haveva eletto Vaivoda di Moldavia un

fig-lo del già G i e r e m i a , che fù Vaivoda di quella, et il G r a n T u r c o ne ha-
veva un cuggino del sudetto eletto, o n d e quella Provinţia è tutta in armi".
(Bibi Vat. U r b . l a t , 1075 p. II f. 8 0 4 v.)

III.

D i Veneţia li 2 F e b b r a i o 1 6 0 8 .

Di T r a n s i l v - a h a b b i a m o che'l fig-lo del già G i e r e m i a V a i v o d a della M o l ­

davia, t r o v a n d o s i in p o s s e s s o di quella Provincia c o l fomento de P o l a c c h i ,
havesse fatto m o r i r e molti di quei pn-pali che a d e r i r o n o al p r e t e n s o r e suo
cugino, il qual si trovava tutt-a in T e m i s v a r a p r o c u r a r e app-o quel Bassa 4

nuovi aiuti per tentare un altra volta d'entrare nel p o s s e s s o della M o l d a v i a

et che alli confini di Transilv-a erano stati tagliati à pezzi da 4 0 0 tra T a r t a r i
et Aiduchi Ribelli, c h e volevano intrar in quella Provincia a buttinare".
[Bibl. Vatic. U r b . lat. 1076, I, f. 73].

') Docum. no. 34 ;

A n u a r u l I n s t . d e I s t . N a ţ . IV. 16
402 [. MOGA

IV.

Di Veneţia li 23 f e b b r a i o 1608.
Scriv-o di G e n o v a che Si trova qua quel Sig-r Pietro
figliuolo del già P r e n c i p e della Moldavia, fuggito, c o m e già si scrisse, di
C a r c e r e della torre di M a r N e g r o , et dicesi vadi p r o c u r a n d o aiuto da qualche
P r e n c i p e per rimettersi in Stato.
[Bibi. Vatic. U r b . lat. 1 0 7 6 , I, f. 1 3 1 ] .

V.

b i Venetin li 2 9 M a r z o 1 6 0 8 .

C o n l'ultima di Polonia avisano.... che tenevano anco aviso della M o -

davia, che il fig-lo del già Q i e r e m i a p o s t o in p o s s e s s o di quella Prov-a d a
Polachi, hora si trovasse indisposto tale, che da M e d i c i era data disperata
la sua salute, per il che era tornato in c a m p a g n a il pretensor cugino fig-lo
del già S i m o n e per esser amesso a quel g o v e r n o , al quale aspirava a n c o un
tal di casa Despotti, il cui P a d r e fu privato di quella P r o v i n c i a et fatto morire
dal R é P o l a c c o , il qual pare h o r a sia per favorire piu tosto detto Despotti,
che'l fig-lo di S i m o n e .
[Bibl. Vatic. U r b . lat. 1076, l, f. 2 1 9 ] .

VI.

D i Veneţia li 13 S e t t e m b r e 1 6 0 8 )

„Scrivono di P o l o n i a di 25 passato, che la Dieta, che si doveva tenere

in quel R e g n o era stata differita sino à G e n a r o p r o s s i m o , per causai
c h e li T a r t a r i ' si trovavano armati et in n-o di 4 0 m. havevano passato il
fiume Nipre. aspettando il l o r o G r a n Cano, con dissegno di p a s s a r e à danni
della Polonia in Vallacchia, per il che il G n - a l e di C a m p a g n a h i radunato
là m a g g i o r parte delle Miliţie P o l a c c h e , et un buon n-o di Nobiltà p e r
o p p o r s i , et impedire a detti" T a r t a r i il transito per esso R e g n o "
[Bibl. Vatic. U r b . lat 1 0 7 6 p. II f. 6 6 3 v.]

VII.
Di Veneţia li 14 M a r r o ÎBOfcl.

Di C r a c o v i a di 21 passato s c r i v o n o tener di Varşovia che

• tenevano di Moldavia, che quei P o p o l i si fossero posti in
Armi sendosi solevatti c o n t r o il l o r o V a i v o d a fig-lo d e l già G i e r e m i a chia­
m a n d o à quel g o v e r n o il fig-lo del già S i m o n e aspettandosi perciò di sentire
qualche importante fattione. .
[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 124 v.]

Vili.
Di Veneţia li 11 Aprile 1 6 0 ° .

S c r i v o n o di C r a c o v i a delii 2 0 passato, che

Àvisano di Moldavia, che li T u r c h i di novo si mettevano all'ordine per tentar
di far Vaivoda di quella Provinţia il fig-lo del già S i m o n e , già s c a c c i a t o et fu-
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN M O V I L Ă 403

gato da P o l a c c h i , quali p o s e r o in p o s s e s s o in detto S t a t o il fig-lo del già G i e r e -

mia Vaivoda di quella P r o v - c i a , di che havutone aviso alcuni Palatini et Sig-ri
Polacchi confinanti alla Moldavia, si p o n e v a n o all'ordine con buon n-o di gente per
affrontare li T u r c h i , riavendone di c i ò dato c o n t o al l o r o R é , allegando essere
questo interresse della C o r o n a P o l a c c a , et per c o n s e q u e n z a tutto il R e g n o di P o -
lonia esser tenuto à mantener la M o l d a v i a nella d e v o t i o n e di quel R e g n o c o n t r o
Turchi, dubitandosi perciò di rottura di P a c e tra P o l a c c h i et T u r c h i " .
[Bibl. Vatic. U r b . lat. 1077 f, 177 v.]

IX.

D i Venetia li 1 8 Aprile 160»..

D i C r a c c o v i a avisano . . . •

. • . che si era s c o p e r t o che l ' A m b - r e P e r s i a n o stato nella D i e t a

non sij andato per altro, c h e per essortar quella università a prender l'Armi
contro il T u r c o , hora che il suo R è si t r o v a in C a m p a g n a a r m a t o c o n t r o essi
T u r c h i ; et c h e il Palatino P o t o s c h i con doi altri confinanti dalla parte di M o l -
davia et Vallachia riavevano o f f e r t o in D i e t a che l o r o senza alcun'aiuto d'altri
gli basta l'animo di m a n t e n e r la g u e r r a al T u r c o da quella parte, mentre e s s o
O t t o m a n o haveva pensiero di qualche novità c o n t r o la Moldavia. . . .
[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 187.]

X.

Di Venetia li 20 G i u g n o 1 6 0 9 .

„Di P o l o n i a di 2 3 passato avisano, che quel R è alli 2 8 doveva inviarsi

p e r il viaggio scritto, havendo di già incaminati à quella volta li C a r r i a g g i !
et forrieri p e r apparecchiare li alloggiamenti per S. M-tà, et fatto intendere
à tutti li Cappi di g u e r r a à doversi uhire con tutta la soldatesca p e r m a r c h i a r e ,
ove s a r e b b e c o m a n d a t a facendosi gran proveg-ni di V e t o v - i e , et polvere in
molti luochi, et p a r t i c o l a r m e n t e in Dansica, per il c h e T u r c h i stavano i n g e -
lositi, c o m e Confinanti alla P o l o n i a , et per la d e p e n d e n z a della casa o t t o -
mana d-lla M o l d a v i a , et Trans-ia, havendo p e r c i ò fatto intendere à G a b r i e l
B a t t e r i , c h e gli d o v e s s e s o m i n i s t r a r e V e t t o v a g l i e , et altro, ma e s s o c o m e
a m i c o de P o l a c c h i per assicurarsi del suo stato, si era con b u o n n-o de sui,
m e s s o in A r m e , s i c o m e haveva fatto il Palatino li P o t o s c h i à C o n f i n i della
Moldavia, stando tutti preparati alle frontiere delli l o r o stati à diffesa o g u ' u n o
delle C a s e p r o p r i e " .
[Bibl. V a t i c . U r b . lat. 1077 f. 294 v.)

XI.
Venetia li 10 luglio 1 6 1 0 .

„Di Const-li li 3 0 M a g g i o avvisarlo c h e

il V e s c o v o G r e c o di Moldovia fosse
stato carcerato per haver voluto avenenare nel pane b e n e d - a quel Pn-pe il
g i o r n o di P a s q u a nel c o m u n c i a r l o per farsi egli P n - p e " . . .
[Bibl. Vati. U r b . lat. 1 0 7 8 p. I I , f. 499]
 404 I. MOOA

XII.
' Di Varsovia li 22 d ' o t t o b r e 1 6 1 1 ,
Illmo et R m o S i g r c et P r o n e mio C o l . m o
H o g g i e sopraggiunto qua un altro Ordine, c h e m'ha portata una lettera
di V. S. Illma de li 2 4 de pass-o la quale p e r esser solam-te responsiva a le
mie, non richiede altra risposta.
D a C a m e n e z Città de'confini v e r s o Valachia viene scritto qua dali
P o t o z k i che quivi fosse giunta nuova, c o m e il Battori T r a n s i l v a n o havendo
havuto in s o c c o r s o due Bassa del T u r c o , cioè quei d'Agria, et di S t r i g o n i a
con b u o n n u m e r o di T u r c h i , h a b b i a r o t t o l'essercito del R è d'Ungheria in
T r a n s i l v a n i a o n d e Radula P r i n c i p e dela M o l d a v i a T r a n s a l p i n a sia stato costretto
à fuggirsene et ritirarsi nela Valachia Cisalpina da Constantino P r i n c i p e il
qual m e d (esimi o Constantino stia anchegli con timore per le nemiche forze
vicine. E t per fine con la riverenza debita b a s c i o le mani a V. S. Illma
p r e g a n d o D i o che l'esalti al c o l m o dele felicità.
D . V . S . Illma et R m a
Humiliso e divotiso ser. re
I. V e s c o v o di F o l i g n o ')
[Bibl. Vatic. B a r b . lat. 6 5 7 5 f. 24]

XIII.

Di Constantinopli li 2 6 N o v e m b r e 1611

Il Rè d'Inghilterra haveva r a c c o m a n d - t o un principe di n o m e S t e t a n o

B a g d a n Despot a quello R e , che p e r l ' a m o r suo appresentandosi o c c a s - n e gli
c o n c e d e s s e il suo stato di maldavia al i n c o n t r o a n c o si offeriva à questa
porta, in q-to potrà q-sti per d e s p r e g i o suo e del Amb-re qui residente han
d a t o il D - r e t o di sudetto a un P a s t o r e h o m o da p o c o , è q-sto ha causato il
p r e m i o , che ricevete eunuco locoten-te da questi Casapi cioè B e c c a r i , D e s -
pensatori, D e l l e C a r n i — d a quelli ha p r e s o richi doni in contanti e ha fatto
ciò a n c o per a d e m p i r il suo desiderio che ha, in far c o n t r a li P o l a c c h i , che
p e r incominciar la g u e r r a ha mandato un chiaus con lettere R e g i e scritte in
f o r m a de c o m a n d a m e n t i — e t si s p e r a che il S e r b a n con il Constantino di
M a l d a v i a i n c o n t r a r a n o questo ben provisti, che non intrando, sarà causa che
q u e s t o maladetto eunuco p e r d e r à la testa è, c i ò c h e fanno è c o n t r a le ca-
pitolationi che hanno con il P o l a c h o , che de iure, il R è di P o l o n i a elegevà
li principi d e maldavia et dalla porta li veniva mandato il stendardo.
Il Arnb re del B a t o r i non ha più q-lle acoglienze qui c o m e solavano
havere e facilmente si voltara un altra volta con li Christiani. Li soldati francesi
in circa d ' 8 0 s o n n o retornati et sen vanno con q u e s t o P r i n c i p e è o c c o r e n d o
c o n t r a polachi questa e l'occas-ne c h e il Rè di Polonia con q-llo de Ungaria
p o t r e b b e n o far lega et farsi patroni delle 3 provlncie de Transilvania Valachia
è Moldavia e li r i u s c i r e b b e facile poi c h e li suditti lo r e c e r c a n o e li P r i n c i p i
s o n o inclinati.
[Bibl. Vatic. U r b . lat 1080 f. 3 9 ]

') Simonetta, nunţiu a p o s t o l i c în P o l o n i a dela 16 Sept. 1606 până la 9 Ian. 1612.

 DOCILMENTE P R 1 V I T O A R E L A DOMNIA L U I CONSTANTIN M O V I L A 405

XIV.
D i Venetia li 4 f e b r a i o 1 6 1 2 .

„Di P o l o n i a s'hà che il Chiaus scritto havesse riportato p e r risposta

d e l l ' instanze fatte à quel. R è à n o m e del suo S-re di non s'ingerire nelle
c o s e di M o l d a v i a che la M . S. voleva con la s p a d a in mano, mantener in
possesso di quella P r o v a il P r e n c i p e che vi si trova ad ella d e v o t o .
[Bibl. V a t i c U r b . lat. 1 0 3 0 f. 94.]

XV.

D i Varsovia li 5 di F e b b r a i o 1 6 1 2 .

Ill-mo et R - m o S i g - r e et P - r o n e m i o C o l - m o
P a r t i r à domani la M t a del R e con la S e r - m a R e g i n a et P r i n c i p e , et
quasi tutta la C o r t e à la scritta devotione dela M a d o n n a di C z e s t o c o v a .
S'intende essere venuto un c e r t o numero di T a r t a r i à far s c o r r e r i e ne
la Valachia Cisalpina confinante à q u e s t o D o m i n i o , onde C e n s t a n t i n o Princi-
pe d'essa sia stato c o s t r e t t o p e r sua sicurezza ritirarsi ad un Castello f o r t e :
E t con q u e s t ' o c c a s i o n e si va d i s c o r r e n d o , c h e f o r s e c i ò sia per c o m m a n d a m »
del T u r c o , che voglia tentar qualche novità nel g o v e r n o di quel P r i n c i p a t o "

D . V. S.. IU.ma et R.ma

Humillssimo, e devotissimo servitore

J
Cesare Baroffi )

[Bibl. Vatic.*Barb. lat. 6577 f. 6 ]

VXI.
Di C o s t a n t i n o p o l i li 2 2 g i u g n o 1 6 1 2 .

E g i o n t o qui un amb-re di Pollonia et h a portato I-re dal suo R è l a -

mentandosi del P r i n c i p e di B o g d a n i a mandato dalla P o r t a , qual d i c e c h e se
dalla p o r t a non verrà gastigato egli lo c a s t i g h e r e b b e , a p p r e s s o ancora do-
manda che s e c o n d o le lor capitulationi venisse r i m e s s o in p o s s e s s o il P r i n c i p e
C o s t a n d i n o già messo dalli P o l a c c h i et al p-te c o n t r a alle capitulat-ni dismesso;
qui non faranno niente poi che q u e s t o chaimechan è inimico de Pollachi et
al incontro a m i c o del p-nte Principe si c h e si vede g u e r r a in c o m p a g n i a se
pero detti P o l a c c h i ferrano duro, è p e r esser lesti di già si h a n n o mandati
C o m a n d - o a quelli confini c h e siano lesti in occas-ne che li Pollacchi si v o -
1 esseno muovere.
D i Transilvania non h a b b i a m o per ora altro, s o l o stiamo a s p e t t a n d o
sentire quello haveva operato il nuovo P r i n c i p e mandato di qui é fratanto
f a c c i o fine".
[Bibl. V a t i c U r b . lat. 1 0 8 0 f. 493.]

») C o r e s p o n d e n ţ a lui C. Baraffi e a d r e s a t ă în î n t r e g i m e c a r d i n a l u l u i B o r g h e s e .
406 I. MOGA

XVIÌ.
Di C o n s t a n t i n o p o l i li 2 9 G i u g - o 1612:

l'Amb-r di P o l o n i a non ha p e r a n c o r a havuo r e s p o s t a alcuna, et s i

starà d u r o nel d i m a n d a r la M o l d a v i a senza fallo li farranno g u e r r a et q u e l
Rè si lamenta molto di quel P r i n c i p e per li danni ricevuti" '
[Bibl. V a t i ; U r b . l a i 1 0 8 0 f. 507.]

XVIII.

Di Vilna li 2 d ' A g o s t o 1612..

Ill.mo et R . m o S i g . r e et P r ò n e mio C o l l , m o

r i a b b i a m o havuta funesta nuova da Valachia, che havendo li P o t o c k i

S S r i principali Polacchi et parenti di Constantino P r e n c i p e di Valachia, voluto»
con n u m e r o d i c o n o di circa 12 m. p e r s o n e la m a g g i o r parte del R e g n o ten-
tare di restituire in p o s s e s s o di quel P r i n c i p a t o il d e t t o C o n s t a n t i n o coi»
discacciarne quel T o m a s s o v i c z intrusovi dal T u r c o , siano stati d a l ' e s e r c i t a
n e m i c o che d i c o n o sia di 4 0 m. tra T u r c h i , T a r t a r i , e Valachi, tirati à c e r t e
insidie, et quivi colti a l'improviso h a b b i a n o havuta una terribile strage, essen-
d o n e di que' 12 m. campati m o l t o pochi, et di quattro fr-elli sod-i S S r i P o t o -
cki salvato senon uno ; poiché de gli altri tré uno d i c o n o esser fatto p r i g i o n e
da T u r c h i , l'altro affogato nel'acqua, et del terzo non sapersi c h e ne sia - r

et in oltre dicendosi essere fatto prigione il m e d e s i m o s o d e t t o P r e n c i p e

Constantino.
L a M t à del R è non s t i m a n d o b e n e in questi tempi, n e ' quali la M t à
Sua e pur t r o p p o occupata in altro, di r o m p e r l a col T u r c o , m a n d ò à d i
passati e s p r e s s o c o m m a n d a m - o à li sodetti P o t o c k i , c h e non tentassero c o s a
alcuna in Valachia contra esso T u r c o : mà li m e d e s i m i ciò non ostante, hanno
voluto di propria privata autorità temerariam-te muoversi con c o s i infelice
successo ; o n d e h o r a S. Mtà ne sente g r a v e dispiacere, potendosi r a g i o n e -
v o l m - t e t e m e r e che'l T u r c o , valendosi d e l ' o p p o r t u n a o c c - o n e di q u e s t a vit-
toria, non sia per a d e m p i r e il s u o b r a m a t o intento d ' i n t e r r o m p e r e l'Imprese
di S. M t à col tentar maggiori progressi contra questo R e g n o . In tanto s i
dice che'l Sig.r G e n e r a l de C a m p o à l'avviso di questo s u c c e s s o habbia
s u b i t o spinta la sua soldatesca à le frontiere del R e g n o verso quele parti, p e r
¡ m p e d i r e che'l T u r c o non passi più o l t r e et per il m e d e s i m o effetto si d o v r à
armare la Nobiltà quivi confinente. Piaccia à Dio N. S.re c h e si resista suf-
ficientem-te à i tentativi di quel T i r a n n o . E t per fine con la debita riverenza
b a s c i a n d o le maní a V. S. 111.ma le p r e g o da D i o ogni c o m p i t a c o n t e n t e z z a ,

D . V . S. lll.ma et R.ma.

Humilissimo e divotissimo servitore

C e s a r e Baroffi

| B i b l . Vatic. B a r b . lat. 6577 f. ¿0]

 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I C O N S T A N T I N M O V I L A 407

XIX.
Poltovia li 7 d ' A g o s t o 1 6 1 2

Ill-me et R-u-me D-ne D-ne et P a t r o n e C o l e n me.

S u b id tempus Nuntij A p - l i c i in P o l o n i a e R e g n o absentiae, pro • m e a
in Sanct-m D . N. perpetua observantia et fide, facere non potui quin, q u a e
istic interea g e e r e n t u r q u e m que rerum a c successuum vicissitudines cursum
teneant, Ill-mam C m V.ae p e r eam S-mum D . N. facerem litteris meis c e r -
tiorem. M a g n a atque a d e o repentina, rerum Polonicarum, facta fortunae est
conversio. P o s t illos enim tot fluentes e x sententia, in signum victoriarum.
per Ser-mùm R e g e m in M o s c h o v i a m partarum, prosperitates, succedentibus
plurium simul calamitatum procellis, R e s p u b l i c a m ita demum l a b o r a r e capit,
ut in e x t r e m u m , et m a x i m u m discrimen, p r o p e adductarn esse videatur. T u r -
-carum I m p e r a t o r , q u e m Ser-mi R e g i s n-ri, fausti in M o s c h o v i a a r m o r u m suc-
cessus. et c r e b r a e p o p u l o r u m in d i t i o n e s R e i p u b l i c a e concessiones, non
mediocriter perculerat, inter alias praecidendi huius prosperitatis fili, quas
moliebatur machinas, et artes, Valachorum D u c e m R e g i s n-ri, ex vetere
maiorum pactione, et antiquis faederibus F e u d a t a r i u m , principatu movit, alio
quopiam, ad provinciae gubernacula cum praesidio suffecto. D u x regimine,
et sedibus per iniuriam pulsus, dum q u o r u m d a m e x Nobilitate P o l o n a , q u o s
arctiori cognationis iure d e v i n c t o s sibi h a b e b a t , subitaria adiutus ope. et
validis n o s t r o r u m c o p i j s auctis, a r m i s si Principatus poss-onem repeteret,
ingcns hostilis exercitus, q u e m e x T a r t a r i s Valachis et T u r r i s conflatum ferunt
flumen tranates n-ros, e x insidijs a g g r e s s u s , s u m m a vi i m m e m o r a b i l i c l a d e ,
ta oppressit, ut è q u i n d e c i m n - r o r u m millibus, in q u i b u s praecipuum ordina-
riae P o l o n o r u m militiae r o b u r fuit, vix dum pauci evaserint,

T u r c a e ne infesta arma e x Valachica n - r o r u m clade, ad finiti mas R e g n i

ditiones transferant, in primis f o r m i d a m u s . A scijtarum incursionibus, q u o s
ingentem collegisse exercitum, constans fama est, tuti haud qua quam sumus,
praesidiario milite qui finitimis tuendis oris e x i n s t i t u t e e x c u b a b a t Valachica
clade a m i s s o . H i s c e R e m p - c a m adversitatibus p r e s s a m qua ratione S a c r a
R e g i a M-tas servare, et ab imminenti discrimine vindicare possit non dispi-
c i o ; quam enim se primum in partem, in tanto urgentium m a i o r u m confluxu
dare qua ratione tam multiplicis periculi tela vel declinare, vel reflectere,
simul o m n i a possit, humana non suppetit ratio ; nisi ipsa Maiestas Divina
pro sua immensa bonitate pr-nti affuerit auxilio.
H a e Ill-mam C-m V-a parte mea, latere volui, ut ipsa intteligat, et
S-m D . N . edoceat, de florentissimo nuper P o l o n i c a n i rerum statu, in tam
precipites, velut m o m e n t o , angustias devoluto. Q u o d reliquum est observan-
tiam meam singulari Ill-mae C-s V. clementiae etiam atque etiam c o m a n d o
P o l t o v i a e 7 Augusti 1 6 1 2 .
Illustrae et R ae Celsitudinis V-rae.
dedetissimus et humillis servus
Martinus S i s c h o v s c h i E p i s c o p u s Plocensis.
Vr. 111-mo et R - m o D-no D-no S c i p i o n i B u r g h e s i o R. E . Cardinali
D-no Clementissimo.
[Arh. Vatic. Lettere dei Vescovi v. 2 0 f. 2 0 3 — 4 . ]
408 I. MOGA

XX.
Di Vilna li 19 d ' A g o s t o 1 6 1 2 ,

Ul-mo et R - m o Sig.-re et P - r o n e m i o C o l - m o

Di Valachia poi non si teme m o l t o p e r i c o l o dal T u r c o ; p o i c h é p u r

che si dia pace à quel T o m a s s o v i c z i n t r o d o t t o da lui in quel Principato, si
stima c h e non osarà di tentare altra m a g g i o r novità, n o n havendola tentata
con l ' o c c ( a s i ) o n e c o m m o d a che gle ne p o r s e à di passati la già scritta vitto-
ria ottenuta da la sua gente contra li P o t o c k i : e tanto m e n o , ritrovandosi à
quei confini con la sua soldatesca il Sig.r G e n e r a l e del R e g n o

, . . . Di V i l n a li 19 d ' A g o s t o 1 6 1 2 .
D. V. S. Ili-ma et R - m a
Humilissimo et devotissimo servitore
C e s a r e Baroffi
[Bibl. Vatic. B a r b . lat. 6577 f. 50.]

XXI.
P r a g a li 27 d ' A g o s t o 1 6 1 2

Si c o n f e r m a la rotta delli P o l a c c h i in M o l d a v i a , et d i c o n o c h e s o n o
morti dalla parte di Constantin Vaivoda 8 0 0 0 . ciò è 5 0 0 0 C o s a c h i , mille
sol. . . , et altri P e d o n i , et Moldovani, delli quali un P o t o v s c h i è m o r t o ,
un altro p r e s o anco con altri 4 R o t M a s t i ciò è Capitani, et che esso C o n s -
t a t i n o sia scampato, V o g l i o n o p e r ò che anche dalla parte contraria s i a n o
morti molti.
F i n i t o il fatto d'arme li T u r c h i si s o n o ritirati in Valachia. Di P o l o n i a
s c r i v o n o c h e q-el R è avisato di q-ta rotta haveva spediti 10 m. huomini
per Moldavia"
[Bibl. Vatic. U r b . lat. 1 0 8 0 f. 562.]

XXII.
28 d'Agosto 1612

' Beat-mo Padre,

S o n o avvisato da Const-li con 1-re di 2 A g o s t o c h e il g i o r n o seg-te
doveano partir 3 2 galere da Bescitase per sette torri et di li in term-e di
tre g-ni alla volta d'AchipelIago per unirsi con altre 1 0 c h e erano state espe-
dite pr-a e c h e con quelle della guardia d'Achipelago arrivarà l'Armata à
n-ro di 5 5 gal-e in circa m e d i o c r e m - t e munita di g e n t e da c o m b a t t e r e . C h e
p e r ord-e dell G r a n T u r c o il T a r t a r o con sessanta mila c o m b a t e n t i si e r a
calato à danni del P o l a c c o , et unitosi con P r e n c i p e di M o l d a v i a nom-to dal
G r a n T u r c o , p e r che l'essercito del detto P o l a c c o si era o p p r e s s a t o à i c o n -
fini di M o l d a v i a per rimetter al g o v e r n o di quel stato C o n s t - n o fig-lo di
G i e r e m i a , e se il Rè di P o l o n i a sarà di ritorno da M o s c o via, d o v e e a n d a t o
per metter in g o v e r n o di quei stati il suo p r i m o genito si dubita c h e le c o s e
a n d r a n o bene. Poi con aggiunta di 3 detto scrive d'1-re inteso nella c o r t e d e
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E LA DOMNIA I.UI CONSTANTIN M O V I L Ă 409

L u o g - t e del S u p r - o V i s i r o Nasuf P a s s a c h e li Polachi haveano havuta rotta

g r a n d - m a dalli T a r t a r i e Moldavi, e t c .

A di 28 A g o s t o 1612
D . V. B.ne H u m i l - m o S e r - r e
Lucio P i s o n e
[ B i b l . Vatic. B a r b . lat. 7811 f. l . |

XX1I1.
Di P r a g a li 3 di S e t t - r e 1612.

L e c o s e del P r i n c - e di T r a n s i l v - a si lasciano pe qu-ta favernata in p a c e

p r o m e t t e n d o S . C. M-ta di aiutarlo et non m a n c h e r à della sua promessa, m a
che per h o r a non era possibile per m-ti rispetti : fu gran disturbo p e r
esso P r i n c i p e la rotta che li T u r c h i et T a r t a r i , hanno dato à C o n s t a n t i n o
V o i v o d a che c o m e hanno r o t t o li Polachi, c o s i h a n n o s c o r s o sino à M u n c a c h
et liopoli, m e n a n d o via da 1 0 0 fameglie di N o b i l i , oltre altri P o l a c h i , fra q u a l '
'i vivi s o n o P o t o s c h i , staroste Vilenochi M e l o v s k i , C a p i t a n o stolnich C a -
menizehi D u r e n s c h i , Pan T o s o v s c h i , Pan Vasil tulti Rot Mistar li quali s o n o
in p o t e r e di T o m s a V a i v o d a , oltra li 3 2 Buiari che erano in M o l d a v i a c o n
Constant-o V a i v o d a alli quali tutti hà fatto tagliare la testa. Il P r i n c i p a l e era
Balich, di g r a n d e autorità. C o n s t a t i n o V a i v o d a e in m a n o di s c e n g e r i Alli
M a r s a per riscatto del quale T o m s a V o i v o d a hà o f f e r t o 10 m. d-ti si dubita
che a n d r à per il G r a n s i g - r e .
(Bibl. V a t i c U r b . lat. 1 0 8 0 f. 5 7 4 ]

XXIV.
Di C o n s t a n t i n o p o l i li 24 S e t t e m b r e 1 6 1 2

ii 2 4 venue di Moldavia il Baiar Vasie il v e c c h i o Capi chiiaia e conduce

400 schiavi Polachi.
Il fig-lo del P o t o s c h i é dell'orecchi saranno condotti da O s m a n H a g a
C a p i g i B a s c i a alla Porta, ciò che li f a r a n n o D i r a II t e m p o , poi c h e i P o l a c h i
t e n g o n o tuttavia p e r se il C a s t e l l o di C o s t i n : Il B o n sig-r e P i r o s c h è ha
c o r s o risicho di esser fatto tagliare in pezzi d a T o m s c h a Principe di M o l -
davia, ma alcuni B o i a r i l'hanno salvato e lo m a n d a v a n n o con li altri
schiavi alla porta", m a passatto il Danubio, et entesosi che segli d o v e a
taghiar la testa p e r strada fuggi, alli 22 arrivo a C o n s t a n t i n o p o l i li 2 3 Nasuf
ha fatto chiamare il sig-r R o c h a n s c h i è r a g g i o n o s e c o u n a b u o u a h o r a pro-
mettendogli di e s p e d i r l o quanto prima.

[Bibl. Vatic, U r b . lat. 1 0 8 0 f. 6 4 2 ] ,

XXV.
Di Constantinopoli li 6 O t t - r e 1 6 1 2

le c o s e di T r a n s i l v a n i a stanno a n c o r a s o s p e s e .
 410 I. MOGA

Alli 2 del d-o s o n o stati condotti al G r a n s i g - r e sino à 2 0 0 p o v e r i

Polacchi dal n u o v o Vaivoda Stefano di M o l d a v i a , con alc-e teste de princ-li
Nobili della città, che si trovavano c o n Constantino, tra le quali è la testa
d'un P a l e ó l o g o dell'antica stirpe de g l ' I m p e r a t o r i G r e c i .
L ' A m b - r e P o l l a c o si è partito licentiafo di qua alli 4 del pres-te p e r
q u a n t o si è veduto, assai contento, et con esso un chiaus.
[Bibl. Vatic. U r b . lat. 1080 f. 6 6 2 . ]

XXVI.
Di S m o l e n s k li 7 d ' O t t o b r e .

Admodum R-ndi D-ni et in C h r - o P a t e r etc. perpetuam foelicitatem.

H o d i e accepi nova ex P o l o n i a recentia C r a c o v i a e et in P o l o n i a onmia-
sunt quieta et tranquilla. ítem ex M o s c o v i a haec h a b e o . S a c r a R e g i a Maiestas-
cum Principe filio die 5 O c t o b r i s S m o l e n s k u m ingressa est, cum h a s t a t o r u m ^
Velitum K o s a k o r u m 14000, splendido apparatu. Ac peditum multis turmis-
inter quas 4 0 0 0 G e r m a n i fuerant.
In F a s n o R e g i a M a t t a s cum M o s c h i s , ratione P r i n c i p i s filii in I m p e r i o
relinquendi tractore instituit, de cuius in M o s c h o v i a m adventu, n u n c p r i n u m
fidem h ( a b ) t n t , edocti a P a t r i a r c h a tandem, qui e x p l o r a n d i causa eo missus-
fuerat, Q u o intellecto P a z a r c z k i j , unius mensis, inducías ff cit. M o s c h i n o b i l e s .
m a g n o C o p i à r u m n u m e r o S u a e M a t t ì s obviaverunt inter e o s T r a m b e z k i j et
ille proditor S o l c i c o t , cum d e d i t i o n e aliquot arcium Principi filio Regis^
prestitit inramentum. Datum S m o l n i s k o die 7 O c t o b r i s 1612.
Adiectum haec fuit in e a d e m e p i s t o l a :
P. S. Nunc primum venit Legatio n o m i n e omnium O r d i n u m M o s c h o v ì a e
missa, qui instanter p o s t u l a n e ut S u a M a t t a s ad Regni S e d e m acceleret.
A Szaruscyio o m n e s M o s c h i defecerunt, et ad Ill-mum D-num G e n e r a t e n e
Lithuaniae praestito fidelitis iuramento concesserunt. C o n t i n u o N o b ü e s i n c o l a e
densis a g m i n i b u s a d S u a m Mattem confluunt. E t universus exercitus c o n c o r d i
sententia, ad Regni S e d e m contendit. Laus D e o nihil superest impedimenti..
C o n d i t i o n e s pactorum cum S t e p h a n o T o m s a Principe Moldaviae 111-
mus P r i n c e p s M o l d a v i a e preaestäbit fidelitatem S a c r a e R e g i a e Matti, ad-
normam a n t e c e s s o r u m Principum M o l d a v i a e , Regi et R e g n o prestari solitam
Tranquillitatem publicam, inter t m p e r a t o r e m T u r c a r u m et T a r t a r o v u m
B a m u m cum R e g n o P o l o n i a e antiquitus intercedentem ac pactis r o b o r a t a m syn-
cere solide et fideliter conservabit neque ullam ad r u m p e n d a f o e d e r a vel p e r
se, vel subordinatos q u o s c u m q u e p r e b e b i t o c c a s s i o n e m . I m o si quid a b
aliquo attentari i n t e l l e x e n t , tempestivi Regiam Mattem premonebit.
Arx Chotin. nostrorum praesidio, q u e m a d m o d u m nunc est ili i impositum
possidebitur, q o u u s q u e cum I m p e r a t o r e T u r c a r u m , de eo per n-ros L e g a t o s
certa et determinata tractatio fiat.
Refusio d a m n o r u m f a c t o r u m notabil-r incolis regni per v i c i n o s Vala-
c h o r u m incursus debent fieri tali m o d o , l o c o et t e m p o r e idoneis C o m m i s s a r i ) ,
ab u t r i n q u e eligantur, qui e o n e g o c i o b e n e examinado suo a r b i t r i o rem totam
c o m p o n e n t et quaerulantibus debitam satisfactionem de facto provedebunt.
Mag-um D-num P o t o c z k i j , c a e t e r o s q u e o m n e s C a p i t a n e o s qui in d i t i o n e
illius detinentur intra 15 dies trans B o r i s t e n e m fluvium honeste r e l e g a b i t
e o s q u e libere dimissos restituet his, qui ad recipiendos captivos destinabuntur.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNlA L U I C O N S T A N T I N MOVILA 411

Sui vero aliqui remotius sint Ut intra h o c spatium venire non possint.
Nihilominus quam prius fieri poterit dimittentur.
Mittet legattos P r i n c e p s ad C o m i t i a R e g n i p r o x i m e futura ubi d e b i -
tam fidelitatem R e i p u b l i c a e probabit, et confirmationem votorum solemniter
fier curabit.
L i b e r a m corneandi per suas ditiones facuitatem Incolorum Regni et
meroatoribus p r e b e b i t .

C a e t e r a erant privata.
S e q u i b a t u r f o r p a iuramenti Principis, quam etiam h a b e o si V-a R-ntia
voluerit b a b e r e , c o n s i g n a b o .
D o leo certe de misere Constantino principe M o l d a v i a e qui ita indignisimo
expulsus est. E x captivitate tamen liberatus est.
P r o certissimo scribitur p a c e m inter P e r s a m et T u r c a m conclusam esse,
et ille Naszuph B a s s a qui erat Qeneralis et est T u r c a r u m , iam reversus est
Constantinopolim. Donavit T u r c i c o Imperatori, Sultanis et Janitsiaris multa
centena millia f l o r e n o r u m r , sic obtinuit gratiam
Accepi iterum hodie e x P o s o n i o a R - m o E p p o n-ro S a m a n d r i e n s e
1-ras. S c r i b i t se iterum alia nova audire d e T r a n s i l v a n i a , q u o d G i c z i u s fuerit
victor et non B a t h o r y . S e d ego vix possimi c r e d e r e quia e x S z a k m a r D-s
S e n n i e y , scripsit mihi esse Giczium profligatum. E t s e m p e r hactenus certi-
ssima mihi scripsit D-s Senniey qui est in finibus T r a n s y l v a n i a e . Nihilominus
potuerunt B a t h o r e a n i p r ò sua consuetudine c o n f i n g e r e contra Giczium ;
I m o s c r i b i t R m u s se h a b e r e etiam 1-ras recentes in quibus scribitur, bis esse
profligatos B a t h o r i a n o s , et esse Giczium cum c o p i y s penes o p p i d u m Marus-
Vasarhely ; h o c est in media T r a n s y l v a n i a e utinam h o c sit verum. Ignoscat
V-ra R-ntia q u o d e g o m e t non accessi et non visitavi V-ra R-tiam D e u s b e n e -
d i c a t V-m-R-ntiam.

A d m o d u m R-ndiae Paternitatis V-rae

Servitor et in C h r o filius
obsequentissimus
Sigismundus Sarmasaghiy.

[Arh. Vat. Nun. G e r m a n i a e 114 I. f. 179:)

XXVII.

Di Venetia il primo di D i c e m b r e 1612.

„Con ultime di C r a c c o v i a avisano che finalmente il Pn-pe B u g d a n o

•posto in possesso di quella Prov-a da T u r c h i riavesse pacificato c o n li Polachi
al cui R è , si c o m e ha fatto al G r a n T u r c o , prestarà h o m a g g i o , cosi d'con-
s e n s o d'esso G r a n T u r c o , il qual darà la libertà a tutti li P o l a c c h i fatti
schiavi in quel mottivo, et li T a r t a r i eh' erano calati in aiuto di d-o B u g .
d a n o rettirandosi alle casse l o r o in no di m / 4 0 passando per la P o l o n i a hanno
fatta gan tragge, c o n d u c e n d o via infinita d'anime
Et chel g r a n can di T a r t a r i a a quei confini, havesse questo a
P o l a c h i la città di Constandina, et c o n o t t o via duest'anno m / 1 5 0 anime".

[ B i b l . Vatic. U r b . lat. 1080 f. 677 v.J

 412 I. MOCFA

XXVIII.
Di Vilna li 16 D i c e m b r e 1 6 1 2

I M - m e et R - m e S i g - r e et P r ò n e mio C o l - m e
S ' é havuto aviso che d o p o la scritta p a c e conclusafin Moldavia, essen-
d o s i ritirati gli eserciti d e ' T u r c h i e T a r t a r i da quella P r o v i n c i a , o n d e per
hora non si tema a l t r o m o t o n e m i c o in quelle parti : il S g - r P a l a t i n o di Q u o -
via G e n e r a l del C a m p o h a b b i a anche egli dissoluto il suo g r o s s o e s e r c i t o
di P o l a c c h i , che haveva nelle med-e b a n d e ; essendo restata quivi la s o l a
ordinaria soldatesca de Ouartani. C o n t u t t o c i ò d i c o n o , c h e se b e n e dalo s c r i t t o
T o m a s s o v i c z i m p o s s e s s a t o P r i n c i p e si siano a d e m p i t e tutte le altre c o n d i -
tioni stabilite in detta pace, non d i m e n o non h a b b i a intieram-te satisfatto
à quella de la liberat-ne de'prigioni P o l a c c h i presi ne la scritta rotta ; p o i c h é
r i t e n g a tuttavia appresso di se il p r i n c i p a l e d'essi prigioni, cioè il P o t o c k i
con due altri uno de quali che fù s e c r e t - o del med-o P o t o c k i , sia stato man-
d a t o in Constantinopoli. A n c h e in q u e s t o forse si m o s t r e r à di qua conni-
v e n z a per h o r a , per non privarsi del beneficio, che è stato principal motivo-
de la c o n c l u s i o n e dela pace, cioè de la quiete da l'armi n e m i c h e in q u e s t i
tempi. E t per fine con la riverenza debita b a s c i o le mani a V. S. I M - m a
p r e g a n d o D i o , che l'esalti al c o l m o dele grandezze, D i Vilna li 16 D i e ( e m -
b)re 1612.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
H u m i l i s s i m o et divotissimo servitore
C e s a r e Baroffi
[Bibl. V a t i c . B a r b . lat. 6 5 7 7 f. 96.]

XXIX.

Di Vilna li 31 di D e c e m b r e 1612:

Ill-me et R - m e S i g - r e et P r ò n e mio Col-ino

S'è havuto avviso che li soldati qunartani, che d o p o dissoluto l'esercito-

dal G e n e r a l del C a m p o , c o m e già accenai a V. S. Ill-ma con l(ette)re de li
16 di q u e s t o , erano restati neii confini verso Moldavia, et T a r t a r i ; essendo-
stati à l'improviso, mentre stavano sparsi senza custodia, assaliti da b u o n
numero d'essi T a r t a r i , ne siano stati ammazati circa ducento.
E t di quel P o t o c y k i parente di C o n s t a n t i n o discacciato P r i n c i p e d i
Moldavia, s'intende, che f o s s e tuttavia ritenuto prigione da quel T o m a s s o -
vicz intruso, et i m p o s s e s a t o P r i n c i p e d'essa Provincia : A la ritent-ne d e l
q u a l e é opinione, che c o n c o r r a qualche tacito c o n s e n s o di q u a ; p e r c h e us-
c e n d o in liberta non t u r b a s s e la p a c e già stabilita in quelle parti, di cui si
ha m o l t o b i s o g n o in questi tempi. E t p e r fine con la riverenza debita bacio-
le mani à V. S. Ill-ma, et le p r e g o d a dio o g n i vera contentezza. Di Vilna
li 31 di D e c e m b r e 1612.
D . V. S. Ill-ma et R - m a .
H u m i l i s s i m o e divotissimo servitore
Cesare Baroffi
[Bibl. Vatic. B a r b . lat. 6577 f, 1 2 6 ]
 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E L A DOMNIA L U I CONSTANTIN M O V I L Ă 413

XXX.

Instructio pro Nuncijs Regijs ad Conventos Provincialis ante generaţia

comitia hábitos, expeditis.

Vilnae autem motus í 11 i Valachici, non frustra N o s de eorum exitu

sollicitos remorati sunt. His a c c e d e b a n t et militares Legationes; et literarum
tum à M a g — o S u p r e m o E x e r c i t u m Lituaniae P r a e f e c t o , tum à M a g - o B r a t -
slaviensi Palatino missiones, quae non m e d i o c r i t e r N o s distrahebant. E t i p s a
nécessitas postulabat, ut ad negotium infoelix Valachicum respectum h a b e r e -
mus : neq(ue) l o c o N o s m o v e r e m u s priusquam M a g — u s Palatinus C h i o v i e n
(sis) generalis nostrae Militae P o l o n a e Praefectus N o b i s indicasset ( h o m i n e s
turmatim ad illud incendium restiguendum secum c o n c u r s a r e ; et ipsum
a m o r e P a t r i a e incensum curam turbarum p a c a n d a r u m suscepisse : in quas
R e m p (ublicam) temerario ausu et contra severum mandatum n ( o s t ) r u m
ac sine ullis uteris nostris stipendiary's coniectam fuisse, suo t e m p o r e d e m o n -
strabitur. Ita res eveniunt, ubi libertas iure p u b l i c o circumscripta in licen-
tiam erumpens, magistratus ordinarios, ac ipsam demum supreman potesta-
tem aspernatur . . . . . . . .

Visum
est igitur N o b i s universim h a e c ad lid. V r a s . Conventus Provinciales agentes
referre, ut tempestive vulneribus tarn internis q(am) externis Reip (publicae),
sane periculosisssimis, mederi studiosissime curetis
lid. Vrae. interim consulant oportet, q u o n a m pacto ethnicis
machinationibus sit o c c u r r e n d u m . quae non m o d o per consueta à T a r t a r i s
pericula, sed etiam per varias Transylvani, Valachici, et Moldavici D o m i n i j
c u n i c u i o s latenter N o s impetunt : cum illis a d m o d u m molesti sint p r o g r e s s u s
nostri : neq ( q u e ) illos desituri sint retardare, donee tandem experiantur N o s
Divina gratia iuvante, superiores, neq (que) illorum impedimenta quiquam
N o b i s n o c e r e posse. Ablegavinus ad T u r c a r u m I m p ( e r a t o ) r e m O e n . G r e g o -
rium K o c h a n s k i , qui quidem, ut ad aures nostras deferiur prole e x p e d i t u s
est. D i r e x i m u s etiam ad T a r t a r o r u m P r i n c i p e m O e n . Horianum O l e s c h o
W l o d i m i r i e n s e m i verum is ut inauspicatam p u g n a m V a l a c h i c a m C o n s t a n t i n o -
polim revertí coactus, a d destinatum locum pervenire non potuit, n e c licuit.
[ B i b l . Vatic. B a r b . lat. 6577 f. 1 4 5 - 6 . ]

XXXI.

Di Vilna li 21 di G e n n . 1 6 1 3 .

111-me et R - m o S i g - r e et P r o n e mio C o l - m e

Sua M-ta . . S c u s a la tardanza de la sua partenza da Var­

şovia d o p o li C o m i t i j . attribuendola à la necessità di procurar prima il danaro
per tanto v i a g g i o ; et à la grave infermità del Principe et sua ; et à li mot,
infelici di M o l d a v i a , che lo trattenero qualche tempo in Vilna. Q u a n t o à le
414 I. MOCrA

c o s e d'essa Moldavia, mostra S. M-tà *) c o m e senza alcuna c o l p a sua, per

s o i a temerità altrui, et c o n t r a l'espresso c o m m a n d a m - t o di S . M-tà siano
sequiti qué meti : onde si trovi m o d o di raffrenar la t r o p p a licenza di c o l o r o
che a r d i s c o n o d'ingerirsi di privata autorità in si fatte case publiche con-
mettere à tanto rischio il R e g n o : mà principalm-te si faccia qualche buona
risolutione per ovviare à le machinat-ni P a g a n i s c h e . I P r o p o n e di nuovo la
M-tà del R è il suo n e g o d o di S u e c i a , c o m e c h e d e b b a essere a b b r a c i a t o de
la R e p - c a , non tanto per il d e b i t o affetto de'sudetti v e r s o il l o r o P r i n c i p e ,
q u a n t o per il c o m m u n p e r i c o l o c h e t o c c a anche à q u e s t o R e g n o per li c o n -
fini di Livonia, ò resti vincitore lo S u e c e s e , o v e r o il D a n o " . • . . • .
• . . Di V i l n a li 21 di G e n n . 1613
D . V. S. Ill-ma et R - m a .
Humilisimo e divotissimo servitore
C e s a r e Baroffi
[Bibl. Vatic. B a r b . lat. 6577 f. 1 7 8 ] .

XXXII.
Di Vilna li 21 di G e n n . 1613.

Ill-me et R-me S i g - r e et P r o n e mio C o l - m e

Q u a n t o à le cose di M o l d a v i a , se b e n e in alcuni resta opinione, che

la M-tà del R é h a b b i a parte in quei moti, et mali s u c c e s s i sequiti : nondi-
m e n o si tiene che la M-ta S u a sarà facilm-te per mettere in chiaro, non
essersi fatta cosa alcuna di suo c o n s e n s o , mà per sola temerità deli P o t o -
czki, et contra l'espresso c o m m a n d a m t o dela M - t à S u a . E t s i c o m e l'anno
passato per difesa del c o m m u n p e r i c o l o che si temeva in quelle parti da
T u r c h i e T a r t a r i c o n c o r s e prontam-te gran numero di Nobiltà armata sotto
il Sigr. G e n e r a l del C a m p o : c o s i c o n tanto m a g g i o r prontezza si giudica
siano per disporsi h o r a nela Dieta à far buone provisioni per sicurezza dela
P a t r i a contra Pagani. Nel negotio di Suecia et negli altri è parerere che non
si farà molta riflessione ; p o i c h é l'urgenza deli soprascritti tre negotij ; d e ' -
C o n f e d e r a t i ; di M e s c o v i a ; et di M o l d a v i a consumarà facilm-te la ma-
g g i o r parte d e t r a t t a t i deli C o m i t i j . che è quanto p o s s o dir con questa à V.
S. Ill-ma. A la quale per fine con la debita riverenza b a s c i a n d o le mani,
p r e g o dal S i g - r D i o ogni c o n t e n t e z z a . Di Vilna li 21 di G e n u ( a r o ) 1613.
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
H u m i l i s i m o e divotissimo servitore
C e s a r e Baroffi
[Bibl. Vatic. Barb. l a i 6577 f. 169.]

XXXIII.
Di V a r s o v i a li 14 di F e b b . 1 6 1 3 .
Ill-me et R-me Sig-re et P r o n e mio C o l - m e
Alcune settimane sono che è ritornato da Const-.ntinopoli il K o c h a n s k i
Sere-rio Regio, che già un a n n o fà fù mandato Nuntio da la v\-tà del Rè al

*) In instructia de sub n o 30.

 D O C U M E N T E P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN M O V I L Ă 415

Oran T u r c o , et fù poi quivi ritenuto sotto c u s t o d i a alcuni mesi, c o m e a suo

t e m p o avvisai V. S. Ill-ma. D i c o n o c ' h a b b i a riportata, b u o n a spedit-ne dà
quel T i r a n n o , il quale scusandosi de succesìi seqiuti in Moldavia c o n t r a
Polacchi, c o m e c h e s i a n o avvenuti senza sua saputa per sola temerità et
colpa deli T a r t a r i , si sia dichiarato di voler tenere s e c o n d o il s o l i t o de' suoi
A n t e c e s s o r i , b u o n a amiciţia et c o r r i s p o n d e n z a c o n questa C o r o n a . S e q u e s t a
dichiaratione fosse sincera, s a r e b b e c o s a m o l t o o p p o r t u n a p e r le presentì
gravi difficoltà di questa R e p - c a .
P e r quanto dal Sig-r P a l a t i n o di C h i o v i a G e n e r a l del C a m p o viene
avvisato, si t e m o n o in questi giorni gran s c o r r e r i e de' T a r t a r i à li confini di
questo R e g n ò ; al che si dice essere li T a r t a r i necesitaţi per procacciarsi il
vitto ; havendo essi havuto l'anno passato una grand — ma sterilità nel l o r o
paese. E t per fine con la riverenza che son tenuto, b a s c i o le mani à V. S .
Ill-ma à cui p r e g o da D i o felicissimi successi. Di Varşovia li 14 di F e b r . 1 6 1 3 .
D. V. S. Ill-ma et R-ma.
H u m i l i s s i m o e divotissimo servitore.
Cesare Bàroffi
[Bibi. Vatic. B a r b . lat. 6 5 7 7 f. 190.]

XXXIV.

Di C r a c o v i a li 27 M a r z o 1613.

IU-me et R - m e S i g - r e et P r ò n e mio C o l - m e
Il Sig.r Palatino di C r a c o v i a visitato da m e in q u e s t a Città, mi ha con
molto affetto confidentem-te e s p o s t o , p e r c h e in suo n o m e lo significassi poi
à la S-tà di N. S-re il m i s e r o et c a l a m i t o s i s s i m o stato in che si trova di p — nte
questa R e p - c a per piu rispetti. P r i m i e r a m - t e per tanto d a n n o et ignominia
che s'e h o r a licevuta da li P a g a n i ; non s o l o in quella piu volte da m e scritta
r o t t a di Moldavia nela quale afferma essere caduti circa 9 m. N o b i l i Polachi
mà a n c o per le varie s c o r r e r i e , che li T a r t a r i cresciuti d'ardire et d ' o r g o g l i o
per il s u c c e s s o dela sod-ta rotta, h a n n o d o p o fatto piu volte c o n t r a li confini
di q u e s t o R e g n o con a m m a z z a r e et r a p i r m o l t e p e r s o n e del'uno et l'altro,
esso stiandio di qualità facendosi c o n t o , che tra morti et condotti captivi da
u n ' a n n o in qua, si siano persi piu di 2 0 m. N o b i l i P o l a c c h i , et d'altra g e n t e
dela p l e b e piu di 1 0 0 m. O l t r e di c i ò e s s e r noto, q u a n t o infelice s u c c e s s o
h a b b i a havuto l'Impresa di M o s c o v i a : la q u a l e , o l t r e à gli altri mali, c h e hâ
tratti s e c o , porti anche p e r i c o l o di q u a l c h e crudele vendetta d e li M o s c o v i t i
contra di q u e s t o R e g n o , si c o m e il m e d e s i m o Sig-re dice, ch'essi Moscoviti
minaccino già di v o l e r fare. M à s o p r a tutti essere p e r n i c i o s o quanto piu in-
trinseco, il male, che a p p o r t a n o li Soldati C o n f e d e r a t i : la quale Confederat-ne
parte per mancam-to del sofficiente d a n a r o p u b l i c o p e r sciogliela ; et
parte p e r la p o c a volontà che m o s t r a n o d'haverne li medesimi C o n f e d e r a t i
che allettati dala d o l c e z z a di cosi buone p r e d e ; n o n v o r r e b b o n o distogliersene
dubita m o l t o il s o d - t o Sig-re, che non sia per haver fine se non col m e z o
dela g u e r r a civile : r i m e d i o però, che per essere violento et estremo, p o t r e b b e
cagionar l'ultimo esterroinio à questa R e p - c a . A le altre calamità D f u n g e r s i ;
che non solo li soldati Confederati h a b b i a n o effetivam te gravata di tanta
o p p r e s s i o n e la Chiesa, con l'usurpat-ne di totti B o n i E c - c i ; mà a n c o à la
m e d e s i m a o p p r e s s i o n e essere hora indrizzati i consigli et i voti de gli istessi
 416 I. MOGA

O r d i n i del R e g n o a n c o r c h é Cattolici, nela p-nte Dieta, quale, consentendo in

c i ò c o n gli Heretici, g r a v a n o gli E c c l e s ci d'eccessive estorsioni. F i n a l m - t e
per compim-to de la miseria, esser h o r a avvenuto che al'arrivo del Duca
Radzivil P o c i a s k i in Varsovia à la Dieta, dove giunse due giorni avanti la
m i a partenza di l à ; si sia da esso g r a n d e m - t e interturbato il buon progresso
de la trattat-ne de le cose publiche, con haver gagliardissim-te s o p r a ogni
altra c o s a p r o p o s t a et instata la pretesa C o n f e d e r a t - n e de gli Heretici con
Catt-ci ; dicendo non potersi per altro meza acquetar le p-nti turbe del Reg-
no, che per questa Confederat-ne. D i che Mon.-r V e s c o v o di C r a c o v i a haverne
in questo punto scritto con sentim-to di m o l t o dolore al detto S i g - r Palatino,
a c c e n n a n d o quanto p e r i c o l o sia d'un horribile guerra civile p e r questa sola
c a g i o n e ; havendo esso Radzivil con gli altri Heretici, tutti in ciò ostinai»
l'adherenza di gran parte deli soldati Confederati. C h e cause s i a n o p e r le
quali il S i g - r . Palatino stimi che D i o permetta tali castighi et tribolationi à
questo R è et R e g n o : m i ha S. S-ria 11-ma con la m e d e s i m a confidenza et
c o n o b l i g o di secretezza c o m m u n i c a t o perche solam-te le riferissi à b o c c a
in suo n o m e à N. S-re. nel presentare à S. S-tà certe 1-re ch'egli è per darmi
C h e perciò, et per essere li negotij molto gravi, non ho voluto ardire di
confidarli à la s c r i t t u r a ; riservandomi à supplire di presenza à la mia venuta
costà. Intanto humilissimamente b a c c i o le mani à V. S. Ill-ma p r e g a n d o il
S i g - r D i o che t'esalti al c o l m o dele grandezze. Di C r a c o v i a li 27 di M a r z o
1613, D . V . S. Ill-ma et R - m a .
Humilissimo e divotissimo ' s e r v i t o r e
C e s a r e Baroffi.
[Bibl. Vatic. B a r b . lat. 6577 ff. 242-244.]

Alexandru Mavrocordat Exaporìtul elev al Colegiuiui Grecesc din Roma. *)

E m . S. C a r d . P r o t t e t t o r de G r e c i
E m - m o e R e v - m o mio Sig-r C o l l - m o . S e ben non tengo l ' h o n o r d'esser
c o n o s c i u t o da V-ra E m - z a n o n d i m e n o trattandosi d'un opeera di pietà e
confidandomi nella sua singoiar benignità a r d i s c o di supplicarla di v o l e r
farne sentir li effetti, al G i o v i n e G r e c o C a t o r (sic) della presente per n o m e
Alessandro M a u r o c o r d a t o d'età di 14 anni con a g g r a d i r e che possa esser
a m m e s s o nel C o l l e g i o de g r e c i in R o m a ; quel che a c c r e s c e il mio ardire e
che vien r a c c o m a n d a t o dal R e v e r - m o Patriarca G r e c o G i o v a n n i c h i o delle cui
degnissime, qualità e pii sentim-ti ho spesse^volte avisata la S. C o n g r . de
pr. f. oltra che quel giovinetto e d'ottima nascita e d'una de più Nobili Case
tra greci e s s e n d o figliuolo di N i c o l o M a u r o g o r d a t o e di donna R o s s a n d r a
figliola del S. S c a r l a t o un de più Ill-ri S-ri G r e c i di Const-poli, e la qual
può g o d e r se titolo di Principessa per haver in primo nozze s p o s a t o Ales-
s a n d r o R a d o u l a P r i n c i p e di Valachia * ' si che p o s s o assicurar V. E m - z a che
quella carrita che s'essercita nel Collegio g r e c o non può esser impiegata in.
un s o g g e t t o più meritevole, resupplico d u n q u e II. E m - z a V-ra con tutta la
devotione dell animo che coll'autorevole sua prottetione dell'animo possa e s s e r
ricevuto nel detto C o l l e g i o mentre della grafia restaro s o m m a m - t e o b b l i g a t a
a V. E . con eterno desiderio di vedermi h o n o r a t o de suoi C o m a n d ti. E p e r
fine al E m - z a V-ra b a c i o humiliss-te le mani.
 DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I C O N S T A N T I N MOVILA 417

P e r a di Const-pli 2 8 Àpr. 1656.

Humilliss-mo d e v o t i s s i m o servitore
D e l a h a y e ***

T â n ă r u l M a v o c o r d a t a fost primit ca elev în Colegiul G r e c e s c u n d e

a stat dela 3 0 Maiu 1657 până la 8 Iunie 1660, când a părăsit ş c o a l a din
cauză de b o a l ă . Iată-i şi foaia de m a t r i c o l ă :
[Arh. Colegiului G r e c e s c din R o m a , voi. X I V : Registrul E l e v i l o r dela
1 6 1 0 - 1 7 3 0 f. 2 4 ] .
Alex. Mavrogordatus filius Nicolai Mavrogordati et R o x a n d r a e B o d i n a e .
Patriarch. Constantinopolitanus, ingressus 3 0 Maii 1657 a n n o r u m 15, studet
'n prima classe g r a m m a t i c a e et humanitatis, discessit octava lunii 1 6 6 0 o b -
tenta facultate o b malam valetudinem.
*) In revista „Stoudion", Buletinul B i s e r i c i l o r de Ritul Bizantin, R o m a ,
(Iunie 1927) voi. IV n-o 3, păr. Circi Korolevskij publică .Les pretniers temps
de Vhistoire du Collège Grec de Rome" ( 1 5 7 6 - 1 6 2 2 ) , în care d e s c o p e r e doi
elevi români ai colegiului, (p. 97 nota 5). Primul e „Marco Boiboda di Ma­
chia" intrat în c o l e g i u în anul 1685 şi eşit în acelaş an, nevoind să facă j u r ă ­
mântul obicinuit. E v o r b a de fiul lui Petru C e r c e l care câţiva ani înainte a
foòt pe la Roma, a intrat în legături strânse cu cardinalul C o m m e n d o n e . (Hurm.
III., pp. 375-377) şi mai târziu, poate la recomandaţia acestuia. Papa Sixt V.
interveni să-1 s c a p e din închisoare. (Hurm. III p. 9 2 ) .
Al doilea e „Antonio Varsi, della Vallachia" d e s p r e eare nu se ştie
când a intrat şi eşit din colegiu. D e o inteligenţa m e d i o c r ă fu pus să studieze
gramatică latină şi grecească, dar după şapte ani de petrecere, din „capriciu"
părăsi colegiul. C e l mai vechiu r e d a c t o r al „cronacei şcoalei, care scria p e
la 1624 spune că în timpul său era secretar al Principelui din Valachia. D e
fapt p e „Antonio V o r s i " , Văr şi îl găsim în Iulie 1604 ca secretar ami Radu
Şerban. (Iorga, Studii şi D o c . IV. p. XLV.
*•* Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, care domni odată ( 1 6 2 3 — 2 7 )
în Muntenia şi de două ori ( 1 6 2 9 - 3 0 şi 1 6 3 1 — 2 ) în M o l d o v a . C u R u x a n d r a
se căsători la 1 6 3 2 la T e c u c i . ( C f . Alex. M a v r o c o r d a t : D e s p r e originea
M a v r o c o r d a ţ i l o r , în Arhiva din Iaşi 1894 pp. 174 şi urm).
La 1 6 3 2 fu răsturnat din d o m n i e d e boieri şi fugi la C o n s t a n t i n o p o l
unde muri. R u x a n d r a după un an de văduvie s e căsători cu N i c o l a e M a v r o ­
c o r d a t şi la 7 N o e m v r i e 1641 născu pe Alexandru, (cf. E. Legrand, Genea­
l o g i e des M a u r o c o r d a t o de C o n s t a n t i n o p o l , Paris, 1 9 0 0 pp. 9 — 1 0 ) .

I. M o g a .

*** A m b a s a d o r u l F r a n ţ e i la Constantinopol.
A n u a r u l I n s t . de Ist. N a t . IV.
Cei dintâiu studenţi români ardeleni la uni-
versităţile apusene.
de N. D r ă g a n u

Dl. N. Iorga în interesanta dsale conferinţă „începuturile în­

văţământului superior la Români" (cf. rezumatul, Chişinău, 1926,
p. 3) mi-a făcut cinstea de a mă pomeni, pe urma unei informaţiuni
a colegului O. Ohibu, ca descoperitor al unor studenţi români ar
deleni la universităţile germane. Nota d-lui Iorga mă face să cred
că e bine să nu păstrez în cartoane puţinul ce mi s'a dat să găsesc.
Am încercat adecă să urmăresc dacă nu cumva husitismul şi
luteranismul ar fi putut fi cunoscut din isvor imediat unor studenţi
români care, întorşi acasă, după exemplul celor văzute în Apus, ar
fi putut traduce cele dintâiu cărţi româneşti. Rezultatele la care
am ajuns în această direcţie nu sânt tocmai satisfăcătoare, totuşi
merită oarecare atenţie.
Este sigur, de pildă, că o seamă de studenţi saşi şi unguri,
ardeleni, au frecventat la universitatea din Praga tocmai în vremea
când discuţia învăţăturilor husite era î i toiu.
Astfel în Korrespondenzblatt, VI-1883, Nr. 2, pp. 19-20, subt
titlul Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Prager Uni­
versität in XIV-XV. Jahrhundert los. Feige înşiră numele a 24
studenţi, despre care arată că sânt din Ungaria, şi 9 de Septem-
castris", deci din Ardeal :„ Conradus de Septemcaştris et de Ta-
tarlak "(a 1373), „Emericus" (a. 1407) şi „Ioannes" (a. 1384), amândoi
„de Septemcaştris", „Ladislaus Ungarns de partibus Transilvanis"
(a. 1369), „Ioannes Tarlack" (a. 1370), „Martinus" (a. 1398), „Mi­
chael" (a. 1385), „Nicolaus" (a. 1373) şi „Petrus Qeorgii" (a. 1390),
toţi „de Septemcaştris".
Nu putem afirma despre nici unul din numele citate că ar fi
românesc. „Ioannes", „Nicolaus" şi „Petrus Georgii", singurele care
 420 N. DKĂGANU

ar putea fi luate în considerare din punctul nostru de vedere, pot

fi de orice neam şi mai curând au fost ale unor Saşi ori Unguri
decât ale unor Români.
Dintre „Ungari" relev pe „Stephanus Varadyno" (a. 1399) şt
,,Demetrius de Wasarhel" fa. 1411), care poate fi şi ardelean.
Dar husitismul a putut fi cunoscut şi indirect prin univer­
sităţile catolice care-1 combăteau şi la care puteau urma mai uşor
şi Români, dat fiind că Români catolici existau în acest timp. Ş'apoi
nu este iertat să fim conduşi de idei preconcepute. Trebue să cer­
cetăm şi în această direcţie, întru cât, după credinţa unora, cele
dintâiu traduceri româneşti ne-ar fi putut veni şi prin catolici.
Se cunoaşte o listă de 21 nume de studenţi moldoveni, scoasă
de E. Barvinski din „Album studiosorum Univeriitatis Cracoviensis"
pe anii 1405-1503 şi publicată în Mironis Cost ini Chionicon Ter-
rae Moldaviae ab Aroneprincipe, Bucureşti, 1912, p. VII: Nico-
laus Andree de Moldavia (1405), Mathias de Bachkowya (1409
Demetrius Dyonisii de Reresztes (mai probabil Keresztes, 1431),
Mathias Filczkopoter de Moldavia, Symon Iohannis Vikerle de
Moldavia, Joannes Michaelis de Suczavvi (1448), Laurencius Andree
Burger de Moldavia (1453), Andreas Nicolay de Romanv (1464),
Johannes Stanislai de Thutorza (1470), Benedictus Nicolai de Gergew
(1482), Paulus Pauli de Tczotru, Petrus Iacobi de Byrglowo (1490),.
Gregorius Francisci de Baco (1493), Michael Thome de Iaszo, Ti-
burcius Demetri de lllie (1494), Paulus de Sered, Emericus de Sered
(1495)," Petrus Johannis de Jasso (1502), Thomas Georgii de
Moldavia (1503), Valentinus Andree de Moldavia (1503).
Despre cea mai mare parte din ace;te nume însă putem spune
cu siguranţă că nu sânt româneşti, ci de-ale numeroşilor, străini,
mai ales Saşi, Unguri şi Poloni, din oraşele moldoveneşti (cf. Filcz­
kopoter, Burger ; Keresztes ; Vikerle, Iohannes Stanislai, Benedictus,
Gregorius Francisci, Tiburcius, Emericus, Valentinus e t c ) .
Dar găsim în schimb în aşa numita „Bursa Hungarorum" de
Ia aceiaşi universitate câteva nume din fosta Ungarie care pot fi româ­
neşti. In privinţaunuia se înregistrează chiar că este vorba de un Român:
Thomas de Naghhany, Bricty Olah" ( 1 5 1 7 : „Bricty Olah" scris de,
altă mână). Mai puţin sigure, întru cât ar putea veni şi de la Slavi,
catolici, sânt numele: „Petrus Ladislai Beltag" (1500; cf. Baltag
şi Belteag); „Georgius Baghdan" (1501-2; cf. Bogdan); „Martinus
de Roskoan" sau „Roskovdny" ( 1 5 0 2 ; cf. roşcovan); „Ladislaus
Sacol" sau „Zakkol" ( 1 5 0 3 - 4 ; pomenesc acest nume mai mult pen­
tru numele de botez „Ladislaus"; altfel numele de fam-lie poate fi
 CEI DINTÂIU STUDENŢI ROMANI LA UNIVERSITĂŢILE APUSENE 421

1
interpretat ca „Sacul ', „Socol", „Zakkel" e t c ) ; „Nicolaus de Lele,
sau „Leuly" ( 1 5 0 6 ; cf. cuvântul rom. lele, de origine slavă, dar
familii cu numele Lele au şi Slavii şi Ungurii); etc. ')
La universitatea din Viena sânt şi mai numeroşi studenţii care
după nume pot fi Români: „Johannes dictus Olâh" (1398), „Latis-
laus Wolachus" (1391), „Johannes Wolachus de Welenis" (deci
„Belenyes", „Beiuş; 1424) „Simon de Oldh" (1527), „Nicolaus
Sletan" (— „Zlătean", 1413), „Iacobus de Oldan" ( = „Oltean"
1416), „Johannes Zhudu" ( = „Jude"?, 1420"), „Sebastianus Be-
zeraab de Sali" (14S7 ; familie maghiarizată pe urmă), „Laurencius
Racz de Mulembach" (1457 ; ar putea fi sârb românizat din Sebeşul
săsesc), „Paulus Raducz de Zegeth" ( 1 4 4 5 ; ar putea fi Român ori
Rutean din Sighetul-Marmaţiei, ori Sârb din „Sziget"), „Matheus
Sanducz" (1536). Şi mai puţină siguranţă decât pentru cei câţiva
din urmă avem privinţa în următorilor: „Jacobus de lopsa" (1415),
„Demetrius de Bud" (1415), „Andreas Stephanus Iban = „Ivan" de
Welika" (1421), „Petrus Nobag" ( = „Novac", 1428), „Andreas
Lacz de Mueschna" (1434), „Ladislaus de Getze" (1436), ,,Ambro-
sius de Drag'' (1438) etc. Unora nu li se dă numele de familie,
dar sânt de origine din sate cu nume româneşti: „Johannes Insti­
tutor de MarfeJ "(1384), „Nicolaus" şi „Martinus de Mare" (1416,
„Qeorgius de Lazo" (1421), , Johannes de Gencz" (1418), „Petrus
de Noua" (1416), Benedictus Michaelis de Badia" (1449) etc.
întru cât ar fi vorba de „Makod" (rom. Mocod) din jud. Nă
săud, nu de „Makod" din corn. Szabolcs, tot aşa este Johannes de
Makod", înscris în 13 0ctomvrie 1413. ,,Mathjas de 7elcz" (1391),
Johannes Lupaczionis de Telcz" (1423), ca şi „Johannes Ohamt ex
7elcz" (1503), Johannes de Toeltsch" (1456), „Johannes ex Tel-
sch" s. „lelczs" (1503 şi 1504), Matheus de Telczs" (1514), „Ven-
czeslaus de Thewcz" (1458), sânt mai curând din Teltsch (Jelcz)-
ul ceho-slovac decât din lelclul din jud. Năsăud.
La universitatea din Viena găsim şi studenţi moldoveni, mun­
teni şi chiar macedoneni: Ladislaus Blasij de Muldovia" (1441 ) r

Laurencius de Moldovla" ( 1 4 4 8 ) ; „Jacobus Schultetus de Czurcha"

(=„Giurgiu", 1 4 4 8 ) ; „Andreas de Macedonia" (1389), „Ladislaus de
Macedonia" (1416-18) etc.

') C f . D r . K. Schrauf, Regestrum Bursae Hungarorum Cracoviensis —

A krakoi tnagyar tanulbk-hdza lakoinak jegyzeke (1493-1558), Budapest, 1 8 9 3 ,
Intre alţii se găseşte aici la 1535 şi „ A l b e r t u s W u r m l o c h T r a n s i l v a n u s " , „ e r e -
ticus factus", mai târziu paroh al Bistriţei, de la care ne-a rămas preţioasa
notiţă privitoare la Catehismul luteran tipărit în 1 5 4 4 .
 422 N. DRĂGANU

Dacă cele dintâiu trei nume („Blasij; „Laurencius, ..Schujţ

tetus") ne fac să ne gândim iarăşi la străini, Macedonenii ar putea,
3
fi Români. )
Cât priveşte luteranismul, Hasdeu în scrierile sale „Şcoalele
polone în privinţa Românilor" şi „Copilăria lui Motoc", precum şi
G. Misail într'un articol întitulat „Cum au învăţat carte unii din-
oamenii mari ai Românilor" („Traian", ziar pro 1 8 6 9 , p. 130)
afirmă că la începutul reformaţiunii au fost înscrişi la universitatea
din Wittemberg şi o seamă de Români subt numele de Unguri*
Aşa ar fi: Costea, Grăniceriu, Copaciu, Gane, Ceapă, Vulpeânu şi
un loan Vodă Basarabul. Afirmaţiunea această însă, venind de la
şcoala romantică a timpului, cuprinde o seamă de exagerări pe care
este bine să le punem la punct.
Aproape toate numele sânt cetite arbitrar şi se întâlnesc numai
de la 1 5 3 6 / 3 7 încoace: „Christianus Kostius Sabesiensis Transil."
2
( 1 5 3 6 / 3 7 ) ), „Valentinus Grenicerus Bistricensis" ( 1 5 3 8 ) , „Ste-
phanus de Copatz Hungarus" ( 5 4 2 ) , „Stephanus Ganoj Hungarus"
( 1 5 4 2 ) , „Petrus Zcschapa Ungarus" ( 1 5 4 7 ) , „Ioannes Vid Bassaracius,
1
( 1 5 5 0 ) , „Christanus" (din Sebeş), ) „Valentinus" (din Bistriţa) nu par
a fi nume de botez româneşti, deci cetirea „Costea", „Grăniceriu"
(cf. şi ung. Granicsăr) nu este probabilă ; „Copatz", despre care ni.
se spune că este ,,Hungarus" poate fi ung. „Kopatz' sau ,,Kopasz'<
(=„pleşuv"); „Ganoj" (cf. ung. ganej, ganoj „gunoiu") este şi el
„Hungarus," ca şi ,Zcschapa" ; numele braşoveanului „Vulpinus"
este, evident, traducerea lui „Fuchs". Rămâne deci numai „Ioannes
Vid Bassaracius ; care, chiar dacă trebue cetit „loan Vodă Basarab",
poate fi din „ Basarabii" mio;hiarizaţi, C U T I au fost cei „de Sâlyi".

x
) C f . D r . S c h r a u f Kâroly, Magyarorszdgi tanulök a becsi egyetemen,
Budapest, 1892, es A becsi egyetem magyar nemzetenek anyakönyve 1453-tdl
1630-ig, Budapest, 1902, passim.
2
) In 155M „ p a s t o r S a b a c s i e n s i s " , Archiv fiii- siebenbürg. Landeskunde, Neue
F o l g e , II — 1855, p. 2 5 1 ; în 15Ö3 „ P a s t o r E c c l e s i a e Muschnensis", ibid. p. 260
Cf. Magyar tortenelini tdr, VI, pp, 215-228, precum şi Archiv für sie-
berbärg.-Landeskunde, Neue F o l g e , 11-1835, pp. 134-141, unde se înşiră numai
studenţii crezuţi S a ş i . — A l t e informaţii asupra unor „încercări de şcoală apu­
seană la noi şi şcolari români la şcolile a p u s e n e " cf. N. Iorga, Istoria învă­
ţământului românesc, Bucureşti, 1928, pp. 18-23.
 Un nou exemplar din Mântuirea
păcătoşilor
de N. D r ă g a n u .

E vorba de un manuscris în posesiunea d-lui Dr. Victor

Moldovan, advocat, fost ministru secretar de stat, care are astăzi
146 foi. Numerotarea filelor i se termină cu 148, deci lipsesc 2
foi dela început şi cel mult 4 dela sfârşit. E scris în 1806
(vezi f. 80 r°). Cuprinde partea III („Minunile Maicii Domnului" )
din «.Mântuirea Păcătoşilor» ('Afiapto/.fiv awT/jpca), care era o carte
foarte cetită prin secolul XVIII. Cea mai veche traducere românească
pe care o avem din acesta carte este ^ela 1692 şi a fost făcută
de un oarecare Cosma (Ms. Eminescu). Specimene din ea se găsesc
în Chrestomatia lui Gaster, voi. I, p. 299 ş. u. (cf. şi p. XLIX,
precum şi N. Iorga, Ist. lit. rom. sec. X VIII, voi. I, p. 426-427).
Dar se cunosc şi alte manuscrise care cuprind aceste minuni.
Astfel sunt manuscrisele Nr. 176, 182, 289, 431, 442 ale Academiei
Române (cf. Catalogul manuscriselor, voi. I, pp. 405, 417, 6 3 5 ;
voi. II, pp. 125, 442). Pentru alte două manuscrise cf. N. Iorga:
Manuscriptele Mănăstirii Cernica, N-rele 90 (p. 14) şi 104 (p. 16)
Catalogul manuscriselor Academiei ne dă înşirarea titlurilor
minunilor din ms. Nr. 176 (a. 1809), 182 (a. 1 7 7 5 - 7 6 ) şi 431
( a . 1801). Cele mai multe sânt aproape întru toate identice cu cele
din manuscrisul Moldovan. în câteva s'au făcut mici modificări.
Modificări se vor fi făcut şi în text la copiere. Cum se vede adecă
chiar şi numai din comparaţia titlurilor minunilor, probabil este
vorba de multiplicarea aceleiaşi traduceri în mai multe exemplare,,
cu inevitabilele greşeli de copiere (Enorie în loc de Onorie împărat
e t c ) . Una din cele 69 minuni (((Fecioara care şi-a scos ochii e t c » )
scurtată, se găseşte şi în manuscrisele liceului grăniceresc G. Coşbuc,
scris pe la începutul secolului XVII (cf. Dacoromania, III, pp
472-508).
 424 N. DUĂGANU

Manuscrisul Moldovan din punctul de vedere al conţinutului*

este însă cu totul deosebit de „Cazaniile la oameni morţi"'numite
„Mântuirea păcătoşilor" din Codicele Dornean (scrisă de „Nechita
]
dascăl" din „satul Dorna" „la veleat 1790") ) şi din Codicele Leca
Morariu (scris „la anul 1784 dech. 10" de călugărul „lonichie de
la Homor"). -').
Pentru ca să se poată constată aceste fapte, dau mai jos
înşirarea „minunilor" din manuscrisul Moldovan.
Din minunea 1-a s'au păstrat numai 5 rânduri pe f. 3 r°
„Minunea a 2 a. — Pentru hrănirea pruncului şi
moartă mumă-sa" f. 3 r° — 6 r°
„Minunea a 3-a. — Pentru Ioan croitorul" . . . f. 6 r° — 7 v°
„Minunea a 4-a.— Ce s'au făcut în Neo[no]riîa de
u
născătoarea de Dum[ne]zeu" f. 8 r — 1 0 r°
&
„Minunea a5-a. — Pentru adăparea orbului" . . . f. 10 r°—11 t
„Minunea a 6-a. - Pentru tămăduirea de înpietrire" . f. 11 v°—12 v*
„Minunea a 7-a. — Pentru ce pofti să meargă la
izvorul cel primitoriu de viîaţă" f. 12 v°—14 r*
„Minunea a 8-a.— Pentru Roman cântăreţul ce-au
luat dar dela pururea fecioara" f. 14 r°—15 r°
„Minunea a 9-a. — Pentru credinţa pravoslaviei,
şi pentru râul ce şi-au eşit din matcă de făcea
multă înnecătură" f. 15 r°—17 v°
„Pentru tăîarea mâinii sfântului loan Damaschin. —
Minunea a 10-a" f. 17 v°—22 r°
„Pentru cocoana Mariîa care s-au dat de maştehă-sa
să se omoare de slugile ei şi să-i aducă
mâinile. - Minunea a 11-a" f. 22 r°—29 v°
„Minunea a 12-a. — Pentru Mariîa călugăriţa ce
ş-au scos ochii de î-au trimis lui Ridicadie" f. 29 v°—33 v°
„Minunea a 13-a. — Pentru Efimiia cum nu ş'au
ales mire pământean" f. 33 v"—36 r°
„Minunea a U-a. — Pentru două fecioare cum
s'au încununat de înger cu cunună de tran­
a
dafir pentru curăţiile lor" f. 36 r"—38 v
„Pentru un călugăr ce îubea vinul, şi avu şi dra­
gostea rugăciunii. — Minunea a 15-a" . . f. 38 v°—39 v*

') C f . Dimitrie Dan, Codicele Dornean numit Mântuirea păcătoşilor.

Edifiune s e p a r a t ă din «Candela», Cernăuţi, 1 8 9 9 .
2
) C f . L e c a M o r a r i u , Junimea literară, a X V , N-rele 3 — 4 din M a r t i e - P r i e r ,
5 — 6 d i n M a i - I u n i e ş i 1 1 — 1 2 d i n N o e m v r i e - D e c e m v r i e , 192 i, în „Buletinul b i b l i o ­
g r a f i c " , a. I I I — 1 9 2 6 , Nr. 2 p. 3 - 4 , Nr. 3, p. 5 - 6 , Nr. 6, p. 9 - 1 0 .
 CN NOU EXEMPLAR DIN MÂNTUIREA PĂCĂTOŞILOR 425

„Pentru un călugăr ce s'au lepădat de icoana

Precestii. — Minunea a 16-a" f. 39 v°—40 v°
„Pentru Aglaida poslujnica lui Petru preotul. —
Minunea a 17-a." f. 40 v° - 41 v»
„Pentru o călugăriţă ce se înşela de vrăjmaşii lor.—
Minunea a 18-a." f. 41 v° 42 v°
„Pentru sihastru ce lăcuia în părţile Siriei. - -
Minunea a 19-a." f. 42 v° 44 v°
„Pentru Musicaşul Ioan Cucuzel.—Minunea a 20-a". f. 44 v°—47 v°
„Pentru cum s'au zidit Lavra ce mare a Atho-
nului. — Minunea a 21-a" f. 47 v°—52 r°
„Pentru Petru cinstitoriul de D[u]m[ne]zeu. —
Minunea a 22-a." f. 52 i ° - 6 2 r°
„Minunea a 23-a. — Pentru lepădarea lui Carulos." f. 62 r°—66 v°
„Minunea a 24-a — Pentru lepădarea şi întoarcerea
lui Theofil la credinţă." f. 66 v°—71 v°
„Minunea a 25-a. — Pentru cel ce am văzut pre
Precista pricestuind cu taină cerească pre
n
fraţii cei ce să ostenea" f. 72 r ° - 7 3 v
„Minunea a 26 a. — Pentru muîarea ce au născut
copilu negru, şi din apă s'au isbăvit de Maica
e
lui D[u]m[ne]zeu." f. 73 v - 7 6 r°
„Minunea [a] /7-a. — Pentru oarecare mănăstire,
ajutorită preslăvit de Maica lui D[u]mnezeu
la nevoia cea de apoi." f. 76 r°—-77 r°
„Minunea [a] 28-a.— Pentru Râmpleanul (sic) care
au înviat din morţi.". f. 77 r»—-78 r°
„Minunea a 29-a. — Pentru cel ce n'au putut să
înveţe sfânta carte fără numai «Bucură-te,
Mărie!." f. 78 v ° - 8 0 r°
„Minunea a 30-a. — Pentru copilul Irinicului care
s'au izbăvit din apa râului." f. 80 r°—81 v°
„Minunea a 3l-a. — Pentru jidovul care s'au
izbăvit din legături şi au crezut în H[risto]s." f. 81 v°—83 r°
„Minunea a 32-a. — Pentru copilul care l-au
omorât tată-său, şi au înviîat, şi pre Preacesta
1
Născătoare de D[u]mnezeu o au mărturisit." f. 83 r°—85 r
„Minunea a 33-a. — Pentru îndelungarea vieţii
1
călugăreşti." . - f. 85 r ° - 8 5 v
1
„Minuneaa34-a.-Pentru ceartacelor doi călugări." f. 85 r°—87 r
426 N. DRĂGANU

„Minunea a 35-a. — Pentru ostaşul cela ce s'au

pocăit." . . - f. 87 v°—89 v°
„Minunea a 36-a. — Pentru cliricu ce să hrănea
cu scrisoarea lui." f. 89 v°—91 r°
„Minunea a 37-a. — Pentru moartea copilului cel
e
aplecătoriu şi cum au înviîat din morţi." . f. 91 v°—93 r
„Minunea a 38-a. — Pentru copilul cel de jidov
carele s'au precestuit cu ceilalţi copii de
creştini." f. 93 r ° - 9 4 r 0

„Minunea a 39-a. — Pentru muîarea ce au născut

în păcat fiîul ei." f. 94 r ° - 9 7 v°
„Minunea a 40-a.—Pentru muîarea ce au zămislit
în sămbăta Paştilor." . f. 97 v°—100 r°
„Minunea a 41-a. — Pentru dascălul ce nu credea
înfecioriîaPreacesti[i]." f. 1 0 0 r ° - 1 0 1 r° •
„Minunea a 42-a. — Pentru călugăru ce petrecea
cu leane multă." . . . f. 1 0 l r ° - 1 0 2 . v °
„Minunea a 42-a (sic). - Pentru preotul ce să
, îndoia spre stăpânescul trup." f. 1 0 2 v ° - 1 0 5 r °
„Minunea a 43-a. — Pentru pocăi[n]ţa ucigaşilor
jidovi." . . . . . . . . . . . . . . . f. 1 0 5 r ° _ 1 0 5 v °
„Minunea a 44-a. — Pentru moartea cea de ciumă
ce au fost în Răm." . f. 1 0 5 v " - 1 0 6 v °
H
„Minunea a 4 5 - a . — Pentru Ioan Zugravul.". . f. 106 v —107 v°
„Minunea a 46-a.—Pentru întristăciunea sărăciei." f. 107 v°—109 v°
„Minunea a 47-a. — Pentru slăbănoaga ce nu
putea merge la bisearică." . f. 109v°—112r°
„Minunea a 48-a. — Pentru fecioara ce au vorbit
cu H[risto]s, cocon de trei ani." f. I l 2 r ° - 1 1 3 v °
„Minunea a 49-a — Pentru fecioara ce au locuit
(l
cu mirele ei în curăţie." f. 113 v —115 v°
„Minunea a 50-a. — Pentru tâlharul ce ucidea şi
făcea jafuri multe." . . . . . . . . . . f. 1 1 5 v " - l l 8 v °
„Minunea a 51-a. — Pentru un hulitoriu ce s'au
jucat în cărţi." . . . . . . . . . . . . f. 1 1 8 v ° - l l 9 v °
„Minunea a 52-a.—Pentru Theodorit jidovul." . f. 119v°—120 v°
„Minunea a 53-a — Pentru muîarea ce nu ş-au
ispoveduit păcatul ei." f. 120 v°— 123 r°
„Minunea a 5t-a. — Pentru cliricul carele au
curvit, şi în râu s'au înnecat, şi de Născă­
toarea de D[u]m[ne]zeu s'au înviîat." . . . . f. 123 v°—124 v°
 ON NOU E X E M P L A R DIN MÂNTUIREA PĂCĂTOŞILOR 427

„Minunea a 55-a.—Pentru un oştean tâlhar carele

făcea rugă către Preacesta. Pentru aceaîa nu
l
s'au omorătde diiîavolul." f. 124 v l—128 v°
„Minunea a 5b-a. — Pentru văduva cea săracă
căriîia l-au luat sufletul Preacurata Fecioară,
iară la moartea bogatului au venit diîavoliî." . f. 128 v°—130 v°
„Minunea a 57-a. - Pentru săracul ce s'au rănit
din văzduh, pentru puţina hulă, şi de Născă­
toarea de D[u]mnezeu s'au vindecat." . . . f. 130v°—13lr°
„Minunea a 58-a. — Pentru un copil ce nu [au] ars
de foc." f. 131r°—131v°
„Minunea a 59-a. — Pentru orbul cel din naştere
pre care l-au luminat Preacesta." . . . . f. 131 v"—133 r°
„Minunea a 60-a. — Pentru cel ce au păţit nevoe
pre maie cu corabiîa, şi cu luntrea." . . . f. 133 r°—134 r°
„Minunea a 61-a. — Pentru cei ce s'au mântuit
de furtuna mării." f. 134 r°—134v°
„Minunea a 62-a. — Videnie minunată oarecăriîa,
şi milostivă, şi cinstitoare cătră Preacesta." . f. 135 r°— 1 3 8 1 °
„Minunea a 6 3 - a . - Pentru ascultarea cătră părinţi
şi cătră Sfânta Liturghie." f. I38r°-141v°
„Minunea a 64-a. — Pentru doi copii, cum s'au
izbăvit de cutremur." f. 141 v ° - 1 4 3 r°
„Minunea a 65-a. — Pentru cele ce au căzut şi
s'au struncinat, şi de Născătoarea de Dum­
nezeu s'au vindecat." • . f. 143r°-144v°
„Minunea a 66-a. — Pentru făntăna Psatram (mai
jos: Thrapsan) şi pentru firea unor ape.", f. 144 v ° - 1 4 5 r"
„Poveste pentru îazerile ceale multe care fac multe
fealuri de minuni " f. 145 r°— 147 r"
„Vedeare minunată cum că D[o]mnul cătră noi să
îmblânzeaşte pentru a Maicii rugăciune
f t u
plecându-se." . . . f. 147r -148v
 Inscripţii delà Mănăstirea Neamţului.
de I o a c h i m C r ă c i u n .
1
In cartea d-sale «Mănăstirea Neamţului» ) d. N. Iorga ne dă
— după laţimirschi — inscripţia unui clopot din timpul lui Ştefan
cel Mare, spunând, la sfârşitul inscripţiei, că el ar trebui fotografiat
cât mai de grabă (pp. 21 —22). Ispitiţi de acest deziderat şi fiind
din voinţa unui om bun câteva săptămâni la Mănăstirea Neamţului
— 1 9 2 5 — am voit să traducem în fapt dorinţa de mai sus. Cu mare
surprindere a trebuit să constatăm însă, că zisul clopot . . . . nu
există!
După toate probabilităţile el n'a existat nici pe vremea când
a putut să-1 vadă Iaţimirchi şi să culeagă inscripţia. Ultimul incediu
dela Neamţul — 1 8 6 2 — a topit în flacările-i necruţătoare mai multe
clopote, între cari putea fi şi clopotul lui Ştefan Vodă, presupunând
că a scăpat printr'o minune dumnezeiască din incendiile anterioare
tot atât de păgubitoare pentru ctitoria marelui Domn. Dar până
la dezastrul din anul pomenit laţimirschi n'a avut posibilitatea să-1
2
vadă, fiindcă până la acea dată nu era încă născut ) .
După anul fatal n'a existat la mănăstire un astfel de clopot:
— In clopotniţă nu e, nici în altă parte din jurul sf. lăcaş.
— Dintre călugării cari trăesc la mănăstire şi au apucat in­
cendiul din 1862 nu ştie nici unul nimic despre acest clopot.
— Pe noile clopote, vărsate după incendiu, se arată de obi
ceiu provenienţa lor, specificându-se că cs'a vărsat din materialul
clopotului episcopului Ionichie topit la incendiu. . . . » , sau s'a văr­
sat din materialul clopotului «făcut la 1393 de Domnul Ştefan cel

') E d . 111. T i p . Mănăstirea Neamţului. 1 9 2 5 .

!
) M o r t în 1 9 2 6 el n'avea, după spusele celor cari l-au cunoscut, nici m ă c a r
şaizeci de ani D a c ă s'ar fi născut cel puţin în anul incendiului t r e b u i a să
aibă şaizecişipatru.
430 IOACHIM CKĂ01UN

l
întăiu şi care s'a topit la arderea monastirii. . . . " e t c . ) Prin urmare
nici o menţiune despre vreun clopot al lui Ştefan cel Mare, care
să se fi topit la 1862. E adevărat că pe un clopot mai nou, vărsat
la 1911 sub stăreţia lui Valerie Moglan se spune, că acest clopot
«s'a făcut din nou dintr'un material vechi tot al M[ănăsti]rei
. . . . » , însă e greu de crezut ca tocmai stareţul Valerie Moglan
— acela care a cerut d-lui lorga din «iubirea de culrură şi îngrijirea
a tot ce priveşte monastirea sa» 2) să scrie Istoria Mănăstirii Neam­
ţului — să fi săvârşit impietatea de a tăcea chiar despre clopotul
lui Ştefan.
Intre 1862 şi 1925 Iaţimirchi n'a putut să vadă deci acest
clopot. Atunci de unde a cules inscripţia, care e atât de precisă
încât pare a fi copiată de pe clopot? S'o fi găsit între scoarţele
3
vreunei cărţi vechi — din cari şi-a însuşit atâtea! )—şi s'o fi tran­
scris de-aci ? De altfel dintre toţi culegătorii de inscripţii dela Mănă­
stirea Neamţului numai Iaţimirchi o cunoaşte.
Cu aceasta ocazie descifrând inscripţiile de pe clopotele dela
Neamţu — lucru nu tocmai uşor — credem că e nimerit să le
publicăm, nefiind încă tipărite de nimeni. Clopotele se înşiră în
ordinea mărimii. Păstrăm ortografia originală şi greşelile.

I. I N S C R I P Ţ I I D E P E C L O P O T E .
1. CLOPOTNIŢA MĂNĂSTIRII.
a.
f Acest clopot ce sau vărsat acum esti din materialul clo­
potului episcopului Ionichie topit la incendiul întâmplat astii sf
(inte) Mă(năstiri) Neamţu în anul 1862, mai adaogânduse şi alt
material, cu cheltuiala amai multor făcători de bine în vremea
A
pre înălţatului Domn Cari I şi a preaosfinţitului Iosif ) Mitro­
polit Moldovi şi Sucevi din osârdia arhimandritului şi stareţ Ti-
moţtei la anul 1875 Septembri 15 şi lucrat de Vasilie Fogoraş
clopotari în Pătrăuţi Sucevi în Bucovina^).
Clopotul are frumoase ornamente în stil gotic.

*) C o n f o r m mai departe.
-) l o r g a o. c. E d . III. p. 2 1 .
3
) F u r t u r i l e de pe la mănăstiri şi Academie i-au adus în cele din urm*
alungarea din R o m â n i a .
4
) Naniescu
5
) D e s p r e Vasile F o g o r a ş v e z i : L e c a M o r a r i u Ce-a fost odată. Din tre­
cutul Bucovinei. E d . II. Cernăuţi. 1926. pp. 5 - 2 1 .
 INSCRIPŢII DKLA MĂNĂSTIREA NEAMŢULUI 431

b.
Acest clopot sau vărsat din materialul clopotului făcut la
1393 de Domnul Ştefan cel întâi şi care sau topit la arderea
mona(stirii) Neamţu 1862 Noembrie 25 mai adaugânduse şi altă
materie, în zilele prea înălţatului Domn Cari I şi preosfinţiiu-
lui M(itropolit) Moldovei şi Sucevei D. D. Calinic Miclescu prin
silinţa şi cheltuelile prea cuviosului arhiman(drit) şi stareţ sfin­
telor] Mona[stiri] Neamţu şi Secu don Timothei cu ajutorul unor
părinţi din sobor şi a altor miluitori. 1867 Iulie 15.
Clopotul lui Ştefan I. Muşat e amintit şi de Musceleanu in
1
«Monumentele străbunilor» ), unde ni-se spune că are inscripţie—
fără să fie reprodusă, — că are «anul 1393» şi e turnat de «Ştefan
Vodă al III-lea» [?].
c.
Acest clopot sau făcut pentru Mon\as\tiria Neamţu cu chel­
tuiala DSale răposatei C. C. Ecaterina Cananău născută
Bărnabanul: 1868 Octombri în 14 zile.
E cel mai ornamentat şi cu o scriere frumoasă, grăunţată.
Dedesupt: A. 1868. f loan Chipoşariu,
d.
Sus: Brecy 30 nygkfobr] 5 Pyfnmobr] /Greutatea: 30 puduri,
5 funturi/.
Pe buzele clopotului: Acest clopot sau turnat pentru para-
clisu sfântului marelui mucenic Dimitrie hospitalul din târgu
Neamţului în zilele binecredinciosului nostru Domn Grigorie
Alexandru Gica Voevot! prin sîrgulnţa pre cuviosului stareţ
Sffintelor] Mfonastiri] Neamţului şi Secului Chir Neonil, anul
1851.
e.
Sus: Acest clopot sau făcut în zilele bene credinciosului
2
Domn Mihail ) Voevod cu cheltuiala a sfifntei] Monfoştiri].
An[u]l 1845.
Pe buze : Acest clopot sau vărsat de D[u]mn[e]alui maistrul
Pavel Clopotar la anul 1845.
/•
f Acest clopot sau făcut din nou pentru sfinta Monastire
Neamţu dintr'un material vechi tot al Măfnăsti]rei în timpul
stareţiii Arhfimandritului] Valeriu '•') cu cheltuiala miluitorilor

i) . 3 5 .
P

'-) S t u r z a .
3
) Moglan.
432 IOACHIM CRĂCIUN

/alt rând/ prin cheltuiala mai multor donatori şi prin sirguinţa

duhovnicului Meletie marele eclesiarh.
Pe clopot e gravată icoana Maicii Domnului făcătoare de
minuni a Neamţului. In jurul icoanei anul: 1911. Intre rânduri sunt
chipuri de Heruvimi.
S-
Un clopot fâră inscripţie are data: 1857 1 lufliej. Alte două
clopote mai mici n'au nici inscripţii, nici dată.
2 . TRAPEZA.
a.
:l
f Acest clopot sau făcut de 7odorn ) Stavru spre veşnica
lui pomenire care sau afnrosit Ia sfânta Mănăstire ce să numeşte
Neamţul unde să prăznueşte sfântul Ioan Bogoslovul 1795.
Pe clepot e stema Braşovului, ceeace ne face să credem că
e turnat de vreun meşter sas în sau din acest oraş ardelean.
3. BOLN1ŢA.
a.
In timpul stareţului Teoctist Stupcanu. f Ani 1913 Au­
gust 30 titore veşnica pomenire Ion Cucole.
II. A L T E I N S C R I P Ţ I I .
Afară de inscripţiile de pe clopote dăm mai jos şi alte in­
scripţii nepublicate, dintre cari unele abia se mai pot citi.
1. DEASUPRA PORŢII DE INTRARE IN CURTEA MĂNĂSTI­
RII, UNDE ERA ODINIOARĂ Şl UN PARACLIS
[f Acest Dum]ne[z]e[escparaclis] sau [f]ă[cut] împreună cu
rândul chiliilor şi. . . . V lauda praznicului Bunei Vestiri a prea
Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi prin osârnica osteneală şl
purtare de grije a prea Cuvioşiii sale Chir Ielarie Arhimandrit
şi stareţ SffintelorJ Mfănăstiri] N[eamţulul] şi Secuiul cu bla-
gosloveniia preaosfinţitului Chirio Chir Veniiamin Mitropolit ai
Moldavii spre vecin[i]ca pomenire sau însemnat aceasta [la/
1821 Octomfvrie] 21 la care lucruri au fosft] NicolaH Cernisski
calfă de petrărie şi de săpătorie Vasilie. . . . '/
2. BOL NI ŢA VECHE,
a.
Sus: Stema Moldovei în relief. In jurul ei: Pecetea şi bourul
ţării şi al pămâutului Moldaviei. 1820 A/priJli/eJ 10.

••) E , precis, T o d o r n , nu T o d o r N.
;
) A c o p e r i t cu m o l o z , încât nu se mai poate citi nimic.
' ) A c o p e r i t c u m o l o z şi şters.
 INSCRIPŢII DELA MÂNĂSTIKKA NEAMŢULUI 433

Sub stemă: Aceasl [ă bolniţă?] împreună cu paraclisul sau

fă/cujl decătfrăj [MJăriasa prea înălţat Domn: [Scarljaft] Alec-
san[d]ru Calimah Vfoejvod însă cu ajutofrul] fs]fi[ntei] mănăstiri
în zilele preaosfi[nţitului] mitropolit [MJoldoviei chiriu chi-
riu Veniamin Costache prin osărdiica osteneală şi sârguinţe a
noafstjră llarie Arhimandrit şi Starfejţfujl sfintei Mistiri Neam­
ţului şi Secului şi spre veacnica pomenire sau însemnat pre ace-
astfă] piiatră 18 ziflej SepftemvrieJ 118/20.
b.
Acest paiaclis fiind zidit de bine credincisul Dfojmn Scar­
tai Alexandru Calimah V/oeJvfoJd la anul 1820, la botniţa veche
l
după cum pealăturata peatră ) să vede apoi la anul 1841 Feb-
fruarie] 12 din întâmplare arzînd sau ridicat cu totul din teme­
lie şi sau zidit aice din nou împreună cu chiliele împrejur, după
cum să vede, în zilele bine credinciosului şi de H[risto]s iubito­
rului Dfojmnului nostru Mihail Grigorie Sturza Vfoefvfo/d, cu
cheltuiala Mănfăstirii] şi ajutoriul iubiţilor' de Hfristo/s patrioţi
săvârşindusă în vremea stărăţiefi] pre cuvioşiei sale chir Neonil
Arhimandrit şi stareţ Sffintelor] Mfănăstiri] Neamţului şi Săcu
la anul 1843.

3. PIA IRA UNUI POD.

Bunul gospodar Neonil arhimandritul, care a ridicat «crucea
dela cerdac», a făcut şi un pod peste drumul ce duce spre cruce.
O piatră dela acest pod, murdărită cu un strat gros de noroi de
porcii cari pasc prin apropiere, are următoarele rânduri :
Sus : Cruce gravată în piatră. De ambele laturi ale crucii :
1846 Septfemvrie] 9 zile.
Sub cruce: Acest pod safu] zidit în stare ţieia prea cuviosului
arhimandrit Neonil prin silinţa shimonahului Iona şi cei difn
preună cu sffinţia saj carii sau ostenit şi au ajutat cu ceiace au
putut pentru alor pomenire sfhijmonah Varlam, Mina mofnajh,
Evghenie monah Andrei Brdt Grigorii şi Geòrgie Braţe, Va-
sile Brat.

') Inscripţia anterioară.

Annarnl Inst. de 1st. Naţ. IV.
 Un inventar românesc de haine şi scule
din anul 1778
de A. Mureşianu.

Documentul, pe care-1 publicăm mai jos, este unul din cele

câte-va sute de documente din veacul al 18-lea, relative la viaţa Ro­
mânilor din Braşov, găsite de noi între actele neînregistrate ale
arhivei acestui oraş. O ladă depozitată în arhivă de mai bine de
un veac şi care rămăsese neatinsă până astăzi, cuprindea registrele
şi hârtiile private ale fostului staroste de neguţători braşoveni din
a doua jumătate a secolului al 18-lea: Hagi Gavrilă Hriste.
Intre documentele cuprinse în această ladă — mai cu seamă acte
oficiale scrise în limba latină şi germană — şe găsesc şi vre-o 80
de acte originale Româneşti din prima şi a doua jumătate a vea­
l
cului al 18-lea, unele din cele mai rare şi (interesante ) , precum este
şi inventarul de mai jos, care prin descrierea amănunţită a luxoa­
sei garderobe a unui român bogat de acum 150 de ani constitue
un document unic de limbă şi ortografie cultă profană de atunci.
Intr'un hrisov original găsit tot între aceste hârtii şi dat de
Grigorie Alexandru Qhica, în 10 Septembrie 1778 — „în anul din­
tâi a întâiei domnii a domniei mele aici în oraşul domniei mele
Bucureşti" — lui Gavril Hriste cetim între altele:
„Drept aceia dar şi Domnia mea dăm acest privileghiu lui
Gavriil Braşoveanul si'n Hagi Hristu, carele fiindcă sau arătat cu
slujbă spre folosul vistieriei m'am milostivit Domnia mea de lam
făcut Staroste de Braşoveni pe Braşovenii streini ca să neguţăto-
resc aici in ţară, şi să fie în pace şi iertat de toate dăjdiile şi
osânduelile ţării."

J
) Câteva dintre aceste d o c u m e n t e au fost publicate şi c o m e n t a t e de noi
în ziarul „ C a r p a ţ i i " din B r a ş o v . V. articolele „ M o ş t e n i r e a unui fruntaş r o m â n
braşovean de acum 2 0 0 de ani" şi „ C a s a unui fruntaş r o m â n b r a ş o v e a n în
secolul al 1 8 - l e a " în numerele dela 11 Aprilie şi 3 0 Maiu 1 9 2 6 ale acestui
ziar etc. etc.
436 A. MUKEŞIANU

Asupra originei Iui Gavril Hriste, pe care documentele săse­

şti îl numesc Riszte, şi pe care Românii de aici îl numeau Gavril
Lipovanul, precum e trecut şi în condicile hisericei Sf. Niculae,
găsim unele amănunte în actul unui proces de divorţ, intentat
împotriva lui de către a treia lui soţie Elisabeta văduva „răposatului
nobil Gheorghe Somlyai", şi „soţia respinsă a a acestui grec pri­
păşit pe aici din regiunile tătăreşti,... copleşit de moravuri tur­
}
ceşti.... necinstit, crud şi adevărat tiran..." )
Hriste, care-şi poartă toate registrele exclusiv numai în limba
grecească, pare deci a fi fost un grec veritabil sau de origine
bulgărească, spre deosebire de acei „Greci" de origine macedo­
română, din care se trăgea soţia lui Elisabeta, fica neguţătorului
Andrei Grecu (Gorog) din Târgul Mureşului, a cărei fiice Elisabeta
şi Măria Somlyai iscălesc un act latinesc româneşte cu chirilice.
Hriste apare ca membru al companiei greceşti din Braşov în
1741, precum vedem din foaia de zestre, tradusă din greceşte în
latineşte, a primei sale soţii Măria, fiica companistului de aici «Sap
hyrius (Zamfir) Manoli."
Prin 1700 îl vedem căsătorindu-se din nou cu o româncă din
Braşov Stana, fiica lui Hagi Radu Pricop, om avut şi cu mare
trecere, care-şi măritase celelalte două fiice Ecaterina şi Ilinca cu
fruntaşi români de aici Zaharia Nicolau şi Hagi Radul Ciurcul.
La 24 Dec. 1773 moare şi „Hagi cu Stana" şi după câtva
timp „jupanul Gavrilă" se însoară cu văduva Elisabeta Somlyai, cu
care însă deşi îi dărueşte o casă în Braşov şi alte bunuri, nu tră.
eşte bine, însă cu toate aceste nu voeşte să se despartă de dânsa
câştigând toate procesele de divorţ intentate de ea împotriva lui.
Cu toate „moravurile sale turceşti" Hriste nu a fost lipsit de
însuşiri frumoase şi sentimente filantropice faţă de Români. Aceasta
reiese şi din două scrisori româneşti, păstrate tot între hârtiile lui
ale viitorului arhimandrit al mănăstiri Berdinului şi episcop al
Aradului Nestor loanovici, din 1791 şi 1794, pe când învăţa la

') O u o d ubi ipsa jàm ab aliquot annis ab inhonesto, crudeli, et vere

T y r a n n o m e o marito tot inter crudelissima v e r b e r a mortisque cominationes
his per o m n i a insveta, eo magis q u o d prius nobilis Georgi/ Somlyai per me
nunquam satis deplorandi uxor tranquilissimam duxissem vitam, nunc vero
p e j o r i b u s fatis ita volentibus Graeci huju s e partibus fors Tartanas hue appulsi
repudiata conjux, miserrime viverem, idem moribus vere Turacis imbutus
nuperis diebus securi velut lethali instrumento me, o r p h a n o s q u e m e o s a g g r e -
diendo, e sua d o m o ejecisset. ab e o q u e t e m p o r e separatam ab ipso traho
vitam...."
 UN INVENTAR ROMÂNESC DE HAINE ŞI S C U L E DIN ANUL 1778 437

gimnaziul superior din Pojon (Bratislava). Hriste avea şi vie pe

dealurile Cernăteştilor şi o stupină cu „orangerie" preţuită la 3600
fiorini. In registrele de dajdie ale Braşovului el apare ca proprietar
de casă în „Ulitze Farkoje" în anul 1748.
Să trecem acum la autorul documentului de mai jos.
Ce 1-a îndemnat pe bogatul Staroste Mărgărit să-şi lase în
anul 1778 atât casa sa din Braşov, clădită de curând cât şi o parte
a averei sale mobile în îngrijirea lui Gavrilă Hriste ? Dintr'un docu­
ment unguresc din anul 1776 aflăm, că el fusese căsătorit încă
înainte de anul 1740 cu sora soţiei nobilului făgărăşan Nicolae
Somlyai, tatăl răposatului socru al lui Gavrilă Hriste. Intre el şi
Hriste erau deci şi legături de cuscrenie. Acest document îl nume­
şte „Starostele Mărgărit Grecul din Ţara Românească'' (olâhorszâgi
Margareth Staroszta Gòròg). Numele „Grecu" era în mod vădit, în
legătură cu ocupaţiunea lui, căci hârtiile iscălite de dânsul sunt
toate scrise româneşte. Probabil, că „Mărgărit Grecul" nici nu
scria bine greceşte, căci atunci el nu ar fi predat amicului său
Hriste, care-şi purta catastifele numai in această limbă, inventare
româneşti.
Starostele Mărgărit era aşa dar român, cu rang de boer, pre­
cum o dovedesc şi număroasele caftane din inventarul, pe care-1
publicăm. De altfel starostii de neguţători se bucurau de obiceiu
1
şi de privilegiul boeriei ) Nu cunoştem locul de origine al staro­
stelui, nici numele lui de familie cel adevărat. Avea vie în locali­
tatea în Deal din Muntenia (Havasalfòldében in Dial nevezetu
szòlòhegyekben), unde vinde, cu ocaziunea unui târg, în 1746, patru
butoaie de vin, pe datorie, cumnatului său Nicolae Somlyai, pe al
cărui fiu ii primeşte la dânsul pentru învăţătură (Hozzam hoz-
van edgyik fiat tanulâs Kedviért). El reclamă în anul 1776 dela
„tabla" judecătorească (curte de apel) atât plata datoriei cât şi a
cheltuelilor făcute cu tânărul Somlyai, dela moştenitorii răposatului
Nicolae Somlyai, cari se mutaseră la Sătmar „în Ungaria" (Magy-
arorszâgra), zălogind casa lor din Făgăraş cetăţeanului şi nobilului
Ghorghe Fuste (nobilis Georguis Fuste, civis oppidi Fogarus).
Dintr'odată cu lucrurile cuprinse în inventarul de mai jos,
starostele Mărgărit predă cu un inventar amănunţit şi casele sale

') Intr'un hrisov al lui Mihail V o d ă Şutu din 10 Sept. 1 7 9 1 , citim între
a l t e l e : „ D a t a m cartea Domnii mele boerului D o m n i i mele Ioan P o p o v i c i , pre
care l'am făcut D o m n i a mea staroste de neguţători. — V . D . Z. F u r n i c ă , Din
istoria comerţului la Români, Bucureşti 1908, p. 1 5 7 .
438 A. MUEEŞIANU

din Braşov cari ,,s'au făcut la leat 1774 August de isnov tot d e
zid" cu „trei pivniţe boltite" şi cu mai multe odăi („case") de
locuit.
Nu cunoaştem cauzele pentru cari starostele Mărgărit părăsis
în anul 1778 dimpreună cu soţia sa Safta Braşovul, pe care pre­
cum se vede şi-1 alesese drept loc de odihnă al bătrâneţelor sale,
prin hârtiile date în păstrare amicului şi cuscrului său din Braşov,-
ne-a lăsat câte-va dintre cele mai interesante, documemente ale
graiului românesc, obicinuit în viaţa de toate zilele al Românilor
culţi de atunci.
* *
1778, M a r t i e 15
Foia de căte haine am lăsat la dum. (nealui): .kir Gavrilă
Hrişte dupe cum să văd mai jos anume.
1,
1 : Kaftan de germesut piersegiu cu flori, să (tnx) cu antiriul Iu
1 : Kaftan de şamalage ( n i d M M a g f ) vânătă ( K X H X T X ) , ku văr-
gulîţile galbene şă antiriul lui.
1 : caftan de şamalage singepie ku vărguliţile roşăi (pouix), şă
ku antiriul lui.
I : caftan de germesut. ka scorţişoara făr de antiriu.
1 : roke de atlaz de vineţia singepiu, ku fior Op^op) de fir,
şă ku şâtrangele de fir, ku gurile de şăretur de fir, ku sponce de
lipţica (Lipsea = A H î t i i H K a ) - şă ku antiriul iei ( m ) asemene (AC$MM)
cu roke şă ku şeresur (i) de fir la măneci ( A \ Z N S M )
1: Ciube ( M S K Î ) de atlaz de vineţie săngepiu, ku flori ( ^ o p ) "
de fir şă ku şâtrangele de fir, şă ku şereturi late de fir. de jur
împrejur, făr de blană.
1 : roke de atlas (a'/\ac) galben de ţarigrad ku flori de mătase
şă ku şâtrangele de fir, făr de guri, ku sponce de lipţica.
1 : Cube femeiască de şaliu ( I U M H S ) vărgat blănită ku krasak

1 : blană de cube fămeiască de krasak.

1 : saie (cSie) de ţitarie (u,HTApHt) ku antiriul iei.
1: Poală de icoană de atlaz cemeniu ( H { A W H H 8 ) , ku săţîful
(cxgH^Hrt) de atlaz roşu, kusută pe skris de săidăker (cxi,â,xKfp)
1 : Pănzatură de masă în trei foi kusute ku tiriplişă ku mătase.-
1
1 : Peşchir lung împrejurul mesii ales şă uplut ) ( 8 I I A 8 T ) ku>
mătăsuri.

') Q r e ş a l ă o r t o g r a f i c ă în loc de umplut. S e r e p e t ă cu trei puncte mai

departe : uplute ; etc.
 U.V I N V E N T A R R O M Â N E S C DE HAINE Şl SCULE DIN ANUL 1778 439

, ~2;: feţe de perine mari,.,de;,papură ku zăţelile kusute ku fir

2 ; feţe de perine mici kusute şaie (ca'u) tot ku fir. ,. , y

2: feţe de perine mici kusute k u mătasă albă şă uplute

(umplute) ku fir.
1 : carşaf ( s a p u i a ^ ) ku şapte rânduri kusut ku mătase roşăe
kunegră (sic) verale ( c K S H r r r x KtpA«) şă uplut ku fir.
12; şărvete kusute pe skris a naturale (â) (HAT^AM). ku mătăsuri
şă ku fir.
1 : ie kusută ku mătase ghiuvez (TH8K{3) şă upluiă ku fir ku
doă rânduri pe mănekă.
1: măhramă ku: 1 6 : flori kusute ku sărmă (cxp<wx).
1 . Kolan de fir şă beteală.
1 : pereke troiţe îmbrakate ku argintu ku lănţişor de argint
şă ku şase kopce de: argint şă tokul kiisut ku fir.
' 1 : Kesea (MC*) de tulpan kusută ku fir şă ku beteală ku
cukuri (s8K8pi) de fir.
1 : pereke mănuş fămăieşti de îringie (sic) verde kusute ku
fir şă blănite
1 : pereke mâneci de ie kusute ku mătase verde.
, 2 : zarfuri de argint de sănnă ciftiită ( H H ^ T H L U X ) = dra­
muri = 14 =
4 : zarfuri de argint, cu flori = dramuri = 35 =
. •• • . 2
1 2 : păseale ( n z c f / \ i ) de argintu, de kuţite = dramuri = 103j

2 : zarfuri de tumbac — noă.

x
2 : feligene mari de farfurie de ca (na) bună de kitai ) ku
flori de aur
1 : lădunkă făptură turcască de telatin ku kapakul tot de
argintu de sărmă, şă ku şăretul de ibrişăm (HwpHiUrMx), ku doă ka
tarămi şă ku două paftale tot de argintu de sărmă (sic).
1 : vesne ( K J C H I ) de fildiş pentru praf de puşcă, legat ku
argint ku găitanul şă ku cukuri de ibrişăm şă ku fir.
1 : măhramă fămeiască ( i J s x i M f i d C K z ) kusută ku mătase şă
uplută ku fir.
12 : pereki kuţite de argint (rtpuHHT) de cele de lipţika ku
tokul de sangriu (c<»HnpH8).
1 : oglindă mare egliziască, de klestaru (sic) piste tot pecet­
luit ku trei peceţi în dosul oglinzii

' ) China. C a r t i e r u l c h i n e z e s c din M o s c o v a purtă n u m e l e „ K i t a i - g o r o d '

A. A. U.
440 A. MUREŞ1ANU

1 : oglindă mare ku pervazurile de porculan (nopKitadN) kt»

florile roşăi şă pecetluită în dosul oglinzii ku doă peceţi
Kositor

5: tipsii mari . . .
5 : tipsii d e mijlok
aceste toate = ok = 13 = litre = 3 —
2: gastroâne .
2: pirostii . . . .

Aramă

6 : tipsii
3: tisgiri . . •
aceste toate =
1 : ligean ku ibrik şi ku flore lui poliit. veki
ok 11 = litre = 3 = -
1 : ibrik făr cie ligean
1 klondir . .

1 : ikoână mai (cu) precista. Zugrăveală noă şă ferekată ku*

argint pe mărgin şă ku kununa maikăi precisti de argintu.
1 : ikoână sfinţii apostoli petru şi pavel şă zugrăveală de mosku.
Mărgărit storoste (m. p.)
Corn. de A. Muresianu
 Contribuţii la eraldica vechiului Ardeal
de I. Marţian

Monumentele eraldice se rapoartă mai cu seamă la chestiuni

de genealogie, dar uneori sunt de importanţă şi în domeniul isto­
riei naţionale, cu deosebire dacă lămuresc raporturi culturale asupra
cărora nu se pronunţă scrisul nici tradiţia.
Din această consideraţie vom cerceta, în următoarele, elemen­
tele eraldice cuprinse în blazonul Ardealului, privitor la vechimea
şi origina lor. '
Primul blazon oficial pentru Ardeal s'a decretat în Dieta dela
Sebeşul-Săsesc la 24 Mai 1659 de principele Acaţiu Barcsai. In
esenţă decretul prevede instituirea unui blazon combinat din patru
embleme şi adecă: Un vultur înjumătăţit ca simbol al comitatelor
ardelene, soarele şi semiluna ca simbol al Secuilor, şapte cetăţi ca
simbol al Saşilor şi patru râuri cu crucea dublă ca simbol al păr­
ţilor anexate.
Dar cu toatecă în decretul acesta se spune că în trecut Ardea­
lul nu avea un blazon definit, unii scriitori, cari s'au ocupat mai
amănunţit de eraldica acestei provincii afirmă, că primul blazon
oficial 1-a instituit regele Ioan Zapolya la anul 1538 şi conţine trei
embleme şi adecă: Partea superioară a unui vultur negru înjumă­
tăţit şi încoronat ca simbol al Ungurilor, soarele cu semiluna ca
simbol al Secuilor şi şapte cetăţi ca simbol al Saşilor. Origina lui
însă o derivă dela alianţa celor trei naţiuni ce s'a încheiat după
1
revolta ţăranilor dela anul 1437 ) .
Totuşi pentru această origină a blazonului nu există nici o
dovadă şi în ce priveşte alianţa numită „uniunea celor trei naţiuni"
se ştie că s'a încheiat între Nobili, Saşi şi Săcui şi nu între Un-

') J a k a b . E . Az erdelyi o r s z â g o s c z i m e r e k tortenete. S z â z a d o k . P e s t

1867, p. 3 3 6 . E d e r K. I. D e initiis j u r i b u s q u e primaevis S a x o n u m . Cibinit
1 7 9 1 . p. 2 1 4 .
442 I. MARŢIAN

2
guri, Saşi şi Săcui, ceeace se vede din textele documentelor existente ,L
De altă parte decretul dela 1659 spune lămurit că vulturul,
era simbolul comitatelor şi nu cel al naţiunei ungureşti.
Elementele ce privesc Ardealul cuprinse în ambele aceste corn-
binaţiuni de blazoane sunt: Vulturul, şapte cetăţi şi soarele cu
semiluna, cari toate erau în uz şi înainte de combinarea lor in
blazon oficial şi sunt de origină diferită.
Vulturul negru înjumătăţit şi încoronat, simbolul comitatelor,,
a fost considerat pe vremuri mai noui ca emblema naţiunii Ungu­
rilor. Dar uzul de a purta în fruntea oştirilor un vultur, simbolul
nemuririi, este de origină egipteană. De aci a trecut la Romani
şi se ştie că ei purtau în fruntea fiecărei legiuni un vultur de aur
în vârful unei prăjine. Dar devenind, după desmembrarea imperiului,
aurul mai rar, acest simbol a fost înlocuit cu cel al unui vultur
brodat ori pictat pe pânza drapelelor intrate în uzul general. In-
această formă l-au adoptat în urmă şi Ungurii şi l-au purtat pe
a
drapelul contingentului lor şi cel al Românilor ) .
Aceste contingente armate le formau însă nobilii, singuri în­
datoraţi să presteze serviciu militar.
Emblema vulturului prezintă deci simbolul comun al nobililor
ardeleni, consideraţi ca militari şi la tot cazul fără deosebire de
naţionalitate. Că nici chiar Ungurii ardeleni nu au privit emblema,
vulturului ca simbolul lor naţional dovedeşte faptul că principele
Sigismund Rakoczi 1-a omis din blazonul său înlocuindu-1 cu un
vultur întreg, care ţine o sabie în ghiarele piciorului drept şi:
4
prezintă blazonul Poloniei ).
Cel mai important element în blazonul Ardealului prezintă
cele şapte cetăţi: (castele, turnuri, 'ori porţi de cetate) cari în­
cepând dela anul 1659 sunt emblema Saşilor. Totuşi scriitorul
sas J . Bedeuş spune că nu se ştie şi nu s'a putut constata nimic

2
) K a t o n a S. Historia critica r e g u m Hungariae. J . X I . p. 793 şi F e j r e
G . C o d e x diplomaticus H u n g a r i a e vol. X I I . p. 9 1 2 .
3
) Nemzeti târsalkodo. K o l o z s v â r 1 8 4 3 . p. 3 2 3 : „Nicolaus filius E m i c h
castelanus de C h y c h o ac d u c t o r aquillae seu vexillis." şi Desuşianu N. D o c u ­
mente privitoare la Istoria R o m â n i l o r , B u c u r e ş t i 1 8 9 0 . V o i . 1/2 p. 6 1 5 : „Paulus-
M a g n u s d e Vajdahaza vexillifer universitatis r e g n i c o l a r u m Hungarorum et
Valachorum Transilvaniae".
4
) B e d e u s J . D i e W a p p e n und S i e g e l der F ü r s t e n von S i e b e n b ü r g e n ,
und der einzelnen ständischen Nationen dieses Landes. Hermannstadt 1 8 3 8
F i g . 10.
 CONTRIBUŢII LA ERALDICA VECHIULUI ARDEAL 443

cert, când au acceptat Saşii şi din ce prilej cele şapte cetăţi de

emblema lor naţională •').
Primul blazon al Saşilor ardeleni este menţionat în privilegiu,
regelui Andrei II dela anul 1224 în care se zice : „Insuper ejisdem
eoncessimus quod unicum sigillum habeant quod apud nos et
6
magnates nostros evidenter cognoscatur" ) .
Dar cum acel blazon, dat în o epocă de înflorire a eraldicei.
totuşi nu este descris în textul privilegiului, nu cunoaştem înfăţi­
şarea Iui; nu poate însă să fie diferit de un altul a cărui pecete
s'a conservat dela anul 1302 şi care prezintă o coroană ce p ţin
7
cu manile trei bărbaţi îngenunchiaţi şi unul stând în picioare ) .
Al doilea blazon 1-a dăruit pe seama Saşilor regele Ludovic I,
la anul 1370. Acesta înfăţişează trei scuturi încoronate, dintre cari
primul poartă pe o jumătate cele patru râuri ungureşti, iar pe
cealaltă jumătate şase crini ai Capetingilor; al doilea prezintă un
vultur încoronat având aripile întinse, iar al treilea o foaie de roză
8
palustră, încoronată şi aceasta ).
Al treilea şi ultimul blazon al Saşilor instituit, precum ma
văzut, la anul 1659 au fost cele şapte cetăţi, cu cari ei s'au fa­
miliarizat în măsura încât le consideră de un străvechiu patrimoniu
naţional şi, fără să-şi fi dat vre-odată seama de origina lor, mai
încearcă şi în prezent a-le identifica, fie cu pretinse şapte castele,
fie cu şapte oraşe, pe cari pretind a-le fi întemeiat.
Totuşi cele şapte cetăţi pe vremuri mai vechi erau blazonul
Ardealului provenit din antichitate şi trecut prin mai multe meta­
morfoze până au ajuns la forma din prezent. Privitor la această
ipoteză găsim în opul anonim. «Dictionarium heraldicum» tipărit
la Viena în anul 1746 la pagina 46 menţiunea că blazonul Ardea­
lului prezintă: Şapte coline deasupra căror se vede luna.
Acest important indiciu s'a strecurat probabil din vre-un pp
«raldic mai vechiu, din care se obicinuia a se confecţiona atari
compilaţiuni. De altcum dicţionarul conţine şi blazonul contimporan
al Ardealului. Dar vechiul blazon înfăţişând şapte coline era cu-

' ) B e d e u s J . op. cit. p. 5 . „ W a n n endlich die S ä c h s i s c h e Nation d i e

:

sieben Bürgen zu ihrem W a p p e n a n g e n o m m e n und was dazu Veranlassung

g e g e b e n h a b e , d a r ü b e r k o n n t e n o c h nichts G e w i s s e s entdeckt w e r d e n " .
8
) T e u t s c h & F i r n h a b e r . U n k u n d e n b u c h zur G e s c h i c h t e S i e b e n b ü r g e n s
W i e n 1857. p. 3 0 .
7
) Z i m m e r m a n n & W e r n e r . U r k u n d e n b u c h zur G e s c h i c h t e der D e u t s ­
c h e n in S i e b e n b ü r g e n . H e r m a n n s t a d t 1 8 9 2 . V o l . I. F i g . II
8
) Zimmermann & W e r n e r o p . cit. V o l . I. F i g . 2 3 .
444 I. MARŢIAN

noscut în occident ca simbolul Ardealului încă din timpuri anteri­

oare secolului al XI -lea, căci Saşii ardeleni se îndeletniciră cu nu­
mirea de «Siebenbürgen» încă în vechia lor patrie înainte de a fi
9
emigrat în Ardeal. ) .
Deopotrivă răspândit era pe acele timpuri şi termenul latin
1 0
medieval de «Septem castra». ) .
Considerând deci că în Ardeal înainte de Saşi nu era o po­
pulaţie de viţă germană, care ar fi putut da ţării acesteia o numire
germană, este cert că numirea de «Siebenbürgen» au format-a
Germanii din occident în bazele vechiului blazon ce-1 cunoşteau.
Şi unii scriitori Germani urmărind etimologia acestui nume i-au
găsit origina în numărul de şapte munţi, cari însă nu trebuiau
1
identificaţi în natură ci în blazonul cunoscut al ţării.
Dar cele şapte coline ori şapte munţi prezintă blazonul Romei
din timpurile cele mai vechi până în prezent, bineînţeles fără
]
adaosul lunei. - ) .
Este cunoscut că Romanii au împrumutat uzul blazoanelor
1 3
dela Egipteni ) .
Şi se ştie că ostaşii romani purtau embleme pe scuturile lor
dar nu ştim că din care secol înainte au început provinciile impe­
riului să poarte blazoane provinciale: deci nu putem afirma că
blazonul Ardealului cu cele şapte coline îşi are origina dela Ro­
mani. Totuşi posibilitatea nu pare excluză.
Cea mai veche menţiune despre un blazon provincial al Daciei
se face la anul 530 în actul prin care împăratul Iustinian a fondat
mitropolia de Sirmiu, aci se spune că emblemele ambelor Dacii

'•') E d e r K. J . E r d é l y ország ismertetésének 'zengéje Nagyszebenben

1828. p. V I I .
1 0
) B e n k ö J . Milkovia. V o l . I, p. 57, la anul 1 0 9 6 .
H i s t o r i a Transilvaniae. Manuscript anonim.
§ 6. M a i o r i dificultăţi subest n o m e n g e r m a n i c u m « S i e b e n v ü r g e n »
e r r ó n e a etiam est eorum sententia qni deducunt a septem montibus T r a n s i l v a ­
niae prae reliquis altioribus, vel q u o d septem montibus quasi m u r o c i r c u m d u c t a
sit. Nam dificile certe este hujus sententiae patronis numerum septenarium
motium prae reliquis insigniter eminentium determinare. Nec limites T r a n s i l ­
vaniae transcedentes septem ; sed septies septem etiam m o n t e s transcenderé
debuere.
, 2
) . Dictionarium heraldicum. W i e n 1 7 4 6 . p. 14.
1 3
) . H i c k m a n n J . D e artis heraldicae origine et natura. Lipsiao 1689, p. 2
 CONTRIBUŢII LA EKALUICA VECHIULUI ARDEAL 445

cuprinse în blazonul instituit pe seama acestei mitropolii prezintă

un turn aşezat la mijlocul unui scut de culoare roşie.
In bazele acestui indiciu putem conclude că turnul singuratic,
în cazul prezent, nu prezintă, ci numai substitue blazonul comun
al Dacilor, cele şapte turnuri. Cu toate că blazonul mai vechiu al
Dacilor, identic ce cel al Romei antice, a fost cele şapte coline,
aceste s'au modificat în urmă în cele şapte turnuri, blazonul Con-,
stantinopolului, al Romei celei noi.
Dar metamorfoza colinelor în turnuri nu s'a săvârşit în pripă
ci numai pe încetul şi adecă astfel că menţinându-se baza celor
şapte coline i-s'a mai adaos fiecăreia câte un turnuleţ în culme.
Noul blazon combinat astfel din emblemele celor două capitale
ale lumei vechi s'a conservat pe urmă în occidentul european până
lr
târziu prin secolul al XVI-lea ca simbol al Ardealului >).
La forma fără de coline s'a trecut ab ia în secolul al XVII-Iea
Constatăm deci că la bazele blazonului considerat de simbo­
lul Saşilor se găsesc cele mai vechi blazoane ale Daciei traiane.
cari s'au conservat cu stăruinţă în toate combinaţiunile creaţiunilor
ulterioare, ca cel mai de seamă element eraldic, graţie inconştienţei
guvernanţilor din trecut.
Soarele şi semiluna aplicate în câmpul liber de a dreapta şi
de a stânga vulturului şi adecă de a dreapta soarele şi de a stânga
semiluna, este emblema Săcuilor. Aceste corpuri cereşti simbolizează
vegherea de zi şi de noapte, potrivit chemării lor dea păzi fosta fron­
tieră din estul regatului unguresc. Se zice că această emblemă le-a
fost dăruită de regele Sigismund la anul 1437 pentru vitejia lor
dovedită în războaele împotriva Turcilor şi în revolta ţăranilor.
Mai înainte Secuii au avut o altă emblemă şi adecă: Un braţ
ţinând o sabie la mijlocul căreia era înfipt un cap de urs şi o
inimă, iar în vârf o coroană.
De altcum simbolul soarelui cu semiluna este cunoscut din
Micena şi din Babilon şi se găseşte pe blazonul Cumanilor de ai

4
> ). F e j e r O. C o d e x diplomaticus Hungariae. I. V I I . p. 14, : Justinianus
i m p e r a t o r a r c h i e p i s c o p u m S y r m i e n s e m in u r b e m suam Justinianeam primam
cum multis praerogativis transfert. Anno 5 3 0 , p . ' 1 9 . «Insuper contulimus tibie
que d a m u s hie descripta a r m o r u m insignia videlicet : Scutum in Septem partis
divisum ; in m e d i o ejus, scutum aureum, cui inest aquilla duplex alba et
n i g r a , q u e significat E m b l e m a imperiale cujus capita coronata sunt purpurea
imperiali d i a d e m a t e , e x parte d e x t r a in prima divisione scutum r u b r u m , in
c u j u s m e d i o videtur turris, significans u t r a m q u e Daciam»....
1 5
) Dictionarium heraldicum. W i e n 1 7 4 6 . p. 14.
446 1. MARŢIAN

dreapta şi de a stânga leului, ce stă în două picioare, care pe vre­

muri mai vechi era considerat de al voevodatelor româneşti Mun­
1 6
tenia şi Moldova ) .
De încheiere constatăm că toate creaţiunile eraldice ulterioare
privitoare la Ardeal, începând cu blazonul instituit de împărăteasa
Măria Terezia până la stema mai recentă a României întregite
conţin aceleaşi elemente cunoscute.

Cum a scăpat Nicolae I3ălăşescu din mâna

Ungurilor la 1849?

„Balaschescku", Mitglied des wallachischen Comitte-zs-

ein geborner Haschager, Theolog, Professor in der Wallachei etc.,
war am schlechtesten und nicht mit Unrecht bei den Ungarn an­
geschrieben. Am 11-ten März Abends verspätete er sich im Qu,
artier des Comitte-zs mit dem Verbergen einer grossen Summe
Geldes in Gold und Silber im Aschenwinkel und begegnete den
eindringeeden Ungarn auf der Treppe „Geht nur hinauf" sagte
er gut ungarisch „ihr werdet sie erwischen" und kam unaufgehalten
herunter. Er lief dann bis in die kleine Gewehrgasse zu seiner
Wäscherin und bat selbe ihn zu verbergen. Diese war so von Angst
erfüllt, dass sie ihn nicht verbergen konnte. Er ging hinaus und
verbarg sich in einem Holzschopfen, hörte hier die Ungarn—mehre
Parteien—eindringen, plündern und wieder weggehen, traute sich.

i e
) M ü n s t e r S. C o s m o g r a p h i e . Basel 1583, p. 1223.
 N. HÄLÄSESOU LA 1849 447

jedoch trotz der Kälte, die er leicht bekleidet ausstehen musste,

nicht heraus bis am Morgen die Wäscherin zu ihrem nicht geringen
Schrecken ihn daselbst fand, ihm sagte, dass die letzten Ungarn
theils schlafend, theils betrunken sich im Zimmer befänden, aber
auf der Gasse niemand zu sehen sey. Nun wagte er sich heraus
und ging bis in die grosse Gewehrgasse in das Quartier eines re­
volutionären Wallachaiers und war so glücklich die Frau dieses
Wallachaiers — er selbst war in Paris — allein im Zimmer zu trefen.
Sie versteckte ihn sogleich in ihr Schlafzimmer, brachte ihm Bar­
biermeister und Schere zum Bart abnehmen und Kleider eines
Tsokoien. So metamorphosirt trug er gebückt auf dem Rücken
einen grossen Pack bis zum weissen Löwen in die Josephstadt und
fuhr einige Stunden später mit seiner Retterin, welche von Bern
Pässe bekommen, als Tsokoi auf dem Bock sitzend, glücklich aus
Hermannstadt nach der Walachey. Als er im Juli mit den Russen
wieder kam, nahm er zur grossen Verwunderung seiner Hausfrau,
der Arztens Witwe Kominek, welche von den Jnsurgenten ganz
ausgeplündert worden, sein Geld unversehrt aus dem Aschen­
winkel heraus.
Glück muss man haben ! ! !
(„Memoiren, betr. die Ereignisse von 1848/9 von der Hand
der Orators Samuel Traugott Binder in „Einnahmen u. Ausgaben
Protokoll 1800—1831 pag. 86).
I. L .
 Christian Schesaeus despre Români
St. Bezdechi.

In cunoscutul poem în patru cărţi „Ruinae Pannonicae'* al

umanistului sas, retipărit la 1797 de I. Eder, directorul Şcoalei
normale din Sibiu, poeme în care se cuprinde povestea evenimentelor
din Ungaria şi Ardeal în timpul lui Ioan Zapolya, se pomeneşte
•— bine înţeles, adeseori — şi despre Românii cari, împreună cu
Ţiganii, formau între poparele Transilvaniei, o turmă umană lipsită
de drepturi. Mai toate aceste ştiri, ce ne interesează pe noi,
împletite cu alte ştiri relative la popoarele conlocuitoare în Ardeal,
se găsesc în primul cânt al acestei eroice poeme. Aci aflăm şi
amănunte pitoreşti privitoare la diferite oraşe din Ardeal. Astfel
Clujul a mai fost numit şi Zeugma, înainte de-a căpăta în scriptele
oficialităţii latine numele de Claudia (Claudiopolis pg. 2 7 ) ; Alba
Iulia îşi trage numele de la Iulus — fiul lui Enea — ; Mediaş, acest
târg vestit pentru viile şi ridichile sale, e aşezat—media în regione Da-
corum(pg 2 5 ) — ; Braşovul e vestit pentru cultul Muzelor şi pentru fai­
moasa bibliotecă, în care s'au strâns operele, ce s'au mai putut salva
din vestita bibliotecă a lui Matei Corvinul. Tot aci ni se spune—
ca să începem cu vecinii noştri—că Saşii sânt urmaşii Saxonilor
trimişi aci, drept pedeapsă, de Carol cel Mare (pag. 22). Se mai
vorbeşte de Secuii neastâmpăraţi şi de Ţigani, pe care poetul îi
zugrăveşte în următoarele versuri pitoreşti:

H i c etiam Zigani (plebs est adsueta rapinis

S t r a m i n e i s q u e h a b i t a r e casis) incude m e t a l l u m
In varias aptant, ut proles Lemnia, formas...

Cât priveşte pe Români şi istoria noastră, relevăm în primul

rând ştirea că D. Iaxici, după părerea autorului, ar fi atentat la
viaţa voivodului Mihnea, pentru că acesta i-ar fi necinstit sora,
amănunt despre care alţi contemporani, între care şi Olahus, nu
ne spun nimic.
 ST. BEZDECHI 449

Insă rândurile cele mai interesante, pentru noi în această

poemă a lui Schesaeus sânt cele, prin care descrie pe „Valahi". In
pasagiul din Cartea II, v. 341-43, vorbind de Secui şi Românii
cari luptau laolaltă împotriva Turcilor sub comanda lui Martinuzzi,
spune:

D a c o r u m regit ipse acies, S i c u l o s q u e V l a c h o s q u e

Incultos armis, s q u a l o r e situque rigentes.

Dar monumentale prin plasticitatea lor sânt mai ales cele

opt versuri (Cartea I, 326-334), prin care poetul zugrăveşte pe a
noştri. Iată aici pasagiul, şi în original şi în traducere, ca să-şi
poată oricine face o ideie de înfăţişarea morală şi fizică a Roma*
nilor ardeleni, contemporani cu Petru Rareş:

S o r d i d u s in campis pascit iumenta V a l a c h u s .

B a r b a r a p r o g e n i e s , crudelis et a s p e r a cultu ;
L e g i b u s a reliquis et consuetudine vitae
Dissidet, hirsuţi c i r c u m d a t a pellibus hirci.
Non fera flabra Noti timet h i b e r n a s q u e pruinas,
L a c t e et c a s e o l i s vivit, oinere inque calenti
E x milii c o c t i s nutritur farre placentis
E t c r u d o gaudet distendere viscera lardo.

T u r m e l e 'şi paşte pe câmpuri întinse valahul nemernic,

B a r b a r , ce plin de cruzime viaţa 'şi trăeşte s ă l b a t e c ,
înveşmântat în sarici din piele de capră f l o c o a s â ,
D e o s e b i t d e p o p o r u l din j u r şi prin trai, şi prin lege.
F ă r ă să-i p e s e de Crivăţ şi nici de-ale iernilor geruri,
E l se hrăneşte cu lapte şi cas, cu mălae făcute
D i n t r ' o făină de mei, ce e coaptă în spuză fierbinte,
Iară cu crudă slănină foalele-i p l a c e să-şi umfle.

Trăsăturile acestea ciudate în arhaismul lor aspru, aşa cum

cu talent le notează Sasul Schesaeus, nu puteau indica decât un
popor de autohtoni impunător prin vechimea şi nobilele lui origini
dar căzut, prin vitregia împrejurărilor, într'o trecătoare barbarie
care avea cu atât mai mult să-I ajute a-şi conserva, în mijlocul
vicisitudinilor de tot felul, specificul său etnic.

Armarul I n s t . de 1st. N a ţ IV. 29

 Note bibliografice
de V a l e r i u L. B o l o g a .

în Weszprémi „Succincta Medicorum Hung. et Trans, biogra-

phia," Cent III, Viena 1787 găsesc, la Ioannes Guilelmus Deccard
<jun.), medic maghiar, 1722—1778, analiza amănunţită (p. 9 9 — 1 1 2 )
a manuscrisului „Rei rusticae tiungariae libri III congesti indefessa
industria et labore Clar. Mathiae Belii, polyhistoris quondam^
inter Hungaros celeberrimi, et Io. Cristophori Deccardi, olim Rectoris
Sempron. Gymn. evang. aucti observationibus a Duumfratribus
coniunctissimis, Io. Guilelmo Deccardo Med. Doct et Io. Christopho-
roDeccardo, Societ. Lat. lenensis Membro honorario." In liber I,
cap. II, membru I, „De villis Hungariae," paragraful 7 tratează
„De villis Valachicis et Rascianis".
Tot în cent III, p. 173 — 177 la Ioannes Georgius Henricas
Kramer, medic şi botanist, care a fost ca medic militar austriac şi
In părţile noastre (Timişoara Banat) :
„Observationes philosophici et medici argumenti variae Com­
mercio litterario Norico intertextae,"
Observatio II Cogitationes de Wampyris Serviae în Hungaria.—
Anni 1732 Hebdom. XXXVII, pag. 291—292. Intr'o parte a comunicării
se ocupă pe larg şi de credinţele Românilor despre strigoi. Citez
din Weszprémi părţile mai interesante: „Ab experientia quippe constat
omnem nationem Rascianam, aut, şi mavis Russicam dictam, atque
Valachicam, quae partim regiones Hungariae inde a Buda in Serviam,
immo fere Constantinopolim cis Danubium usque, atque Daciam
omnem antiquam, Ripensem puta, transalpinam Valachiam etMolda-
viam, (et medîterraneam) Transylvaniam inhabitat, de Morte et
Mortuis suis singulares prorsus et superstitiosas constanti lege fovere
opiniones eo in primis tempore, dum solito numerosiorem quampiam
stragem inter se grassari observaverit ; singulos enim nulla etiam
luis epidemicae culpa mortuos gentili more per vetulas, agnatos et'
 452 NOTE B I B L I O G R A F I C E

familiares diebus et noctibus aliquot continuis interrogant, quare-

mortui fuerint, quum divites pecude, pecore numis et frumentos
exstiterint, potissimum vero ubi morbus quispiam epidemicus grassa-
tur, a Mortuis quibusdam se suosque Rasciani ¿xsüg-/credunt, Valachi
vero, natio aeque supertitiosa, mastican' se dicunt, teste Kòleserio
nostro in Scrutinio Pestis Dacicae Cibinii an. 1 7 0 J în 16 edito,,
qui Wampyrismum omnem pag. III. seductionem. ac lusum Diaboli
nominai."
Observatio IV. De caussa plicae polonicae non satis ab
Erndselio in Varsavia illustrata explicata, demonstratur exemplo
Valachorum ex sordido vivendi genere earn contrahentium, qui
absque omni sanitatis noxa et ferunt et exscindunt : quod aeque
in equis quoque Tranülvanicis fieri observatur. — Anni 1734 He"
bdom. XLVI pag. 363.
Intr'o notă mai lungă la articolul său despre Kramer, Weszprémi
dă următoarele informaţiuni despre viaţa şi igiena Românilor (Cent.
IN, p. 1 8 9 — 1 9 2 ) :
„Ex inito tamen calculo idem clima non tarn infestum videtur
esse Turcis ac Christianis. Certe interim constat experientia infantes ex
matrimonio Germanorum vel Turcarum cum muliere Hungarica,
Valachica, aut Rasciana inito susceptos diutissime vivere. íncolas
Húngaros, Rascios, Zíngaros, sed imprimis Valachos admodum
esse fecundos, et licet nullus eorum, nisi ad montes Transsylvaniae,.
Syrmiae, comitatum Marmarosiensis, Bihariensis, Satmariensis, inter
Lugos et Orşova vivido gaudeat colore, sed omnes utplurium
cacochymici adpareant, attamen summam adipiscuntur senectutem,
ut supra centum alii viginti, et triginta; alii quinquaginta immo
etiam nonaginta annos supervivere observentur. Caussam longaevi-
tatis huius quae exteris denegata est, nativitati, hereditariae
ad patrium clima dispositioni et vitae rationi adferifcendam esse.
Hominum enim graeci ritus ratio vivendi consistit in dieta excarni,
fervente enim solis calore abstinent se fere novem mensibus ab
omni carne, et i is quae ex animalibus desumuntur, ovis, caseo, butyro
et lacte, contenti soli panibus subcineritiis ex frumento turcico
paratis, fructibus horaeis, aliisque e regno vegetabili petitis ; aquam
ex Danubio et aliis fluviis hauriunt, brassicam muriaticam in deliciis
habent et fere quotiodie iusculum acidulum ex furfure tritíceo cum
aqua fermentato paratum edunt. Calorem meridianum sollicite fugiunt,
loca frigidiora meridiationemque Hispanorum ac Italorum more
amant, calidos cibos mane potius et vespere quam meridie summunt.
 V A L E K IU L . B0L0GA 455

Giade, qua rustici quoque integras replent foveas, potum suum

et semetipsos urgente aestu refrigerant. Carnem bovinam Valachi,
Rasei, Zingari parcissime comedunt, cuius locum caro vervecina et
lardum calidum cum pane supplet. Calugeri, ordinis S. Basilii monachi,
aetatem eb esu carnis abstinent, sed pisces in aqua salsa coctos-
magna in copia consumunt, jejunio et inedia se macerant, spiritu
interim ex prunis damascenis destillato plurimum delectantur. Magnos
quidem ex potu dicti spiritus aeque ac ex frumento destillaii et in-
gurgitatione vini et cerevisiae commitunt errores ut haemoragiis
saepius corripiantur, abstinentia tarnen et potu aqucso sibi mederi
noverunt."
La biografie lui Nie. Apdthi, (cent. III, art. IV), vorbind despre
traducerile sf. Scripturi în ungureşte, Weszprémi scrie la pag. 29 :
„Inventos scilicet fuisse Sigismundi regis nostri temporibus duos e
familia S. Francisci viros bene doctos qui divina oraculain idioma
Hungaricum converterent, sed mox metu Inquisitorum haereticae
pravitatis Romanorum, intra patriae limites oberrantium, in vicinam
se subduxemnt pientissimi UH viri Moldaviam, optume tam sacro
operi consulturi, ne in harpyas incidere manus cogeretur."
In centuria II, pars II, art. XXIV (p. 266 — 267) şi cent. III
pag. 150—151, Weszprémi dă biografia lui Adam Molnâr, născ în
1716 la Tresztyénfalva, - f - 1 7 7 8 în Braşov, doctor în medicină, om
foarte învăţat (membru al Academiei imperiale „naturae curiosorum").
A fost câtva timp medic în Cluj, pe urmă în Braşov; chemat la
Bucureşti ca „principis Valachici physicus", a stat acolo 20 ani ;
în 1768 „dum hostilis exercitus Russici manipulus ex improvisa
advolans, integrum uno die expugnarent Bucherestum, omnem et
librariam et, reliquam domesticam totius vitae suppelectilem mo­
mento temporis amisit, vix ipse, nudus fere, Coronam Transilvaniae
profugere potuerit". In Braşov a mai trăit şi şi-a exercitat practica
până în 1778, când a murit.
După Wurzbach (Biogr. Lex. d. Kaisertums Oesterreich), voU
19, p. 24, Molnâr a scris pentru Academia Leopoldina trei lucrări
despre Muntenia: 1) De aere, aquis et locis Valachiae. — 2) De
natura et diaeta crassa Vatachorum. — 3) De morbis endemiis Va­
lachiae. Toate trei lucrările erau în manuscris, gata pentru tipar,
când Molnâr fugi din cauza Ruşilor din Bucureşti. Manuscrisele,
împreună cu întreaga sa avere s'au nimicit
Dau însfârşit câteva titluri de cărţi mai vechi cari lipsesc îrt
„Liter, med. rom." de Gh. Crăiniceanu şi cari nu sânt indicate
nici în alte lucrări de specialitate :
454 XOTE BIBLIOGRAFICE

T e l l a r , G e o r g i u s „Visum repertum anatomico-chirurgicuttt

oder gründlicher Bsrickt von den sogenannten Blutsaugern, Vam^>
pier in der Wallachey. Siebenbärgen und Bannat". Wien 1784.-
F e r r o , P a s c a l los. „NähereUntersuchung der Pestansteckung,
und über Schädlichkeit der Contumazen. Nebst 2 Aufsätzen über.,
Berichte aus der Moldau und Walachey. Wien 1787 (cf. Györy<
„Magyarorsz. orvosi bibliogr." 1900, p. 147.).— Anexa cu rapoartele
despre ciuma în Principate a fost scrisă de medicul braşovean Drj
Martin Lange, (care dealtum e cunoscut şi prin o lucrare despre,
medicina populară în Ardeal, lucrare care se ocupă şi de leacurile.
Românilor) şi s'a retipărit în „Siebenb. Quartalschrift" III, 143-170.
{cf. 7rausch "Schrittst. Lex." II, p. 327).
In 1832 s'a tipărit în Paris în limba spaniolă o cărticică a
celebrului medic B r o u s s a i s „Relacion de las epidemias delacole-
ramorbus observadas en Hungria, Moldavia, Gallicia en los anoş
,de 1831 y 1832.
Viola Ioseph „Diaetetik für einen Regenten," Iassy, 1833,
{după Györy „Magyarosz. orvosi bibliogr." 1900, p. 157; — Györy
mai adaogă că aceeaş carte a apărut în acelaş ansi în limba româ­
nească), trebuie deasemenea semnalat, ca necunoscut în bibliografia
medicală românească veche.
 Dări de seamă.
Nic. Grămadă, O z o l i m n a . A ş e z a r e a O z o l i m n e i . O r i g i n e a N u m e l u i (îre
„ C o d r u l C o s m i n u l u i " II-I1I (1927) pp. 8 5 s q q . ) .
D o u ă lucruri nouă aduce d. O r . în această contribuţie a d-sale asupra
topografiei medievale din părţile noastre.
F a ţ ă de localizările date până acum bălţii, p o m e n i t e in cunoscutul pasagiu
al scriitoarei bizantine Ana C o m n e n a , d e către D u C a n g e , d. I o r g a , d. Q . Brătianu
(v. şi Ios. M a r q u a r t , în Abhandl. d. K g l . săchs. G e s . d. W i s s . zu G o t t i n g e n
Philos — hist. Kl. N. F . B d . X I I I , no 1, p. '¿7, cf. şi E g y e t . Phil. Kozl. B p e s t
1918, p. 103 s q ) , d. G r ă m a d ă indentifică Ozolimna ('OCoXipv) — OâîoXt|xvT|)
cu Balta l a i o m i ţ e i (p. 8 9 ) , formată de cele d o u ă braţe ale Dunării, c a r e s e
d e s f a c la S i l i s t r a şi se u n e s c la Hârşova. U n e l e detalii din d e s c r i e r e a locului:
la Ana C o m n e n a , se şi p o t r i v e s c cu această localizare, altele, însă, nu. (p. 9 0 ) .
Identificarea, cu t o a t e acestea, rămâne nesigură. — Al doilea lucru e
!
părerea d-lui G r . că în numele g r e c e s c '0£oXîji.v/) (=0&<;e;X .fj.v-q=Ou(;oc = c u ­
man - f - Â î f i v Y ] , s'ar ascunde, de fapt, stâlcit, n u m i r e a r o m â n e a s c ă de „ E z e r e l e
I a l o m i t i i " împrumutată de la Slavi şi întrebuinţată în s e c . X I de c ă t r e p o p u ­
!
laţia r o m â n e a s c ă de pe acele locuri. ) . Ipoteza, oricât d e ingenioasă, nu e însă
d e l o c c o n v i n g ă t o a r e . M a i întâi, după cum am văzut, identificarea O z o l i m n e i
cu B a l t a laiomiţei nu e ceva sigur. L a aceasta se adaugă î n t r e b a r e a dacă, î n
sec. X I , n u m i r e a în româneşte a acestei bălţi a sunat de fapt „ E z e r e l e Ialo­
mitii", p e care apoi, scriitoarea bizantină s'o fi redat, ore graeco, ca 'OCOXI[J.VY ? . 1

D a r chiar admiţând identificarea Bălţii Ialomitii cu vechea O z o l i m n a , greutăţi

d e ordin fonetic, fac i m p o s i b i l ă t r e c e r e a numelului ^ E z e r e l e I a l o m i t i i " îm
O z o l i m n a . — Va trebui, deci, să rămânem şi pe mai d e p a r t e la e t i m o l o g i a
dată de însăşi A n a C o m n e n a din 0 6 C o c - f - X t ^ w j (pentru o în l o c d e ou. în
g r . populară, v. Hatzidakis, EMeitung, p. 3 2 9 s q q şi c f . Egyet. Phil. Kflzl-
1918, p. 1 6 3 s q ) . C a analogie, am avea Oo-,"fpoXî|j.vr| din B e o ţ i a (v. E g y e t . Phil.
Kozl. 1 9 1 6 , p. 3 1 5 s q q . şi 6 1 3 - 6 1 7 ) . C . Daicovici

P. P. Panaitescu: L e P r i n c e D e m e t r e C a n t e m i r et Ie m o u v e m e n t
i n t e l l e c t u e l r u s s e s o u s P i e r r e le G r a n d , e x t r a s din Revue des Etudes slaves
t o m e V I , P a r i s fasc. 3 - 4 , P a r i s 1 9 2 6 .
In schiţa de istorie culturală cu titlul de mai s u s d. Panaitescu r e m a r c ă
lipsa de atenţiune a c e r c u r i l o r ştiinţifice ruseşti faţă de o p e r a b o g a t ă a sa­
vantului d o m n i t o r al M o l d o v e i cu prilejul împlinirii centenarului al II-lea

]
) Pentru această populaţie, v. N. B ă n e s c u , Les premiers témoignages
byzantine sur les Roumains du Bas-Danube (extras, din „ B y z a n t - N e u g r . l a h r b .
III. ( 1 9 2 8 ) , p p . 287 sqq).
456 DÄRI DE SEAMĂ

dela m o a r t e a sa. C o n s t a t â n d că aceasta «a fost considerată ca streină de

m i ş c a r e a intelectuală a Rusiei şi fără înrudiri cu preocupările societăţii domi­
nate de geniul ţarului r e f o r m a t i v » , autorul îşi p r o p u n e să înlăture «greşala
acestei c o n c e p ţ i i » .
Mai întâiu însă răstoarnă o altă p r e j u d e c a t ă istorică adânc î n r ă d ă c i n a t ă :
p r e j u d e c a t a că P e t r u cel M a r e ar fi dat, în cursul d o m n i e i sale, o atenţie
excesivă chestiunii orientului, mai precis, chestiunii Constantinopolului, afir­
mând că ochii neastâmpăratului autocrat se îndreptau mai de g r a b ă spre
Apus. T o t u ş i , ca un monarh multilateral ce eră, el nu putea să neglijeze
nici p r o b l e m e l e din Răsărit, în cadrul c ă r o r a imperiului c r e i a t de dânsul
printr'o voinţă absolutista f e r o c e îi reveniâ un rol c o v â r ş i t o r . Analizează apoi
rând p e rând geneza scrierilor lui C a n t e m i r , arătând că, deşi s c r i s e în
latineşte, ele au fost determinate In mare parte de m o m e n t u l politic şi cul­
tural prin care t r e c e a Rusia în acel timp. însăşi soarta personală a principelui
nostru fu strâns legată de evenimentele politice şi militare ale acelei p e r i o a d e ;
natura p r e o c u p ă r i l o r sale ştiinţifice nu poate fi, deci, decât o consecinţă firească
a exilului său. S p r e această concluzie l o g i c ă ne î m p i n g e şi constatarea că
D i m i t r i e C a n t e m i r eră, la începutul veacului X V I I I - l e a , singurul orientalist
cu o reputaţie solid întemeiată, p o s e d â n d o metodă de investigaţie occi­
dentală. C u n o s c â n d spiritul utilitarist al ţarului P e t r u , e natural să presupu­
nem, deci că acestuia nu-i scăpă din v e d e r e valoarea informaţiilor eminentului
specialist. In lumina acestei concepţii, o p e r a principelui moldovean ne apare
astfel ca un fel de „ m i j l o c i t o a r e între două civilizaţii" : răsăriteană şi apuseană.
Stăruitor şi conştiincios în c u l e g e r e a informaţiilor, original prin con­
cluzii, la începutul carierei sale de istoriograf, d. Panaitescu părea că nu
a c o r d ă atenţia cuvenită stilului literar în c a r e îşi f o r m u l a rezultatul activităţii
sale neîntrerupte. ' ) J u d e c â n d însă după essai-ul, de care luăm act prin rân­
durile de faţă, r e m a r c ă m o însemnată evoluţie şi din acest p u n c t de v e d e r e .
Autorul stăpâneşte azi o l i m b ă ce se c a r a c t e r i z e iză prin sobrietate savanta,
prin preciziune şi colorit pitoresc. N. B u t a

Carl Patsch : B e i t r ä g e z u r V ö l k e r k u n d e v o n S ü d o s t e u r o p a . (Mit einer

Kartenskizze). In «Anzeiger der W i e n e r A k a d e m i e 1925» (62 J h g ) : I D i e V ö l ­
k e r s c h a f t der A g a t h y r s e n , pp. 6 9 - 7 7 ; II B a n a t e r S a r m a t e n , pp. 1 8 1 - 2 1 6 .
Aceste două „Contribuţii-' ale eminentului istoric şi a r h e o l o g vie-
•nez — cunoscut, mai ales, prin publicaţiile sale model asupra Dalmaţiei
A n t i c e — f o r m e a z ă , de fapt, primele studii la importanta lucrare c e o pre­
găteşte d e s p r e populaţia antică a peninsulei B a l c a n i c e şi a ţinuturilor ce o
•împrejmuesc d i n s p r e miază-noapte. Ambele ne interesează în m o d direct,
d e o a r e c e tratează ţinuturi cuprinse azi în teritoriul R o m â n i e i î n t r e g i t e .
In studiul asupra A g a t h y r s i l o r analizează ştirile antice ce p o m e n e s c
• de acest p o p o r enigmatic, dispărut depe arena populaţiilor vechi î n c ă î n
•sec. 3 a. Chr., ştiri c e îndreptăţeau d o a r fixarea acestui neam în T r a n s i l v a n i a
dar lăsau cea mai mare îndoială asupra originii lui. Intr'adevăr, după unii,
Agathyrsii erau consideraţi ca făcând parte din m a r e a familie a T r a c i l o r , după
.alţii, erau Celţi, Sciţi, o mixtură între T r a c i şi Sciţi sau Celţi şi T r a c i , şi nu

' ) V e z i : Contribu(U la bibliografia lui N. Bălcescu, Buc. 1924.

 DĂRI UE SEAMĂ 457'

lipsiau nici păreri care-i priviau d r e p t n e i n d o g e r m a n i . D. P a t s c h ii considera*

de Sciţi, întemeindu-se p e un însemnat număr de analogii d e o n o m a s t i c ă :
T e r e k Alutus (râu în Caucas) şiAluta; Sargatioi, Sargetae (neamuri s c i t i c e )
şi Sargetia; Sacae şi Sacidava, etc. i p . 72 s q . ) E x i s t e n ţ a lor, ca p o p o r f o r m a t , ,
independent, în T r a n s i l v a n i a , e atestată, sigur, pe la 5 1 3 , prin mărturiile lui
Herodot. Autorul îi presintă ca pe stăpânitori ai D a c i l o r (p. 7 5 ) , p e cari îi
domină până prin s e c . 3 în. de Chr. când aceştia scutură j u g u l strein, p r o b a b i l
prin o m i ş c a r e d e renaştere şi î n t ă r i r e a n a l o g ă cu cele ce au u r m a t şi mai
târziu, subt un O r o l e s , B u r e b i s t a şi D e c e b a l (p. 7 6 ) . U l t i m a menţiune a
Agathyrsilor, ca p o p o r existent, e cea a lui Aristotel (Problemata 1 9 , 2 8 ) .
In s e c o l e l e u r m ă t o a r e ei dispar cu totul, c o n t o p i n d u - s e , pe cât se pare, \m
massa p o p o r u l u i dac (p. 7 6 / 7 7 ) .
Un interes şi mai m ă r e pentru istoria naţională prezintă, însă, al doilea
studiu al d-lui P a t s c h , a s u p r a S a r m a ţ i l o r din B a n a t . P r i n Banat, d-sa înţelege
teritoriul cuprins între Dunăre, T i s a , M u r e ş şi munţii Bănăţeni ( B a n a t e r G e -
birge). Prin analiza datelor istorice lîn special A m m i a n u s M a r c e l linus) şi
epigrafice, întărite şi d e câteva d e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e , autorul a j u n g e la
următoarele c o n c l u z i i : Banatul, cu o populaţiune deasă şi o viaţă culturală
înfloritoare, aparţinea nu la M o e s i a S u p e r i o r ci Daciei, formând acea Dacia
Malvensis, '-) numită după Colonia Malvensis, p e c a r e d. Patsch o plasează
la Denia, în B a n a t , şi nu în Oltenia (pp. 195 sq. 2 0 3 s q q . 2 1 4 ) . Aşezarea*
S a r m a ţ i l o r în B a n a t a avut l o c încă s u b d o m i n a ţ i a r o m a n ă , în două r â n d u r i :
p r i m a pătură stabilită au fost Sarmatae Limigantes, apoi, ceva mai târziu,
Şarm. Argaragantes (p. 214). Aceşti din urmă sînt expulzaţi de supuşii l o r
S. L i m i g a n t e s în 3 3 4 , d a r revin din nou p e aceste locuri cu ajutorul R o m a ­
nilor, în anul 3 5 8 . T o t acest an a d u c e şi pieirea prin s a b i e şi d e s r ă d ă c i n a r e
a S a r m a ţ i l o r Limigantes (p. 1 9 3 / 1 9 4 ) . S l ă b i r e a şi propăşirea S a r m a ţ i l o r în^
ţinuturile bănăţene se d a t o r e ş t e faptului c ă au găsit a c o l o , la venirea lor, un
„ K u l t u r b o d e n " şi o situaţie e c o n o m i c ă î n f l o r i t o a r e care a durat şi după 2 7 1 , .
f o r m â n d o „continuitate e c o n o m i c ă r o m a n o - s a r m a t i c ă " ( p . 2 1 4 sq). Attila
îi g ă s e ş t e tot p e aceste meleaguri. E x t r e m de i m p o r t a n t ă e concluzia finală
a d-lui Patsch, prin c a r e d-sa aduce un nou şi competent sprijin t e o r i e i
continuităţii, e x p r i m a t ă şi de M o m m s e n şi susţinută cu atâta c ă l d u r ă d e
J u n g . ') E a merită să fie r e p r o d u s ă a i c i : „Continuitatea economică
r o m a n o - s a r m a t i c ă nu se poate însă e x p l i c a numai prin faptul că S a r m a ţ i i L i m i g a ­
ntes îşi puseseră stăpânirea p e un teritoriu bine cultivat de mai nainte, ci prin
î m p r e j u r a r e a că în Banat, ca şi în D a c i a , de altfel, o parte a p r o v i n c i a l i l o r
romani a rămas pe l o c . Cât de greu părăseşte omul situaţii cu c a r e s'ai

' ) cf. şi Philipon, Les peuples primitifs, p. 2.

2
) P ă r e r e susţinută şi în Rom Mitt. X X , 2 2 3 s q q .
3
) D i n t r e învăţaţii clasicişti cari îmbrăţişează această t e o r i e — singura
raţională — p o m e n e s c aici şi pe S n e l l m a n n , De interpretibus Romanorum, p.
81 sq. - - N o t ă m , însă, că argumentul a d u s de c ă t r e S n e l l m a n n (l. c.) pentru
a d o v e d i că în D a c i a se v o r b i i chiar s u b T r a i a n l i m b a latină curent de c ă t r e
populaţie, e g r e ş i t interpretat. P r e c e s u l d e c a r e e v o r b a şi la c a r e asistă şi
prietenul împăratului, Plinius cel T â n ă r , nu a avut l o c în Dacia ci în Italia,
la C e n t u m Cellae, Civitâ Vecchia de azi. P e lângă Snellmann, mai e şi E .
O a m i l l s c h e g , în Zeitschrift fur Slavische Philologie, voi. III ( 1 9 2 6 ) , p. 1 5 3 ,
susţinând o continuitate a elementului roman în B a n a t şi O l t e n i a ( K l e i n e
Walachei).
 458 DÄRl DE SEAMA

o b i ş n u i t . . . . se confirmă des şi în decursul istoriei mai vechi r o m a n e

(v., de pildă, T a c i t . An. X I V , 3 3 ) şi, fireşte, şi'n s e c . 3 d. C h r In topó-,
nomastică, numiri ca Bersawa (~Bărzava), un afluent al T i m i ş u l u i lângă
c a r e se găsia localitatea Berzobis, sau Bersovia, arată o supravieţuire a yechei.
populaţii'' (p. 2 1 5 ) .
Am crezut de cuviinţă să relev aceste două studii ale d-lui Patşch,
şi p e cele menţionate în n o t ă , pentru a arăta că învăţaţii streini obiectiv^
ajung, pe alte căi, la aceleaşi rezultate, pe care istoricii şi filologii români
le enunţaseră de mai înainte. - . •
Cât priveşte studiul d-lui Patsch, am avea de notat că pentru pară» '
s i r e a D a c i e i nu poate fi a n g a j a t ca a r g u m e n t
t decisiv sistarea baterii
m o n e t e l o r d a c i c e (p. 2 0 9 ) , d e o a r e c e , pe cât se p a r e djn studii mai vechi şi,
noi, monetaria D a c i e i nu se găsia aici, ci la Viminacium. ' ) — încetarea
baterii m o n e t e l o r d a c i c e , a putut avea, deci, şi alte cauze, dacât evacuarea,
iminentă a teritoriului. C. D a i c o v i c i

Karl Lehmann — Hartleben, Die T r a i a n s s ä u l e . E i n r ö m i s c h e s K u n s t ­

w e r k zu B e g i n n d e r S p ä t a n t i k e . B e r l i n — L e i p z i g 1926. W a l t e r de G r u y t è r
Verlag. T e x t : VIII + 1 5 6 pp. T a f e l n : 73 planşe. 4°.
Literatura asupra coloanei lui T r a i a n s'a îmbogăţit, prin studiul d-lui
K. L.-H., cu o contribuţie din cele mai însemnate. Atât prin r e p r o d u c e r e a
frumoasă a reliefurilor (direct depe c o p i a ce se află în Lateran), cât, mai
ales, prin noul punct de vedere din care studiază d. L.-H. acest admirabil
m o n u m e n t de artă, lucrarea d-sale represintă un p r o g r e s hotărît în cunoaşte­
rea p r o b l e m e l o r puse de coloana lui T r a i a n . Intr'adevăr, lucrarea tânărului
a r h e o l o g g e r m a n —rezultată pe u r m a unei munci î n c o r d a t e de vreo câţiva ani,—
e o reacţiune faţă de curentul a p r o a p e a b s o l u t până acum — représentât de
Domaszewski, Petersen, Stuart J o n e s şi, în special, C i c h o r i u s — care consi­
d e r ă coloana reliefată ca o fidelă şi exactă cronică a celor două campanii
purtate de împăratul Traian împotriva D a c i l o r şi pentru care izvoarele lite­
rare sunt mai mult decât sărace.
F a ţ ă de acest punct de vedere — istoric — al învăţaţilor, pomeniţi
mai sus, d. L.-H, îşi p r o p u n e să c e r c e t e z e monumentul de artă numai şi e x ­
clusiv din punct de vedere artistic, căutând să-1 aşeze în cadrul desvoltării
artei antice şi să lămurească raporturile dintre el şi arta antică anterioară.
E foarte f i r e s c ca aceasta nouă c o n c e p ţ i e să d u c ă la e x a g e r ă r i în cealaltă
direcţie şi c a „punctul de v e d e r e principial diferenţiat" al autorului, să-1 faca
să tăgăduiască o r i c e valoare d o c u m e n t a r ă a monumentului, acceptându-1,
doar, ca un izvor pentru reaua epocii imperiale r o m a n e . Iată pe scurt re­
zultatele mai importante la care ajunge d. L.-H. :
In ce priveşte f o r m a curioasă a monumentului, d-sa r e s p i n g e teoria
lui Birt c a r e vedea originea fâşiilor de reliefuri c e cuprind, în spirale, fu-
sul coloanei de ca. 4 0 m. înălţime, în sulurile de papyrus sau pergament, iat
r e p r e s e n t ă r i l e în relief le c o n s i d e r a ca derivate din ilustraţiile cu care erau
î m p o d o b i t e acele volume. Pentru d. L.-H. c o l o a n a reliefată e „für eine neue
Aufgabe neu geschaffene Monumentform". C o l o a n a nu figura, de la început

¡
) Revista Ii. di num. 1908, p. 202 ; c f . . Prot. Szernie, Bpest. 1927,
p. 98/99.
 DÂRI DE SEAMA 459

în planul forului lui T r a i a n , î n t o c m i t de A p o l l o d o r , ci i-a fost adaogată ul­

terior, după d o r i n ţ a Senatului. Prin urmare, o nevoie g r e u de împlinit altfel,,
a dat naştere monumentului în această f o r m ă , pe care, însă, de sigur, l-au
influenţat, c a f o r m ă şi conţinut, atât ilustraţiile depe sulurile de p e r g a m e n t
cât, mai ales, aşa numitele picturi triumfale. — M o n u m e n t u l nici n'a fost
conceput, la î n c e p u t , ca un « G r a b d e n k m a l » ci n u m a i ca s i m b o l al biruinţei,
asupra D a c i l o r . A b i a mai târziu, la d o r i n ţ a impăratului însuşi şi după c e
planul s c e n e l o r fusese elaborat în cele m a i mici detalii, a fost d e s e m n a t si­
ca l o c de odihnă pentru rămăşiţele pământeşti ale marelui cuceritor. C u acest
prilej, s'a hotărît î n l o c u i r e a vulturului din vârful coloanei cu statua, de b r o n z ^
a împăratului şi i s'au aplicat ferestruicele, tot la al doilea spiral, spre a da
lumină scării ce sue în interior. — In ce priveşte inscripţia enigmatică d e p e
soclu, d. L . - H . nu-i poate da de rost. [ D e la apariţia studiului său, să­
păturile î n t r e p r i n s e de guvernul italian, în j u r u l forului T r a i a n , a adus lu­
mină şi'n această privinţă] * ) .

S u p u n â n d întreaga o p e r ă u n o r legi s u p e r i o a r e de c o m p o s i ţ i e , d. L.-rf.,

d e s c o m p u n e întreaga acţiune desfăşurată pe fusul coloanei, în o serie de m o ­
tive c e se perindă d u p ă m o d e l e primite din tradiţia artistică, adaptându-se
la c e r i n ţ e de simetrie, r i t m şi, d e s e a o r i , fără nici o altă justificare decât
aceia de a u m p l e a spaţiul. Astfel, vedem tratate, aparte, scenele de adlocutio,
sacrificii şi lusiraţii, construcţii, soli şi prisonieri, marşuri şi lupte.
In alegerea şi r e d a ţ e a a c e s t o r scene autorul găseşte că artistul n'a
fost legat de realitatea şi adevărul istoric. E l lucrează cu modele şi tipuri,
adauge şi o m i t e unele lucruri c a r e din punct de vedere i s t o r i c nu c o r e s p u n d (une­
ori le aşează, c r o n o l o g i c , falş : transportarea tezaurului lui D e c e b a l , de pildă),,
ţinând s e a m ă în primul rând numai de interesul artistic al composiţiei întregi.
Aşa, de pildă, pentru scenele de adlocutio, domină un tip luat din arta anterioară
când împăratul stă, pe tribunal, la stânga, iar soldaţii se află înşiraţi la
dreapta. S c e n a s e repetă în decursul primului r ă z b o i de şase ori, câtă v r e m e
în al doilea o întâlnim numai de două ori. — La sacrificii şi lustraţii, lip­
seşte actul lustraţii a c o l o , unde, istoric, nu putea să l i p s e a s c ă după prescrie­
rile religioase. La construcţii e de r e m a r c a t numărul e x t r a o r d i n a r d e lucrări
care se văd pe c o l o a n ă : O influenţă a picturii triumfale, cu tipuri de mun­
citori şi mişcări luate din tradiţia artistică. Nici soliile c u n o s c u t e i s t o r i c nu
se redau e x a c t ci cu s c h i m b ă r i impuse de legile artei. — La scenele de marş
e vădită influenţa picturilor triumfale şi a artei de pe Ara Pacis, — S c e n e l e
de luptă sânt, relativ, f o a r t e puţine. Lucru c e c o r e s p u n d e , de altfel, cu o
tradiţie artistică r o m a n ă (foarte rari sunt representările plastice d e luptă în
R o m a ) . Lă redarea s c e n e l o r de luptă nu se poate o b s e r v a nici o tendinţă de
a da realitatea. E o c o m p o s i ţ i e artistică nouă, influenţată de arta picturilor
triumfale şi arta plastică b a r o c ă helenistică, cu amănunte luate, fără schim­
bări, din tradiţie.
E x a m i n â n d natura şi clădirile aşa cum sunt redate în arta coloanei lui
Traian, autorul constată că şi aici a avut un rol hotărîtor arta veche, în spe­
cial pictura triumfală, cu m o d e l e l e şi tipurile ei c o n s a c r a t e . Puţine din l o ­
curi şi construcţii pot fi identificate. Nu c r e d e în r e p r o d u c e r e a exactă a clă­
dirilor dace, căci clădiri ca cele de pe coloana lui T r a i a n se g ă s e s c şi pe

*) V e z i n o t i ţ a m e a din « S o c i e t a t e a de M â n e » , 1 9 2 8 , Ho. 6, p. 1 2 5 .
460 DĂRI D E SEAMĂ

alte monumente. E înclinat să creadă mai d e g r a b ă în o tradiţie artistică c e

l u c r e a z ă cu Topoi etnografice. Admite, totuşi, o redare în generalităţi a ca­
pitalei S a r m i z e g e t u s a , dar nici d e c u m o respectare a detaliilor. E interesant
de pildă, că şi podul lui A p o l l o d o r , e r e p r o d u s cu î n s e m n a t e abateri de la
originalul cunoscut din m o n e d e . Nu c r e d e să se fi lucrat după schiţe luate
la faţa locului ci, cel mult, să se fi ţinut seamă de planurile g e n e r a l e ale
aşezărilor militare.
C a stil, d. L.-H., nu împărtăşeşte părerea lui W i c k h o f f care vedea în
arta coloanei lui T r a i a n perfecţiunea aşa numitului stil continua, ci, ca şi
C i c h o r i u s c o n s i d e r ă relieful întreg ca o măiastră alcătuire de tablouri sin­
g u r a t i c e clar determinate. R e s p i n g e părerea că artistul^ar 'fi fost A p o l l o ­
dor. A fost probabil un singur artist cu mai mulţi c o l a b o r a t o r i cari
au lucrat d u p ă modele desenate ori pictate şi nu după m o d e l e în ar­
gilă. A r m e l e şi instrumentele erau, ca de obicei, executate în metal. Uni­
t a t e a operei e evidentă, dar naţionalitatea artistului nu se poate ghici. în­
treaga operă poartă pecetea artei elenistice-romane. E a stă la pragul unei
noi e p o c e : a antichităţii târzii. C. D a i c o v i c i .

F. Horovitz, I n f l u e n ţ a e l e n i s m u l u i a s u p r a l u m e i t r a c o - d a c i c e şi t r a c o -
d a c o - r o m a n e p â n ă la r e t r a g e r e a l e g i u n i l o r din D a c i a . E x t r a s din „Cerce­
tări Istorice". Anul I I - I I I . Iaşi. Viaţa R o m . 1927, 1—53 pagini.
Lucrarea de faţă a d-lui H . este o expunere, pe scurt, a rezulta­
telor la care au ajuns cercetările de până acum în această direcţie. Cu o hăr­
nicie v r e d n i c a de laudă culege datele necesare la alcătuirea tabloului c e vrea
să n i l presinte, fo!osindu-se de cele mai i m p o r t a n t e lucrări apărute până
acum asupra acestui subiect. Cum era şi firesc, d-sa împarte influenţa elenis­
mului asupra lumii t r a c o - d a c i c e în două e p o c e : cea dintâi, de la începuturi
până la contactul poporului t r a c o - d a c i c cu R o m a n i i , şi a doua, dela cuceri­
rea r o m a n ă , până la retragerea legiunilor din Dacia. Această din urmă limită
e, însă, valabilă numai din punctul de vedere strict dacic. C h i a r în perioada
romană, influenţa elenismului e, aproape, exclusivă şi fără concurenţă în
T h r a c i a p r o p r i u zisă, câtă vreme în M o e s i a S u p e r i o r şi D a c i a spiritul pre­
c u m p ă n i t o r e cel roman, deşi şi aici se simte o destul de însemnată adiere
de elenism.
M e n ţ i o n ă m câteva scăpări din v e d e r e ce s'au strecurat în corpul lucrării
ş i c a r e t r e b u e r e l e v a t e : Paionii (p. 2) nu sunt T r a c i ci Illiri.—La monumentele de
limbă tracă (p. 3 ) , trebuiau p o m e n i t e şi g l o s s e l e păstrate la lexicografi (în
special H e s y c h i o s ) şi, în deosebi, inscripţia tracă cu caractere greceşti din s e c .
b a. Chr., de pe inelul de aur găsit în Bulgaria, în jurul oraşului Philippopo-
lis (satul J e s e r o v o ) , discutată d e o s e a m ă de învăţaţi*). O p e r a lui Plinius ce
Bătrân se întitulează, de fapt, Naturalis Historia şi nu H. N. (p. 4 ) . — Nu
cred că e întemeiată părerea d-Iui H., exprimată la p. 16, asupra originii ele-
nice a leilor funerari, pentru care vezi, acum, S c h o b e r , Die rom. Grabsteine...
p. 2 1 3 s q q . — S t a b i l i r e a atât de c a t e g o r i c ă a stadiului de romanizare (ro­
manizare c o m p l e t ă şi s e m i r o m a n i z a r e ) a indivizilor, numai după criteriile
atât de nesigure ale numelui, e, după părerea subsemnatului, una din părţile
s l a b e ale lucrării ( p . 3 5 ) . — Interesantul fenomen traco-dacic al numirii de

*) Mai n o u , doi î n v ă ţ a ţ i litvani, B a s a n a v i c i u s şi Srba au î n c e r c a t să a r a t e , pe baza acestei in­

scripţii, o î n r u d i r e între limbile t r a c ă şi litvanâ (cf. D. U t . Zeit. 1926, c o l . 1 9 S 9 - W 9 0 ) .
 DÂRI DE SEAMĂ 46 »

Tiopioc şi dominus (cu c o r e s p o d e n ţ e l e feminine) dată zeităţilor, a fost frumos

•şi amplu relevat de răposatul V. Pârvan în ale sale Contribuţii la Istoria
Creşt. Dnco-roman, explicând geneza r o m â n e s c u l u i dumnezeu. — Ala I. Itu-
raeorum in Dacia a mai fost d o c u m e n t a t a e p i g r a f ic şi'n o inscripţie, publi­
cată şi întregită corect de subsemnatul în „ D a c i a " voi. I, p. 2 5 1 . Dintre cu­
vintele româneşti date la sfârşitul lucrării ca derivând din greceşte, abia 2
sau 3 pot rezista criticei filologice.
Mici, dar supărătoare greşeli de tipar şi limbă strică chiar unei lucrări
de î n c e p ă t o r ; aşa de p.: Apolonia p . 9 (p. Apollonia); civilisaţii mai superi­
o a r e , (p. 7) se c o m e n t a pe H o m e r (p 2 9 ) , f a c t o r de elenizare al lumei tra­
cice (p. 7) - şi altele. C . Daicovici.

Ştefan Ciobanu. C e t a t e a T i g h i n a . ( E x t r a s din Anuarul Comisiunii Monum-

Ist. Secţia B a s a r a b i a )
E o m o n o g r a f i e documentată, înfăţişând fazele principale ale desvoltării
oraşului şi cetăţii Tighina. Numele a r fi de o r i g i n e cumană : delà cuvântul
ttigăna (găleată, taler = g r o s s e Schale)
In acest caz ar data din timpul dominaţiunii C u m a n i l o r , delà cari a trecut
în stăpânirea T ă t a r i l o r în s e c . X I I I , iar la sfârşitul secolului u r m ă t o r expansi.
unea M o l d o v e i a atras-o în sfera intereselor sale militare şi c o m e r c i a l e .
In privilegiul c o m e r c i a l dat de Alexandru cel Bun Lipovenilor (1408) T i g h i n a
e pomenită ca una dintre vămile principale ale M o l d o v e i . Pe aci trecea drumul
tătăresc spre C r i m e a .
La 1 4 5 6 Petru Aron mută vama la Lăpuşne, dar la 1 4 6 0 Ştefan cel M a r e
o aşează din nou la T i g h i n a , cum a fost „ d e l a î n c e p u t " dispunând a se plăti
pentru păzitor „ c â t e 12 groşi de c ă r u ţ ă " . Importanţa T i g h i n e i sporeşte, după-»
ce T u r c i i ocupă Chilia şi C e t a t e a Albă ( 1 4 8 4 ) , deşi părcălăbia acestei din urmă
cetăţi nu fu mutată la T i g h i n a , ci cu 3 5 k m . mai j o s , la Ciubârciu, ca să poată
apăra mai b i n e regiunile m o l d o v e n e din p r e a j m a ocupaţiunii turceşti. La 1538
Sultanul Suliman, pornind contra Iui Petru R a r e ş cu oştire „pe care cerul şi
pământul abia o ţine", o c u p a ş i T i g h i n a clădind aci o puternică cetate, care la
1541 era gata (Bender-dela turco-arabul Beader-port sau o r a ş comercial)
Ieronim Laski s c r i e lui F e r d i n a n d I (30. III. 1541) că Moldovenii nu pot suporta
nici într'un chip răpirea celei mai frumoase părţi a ţării lor. T o t u ş încercările
de r e c u c e r i r e n'au dat nici un rezultat. După 1574 T u r c i i aşezară şi la T i g h i n a
şi la Cetatea Albă garnizoană permanentă de T ă t a r i . Bejul T i g h i n e i scria pe la
1580 r o m â n e ş t e cerând starostelui dela R a ş c o v „ un p o l o b o c de h o l i r c ă " . Cătră
sfârşitul secolului XVII, după c e T u r c i i fură nevoiţi să c e d e z e R u ş i l o r Azovul
(1696) T i g h i n a deveni „scutul puternic al islamismului contra Rusiei".
S e făcură aci fortificaţii noi, la cari fu silit să lucreze şi Antioh C a n t e m i r
( 1 7 0 7 ) . Niculae Costin spune că „ s ă p â n d el la T i g h i n a alţii îl săpau p e
dânsul la P o a r t ă " . F i i n d mazilit, fu închis în cetatea T i g h i n e i apoi dus Ia
Constântinopol.
După lupta dela Poltava (1709) C a r o l X I I , regele Suediei s'a refugiat la
Tighina, căreia unii îi ziceau atunci şi C a r l o p o l i s . L a 1 7 1 3 — 1 4 a stat aci şi
•fostul rege polon Slanislau Lesczinski. In cursul r ă s b o a i e l o r dintre T u r c i şi
Ruşi ( 1 7 6 9 — 7 4 şi 1 7 8 7 — 9 1 ) T i g h i n a ajunse în mâna Ruşilor, d a r prin pacea
dela Cuciuc-Cainargi şi prin cea dela Iaşi fu retrocedată T u r c i l o r . La 1806 fu
o c u p a t ă din nou d e Ruşi şi lăsată pentru timp scurt în stăpânirea M o d o v e i .
462 DĂRI DE SEAMĂ

a p o i trecu şi rămase în cea rusească până la 1 9 1 8 . M o n o g r a f i a s c r i s ă . c u

multă îngrijire şi întemeiată pe informaţie solidă, e î m p o d o b i t ă şi cu 3 0 de
ilustraţii reuşite. I. L u p a ş .

M o h â c s i E m l e k k o n y v 1526. S o c i e t a t e a istorică maghiară a ţinut să come­

m o r e z e centenarul al 4-lea al desastrului dela M o h â c s (29 Aug. 1 5 2 6 ) prin o
publicaţiune redactată de membrul ei E m e r i c Lukinich, p r o f e s o r univ. şi director
al B i b l i o t e c i i S z e c h e n y din Budapesta.
Publicaţiunea cuprinde 12 studii scrise de diferiţi autori, cari se silesc a
înfăţişa în m o d documentat antecedenţele politice, m o r a l e şi sociale ale luptei
cu T u r c i i , relaţiile cu ţările vecine şi cu politica europeană din acel timp,
desfăşurarea forţelor aruncate pe câmpia de lângă M o h â c s şi răsunetul produs
de înfricoşatul desastru în poezie, în tradiţie, în opinia publică a ţării şi a
străinătăţii.
Autorul 1-lui studiu, B r u c k n e r Gyo'zo arată, că urmările renaşterii din e p o c a
de înflorire a lui Matia Corvinul au stricat „caracterul s c i t i c " al Ungurilor,
cari în timpul dinastiei J a g e l o n i l o r porniră pe povârnişul decadenţei politice,
m o r a l e şi e c o n o m i c e . Pentru toate relele învinuiau dinastia străină crezând, că
numai un rege naţional i-ar putea salva. Luptele politice-sociale dintre magnaţi
şi nobili, certele pentru succesiunea la tron şi destrăbălarea m o r a l ă aduse
ţara într'o situaţie din cele mai deplorabile. Palatinul ţării. Ştefan B â t h o r y şi
voevodul ardelean Ioan Z a p o l y a sunt înfăţişaţi ca nişte beţivi. Primaţii din
Strigoniu : T o m a B a k o c z , G h e o r g h e Szatmări şi Ladislau Szalkai ca nişte des-
frânaţi. Celui din urmă i se strigă c h i a r în dietă mustrarea, că in calitatea s a
de ierarh, nu se sfieşte să ţină harem. In ce priveşte coruptibilitatea condu­
c ă t o r i l o r de atunci ai Ungariei, se citează afirmaţiunea italianului M a s s a r o că
„nu există nedreptate sau ignominie, pe care ei să n'o facă dacă, li se stre­
coară bani. C r o n i c a r u l contemporan, G h e o r g h e S z e r e m i s p u n e că Ungurii aveau
3 însuşiri—habent tres n a t u r a s : invidia, blasfemia et homicidiă. Dispăruse cu
totul o r i c e interes pentru binele public şi o r i c e spirit de sacrificiu în aşa
măsură încât italianul B u r g i o se c r e d e a în drept să spună că „dacă Ungaria â r pu­
tea fi salvată din vârtejul primejdiei pentru un preţ de 3 fiorini, nu s'ar găsi în
toată ţara 3 oameni gata să aducă acest sacrificiu" — Cei ce simţiau, c ă d e ­
vine tot mai iminent pericolul cutropirii turceşti, îşi puneau speranţa exclusiv
în ajutorul străinătăţii.

Papa L e o X făcuse p r o i e c t e de expediţii cruciate în interesul Ungariei şi al

Poloniei, dar când a încredinţat pe T o m a B a k o c z cu pregătirea cruciatei în
U n g a r i a , rezultatul fu d e z a s t r o s : ţăranii p o r n i r ă sub c o n d u c e r e a Secuiului
G h e o r g h e D o j a c o n t r a nobililor exploatatori, nu contra T u r c i l o r . Alte încercări
de mai târziu rămân zadarnice. P o p o a r e l e din apusul E u r o p e i nu mai puteau
fi concentrate la o acţiune comună. Rivalitatea între F r a n c e z i şi H a b s b u r g i
de o parte, curentul reformei religioase de alta constituia o b s t a c o l e serioase,
de care se frângeau iniţiativele cu tendinţe universal—creştine. E p i s c o p u l B r o -
darics scria cu mâhnire lui Sigismund regele P o l o n i e i : văd, că principii creş­
tini se ceartă sau lenevesc şi nu se g â n d e s c la creştinătate. Iar L u t h e r s e
î n t r e b a : La ce bun să pornim războiu contra T u r c i l o r , cari lasă pe t o t insul
în credinţa sa, pe când papa vrea să convertească lumea întreagă 1$ minciu­
nile sale diavoleşti aşa că dominaţia lui e de 10 ori mai rea decât a T u r c u l u i .
Şi daca nu âr surpa Crist pe Antricrist, cum z i c e Scriptura, şi am vrea v r e -
 DĂRI DE SEAMĂ 463

odată să e x t e r m i n ă m pe T u r c i , a r trebui să î n c e p e m întâi cu papa ( p . 177).

In ce priveşte ţările vecine, ele fură în mare parte înstrăinate de U n g a r i a
prin politica trufaşe, greşită a lui Alatia. Cehii spuneau, că ei ar fi mai cu­
rând aplicaţi să atace, decât să ajute Ungaria. Atitudinea lui Matia, care n'a
dat lui Ştefan cel M a r e D o m n u l M o l d o v e i , la 1 4 8 4 , în lupta cu T u r c i i nici
un ajutor armat, 1-a îndemnat p e acesta să se a p r o p i e de C a z i m i r r e g e l e
Poloniei, jurându-i credinţă la C o l o n e a ( 1 4 8 5 ) . Iar după c e s'a convins, cât de
puţin temeiu se poate pune şi p e prietinia polonă, a înţeles că suzeranitatea
turcească, într'o f o r m ă cruţătoare, devenise o necesitate istorică inevitabilă,
oricât de mult îl durea pierderea Chiliei şi a Cetăţii Albe, pe c a r e însuş Sultanul
o considera d r e p t cheie şi poartă spre pământul P o l o n i l o r , Rutenilor şi T ă ­
tarilor. P r e t i n s a î n c e r c a r e a lui Ioan Albert de a recuceri cetăţile dela M a r e a
Neagră şi de a le reda comerciului oriental polon, la 1497, se prefăcu pe
neaşteptate într'o expediţie contra M o l d o v e i , s c u m p plătită însă d e cătră
Poloni, cari dela această dată înainte înclină pentru politica filo — turcească.
La 1525 Stanislau S p r o w s k i fu trimis în T u r c i a să î n c h e i e pace pe 6 ani, î n T

cercând să atragă şi p e Unguri, cari refuză însă în speranţa expediţiei generale

creştine proiectate de atâtea ori fără nici un rezultat. In Iulie 1 5 a 6 P o l o n i a ,
fiind atacată de T ă t a r i — cum arată Ioan D a b r o w s k i , autorul studiului d e s p r e
„Polonia şi T u r c i i înainte de pericolul din 1 5 2 6 " — nu a putut să dea nici
un ajutor Ungariei s t r â m t o r a t e .

Astfel se dă lupta dela M o h â c s , în cele mai g r e l e condiţii pentru Ungaria,

complect izolată prin politica ei plină de greşeli. C o n d u c e r e a aşa de slabă şi
de nepricepută a aruncat puţina armată strânsă în pripă (20 —25.000) î n t r ' o
luptă lipsită de o r i c e şanse, fără să fi aşteptat m ă c a r c o n c e n t r a r e a t u t u r o r
trupelor, de care ar fi putut dispune, T â n ă r u l r e g e L u d o v i c II, un copilandru
de 2 0 ani, a alergat el însuş în pericol, ca nime să nu poată găsi în atitudinea
lui vre-o scuză pentru laşitatea proprie. Neavând nici un general destoinic, fu
improvizat c o m a n d a n t al oştirii arhiepiscopul Tomory, î m p r e u n ă cu O h e o r g h e
Z â p o l y a şi C r i s t o f o r Frangepân., L u p t a s'a dat Î n t r ' o zi de Miercuri (die
clara et multum serena, scrie B r o d a r i c s ) . In timp de 2 o r e (4-6 p. m.) a r m a t a
ungară fu z d r o b i t ă , c o m a n d a n t u l T o m o r y însuş căzu, regele c e r c ă să scape,
dar în drum se înnecă în pârâul C s e l e . Mai târziu s'a răspândit svonul ten­
denţios, că imediat după luptă ar fi fost ucis d e cătră O h e o r g h e Z â p o l y a ,
c a r e în felul acesta ar fi înţeles să d e s c h i d ă fratelui său Ioan, v o e v o d u l Ar­
dealului, calea s p r e scaunul r e g e s c al Ungariei.
S ' a crezut că Ioan Z â p o l y a ar fi întârziat c u a r m a t a sa a n u m e ca să p r o v o a c e
dezastrul dela M o h â c s . Autorul Gyalokay J e n o arată însă că învinuirea
aceasta nu se poate dovedi. Adevărat, că Z â p o l y a sosise la S e g h e d i n cu
14.000 numai la 27 Aug. D a r cauza întârzierii e a se căuta în zăpăceala dela
curtea regală, de unde i s'a trimis 1. ordin de a se alătura la armata regelui
2. de a trece în Muntenia, ca î m p r e u n ă cu v o e v o d u l acestei ţări să atace pe
T u r c i din spate 3. d e a g r ă b i totuş cât mai curând spre oastea regelui.
Z â p o l y a neştiind, cum să iasă din încurcătura provocată de diversitatea o r d i ­
nelor primite, aşteptă ca omul său O h e o r g h e B â c s y , trimis a n u m e la rege,
să-i aducă un răspuns lămurit. R e g e l e i-a dat însă şi răspunsul acesta cu în­
târziere. In opinia publică G e r m a n ă s'a menţinut mult timp svonul, că Zâ­
polya ar fi p r o c e d a t astfel din ură faţă d e L u d o v i c J a g e l o n u l şi din dorinţa
de a-i lua locul. G y a l o k a y insistă însă argumentând, că Z â p o l y a nu p o a t e fi
464 DÂRI DE SEAMA

osândit, fiindcă a aşteptat şi al 4-lea ordin, care s'ar fi putut întâmpla să s e

d e o s e b e a s c ă de al 3-lea. D e altfel chiar dacă ar fi sosit la timp p e câmpul
de luptă, nu ar fi putut să s c h i m b e mult situaţia desperată, findcă nu era
bun c o m a n d a n t şi d i s p r o p o r ţ i a dintre forţele c o m b a t a n t e ale T u r c i l o r şi,
ale Ungurilor era prea mare. Planul sultanului Soliman II unul dintre c e i
mai mari b ă r b a ţ i ai secolului X V I de a intra v i c t o r i o s în capitala U n g a r i e i
nu l-ar fi putut zădărnici Zâpolya. Această intrare avu l o c la 12. S e p t . deci
14 zile după lupta dela Mohâcs, fără ca să mai întâmpine vre-o resistenţă.
R ă s p u n d e r e a e întreagă de p a r t e a c o n d u c ă t o r i l o r nepricepuţi şi răilor sfet­
nici ai regelui, c a r e a fost împins să ia ofensiva fără nici o pregătire, lăsând
totul la voia întâmplării şi a n o r o c u l u i o r b . Aceasta e p ă r e r e a lui G y a l o k a y .
Alt autor, Artner Edgăr tratând „Relaţiile Ungariei cu Sf. scaun apostolic
în anii cari au precedat desastrul dela Mohâcs ( 1 5 2 1 — 2 6 ) ajunge la c o n c l u -
ziunea, că principala cauză a desastrului a fost neparticiparea apusului creştin
sau cu alte c u v i n t e : desastrul dela M o h â c s a fost deslănţuit asupra Ungariei
prin îndepărtarea naţiunilor apusene dela credinţa şi m o r a v u r i l e creştine.
In adevăr, purtarea lor a fost c u r i o a s ă : după desastru c o n v o c ă papa C l e ­
ment VII consistorul să ia măsuri, Veneţia însă mai practică trimise felicitări
Sultanului. Iar H e n r i c VIII, r e g e l e Angliei, după c e în primăvara anului 1526
avizase pe nefericitul Ludovic, că deşi e totdeauna g a t a să a p e r e republica
creştină, nu-şi poate periclita interesele proprii de dragul altora, primind
vestea desastrului, se g r ă b i să scrie papei că nu şi-a putut reţine lacrimile
nici înfrâna durerea sufletească.
Acest volum c o m e m o r a t i v are o interensantă prefaţă, semnată de ministrul
de culte ungar, c o n t e l e K l e b e l s b e r g K u n o , preşedintele S o c i e t ă ţ i i i s t o r i c »
m a g h i a r e . Aluziile la stările prezentului nu lipsesc din prefaţă. G e n e r a ţ i a
Mohăcsului e aşezată alături de generaţia actuală a Trianonului cu singura
d e o s e b i r e , că după M o h â c s T u r c i i se aşezară în centrul Ungariei, între D u n ă r e
şi T i s a , iar acum le-a rămas U n g u r i l o r pământul acesta binecuvântat, din c a r e
îşi „sug puterea pentru o p e r a cea mare a regenerării şi reconstrucţiunii"'.
I. L u p a ş .

J a k a b b f y E l e m e r . Adatok Krassâvdrmegye multjâbol. ( D a t e din trecutul

judeţului Caras) L u g o j 1 9 2 6 . Autorul reproduce din p r o c e s e l e verbale ale
Judeţului C a r a s discuţiunea şi hotărîrea dela 1861 în chestia limbei r o m â n e
şi maghiare, o cuvântare rostită de cel dintâi prefect român al judeţului C a r a s
Emanuil Gojdu în adunarea generală dela 2 M a r t i e 1861, iniţiativa luată d e
cătră acelaş prefect la 7 Aug, 1861 pentru înfiinţarea unui liceu român în
L u g o j şi un articol e l o g i o s publicat în acelaş an în revista „Vasărnapi U j s â g "
despre personalitatea lui E m a n u i l G o j d u . T o a t e aceste c o m u n i c ă r i scurte
prezintă un interes d e o s e b i t pentru c e i c e v o r să cunoască manifestările vieţii
româneşti din acest j u d e ţ la începutul erei constituţionale a monarhiei austro-
ungare. I. L u p a ş .

Jakabbfy Elemer, A z 1790-91-iki m a g y a r o r s z ă g g y u l e s e l o z m e n y e i

K r a s s o v ă r m e g y â b e n . (Antecedenţele dietei u n g a r e din 1790-91 în comitatul
C a r a s ) L u g o j . R e g i u n e a Banatului, recucerită dela T u r c i , nu a fost a n e x a t ă
imediat Ungariei, ci a rămas s u b administraţie militară până la 1 7 4 1 , apoi
civilă austriacă. C u toate că împărăteasa M ă r i a T e r e s i a a d e c i s la începutul
 DÂRI DE SEAMA 465

domniei ( 1 7 4 1 ) să fie r e î n c o r p o r a t „banatul t i m i ş a n " la Ungaria, d e c i s i u n e a

ajunge în stadiul realizării numai în primăvara anului 1 7 7 9 , când s e fixează
graniţele c e l o r 3 c o m i t a t e bănăţene ( C a r a s , T i m i ş , T o r o n t a l ) . C u r t e a imperială
din Vieria avea motive s e r i o a s e pentru a-şi j u s t i f i c a atitudinea rezervată f a ţ ă
de c o m i t a t e l e ungare, caracterizate de a u t o r c u d r e p t cuvânt ca nişte „repu­
blici nemeşeşti" capabile a înfrânge prin resistenţa l o r a u t o c r a t i s m u l c e n t r a ­
lizator vienez, cum s'a văzut aceasta şi la sfârşitul domniei lui Iosif II, în cursul
răsboiului cu T u r c i i , când 17 comitate ungureşti au refuzat, în t o a m n a anului
1789, o r i c e a j u t o r pentru armată, iar celelalte s'au d e c l a r a t aplicate să ajute
pe împărat în purtarea răsboiului numai p e lângă anume condiţiuni. In c a t e ­
g o r i a aceasta din u r m ă e r a şi comitatul Carasului, c a r e suferise mult din.
partea T u r c i l o r . D i n c e l e 2 2 8 c o m u n e , câte avea, T u r c i i înaintând în B a n a t
au ars peste 40 de sate, ucigând şi împrăştiind populaţia. C o n d u c ă t o r i i c o m i ­
tatului s e plâng, că a scăzut capacitatea fiscală a populaţiei. Rezultatele triste
ale răsboiului de o parte, resistenţa c o m i t a t e l o r d e alta î n d u p l e c ă p e î m p ă ­
ratul Iosif, b o l n a v pe patul de m o a r t e , să r e v o a c e la 28 Ian. 1790 toate
dispoziţiile sale autocrate, în afară de c e l e p r i v i t o a r e la toleranţa religioasă
şi la uşurarea traiului i o b a g i l o r , p r o m i ţ â n d t o t o d a t ă să c o n v o a c e în curând
dieta ungară, pe c a r e nu o c o n v o c a s e n i c i o d a t ă în cursul domniei de 1 0 ani.
D u p ă m o a r t e a lui b u c u r i a U n g u r i l o r izbucni în a d e v ă r a t e orgii. Din cauză
c ă Iosif n'a respectat constituţia u n g a r ă , s'a ivit p ă r e r e a c ă dreptul de s u c ­
cesiune al H a b s b u r g i l o r s'a stâns şi p o p o r u l poate să dispună a s u p r a tronului
(Rujitum est filum successionis, majestas apud populum). F r a t e l e lui Iosif,
L e o p o l d II a luat însă r e p e d e dispoziţiile n e c e s a r e pentru c o n v o c a r e a dietei
şi p o t o l i r e a rezistenţei nobilimii maghiare. In vara anului 1 7 9 0 s'au prezentat
şi deputaţii c o m i t a t e l o r C a r a s , T o r o n t a l şi T i m i ş la dieta din B u d a , cu toate
că nu fuseseră invitaţi, şi potrivit instrucţiunilor, c e li s'au dat într'un vast
e l a b o r a t au cerut înarticularea în lege a r e î n e o r p o r ă r i i a c e s t o r c o m i t a t e la
teritorul Ungariei. Autorul publică în , , a n e x ă " — d u p ă o c o p i e maghiară păs­
trată la prepozitul Ion Boroş - textul î n t r e g al instrucţiei, c a r e cuprinde în
22 puncte d o l e a n ţ e l e şi desideratele n o b i l i l o r ungari din cele 3 c o m i t a t e , pof­
tind ca d e s p r e chestiunile tratate în f i e c a r e ş e d i n ţ ă a d i e t e i să li se trimită
informaţiuni prin ştafete (stafetaliter), dacă va c e r e t r e b u i n ţ a .

I. L u p a ş

Constantin C. Ciurescu: C o n t r i b u ţ i u n i Ia s t u d i u l m a r i l o r d r e g ă t o r i i
î n s e c o l e l e X I V şi X V . Vălenii de M u n t e 1 9 2 6 .

Studiile istorice privitoare la întemeierea şi e p o c a de c o n s o l i d a r e a

Principatelor R o m â n e s'au mărginit, în majoritatea c a z u r i l o r , la „ s e r i a f e n o ­
m e n e l o r politice şi culturale" — cum ar spune, d a c ă ar mai trăi, răposatul
A. D. X e n o p o l . Datând a b i a d e un veac, istoriografia noastră c r i t i c ă , m o d e r n ă
nici n'a avut până acum timpul fizic necesar pentru a îmbrăţişa, în p r e o c u p ă ­
rile s a l e neîntrerupte, toate domeniile vieţii n o a s t r e naţionale din a c e l e timpuri
îndepărtate. P e măsură ce se suprapun însă generaţiile noastre de istorici,
orizonturile ei câştigă în profunzime şi a m p l o a r e , nu numai printr'o continuă
primenire a principiilor m e t o d i c e , dar şi printr'o lărgire a câmpului de in­
vestigaţie, prin noutatea p r o b l e m e l o r atacate.

A n u a r u l Inst. d c Ist. S a ţ . IV. 30

466 DÂRI DE SEAMA

Studiul d-lui Constantin C. G i u r e s c u îndreptăţeşte cu prisosinţă c o n ­

sideraţiile noastre de mai sus. Servindu-i ca teză de doctorat, el inaugurează
un mănunchi de cercetări referitoare la „seria administrativă" a evoluţiei
ţărilor româneşti în primele două veacuri de existenţă. Autorul îşi dă seama,
dela început, de dificultăţile terenului pe care păşeşte, teren pe cât d e virgin
pe atât de c o m p l e x . îşi întitulează deci l u c r a r e a „ m o n o g r a f i e p r e g ă t i t o a r e " ,
deşi bogăţia informaţiei precum şi soliditatea a r g u m e n t ă r i i , însoţită discret
de o critică senină şi obiectivă a t u t u r o r î n c e r c ă r i l o r fragmentare d e până
acum în acest domeniu, îi î m p r u m u t ă o valoare conclusivă aproape definitivă.
înainte de a lămuri importanţa ierarchică, atribuţiile, veniturile şi ori­
ginea fiecărei dregătorii în parte, autorul a simţit legitima necesitate m e t o d i c ă
a criticei izvoarelor de c a r e s ' a servit. O asemenea critică temeinică se impunea
cu atât mai mult, că într'o materie atât de g i n g a ş e studiul i z v o a r e l o r poate
anticipa însăşi rezultatele finale ale cercetării. D-l G i u r e s c u le împarte în
două categorii:
a) Izvoarele d o c u m e n t a r e c o n t i m p o r a n e şi
b) izvoarele narative posterioare epocii r e s p e c t i v e .
P r i n t r ' o analiză c o m p a r a t i v ă a izvoarelor c o n t i m p o r a n e constată,
astfel, că :
1. „ D r e g ă t o r i i sau foştii dregători nu sunt trecuţi întotdeauna în
d o c u m e n t e ca a t a r e " ;
2. „ F o ş t i l o r dregători, cuaţi ca martori, nu li se adaugă întotdeauna
-
particula biv ( f o s t ) ' ;
3. „ O r d i n e a în care sunt trecuţi martorii la sfârşitul d o c u m e n t e l o r
nu este întotdeauna cea strict i e r a r c h i c ă " ;
Cât despre izvoarele narative, autorul se mărgineşte a le înşira în
ordine cronologică.
T r e c â n d la subiectul p r o p r i u zis al lucrării, d-l G i u r e s c u arată apoi că
dintre toţi termenii, cari desemnau o funcţie administrativă, termenul de
dregător este cel mai apt pentru a e x p r i m a această noţiune în cele două
veacuri arătate.
O p r o b l e m ă de cel mai m a r e interes, atunci când cineva îşi p r o p u n e
să studieze organismul vieţii de stat al Principatelor la începuturile lor, este
p r o b l e m a vechimei instituţiilor administrative, p r o b l e m ă , a cărei r e z o l v i r e
poate desluşi o sumedenie de chestiuni asupra c ă r o r a istoriografia n o a s t r ă
nu şi-a spus încă cuvântul : î n c r u c i ş a r e a de influenţe culturale şi politice
e x t e r n e , cari au contribuit la fixarea lor definitivă pe pământul nostru sau
caracterul autochton al acestor instituţii etc. P r o b l e m a vechimei d r e g ă t o r i i l o r
n o a s t r e tânrul istoric o rezolvă — în lipsă de informaţii directe — printr'o
severă arguentaţie logică, argumentaţie cu atât mai p r e ţ i o a s ă cu cât ea
diferă de t c a t e ipotezele formulate de istoricii noştrii r i p r e z e n t a t i v i : X e n o -
pol, O n c i u , lorga. D-sa afirmă - şi cu d r e p t cuvânt, că instituirea acestor
dregătorii a trebuit să aibă l o c deodată cu f o r m a r e a c e l o r două principate,
d e o a r e c e f o r m a r e a lor însăşi presupune o r g a n i z a r e a unui aparat administrativ,
c a r e să asigure existenţa şi î n c h e g a r e a tot mai s o l i d ă a statului însuşi.
D u p ă aceste consideraţii de m e t o d ă şi lămuriri preliminare d-l G i u ­
rescu trece la prezentarea diferitelor dregătorii în ordinea importanţei l o r
administrative. întrebuinţând a p r o a p e întreg materialul de informaţie cunoscut,
analizarea caracterului şi originei lor în a m b e l e principate se t r a n s f o r m ă în
 DÂRI DE SEAMA 467

adevărate monografii. Nu putem insista, fireşte, asupra t u t u r o r c h e s t i u n i l o r

pe cari autorul î n c e a r c ă a le rezolvi în legătură cu fiecare funcţie în p a r t e ,
căci aceasta ar însemnă să depăşim c a d r e l e unei „dări de s e a m ă " . Ne măr?
ginim a arătă deci numai influenţele externe cari stau la originea l o r . A c e s t e
influenţe sunt după d-1 Qiurescu — u r m ă t o a r e l e :
1. U n g a r ă (Banul O l t e n i e i ) ;
2. S e r b o - c r o a t ă (vornic, p a h a r n i c ) ;
3. Bizantino-sârbească ( l o g o f ă t , v i s t i e r ) ;
4. Polonă (ceaşnic);
5. B u l g a r ă (stolnic, c o m i s ) .
La sfârşit autorul dă o amplă b i b l i o g r a f i e asupra p r o b l e m e l o r tratate.

N. B u t a

Alexandre Boldur, L a B e s s a r a b i e et I e s r e l a t i o n s russo-roumaines

P a r i s 1927
S'au împlinit decurând zece ani decând B a s a r a b i a s'a unit pe veci cu
R o m â n i a — a m zice — printr'un act reflex de auto conştiinţă. Răpită de c ă t r e
Ruşi în 1 8 1 2 , răpire justificabilă exclusiv prin nesaţiul imperialismului ţarist
în 1918 când mitul a u t o c r a t o r i l o r se distrămase iremediabil, această p r o v i n c i e
nu putea să elimine din hotarele sale m i a s m e l e anarchiei m o s c o v i t e decât
urmând p o v a ţ a instinctului de rasă, adică făcând un singur trup cu restul nea­
mului r o m â n e s c . D a r cu toatecă unirea s'a făcut pe baza principiului de auto —
d e t e r m i n a r e — cel mai preţios fruct al evoluţiei istorice m o d e r n e — în acest
răstimp oficialitatea sovietică de peste Nistru n'a încetat o clipă să
conteste v a l o a r e a actului unirii. D e d e s u p t u r i l e contestaţiei sunt c l a r e pentru
orice om cu puţină p ă t r u n d e r e : pentru exaltaţii „comisari ai p o p o r u l u i " din
P e t r o g r a d p i e r d e r e a B a s a r a b i e i nu este o simplă pierdere teritorială. Prin
triumful instinctului de rasă asupra tuturor a d e m e n i r i l o r raiului comunist i
s'a răpit lui Lenin şi tovarăşilor săi acel punct strategic avansat de-unde s'ar
fi putut bolşevizâ atât Balcanii cât şi]întreagă E u r o p a . C e n t r a l ă . D e aici acuitatea .
litigiului r o m â n o - r u s ; de aici pervesitatea t e o r e t i c ă a c e r c u r i l o r c o n d u c ă t o a r e
comuniste în a face dintr'un act istoric definitiv c o n s u m a t o chestie e u r o ­
peană. P r o p a g a n d a deslănţuită împotriva n o a s t r ă cu o furie demnă de
misticismul revoluţionar, care a răscolit toate măruntaiele Rusiei, poartă, deci,
pecetea acestei amărăciuni fără margini. Conştii de inutilitatea unei încercări
de-a recâştigă acest post de avangardă printr'un pas războinic, apostolii
crezului roşu au răspândit o imensă literatură de p r o p a g a n d ă în toate direcţiile .
lumii cu tendinţa de-a demonstra f a c t o r i l o r politici internaţionali că p r o b l e m a
Basarabiei rămâne „deschisă".
F ă c â n d bilanţul rezultatelor acestei p r o p a g a n d e t r e b u e să r e c u n o a ş t e m
că dacă ea n'a izbutit să obţină nimic precis, a reuşit să enerveze într'o
măsură o a r e c a r e diplomaţia noastră externă. Ne-a silit apoi să fim cu vigi­
lenţă specială la graniţa n o a s t r ă răsăriteană, să trăim deci î n t r ' o continuă
conştiinţă a p r i m e j d i e i .
Indirect, această p r o p a g a n d ă ne-a făcut î n s ă şi-un s e r v i c i u real. A f i r ­
maţia pare un p a r a d o x şi totuş ea este întemeiată. Tensiunea ruso-română
pe chestia Basarabiei a prilejuit un număr însemnat de studii istorico-]uridice
asupra acestui pământ moldovenesc. Neîntrerupta p r o v o c a r e rusească nu putea
să rămână fără răspunsul cuvenit din partea c e l o r atacaţi pe nedreptul.
468 DĂRI DE SEAMĂ

Accentuându-se d e către adversari „caracterul e u r o p e a n " al pretinsei „ p r o b l e m e

b a s a r a b e n e " , acest răspuns trebuia dat potrivit e x i g e n ţ e l o r spiritului public
din Apus, adică printr'o o r g a n i c ă înlănţuire a argumentelor etnografice, istorice,,
g e o g r a f i c e şi j u r i d i c e , din a c ă r o r e x p u n e r e sistematică legitimitatea stăpânirii
româneşti în B a s a r a b i a să reiese clară, neîndoielnică.

In rândurile de faţă vom analiza un a s e m e n e a răspuns, poate cel m a i

c o m p l e c t din câte s'au dat.
E c a r t e a d-lui Alexandru B o l d u r .
Deşi vasta lucrare a d-lui B o l d u r are, ca punct de plecare, scopul
de-a lămuri laturea j u r i d i c ă a probi emei basarabene, mai precis, situaţia
actuală a Basarabiei din punctul de v e d e r e al dreptului internaţional, ea:
poate fi s o c o t i t ă c a o lucrare care î m b r ă ţ i ş e z ă toate nuanţele problemei-
Aspectul j u r i d i c al unei p r o b l e m e cum este c e a a B a s a r a b i e i , nici nu putea
fi disecat în m o d i/olat, d e o a r e c e acest „ a s p e c t " este el însuşi c o n d i ţ i o n a t
de realităţile etnice, de evoluţia istorică a provinciei, de orientarea ei geo­
grafică etc.
D-l B o l d u r îşi începe deci studiul valoros printr'o e x p u n e r e sumară,
d a r sintetică, a relaţiilor n o a s t r e politice cu Ruşii, dela primul contact serios,
cu acest p o p o r până Ia încheierea războiului mondial. A c e s t e relaţii au fost
determinate exclusiv de dorinţa Rusiei de-a stăpâni strâmtorile B o s f o r u l u i
şi de-aş îndeplini misiunea d e „ p r o t e c t o a r e " a p o p o a r e l o r din peninsula b a l ­
canică. Cât de sinceră a fost această „ p r o t e c ţ i e " se poate vedea din actul'
brutal săvârşit d e împăratul A l e x a n d r u I la 1812, prin care M o l d o v a a fost
sfâşiată în d o u ă părţi. In cursul a c e s t o r relaţii, al c ă r o r pitoresc ( r ă z b o a i e l e
ruso-turce, ocupaţiile succesive) noi 1-atn plătit mai s c u m p . P r i n c i p a t e l e
R o m â n e s'au găsit deci, tot timpul, într'o stare de legitimă apărare. R ă n i t e
la un m o m e n t dat îu ceea c e a r e mai s c u m p un popor, în integritatea lut
teritorială, istoriceşte, r e î n c o r p o r a r e a ţinutului dintre P r u t şi Nistru în uni­
tatea teritorului etnic românesc, este astfel pe deplin motivaţii. Această reve­
nire la matcă a Basarabiei înstreinate e justificată şi din alte consideraţii..
Din cele mai vechi timpuri şi până la răpirea ei asupra acestui netec de pământ
m o l d o v e n e s c nici-un p o p o r strein n'a exercitat o suveranitate politică reală. T ă t a ­
rii au stăpânit o parte din ea, temporar, fără a contribui prin nimic la sporirea
individualităţii sale istorice, iar suveranitatea turcească a fost şi ea fictivă,
nominală. Adevărata suveranitate asupra acestui t e r i t o n u a exercitat-o e x ­
clusiv populaţia m o l d o v e n e a s c ă , cea mai numeroasă, populaţie care prin superi­
oritatea sa numerică, prin vechimea şi caracterul său a g r i c o l singură s e putea
c o n s i d e r a c o n c r e s c u t ă cu plaiurile m ă n o a s e ale provinciei. Această suveranitate
reală a fost întreruptă brusc la 1812 de către Ruşi, d a r amintirea ei n'a putut
fi stârpită din sufletul B a s a r a b e n i l o r . E a a m o c n i t latent în toate luptele pentru
c o n s e r v a r e a lor etnică, pentru apărarea limbei strămoşeşti în veacul al X l X - l e a
şi d o v a d a vitalităţii acestei suveranităţi o avem tocmai în actul de auto-determinare
din 1 9 1 8 : ea a aşteptat primul prilej favorabil pentru a reface firul continuităţii
sale istorice. In momentul când fazele succesive ale revoluţiei ruseşti i-au
făcut posibilă manifestarea ei integrală, Basarabenii au înfăptuit treptat treptat
t o t c e putea să derive, în m o d logic, dintr'o a s e m e n e a stare de conştiinţă:-
 DARI DE SEAMA 469

mai întâiu au proclamat a u t o n o m i a provinciei pentru a realiza, c o n f o r m e x i ­

g e n ţ e l o r locale, r e f o r m a agrară, iar în sfârşit alipirea fără condiţii la P a t r i a
Mamă, Armata r o m â n ă n'a intervenit în desfăşurarea acestui p r o c e s i s t o r i c
decât atunci când reprezentanţii autorizaţi ai Basarabiei i-au solicitat sprijinul
împotriva bolşevizmului rusesc.
Intr'un capitol succint d-1 B o l d u r schiţează tratativele diplomatice
care au avut l o c între cele d o u ă state interesate pentru a lichidă definitiv con­
flictul româno-rus pe'chestia Basarabiei, arătând oscilaţiile guvernului sovietic în
aceste tratative, oscilaţii determinate de diferitele peripeţii ale revoluţiei
c o m u n i s t e în e p o c a ei de c o n s o l i d a r e .
Pentru a justifica dreptul B a s a r a b i e i de-a s s alipi la R o m â n i a autorul
expune apoi toate teoriile savanţilor m o d e r n i privitoare la principiul naţi­
onalităţii, adică la dreptul popoarelor de-a dispune, în mod integral, de pro­
pria lor soarte. T r e c â n d într'o revistă critică toate aceste teorii, d-1 B o l d u r
conclude că o naţiune sau un fragment de naţiune, în momentul când a
ajuns la conştiinţa p r o p r i i l o r sale interese distincte, a r e dreptul d e a-şi lega
destinul d e statul care-i convine mai mult. Naţionalităţile sunt singurele
realităţi viabile pe temeiul cărora se pot ridică statele* m o d e r n e . In delimi­
tarea a c e s t o r state nu t r e b u e luat în c o n s i d e r a r e dreptul scris, ci mai d e
g r a b ă sentimentul dreptului, d e o a r e c e , în trecut, când principiul naţionalităţii
n'avea caracterul unei sacre d o g m e j u r i d i c e , acest d r e p t (adică cel scris)
derivă a p r o a p e în tot deauna, din inegalitatea d e forţă dintre statele împri­
cinate. Autorul a simţit necesitatea acestei l u m i n o a s e distincţii între dreptul
scris şi între sentimentul dreptului, d e o a r e c e guvernul sovietic, în p r o p a g a n d a
deslănţuită în potriva noastră, susţine adesea, că B a s a r a b i a a fost cedată
Rusiei, în 1812, de c ă t r e T u r c i ; R o m â n i a nu este deci îndreptăţită să reven­
dice pentru sine posesiunea acestei provincii. In sprijinul tezei s a l e autorul
face şi câteva consideraţii j u s t e asupra caracterului stăpânirii turceşti în B a s a ­
rabia, arătând că această stăpânire n'a fost nici c â n d reală.
Intr'un nou capitol d-1 B o l d u r analizează structura etnică a B a s a r a b i e i ,
arătând, întemeiat pe statistici, c ă s c ă d e r e a p r o p o r ţ i o n a l ă a elementului m o l ­
dovenesc d e l a 1812 î n c o a c e se explică prin colonizarea rusească. C u toată
această s c ă d e r e însă, populaţia r o m â n e a s c ă şi-a păstrat p r e p o n d e r a n ţ a faţă
d e toate celelalte elemente e t e r o g e n e luate g l o b a l ; ea era deci cea mai indicată
să dea B a s a r a b i e i , în momentul deslipirii de Rusia, un regim politic unitar,
Asupra B a s a r a b i e i noastre, oricât de a b s u r d s'ar părea, în afară de
pretenţiile ruseşti, justificate aparent prin faptul că Rusia a stăpânit timp de
un veac această provincie, în baza unui tratat cu T u r c i a , planează şi a m b i ­
ţiile de revendicare ale Ucrainei. A c e s t e ambiţii p o r n e s c din constatarea că
în unele părţi ale B a s a r a b i e i (în partea ei nordică şi sudică) elementul ucra-
inian se găseşte în mase c o m p a c t e . Autorului i-a fost însă foarte uşor să
d e m o n s t r e z e data recentă a pripăşirii acestui element pe teritoriul B a s a r a b i e i
şi deci lipsa oricărui temeiu de drept istoric pentru a s e m e n e a r e v e n d i c ă r i .
Mai m u l t : nici măcar fragmentar B a s a r a b i a nu p o a t e fi atribuită U c r a i n i e i ;
d e o a r e c e întreaga p r o v i n c i e formează o unitate g e o g r a f i c ă perfectă, fapt
constatat şi în pactul încheiat de R o m â n i a cu Anglia, Italia şi J a p o n i a în
1920, pact prin care i-se r e c u n o a ş t e R o m â n i e i dreptul de suveranitate a s u p r a
Basarabiei.
Din cele expuse reiese clar, că atât pentru România cât şi pentru
470 DÂRI DE SEAMĂ

principalele puteri e u r o p e n e chestiunea alipirii provinciei dintre Prut ş i

Nistru la R o m â n i a este c o n s i d e r a t ă — din o r i c a r e punct de v e d e r e am anatiză-
această alipire — p e deplin justificată şi definitivă. D a c ă este necesară totuşi
o înţelegere cu Rusia, a c e a s t ă î n ţ e l e g e r e R o m â n i a o d o r e ş t e sincer, nu pentru>
a mai reveni asupra fondului chestiunii, ci pentru a stabili b u n e raporturi
de vecinătate cu lumea de dincolo de Nistru.
D-l B o l d u r se întreabă, dacă peste tot este p o s i b i l ă o asemenea î n ­
ţ e l e g e r e , dat fiind misterul, care învâlue evoluţia istorică viitoare a R u s i e i
sovietice. In locul unui răspuns lămurit, d-sa e x p u n e într'un m o d m a g i s t r a l
frământările s o c i a l e ruseşti din ultimele d o u ă veacuri, căutând p r e m i s e l e
revoluţiei comuniste, iar printr'o pătrunzătoare analiză a acestei revoluţii,,
ajunge la concluzia că Rusia se îndreaptă, în viitor s p r e un regim d e m o ­
cratic în sensul m a r i l o r democraţii e u r o p e n e , singurul regim cu care putem
încheia un a c o r d durabil în chestiunile, cari ne dictează, în clipa actuală,
rezerva faţă de ea.
Ultimele capitole ale lucrării d-lui B o l d u r tretează p r o b l e m a plebis­
citului, mijiocul propus de duşmanii î n c o r p o r ă r i i B a s a r a b i e i la R o m â n i a pentru
a verifica consimţământul populaţiei la m a r e l e act al unirii. D u p ă ce ana­
lizează, pe baza teoriilor existente, natura lui j u r i d i c ă , împrejurările istorice
în care aplicarea lui se impune cu necesitate, autorul evidenţiază inutilitatea
lui în cazul Basarabiei noastre, întrucât atât în actul independenţei cât şi>
în cel al unirii fără condiţii cu P a t r i a - M a m ă , acte în cari voinţa s i n c e r e x p r i ­
mată a m a s e l o r b a s a r a b e n e a fost formulată odată pentru tot deauna în m o d
distinct, plebiscitul a fost realizat, iar în alegerile pentru adunările consti­
tuante ale R o m â n i e i întregite, alegeri în cursul c ă r o r a nici un glas nu s'a
ridicat împotriva a c t e l o r istorice menţionate mai sus, orientarea politică a
acestei provincii a găsit o nouă şi irevocabilă confirmare.
Acesta este „răspunsul" d-lui A l e x a n d r u B o l d u r . B a z a t pe evidenţa fap­
telor o b i e c t i v e , istorice, etnografice, j u r i d i c e şi g e o g r a f i c e , f o r m u l a t cu
seninătate ştiinţifică apuseană, acest răspuns ne v a servi o r i d e c â t e o r i pro­
paganda sovietică va mai î n c e r c a să ş t i r b e a s c ă ceva din drepturile n o a s t r e
asupra Basarabiei. N. B u t a .

Radu Vulpe; G l i Illiri d e l l ' I t a l i a I m p e r i a l e R o m a n a . E x t r a s din „ E p h e -

meris D a c o r o m â n a " III (1025) R o m a [192G] pp. 129 — 258, cu o hartă.

Lucrarea d-lui Vulpe tratând chestiunea răspândirii Illirilor în Italia i m ­

perială, se leagă, în m o d firesc, de o altă lucrare similară, aceia a d-lui G . O.
Mateescu, „ E p h . D a c o r o m . I (1923) despre T r a c i i în R o m a antică, cu care,
dealtfel, înafară de caracterul comun (dar numai atât), se înrudeşte şi prin
faptul că ambele au eşit din aceiaşi şcoală a regretatului învăţat român V . P â r -
van, după ale cărui directive şi poveţe au lucrat. C a şi studiul d-lui G . G , Ma­
teescu, lucrarea de faţă, are pe lângă caracterul ei istoric şi epigrafic şi unul
filologic, deoarece, în o mulţime de cazuri (dacă nu în majoritatea l o r ) , c r i ­
teriul decretării naţionalităţii cutărui sau cutărui individ e exclusiv cel ono­
mastic. E a ar interesa, prin urmare, atît pe linguişti cât şi pe istorici. S'a
spus şi de alţii (între ei şi mult regretatul meu dascăl, V. B o g r e a , care cu
rara lui competinţă îmi arăta nevoia formării unei temeinice educaţii clasice,
1.
filologice şi istorice), şi e bine să se accentueze şi aici, că la asemenea studi
 DĂRI DE SEAMĂ 471

se cer nu numai cunoştiinte solide de istorie (cu disciplinele ei auxiliare), d a r

şi o serioasă cultură clasică filologică pentru ca sforţările lăudabile să poată
da rezultate cuvenite, în care să s e încreadă atît istoricul cât şi filologul.
Cel ce scrie acestea rânduri îşi dă b i n e s e a m ă de greutăţile ce le întimpină
asemenea cercetări (lucrez la un subiect î n r u d i t : răspândirea Italicilor — c u
excepţia militarilor — în- provinciile Illyricului) cari cer nu numai o muncă
îndelungată dar şi o pregătire specială aşa cum d. Vulpe nu a putut avea
decât în o măsură improvizată.
Sînt chestiuni care, ca să poată avea măcar aparenţa unei tratări serioase
şi la nivelul ştiinţei m o d e r n e , au nevoie de multă şi o b i e c t i v ă cumpănire, de
repet tă e x a m i n a r e a părerilor emise, fără a mai v o r b i de absoluta trebuinţă
a culegerii materialului întreg. Din astfel de chestiuni face parte şi studiul
d-lui Vulpe, lucrat în primul an al şederii sale la R o m a , în calitate de mem­
bru al „ Ş c o a l e i R o m â n e " , despre care cu toată lauda şi recunoaşterea c e
se cuvin unei lucrări s î r g u i n c i o a s e şi munci cinstite, t r e b u e să spunem din
capul locului că sufere î n d e o s e b i de două p ă c a t e : g r a b a cu care a t r e b u i t
să-şi culeagă şi prelucreze materialul a făcut să dea ceva n e c o m p l e t şi, dese­
ori, eronat, iar lipsa de o serioasă pregătire filologică, vădită la cea dintâi
î n c e r c a r e de a-şi da o părere, proprie, are ca urmări o seamă de inexactităţi
de natură să impună filologilor o rezervă întemeiată.
In cele c e urmează voi da câteva din observaţiile pe care am avut prilejul
să le f a c asupra lucrării, mai mult incidental, cercetările pentru subiectul meu
necesitând adeseori o t r e c e r e în domeniul studiului d-lui Vulpe.
Introducerea de 7 pagini serveşte ca autorul să arate scopul lucrării, să
expună pe scurt chestiunea illirismului italic şi extraitalic, dând apoi izvoa­
rele, şi bibliografia m o d e r n ă a chestiunii.
La izvoare constatăm lipsa menţionării Diplomelor militare (adunate în C.
I. L. III.), care, deşi găsite înafară de Italia, dau o mulţime de indivizi, aşe­
zaţi în R o m a ,ce serviau ca signatores. (v. mai j o s ) . — Intre aceştia şi mulţi
illir'i. — T o t în Introducere se dau şi criteriile, de cari a fost condus autorul
la stabilirea naţionalităţii p e r s o a n e l o r numite în inscripţii. Are perfectă
dreptate, c â n d o b s e r v ă că numele nu e întotdeauna o dovadă sigură a originii
etnice. — E r a bine poate de arătat cum m o d a şi dorul după extravagant a
j u c a t şi aici un însemnat r o l . La fel, aceaşi rezervă trebuia făcută şi cu pri­
vire la domus. Acolo, unde un individ cu un nume impecabil roman îşi dă
ca l o c de unde se trage vreo localitate din ţări cu populaţie illirică, naţiona­
litatea respectivului nu e de loc confirmată ca illirică, el putând fi un g r e c ,
oriental şi chiar un italic, dar stabilit între Miri.
La datarea inscripţiilor (p. 1 3 4 ) cred că nu trebuia neglijat mijlocul de
d a t a r e (cu a p r o x i m a ţ i e , fireşte), după stilul şi limba inscripţiilor, în d e o s e b i
la cele funerare.
Dintre lucrările mai nouă e regretabil că d. V. nu cunoaşte pe H. K r a h e ,
Die alten Balkanillyrischen Geogr. Namen. H e i d e l b e r g 1 9 2 5 şi nici pe E d .
Philipon, Les peuples primitifs del'Europe Meridionale (cap. I V : I e s Illyriens).
Paris 1925 (ca să nu mai pomenim de altele pentru care vezi acum N. Iokl,
în E b e r t , R e a l l e x . d. V o r g e s c h . voi. VI, articolul lllyrier) deşi acestea apăruseră
c u a p r o a p e un an înnaintea publicării Anuariului Şcoalei R o m â n e din R o m a .
— C u n o a ş t e r e a şi consultarea acestor două o p e r e , alcătuite cu o desăvârşită
a c r i b i e filologică, ar fi fost de un e n o r m folos pentru d. Vulpe, îndemnân-
472 DÄRI DE SEAMA

du-1, c r e d , să revadă temeinic întreaga lucrare. ')

întâiul capitol al lucrării e dedicat locurilor de provenienţă a Illirilor ;
Dalmaţia, Pannonia, Noricum, M o e s i a S u p . cu Dardania, M a c e d o n i a cu P a e -
o n i a şi regiunile illirice ale Italiei însăşi; — Raetia, cu o bună parte a po*
pulaţiei de origine illirică (cf. Krahe, o. c. p. 109/10), nu figurează între
a c e s t e locuri. Dintre toate provinciile p o m e n i t e mai sus, numărul cel mai
mare de Illiri l-au dat P a n n o n i a şi Dalmaţia. — C u părere d e rău t r e b u e să
remarcăm la acest capitol lipsa unei examinări s e r i o a s e din partea d-lui Vulpe,
a a c e l o r numiri m o d e r n e de localităţi şi p e r s o a n e din Iugoslavia (p. 136
n o t a 2 ) , c o m u n i c a t e d-sale de către d. O . Randi, despre care autorul r i s c ă
să decreteze că ar fi de origine ilirică. F a p t u l în sine nu e d e l o c i m p o s i b i l :
In speţă, însă, stăm cu totul altfel, d e o a r e c e din acele numiri date d e d.
Vulpe, unele îşi strigă de departe o r i g i n e a l o r slavă (de p. Bilinic, st. Beli,
bel -f- suf, dem-ie ; P u l i c , sl. pul — c a t â r ; O b i l i c , numele eroului naţional
sârb, din Cobilic; T r e s i c , sl. tres — a tremura), iar celelalte sînt, fără
îndoială, tot slave.
Din numele Scenobarbus (p. 1 3 7 ) nu numai partea primă (Sceno) e element
illiric ci şi a doua, pentru care se găsiau analogii într'un Barb-anna şi
Meta-barb-is (cf. Krahe, p. 82j>. — Illirismul unui nume ca Apulus (p. 1.38)
e r a mai bine susţinut prin e x e m p l e ca Apuli, Aoulum, nume illirice f o r m a t e
prin -ul- c a Mexoa/^ov, Bargulum, etc. (Krahe, p. 6 1 ) . — Dalmatas (cives) de
la p. 1 3 9 , în loc de Dalmatac, ar putea fi mai curând un plural nominativ
illiric în — as, decât o simplă greşeală c o m i s ă de nişte n e c u n o s c ă t o r i ai
limbii latineşti, prin analogie cu cives !în cazul acesta era mai de aşteptat o
e r o a r e ca D a l m a t o or\-aes). Un e x e m p l u clasic de felul cum operează
d e superficial d. Vulpe, e cazul cu inscr. no. 2 6 8 din C o r p u s I. L. X . u n d e
e v o r b a de un o a r e c a r e Quintilius ex Necode Sexta Dalmata etc. D . V. (la
p. 139) face complice pe venerabilul M o m m s e n la greşelile care-1 privesc
numai pe el. M o m m s e n nu spune nicăiri că mama lui Quintilius ar fi Neco-
dis Sexta Dalmata ci presupune ca atare numai pe Necodis, iar de S e x t a D a l ­
mata zice că e o vexillatio. D e s p r e Necode acum d. Cantacuzino (în Revue de
Phil. P a r i s 1928, p. 5 4 / 6 5 ) a arătat că nu e un nume propriu ci t r e b u e cetit c a
N(umerus) eq(uitum) de [Sexta D a l m a t a (vexillatione)] — Prin urmare, nici
N e c o d i s nu e nume oriental cum „filologiceşte", stabileşte d. Vulpe şi nici
Sexta nu e nume p r o p r i u iliric, c i . . . numeralul şase.
Numele titularului diplomei militare din Herculaneum ( D . VII — C. I L. X .
1 4 0 2 ) nu e Nerva Laidi f(ilius) Desidiatus |p. 141) ci aşa cum îl dă şi
M o m m s e n (în E p h . E p i g r . V, p. 1 8 4 ) : Desidias, căci din Desidiatus nu am
avea dativul Desidiati, cerut de formula civitatem dedit a diplomei. — Ne
folosim de ocazie pentru a atrage tot aici atenţia d-lui V. asupra unei erori
constante ce o c o m i t e în cursul întregii lucrări atunci, când confundă per­
s o a n e l e de pe tabella posterior a d i p l o m e l o r militare cu soldaţii ce au pri-

') Vezi elogioasele recensii a celei d i n t ă i î n „Zeitschrift für O r t s n a m e n f o r s c h " .

II, 3, pp 2 3 8 - 2 4 5 (de N. loktt şi în ..Onomon", 1 9 2 7 , Mai (de H. P e d e r s e m .
— C a literatură mai nouă, se pot cita, acum, în afară de articolul lui N.
lokl (din E b e r t , Keall. d. V o r g . VI.) şi articolele mai mărunte ale d-lor P.
S k o k , Zur illyr. Ortsnamenkunde, in F e s t s c h r . f. V. K r e t s c h m e r , 1 9 2 6 pp.
2 5 2 - 5 5 şi E d . Schwarz, Flussnamen u. Vblkerbew. in Oberpannonien, în
„Zeitschr. f. SI. Ph " I, 3 2 9 - 3 3 6 .
 DAR! DE SEAMA 473

mit cetăţenia romană. Aceştia nu sînt de fapt soldaţi şi nici n'au n i m i c c o ­

mun cu ius civitatis, donat numai titularului diplomei ; ei sînt cetăţeni c a r i ,
a c o l o în R o m a , servesc d r e p t matori pentru autenticitatea copiei eliberate ti­
tularului... E foarte firesc ca între ei să se g ă s e a s c ă şi foşti militari, veterani
(vreo doi-trei) şi, în deosebi să fi fost, în p r i m e l e timpuri, amici şi c o n n a ţ i o -
nali ai aceluia pentru care certificau exactitatea c o p i e i . D e aceia am spus mai
sus că toate diplomele militare trebuiau supuse cercetării.
V o r b i n d d e P a n n o n i a ca izvor principal al râului m a r e de llliri c e s'a re­
vărsat asupra Italiei ( p . 144 s q q . ) , nu se putea lăsa neamintit, că însuşi nu­
mele acestei provincii e illiric, format dintr'un nume de localitate Pannona (ca
Narona, Emona, etc.) cu sens de „viile m a r é c a g e u s e " ; Pannonia, astfel, a r în­
semna . p a y s m a r é c a g e u x " (vezi V a s m e r in „Acta et Corn, Univ. D o r p a t " .
1, 1 9 2 1 , p. 1 1 , cf. şi „ R e v u e des E t H o n g r . et F i n n o - O u g r i e n n e s " , 1 9 2 6 , p.
153 şi, pentru l l â v v o v a , în Creta, E b e r t , Rfiallex. d. Vorg. VI, p. 3 5 şi 3 1 —
Acelaşi lucru şi pentru Mursa (p. 1 4 9 ) , Mo&p-a, Moopoia, explicat, tot Vas­
mer, o. c. p. 10, ca nume illiric cu sensul de " l o c u s declivis" din un apela­
tiv illiric u.oûp3it, " f o s s é , O r u b e , cuvânt păstrat numai în dialectul g r e c e s c al
Epirului şi în gr. medievală, [cf. rev. citată p. 1 5 2 / 1 5 3 şi Ebert, Reallex. d e r
Vorg. VI, p. 3 5 . ] . - In treacăt fie zis că Altinum (p. 1 5 2 ) , nume de locali­
tate illirică, îşi găseşte pandantul său de p e r s o a n ă în messapicul Altinius
( K r â h e , p. 7 9 ) .
O r i g i n e a illirică a numelui Poetovio e, după cât ştiu, ceva nou. H o l d e r
(s. v.) îl dă ca celtic. P e ce se întemeiază d. V u l p e când îl s c o a t e illiric
( p . 1 5 5 ) , nu ştiu. Căci a r g u m e n t a r e a d-sale cu Troiani Pitoniato din inscr.
C. I. L. III 1 1 0 3 9 [scriere greşită a lapicidului prost pentru Tr[a]iani P\e\to-
\v(ii)\ nato ' ) , ori optioni et (v. A E M . X I V , p. 132)], în care d-sa a r vedea
nici mai mult nici mai puţin decât, „una p r o n u n z i a dai (sic) tutto provin­
c i a l e " (illirică ? latină ? ) a numelui Traianus şi Poetovio — pentru a-1 a p r o ­
pia, pe cest din urmă, etimologic, de Un alt nume de origine illirică sigură,
din Dalmaţia : Pituntium, — e, naiva. Cât pentru Troianus, în care d. V u l p e
ar vrea să vadă fenomenul lat. ă (scurt) trecut în o slav, chestiunea e foarte
delicată şi, acum de o actualitate extraordinară, punându-se (d. V. nu o pune
însă) întrebarea deschisă a existenţii Slavilor în primele 2 — 3 s e c o l e d. C h r .
în Pannonia.
Caracterul illiric al numelui Scarbatitia e, c r e d , n e î n d o î l n i c şi se leagă de
formaţiuni s i m i l a r e cu -bantia.
Mult discutata chestiune a Paeonilor (p. 166) nu putea fi e x p u s ă fără cu­
noaşterea interesantului articol al lui K a z a r o w , Die Ethnograph. Stellung der
P. (Klio XVIII, pp. 20 s g g ) şi a studiului aceluiaş K a z a r o w : Peonija 1 9 2 1 ,
unde s e respinge teza contrară (origine g r e a c ă ) susţinută de B e l o c h şi S v o -
ronos.
P e Dyrrachium (p. 167) d. V u l p e îl dă, fără să caute mai adânc, din alb
Dures (recte : Duns), pe care-I găseşte p o m e n i t în P a u l y - W i s s o w a s. v.
Dyrrachium d a r aici, fireşte, nu ca un e t y m o n al oraşului a n t i c ci ca o nu­
mire m o d e r n ă alhaneză. E un caz curios de nepos ante avum căci alb. Duns
vine dintr'un sl. * Durac, el însuşi derivat din g r . Dyrrachium, cum demon-

;
( ) C u m ceteşte, de fapt, M o m m s e n şi nu Petovioni, cum îi atribue d V. E .
e notat că inscripţia e caracterisată în C o r p u s ca una c e e scrisă „litteris m a l i s " .
474 DÂRI DE SEAMĂ

strează S k o k (în Rev. F i i . I, p. 36) dărâmând şi e t i m o l o g i a dată de Weigand,.

(Durts< Durazzo, în Balkan-Archiv III, p. 2 3 9 ) . K r a h e (o. c. p. 2 ) , a arătat
apoi că D y r r a c h i u m e un c o m p o s i t u m din gr. Buţ-f-pV/ja. — Nootpia (p. 167)-
găseşte o mai nimerită confirmare prin -Jvoütpiov din Vindelicia (Ptol. 2, 12,
3 ; K r a h e , 93 şi 1 1 0 ) .
Nici cu explicarea numelui Brundisium nu sîntem mulţumit, (p. 173),
Ceiace zice d. V. (după P a u l y - W . R E . s. v.) e arătat ca greşif de P . Skök,.
în Zeitschrift f. O r t s n a m e n f o r s c h . 1 9 2 5 , p. 81 s q q . care dovedeşte că B r .
vine dela un l o c . pl. * brandesu (şi nu brunda !) cu sensul de „bei den H ö r n ­
c h e n " (nu testa cervina) şi că numirea aceasta s'a dat nu numai portului/Ci
întregului litoral. ' )
Ocupaţiile principale, pe care le aveau Illirii din Italia formează capitolul
al lucrării După socotelile făcute cu multă râvnă, majoritatea covârşitoate-
sînt militari, apoî sclavi şi liberţi. Dintre militari, cea mai mare parte era în
R o m a , unde alcătuiau grosul c o h o r t e l o r pretoriene şi al unităţilor de „equites
singulares". Unii serviau în c o h o r t e l e urbane şi cele ale vigililor. Alţii
servesc la flotele din Misenum şi Ravenna. In general, elementul iliric e pre*
ferat în toate aceste trupe. Mai puţini sunt oamenii liberi cu ocupaţia decla­
rată ( c o r ă b i e r i , meşteşugari) (p. 2 4 7 ) .
C a şi capitolul precedent, nici acesta nu e lipsit de r e g r e t a b i l e erori şi omi­
siuni, deşi mai puţine. — Astfel, Castrum Plana (ori Castriplana, formaţie-
analoagă cu Castrimoenium de lângă Lacul A l b a n o , în Italia ?) e dat ca nume.de
c o r a b i e de către d. V. (p. 195), pe când el nu e decât o localitate în Dalmaţia
recunoscută ca atare de mult încă de M o m m s e n , în E p h e m . E p . V, p 184 şi
după el şi de alţii. O greşală mai gravă e aceea cu Diocleţian, împăratul d e
Ia 2 8 4 - 3 0 5 . întâi nu e exact că împăratul s'ar fi născut îu Doclea, cumi
afirmă d V. la p. 198, d e o a r e c e el s'a născut în Satonae. Nu e nici o legătură
etimologică între Diocletianus şi Oraşul D o c l e a , cum o d e s c o p e r e d. V u l p e
(I.e.). Numele împăratului era, în origine, un nume g r e c Aioy.X-rj;, din care ş'a
f o r m a t acela de Diocletianus, iar Doclea e nume illiric, ca Docleates, de
pildă. Numai etimologia populară a făcut din D o c l e a , Dioclea, aducându-o
in legătură cu împăratul. O r c ş e a l a aceasta a trecut, e drept, şi la istoricii
acelor secole târzii (Aur. Victor, F i r m . Lact.), dar critica m o d e r n ă a lămurit
de mult confuzia (cf. Patsch, Die. römische Stadt Doclea in Montenegro, col.
3—4. — Amintind seria împăraţilor de o r i g i n e illirică, se cuveniâ, c r e d , să
fie pomeniţi şi acei doi senatori r o m a n i , de origine dalmată, pe c ă r e i dă Lully,
De Senatorum Rom. Patria, p. 1 9 2 : L. T a r i u s Rufus şi C. O c t . T i d i u s T .
L. lavolenus Priscus. - - Innainte de a încheia ceste observaţii, ţin să
a d a u g că pentru Audasius (p. 200) e de c o m p a r a t numele regelui peon.
Audoleon sau Autoleon (Klio, X V I I I , p. 2 0 / 2 1 ) , această din urmă f o r m ă , . q
perfectă analogie pentru Auta, (p. 2 1 9 ) .
Capitolul u r m ă t o r conţine lista p e r s o a n e l o r de origine illirică, stabiliţi
în Italia. E a e dată p e regiuni şi localităţi. Astfel, vedem că după R o m a , ,
amintită cu peste 3 0 0 de inscripţii, cele mai n u m e r o a s e inscripţii se g ă s e s c
în R a v e n n a ( 3 3 ) , O s t i a ( 2 1 ) , M i s e n u m ( 1 6 ) , etc.
O hartă, anexată la sfârşitul lucrării, demonstrează şi g r a f i c această-
răspândire a Ulirilor. — Nu putem regreta îndeajuns că acest tablou nu e

•) Cf. acum şi „ G l o t t a " X V I , pp. 3C—37 şi 2 4 4 .

 DÄRI DE SEAMA 475

c o m p l e c t . însuşi autorul a e x c l u s din el indivizii aflaţi în R o m a — cei mai

n u m e r o ş i — . p e motiv că o m a r e parte din ei au f o s t pomeniţi în capitolele
precedente. S ' a u mai o m i s şi unii indivizi cu gentilicii de o r i g i n e ilirică dubioasă.
La aceste lipsuri voite se mai adaugă, fireşte, şi o s u m ă de scăpări fără v o i e
al cărui număr, bineînţeles, nu s'ar putea stabili decât prin revizuirea între­
gului material folosit de d. Vulpe, c e i a c e ne este imposibil. Mă voi mărgini
a da numai unele din lipsuri, constatate i n c i d e n t a l : Pardala ( C L L . X I V 1 4 5 0 ) ,
nom. serv. ; cf. III 3069, care e mai curând n u m e l e de p e r s o a n ă illiric, decât
grec. Pardalas. - cf. şi T r o m b e t t i , în Archiv za arb. stariny, j e z i k i etn. III, p. 6 6 ,
Attienus ( X I V , 2 5 3 3 , 2 5 3 3 - a ) . — Dindius ( X I V , în mai multe inscr.) — Ennius,
dat pentru Rufrae, dar nu şi pentru T i b u r ( X I V , 3 7 5 8 ) . — Samiarius, (XIV,
în mai multe i n s c r i p ţ i i ; cf. şi V 1 0 4 6 ; K r a h e , 5 8 ) . — Parm (anicus) (V, 7 7 1 9
nume în — i c u s ; cf. şi C L L . III 14.325 şi Patsch, Wiss Mitt. a. B. ii. Herzeg.
vol. VI, p. 156).—Sarnaus (V 5 5 6 7 ; cu—avus — aus.—p.—avus) v. T r o m b e t t i ,
l.'c.-Anavas (X, 1407). Ario — nis ( X 4 9 4 5 ; 5 0 0 6 ; cf. III ¿ 6 2 7 , 5697, K r a h e
80). — Cattu ( X , 6 ) 8 3 , 8 2 ; Patsch, Wiss-Mitt. IV, p. 280, no 1 3 ) . — In s c h i m b
Domatius, — ia (p. 2 ) 2 ) nu e illiric. N u m e l e e f o a r t e răspândit şi a p r o a o e
exclusiv în Italia Centrală de vest (cf. Patsch, Z u r G e s c h . ü T o p . von Narona,,
93/94). E l e italic. Confruntarea cu alte numiri în dom — dam — nu e
convingătoare şi în felul cum o face d. V. e ridicolă. In felul acesta şi
dom-inus lat. ar fi tot illiric.
Şi e păcat că tocmai această parte a lucrării să a i b e lipsuri, d e o a r e c e
după părerea noastră, tot rostul lucrării d-lui V. e r a acela de a da o c â t
mai complectă icoană a răspândirii elementului illiric; toate celelalte comentarii
şi păreri, discuţii şi teorii, cunoscute de la alţii şi r e p r o d u s e de d. Vulpe, —
uneori nu cele mai b u n e nici cele mai r e c e n t e — erau de ordin s e c u n d a r
şi nu f a c atât cât făcea o adunare e x a c t ă a n u m e l o r illirice din Italia,,
adunare ce trebuia să fie făcută cu o severă critică filologică şi i s t o r i c ă
indicând, ca atare, şi pe cele dubioase dar neomiţând nici unul sigur illiric.
In felul acesta, o p e r a d-lui V. ar fi devenit poate mai subţirică, dar fără
îndoială mult măi utilă. E a ar fi dat, în acest caz, un răspuns satisfăcător
şi p r o b l e m e i densităţii elementului illiric în peninsula Apenihă şi, în a c e l a ş
timp, ar fi f o r m a t s i m b u r e l e sigur la un Onomasticon Illyricum, pe care îl
pregăteşte H. Krahe.
D u p ă toate acestea, e firesc ca faţă de c o n c l u s i i l e de ordin i s t o r i c ,
ce le trage d. V . să avem o rezervă întemeiată. Şi aceasta nu pentrucă, în liniile
generale, răspândirea Illirilor ar putea eventual suferi modificări însemnate.
D e sigur că nimic nu se schimbă, dacă la cele 7 0 3 sau 7 5 0 de inscripţii cu
nume illirice s'ar mai a d ă o g a sau s'ar mai scădea din ele un număr de 3 0 - 5 0 .
D a r p r o b l e m a nu se poate pune astfel, căci atunci la ce bun e să ştim
„ a p r o x i m a t i v " un număr c a r e nu e cel exact, când cu a p r o x i m a ţ i e se ştia şi
până acum că centrele mari de densitate illirică erau R o m a , Ravenna şi Misenum.
Meritul la astfel d e lucrări, după modesta mea părere, nici nü p o a t e
fi o numărătoare simplă a indivizilor ce se declară pe faţă llliri, ci t o c m a i
minuţioasa şi m e t o d i c a cercetare a întregului material de inscripţii, n u m e
cu nume. C ă această operaţie necesită o a r e c a r i cunoştinţi f i l o l o g i c e şi însuşiri
m e t o d i c e serioase, e evident pentru oricine s e apucă de a s e m e n e a lucrări.
Numai astfel se putea face şi un discernământ serios între diferitele
elemente illirice găsite în Italia, stabilind pe cei de origine veche italică ş i
 476 DĂRI DE SEAMĂ

pe cei de provenienţă provincială. Şi numai întrunind aceste condiţii, lucra­

r e a d-lui V. ar fi însemnat o reală c o n t r i b u ţ i e la cunoaşterea antichităţii clasice.

C. D a i c o v i c i

Louis Eisenmann : C o n r a d v o n H o t z e n d o r f e t T i s z a Un episode de la

politique yougoslave de VAutriche Hongrie durant la guerre (Octobre 1915—
A vrii 1916), în Melanges publies en l'honneur de M. Paul Boyer. Paris 1925.
B r o ş u r a d-lui L o u i s Eisenmann, p r o f e s o r de istoria E u r o p e i Centrale
şi R ă s ă r i t e n e la S o r b o n a , este o recensie a cărţii d-nei Milada Paulova, în­
titulată Tajnâ diplomatichă hra o Jihoslovany za svetovc valky * ) , apărută la
Praga în 1 9 2 3 . Studiul diplomatic al d-nei M. Paulova ne înfăţişează „istoria
p r o i e c t e l o r e l a b o r a t e între 1 9 1 5 — 1918 la Viena, B u d a p e s t a şi S a r a j e v o , în
cercurile militare, pentru a da chestiunii j u g o s l a v e o soluţie", şi este întemeiat
pe cercetări originale făcute în archivele vieneze. F i i n d b o g a t în informaţii
originale „neaşteptate" el ne d e s c o p e r e i n c o h e r e n ţ a politicei externe a monar­
hiei austro-ungare în cursul războiului, caracterul de concubina; forţat al dua­
lismului austro-ungar, încheiat la 1867 între cele două rase dominante. In
adevăr, puternicul imperiu din E u r o p a Centrală părea, în ochii c e l o r mai
mulţi, ca o forţă unitară, lipsită de convulsiuni interioare. D . Eisenmann
arată însă, bazat pe studiul amintit, că acest echilibru interior era numai
aparent. In realitate, rivalitatea între tradiţionalismul anexionist al cercurilor
militare austriece şi între politica anti-anexionistă a rasismului maghiar n'a
încetat o singură clipă. Protagoniştii a c e s t o r două curente opuse în cursul
războiului au fost C o n r a d von H o t z e n d o r f şeful Statului M a j o r austriac şi
contele Ştefan Tisza, premierul maghiar. P r i n t r ' o analiză magistrală a lucrării
d-nei Paulova d. E i s e n m a n n d e m o n s t r e a z ă conflictul acut c a r e a existat între
cele d o u ă personagii marcante luminând intens perioada de agonie a împă­
răţiei b a b s b u r g i c e . N. B u t a .

O m a g i u lui I. B i a n u " — din p a r t e a c o l e g i l o r şi foştilor să! elevi.—

Bucureşti, 1927.
împlinind vrâsta de 7 0 de ani, profesorul Ion Bianu a fost sărbătorit
d e instituţia la a cărei catedră profesează de a p r o a p e trei decenii, Universi­
tatea din B u . u r e ş t i , şi, printr'un volum o m a g i a l , de colegii şi foştii săi elevi,
cari astăzi îi sunt tovarăşi de muncă în studiul limbii r o m â n e şi a sufletului
r o m â n e s c revărsat în această limbă. E cel mai frumos o m a g i u c e i se poate
aduce unui savant idealist, care-şi găseşte răsplata muncii neîntrerupte şi o b o ­
sitoare în valoarea ei intrinsecă şi în sporul c a r e simte că-1 realizează în
tezaurul culturii naţionale.
Şi-a cheltuit puterea de muncă în mai multe direcţii. U c e n i c al şcoalei
din Blaj şi admirator al marilor dascăli cari din acest orăşel au deschis ori­
zonturi noui propăşirii neamului, şi-a î n c e r c a t mai întâi puterea în studii de
istorie literară, punând în dreaptă lumină fapta măreaţă a unuia dintre aceşti
înaintaşi străluciţi. Acesta i-a rămas apoi „specialitatea". T r e c â n d însă la B u ­
cureşti şi-a găsit şi alte rosturi, p e lângă cel didactic. S'a angajat de bună
voie să pună ordine în b i b l i o t e c a Academiei şi să păzească p e urmă această
o r d i n e , c a să poată avea şi capitala ţării româneşti o b i b l i o t e c ă o r g a n i z a t ă

*) j o c u l d i p l o m a t i c s e c r e t faţă de J u g o - S l a v i în c u r s u l r ă z b o i u l u i mondial.
 DĂRI DE SEAMĂ 477

modern, aşa cum d e s i g u r a văzut în călătoria de studii făcută in streinătate.

T e n a c i t a t e a şi stăruinţa ardelenească şi inteligenţa naturală au fost virtuţile,
pe cari s'a sprijinit această muncă de organizator, c a r e cu toată m o d e s t i a ei-
aparentă reprezintă un e f o r t de mai multe decenii.
Ion Bianu nu s'a mulţumit numai să adune, să rânduească şi să inven­
tarieze cărţile din tânăra b i b l i o t e c ă a Academiei R o m â n e , ci mai târziu şi-a
dat osteneala să scrie şi o călăuză în rafturile bibliotecii p e n t r u uzul tutur r
cetitorilor, mai mult sau mai puţin iniţiaţi, care în cele din urmă a devenit
un început de inventar al întregului nostru tezaur literar. începutul 1-a făcut
in c o l a b o r a r e cu răposatul Nerva Hodos prin Bibliografia românească veche,
„cartea fundamentală pentru cel c e studiază istoria literaturii şi culturii noa­
stre vechi", cum o numeşte d. prof. S. Puşcariu. A continuat a p o i cu Cata­
logul manuscriptelor româneşti şi cu un alt catalog al Publicaţiilor periodice
româneşti, fâcându-şi din bibliografie o a d o u a specialitate.

Volumul omagial, pe care-1 amintim, se î n c e p e chiar cu o „ b i b l i o g r a f i e " , ,

aceea a o p e r e l o r lui Ion Bianu, alcătuită de un fost elev al sărbătoritului,
Ion Lupu, care şi-a văzut maestrul lucrând atât la Universitate cât şi la Aca­
demie. U r m e a z ă apoi trei a r t i c o l e o c a z i o n a l e ale d-lor I. P e t r o v i c i (Pentru
jubileul lui I. B i a n u ) , Sextil Puşcariu (Ion Bianu ca organizator) şi D r a g o ş
P r o t o p o p e s c u ( E t in Arcadia ego...), al doilea dintre ele cuprinzând o dreaptă
preţuire a virtuţilor şi realizărilor lui Ion Bianu.
A d o u a parte a volumului cuprinde studii, mari şi mărunte, din domeniul
istoriei pure, al istoriei literare şi al filologiei, trimîse de colegii şi foştii e l e v i ,
ai sărbătoritului, fiind astfel un repertoriu de contribuţii ştiinţifice la fiecare
dintre aceste discipline. Iată şi numele autorilor, în o r d i n e alfabetică, cum
sunt înşiraţi si în v o l u m : O h . Adamescu, N. B ă n e s c u , O h . B o g d a n - D u i c ă , .
V. B o g r e a , I. Aurel C a n d r e a , T h . Capidan, D . C a r a c o s t e a , N. C a r t o j a n , N.
D r ă g a n u . Siliviu D r a g o m i r , Mihail D r a g o m i r e s c u , C h . Drouhet, D . E v o l c e a n u ,
C. Constantin O i u r e s c u , Vasile G r e c u , N. Iorga, I. Lupaş, A l e x a n d r u M a r c u ,
S . Mehedinţi, Leca Morariu, R a m i r o Ortiz, P. P. Panaitescu, T a c h e Papahagi,
AI. P r o c o p o v i c i , I. R ă d u l e s c u - P o g o n e a n u , Al. Rosetti, C a r l o T a g l i a v i n t
şi O. Vâlsan.
Olimpiu B o i t o ş

Pr. loan A. Bena. C o n t r i b u ţ i i Ia m o n o g r a f i a c o m u n e i P i a n u l - d e - j o s

Cluj. 1925.
In perioada de intensificare a studiilor noastre istorice în Ardeal, p e r i o a d ă
care începe de-odată cu înfăptuirea unităţii naţionale, alcătuirea de m o n o g r a f i i ,
c o m p l e c t e sau parţiale asupra c o m u n e l o r româneşti se impune cu o necesitate
absolută. Prin măreţul act al Unirii, poporul român a intrat în m o d oficial
în istoria m o n d i a l ă cu toată integritatea forţelor sale morale. Pentru a putea
lucră cu folos în sensul unei misiuni istorice specific româneşti istoriografia
noastră naţională trebue să încerce o definiţie c o m p l e c t ă ştiinţifică şi obiectivă
a tuturor elementelor sufleteşti cari ne legitimează existenţa particulară, inde­
pendenţa aspiraţilor noastre de rasă, mai m u l t : dreptul de-a ne croi un drum
propriu aici la gunle Dunării. Această o p e r ă de auto definiţie neamul nostru-
nu o p o a t e săvârşi decât s c o r m o n i n d tainele trecutului său, căci numai din
frământările trecutului ne pot veni atât î n d e m n u r i l e pentru prezent cât ş t
478 DĂRI D E SEAMA

p r e m i s e l e desvoltării noastre de mâine. Şi întrucât poporul român a fost

e x c l u s veacuri dearândul, în chip conştient şi m e t o d i c , din istoria oficială a
acestei provincii, datoria noastră este aceea de a-i căuta legile psihologice
acolo unde aceste legi s'au desvoltat şi au acţionat în toată puritatea l o r : la
sate. lată motivul pentru care susţinem că în această perioadă de progres a
cercetărilor noastre istorice monografiile satelor sunt a6so!ut necesare.

Intr'un mănunchiu de 113 pagini, 8" mic, părintele Ioan A. Bena încearcă să
dea o m o n o g r a f i e a comunei Pianul-de-jos"), pe care o păstoreşte ca duhovnic
e x a c t de-o j u m ă t a t e de veac. Preotul o c t o g e n a r , simţindu-şi sfârşitul a p r o a p e
a găsit de cuviinţă să arunce, în amurgul vieţii sale, o privire istorică asupra
comunei cu al cărei puls de viaţă s'a identificat c o m p l e c t prin serviciile'
aduse dela altar. Autorul nu se mărgineşte însă numai la istoricul comunei.
C o n s a c r ă capitole întregi stării actuale a locuitorilor, din toate punctele de
vedere, le expune şi analizează j u d i c i o s obiceiurile, îndeletnicirile de căpetenie
cu un cuvânt întreg felul de traiu.
După ce, în I. capitol, ne descrie situaţia geografică a comunei, în c a p . II.
pâr. Bena încercă o explicaţie a numelui Pian-amintit peniru primadată într'un
d o c u m e n t din 1 3 0 9 , înclinând pentru ipoteza u r m ă t o a r e : «Considerând-zice
autorul — că despre cele mai multe cetăţi ale Paciei T r a i a n e pomenite de Pto-
lerneu şi T a b l a lui Peutinger, nu se ştie cu siguranţă c a r e unde a fost situată
lUpianum a putut fi p'aici undeva, şi din Ulpianum, prin omiterea silabei UI,
s'a putut f o r m a : Pianum, precum din Ultrasilvania, cum se scria până prin
suta a XII-a, s'a făcut Transilvania.
Al treilea capitol, întitulat Din istoricul Pianului ne arată setea de pământ
a ţăranilor noştri, căci el se c o m p u n e exclusiv dintr'o nesfârşită serie de
p r o c e s e agrare cu c o m u n e l e Pianul de sus şi Sebeşul Săsesc.
U r m e a z ă un capitol despre biserica Pianului cuprinzând lista cărţilor de
cari s'au servit preoţii satului în cursul vremilor în exerciţiul funcţiunii l o r
complectată cu o listă c r o n o l o g i c ă a a c e s t o r preoţi, apoi un alt capitol des­
pre şcoală, dând ş i - j listă a învăţătorilor cunoscuţi.
In capitolele următoare, autorul ne dă informaţii preţioase asupra naţhna-
.Lhăţii şi confesiunii locuitorilor, asupra întocmirii gospodăriilor, asupra ho­
tarului actual al c o m u n e i , iar la sfârşit vrednicul paroch ne înfăţişează
starea morală, sanitară şi e c o n o m i c a a consătenilor săi. O bogată colecţie de
doine, p r o v e r b e şi J e cântece încheie m o n o g r a f i a .
Desi autorul îşi întitulează lucrarea «contribuţii^, fapta părintelui Bena ră­
mâne vrednică de imitat de t j ţ i preoţii noştri dela s.ite.

N. B u t a .

Ioan Medrea : S i g h i ş o a r a , Sighişoara 192S.

Este o b r o ş u r ă de 31 pagini 8" mare. După o descriere poetică a poziţiei
şi a caracterului lui de cetate medievală, autorul insistă asupra importanţei
unor săpături preistorice făcute în imediata apropiere a oraşului şi-al c ă r o r
rezultat ştiinţific a fost publicat de Dr. R. Sehuller în Alt-Scliăssburg. Aceste
săpături ar dovedi că locul, pe care este aşezată S i g h i ş o a r a poate fi consi-

* i jud-Sibiiu
 DARI DE SEAMA 479

derat ca o însemnată staţiune preistorică, întrucât „în această vale a T â r n a -

vei . . . a fost din cele mai vechi timpuri o circulaţie mare, ea fiind în
calea n e a m u r i l o r " .
In Capitolele întitulate: Colonizarea Saşilor, Cetatea, Din trecutul oraşului
d. M e d r e a grupează câteva informaţii s u m a r e asupra înfiinţării şi desvoltării
oraşului culese din Dr. t'r. Teutsch, Bilder aus der vaterländischen Geschichte,
acelaş, Unsere Burgen şi din Georgias K.tauss, Schässburger Kronik. V o r b i n d ,
la sfârşitul broşurei, despre R o m â n i , autorul demonstrează existenţa lor în
acele părţi înainte de colonizarea Saşilor, iar din informaţiile statistice asupra
creşterii populaţiei în ultima j u m ă t a t e de v e a c reiese că elementul r o m â n e s c
sporeşte an de an.
Deşi nu cuprinde date istorice necunoscute, b r o ş u r a d-lui M e d r e a poate fi
utilă mai ales vizitatorilor acestui scaun săsesc din Transilvania.

N. B u t a
ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
IN

1925 şi 1926

R E P E R T O R I U BIBLIOGRAFIC
î n t o c m i t de

IOACHIM CRĂCIUN

Cu un studiu introductiv
ASUPRA

BIBLIOGRAFIEI LA ROMANI

i
 BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI.
INTRODUCERE.

Dispreţul ce-1 avem faţă de noi înşine ne face să ne acordăm

de multe ori cel mai dezolant certificat de „întârziaţi" pe toate
cărările culturii universale. E dealtfel un procedeu comod de-a te
retranşa în dosul unui „certificat" cu media scăzută, storcând prin
aceasta tradiţionala compătimire binevoitoare din partea cărturarilor
luminaţi din Apus şi de-ai face să închidă ochii, zimbitori, decâte-ori
e vorba de ţara noastră „România", amplificată în mintea lor tot­
deauna cu peiorativul: „din Orient". Se uită foarte adesea chiar de
către oamenii noştrii de cultură, că România—mărită nu m a i e s t e
România — mică, umilită, de pe vremuri, în care forţele spirituale
ale personalităţilor răsărite din sânul naţiei noastre se resimţiau
de nepăsarea sau ignoranţa, cu cari era înconjurat pe nedrept un
popor mic şi obidit. Azi străinătatea începe să se intereseze mai
mult despre noi şi nu mai e timpul să ne prezentăm cu certificatele
de neputinţă din trecut, plângându-ne de vitregia vremurilor, ci e
momentul să arătăm ce putem face a c u m , sau ce vom face în
v i i t o r , având încredere în puterile congenitale ale rasei noastre şi
storcând aceeaş încredere din partea celor ce nu ne-au înţeles, sau
nu ne-au preţuit îndeajus.
Nu suntem chiar atât de „întârziaţi", cum le place scepticilor
să exagereze. E adevărat că ne învârtim încă în jurul unor „înce­
puturi", dar ele se deapănă în ritmul obştesc al „înaintaţilor" din
Apus, şi, departe de-a fi în epoca paleolitică, ne integrăm spirituali­
ceşte armonios în gama culturală a celor dela Soare-Apune. In ştiinţe,
în medicină, în arte, în istoriografie aporturile româneşti sunt pre­
ţuite şi cărturarii noştri sunt primiţi în areopagul cultural al Apu­
sului ca membrii egali într'o republică a egalilor. Suntem la „înce­
puturi", fireşte, când e vorba să se măsoare capacitatea de producţie
a unui popor cu greutatea secolelor petrecute în liniştită muncă
 484 I. CKÁCIUN

spirituală, dar nu mai putem primi pecetea de întârziaţi — aplicată

până acum cu prea multă uşurinţă pe fruntea noastră răbdă­
toare, — când drumul nostru cultural şerpuieşte a z i pe acelaş
plan cu celelalte drumuri apusene.
Pecetea umilinţii „întârziaţilor", aplicabilă poate altora, n'o
merităm şi e timpul să nu ne-o mai mai decernem noi înşine, nouă.
In cele următoare vom încerca să urmărim mişcarea biblio­
grafică de până acum din ţara noastră, scoţând în relief, pe cât
posibil, toate străduinţele ce s'au făcut la noi pentru întocmirea
unor repertorii de cărţi din diferitele domenii ştiinţifice, vom fixa
locul României în mişcarea general-bibliografică din lume şi, ca o
concluzie inexorabilă, vom dovedi că nu suntem prea „întârziaţi"
nici în direcţia acestei discipline în o r i c e c a z n u s u n t e m
în u r m a u n o r ţ ă r i d i n j u r u l n o s t r u .
Pentru a putea arăta acest lucru ni-se va permite să facem
un excurs succint asupra mişcărei bibliografice din alte ţări, reve­
nind apoi, cu bagajul experienţelor multiseculare de la alţii, la noi.

B I B L I O G R A F I A LA A L Ţ I I .

Cele dintâi publicaţii bibliografice apar pe la jumătatea vea­

cului al XVI-lea şi sunt—se pare -munca de „intermezzo" a cărtu­
rarilor cu înalte preocupări ştiinţifice din a l t e domenii, decât
arida „ştiinţă" a bibliografiei. Dealtfel dacă a fi bibliograf presu­
pune a avea la activul tău o anumită activitate spirituală, o „p r e-
m u n c ă " cum îi zice G . Schneider -'), fără de care nu s'ar putea
face nici un singur pas în labirintul miilor de cărţi din o specia-
tate, neîndrăznind a ne gândi la m a i m u l t e specialităţi, atunci

1) Asupra altor domenii se v o r p r a n u n ţ a specialiştii respectivi, rămânând

să arătăm în lucrarea de faţă n u m a i c e e a c e s'a făcut la noi în domeniul
bibliografiei. Pentru contribuţia românească la i s t o r i o g r a f i a univer­
s a l ă — d ' e x e m p l u — am arătat altă dată, că ea î n c e p e — incidental şi fără
a fi preludiul unei contribuţii continue, d a r totuşi începe — încă în veacul
al XVI-lea, iar azi prin activitatea titanică a d-lui N. I o r g a şi a răposaţilor
A. D . X e n o p o l şi V. Pârvan suntem alături de celelalte ţări apusene. V e z i : I.
Crăciun, Contributlons roumaines ii l'historiographie generale în „ M e l a n g e s
d'Histoire G e n é r a l e " , I. Cluj, 1 9 2 7 , p. 343-379. (Şi extras). Pentru înflorirea
i s t o r i o g r a f i e i n a ţ i o n a l e servească d e o c a m d a t ă ca mărturii cele trei
repertorii b i b l i o g r a f i c e ale noastre : Istoriografia Română in 1921 şi 1922 (în
c o l a b o r a r e cu d-1 I. L u p u ) , Istoriografia Română in 1923 şi 1924 şi Istoriografia
română in 1925 şi 1926. C o n f o r m şi mai departe.
2). Handbuch der Bibliographie. L e i p z i g 1 9 2 3 . p. 23. E cel mai bun
manual ce ne-a stat la îndemână pentru orientarea noastră bibliografică-
 BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 485

nu ne vom mira dacă vom găsi în fruntea mişcării bibliografice

din toate ţările oameni, cari au fost în acelaş timp cele mai proe­
minente personalităţi culturale ale vremii. Părintele bibliografiei :
germanul K o n r a d G e s n e r e cunoscut ca mare naturalist — „der
deutsche Plinius", — delà care ştiinţele naturale au moştenit cel
dintâi sistem de clasificare a plantelor după flori şi seminţe, iar
bibliografia prima încercare de repertoriu a cărţilor cunoscute
până atunci. Noţiunea „bibliografiei" nefiind încă bine definită —
„numele" însuş apare numai mai târziu — cele patru volume ale
lui Gesner sunt publicate sub numele de „Bibliotheca" : „Bibliotheca
Universalis"
La cinci ani după încercarea făcută în G e r m a n i a , teologul —
literat F r a n c e s c o D o n i îşi tipăreşte cea dintâi bibliografie a
2
I t a l i e i : „Prima librăria" ) , urmând în ordine cronologică
s
A n g l i a cu „Scriptorum Brylanniae Catalogus" ) a episcopului
reformist şi prozator J o h n B a l e , apoi F r a n ţ a cu operele poe­
tul ui-bibliograf— ce a n t i n o m i e ! — A n t o i n e Du V e r d i e r — fost
consilier al regelui Franţei şi posesorul unei biblioteci formida­
i
bile— şi D e l a c r o i x du M a i n e : „Bibliotheques françaises" ).
In orientul Europei întâietatea este a P o l o n i e i cu „Scrip­
torum polonicorum Hecatontas seu Centum illustrium Poloniae
scriptorum elogia et vitae", opera istoricului-teolog Simon
5
Starowolski ) .
Peninsula iberică va avea publicaţii bibliografice mult mai
târziu. S p a n i a se mândreşte cu „Bibliotheca Hispana" întocmită
de celebrul erudit al timpului şi mâna dreaptă a regelui Filip al IV-lea,
D o n N i c o l a s A n t o n i o °), iar P o r t u g a l i a cu „Bibliotheca
Lusitana" a istoricului nu mai puţin celebru, D i o g o B a r b o s a
7
Machado ).
Numele propriu zis de „bibliografie" apare către sfârşitul
veacului al XVII-lea, de când datează şi cea dintâi b i b l i o g r a f i e
8
c r i t i c ă ) . In acelaş veac sunt achiziţionate pentru mişcarea biblio-

1). Zürich. 1 5 4 5 .
2). Venezia. 1 5 5 0 .
3). B a s e l . 1557 — 1 5 5 9 .
4). Paris-Lycn. 1584-1585
5). Cracovia. 1625.
6). Roma. 1672-1696.
7). Lisboa. 174-17159.
8 ) . O p e r a filologului din K ö n i g s b e r g J o h a n n Hallevord: „Bibliotheca
curiosa". 1676
486 I. CRÄCItN

grafică două orduri călugăreşti, Benedictinii şi Iezuiţii, cari, prin munca-i

lor prodigioasă şi vasta lor erudiţie au imprimat mişcării ceva.
ce-i lipsea până atunci : pecetea „ştiinţifică".
In veacul al XVIII-lea avântul bibliografiei este uimitor şi maii
ales în a doua jumătate a acestui secol F r a n ţ a abundă de publi­
caţii bibliografice. Acum apar marile cataloage de cărţi, cu „Cata-
logue hebdomadaire des livres nouveaux, qui se publient en France
et chez l'étranger" ') în frunte. De aci înainte ţara clasică a biblio­
grafiei va fi Franţa şi va domina cu publicaţiile ei nenumărate,
cu „specialiştii" de renume mondial şi cu începerea unor „cursuri,
de bibliografie", tot secolul al XIX-lea. Pe lângă arhicunoscuta
„Bibliographie de la France", care e acum în al 117-lea an de
apariţie -), eruditul bibliograf J a q u e s - C h a r l e s B r u n e t îşi scoate
de sub teascurile unei tipografii parisiene al său „Manuel du libraire
â
et de l'amateur de livres" ) , alături de care se înalţă încă două
4
nume strălucite: A n t o i n e B a r b i e r ) , bibliotecarul Consiliului de
Stat al Franţei, la început, al împăratului Napoleon-cel-Mare, la
r
urmă, şi J o s e p h M . Q u é r a r d ) . Către sfârşitul veacului în fruntea
mişcării bibliografice din Franţa stă, ca o chezăşie a prodigalităţii
şi a minuţiozităţii inaugurate în domeniul disciplinei noastre, per­
(;
sonalitatea massivă a lui O t t o L o r e n z ).
In acest timp în G e r m a n i a vor răsări nume cunoscute şl
7 8 9
preţuite de bibliorafi : E b e r t ) , G r a e s s e ) şi P e t z h o l d ) ; în
A n g l i a se vor tipări însă mai mult cataloage de librării, „Englisch
l 0
Catalogue" ) sau „Catalogue of Ihe printed books in the Library
] 1
of the Britisch Muséum" ) , comori nepreţuite şi neegalate până
acum de nici o ţară.

1 ) . Paris. 1763-1769.
2) Apare la 1811 în capitala Franţei, Ia început sub titlul: „Journal
général de l'imprimerie et de la librairie".
3) P a r i s . 1810.
4) C u lucrarea sa ..Dictionnaire des ouvrages anonymes". Paris. E d . III.
1 8 6 9 — 1 8 7 9 . 7 volume.
5) „La France littéraire". Paris. 1H27-1864. 13 v o l u m e , ' ş i „La littérature
française contemporaine". Paris. 1 8 4 2 - 1 8 5 7 . 6 volume.
6 ) „Catalogue général de la librairie française depuis 1840..." Paris.
1867 până azi 28 volume.
7) „Allgemeines bibliographisches Lexicon". Leipzig. 1 8 2 1 - 1 8 3 0 . 2. v o l
8) „Tresor des livres rares et précieux". D r e s d e . 1859-1869. 7 volume.
9) D e s p r e lucrarea căruia vom vorbi şi mai departe.
10) L o n d o n . 1864 şi urm.
11) L o n d o n . 1 8 8 1 - 1 9 0 4 .
 B I B L I O G R A F I A LA KOMÂNI 487

începând cu jumătatea a doua a secolului al XlX-lea, la miş­

carea în plină înflorire din ţările pomenite se ataşează forţe noi,
viguroase, cari vor completa şi vor impune anumite sisteme în
„ştiinţa" bibliografiei, unde se căutau a se stabili cadre precise
pentru imensul material greu de stăpânit fără o normă u n i t a r ă
recunoscută şi acceptată îndeobşte. Aceste forţe veneau în primul
rând din S t a t e l e U n i t e ale Americei şi B e lg i a, apoi din
I t a l i a , Ţ ă r i l e S c a n d i n a ve, H o 1 a n d a şi alte ţări.
In S t a t e l e U n i t e mişcarea bibliografică avu aceeaş des-
voltare vertiginoasă, pe care o constatăm în ultimele decenii în toate
domeniile la puternicul stat de peste Ocean. La câţiva ani după prima
bibliografie: „Bibliotheca Americana" a lui O. R o o r b a c h ^.publi­
caţiile bibliografice se îmulţesc atât de fulgerător, încât Franţa şi
Germania, cu o muncă asiduă de câteva secole, rămân mult în urmă.
Numele americanilor A b b o t t , C u t t e r , Dewey, J e w e t t , P o o l e ,
etc. se înşiră în mod vrednic alături de numele „europenilor"
pomeniţi mai sus. D e w e y este şi făuritorul unui sistem numit
„zecimal" — după împărţirea tuturor ştiinţelor în zece clase *)
— adoptat şi întregit de „ I n s t i t u t u l I n t e r n a ţ i o n a l d e
3
B i b l i o g r a f i e " dela Bruxelles şi primit aproape de toate ţările ) .
Prin acest Institut Internaţional de Bibliografie din capitala
4
B e l g i e i ) , mica ţărişoară se transformă pe neaşteptate în P a r -
1
n a s u l b i b l i o g r a f i c al î n t r e g e i lum , sub egida căruia se
amplifică şi se perfecţienează acel grandios sistem zecimal, ce se

1) N e w - Y o r k . 1 8 6 2 - 1 8 6 1 , în 4 v o l u m e .
2 ) Sistemul î n c e p e cu 0 şi s f â r ş e ş t e cu 9. D u p l ultima e d i ţ i e :
0 = Generalităţi.
1 = Filosofic
2 = Religie. Teologie. Culte.
3 = Ştiinţe sociale. D r e o t .
4 = Filologie. Lingvistică,
o = Ştiinţe pure.
6 = Ştiinţe aplicate.
7 = Arte - Frumoase.
8 = Literatură. Beletristica
9 = Istorie. Geografie.
3) D u p ă cât suntem informaţi B i b l i o t e c a Vaticană însăşi î n c e p e
a fi c a t a l o g a t ă „ştiinţific" după sistemul zecimal. In ţara noastră siste­
mul a fost introdus mai întâi la Academia Română de către răpo­
satul Alex. Sadi-Ionescu, apoi la Fundaţia Regele Carol I. din
Bucureşti şi acum se fac p r e p a r a t i v e pentru a fi aplicat şi Ia B i b l i o t e c a
'Universităţii din Cluj.
4) înfiinţat la 1 8 9 5 .
 488 J . CRĂCIUN

impune tot mai mult tocmai prin criticele numeroşilor detractori,,

cari îi găsesc cusururi, dar nu-i pot opune alt sistem mai bttcL
Institutul posedă azi un imens material bibliografic — câteva m i l K
oane de fişe — cules cu multă osteneală şi păstrat cu sfinţenie:
1
pentru o viitoare „Bibliografie" internaţională ).
Activitatea laborioasă de la Bruxelles începe însă să fie eclipsată
şi poate cu vremea întunecată de „ I n s t i t u t u l de C o p e r a ţ i e :
2
I n t e l e c t u a l ă " cu sediul la Paris al Ligii Naţiunilor ), al căreii
secţie bibliografică ar putea deveni — prin autoritatea incontestabilă,
a „Ligii", prin subvenţiile ce i-se dau de către diferitele State şi
printr'o bună organizare — laboratorul central al globului, în care •
s ă se pregătească monumentalul „Index bibliographicus" — cartea
de aur a întregei gândiri omeneşti — pe care bibliografii îl visează,,
3
iar cercetătorii îl aşteaptă de mult ).

') B i b l i o g r a f i i l e naţionale belgiene sunt relativ multe şi unele de-o

minuţiozitate rară. Menţionăm aci numai d o u ă : „Bibliographie de la Belgique"
editată de l i b r ă r i a M u q u a r d t ( B r ü x e l l e s , 1838 — 1 8 8 4 ) , şi o p e r a lui August..
D e K ö n i n c k ş. a: „Bibliographie Nationale. Dictionnaire des écrivains belges
et catalogue de leurs publications, 1830 — 1880", sinteza bibliografică a:
muncii intelectuale din p r i m a j u m ă t a t e de secol a Belgiei independente.
a
) C o m i s i a de c o o p e r a ţ i e intelectuală s'a constituit în 1 9 2 2 sub preşi-
denţia filosofului B e r g s o n , iar Institutul însuş, cu sediul în capitala F r a n ţ e i ,
a luat fiinţă în primăvara anului 1 9 2 5 .
3
) E regretabil că între „Institutul" bruxellesian şi secţia b i b l i o g r a f i c ă
a „Institutului" parisian nu s'a putut stabili o înţelegere. Prin munca şi e x p e ­
rienţa de peste trei decenii a celui dintăi, ajutat de prestigiul şi situaţia
p e c u n i a r ă a celui din urmă, s'ar fi putut începe imediat pregătirea m a r e i
bibliografii a l u m i i , fără să fie nevoie de-a se lua totul delà început
şi fără să se fi p r o d u s vre-o supărare între două instituţii surori. Subsemnatul,
care a avut norocul să cerceteze — în timpul cât a stat în străinătate, anul
1 9 2 6 - 1 9 2 7 — a m b e l e i n s t i t u t e — c e l parisian printr'o r e c o m a n d a ţ i e neaşteptată
a d-lui p r o f e s o r N. I o r g a , iar cel din capitala Belgiei prin sfatul şi ajutorul
b ă n e s c (tot neaşteptat) al d-lui A l e x . L a p e d a t u , atunci ministru al
Cultelor şi A r t e l o r — a putut constata cu d u r e r e antagonismul dintre ele.
C e l e două părţi îmi vorbeau cu multe rezerve una despre cealaltă. D u r e r e a
la B r u x e l l e s era însă mai adâncă, pentrucă fusese uitată cu atâta uşurinţă
n e o b o s i t a străduinţă a 3 o de ani şi amărăciunea, îmbrăcată de altfel în cu­
vinte u r b a n e , a d-lui P a u l O t l e t — directorul general al Institutului
Internaţional — mi-se depăna fără î n c o n j u r în toată cruda ei realitate. E n t u -
siasmul acestui neîntrecut organizator şi speranţa pe care o punea în recu­
noaşterea acum sau mai târziu de către L i g a Naţiunilor însăşi a muncii f o r ­
m i d a b i l e desfăşurată de institutul belgian va duce, c r e d e m , la netezirea
d r u m u l u i spre conciliere. B i b l i o g r a f i a n'ar avea decât de câştigat, iar admi­
rabilului c o n d u c ă t o r de la R r u x e l l e s — căruia îi mulţumim şi aci pentru
sfaturile şi explicaţiile ce ni le-a dat (într'o zi chiar, uitând de lume şi d e
 BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 489

Mişcarea bibliografică din I t a l i a a câştigat în intensitate

în ultimele decenii ale veacului al XlX-lea —epoca înfăptuirii unităţii
1
naţionale ) — şi aceeaş activitate febrilă se constată şi în Ţ ă r i l e
2 3
S c a d i n a v e ) şi H o 11 a n d a ) . Despre P o l o n i a , U n g a r i a şi
celelalte ţări mărginaşe cu România vom vorbi mai departe, unde
vom face o comparaţie sumară între ceeace s'a făcut în aceste ţări,
şi la noi.

Fecunditatea unei munci de decenii sau de secole e conden­

sată din timp în timp în volume reprezentative—studii de sinteză—
produsul unor etape mai lungi şi a unei selecţii nemiloase. In
„Bibliografie" aceste „studii de sinteză" se chiamă B i b l i o g r a f i a
B i b l i o g r a f i i l o r , cari, fără să reprezinte o scânteetoare muncă
cerebrală, sunt totuşi rodul unei selecţionări şi adunări de material
aproape fantastic.
La o sută şi ceva de ani după apariţia primei bibliografii —>
4
a lui Gesner ) — se şi simţi nevoia unei sinteze a operelor biblio­
grafice publicate în diferitele ţări europene. Cea dintăi încercare
o făcu francezul P h i l i p p Labb6—călugăr iezuit —cu „Bibliotheca
r>
bibliothecarum" ), căreia îi urmă tot în F r an ţ a — însă mult
mai târziu — G a b r i e l P e î g n o t cu al său „Repertoire biblio-
6
graphique universel" ).-
După aceste prime încercări vor apare, în a două jumătate
a veacului al XlX-lea, o sumedenie de bibliografii a bibliografiilor,
— dovezi ale atenţiei deosebite şi a muncii prodigioase, ce se
desfăşură în direcţia disciplinei noastre la popoarele apusene.

timp începuse să-mi schiţeze cu atâta căldură p r o g r a m u l de viitor al Institu­

tului, încât permiţându-mi să-i atrag atenţia — nu pentru mine, ci pentru
d-sa — că sunt orele 3 după masă şi ar fi bine să î n t r e r u p e m , mi-a r ă s p u n s ,
m i r a t : „Mai e nevoie să şi d e j u n ă m " ? — i s'ar împlini o dorinţă n o b i l ă .
C â t priveşte secţia bibliografică a Institutului parisian, ea e numai în prima
fază a organizării.
Vezi mai a l e s : G i u s e p p e O t t i n o e G i u s e p p e F u m a g a l l î , „Bibliotheca
bibliographica italica". R o m a . 1 8 8 9 — 1 9 0 2 . In 2 volume şi 1 supliment.
'). Pentru N o r v e g i a vezi : „Bibliotheca Norvegica". Cristiania.
1 8 9 9 — 1 9 1 1 . In 3 volume. P e n t r u S u e d i a : B e r n h a r d L u n d s t e d t , „Apercu
de la principale littérature bibliographique de la Suède". Stockholm. 1900.
3
). G . A . E v e r s : „Nederlandsche bibliografie vanbocken bibliotheekwezen".
Utrecht. 1911 — 1 9 1 3 .
4
). L a 1 5 4 5 , cum s'a arătat mai sus.
5
). Paris. 1 6 8 2 .
6
) . Paris. 1 8 1 2 .
49) I. CRĂCIUN

Franţa mai numără, pe lângă cele două lucrări de mai sus,

1
opera lui L é o n V a l l é e : „Bibliographie des Bibliographies" );
lucrarea lui Henri S t e i n : „Manuel de bibliographie générale.
2
Bibliotheca biblio graphie a nova" ) şi admirabilul manual critic,,
atât de scump istoricilor, al lui C h a r l e s V. L a n g l o i s : „Manuel'
3
de bibliographie historique" ).
G e r m a n i a îţi va numi, de câte ori va fi vorba de o serioasă
bibliografie a bibliografiilor, pe Iulius P e t z h o l d , a cărui ijBiblîo-
theca bibliographica" '), rod al unei munci de 25 ani, e tot ce
minuţiositatea şi conştienţiositatea germană a putut da mai perfect.
5
Iar „Handbuch der Bibliographie"' ) al lui G e o r g S c h n e i d e r , ,
ajuns în decurs de un an — 1924 — la a doua ediţie, trece drept
cel mai bun manual iniţiator în ştiinţa bibliografică şi la curent
chiar şi cu publicaţiile apărute după războiul mondial.
Dintre lucrările apărute în A n g l i a locul de frunte îl deţine
l
„Register of national bibliographie" ') al lui William C o u r t n e y ;
în i t a l i a întâietatea o au G i u s e p p e O t t i n o şi G i u s e p p e
7
F u m a g a l l i cu „Bibliotheca bibliografica italica" )—istoricii se
vor adresa mai ales la E m i l i o Calvi, „Bibliotheca di bibliografia
s
storica italiana" ) — ; în S v e d i a excelează opera lui I. A l m -
q u i s t : „Sveriges bibliografiska litteratur" iar în P o l o n i a
lucrarea apărută după răsboiul mondial a lui V i c t o r H a h n :
l0
„Bibljografja bibljografji polskiej" ).
Ingeniozitatea americană a întrecut şi în bibliografia biblio­
grafiilor pe europeni. In S t a t e l e U n i t e , la Chicago, a apărut
cartea îndrăzneaţă a lui Gustav. S. A. J o s e p h s o n întitulată „Biblio-
1
graphies of bibliographies" — Ia potenţa a t r e i a ')—în care sunt
înşirate toate bibliografiile bibliografiilor cunoscute lui până la
data publicării volumului. Record american ! — de mare utilitate
pentru cercetătorii din toate domeniile ştiinţifice şi dovadă indubi­
tabilă despre imensitatea bibliografiilor publicate până în prezent..

•). P a r i s 1883 — 1887. Part. I şi II + suplimente.

s
l. Paris 1897.
'). E d . I I . Paris 1901 - 1904.
4
I. Leipzig 1866.
5
). Leipzig 1 9 2 3 .
"). L o n d o n 1905 - 1912. In 3 volume.
;
) . R o m a 1902. In 2 volume.
*). R o m a 1 9 0 3 .
S t o c k h o l m 1904 — 1912.
" ) . Lwow 1921.
" ) . E d . II. 1 9 1 3 .
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 491

Concomitent cu înmulţirea şi perfecţionarea publicaţiilor biblio­

grafice se simţi nevoia pregătirii unor specialişti, cari să culeagă
şi coordoneze după anumite norme „ştiinţifice" materialul biblio­
grafic, ce creştea — odată cu avalanşa de publicaţii ştiinţifice din
tot decursul veacului al XlX-lea — în proporţii nebănuite. Mai
trebuia câştigat apoi şi gustul publicului pentru cărţi şi canalizat
spre un rafinament în selecţionarea nesfârşitelor publicaţii, apărute,
ca şi azi, în cel mai bizar amestec de genial şi vulgaritate. începu
să mijească astfel în mintea celor delà începutul veacului trecut
ideia înfiinţării unor „ c u r s u r i d e bibliografie".

Surprinzător este faptul, că iniţiatorul acestor cursuri fu însuş

N a p o l e o n I., marele împărat al Francezilor, şi tocmai în anii
când, după încoronarea sui generis din Catedrala Notre-Dame,
ochii lui de vultur neadormit erau îndreptaţi mai stăruitor asupra
problemelor politice din imperiul său. Dar îndrăzneţul corsican,
care se îngriji dintre zidurile fumegânde ale Moscovei cu atâta
părintească bunăvoinţă despre organizarea „Comediei franceze"
din Parisul reşedinţei sale, a avut timp să se gândească şi la tânăra
şi firava „ştiinţă' a bibliografiei. Acum îşi începe şi A c h a r d un
x
,, Cours élémentaire de bibliographie" ) pentru elevii de liceu,
făcând cea dintăi încercare de a introduce în învăţământ disciplina
noastră. Iar planul lui Napoleon, de-a începe cursuri de bibliografie
ca „introducere" la studiul „ i s t o r i e i " , fu tradus în fapt mai
târziu — la 1869 — prin înfiinţarea primei catedre speciale de
2
bibliografie la École des Chartes ) .
La Paris cel mai celebru specialist, cu predilecţie pentru biblio­
grafia istorică, a fost pe vremuri L a n g l o i s .
După F r a n ţ a , ţara în care bibliografia fu profesată de la
catedra universitară e P o l o n i a , unde se creie o catredă de biblio­
grafie încă în 1811, la Cracovia.
In rândul al treilea urmează A u s t r i a . Aci se luară dispoziţii
la 1874, ca în cadrele lui „Institut fur Oesterreichische Geschichts-
forschung" din Viena să se ţină cursuri de bibliografie şi biblio­
teconomie pentru studenţii anului al 111-lea.
In acelaş an se cerea şi în G e r m a n i a începerea unor
cursuri şi nu peste multă vreme două Universităţi, cea din Gôttingen

' ) . Marseille 1 8 0 6 — 1S07. In 3 v o l u m e .

2
) . C a t r e d a există şi azi şi autorul a c e s t o r rânduri a avut fericirea să
audieze în 1 9 2 6 — 1927 cursurile de b i b l i o g r a f i e ţinute de d-1 profesor
C. Couderc.
492 I. C R Ă C I U N

şi cea din Lipsea, aveau câte o catedră de bibliografie. Cursuri-

se mai ţin azi şi Ia Berlin şi Miinchen.
In A n g l i a cursurile au loc la Universitatea din Cambridge..
La I t a l i e n i lecţiile de iniţiere în „ştiinţa cărţilor" fură
orânduite pe lângă cele mai mari Biblioteci ale ţării, unde auditorii
trebuiau să urmeze cel puţin doi ani.
In S t a t e l e U n i t e ale Americii D e w e y înfiinţa la 1877
0 şcoală a bibliotecarilor, unde se preda şi bibliografia. Azi se ţin
cursuri de acest fel în aproape toate şcoalele medii şi Universităţile
americane.
Dintre ţările mărginaşe cu România, pe lângă pomenita Po-
1 onie, au avut respective au catedre de biblograf ie C e h o s l o v a c i a
şi U n g a r i a . Despre acestea însă ne rezervăm dreptul să vorbim
mai pe larg în cadrul capitolului următor.

B I B L I O G R A F I A L A NOI.

In tânăra noastră Românie, întregită politiceşte abia sub ochii

noştrii, mişcarea bibliografică nu va putea număra secole de încer­
cări şi nici opere de răsunătoare valori mondiale. Totuşi starea
a c t u a l ă a bibliografiei a întrecut cu mult aşteptările, pe cari o
obiectivă judecată apuseană le-ar putea acorda unui stat abia la
începuturile manifestărilor sale integral-cultúrale. Se lucrează azi
în ţara noastră cu aceleaşi mijloace şi cu aceiaşi specialişti bine
pregătiţi, ca şi la instituţiile similare din străinătate şi dacă pri­
mele încercări nu trec peste anul 1838, suntem totuşi în ritmul
obştesc al producţiilor ştiinţific—bibliografice din Apus. Operele,
cari apar actualmente în România, nu sunt subt nivelul celor din
alte ţări nici ca formă şi nici ca sistematizare a materialului, iar
prin tipărirea unor reviste bibliografice şi prin colaborarea specia­
liştilor noştrii la marile publicaţii apusene avem tot dreptul să stăm
cu fruntea ridicată alături de „alţii", fără să ne subvalorificăm
— printr'un scepticism exagerat — puterile noastre tinere.
Cea dintăi bibliografie românească iese de sub teascurile unei
tipografii ardelene la leatul 1838 şi e opera unui doctor, trecut
pentru scurt timp şi ca profesor pe la Seminarul mitropolitului
Veniamin Costachi din Iaşi: Vasilie P o p p . Lucrării sale intitulată :
„Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi înve-
cinatele Ţări dela începutul lor până la vremile noastre" ') i s'a
dat prea puţină importanţă şi numai astfel se poate explica impie-

'l. Sibiu. T i p . O e o r g i e de Closius. 1838.

 BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 493

tatea de a-1 fi uitat cu o desinteresare condamnabilă de câte ori

era vorba de a preciza începuturile bibliografiei la noi. El, Vasilie
Popp — ardeleanul entusiast ca şi Gheorghe Lazăr şi căruia împre­
jurările delà Iaşi nu i-au permis să desfăşoare aceeaş activitate de
apostolat naţional, pe care o putuse săvârşi dascălul avrigean la
Bucureşti — el este p ă r i n t e l e b i b l i o g r a f i e i româneşti,
1
iar nu Dimitiie Iarcu, cum s'a crezut până acum ) . Dealtfel Iarcu
însuşi ne mărturiseşte în prefaţa lucrării sale, că „mi-a fost de
mult ajutoriu opera d-lui Vasile Popp" şi fără ajutorul ei cine
ştie dacă Iarcu ar fi îndrăznit să ne dea lucrarea sa bibliografică.
Al doilea bibliograf în ordinea cronologică la noi este marele
erudit delà Blaj T i m o t e i u C i p a r i u , care în lucrarea sa cu titlu
chilometric — după obiceiul timpului — „Crestomaţia seau Ana­
lecte literarie dein cărţile mai vechi şi noue romaneşci, tipărite
1
şi manuscrise, începându delà seclulu XVI pană la alu XIX....'
a
dădea la 1858 ) o listă a cărţilor cunoscute lui, şi cari valorează,
orice obiecţiuni s'ar aduce, cât o lucrare bibliografică de factura
primelor „Bibliothecae" incomplecte şi timide ale Apusului.
Numai în al treilea rând urmează „Analele bibliografice
3
române" ) ale lui D i m i t r i e Iarcu, care deşi a utilizat lucrările
celor doi antecesori ai săi, totuşi nu s'a putut ridica deasupra în­
4
cercărilor acestora nici ca exactitate şi nici ca pricepere ştiinţifică ) .
După prima ediţie din 1865 va apare în curând, Ia 1873, ediţia a
doua a aceleiaşi lucrări, cu titlul puţin schimbat: „Bibliografia
chronologlcă română..." şi cu o complectare a cărţilor apărute
s
între 1865 — 1873 ) . Operele lui Iarcu au avut la timpul său o
răspândire largă şi probabil acestui fapt se datoreşte şi falsa lui
consacrare de părinte al bibliografiei româneşti.
Intre cele două ediţii ale lui Dimitrie Iarcu apare minuţioasa

' ) . Colegului Ioan M u ş l e a dela B i b l i o t e c a Universităţii din Cluj îi re­

vine meritul de-a ne fi prezentat într'o lumină n o u ă personalitatea prea puţin
cunoscută a lui P o p p . In studiul s ă u : „ Viaţa şi opera Doctorului Vasile Popp
(1789 — 1842/'-Cluj. „Ardealul". 1 9 2 8 - n e reînvie cu date amănunţite tripla
lui activitate, de medic, b i b l i o g r a f şi folklorist.
-). B l a j . T i p . Seminarului.
Titlul c o m p l e c t : „Analele bibliografice române. Repertoriu chrono-
logicu sau catalogu de cărţile române Imprimate dela adoptarea imprimeriei,
diumetate seclu XVI şi până astăzi. 1550 -1865 exclusivu". B u c u r e ş t i . Impri­
meria S t a t u l u i . 1 8 6 5 .
4
) . Vezi B i a n u - H o d o ş : „ B i b l i o g r a f i a românească veche." V o i . 1. Prefaţa.
5
). „Bibliografia chronologica romana sau catalogu general de cărţile
române... [ca mai sus]... 1550— 1873". B u c u r e ş t i , lmpr. Statului. 1873.
494 I. C R Ă C I U N

1
„Bibliografie a Daciei ' '), redactată de A l e x a n d r u O d o b e s c u
cu scopul de-a facilita cercetările concurenţilor la premiul instituit
de Academia Română pentru cea mai bună lucrare asupra popoa­
relor, cari au locuit în ţările române înainte de „conquista acestor
ţări de către imperatoriul Traianu'. Ea a fost folosită în primul
2
rând de Gr. G. Tocilescu — care a şi luat premiul anunţat ) — şi
a rămas până azi singura lucrare bibliografică românească pentru
arheologia provinciilor locuite de Români.
Ca o continuare a bibliografiei lui Iarcu se prezintă lucrarea
lui G e o r g e P o p e s c u : „Trei ani din literatura română, 1874—
H
1876" ), amplificată apoi într'o nouă publicaţie cu alţi trei ani
formând, în cea de a doua ediţie „Siese ani din literatura română,
1874 —1879" ')• Cărţile sunt aranjate alfabetic după autori şi au
toate datele bibliografice necesare unei bune şi conştienţioase
publicaţii de acest fel.
Se pare că se creiase la Bucureşti o fericită tradiţie, de-a
nu lăsa publicul neinformat asupra lucrărilor proaspăt apărute în
România sau în streinătate despre Români, fiindcă, după ce căzuse
peana din mâna lui Popescu, se găsi librarul A l e x a n d r u D e g e n -
m a n n să publice un deceniu şi mai bine a sa Bibliografie
1 5
Română' — 1879 — 1890 ) , despre care, fiind primul periodic
bibliografic redactat în condiţiuni acceptabile la noi, vom vorbi şi
mai departe, (ar cu ocazia serbărilor cinquantenare dela înfiinţarea
învăţământului superior în Moldova, A. D. X e n o p o l şi C. E r b i -
c e a n u tipăresc un volum comemorativ: „Serbarea şcolară dela
6
laşi..." ), care conţine pe lângă discursurile rostite şi o listă bogată
a cărţilor — istorice, istorie literară, etc. — prezentate publicului la
expoziţia jubilară ieşeană.

'). „Bibliografia Daciei. Indice de scrieri attingetore, directa sau indirecta

de vechii locuitori ai Daciei". B u c u r e ş t i . Ţ i p . Curţii. 1<S72.
2
) . Cu lucrarea: „Dacia înainte de Romani." Bucureşti. 1880.
Titlul c o m p l e c t : „Trei ani din literatura română. Indice bibliografic
al cărţilor publicate româneşce, în România seu de Români, in anii 1874, 1875
şi 1876''. B u c u r e ş t i . Tip. L a b . R o m â n i . 1 8 7 7 .
4
). Titlul in c o n t i n u a r e : „Cataloga general de cărţile române publicate
în Tieră şi Străinătate de la 1 Ianuarie 1874 până la ultima Iulie 1879"'
Bucureşti. T i p . Al. A. G r e c e s c u . 1879.
^„Bibliografia Româna. Buletin mensual al Librăriei generale din Ro.
mânia şi a! librăriei române din streinătate". Ianuarie 1 8 7 9 — O c t . 1 8 9 0 .
An. I — X I I .
'"•). laşi 1-UY
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 495

Nu putem trece peste „Chrestomaţia română" a lui M. G a s -

1
ter !, în care sunt înşirate şi descrise în două limbi, română şi fran­
ceză, cărţile noastre mai vechi, şi care poate fi privită ca o bună
bibliografie pentru bătrânele noastre publicaţii.
Cu ^Bibliographie franco-roumaine depuis le commencement
2
du XlX-e siècle jusgu'a nos jours'' a lui G e o r g e B e n g e s c u ) ne
incopciem îndrăsneţ în mişcarea bibliografică din străinătate. Nimic
nu lipseşte acestei lucrări, ca să nu poată sta alături de orice bib­
liografie apuseană şi, pe lângă expunerea minuţioasă şi critică a
materialului, mai excelează şi printr'o execuţie technică impecabilă.
E o splendidă armonie de conştienţiozitate şi frumos, de cari a dat
dovadă de atâtea ori acest om, trecut în viaţă prin cele mai con­
traste situaţii : actor, ministru al României în Apus, membru al Aca­
demiei Române. La acelaş . nivel se ridică o altă lucrare bibliografică
3
a s a ) : „Essai d'une notice bibliographique sur la question d'orient
Orient Européen. 1821—1897", în care se cuprind cărţile publicate
4
în Franţa şi Belgia asupra atât de comentate-i chestiuni orientale ).
In acest din urmă an, 1897, apar la Cernăuţi şi Bucureşti două
publicaţii de mare valoare bibliografică : „Mişcări culturale şi literare
li
la Românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504 — 1714
5
a profesorului D - r - 1 . G. S b i e r e a ) — unde se descriu şi se analizează
cărţile româneşti apărute în cele două veacuri respective—şi ^Dicţi­
r>
onarul contimporanilor" alluiDim. R. R o s e t t i ) , — prima şi până
7
azi cea mai bună operă bio-bibliografică generală la Români ).
1
„De l'enfluence française sur l'esprit public en Roumanie' ,
admirabila lucrare a lui P o m p i l i u E l i a d e , are la sfârşit o foarte bo­
gată „bibliografie" asupra mişcării spirituale din Ţările-Române în a
8
doua jumătate a veacului al XVIII-lea şi începutul veaculuial XIX-lea ).
1). „Chrestomaţie română. Texie tipărite şi manuscrise [sec. XV/—X/X/,
dialectale şi populare". L e i p z i g — B u c u r e ş t i . 1 8 9 1 . In 2 volume.
2 ) . T i p ă r i t ă la B r u x e l l e s în 1895. E d i ţ i a II. la Paris în anul 1 9 0 7 .
3). B e n g e s c u a avut o activitate b i b l i o g r a f i c ă bogată. Menţionăm aci în
notă şi bibliografia, care priveşte mai mult F r a n ţ a , dar care este opera r o m â ­
n u l u i B e n g e s c u : „Voltaire. Bibliographie des ses oeuvres". Paris 1882. In d o u ă
volume. Vezi şi lucrarea subsemnatului, Contributions rumaines à l'historio­
graphie générale în „Melanges d'histoire g é n é r a l e " cit mai sus, p. 3 5 2 şi 3 6 0 .
4). C a r t e a e publicată în B r u x e l l e s (P. L a c o m b l e z ) şi P a r i s (H. le S a u d i e r ) ,
1897.
5 ) . Cernăuţi, anul menţionat mai sus.
6). Bucureşti. 1897.
7). Cartea lui T e o d o r C o r n e l : „Figuri contimporane din România"
( B u c u r e ş t i 1 9 0 9 ) n'am putut-o vedea şi astfel nu ne putem p r o n u n ţ a a s u p r a
valorii ei b i b l i o g r a f i c e .
8). P a r i s . 1 8 9 8 .
 I. CRĂCIUN

începând cu prima decadă a veacului al XX-lea lucrările biblio­

grafice se înmulţesc cu prodigalitatea viorelelor răsărite în miriade
necuprinse după cea dintâi ploaie a unei primăveri binecuvântate.
Cea mai timpurie şi totodată cea mai majestoasă dintre ele e ^Biblio­
grafia românească veche" — quintesenţa minuţiozităţii, a gustului
fin şi a muncii entusiaste — opera d lui Ion B i a n u , membru
al Academiei Române şi directorul Bibliotecii de pe lângă acelaş aşe­
zământ cultural, şi a răposatului Nerva H o d o ş , bibliotecar la
1
aceeaş instituţie ). Rar se poate găsi o bibliografie mai perfectă
chiar şi în Apus, iar pentru noi constitue—de ce n'am avea cura­
jul s'o spunem— o mândrie naţională.
După acest fericit augur dela începutul veacului în curs, publi­
caţiile bibliografice sunt atât de numeroase, încât nu ne vom în­
cumeta să le înşirăm mai jos — din respectul faţă de o metodă ri­
guroasă—decât grupate pe specialităţi. Vom începe cu b i b l i o g r a ­
f i i l e i s t o r i c e -cele mai aproape de preocupările noastre—şi vom
trece apoi la i s t o r i a l i t e r a r ă , încheind cu a l t e b i b l i o g r a f i i
din alte domenii ştiinţifice şi cu p e r i o d i c e l e b i b l i o g r a f i c e .

a. Bibliografii istorice.
Seria biliografiilor în legătură directă cu istoriografia româ­
nească o deschide răposatul profesor dela Universitatea din Bu­
cureşti : loan B o g d a n , al cărui discurs de recepţie la Academia
a
Română despre Istoriografia Română şi problemele ei actuale" )
nu este decât o bibliografie istorică, îmbrăcată, evident, în haina
de sărbătoare a discursului rostit în incinta celor 40 de nemuritori.
Cercetătorii vor găsi expusă aci, într'o formă lapidară şi în fraze
din cari se simte ici—colo ticăitul năvalnic al unei inimi de mare
român, întreaga noastră străduinţă în domeniul istoriografiei naţio­
nale până la anul 1904.
Un alt academician, C o n s t . E r b i c e a n u , ne dă în lucrarea
sa intitulată „Bărbaţi culţi Greci şi Români şi profesorii din Aca­
H
demiile din laşi şi Bucureşti din epoca zisă fanariotă. (1650—1821"] )
o admirabilă bio-bibliografie asupra personalităţilor marcante, cu rol
politic sau cultural, din veacurile XVII, XVIII şi începutul veacului
al XlX-lea.

1). Au apărut până acum 3 tomuri si cuprind publicaţiile apărute

între 1508 şi 1817. T o m . I. (1508 - 1 7 1 6 ) ; T o m . II. ( 1 7 1 6 - 1 8 0 8 ) ; T o m . III.
F a s c . I. ( 1 8 0 9 - 1 8 1 4 ) , F a s c . II. ( 1 8 1 4 - 1 8 1 7 ) . Bucureşti. S o c e c . 1 9 0 3 - 1 9 1 2 .
2). Bucureşti. F . G o b l F i i . 1 9 0 5 .
3). Analele Academiei R o m â n e . M e m o r i i l e Secţiunii Istorice. Seria II.
T o m . X X V I I . 1904 - 1 9 0 5 .
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 497

Dl. I. C. Filitti are în „Les Principautés roumaines sous

l'occupation russe — 1828-1834 — " o listă preţioasă a cărţilor
1
istorice în legătură cu epoca Regulamentului Organic ), iar P o m -
piliu E l i a d e o ,,notiţă bibliografică" — în lucrarea sa „tiistoire
de l'esprit public en Roumanie au dixneuvième siècle" — privitoare
2
la primii domni pământeni (1821—1828) ) .
Tot la Academia Română din Bucureşti se pregătesc şi cele
trei cataloage ale manuscriptelor păstrate în Biblioteca înaltului
aşezământ cultural : „Catalogul manuscriptelor româneşti"' întocmit
3
de d-nii Ion B i a n u şi R. C a r a c a s ) ; „Catalogulmanuscriptelor
4
greceşti" al lui C o n s t . L i t z i c a ) şi „Foi volante din colecţiunea
5
Academiei Române. 1642—-1866" publicate de Al. F. D u m i t r e s c u )
— fără de cari istoricii nu vor putea face nici un pas în labirintul
miilor de documente privitoare la trecutul nostru.
In ordinea cronologică urmează bibliografia d-lui Ştefan
%
M e t e ş : „Ce a scris N. Iorga?" ), broşură de peste 150 pagini,
întregită după răsboiul mondial la un volum de nu mai puţin de
1 1
416 p. intitulat: „Activitatea istorică a lui Nicolae Iorga ' ), cu
ajutorul cărora se poate urmări nu numai activitatea uimitoare a
unui om, ci şi o parte zdrobitoare din producţia istoriografiei ro­
mâneşti înseşi.
P o m p i l i u E l i a d e şi d-1. I. C. Filitti ocupându-se, în două
studii de mare valoare ştiinţifică, despre epoca delà 1821 la 1848
s
— primul în „La Roumanie an XlX-e siècle" ), iar al doilea în
9
„Domniile Române sub Regulamentul Organic. 1834—1848" )—
ne dau şi câte o „bibliografie" excepţional de bogată asupra
întâmplărilor acestor ani.
„Bibliografia Domniei regelui Caroll. al României", lucrată
l0
de d-1 Ion C. B ă c i l ă la îndemnul răposatului D. Onciul ), este
un model de Bibliografie „specială", închinată unei persoane sau
unei domnii.

1). Bucureşti. 1 9 0 4 .
2). Paris. 1905.
3 ) . B u c u r e ş t i . T o m . I. ( 1 9 0 7 ) . T o m . II. (1913).
4 ) . Bucureşti. 1 9 0 9 .
5). Bucureşti. Socec. 1912.
6) B u c u r e ş t i . 1 9 1 3 .
7 ) . B u c u r e ş t i . 1 9 2 1 . X X X I I + 4 1 6 p.
8 ) . Paris. 1914. T o m . I. „ L e s premiers princes indigènes ( 1 8 2 1 — 1 8 2 8 ) " .
T o m . II. „ L e s trois présidants plénipotentiaires ( 1 8 2 8 — 1 8 3 4 ) " .
9 ) . Bucureşti. 1 9 1 5 .
10). F o r m a s e o lucrare la Seminarul de Istoria R o m â n i l o r de sub con-
c o n d u c e r e a eruditului profesor delà B u c u r e ş t i , care o şi premia şi publică sub
auspiciile F u n d a ţ i e i R e g e l e C a r o l . B u c u r e ş t i 1 9 1 6 .
'î . A n u a r u l I n s t . de 1st. N a ţ . IV. 8!
 498 1. C R Ă C I U N

In ultimul timp, ca o consecinţă a abundenţei publicaţiilor în>

domeniul istoriei ţării noastre, s'au făcut mai multe încercări de-a
se pregăti bibliografii „generale", îmbrăţişând întreaga istoriografie
naţională. Unele din aceste lucrări au rămas numai „încercări",,
iar altele sunt, deocamdată, „începuturi" vaste, asupra cărora se
va pronunţa viitorul. Intre cele din categoria întâi menţionăm „în­
cercarea de bibliografie a Istorii Românilor" datorită muncii en-
1
tusiaste a d-lui T. G. B u l a t ) şi „Contribuţii bibliografice pentru
cunoaşterea evoluţiei vieţii poporului român" a d-lui A . Ştefănescu-
Galaţi -), iar în categoria a doua ar întră cele trei publicaţii modeste
ale s u b s e m n a t u l u i tipărite sub auspiciile Institutului de Istorie
Naţională dela Universitatea din Cluj: „Istoriografia Română in
1921 şi 1922" '•), completată peste doi ani cu „Istoriografia Română
în 1923 şi 1924' la cari se adaugă acum „Istoriografia Ro­
mână în 1925 şi 1926" •"•).
Discursul de recepţie la intrarea în Academie al d-lui A l e x a n ­
fi
dru L ă p e d a t u despre „Istoriografia română ardeleană" ) poate
fi socotit—după aceleaşi criterii, fireşte, şi având aceeaş haină de
sărbătoare ca şi discursul pomenit al lui Ioan Bogdan — între biblio­
grafiile noastre, enumerându-se în ordine cronologică toate lucrările
istorice — autorii zilelor noastre sunt trecuţi uneori numai cu numele
— scrise în şi despre Ardeal.
O bibliografie specială asupra unei singure persoane ne-a dat
7
d-1 C o n s t a n t i n Moisil în „Anuarul" Institutului nostru ) , prezen-
tându-ne lista completă a „Scrierilor lui Dimilrie Onciul"— omagiu
pios la moartea marelui profesor de la Bucureşti.
Frumoasa lecţie inaugurală : „Consideraţii asupra istoriografiei

1). R - V â l c e a . T i p . „ P o p o r u l " . 1 9 1 9 . In 2 fascicole.

2). B u c u r e ş t i . 1920. O fascicolă.
3). B u c u r e ş t i . „Cartea R o m â n e a s c ă " . 1 9 2 4 . E x t r a s din „ A n u a r u l " 11. a l
Institutului nostru. Această primă b r o ş u r ă a fost pregătită în c o l a b o r a r e cu
d-1 l o a n L u p u dela B i b l i o t e c a Academiei R o m â n e şi după indicaţiile răposa­
tului A l e x a n d r u S a d i - l o n e s c u , fost b i b l i o t e c a r la acea instituţie.
4). C l u j . „Ardealul". 1 9 2 6 . E x t r a s din „ A n u a r u l " I I I al Institutului de
Istorie Naţională.
5). In decursul anului 1 9 2 9 se va publica şi b i b l i o g r a f i a pe anii 1927
şi 1928, iar planul Institutului este să tipărească cu vremea î n t r e a g a b i b ­
liografie a istoriei Românilor.
6) Titlul î n t r e g : „Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşu­
rarea vieţii publice a neamului românesc de peste Carpaţi". Bucureşti. 1923.
Academia Română. Discursuri de recepfiune. LV.
7). Bucureşti. 1924. An. I I .
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 499

11
româneşti în ultimii douăzeci de ani ) — elaborată cu migăleală
şi cu competinţa unui istoric bine pregătit — ţinută de către tânărul
profesor şi prieten C o n s t a n t i n C. G i u r e s c u la Universitatea din
Bucureşti e o vrednică continuare şi întregire a discursului de re­
cepţie la Academie al lui Ioan Bogdan. Istoricii vor găsi în lecţia
lui Giurescu bibliografia aproape completă a publicaţiilor noastre
delà 1904 până la 1926 şi anumite sugestii pentru viitoarele publi­
caţii de documente şi cronici.
Scurta contribuţie bibliografică a d-lui G. Q p r e s c u asupra
evenimentelor revoluţionare din anii 1848 şi următorii—„Contri-
butions à la bibliographie des événements de 1848 —1850 en Tran­
11,2
sylvanie et dans les Principautés danubiennes ) —va fi de nepreţuit
folos cercetătorilor pasionaţi după manifestările curagioase ale stră­
moşilor noştrii la 1848 în Moldova mai blândă, pe Câmpia Liber­
tăţii a Ardealului, şi la Islazul Ţării—Româneşti,—nu îndeajuns de
cunoscute.
D-l M. F o t i n o continuă prin opera d-sale: „Contribuţiune
3
la o bibliografie franco-română" ) lucrarea atât de desăvârşită a
lui G. Bengescu, pomenită mai sus.
Pentru activitatea culturală şi politică a miniorităţilor din ţara
noastră avem două bibliografii meritoase, una a d-lui Dr. H e r -
m a n n Hienz privitoare la Saşi şi Şvabi: „Bibliografia operelor
separate şi articolelor istorico-filologice, cari au apărut delà 1919
—1924 în limba germană şi se referă la teritoriul şi locuitorii
României"*), iar cealaltă a d-lor Dr. L u d o v i c Gyôrgy şi Dr. Ni-
s
c o l a e F e r e n c z i : „Az erdèlyi magyar irodalom bibliografia'}a" )
privitoare la activitatea Ungurilor din Ardeal.
O „Bibliografie a Ardealului", fără nici un plan şi cu cărţi
găsite la întâmplare, a încercat să ne dea d-l P e t r u Suciu în mai
6
.multe numere din revista clujană „Societatea de Mâine" ).
Publicarea celui din tăi număr din „ Mélanges d'Histoire Géné­
rale" al Institutului de Istorie Generală de pe lângă Universitatea

1). Vălenii-de-Munte. 1 9 2 6 , E x t r a s din „Revista I s t o r i c ă " a d-lui N. I o r g a .

An. X I I . Nrele 7 - 9 ( I u l i e - S e p t . ) , p. 1 3 7 — 1 8 5 .
2). In „ R e v u e Historique du S u d - E s t E u r o p é e n " . B u c u r e ş t i . 1926. Ian.
— Mart. A n . I I I . Nrele 1 - 3 . p. 2 7 — 3 7 .
3 ) . Part. I. ( 1 9 3 7 - 1 9 1 4 ) . „ C o n v o r b i r i L i t e r a r e " . B u c u r e ş t i . 1 9 2 6 . I a n .
F e b r . An. 5 8 . p. 1 2 2 - 1 3 1 .
4 ) . C l u j . „Ardealul". 1 9 2 6 . E x t r a s din „ A n u a r u l " I I I . al Institutului n o s t r u
5). B i b l i o g r a f i a literaturii ungureşti din Ardeal. D-l Q y o r g y a pregătit-o
•pentru anii 1919-1924 (Cluj. 1925) şi anul 1925 (Cluj. 1926), iar d-l F e r e n c z i
delà B i b l i o t e c a Universităţii pe anul 1926. (Cluj. 1928).
6). Anii 1926 şi 1 9 2 7 .
 500 I. CKÀCIUN

J
noastră ) a prilejuit a u t o r u l u i a c e s t o r r â n d u r i pregătirea unei
bibliogiafii a operelor scrise de Români în legătură cu istoria uni­
1 i
versală : ^Contributions roumaines a l'historiographie générale' ).
Tot aci îşi publică şi d-1. P. P. P a n a i t e s c u unele ^Contributions
à la bibliographie des voyageurs occidentaux en Roumanie".
Anul 1927 ne-a adus — drept omagiu la împlinirea a cinci
decenii delà războiul independenţei — trei bibliografii de excepţi­
onală importanţă pentru epoca smulgerii noastre de sub suzerani­
tatea turcească: „Bibliografia războiului pentru independenţă.
3
(18 77—1878)" a d-lui I. C. B ă c i l ă ) , „Războiul pentru inde­
pendenţă. (18 77- 1878). Contribuţiuni la bibliografia lui" publi­
cate de d-1 A n t o n O p r e s c u ') şi suprinzător de vasta lucrare a
d-lui L . Baidaff bazată exclusiv pe informaţii apărute în Apus :
„România în războiul din Orient (18 77—1878). Scrieri în limbi
streine. Schiţă bibliografică" •').
Tudor Vladimirescu şi revoluţia pentru redeşteptarea naţională
în Principatele Române îşi au o splendidă bibliografie în lucrarea
prietenului E m i l V î r t o s u , publicată de Arhivele Statului din Bu­
cureşti : „Tudor Vladimirescu. Glose, fapte şi documente noi.
6
1821" ).
Diferitele plachete despre viaţa şi activitatea istoricilor noştrii
mai valoroşi, apărute în ultimul timp, au la sfârşit bibliografia
operelor fiecărui autor, opere cari marchează câteva culmi în tânăra
istoriografie savantă românească. Până acum au bibliografiile
lor ,,speciale" — pe lângă cele pomenite ale d-lui N. Iorga şi D.
Onciul — istoricii: „Nicolae Bălcescu. Patru studii istorice. Edi­
tate şi însoţite de o schiţă biografică şi bibliografică" de d-1 P.
7
P . P a n a i t e s c u ) , „Bogdan Petriceicu Haşdeu. Schiţă biografică
1 8
şi bibliografică ' publicată de d-1 Liviu M a r i a n ) , „loan Bogdan
şi studiile de istorie slavă la Români', lecţia inaugurală a d-lui
P . P. P a n a i t e s c u la Universitatea din Bucureşti însoţită de un

1) S u b direcţia d-lui p r o f e s o r Const. Marinescu.

2). C l u j . 1927. E x t r a i t des „ M e l â n g e s d ' H i s t o i r e Générale''. I. 46 p.
Lucrării scoasă şi în ,,extras" i-am adăugat două i n d i c e : unul cronologic pe
ţări, iar celălalt pe nume.
3). B u c u r e ş t i . Aşezământul Cultural Ion. C. Brătiai u. I. 1927.
4). B u c u r e ş t i . Asociaţia „Cultul Patriei". 1928.
7
5). In curs de publicare în , A n u a r u l " V . al Institutului de Istorie Na­
ţională.
6). Bucureşti 1927. „ B i b l i o g r a f i a " la pag. 39 — 6 6 .
7). Bucureşti. Aşezământul cultural loan C. Brătianu. II. 1928.
S). Idem, ibidem III. 1928.
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 501

1
indice bibliografic ) şi „Vasile Pârvan. Note bio-bibliografice"
scrise de d-1 H. M e t a x a cu ocazia morţii ilustrului profesor şi
academician dela Bucureşti'-).
La apelul făcut de Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice
cu sediul la Washington, de a colabora şi ţara noastră la primul
,,Annuaire International de Bibliographie Historique" în curs de
publicare la Paris, s u b s e m n a t u l u i i s'a făcut deosebita cinste
de-a fi designat colaboratorul României la această publicaţie apu­
seană. Cerându-ni-se bibliografia celor mai reprezintative opere
a
istorice româneşti apărute în 1927 ) , am putut trimite în capitala
Franţei o lucrare destul de mare — nu credem ca cei din fruntea
Institutului, cari şi-au rezervat dreptul de-a selecţiona materialul
după anumite criterii ce azi ne sunt încă necunoscute, s'o fi redus
4
prea mult ) — luându-ne astfel locul ce-1 merităm alături de celelalte
ţări ale lumii, cari se vor grăbi să colaboreze la această publicaţie
5
atât de mult aşteptată de istorici ).
Cu cele mai recente lucrări: una ad-lui S. G r e a v u - D u n ă r e
asupra „Bibliografiei Dobrogei, 425 a. tir. - - 1928 d. fi.", pu­
blicată de Academia Română cu ocazia serbărilor semicentenarului
6
desrobirii acestei provincii ), şi cealaltă a d-lui I o a n C. B ă c i l ă
7
asupra „Stampelor privitoare la istoria Românilor" ) încheiem

1). Văleni-de-Munte. 1928. E x t r a s din „Buletinul Comisiei Istorice a

R o m â n i e i " . Voi. V I I .
2) In revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma s o c i a l ă " . Bucureşti.
1928. An. VII. Nrele 3 - 4. p. 3 8 0 - 4 0 7 .
3) Cărţile trebuiau să aibă şi un c a r a c t e r de o p e r e pentru istoria uni­
versală sau cel puţin pentru istoria ţărilor vecine. Primul „Anuar Inter­
naţional. .," va publica din t o a t e ţările globului n u m a i studiile p e anul
1 9 2 7 , u r m â n d ca în „Anuarul" II să se p u b l i c e lucrările istorice din 1928 etc.
4). F i i n d v o r b a de p r i m u l „Anuar", comitetul însuş nu-şi avea încă
bine precizat planul. Nu ştim dacă se va publica b i b l i o g r a f i a fiecărei ţări în
parte, sau materialul va fi grupat după epoce, în care caz operele istorice
ale ţărilor respective vor fi amestecate. S e pare că iniţiatorii Anuarului au
acest din urmă gând.
5). V o r b i n d d e s p r e c o l a b o r a r e a României la marile publicaţii b i b l i o ­
grafice din străinătate menţionăm şi c o l a b o r a r e a colegului N. G e o r g e s c u -
T i s t u şi a a u t o r u l u i a c e s t o r r â n d u r i — ce mă priveşte am făcut lucrul acesta
pentru a împlini o rugăminte a răposatului V. Pârvan şi numai pentru un
singur an ,1925), — la „ I n d e x b i b l i o g r a p h i c u s " şi «Ouvrages r e m a r q u a b l e s
pârus dans diffferents pays au c o u r s de l'annee 1925» publicate de Liga Na­
ţiunilor.
6). Bucureşti. 1928. M e m o r i i l e Secţiunii Istorice S e r i a III. T o m . I X
M e m . 4.
7). In curs de publicare în „Anuarul" V. al Institutului nostru.
502 I. CRĂCIUN

şirul bibliografiilor i s t o r i c e cunoscute până în prezent şi tre­

cem, conform planului enunţat mai sus, la bibliografiile privitoare
la istoria literară.
b. Bibliografii de i s t o r i e l i t e r a r ă .

La începutul veacului al XX-lea — de aci am grupat publi­

caţiile bibliografice pe specialităţi — apare epocala „Bibliografie
românească veche" a d-lui Ion B i a n u şi a răposatului Nerva
l
H o d o ş , despre valoarea căreia ne-atn pronunţat odată mai sus ) .
In anul apariţiei primului volum din lucrarea precedentă —
1903— îşi tipăreşte şi C o n s t a n t i n E r b i c e a n u atât de utila sa
„Bibliografie greacă sau cărţile greceşti imprimate în Principatele
Române în epoca fanariotă şi dedicate Domnitorilor şi Boierilor
români. Studii literare"-), a doua lucrare bio-bibliografică a au­
3
torului asupra epocei grecismului la noi ).
O carte similiară cu a lui Erbiceanu apare la Cernăuţi şi se
4
referă la trecutul literar al Bucovinei: „Autorii români bucovineni" ),
în care L e o n i d a B o d n ă r e s c u ne-a dat bibliograf ia tuturor publi­
caţiilor mai de seamă din provincia atunci încă sub dominaţia
austriacă.
Cărturarul şi harnicul episcop de azi al Huşilor: I a c o b A n -
tonovici a publicat, în colaborare cu Gr. C r e ţ u , un studiu asupra
^Tipografiilor, xilografiilor, librăriilor şi legătoriilor de cărţi din
Bârlad. Cu o privire asupra tipografiilor din România dela 1811
până astăzi""), în care istoricul literar va găsi lista tuturor cărţilor
— şi nu sunt puţine — ieşite din tiparniţile oraşului tutovean").
La 1911 îşi publică d-1 Gh. A d a m e s c u prima d-sale încercare
asupra unei bibliografii a literaturii româneşti: „Indicaţiuni biblio'
grafice pentru literatura română. Sec. XVI — Sec. XIX" pe care
o va scoate la 1914 în a doua ediţie, iar după războiul mondial

1). Pasagiul înainte de „ b i b l i o g r a f i i l e istorice".

2). Bucureşti. 1 9 0 3 .
3). Cealaltă înşirată între „ b i b l i o g r a f i i l e i s t o r i c e " .
4). Cernăuţi. 1 9 0 3 .
5). Bucureşti. Impr. Statului. 1 9 0 9 .
6 ) . D e ş i n'a apărut în R o m â n i a şi nici măcar în limba noastră, men­
ţionăm totuşi, aci, opera d-lui D r . A n d r e i V e r e s s intitulată: „Erdely és Ma-
gyarorszăgi régi olâh konyvek és nyomtatvănyok. (1'544—1808)". [Cărţi şi tipă­
rituri vechi româneşti în Ardeal şi Ungaria ( 1 5 4 4 - 1 8 0 8 ) — K o l o z s v â r |Clujl
1 9 1 0 - c a r i ne privesc în primul rând pe noi. D-1 Veress mai are în manu­
scris o extraordinar de bogată bibliografie româno-maghiară, pe care autorul
acestor rânduri i-a văzut-o la Budapesta.
 BIBLOGBAFIA LA ROMÂNI 503

va ajunge s'o amplifice, printr'o muncă asiduă şi necontenită între­

cere de sine, la o remarcabilă „Contribuţiune la bibliografia româ­
nească. Istoria literaturii române. Texte şi autori. 1500—1925"
2
dela ediţie la ediţie tot mai larg întregită şi mai perfectă ).
Ca model de bibliografii individuale merită să fie menţionate
— în ordinea apariţiei — lucrarea lui Alex. S a d i - I o n e s c u :
„ Tovarăşi de muncă dispăruţi. Ilarie Chendi. Nerva Hodoş.
3
Septimiu Sever Secula. Ştefan Orăşanu"... ); „Scrierile de şi
despre Eminescu" înşirate metodic la sfârşitul monografiei lui N.
4
Z a h a r i a asupra vieţii şi operei lui Mihail Eminescu ) şi „Biblio­
1
grafia tuturor scrierilor Domnului Mariu Theodorian Carada' ^)-
tipărită de d-1 M . A d a m e s c u .
Grandioasa publicaţie clujană „Dacoromania", de sub condu­
cerea d-lui profesor Sextil Puşcariu, a început încă din 1921 pu­
blicarea unei bibliografii a studiilor de istorie literară şi filologie,,
e
pe care au pregătit-o, prin alternanţă, d-1 N. G e o r g e s c u - T i s t u )
7
şi D-na M ă r i a L i p ă n e a n u - M u ş l e a ) , — admirabilă bibliografie
critică, conştiincios lucrată şi metodică.
Credem că tot aci îşi are locul şi „Bibliografia folkloristică"'

V. A u apărut până acum 3 f a s c i c o l e : F a s c . I. în 1 9 2 1 , fasc. II, 1 9 2 3 .

fasc. 111, 1 9 2 8 , sub auspiciile C a s e i Ş c o a l e l o r din Bucureşti.
- ) . T r e b u e să menţionăm şi o p e r e l e d e sinteză asupra istoriei literaturii,
româneşti ale d-lui N. I o r g a , în cari, d a c ă nu se specifică anume lista bi­
bliografică a publicaţiilor—pe baza cărora s'au e l a b o r a t cele 6 volume de gran­
dioasă construcţie s i n t e t i c ă - , s e găseşte în aparatul din s u b s o l a p r o a p e toată-
b i b l i o g r a f i a literaturii noastre. Pentru e p o c a mai veche v e z i : „Istoria litera­
turii religioase a Românilor până la 1688" — B u c u r e ş t i , 1904 — ; pentru veacul
u r m ă t o r : „Istoria literaturii române în secolul al XVllI-lea (1688 — 1821)" în
două volume — B u c u r e ş t i 1 9 0 1 — ; iar pentru secolul al X l X - l e a c e l e trei v o ­
lume de „Istoria literaturii române In veacul al XlX-lea. Din 1821 înainte" —
Bucureşti — Vălenii de Munte, 1907 — 1909 —. D-1 lorga a început să s c o a t ă
şi ediţia II a aceloraş lucrări, revăzute şi mult întregite, sub titlul g e n e r i c :
„Istoria literaturii româneşti' Voi. I. — Bucureşti, 1 9 2 5 — c e corespunde cu „Is­
toria literaturii religioase" din ediţia veche, şi Voi. II.—Bucureşti. 1928 egal;
cu voi. 1 din „Istoria literaturii r o m â n e în secolul al XVIU-lea".
C a r t e a d-lui S e x t i l P u ş c a r i u asupra „Istoriei literaturii române". V o i 1.
E p o c a veche. -Sibiu, 1 9 2 0 — a r e la sfârşit indicaţii b i b l i o g r a f i c e foarte p r e ­
ţioase.
3 ) . în „Lui Ioan Bianu, Amintire". B u c u r e ş t i . 1 9 1 6 . p. 267 — 3 0 3 .
4 ) . „Mihail E m i n e s c u . Viaţa şi o p e r a s a " . Bucureşti. 1 9 2 3 .
5). Bucureşti. 1923.
6 ) . „Revista periodicelor româneşti: 1921' în „ D a c o r o m a n i a " il. C l u j .
1922; „Revista periodicelor româneşti: 1922" în „ D a c o r o m a n i a " lil. C l u j . 1 9 2 4 .
7). „Revista periodicelor româneşti: 1923 şi 1924" în „ D a c o r o m a n i a " IV,
P a r t . 2. C l u j . 1927.
504 I. CRĂCIUN

a d-lui Ion N. V u l p e s c u , apărută în diferite numere din revista

0
moldoveana „Şezătoarea' ) şi cea publicată în vastul studiu al d-sale
„Les coutumes roumaines periodiques"-).
Cu „Bibliografia operelor d-lui han Bianu"—o altă biblio­
grafie privind activitatea unei singure persoane —redactată de d-1
3
l o a n L u p u ) am ajuns la sfârşitul bibliografiilor privitoare la is­
t o r i a l i t e r a r ă şi — cu voia cititorului — ne permitem să menţio­
năm mai jos şi cele câteva publicaţii bibliografice din a l t e do­
m e n i i ş t i i n ţ i f i c e , cari fac parte şi ele din străduinţa învăţaţilor
noştri de-a informa publicul şi pe ei înşişi asupra progreselor
diferitelor ştiinţe în România.

c. Alte bibliografii.
Specialiştii în a g r i c u l t u r ă se pot adresa cu încredere la
„Buletinul bibliografic", publicat sub auspiciile Ministerului de Do­
menii în „Buletinul Agriculturii" *), unde vor găsi o bibliografie
bogată şi metodică.
Cei chemaţi să împartă d r e p t a t e a vor afla în „Bibliografia
5
dreptului administrativ român" a d-lui Iuliu P a s c u ) şi în „Bib­
liografia juridică română" — publicaţie periodică de scurtă du­
6
rată ) —măcar o parte din lista cărţilor necesare culturii lor juridice.
E c o n o m i ş t i i sunt mai norocoşi. Ei au o minunată „Bibliografie
economică română" redactată de răposatul bibliotecar dela Aca­
demia Română: Al. S a d i - l o n e s c u şi tipărită în „Buletinul Insti­
7
tutului Economic Românesc" de sub conducerea d-lui Oheron Netta ).
După moartea lui Sadi-lonescu bibliografia e continuată cu aceeaşi
pricepere, păstrându-i-se şi vechea împărţire a materialului după
8 9
sistemul zecimal ), de către d-nii Ion G a n e şi N. C. l s t r a t i ) .
1). F o l t i c e n i . 1924 O c t . - D e c . An. X X X I I . Nrele 10 — 12. p. 1 4 0 — 144; —
1925 Mart.-Aprilie. An. XXXIII. Nrele 3 — 4. p. 3 5 — 4 8 ; 1925 Iulie-Sept. An.
XXXIII. Nrele 7 - - 9. p. 9 5 - 9 7 ; —1Q2G Iulie-Aug. An. X X X I V . Voi. X X I I . Nrele
7 — 8 . p. 79 —-83. S e pare că au apărut unele părţi şi în câteva numere din
primii ani ai revistei.
2). B i b l i o g r a f i a la pag. 259—303.
3). In „ O m a g i u lui Ion B i a n u " , B u c u r e ş t i . 1927.
4 ) . B u c u r e ş t i . 1920 până azi
5). Chişinău. I m p r i m e r i a Statului. 1 9 2 6 .
(i). B u c u r e ş t i . 1925 Aprilie — 1925 August.
7). Bucureşti. Dela Ianuarie 1921 pân1 în zilele n o a s t r e
8 ) . L a „Institutul Internaţional de B i b l i o g r a f i e " dela B r u x e l l e s se află ex­
puse într'un m a r e dulap de sticlă toate revistele lumii, cari îşi publică b i b l i o ­
grafia b e baza sistemului zecimal. Dintre revistele r o m â n e ş t i am văzut
n u m a i „Buletinul Institutului E c o n o m i c " .
9 i . In unele cazuri şi I. Ţ ă r a n u .
 B I B L I O G R A F I A L A ROMÂNI 505

Mişcarea filosofică din ţara noastră poate fi urmărită prin

„Revista de filosofie" a d-Iui C. Rădulescu-Motru, unde cercetătorii
1 ]
vor găsi o rubrică specială de „Bibliografie' ) , conţinând studiile
filosofice mai importante din străinătate şi dela noi.
E foarte bine venită şi recomandabilă şi altora iniţiativa luată
—credem—de d-1 prof. Simion Mehedinţi dela Universitatea din Bu­
cureşti, de-a începe adunarea materialului pentru o bibliografie
geografică a României. Prima încercare a făcut-o d-1 V i n t i l ă
M i h ă i l e s c u cu oarecari „Materiale pentru o bibliografie geo­
grafică anuală a României" publicate în „Buletinul Societăţii Re­
2
gale Române de Geografie" ).
Pentru g e o l o g i începuturile bibliografice sunt ceva mai ve­
chi şi deschizătorul de drum e d-1 profesor l o a n S i m i o n e s c u dela
Universitatetea din Iaşi, care publică, în lucrarea d-sale „Geologia
3
României )" toată „Literatura geologică" cunoscută autorului până
la 1906. Cea mai nouă şi mai complectă lucrare în acest domeniu
4
e „Bibliografia Geologică a României" ), pregătită de d-nii David
R o m a n şi A l e x a n d r u C o d a r c e a nu numai după informaţiile
din publicaţiile româneşti, ci chiar şi din cele străine, mai puţin
accesibile.
Ştiinţa m e d i c a l ă îşi are şi ea o operă fundementală de bi­
bliografie datorită Drului G h e o r g h e C r ă i n i c e a n u : „Literatura
medicală românească. Biografii şi bibliografie", tipărită în 1907
3
de către AcademiaRomână ).
S o c i o l o g i i vor găsi în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma
socială" de sub conducerea d-lui prof. D. Guşti unele „Note bi­
6
bliografice" )— dela 1924 titlul se shimbă în „Buletinul sălii de
1
lectură" ) — în cari se cuprind bibliografia metodică a cărţilor şi
periodicelor sociologice intrate la Biblioteca „Institutului Social
Român".

1). î n c e p â n d numai cu voi. IX. (Nrele 3 — 4 ) din anul 1 9 2 3 . Revista a-

p a r e la B u c u r e ş t i .
2 ) . D e sub c o n d u c e r e a d-lui S. Mehedinţi. B i b l i o g r a f i a începe cu voi.
XLIII din 1 9 2 4 .
3). In „Publicaţiile F o n d u l u i Vasile A d a m a c h i " ale Academiei R o m â n e ,
B u c u r e ş t i , T o m , IV. ( 1 9 0 6 — 1910). p. 37 — 6 6 .
4 ) . B u c u r e ş t i . C u l t u r a Naţională. 1 9 2 6 .
5 ) . Bucureşti, 1907.
6 ) . Î n c e p â n d n u m a i cu 1 9 2 3 , An. I V . N r . 1 p. 148 — 1 5 0 Apoi : 1923.
An. I V . Nr. 2 p. 2 4 6 — 2 5 0 ; 1923. An. I V . Nr. 3. p. 4 0 6 — 4 0 9 .
7 ) . 1 9 2 4 . An. V. Nrele 1 - 2 . p. 2 6 1 — 2 7 6 ; 1 9 2 4 An. V . Nrele 3 - 4 . p-
5 7 6 - 5 8 3 ; 1 9 2 6 . An. VI. N r e l e 1 - 2 . p. 2 2 2 - 2 3 0 ; etc. Continuă şi azi.
506 I. CKĂGIUN

In sfârşit ştiinţele e x a c t e îsi au bibliografia lor specială

l
în „Revista ştiinţifică V. Adamachi" delà Iaşi ) , unde se publică
regulat—sub titlul: „Literatura ştiinţifică română"—note biblio­
grafice de mare importanţă pentru matematicieni, fizicieni, botanist!...
In afară de s t u d i i l e şi n o t e l e bibliografice menţionate
mai sus nu cunoaştem altele, cari ar merita să fie pomenite în
acest studiu succint asupra mişcării bibliografice din România.
Nu este exclusă posibilitatea să ne fi scăpat unele biblio­
grafii meritoase, pe cari însă le vom adăuga ulterior, la o eventuală
revenire asupra lucrărilor bibliografice la noi. Ca să fim complecţi
şi să facem dreptate tuturor, chiar şi celor ce au îndrăznit numai
în treacăt să ne dea oarecari publicaţii bibliografice, credem nece­
sară şi înşirarea p e r i o d i c e l o r de specialitate, destul de nume­
roase şi în anumite cazuri chiar singurele izvoare informative pentru
specialişti şi marele public.

d. P e r i o d i c e b i b l i o g r a f i c e .

Simultan cu apariţia primei „bibliografii" româneşti a lui Vasilie

Popp la Sibiu — 1838 —, în capitala Ţării-Româneşti se împărţeau
cele dintăi „Cataloage" ale lui H e l i a d e - R ă d u l e s c u . pe cari le
putem considera — prin analogie cu vechile cataloage de librării
din Apus — ca întăile noastre periodice bibliografice -). Iar în Iaşii
Moldovei va apare ceva mai târziu—la 1847—„Catalogul de cărţile
tipărite şi de manuscrisele aflătoare la Institutul Albinei", de sub
conducerea harnicului scriitor şi curagiosului animator de suflete ~
Gheorghe Asachi.
Cel dintăi periodic bibliografic propriu zis e însă „Biblio­
grafia Românească", scoasă un deceniu şi mai bine de Al. D e g e n -
m a n n la Bucureşti şi care formează singurul izvor de informaţie
3
bibliografică între ani 1879 - Î 8 9 0 la noi ) .
Delà 1890 până la 1900 avem unele cataloage de librării
tipărite la întâmplare şi fără continuitatea unei munci organizate,
şi câteva „reviste" tot ale librăriilor, cari ar fi putut aduce oarecari
servicii dacă n'ar fi dispărut în primul s a u în a! doilea an al „vieţii"

1). Acum ajunsă la voi. X V I ,

2). Titlul unui astfel de catalog e r e p r o d u s cu litere c i n i i c e în „Buletinul
C ă r ţ i i " — publicaţie d e s p r e care vom v o r b i ş i mai d e p a r t e Bucureşti. 1923.
An. I. Nr. 1. p. 1 0 : Catalogul de cărţile c e se află în L i b r ă r i a R o m â n e a s c ă
din Bucureşti a D. D. Iosif R o m a n o v şi C o m p . pe Uliţa Sf. G e o r g e Nou în
B r a ş o v e n i . Bucureşti. In T i p o g r a f i a l u i E l i a d . 1838.
-
3). Apărea lunar. Dealtfel în subtitlu se şi s p e c i f i c a : „Buletin m e n s u a l ' .
 BIBLIOGRAFIA L A ROMÂNI 607

lor „eroice". Intre acestea menţionăm, în ordinea cronologică a

apariţiei, „Revista Librăriei Centrale din Craiova" ') de foarte
scurtă durată, „Catalogul mensual al Librăriei Române" publicat
2
de librăria S o c e c în decurs de mai mulţi ani ), „Catalogul cărţilor
rare şi curioase, privitoare la Istoria Moldovei, a Valahiei şi a
Transilvaniei, precum şi al cărţilor clasice, numismatice, arheologice,
3
religioase..." tipărit de F r a ţ i i Ş a r a g a la Iaşi ) , „Bibliografia
4
României" a lui C. S f e t e a din 1893 ) ş i „Buletinul bibliografic
al Institutului Samitca" dela Craiova apărut în 1897.
5
Cu „Revista bibliografică" a lui Nerva H o d o ş ) se părea că
va începe şi la noi o publicaţie periodică serioasă, condusă de un
specialist cu mult gust şi destulă metodă pentru a putea satisface
şi cerinţele „ştiinţei" şi exigenţele publicului. Dar bănuim că aceeaş
indiferenţă va fi suprimat şi revista lui Hodoş, pe care o con­
statăm şi azi faţă de orice încercare în domeniul spiritualităţii
româneşti.
In decurs de un deceniu — 1906—1915 — golul în literatura
noastră biliografică îl va umplea publicaţia trimestrială a Academiei
Române: „Creşterea colecţiunilor", elaborată cu o deosebită con-
ştienţiozitate şi scrupulozitate de funcţionarii Bibliotecii de pe lângă
înalta instituţie culturală din Bucureşti.
G
„Gazeta Librăriei Naţionale", apărută între 1 9 0 7 — 1 9 1 0 ) ,
n'a avut o soarte mai bună ca celelalte publicaţii pomenite mai sus,
iar „Buletinul cărţilor interesante" "') merită să fie menţiont nu­
mai cu un surâs iertător pe buze. Abia trei ani a trăit şi „Biblio­
8
grafia Română" de sub conducerea d-lui V i c t o r A n e s t i n ) şi un
11 9
singur an „Bibliografia tipărită de librăria Alcalaydin Bucureşti ).
Merită toată lauda încercarea d-lui D. M u n t e a n u - R â m n i c
de-a scoate pe lângă revista d-sale „România Viitoare" din Ploeşti şi
l 0
un supliment bibliografic: „Gazeta Cărţilor" ) , în care se enumără
şi recenzează cărţile şi articolele mai importante apărute în ţară şi.
în străinătate.

1). Apărută în 1 8 9 1 .
2). Bucureşti. 1 8 9 1 — 1 8 9 4 ; 1896 1897; 1 9 0 2 ; 1 9 1 0 — 1 9 1 1 ; 1 9 1 6 .
3). 1891-1892.
4). Bucureşti.
6). Bucureşti. 1 9 0 3 - 1 9 0 4 . An. I şi II.
6). In B u c u r e ş t i .
7 ) . Apărut un singur număr de 4 pagini la 15 Iunie 1 9 0 8 , B u c u r e ş t i .
8 ) . B u c u r e ş t i . Alcalay. 1 9 1 4 — 1 9 1 6 .
9 ) . Iulie 1 9 2 0 - I u n i e 1 9 2 1 .
IC). Apărută numai dela 1 9 2 1 — 1 9 2 4 .
508 I. CRĂCIUN

Despre „Bibliografia economică românească", suplimentul

lunar al „Buletinului Institutului Economic Românesc:" din Bucureşti,
am vorbit odată mai sus ' ) .
In ordinea cronologică urmează „Buletinul Cărţii" pe care
l-am fi pus—dacă am fi urmărit clasificarea periodicelor bibliogra­
fice după valoarea lor intrinsecă — în fruntea tuturor, fiindcă e
singura publicaţie în tot trecutul nostru închinată în î n t r e g i m e
„cărţii", cu articole de largă comprehensiune a unor fini şi pricepuţi
mânuitori ai condeiului românesc ca d-nii E m a n o i l B u c u ţ a ş i P e r -
3
p e s s i c i u s şi apărut în condiţiuni technice occidentale ) . Ne-am
apropiat de acest „Buletin" totdeauna cu sfinţenia bătrânului preot
liturghisitor din bisericile noastre ortodoxe, care-şi vedea în faţa
sa topite depărtările infinite dintre Dumnezeu şi credincioşii săi
prosternaţi cu ocazia unei transfigurate citiri a Evangeliei de Rusalii,
aşteptând pogorârea Sfântului Duh peste frunţile lor păcătoase. Duhul
Sfânt însă nu se coboară deasupra capetelor tuturor, cu toată tăria de
credinţă a preotului.—„Buletinul cărţii" nu mai apare din necredinţa
cititorilor români încărcaţi de păcatele indiferenţei, iar preoţii slujitori
4
s'au mutat în alte regiuni, cu enoriaşi, poate, mai credincioşi.... ) .
Pe lângă „Junimea Literară" din Cernăuţi au apărut în anii
1924 şi 1925 şi câteva suplimente cu titlul „Bibliotecile
N o a s t r e " , în cari se dau indicaţii bibliografice asupia unor cărţi
vechi de-ale noastre. Istoricii literari vor găsi aci date preţioase
asupra tipăriturilor vechi necunoscute, sau cunoscute prea puţin.
„Bibliografia juridică română", tipărită la Bucureşti pentru un
s
timp foarte scurt ) , a mai fost menţionată odată Ia bibliografiile
speciale de „Drept".
„Buletinul bibliografic săptămânal" redactat de Al. Sadi-
I o n e s c u după sistemul zecimal pentru fiecare număr al „Universului
Literar" din Bucureşti a încetatat odată cu moartea prematură a
G
autorului ) .
1). Apare delà 1921 încoaci.
2). C u subtitlul: Revistă lunară de bibliografie scoasă de ,,Centrala Cărţii",
3. C u ilustraţii, format simpatic şi litera frumoasă a ..Culturii Naţionale".
D o a r calitatea hârtiei ne aducea aminte, că România se află totuşi mai aproape
de Constantinopol decât de P a r i s .
4). Anii a p a r i ţ i e i : 1923 şi 1924 în Bucureşti. începând cu anul 1921
„Bibliografia Românească" delà sfârşitul fiecărui număr al „Buletinului'' e
lucrată metodic, după sistemul zecimal, pe cât ştim de d-1 loan L u p u delà
Biblioteca Academiei R o m â n e .
5). Delà Aprilie până la August 1925.
1
0). Buletinul bibliografic începe cu primul număr al „Universului Literat
din Ianuarie 1920 şi se sfârşeşte la N r . 38 din 19 Septemvrie acelaş an.
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 509

In timpul din urmă s'au făcut două Încercări îndrăzneţe în

două centre universitare ale României: Una în capitala ţării, la
Bucureşti, de către dl Gh. A d a m e s c u , iar cealaltă în capitala
Ardealului, la Cluj, de către d-1 I o a n M u ş l e a . „Buletinul trimes­
trial al publicaţiunilor din România" *) de sub direcţia d-lui Gh.
Adamescu e o publicaţie foarte serioasă şi tipărită cu îngrijire,
având ca bază a clasificării cărţilor sistemul ce tinde să cucerească
toate ţările europene şi transoceanice: sistemul zecimal „Dewey—
2
Bruxellesian". Iar „Buletinul bibliografic" al d-lui I. Muşlea ) e
o tinerească şi entusiastă încercare ardeleană, urmând cu multă pri­
cepere acelaş sistem zecimal de mai sus, în cadrul căruia se înşiră
cărţile intrate la excepţional de bogata şi occidentala Bibliotecă a
Universităţi din Cluj.
Ca încheiere menţionăm încă două bibliografii asupra p e r i o ­
d i c e l o r r o m â n e ş t i în g e n e r a l , pregătite cu multă compe-
tinţă şi rod al unei munci istovitoare şi ingrate: „Bibliografia
publicaţiunilor periodice româneşti şi a celor publicate în limbi
străine în România sau de Români în streinătate, 1817—1887"
3
a lui A l e x a n d r u P o p ) şi „Publicaţiunile periodice româneşti"—
4
din cari s'a tipărit numai volumul întăi ) — a lui Nerva H o d o ş şi
A l e x . S a d i - I o n e s c u , ambii foşti bibliotecari ai Academiei Române.

Nu credem că poate exista pentru un muncitor cu con­

deiul vre-o bucurie mai mare ca o bucurie intelectuală. în­
cercând să culegem date asupra mişcării bibliografice din ţara
noastră ne-am trezit cu atâta material necunoscut, încât ni s'a
umplut sufletul de nemărginită bucurie cu ocazia fiecărei noi
descoperiri. Am crezut că publicaţiile noastre bibliografice se
pot număra pe degetele celor doui mâini, dar ne-am înşelat! Şi
această înşelăciune ne-a făcut să înregistrăm cu aceeaş aviditate fiecare

1). Publicat sub aspiciile „Institutul de Literatură şi Bibliografie din

R o m â n i a " , „Bucureşti, până acum trei fascicole. F a s c . 1, Ianuarie-Martie 1 9 2 8 :
F a s c . 2, Aprilie—Iunie acelaş a n ; F a s c 3, lulie-Septemvrie tot 1928. P e n t r u
restul anului s'a mai anunţat a patra fascicolă.
2). î n c e r c a r e a d-sale e de tot recentă şi apare în coloanele revistei
„Societatea de Mâine" din C l u j .
3). Bucureşti. 1888. E x t r a s din ,.Analele Academiei R o m â n e " . Seria II.
Tom. X.
4). Bucureşti. 1913. T o m . I. ( 1 8 2 0 — 1 9 0 6 ) . O c o m p l e t a r e la această lu­
crare ne dă d-1 L e c a M o r a r i u în „ J u n i m e a L i t e r a r ă " din Cernăuţi, 1 9 2 5 . An.
XIV. Nrele 1 —3. p. 92 - 9 3 sub t i t l a l : „Pentru bibliografia periodicelor noastre".
510 I. C R Ă C I U N

studiu nou găsit, cu care îşi achiziţionaşi Schyloc-ul schakespearian

ispititorii săi galbeni veneţieni.
Din neastâmpărata curiorizitale de-a ne informa asupra biblio­
grafiilor româneşti—crezute puţine — a luat fjinţă acest mic studiu
El nu vrea să fie decât o expresie a bucuriei noastre turnată în câteva
pagini de încercare, bucurie pe care am crezut de cuviinţă s'o îm­
părtăşim şi altora.
Bibliografiile româneşti sunt, deci, relativ multe şi prima apare
—după cum s'a putut vedea mai sus — la leatul 1838. în unele state
din jurul ţării noastre —exceptând Polonia — publicaţiile de acest fel
apar numai cu câţiva ani înaintea noastră, iar în altele sunt mult
mai târzii ca la noi. In P o l o n i a , după cum s'a mai spus, cea
l
dintâi bibliografie datează din anul 1625 ) . U n g a r i a şi R u s i a
îşi socotesc însă primele încercări numai dela începutul veacului
trecut — Ungaria-), 1803; Rusia'), 1813 —iar dacă vom considera
ca vecin la nord-est U c r a i n a , aci prima bibliografie apare după
cea dela noi, la 1887. Cu doi ani în urma noastră e şi C e h o s l o ­
1
v a c i a ) — 1 8 4 0 — şi cu mai mulţi ani B u l g a r i a ' ) şi J u g o s l a -
,;
v i a ).
Permiţându-ne să lărgim cadrul, pentru a putea fixa locul
României între celelalte state ale globului, vom menţiona şi ţările^
în cari primile bibliografii s'au scris d u p ă ţara noastră: B e l g i a
are ca dată anul 1838 —ca şi noi—, F i 1 a n d a 1846, S t a t e l e U n i t e
7
ale Americii de Nord 1852, G r e c i a 1854, N o r v e g i a 1863 ) ,

1). Vezi la capitolul „ b i b l i o g r a f i i l e l a a l ţ i i".

2). Ş t e f a n S â n d o r : „Magyar konyveshâz". [ B i b l i o g r a f i e ungară]. Oyfîr.
3). V a s i l i j S t e p a n o v i c S o p i k o v : „Opyt rossijskoj bibliografii". [încercare
de bibliografie rusească]. S t - P e t e r s b u r g . 1813 — 1 8 2 1 . In 5 volume.
4 ) . După datele, cari ne-au stat la dispoziţie, cea mai veche b i b l i o g r a f i e
ni se pare a fi a lui A n t o n H a n s g i r g : „Katalog ceskych knih od l. 1774 as
do konce r. 1839'-. [Catalogul literaturii c e h e dela 1 7 7 4 - 1839]. Praga, 1840.
5 ) . P r i m a bibliografie, necunoscută nouă, apare îndată după anul 1S50.
C u n o a ş t e m l u c r a r e a de mare importanţă a lui J i r e c e k : „Knigopisna novo-
bulgarskata kniinlna. 1806 — 1870''. [Catalogul literaturii m o d e r n e bulgare,
1806 — 1870]. Viena. 1 8 7 2 .
6 ) . C e a dintâi b i b l i o g r a f i e c r o a t ă e a lui Ivan K u k u l j e v i c S a k c i n s k i :
„Bibliografia jugoslavenska knijga prva. Bibliografia hrvatska". [Bibliografia
literaturii j u g o s l a v e . B i b l i o g r a f i e croată|. Z a g r e b . 1860--.-18153, un singur
v o l u m ; iar cea s â r b e a s c ă de S t o j a n N o v a k o v i c : „Srpska biblijografija za
noviju kriiizhevnosl". [Bibliogrfia sârbească pentru literatura modernă]. Bel­
grad. 1869.
7). Vezi altfel b i b l i o g r a f i i l e daneze.
 B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 511

1 2
E l v e ţ i a — p e n t r u teritoriul strict al e i ) — 1 8 6 4 , E s t o n i a 1864 ) ,
A u s t r a l i a 1865,ţările A m e r i c i i l a t i n e în jurul anuluil866,
I s l a n d a 1885, Li tv a n i a 1892, C a n a d a 1896 % I r l a n d a 1898,
4
J a p o n i a 1 9 0 0 ) , L u x e m b u r g 1902 şi A l b a n i a 1910

O b i b l i o g r a f i e a b i b l i o g r a f i i l o r noi Românii nu
avem. Dintre vecinii noştrii —după cât suntem informaţi—numai
P o l o n i a posedă o atare lucrare datorită profesorului de biblio­
grafie dela Universitatea din Lemberg: V i c t o r Hahn, intitulată
e
,,Bibljografja bibljografjlpolskiej" ) - Pentru R o m â n i a m o d e s ­
tul n o s t r u studiu ar fi prima încercare de-a aduna într'un mă-
nunchiu toate,bibliografiile—menţinem rezerva asupra unor eventuale
7
scăpări din vedere-publicate de Români până acum ).

Pe când la unii din vecinii noştrii s'au luat măsuri cu zeci

de ani înainte pentru pregătirea unor specialişti în domeniul dis­
ciplinei de care ne ocupăm, noi suntem încă în faza primelor or­
ganizări. Am arătat şi mai sus că P o l o n i a — m a r t i r i z a t a Polonie

1 ) . A se vedea altfel b i b l i o g r a f i i l e franceze şi g e r m a n e .

2 ) . Vezi şi bibliografiile ruseşti.
3). B i b l i o g r a f i i l e p r o p r i i canadiene, altfel vezi bibliografiile engleze,
a m e r i c a n e şi chiar franceze.
4 ) . P e n t r u statele asiatice nu avem bibliografii p r o p r i i ale ţărilor
respective—afară de J a p o n i a — , ci numai b i b l i o g r a f i i făcute de e u r o peni
5 ) . In ţările neînşirate aci—sau menţionate la începutul studiului—
bibliografiile au apărut, evident, înainte de 1 8 3 8 .
6). Lemberg. 1 9 2 1 .
7 ) . Cunoaştem - c e e drept—trei încercări timide, i n c o m p l e c t e şi fără o
orientare sigură, făcute mai înainte. Una e a d-lui D r . N. C o t l a r c i u c
tipărită s u b titlul „Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie" în „ Z e i t ­
schrift des ö s t e r r e i c h i s c h e n V e r e i n s für B i b l i o t h e k s w e s e n " (Wien, 1911 April
II. Jahrgang, Heft 1. Seite 1 - 4 ) , u n d e prezentându-ne mai puţin de z e c e
b i b l i o g r a f i i p r o p r i u zise cele câteva „istorii l i t e r a r e " menţionate nu sunt b i b l i o ­
grafii !—se plânge de s ă r ă c i a publicaţiilor de acest fel la R o m â n i . A doua
e o lămurire trimisă nu ştim de cine unui cititor al „Buletinului C ă r ţ i i "
prin „Poşta Redacţiei" (1923 Ian An. I. Nr. 1. p 1 0 — 1 2 ) a s u p r a p e r i o d i c e l o r
b i b l i o g r a f i c e româneşti. Scurta lămurire - p e două pagini şi ceva — se pre­
zintă cu foarte multe lacune şi nici n ' a r e pretenţia să fie un studiu asupra
p e r i o d i c e l o r n o a s t r e b i b l i o g r a f i c e . A treia e un articol al d-lui N. G e o r -
g e s c u - T i s t u publicat în „ R e v u e des B i b l i o t h è q u e s " (Paris, 1927. An. 3 7 . Nrele
1—3. p. 3 6 43) sub titlul: „Les bibliothèques et la bibliographie roumaine",
în care, după c e v o r b e ş t e d e s p r e cele câteva b i b l i o t e c i româneşti, îi mai ră­
mân patru pagini şi un sfert şi pentru înşirarea şi caracterizarea b i b l i o g r a ­
fiilor noastre.
 I. CRĂCIUN

de pe vremuri- îşi avea cea dintâi c a t e d r ă d e bibliografie

încă în 1811 la Universitatea din Cracovia. După aceasta s'au în­
fiinţat catedre similare la Vilna, Varşovia şi Lemberg, iar azi toate
cele şase Universităţi ale vecinei noastre au câte un profesor pentru
iniţierea studenţilor în tainele bibliografiei'). La Varşovia s'a în­
fiinţat şi un „Institut Naţional de Bibliografie".
C e h o s l o v a c i a îşi avea încă pe vremea regimului aus­
triac o catedră pentru bibliografie la Praga.
In U n g a r i a cele dintâi cursuri de „ştiinţa cărţilor" s'au ţinut
2
la Universitatea pe vremuri maghiară a Clujului ). Tot aci s'a
cerut de către d-1 Dr. F a r k a s Gyalui—docent în specialitatea
3
bibliografiei şi biblioteconomiei ) — şi înfiinţarea unui „Institut
Ungar de Bibliografie", care însă a rămas un deziderat neîmplinit.
In celelalte ţări din jurul nostru se pare că nu s'a făcut nimic
4
în această privinţă ) .
La noi R o m â n i i primele cursuri de bibliografie vor începe,
după toate probabilităţile, în anul şcolar 1929—1930 la Bucureşti
şi Cluj. E adevărat că pe lângă Universitatea din capitala ţării
3
există încă din 1926 un „ Institut de Literatură şi B i b l i o g r a f i e " ) ,
însă în cadrul acestui „Institut" mixt nu s'au ţinut—după cât ştim—
decât lucrări practice pentru amplificarea „Contribuţiunilor biblio­
i;
grafice" ale d-lui Gh. Adamescu ) şi pentru tipărirea „Buletinului
trimestrial al publicaţiunilor din România", nu însă şi cursuri în
accepţiunea ştiinţifică a cuvântului—ca în Apus.
După cât se pare cursurile viitoare de bibliografie se vor
ţine la Universitatea din Bucureşti independent de „Institutul" po­
menit.
La Cluj se va urma exemplul preconizat de Napoleon I. în
Franţa şi mai târziu de austrieci la Viena, de-a se ţine cursurile de

1). Ne facem o datorie plăcută menţionând, ca model de conlucrare

1
între p r o f e s o r şi studenţi, magnifica ,,Bib/jografja historyi po/skiej' [Biblio­
grafia istoriei polone] a d-lui L u d o v i c F i n k e l , pregătită î m p r e u n ă cu elevii
d-sale dela Universitatea din L e m b e r g . L w o w . 1 8 9 1 - 1 9 1 4 . In 3 volume şi 2
suplimente.
2). Anul ş c o l a r 1901 1 9 0 2 .
3 ) . D-sa a ţinut cursuri până la 1 9 1 9 , data preluării Universităţii în
stăpânire r o m â n e a s c ă .
4 ) . P o a t e în Rusia, unde însă împrejurările de acum nu permit urmărirea
mai amănunţită a mişcării bibliografice.
')). înfiinţat la 21 Martie anul pomenit.
6). Menţionate mai sus la bibliografiile de ..istorie literară"'
 BIBLIOGRAFIA LA ROMÀNI 513

bibliografie în strictă legătură cu studiul i s t o r i e i naţionale,

fără să fie nevoie de un „Institut" aparte decât „Institutul de Is­
torie Naţională", în a cărui scop întră şi „studiul istoriei române,
atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută"— după mărturisirea
marelui nostru rege Ferdinand I., ctitorul Institutului — şi „întoc­
mirea unei bibliografii istorice române" — mărturisirea veche acelor
doi Directori actuali.
Exact dezideratele lui Napoleon-cel-Mare la Paris şi a lui
„Institut für Österreichische Geschichtsforschung" din capitala Aus­
triei !

S3
A n u a r u l I n s t , de 1st. N a ţ . IV
 ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ
JN 1925 Şl 1926.

REPERTORIU BIBLIOGRAFIC

C Â T E V A LĂMURIRI PRELIMINARII.

Cu repertoriul de faţă avem bibliografiaţi şase ani—1921—

1926— din istoriografia românească. Şase ani? Intervalul de timp
e atât de minuscul, încât pare o dungă abia perceptibilă pe lângă
dunga groasă a secolelor trecutului nostru istoric. Dar precum
electricianul iscusit din teatrele noastre moderne ştie să multiplice
lumina aparatului său ascuns între culise pentru a trezi imaginea
zilei în ochii spectatorilor, tot astfel vom multiplica anii migă­
loaselor cercetări bibliografice, aducând cu vremea lumină com­
plectă în faţa istoricilor dornici de-a cunoaşte trecutul românesc,
obscur încă în unele locuri. Bibliografia începută va merge mereu
î n a i n t e . An de an va culege roadele noi ale unei istoriografii
în plină înflorire, ridicând din haosul uitării tot ce merită să stea
la lumină. Ea se va întoarce însă şi spre t r e c u t , scrutând tot
ce s'a publicat în domeniul istoriei noastre naţionale dela primele
începuturi până la anul 1920 inclusiv, unde se va face legătura de
unire cu anii publicaţi până acum de noi.
Vom reuşi să ducem la îndeplinire acest plan ?
Tinereţea şi dorul de muncă ne fac să fim, în orice caz, opti­
mişti, începând cu anul şcolar 1929/30 vom culege—împreună cu
studenţii dela Seminarul de Istoria Românilor, anume pregătiţi — ma­
terialul pentru m a r e a b i b l i o g r a f i e i s t o r i c ă r o m â n e a s c ă .
Acest material va fi publicat, probabil, în cicluri de 20, 15 sau
10 ani, după abundenţă. Vom cerceta t o a t e cărţile şi t o a t e
periodicele—nu ne încumentăm deloc la iperbolisme — din Biblio­
teca Academiei Române din Bucureşti şi Biblioteca Universităţii
noastre din Cluj. Nu vom neglija nici notele din subsolul studiilor
51»,- I. CRĂCIUN

de specialitate, cari ne pot servi drept fir al Ariadnei pentru labi­

rintul în care îndrăznim să intrăm.
D i n a c e s t l a b i r i n t nu v o m eşi d e c â t c u î n t r e a g a
,,Istoriografie Românească".

Cine a urmărit mai de-aproape bibliografiile subsemnatului a

putut constata o continuă lărgire şi precizare a p l a n u l u i iniţial,
conştiincios conceput pe vremuri, dar susceptibil încă la multe şi
importante modificări. In viitor—şi începutul îl facem cu reperto­
riul de faţă—vom clasifica cu totul pe alte baze capitolul „Istorie
propriu zisă" pivotul întregei lucrări bibliografice —•• grupând
materialul istoric după f a z e l e p r i n c i p a l e a l e d e s v o l t ă r i i
n o a s t r e în t r e c u t şi dând diferitelor provincii româneşti nu­
mele lor c o n t e m p o r a n . Inexperienţa de până acum ne-a făcut
să grupăm l a un l o c — în primele doua repertorii bibliografice
-— toate studiile generale privitoare la trecutul nostru fără să se
fi ţinut seama de t i m p şi de n u m e l e contemporan al Ţărilor
Române. Astfel au fost trecute la „România" (!) — o subdiviziune
a susmenţionatului capitol atât „Le probleme de l'abandon de
la Dacie par l'empereur Aurelien" a d-lui N. Iorga şi „Die Gepiden"
a d-lui C. Diculescu, cât şi „Curs de Istoria Românilor. [Prima
epocă din domnia lui Ştefan cel Mare"J a lui I. Ursu, „Mihai
Viteazul şi Românii ardeleni" de Alex. Lapedatu şi „Cum a
scăpat Nicolae Bălăşescu din mâna Ungurilor" a d-lui I. Lupaş ;

precum şi „ Victor Place şi Unirea Principatelor" de N. Iorga şi

„Politica externă a regelui Carol I" de acelaş autor. Evident nici
vorbă nu poate fi despre o „ R o m â n i e " în veacul abandonării
Daciei de către Aurelian, precum nimeni nu va căuta „Die Gepi­
den" la România regelui Carol. Anomalia vizibilă trebuia îndrepta­
tă cu orice preţ.
Nu ne-a fost uşor să adoptăm una sau alta din multele îm­
părţiri ale istoriei Românilor, făcute de istoricii noştrii cei mai
valoroşi, sau de-a încerca o nouă împărţire după u ş u r i n ţ a c e
ni - s e o f e r e a 1 a c l a s i f i c a r e a s i m u l t a n ă şi m e t o d i c ă a
materialului istoric asupra t u t u r o r provinciilor'
r o m â n e ş t i : Ardealul, Moldova şi Ţara-Românească.
Criteriul cultural al lui A . D. X e n o p o l , luat ca bază al
împărţirei „Istoriei Românilor" '), ni s'a părut prea lax pentru a

' ) . E p o c e l e lui X e n o p o l s u n t : 1. E p o c a de formaţiune a naţionalităţii

române. 513. a. Hr. până la întemeierea Principatelor române. (Criteriu
politic). II. Epoca slavonismului. III. E p o c a grecismului. IV. E p o c a românismului.
 BIBLIOGRAFIA 517

putea fi luat drept normativ la clasificarea diferitelor lucrări isto­

rice într'o bibliografie, al cărei scop primordial este p r e c i z i u n e a .
Afară de aceasta influenţele străine exercitate asupra celor două
Principate dela sudul şi estul Carpaţilor—slavonismul, grecismul—•
JIU prea au nimic comun cu viaţa culturală şi politică a Ardealului,
unde se constată alte curente, — cel latinesc de pildă.
împărţirea făcută de d-1 N. l o r g a în „Geschichte des rumä­
x
nischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbitdungen" ) avea pentru
noi acelaş neajuns, d -a nu putea incadra şi trecutul Românilor
e

ardeleni în epocele stabilite de d-sa-). Dealtfel anul 1574 — moartea

lui Ioan Vodă cel Cumplit — luat drept piatră de hotar între două
epoce ne-ar fi îngreunat împărţirea metodică a materialului biblio­
grafic chiar şi pentru Ţara-Românească, nu numai pentru Transilvania.
Un timp ne-am gândit la epocele stabilite de răposatul D i m i-
s
t r i e O n c i u 1 ) pe baza teoriei generaţiilor şi mai ales la împărţirea
sa ultimă, însă a trebuit s'o abandonăm din pricina supraîncărcării
epocei nouă—dela întemeierea Principatelor până în zilele noastre
— în cadrul căreia ar fi intrat t o a t ă literatura istorică cunoscută
şi scrisă azi în legătură cu trecutul nostru, şi, deci, tot materialul
bibliografic ar fi fost î n g r ă m ă d i t în această s i n g u r ă epocă-
Pentru distribuirea materialului sub o formă oarecum propor.
ţională aveam nevoe de o împărţire cât maî largă în special a epocei
dela întemeierea statelor române independente până în timpurile
prezente, împărţire care să concorde, însă, şi cu evenimente cul­
minante şi hotărâtoare din viaţa poporului nostru. Mai trebuiau
apoi incadraţi în totalitatea armonică a trecutului nostru şi Românii
din Ardeal, neglijaţi deobicei la stabilirea liniilor demarcaţionale

' ) . G o t h a . 1 9 0 5 . Şi în traducerea r o m â n e a s c ă a d-şoarei Otilia E n a c h e

lonescu.
'-'). D-1 l o r g a a r e u r m ă t o a r e a împărţire a istoriei n o a s t r e : 1. Românii
până la întemeierea principatului Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i . 11. Timpul neatârnării şi
al atârnării mai s l o b o d e de imperiul otoman până la moartea lui Ioan V o d ă
cel C u m p l i t , ( 1 5 7 4 ) . 111. Apăsătoarea suzeranitate turcească până la F a n a r i o ţ i .
IV. Timpul Fanarioţilor. V. Naşterea şi izbânda simţului naţional şi starea
actuală a poporului r o m â n .
" ) . In „Epocele istoriei române şiîmpărţirea ei", discurs la intrarea în Aca­
demie, 1906: I. D e l a cucerirea r o m a n ă a Daciei până la întemeierea Principatelor.
JI. E p o c a dinastiilor naţionale până la Mihaiu Viteazul. III- E p o c a domnilor
din diferite dinastii până la 1866. IV. E p o c a dinastiei H o h e n z o l l e r n - S i g m a r i n g e n .
In „Fazele desvoltării istorice a poporului şi statului român", Bucureşti, 1920:
I. E p o c a veche dela secolul I până la secolul VIII. E p o c a medie dela secolul
VIII. până la secolul X I V . E p o c a nouă dela întemeierea Principatelor până
în zilele noastre.
51« I. CRĂCION

între diferitele epoce. Din aceste considerente primordiale — nu

mai credem necesare înşirarea şi a altor consideraţii pentru susţi­
nerea tezei acesteia ca bibliograf---am aceptat împărţirea făcută
1
de d l prof. I. L u p a ş ) , însă cu oarecari modificări. La cele patru
epoce, câte a stabilit d-sa, am fost nevoiţi să mai adăugăm şi a
cincea, iar anii demarcaţionali între epoca a doua şi a treia ne-am
permis să-i schimbăm dela 1593 — anul venirii lui Mihai Viteazul
în domnia Ţări-Româneşţi - la 1601—anul morţii marelui Voevod.
Am avea astfel următoarea împărţire:
I. I s t o r i a v e c h e sau perioada de p l ă m ă d i r e a popo­
rului român până la ultimele năvăliri barbare. (Dela primele înce­
puturi la 1241).
II. I s t o r i a m e d i e sau perioada o r g a n i z ă r i i Voevoda-
telor şi Principatelor române până ia unirea lor sub Mihaiu Vi­
teazul. (Dela 1241 la 1601).
III. I s t o r i a m o d e r n ă sau perioada t e n d i n ţ e l o r de
u n i t a t e politică, religioasă şi culturală până la Tudor Vladimi-
rescu. (Dela 1601 la 1821).
IV. I s t o r i a c o n t e m p o r a n ă sau perioada î n f ă p t u i r i i
succesive a u n i t ă ţ i i naţionale până la realizarea României între­
gite. (Dela 1821 la 1920).
V. I s t o r i a n o u ă sau perioada României-lntregite până în
zilele noastre.
N'avem intenţia să aducem probe noi pentru justificarea li­
mitelor stabilite de d-1 I. Lupaş la epocele acceptate întocmai mai
sus, decât probele aduse de d-sa în studiul publicat anul trecut
„Epocele principale în Istoria Românilor". Anul 1241 ni-se pare
atât de nimerit ca linie demarcaţională între perioada întăi şi a
doua, încât ne mirăm cum această o b c i n ă a istoriei noastre naţio­
nale n'a fost observată până acum şi de alţii. Căci fără zguduirea
produsă de invaziunea tătărească din anul menţionat cine ştie dacă
ş'ar fi putut întemeia cele două Principate româneşti dela sudul
şi răsăritul Carpaţilor, şi dacă Ardealul ar fi putut răsufla ceva

' ) . Vezi „Epocele principale in Istoria Românilor", Cluj, l'.*28. Biblio­

teca istorică a „Asociaţiuni", 1. D-sa fixează următoarele patru e p o c e ; 1. E p o c a
veche sau e p o c a formaţiunii poporului român (până la 1241). 2. E p o c a medie*
sau epoca organizării politice, culturale, sociale şi e c o n o m i c e a v o e v o d a t e l o r
şi principatelor r o m â n e (până la 1593|. E p o c a nouă sau epoca tendinţelor
de unitate naţională, politică, religioasă şi culturală (până la 18211. 4. Epoca:
contemporană sau epoca înfăptuirii succesive a unităţii naţionale (până m
prezent.
 BIBLIOGRAFIA

mai uşor în faţa regatului ungar dela începutul veacului al XIH-lea

în plină expansiune politică.
Limita între epoca medie şi modernă am stabilit-o la anul
1601, moartea marelui Voevod Mihaiu Viteazul, pentrucă această
dată e atât de adânc săpată în inima tuturor Românilor, încât ar
fi o impietate de-a o diminua în conştiinţa obştească şi de a nu
o transforma într'o simbolică piatră de hotar a istoriei noastre
româneşti. Anul 1601 mai e apoi şi un început de secol, uşor
de ţinut în minte, şi pentru adepţii împărţirii istoriei noastre după
dinastii — Onciul—înseamnă şi sfârşitul în linie directă a dinastiei
naţionale a Basarabilor.
Data stabilită mai sus nu impietează nici chiar asupra cri­
teriului organic-naţional, aşa cum 1-a formulat d-1 Lupaş. D-sa a
luat ca început al epocei moderne anul 1593 — suirea în scaunul
Ţării-Româneşti a lui Mihai Viteazul — desigur ca să între şi dom­
nia vitezului Voevod în a c e a s t ă epocă a „tendinţelor de
u n i t a t e naţională, politică, religioasă şi culturală" Dacă e vorba
însă să ţinem seamă de a n u l în care Mihaiu a u n i t sub sceptrul
său cele trei provincii româneştii — 1600 — vedem că acest an se
apropie mai mult de 1601 decât de 1593. De ce să ne întoarcem
la 1593, când anii fulgerătoarei realizări a strângerii Românilor
sub o stăpânire românească sunt glorioşii ani: 1599 — 1 6 0 0 . Mi­
haiu Viteazul al t u t u r o r Românilor — pentru care îl luăm piatră
de hotar între două epoce în istoria noastră — este Mihaiu din
a n i i î n d r ă z n e ţ e l o r l u i c u c e r i r i în A r d e a l şi M o l d o v a »
şi m a i p u ţ i n Mihaiu Vodă al Ţării-Româneşti din 1593. Dealtfel
gloriile se consacră în momentul p r ă b u ş i r i i lor eroice, nu a
p ă ş i r i i spre înalte realizări politice sau culturale.
Iată de ce ni sa părut, că anul uciderii lui Mihaiu î n Ardeal
poate fi mai degrabă pus în fruntea unei epoce, în decursul căreia
s'au făcut atâtea încercări în vederea „unităţii politice, religioase
şi culturale" c u Ardealul.
Anul 1821 este recunoscut de toţi istoricii români ca anul
redeşteptării noastre naţionale şi acceptat îndeobşte ca an demar-
caţional între două epoce.
Pentru limitarea epocei contemporane la 1920 şi începerea
unei epoce nouă — a României-întregite — credem că nu e nevoie
de prea multe argumente în susţinerea unei demarcaţionări evidente.
Oricine simte că dela 1 9 2 0 — a n u l păcii dela Paris, prin care ni
s'au recunoscut actualele graniţe ale României şi totodată anul
ratificării o f i c i a l e de către Parlamentul ţării a unirii tuturor
520 1. CRĂC1BN

Românilor într'un singur Stat — dela acest an începe o nouă perioa­

dă în istoria neamului nostru, perioada de închegare naţională,
politică şi sufletească '). De acum înainte neamul românesc va avea
un s i n g u r drum şi se va prezenta într'un s i n g u r bloc în faţa
evenimentelor istorice, va trăi sau va muri într'o s i n g u r ă ţară,
după cum ursitoarele îi vor fi împletit la 1920 o cunună cu lauri,
strălucitoare, sau stropită cu sângele peirii.
Pentru periode am păstrat numirile clasice: veche, medie,
modernă şi contemporană. Celei dela 1920 încoace i-am zis n o u ă ,
negăsind altă numire adequată. Credem că se va putea face distincţie
între perioada „nouă" şi perioada „contemporană", aşa cum se face
deosebirea între epoca „modernă" — care stricto sensu ştie oricine
ce înseamnă — şi cea „contemporană". Numirile acestea au variat
dealtfel în decursul vremurilor.
In cadrul fiecărei perioade am împărţit materialul după pro­
vincii, păstrând cu sfinţenie numele lor contemporan. Mai jos va
urma în întregime noul plan al lucrării.

Am căutat să dăm o formă cât mai perfectă „Istoriografiei

Româneşti" actuale, apropiindu-ne de publicaţiile similare din străină­
tate.,Unele mici detalii, ca prescurtarea numelui revistelor, formatul
cărţilor, etc. le vom da în viitor după regula pe care vor stabili-o
conducătorii „Institutului Internaţional de Bibliografie Istorică" în
primul lor „Anuar" în curs de apariţie la Paris. Vom fi astfel în
concordanţă cu cei din Apus, de cari vom câuta să ne apropiem
cât mai mult.
In diferite critici asupra repertoriilor bibliografice publicate
până acum ni s'a făcut obiecţiunea — poate justă în fond — că
planul ar fi prea l a r g şi lucrarea nu e a n a 1 i t i c ă. Planul e
larg, fireşte, pentrucă iniţiatorii bibliografiei au crezut de cuviinţă
să înglobeze în „Istoriografia Română" şi „ştiinţele auxiliare" şi cele
cari ating numai istoria, în afară de „istoria propriu zisă". Aceasta
însă nu poate constitui o scădere, ci din potrivă li-se oferă istori­
cului român o orientare sigură şi amănunţită ş i în domeniile

' ) . Unele sugestii de-a pune începutul epocei României-Intregite la a-

nul 1 9 2 2 — î n c o r o n a r e a primului rege al tuturor Românilor la Alba-Iulia—a
trebuit să le a b a n d o n ă m , fiindcă ar fi urmat să ne depărtăm prea mult de
anul încheierii p ă c i i — 1 9 2 0 — p e baza căreia a v e m — c a un final al războiului
n o r o c o s — R o m â n i a actuală. Dealtfel după toate probabilităţile anul păcii de
mai sus va forma cu timpul — avându-se in v e d e r e n o i l e întocmiri politice
şi sociale ale lumii -- o piatră de hotar chiar şi în istoria universală.
 BIBLIOGRAFIA 521

apropiate de studiul istoriei. Cu bibliografia prezentă în mână cer­

cetătorul istoric nu mai are nevoie de a l t e bibliografii pentru
documentarea sa asupra problemelor istorice luate în t o a t ă
complexitatea lor. Va găsi aci şi ştiinţele auxiliare, indispensabile
la orice lucrare serioasă şi bine documentată, şi va mai avea şi
chestiunile, cari nu aparţin propriu zis istoriei, dar pe cari cercetă­
torul migălos le are în vedere la construcţia studiului său: Etno­
grafia, literatura, filologia, folklorul, teatrul etc.
Acestea din urmă însă n u m a i din punctul de vedere s t r i c t
1
al istoricului ).
Lucrarea n u e a n a l i t i c ă ! . Vastitatea planului ne împiedecă
şi acum şi ne va împiedeca poate şi în viitor la pregătirea bibliogra­
fiei sub o'formă analitică, lucru la care s'a gândit, de altfel, şi auto­
rul acestor rânduri. Credem că e mai preferabil să dăm istoricilor in­
dicaţiile bibliografice aşa cum le-am dat şi până acum şi la t i m p ,
decât să ne împotmolim într'o nesfârşită lucrare a n a l i t i c ă , din care
cine ştie dacă nu vom ieşi cam tot aşa cum a ieşit—sau cum n'a
mai ieşit-—Haşdeu din „Magnum Etimologicum". Repertoriul biblio­
grafic e împărţit atât de s i s t e m a t i c , încât cercetătorul poate şti
cu preciziune dacă studiul clasificat la capitolul sau subcapitolul res­
pectiv îi poate fi util sau nu. Şi în istorie nu te poţi orienta numai
după rezumatul de 2-3 rânduri al bibliografului, ci e nevoie să
mergi la izvor, pentrucă interpretarea bibliografului poate fi diferită
de aceea a cercetătorului şi nu sunt rare cazurile, când pe baza
interpretării adequate a unui s i n g u r cuvânt s'au răsturnat teorii
îndrăzneţe -). Bibliografia e în acelaş timp c r i t i c ă , fiind înregi­
strate în ea numai cărţile cari aduc ceva n o u , iar studiile cu
contribuţuni originale trebuesc văzute de specialişti. Şi „Istoriografia
Română" este făcută întâi de toate pentru specialişti!
Cu ocazia scrutării primelor noastre publicaţii istorice până
la anul 1900, mult mai puţine decât după acest an, vom avea în
vedere şi dezideratul de mai sus, conducându-ne în tratarea analitică
a materialului după splendida publicaţie de bibliografie istorică

1) Ne i n t e r e s e a z ă — de p i l d ă - din filologie etimologia cuvântului

„Ardeal", dar nu ne mai interesează etimologia „calului".
2 ) In filologie derivaţia unui cuvânt dintr'o rădăcină oarecare poate
fi urmărită şi crezută mai uşor, pe când în istorie fără c u n o a ş t e r e precisă a
p r e m i s e l o r nu poţi ajunge la concluzii acceptate şi luate drept adevăr de
toată lumea.
franceză: „Les sources de l'histoire de France depuis les origines
jusqu'en 1789", ajunsă până acum la 16 volume ').

Istoriografia noastră este în plină desvoltare. Publicaţiile

istorice sunt atât de multe, iar activitatea unor cercetători atât de
prodigioasă, încât — fără exagerare - - abia mai pot fi urmăriţi.
In fruntea tuturor stă d l prof. N. lorga, care a întrecut cu mult
limitele unei harnice activităţi omeneşti posibile. După d-sa locul de
frunte e disputat între mai mulţi inşi. Nu poate fi lipsită de interes
constatarea ce am făcut-o în decursul celor şase ani de cercetări
bibliografice asupra prodigalităţii istoricilor noştrii, constatare pe
care ţinem s'o împărtăşim şi altora. In „Istoriografia Română în
1921 si 1922" cei dintâi trei istorici cu mai multe lucrări au fost:
.V. lorga.
1. Lupaş.
C. Moisil.
In bibliografia pe anii „1923 şi ¡924" ordinea de succesiune e :
N. lorga.
C. Karadja.
Gli. Ghihănescu.
Iar în „Istoriografia Română" actuală cununa întâietăţii o au :
N. lorga.
1. Minea.
Gh. Ghibănescu.
La clasificarea de mai sus ne-am condus, fireşte, după numă­
rul lucrărilor bibliografiate sub diferite numere, fără să ţinem
seamă de importanţa şi mărimea studiilor. Şi am avut în vedere
numai cărţile privitoare la istoria Românilor — cari intră în ca­
drul „Istoriografiei Române" —; pentru lucrările istoricilor noştrii
privitoare la istoria universală am publicat altădată un studiu şi o
bibliografie specială -).
Ajunşi la sfârşitul lămuririlor, pe cari le-am crezut necesare
pentru orientarea celor ce se interesează de bibliografia istoriei
noastre, lăsărn să urmeze mai jos planul amănunţit al lucrării.

PLANUL LUCRĂRII.

La început dăm l i s t a i s v o a r e l o r cercetate, ca şi în

bibliografiile anilor precedenţi. O parte din lipsurile revistelor străine

1) Part I. T o m . 1-V1. de A u g u s t M o l i n i e r ; Part. II. T o m . M V . d e

H e n r i H a u s e r ; Part. III T o m . 1-V. de É m i l B o u r g o i s şi L o u i s A n d r é .
Din aceasta publicaţie face parte şi ..Manuel pratique pour l'Etude de la
Révolution française" a lui P i e r r e C a r r o n .
i) In ..Mélanges d'Histoire Générale", I. Cluj. 1927. (Şi i-.Ntras).
 BIBLIOGRAFIA 523

1
din trecut le-am revizuit la „Biblioteca Naţională în timpul anului
de studii la Paris. Cărţile tipărite de Români în străinătate — în
special în Franţa — au fost controlate şi complectate cu datele
bibliografice necesare tot acolo. Deasemenea am revizuit şi o parte
din lipsa revistelor noastre româneşti aci în ţară. Restul? In nici
un caz nu va fi uitat.
Studiile apărute în v o l u m le-am bibliografiat din nou, chiar
şi dacă au fost trecute în anii precedenţi ca a r t i c o l e din reviste.
Deosebindu-se anul apariţiei în revistă de anul apariţiei în volum
n'aveam altă posibilitate să menţionăm acest lucru decât rebiblio-
graftind studiul în forma sa nouă. La o eventuală retipărire a
repertoriilor bibliografice — înglobate în marea „Istoriografie Ro­
mână" — vom ţine seama de aceste cazuri, contopind extrasul cu
studiul din revistă, aşa cum am făcut totdeauna când apăreau
ambele în a c e l a ş an.
Cărţile însemnate cu asterisc * — nevăzute la timp — însă des­
coperite ulterior au fost rebibliografiate şi ele şi trecute la anii
respectivi. (Suplimente).
In cele două „ S u p l i m e n t e " dela sfârşitul bibliografiei sunt
trecute studiile găsite ulterior, cari întregesc repertoriile biblio­
grafice publicate până acum. Acelaş lucru şi pentru „ R e c e n z i i l e "
adause la urmă.
Cărţile tipărite în limbi străine mai puţin accesibile au titlul
tradus totdeauna şi în limba românească.
Dintre studiile minorităţilor din ţara noastră menţionăm numai
pe acelea, cari au vre-o legătură cu trecutul nostru românesc; cele
referitoare la trecutul lor specific naţional nu intră în cadrul acestei
lucrări.
I n d i c e l e pe n u m e , l u c r u r i şi m a t e r i i va apare de
aci înainte foarte amănunţit. In trecut au fost culese în acest
indice numai numele, lucrările şi chestiunile, cari n'ar fi fost găsite
cu destulă uşurinţă în corpul „Istoriografiei", u n d e m a t e r i a l u l
e r a g r u p a t m e t o d i c . Cum însă lumea e obicinuită să caute
numai la indice, fără să se deranjeze a parcurge capitolele respective,
unde materialul e grupat l a un l o c şi a l f a b e t i c , suntem
nevoiţi să dăm indicelui de aci înainte o extensiune mai mare şi o
formă c o m pl e t ă.
Technica bibliografierii unei cărţi sau articol e cea cunoscută
din „Istoriografiile Româneşti" precedente şi nu mai credem necesară
repetarea lucrurilor spuse odată. Am schimbat numai formatul
cărţilor : în — S " , î", folio etc. renunţând la măsurarea lor, lucru atât
."S24 I. CHACIDN

de incomod şi în parte inutil. Materialul l-am dat la tipar grupat

pe d o u ă c o l o a n e , economisind mai mult spaţiu şi fiind lucrarea
în forma această şi mai estetică.
Numele oraşelor, în cari s'au tipărit publicaţiile, fiind date
de unii autori s a ş i şi u n g u r i numai în limba lor — Kronstadt
în loc de Braşov, Kolozsvâr în loc de Cluj — le-am completat şi în
româneşte, ca să nu se creadă că Ardealul ar fi în plină G e r m a n i e
sau U n g a r i e !
Ne mai rămâne să exprimăm mulţumiri tuturor acelora,
cari au binevoit să ne atragă atenţia asupra unor scăpări din ver
dere, inerente în bibliografie. Câteva publicaţii semnalate de d-lor
fiind din a l ţ i a n i , decât cei cari ne-au preocupat până acum.
ne rezervăm dreptul să le trecem în „Istoriografia" anilor res­
pectivi. Iar unele articole apărute chiar în anii bibliografiaţi,
însă publicate în reviste cari au ieşit deocamdată din sfera cer­
cetărilor noastre, vor fi spicuite odată cu ştirile pentru marea'
„Istoriografie Română", când nu ne va mai scăpa nimic.
Mulţumirile autorului se mai adresează şi conducătorilor şi
funcţionari'or dela Biblioteca Academiei Române din Bucureşti şi
Biblioteca Universităţii din Cluj, unde a fost pregătită această
lucrare. Bunăvoinţa şi gentileţa d-lor ne-au deschis multe cărări,
închise deobicei oamenilor străini de bibliotecă şi ne-au uşurat
culegerea materialului din atâtea publicaţii periodice româneşti
şi străine.
Reproducem în sfârşit planul amănunţit al bibliografiei:

A. ISTORIE
I. G E N E R A L I T Ă Ţ I . T E O R I A Şl F I L O S O F I A I S T O R I E I
SINTEZĂ. METODOLOGIE.
II. P E R I O D I C E .
III. I S T O R I O G R A F I E . C R O N I C I .
1. I s t o r i o g r a f i e .
2. C r o n i c i .
IV.ISTORIE P R O P R I U ZISĂ.
Studii de s i n t e z ă

I. I s t o r i a V e c h e .
P e r i o a d a de p l ă m ă d i r e a p o p o r u l u i r o m â n p â n ă Ia ulti­
m e l e năvăliri b a r b a r e . ( 1 2 4 1 ) .
 BIBLIOGRAFIA 525

1. P r o t o i s t o r i a ţ i n u t u r i l o r l o c u i t e de R o m â n i .
2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 — 2 7 5 ) .
3. E p o c a n ă v ă l i r i l o r b a r b a r e . ( 2 7 5 — 1 2 4 1 ) .

II. I s t o r i a M e d i e .
P e r i o a d a o r g a n i z ă r i i V o e v o d a t e l o r şi P r i n c i p a t e l o r r o m â ­
ne p â n ă la u n i r e a l o r s u b M i h a i u V i t e a z u l . ( i 2 4 1 — 1 6 0 1 ) .

— Studii g e n e r a l e 2. M o l d o v a .
1. A r d e a l u l . 3. T a r a R o m â n e a s c ă .

III. I s t o r i a M o d e r n ă .
P e r i o a d a t e n d i n ţ e l o r de u n i t a t e p o l i t i c ă , r e l i g i o a s ă şi
c u l t u r a l ă p â n ă la T u d o r V l a d i m i r e s c u . ( 1 6 0 1 — 1 8 2 1 ) .

— Studi g e n e r a l e 3. M o l d o v a .
1. A r d e a l u l . 4. O l t e n i a .
2. B a n a t u l . 5. T a r a R o m â n e a s c ă .

IV. I s t o r i a C o n t e m p o r a n ă .
P e r i o a d a înfăptuirii s u c c e s i v e a unităţii n a ţ i o n a l e p â n ă
la r e a l i z a r e a R o m â n i e i — î n t r e g i t e . ( 1 8 2 1 — 1 9 2 0 ) .

Studii g e n e r a l e —
1. A r d e a l u l c u l t u r a l , r e v o l u ţ i o n a r şi n a ţ i o n a l i s t al veacului
al X l X - l e a şi î n c e p u t u l v e a c u l u i al X X - l e a .
2. B a s a r a b i a sub o c u p a ţ i a r u s e a s c ă . ( 1 8 1 2 — 1 9 1 8 ) .
3. B u c o v i n a s u b o c u p a ţ i a a u s t r i a c ă . ( 1 7 7 5 — 1 9 1 8 ) .
4. D o m n i i l e p ă m â n t e n e şi f r ă m â n t ă r i l e p e n t r u u n i r e a M o l ­
dovei şi a Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i . ( 1 8 2 1 — 1 8 5 9 ) .
a. M o l d o v a .
b. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
5. P r i n c i p a t e l e - U n i t e şi d o m n i a lui C u z a - V o d ă . ( 1 8 5 9 — 1 8 6 6 ) .
6 . R o m â n i a sub d o m n i a regelui C a r o l 1. ( 1 8 6 6 — 1 9 1 4 ) .
a. R ă s b o i u l p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă . ( 1 8 7 7 — 1 8 7 8 ) .
b. Dobrogea.
c. R ă s b o i u l balcanic. ( 1 9 1 3 ) .
7. R o m â n i a în primii ani ai d o m n i e i regelui F e r d i n a n d 1.
(1914 1920).
a. R ă s b o i u l p e n t r u î n t r e g i r e a R o m â n i e i . (1916—1919).
a. Pacea delà Paris.
 1. CRĂCIU-N"

V. I s t o r i a N o u ă .
R o m â n i a — î n t r e g i t ă . ( D e l a 1920 p â n ă în zilele n o a s t r e ) .

A. R o m â n i i din a l t e ţări.

— Studii g e n e r a l e — 4. M o r a v i a .
1. A m e r i c a . 5. T r a n s n i s t r i a .
2. B a l c a n i . 6. U n g a r i a ( d u p ă 1920).
3. I s t r i a .

B. Relaţiile şi l e g ă t u r i l e cu a l t e s t a t e .

1. F r a n ţ a . 3. P o l o n i a ,
2. P i e m o n t u l . 4. S â r b i a .

V. I S T O R I E P A R Ţ I A L A .
1. J u d e ţ e şi localităţi.
- Studii g e n e r a l e • e. Dobrogea.
a. Ardealul. i. Moldova.
b. Banatul. g. Oltenia.
c. B a s a r a b i a . h. Ţara-Româneasca.
d. B u c o v i n a .

2. Biserici şi Mănăstiri.
a. C a t o l i c e . Basarabia.
b. E v a n g e l i c e . Bucovina.
c. O r t o d o x e . Dobrogea,
a. Biserici. Moldova.
Ardea/. Oltenia.
Banat. Tara-Româneuscă.

Mănăstiri.
Ardeal. Moldova.
H»nat. Oltenia.
Ut ia rabia, 1 ara-Roniăiiească
tí UI.• jvui'i
 BIBLIOGRAFIA 527

3. M o n u m e n t e Istorice.
a. Ardeal. e. Oltenia.
b. Basarabia. f. Ţara-Româneasca.
c. Bucovina. g. Străinătate.
d. Moldova.

4. N a ţ i o n a l i t ă ţ i din România
a. Bulgarii. g. Huţanii.
b. Ciangăii. h. Saşii,
c. Elveţienii. i.Secuii,
d. Evreii. k. Şvabii.
e. Francezii. 1. Ungurii.
f. Germanii.

5. Documente.

— Generale — 1601 — 1821.

1241—1601.

a. Ardeal.

— Generale — 1601—1821.
1241 — 1 6 0 1 . 1821—1920.

b. Banat.
1821—1920.

c. Basarabia.

—Generale - 1821 — 1920.

1601—1821.

d. Bucovina.
1601—1821.

e. Dobrogrea.
1821 — 1 9 2 0 .

f. Moldova.

— - Generale- 1601 — 1821.

1241-1601. 1821—1920.

g. Oltenia.

— Generale - 1601 — 1 8 2 1 .
1241 1601. 1821—1920.
 528 I. C R Ă C I U N

h. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

Generale— 1601—1821.
1241 - 1 6 0 1 . 1821 - 1 9 2 0 .

i. Principatele-Unite. (1859 1866).

k. R o m â n i a . ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) .
I. R o m â n i a - I n t r e g i t ă .

a. .Arhive.
Basarabia Oltenia
Bucovina. Străine.

¡1 Peceti.

6. Inscripţii.
Generale —
a. Ardeal.

—Generale
1601-1821.
b Basarabia,
c. B u c o v i n a .
d. M o l d o v a .

— Generale—
1241 — 1601.
1601—1821.
e. O l t e n i a .

— Generale
1601—1821.
i. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

—Generale—
1 6 0 1 - 1821.
g. S t r ă i n e .

a. Criptografie.

7. Civilizaţie C u l t u r ă .
—Generale—
1601—1821.
1821 - 1920.
 BIBLIOGRAFIA

B. ŞTIINŢE A U X I L I A R E .
1. A R H E L O G 1 E . A N T I C H I T Ă Ţ I .
—Studii generale— 5. Moldova.
1. Ardeal. 6. Oltenia.
2. Banat. 7. Ţara-Românească.
3. Basarabia. 8. Străinătate.
4. Dobrogea.

II. G E N E A L O G I E .
III. H E R A L D I C A .
IV. N U M I S M A T I C A

-Studii generale— 4. O l t e n i a .
1. A r d e a l . 5. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .
2. D o b r o g e a . 6. P r i n c i p a t e l e - U n i t e .
3. M o l d o v a . 7. R o m â n i a - î n t r e g i t ă .

V. I C O N O G R A F I E .

—Generalităţi— 3. O l t e n i a .
1. B u c o v i n a . 4. T a r a - R o m â n e a s c ă .
2. M o l d o v a .

C. M A T E R I I IN L E G Ă T U R Ă CU
ISTORIA.
1. C A L A T O R I I .
— Siudii g e n e r a l e — 3. B a s a r a b i a .
1. A r d e a l . 4. M o l d o v a .
2. B a n a t . 5. T a r a - R o m â n e a s c ă .

II. B I O G R A F I I . C O N T R 1 B U Ţ I U N I B I O G R A F I C E .
III. I S T O R I A D I F E R I T E L O R I N S T I T U Ţ I I
Şl S O C I E T Ă Ţ I .
1. Ardeal. 6. O l t e n i a .
2. Banat. 7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă
3. Basarabia. 8. R o m â n i a .
4. Bucovina. 9. S t r ă i n ă t a t e .
5. Moldova.
A n u a r u l I n s t . de 1st. N a ţ . IV.
 530 I. CRĂCIUN

D. D I F E R I T E CHESTIUNI NUMAI IN
L E G Ă T U R Ă CU ISTORIA.
I. C L A S E L E S O C I A L E . P O L I T I C Ă .

1. C l a s e l e s o c i a l e . 3. P o l i t i c a e x t e r n ă .
2. P o l i t i c a i n t e r n ă . 4. P a r t i d e l e p o l i t i c e .
a. Minorităţile.

II. C O N S T I T U Ţ I A .
III. C H E S T I A A G R A R Ă .

1. O l t e n i a .
2. R o m â n i a .

IV. B I S E R I C A .
— Generalităţi

1. B i s e r i c a C a t o l i c ă .
a. A r d e a l . j c. Ţara-Românească.
b. Moldova. i

2. B i s e r i c a E v a n g e l i c ă .
a. B a s a r a b i a .
b. Moldova.

3. B i s e r i c a O r t o d o x ă .
- Generalităţi— d. D o b r o g e a .
a. Ardeal. e. M o l d o v a .
b. B a n a t . f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
c. B a s a r a b i a . g. P r i n c i p a t e l e - U n i t e .
4. B i s e r i c a R e f o r m a t ă .
5. B i s e r i c a Unită.
6. S e c t e R e l i g i o a s e .

V. A R M A T A .
VI. A R T E . M U Z E E .
1. A r t e
2. M u z e e .
Vil. C O M E R Ţ . I N D U S T R I E .
1. C o m e r ţ .
2. I n d u s t r i e .
 BIBLIOGRAFIA

VIII. D R E P T .
IX. E T N O G A F I E
1 Ardeal 3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
2. O l t e n i a :

X . FINANŢE.
XI. G E O G R A F I E . D A T E S T A T I S T I C E . HARŢI.
1. A r d e a l . 4. O l t e n i a .
2. B a s a r a b i a . 5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
3. M o l d o v a .

XII. L I T E R A T U R A . F I L O L O G I E .
1. L i t e r a t u r ă .
a. C ă r ţ i şi m a n u s c r i s e vechi.
b. Istorie literară.
c. Scriitorii r o m â n i .
d. Influenţe s t r ă i n e a s u p r a l i t e r a t u r i i r o m â n e ş t i .
e. Influenţe r o m â n e ş t i a s u p r a l i t e r a t u r i l o r s t ă i n e .
f. Străinii în l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă .
g. R o m â n i i în l i t e r a t u r i l e s t r ă i n e .

2. F i l o l o g i e .
a. Ardeal.
b. Banat. Banat.
c. M a c e d o r o m â n i i . Dobrogea.
n Toponimie. Ţara-Romântască
Ardeal. Străinătate.

XIII. MEDICINA
1. A r d e a l . 3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă
2. M o l d o v a .

XIV. OBICEIURI. F O L K L O R .
1 Obiceiuri.
2 Folklor.

1. A r d e a l . 4. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
2. B a s a r a b i a . 5. S t r ă i n ă t a t e
3. O l t e n i a .

XVI. T E A T R U . MUZICA.
1. A r d e a l 3. Ţ a r a - o m â n e a s c ă .
2. M o l d o v a .
532 I. CRĂCIUN

Supliment la „Istoriografia Română în 1921

si 1922".
>

Supliment ta „Istoriografia Română în 1923

şi 1924".
Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istorio­
grafia Română în 1921 şi 1922".
Pecenzii făcute cărţilor apărute în „Istorio­
grafia Româna în 1923 şi 1924".
Recenzii făcute cărţilor istorice apărute
înainte ele 1921.
Lucrarea este urmată de:
1. Indice pe autori. (Cărţile şi articolele sunt însemnate prin nu­
mărul lor de ordine).
2. Indice pe nume, lucruri şi materii.
•i. Tabla de materii.
 IZVOARE.

I. Reviste româneşti ').

Academia R o m â n ă . M e m o r i i l e Secţiunii Istorice. ( T o m . IV; T o m V.).
Academia R o m â n ă . M e m o r i i l e Secţiunii Literare. T o m . 111).
Adevărul Literar şi Artistic.
Analele D o b r o g e i . Constanţa-Cernăuţi.
Anuarul C o m i s i e i M o n u m e n t e l o r Istorice. Secţia B a s a r a b i a . Chişinău
Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj.
Arhiva din Iaşi. Iaşi.
Arhiva pentru Ştiinţa şi R e f o r m a Socială.
A r h i v e l e Olteniei. Craiova,
Arhiva S o m e ş a n ă . Năsăud.
Banatul. T i m i ş o a r a .
Biserica Ortodoxă Română.
B i s e r i c a şi Ş c o a l a . Arad.
Buletinul Comisiunii Istorice a României.
Buletinul Comisiunii M o n u m e n t e l o r Istorice. C r a i o v a .
Buletinul Institutului E c o n o m i c R o m â n e s c . ( L i p s ă : 1926)
Buletinul Societăţii Numismatice R o m â n e . ( L i p s ă : Iul.—Dec. 1826).
Buletinul Societăţii R e g a l e R o m â n e de G e o g r a f i e .
Căminul. Galaţi. ( L i p s ă : N-rele 2-3, 1925 şi tot anul 1926).
C e l e trei Crişuri. O r a d e a - M a r e .
C e r c e t ă r i Istorice. Iaşi.
C o d r u l C o s m i n u l u i . Cernăuţi.
Convorbiri Literare.
Cosinzeana. Cluj.
Cronica N u m i s m a t i c ă şi A r h e o l o g i c ă .
C r o n i c a Romanului. R o m a n . ( L i p s ă : N-rele 7, 10, 1925 şi tot anul 1926)
Cultura Creştină. B l a j .
Dacia. ( L i p s ă : 1 9 2 6 ) .
Dacoromania. Cluj.
Democraţia.
D e u t s c h e Politische Hefte aus G r o s s r u m ă n i e n . S i b i i u .
Diplomatarium Italicum. B u c a r e s t - R o m a . ( L i p s ă : 1926).
E p h e m e r i s D a c o r o m â n a . B u c a r e s t - R o m a . ( L i p s ă : 1926).

1) Publicaţiile fără indicarea locului au apărut în Bucureşti.

534 I. C EĂCIUN

E r d é î y i Irodalmi Szemle. C l u j .
F ă t F r u m o s . Suceava.
Foaia Diecezană. Caransebeş.
Gândirea
Glasul M o n a h i l o r . ( L i p s ă : delà N o . 4 3 , 1925, înainte).
Grai şi Suflete
A Hirnok. Cluj.
Iaşii, Iaşi. ( N u m ă r unic).
Ideea Europeană. ( L i p s ă : Nr. 190, 1 9 2 6 ) .
Ilustraţia.
loan N e c u l c t . laşi.
j u n i m e a Literară. Cernăuţi.
Knrrespondenzblatt des Vereins fur s i e b e n b i i r g i s c h e l.andeskunde. Siibiu
Lamura.
Legea Românesacă. Oradea-Mare.
Lucrările Institutului de G e o g r a f i e al Universităţii din C l u j . ( L i p s ă 1926)-
Mélanges de l'École R o u m a i n e en F r a n c e . B u c a r e s t - P a r i s .
Myriobiblon.
Năzuinţa R o m â n ă . Craiova. ( L i p s ă : Iul.-Dec. 1 9 2 6 ) .
Noua Revistă Bisericească. ( L i p s ă : lan. 1925, A p r i l . - D e c . 1 9 2 6 ) .
Palatul de Justiţie.
Paris-Bucarest.
Pâsztortuz. Cluj.
Peninsula B a l c a n i c ă . ( L i p s ă : Apr.-Dec. 1926".
Prietenul nostru pentru P o p o r . <'âmpulung-Muscel. (Văzut numai
( a n . - F e b r . 192(5).
Rampa.
Ramuri-Drum Drept. C r a i o v a .
Răsăritul. (Lipsa: S e p t . - D e c . 192(5.
R e n a ş t e r e a . Craiova.
Revista Arhivelor.
Revista Artileriei.
Revista Infanteriei.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
Revista M o l d o v e i . B o t o ş a n i .
Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău. Chişinău
Revista Societăţii T i n e r i m e a R o m â n ă .
R e v i s t a T e o l o g i c ă . Sibiiu.
Revue Historique du S u d - E s t E u r o p é e n . Vălenii-de-Munte.
Roma.
România Militară.
La Roumaine Nouvelle. (Lipsă: Nr. 12, 1926).
Şezătoarea. Fălticeni.
Societatea de Mâine. C l u j .
Suflet R o m â n e s c . ( L i p s ă : 19261
Ţ a r a Noastră. Cluj.
Transilvania. Sibiiu.
Universul Literar.
Viata. R o m a n .
 BIBLIOGRAFIA

Viaţa Nouă.
Viaţa R o m â n e a s c ă . ( L i p s ă : N-rele 5-6, 1 9 2 6 ) .

II. Ziare româneşti.

Adevărul.
A m e r i c a . Cleveland.
Aurora.
Beiuşul. B e i u ş .
Biruinţa. C l u j .
Cuvântul. (Lipsă: fan.-Iun. 1926).
Dimineaţa.
Dreptatea. Cernăuţi.
Epoca.
Gazeta Maramurăşană. Sighet.
Gazeta Transilvaniei. B r a ş o v .
Glasul Bucovinei. Cernăuţi.
Graiul R o m â n e s c . Pancioava. ( C u lipsuri. Lipsă : 1 9 2 6 ) .
Heimat. Cernăuţi.
Îndreptarea.
înfrăţirea. Cluj.
K r o n s t ă d t e r Zeitung. B r a ş o v .
Lupta.
Mişcarea. Iaşi.
Neamul R o m â n e s c . Vălenii-de-Munte.
Opinia. Iaşi.
L'Orient.
Patria. Cluj.
Le P r o g r e s .
România.
România Nouă. Chişinău.
S a t u - M a r e . Satu-Mare.
Szekely Naplo. T â r g u - M u r ă ş .
Telegraful R o m â n . Sibiiu.
Unirea. B l a j .
Universul.
Viitorul.

III. Calendare. Almanahuri.

Almanahul Judeţului Satu-Mare. S a t u - M a r e . ( L i p s ă : 1926).

Almanahul Judeţului T e l e o r m a n . T u r n u - M ă g u r e l e . (Lipsă : 1
Almanahul Presei R o m â n e . Cluj. (Lipsă : 1925).
Almanahul Revistei „Apărarea Naţională". ( L i p s ă : 1 9 2 6 ) .
Almanahul Ziarelor „Adevărul şi Dimineaţa".
Almanahul Ziarului „ U n i v e r s u l " . ( L i p s ă : 1926).
Calendarul „Asociaţiunii". S i b i i u . ( L i p s ă : 1926).
Calendarul Bihorului. B e i u ş . (Lipsă: 1926).
Calendarul dela B l a j . B l a j .
Calendarul „Glasul B u c o v i n e i " . Cernăuţi. ( L i p s ă : 1926).
536 I. CRĂCIUN

Calendarul Oorjului. T â r g u - J i u . ( L i p s ă : 1926).

Calendarul Ligei Culturale. (Lipsă: 1925).
Calendarul Ziarului „ A m e r i c a " . Cleveland. ( L i p s ă : 1926).
Calendarul Ziarului „Universul". ( L i p s ă : 1925).
„Clujul R o m â n e s c " . Calendarul Eparhiei Ortodoxe Române a Cluju­
lui. Cluj.
Dacia T r a i a n ă . C a l e n d a r . Sibiiu. ( L i p s ă : 1926).
E r d é l y i M a g y a r Naptär. Cluj.
Krdélyi M a g y a r R e f o r m â t u s Naptâr. C l u j .
Katholikus Naptâr. C l u j .

IV. Anuare.
Anuarul A c a d e m i e i T e o l o g i c e „ A n d r e i a ne" O r t o d o x e R o m â n e . Sibiiu
Anuarul Eparhiei Râmnicului Noului Severin. Craiova.
Anuarul Liceului de F e t e „ C a r m e n Silva". T i m i ş o a r a . ( L i p s ă : 1926).
Anuarul Liceului G r ă n i c e r e s c „ G h . C o ş b u c " . N ă s ă u d .
Anuarul Liceului „ D r a g o ş V o d ă " . Sighetul M a r m a ţ i e i . ( L i p s ă : 1926)
Anuarul Liceului de Stat „ R e g e l e F e r d i n a n d " . T u r d a . ( L i p s ă : 1926).
Anuarul Liceului „ I n d e p e n d e n ţ a " . Calafat. ( L i p s a : 1926).
Anuarul Liceului de Stat „ G h . L a z ă r " . Sibiiu. ( L i p s ă : 1926).
Anuarul Liceului „Mihaiu V i t e a z u l " şi al Liceului „Principele Mihaiu".
Anuarul Liceului de F e t e „ U n i r e a " . T â r g u - M u r e ş . (Lipsă : 1926).
A n u a r u l Liceului R o m â n Unit de F e t e . B e i u ş . (Lipsă : 1926).
Anuarul Oraşului Piteşti, C u r t e a de Argeş şi jud. Argeş. Piteşti. (Lipsă :
1926).
Anuarul Ş c o a l e i Civile de F e t e . C a r a n s e b e ş .
A n u a r u l Şcoalei Normale de Învăţători „ G h L a z ă r " . Avrig.
Anuarul Seminarului T e o l o g i c S u p e r i o r „Mitopolitul Gavriil B ă n u l e s c u -
B o d o n i " . Chişinău. (Lipsă 1 9 2 6 ) .
Anuarul Seminarului „Sf. N i c o l a e " . R â m n i c u - V â l c e a . ( L i p s ă : 1 9 2 6 ) .

V. Reviste streine.
A c a d é m i e des Inscriptions et B e l l e s - L e t t r e s . Bulletin. P a t i s .
Balkan Archiv. Leipzig.
Bysantion. Paris-Liège.
Échos d ' O r i e n t . Paris. ( L i p s ă : 1926).
L ' E u r o p a Orientale. Roma.
L ' E u r o p e Nouvelle. P a r i s .
Historisk T i d s k r i f t . S t o c k h o l m .
J a h r b ü c h e r für Kultur und G e s c h i c h t e der Slaven. B r e s l a u . ( L i p s ă : 1926).
M e r c u r e de F r a n c e . Paris.
Revue A r c h é o l o g i q u e . P a r i s . ( L i p s ă : 1920).
La Revue de l'Art. Paris.
R e v u e B l e u . Paris.
Revue des Balkans. Paris. ( L i p s ă : T . V . - V l . V I I I . - I X . 1925 şi tot anul
1926).
R e v u e des D e u x M o n d e s . Paris. ( L i p s ă : I a n . - F e b r . 1925).
R e v u e des Études H o n g r o i s e s et F i n n o - O u g r i e n n e s . Paris. ( L i p s ă : 1926).
 BIBLIOGRAFIA 537

Revue des Études Slaves. P a r i s . (Lipsä : 1926).

Revue de G e n è v e . G e n è v e . ( L i p s ä : August 1925 si tot anul 1926).
Revue d ' H i s t o i r e Diplomatique. Paris.
Revue Historique. Paris. ( L i p s ä ; Mai-Aug. 1925).
Revue d ' H o n g r i e . Budapest-Paris. ( L i p s ä : 1926)
Revue Numismatique. Paris. (Lipsä : 1926).
Romania. Paris.
U n g a r i s c h e J a h r b ü c h e r . Berlin-Leipzig.
La V i e . P a r i s .
Zeitschrift für romanische Philologie. H a l l e .
Zeitschrift für slavische Philologie. Leipzig. ( L i p s ä : 1926).
 B I B L I O G R A F I A

A I S T O R I E

I. GENERALITĂŢI. TEORIA ŞI FILOZOFIA ISTORIEI.

SINTEZA. METODOLOGIE.

1 . BRĂTIANU (G. I . ) . Teorii nouă merotate. Documentul fişe. Craiova.

în învăţământul istoriei. Cu pri­ Scrisul Românesc. [1925]. in 8'.
lejul unui studiu a d-lui St. 36 p. ( E x t r a s din „Arhivele Ol­
Zeletin. Iaşi, ,, Viaţa Românească". teniei". [1925 Septemvrie-Decemvrie.
1926, in 8«, 22 p. An. IV] X.rele 2 7 - 2 2 ] p. 393-413]).
2. CONSTANTINESCU-IAŞI ( P ) . Carac­ 4. VLĂDESCU ( I . ) . Cum se poate face
terizarea şi împărţirea istoriei o recenzie. Bucureşti, Socec, 1925,
Românilor. O nouă concepţie. în 8°. 16 p. ( E x t r a s din „Con­
Arhiva din Iaşi. 1925 lulie-Octom vorbiri Literare". 1925 Iunie [An.
vrie. An. XXXII. X-rele 3 şi 4. 57. p. 461—474]).
p. 222—245 ; 1926 Ianuarie. An. 5. Z E L E T I N (Şt.). Istoria socială. Cum
XXXIII, Nr. 1 p. 20—34; 1926 poate deveni istoria o ştiinţă a
Aprilie, An. XXXIII Nr. 2, p. cauzalităţii. [Şi aplicări la istoria
92—101 ; 1926 Iuiie-Octombrie. noastră românească"j. Bucureşti
An. XXXIII. X-rele 3—4. p. 204 „Cultura Poporului". [1925]. tn
—210. 8°. 24 p. Lei 20. [Un fragment ţ
3. VLĂDESCU ( I . ) . Adunarea, clasarea in] Ideea Europeană. Bucureşti
şi păstrarea materialului istoric. 1925, Septemvrie 15. An. VII, Nr'
Sistemul fişelor şi al cărţilor nu­ 174, /). 1—2.

II. PERIODICE

fi. ACADEMIA ROMÂNĂ. MEMO­ sul Bucovinei". Anual, in- 8' 1925,
R I I L E SECŢIUNII ISTORICE. Bu­ An. VI; 1926 An. VII.
cureşti. „Cultura Naţională". A- 8. ANUARUL INSTITUTULUI DE
nual. in 8". Seria I I I . Tom. 1V; ISTORIE NAŢIONALĂ.
Seria I I I . Tom. V. Alex. Lâpedatu $i Ioan Liiws- Cluj.

7; A N A L E L E DOBROGEI. Revista „Ardealul". în-8*. 1924 — 1925,

Societăţii Culturale Dobrogene. An. I I I .

Hirextnr: ci. Brdtefeu. Cernăuţi. „Gla­ 9. ARHIVA. Revistă de istorie,filologie

 540 I. CRĂCIUN

şi cultură românească. Organ al titlul : Revistă de istorie româ­

„Societăţii de Istorie şi Filologie" nească].
din Ia.şi. DINAM : LLIE "BĂRBVLESCU. Iaşi. lfi. CORBUL COSMIXULUI. Buletinul
11. Glodner. Trimetrial. 1n-8«. 1925. „Institutului de Istorie şi Limbă".
An. XXXII N-rele 1—4. Ianuarie DIRECTOR : LOAN J . NITTTOR. SECRETAR : VASUE
Decemvrie: 1926 An. XXXIII, GRAN. Ornanti, ,.Glasul Bucovinei".
N-rele 1-1. lunuarie-Deeemvrie. Anual, in—8». 1925, An. I I : 1926,
10. ARHIVA SOMEŞAXA. Revistă is- An. I I I .
t o r i c ă - c u l t u r a l ă . Năsăud. Tip. Na­ 17. CRONICA NUMISMATICĂ ŞI A R ­
ţională O. Maihe.iu, Bistriţa. Bia­ HEOLOGICA. Foaie de intornia­
nual, in -8'. 192,; N-rele 2—'! ; t a m i a Soeietăjii numismatice
1926 N-rele 4-6. române. DIRECTOR : CONST. MOMI. Bu­
cureşti. /•'. (ì bl Fii. Lunar . in—8'.
11. A R H I V E L E OLTENIEI. DIRECTORI: DR.
1925, An. VI. N-rele 55—5B. lanu-
CT>. ÎJINGIER 2< L'ROF. O . J>. FORTUNENCTI,
arie-Uecemvrie. [Anul 1 9 2 6 nu a
Craiova. ,,Scrisul liomânese,". La
două luni. in—S'. 1926. An. IV,
apărut. Pe 1927 se continuă dela
N-rele 17—-22. lanuarie-Decenivrit•:
numerele întrerupte la sfârşitul
1926. An. V. N-rele 25— 28. la-
anului 1925].
nuarie-Deeemvrit. 18. BACIA. Reeherches el découvertes
12. B U L E T I N U L COMISIEI ISTORI­ archéologiques eu Koumanie. PUB-
CE A R O M Â N I E I . Bucureşti, „Dtr IIÉES SOIE,- LO IIIRECTIOII CIT M . 7 ADIE PÂRVAN.

tina Românească", Vălenii de Bucarest, ,,Cultura Naţională".

Munte. Anual, in--8'. 192.1. Voi. Anual. In — 4». 1925, An. 11.

IV: 1926. Voi. V. 19. HIP LOM ATA UIUM ITALICUM.

13 B U L E T I N U L COMISIUNH MO­ Documenti raccolti negli archivi
NUMENTELOR ISTORICE. SECRETAR- italiani. 1 PUBLICATE IHLLA NCTIOLA ROMENA DI

DIRECTOR: L'IROILIU X . DRÂAHICEIMIT. Bu­ HOMO}. Roma — Bucarest. ,,Libreria

cureşti, ..Cartea IRomânească", Anu­ di Scienze e Lettere", Roma. ,,Cul-

al, in—4». 192?,. An. X V I I I . Fa.sc. tutra Naţională", Bucarest. Anual

43—46 [Uisericile lui Ştefan cel in—4*. 1925. An. 1.

Marc].- 1920. An. XIX, Fuse. 20. E P H E U E R I S DACOROMÂNA. An­

4,—50. Ianuarie - Dcemvrie. [In nuario della scuola romena di
1926 Tip. „ R a m u r i " . Craiova]. Roma. Borna—Bucarest. ,,Libreria

14. BULETINUL SOCIETĂŢII NU di Scienze e Lettere.", Roma. „Cul­

MISM.VTICE ROMANE. Revistă tura Naţională", Bucarest. Anual.

pentru numismatică şi .ştiinţele In—4», 1925. An. 111.

auxiliare. RET/ADOR: Vonstantiii Moixil. 21. IOAN NECULCE. Ruletinul Mu­

Bucureşti. V. O bl Fii. Bianual, zeului Municipal din laşi. Iaşi.
in — 1 9 2 5 , An. XX, N-rele ,,Viata Românească". Anual. In—
5-'!—56. lanuarie-Decenwrie ; 7926'. f. 1925. Fase. 5; 1926 — 1927.
An. XXI, N-rele 57- 60. /«- Fase. 6.
uarie-Decenwrie. 22. K OR R E SI' ON DENZB L ATT B E S
15. CERCETĂRI ISTORICE, buletinul VEHEINS F U R SIEBENBU'RGI-
Seminarului de Istoria Românilor SCIIE LANDESKUNOE. REDACTOR:
al Universităţii din laşi. DIRECTOR: 1. A M I SCHI'LLERVT. Sibiu. IV. Kraf/t.
MINEI. Ia?i, N. V. Şlefăniu el. D. Lunar. în—8*. 1925, An. XLVIII,
Staierman. Anual, tn—8". 1925. N-rele 1—12, Ianuarie-Decemvrie ;
An. 1. Nr. 1; 1926- 1927. An. 1926, An. XLIX. X-rtlt 1—12.
II III Nr. 1. II)ela 1920 cu sub­ Ianuarie-Decemvrie.
 BIBLIOGRAFIA 541

23. MKLAKUES 1>E I/KCOLE R O l - An. X I I , X-rcle 1—12, lannarie-

MAI.Vi: E3V FRAXCE. P a r / s V ă - Decemvrie.

fenii rfe Munte. „Gamber", Paris. 26. I IE VI STA SOCIETĂŢII 1STORI-

..Datina Românească", Vălenii de CO-ARHEOI.OGICE BISERICEŞTI
Munte. Bianual, in -8«. 192», l»TX CHIŞIWU . Chişinău, Tip.
Part. I — I I : 1926. Part. ¡—11. Eparhială. Anual, in —«°. 1925,
24. REVISTA ARHIVELOR. Arhi­ Voi. XVI. [Pe amil 1 9 2 6 nu a
vistică. Cronologic. Diplomatică. apărut. Voi. X V I I este din 1927].
Eraldieă. Genealogie. Instiluţiuni. 27. HEVl'E 1IISTOHIQUE DU SUD-
MiniaturisUcă. Paleografie. Si­ EST ELROPEEX. (Continuation
gilografic lledacior: Constantin Moisil. du ,,Rulletin de 1'Institut pour
Bucureşti. F. G bl Fii. Semelrial. l'etude de l'JKurope sud-orien-
in — 8». 1925, An. 1, ,\>. 2: talc"). Condusă de N. Iorga. Secretar
1926. An. II, Xr. X. [ 7 9 = V o i . I de redacţie: C. Marinescn. Bucarest-
N-rele 1—3]. Paris. „Datina Românească", Vă­
25. REVISTA ISTORICĂ. Redactor: N. lenii de Munte. Lunar, in — 8°.
lorga. Bucureşti. „Datina Româ­ 1925 An. I I , X-rele 1 —12. Ia-
nească", Vălenii de Munte. Lunar. naarie-Decemvrie ; 1926 An. I I I .
in—S". 1925, An. XI. X-rele 1 N-rele 1—12. lanuarie-Decemvrie.
—12, Ianuarie-1 iece.mvrie : 1926,

III. I S T O R I O G R A F I E . CRONICI.

1. I s t o r i o g r a f i e . Septembrie. An. X I I , N-rele

7—9, [p. 137—185}).
2 8 . CRĂCIUN (IOACHIM). Istoriogra­
fia R o m â n ă în 1923 şi 1 9 2 4 . R e ­ 31. IIIEXZ (Dr. Hermann). Bibliogra­
pertoriu bibliografic. Cluj, „Ar­
fia operelor separate şi articolelor
dealul", 1926. în—8«, 157 p. ( E x ­
istorico-filologice, cari au apă­
tras din „Anuarul Institutului de rut dela 1 9 1 9 — 1 9 2 4 în limba ger­
Istorie Naţională" Cluj. 1924-1925. m a n ă şi se referă la teritoriul şi
locuitorii României. Cluj. „Ar­
An. I I I . [p. 775—929]).
dealul", 1926, în—8«. 60 p. ( E x ­
29. FOTIXO (M.). Contribujiune la o
tras din „Anuarul Institutului de
bibliografie franco-româiiă. Partea
tstorie N a ţ i o n a l ă " Cluj. 1924—25.
I-a (1907 - 1 9 1 4 ) . (Urmare la bi­
An. I I I [p. 931—988]).
bliografia franco-română a lui
G. Bengescu intitulată : ,,Biblio­ 32. I OII GA (N.). I. Cea dintâi istorie
graphie franco-romaine, depuis universală tipărită în Transilva­
le commencement du 1 9 siècle nia. I I . Moşiile familiei Beldy din
jusqu'à nos jours. (Paris 1907)". Ţara-Komânească. Bucureşti, Cul­

Csnvorblri Literare. Bucureşti, tura Xafională, 1925, în — «»,

1926, Iun. — Febr. An. 58, p. 30 p. ( [ E x t r a s din „Memoriile

122—131. Secţiunii Istorice ale Academiei
30. (ilURESCU (C. C ) . Consideraţii Române", Seria I I I , Tom. IV,

asupra istoriografiei româneşti în Mem. 6. [p. 381—410)). Recenzie de:

ultimii douăzeci de ani. Vălenii- r, Hourea. Anuarul Institutului

dt-Munte. „Datina Romanească", de Istorie XaMomilu Cluj. 7,924 —
1926. in—8«. 49 p. (Extras din 1925. An. I I I , p. 703.

..Revista Istorică", 1926 lulie- 33. KAII (Constantin I.). [n-

542 I. CRĂCIUN

r.unabulele ce vorbesc despre (ara 41. («RECI' (Vasile). Cronograful iu

noastră. [Bibliografie]. Revista Isto­ Doroteiu al Monembasiei. Probi­
rică. Vălenii-de-Munle, 1925 Ia­ tatea ştirilor contemporane. Codrul
nuarie— Martie. An. XI, N-rele Cosiniiiului. Cernăuţi, 1925 şi 1926,
1—3, p. 13—15. An. II şi I I I , p. 535—556.
34. \ I I \ K \ ( I . ) . Adaus bibliografic 42. *.IAKUBOVICll (Dr. Emil). Ada-
[la lista studiilor referitoare la lekok legregibb nyelvemlekes ok-
cronicile vechi moldoveneşti]. Cer­ leveleink es kronikăink iroinak
cetări Istorice, laşi, 1925, An. 1. szemelyehez. [Contribuţii la per­
Xr. 1. p. 112. sonalitatea autorilor celor mai
35. OPJlKSCr ( G ) . Contribution à la vechi diplome şi cronici ale noas­
bibliographie des événements de tre]. [Şi despre cronicarii unguri
1848—1850 en Transylvanie et în legătură cu trecutul nostru].
dans les Principautés danubiennes. [Loc-l Arft].
Revue Historique du Sud-Est E u ­ -13. KAR Al).IA (Constantin I.).' Des­
ropéen. Bucarest, 1926, Ian. — pre cronica lui Sebastian Münster.
Martie, An. I I I , N-rele 1—ï, p. [Veacul X V I ] . [Şi despre ţările
27—37. locuite de Români]. Arhivele Olte­
36. S I Cil (Petru). Bibliografia Ar­ niei. Craiova, 1926, Mart—Apr.
dealului. [Cărţi privitoare la tre­ An. V, Xr. 24. p. 87—95.
cutul ardelenesc]. Societatea de 44. KIl.YUSS (Georgius). Schaessbur-
UAiue. Cluj, 1926,Dec. 5 şi 72. ger Chronik. Aus den Zeiten tief­
An. I I I . S-rele 19—50p. 775— ster Not. Zwei chronistische B e ­
771; 1926 Dec. 19 .fi 26. An. richte aus der Fürstenzeit Sie­
III, X-rele 57-52. p. 808, ( u r ­ benbürgens. .Mit der Selbstbio­
ni r o z ă ) . graphie und einem Bildnis des
Verfassers. Herausgegeben von Dr.
F r i t z Mild. [Sighişoar(r=] Schüss-
2. Cronici.
burg. „Friedr. .7. Iloreth", 1926,

37. (Iile). Limba slavă

B A H I U X K S c r in—8°. 100 p.

la noi în sec. X V I şi X V I I şi 45. M I M : X ( I . ) . De unde a luat

cronicarul Vrechiă. Arhiva din Diniilrie Canteniir ştirea . despre
laţi, 1925 Iulie - Octomvrie. An. Dumbrava Roşie? Cercetări Isto­
XXXII. X-rele 3 şi 1. p. 258 — rice. Iaşi, 1926—7927. An. II—
264. III, p. 257—258.
38. COXSTAXTIXESCir (N. A . ) . Un 46. AIIXKA ( I . ) . Despre două cărţi
adaos anonim la „Cronica" lui citate de Miron Costin]. [Szamos •
Şincai. Arhivele Olteniei. Craiova, közy şi Kovachoczy Revista
1925 Septembrie—Decemvrie, An. Istorică. Vălenii-de - Munte, 1926
IV, Xr. 21—22. p. 365—377 şi Oct. Dec. An. X I I , X-rele 10—
p. 493—191. 12, p. 332—337.
39. 1UACOXESCU (Emil). Ştirea des­ 17. r.VIIXEA ( I . y i . O eniendaţiunc la
pre cruciata I I în Hronicul lui textul cronicei lui Ureche în pre­
Caiitemir. Cercetări Istorice, laşi, lucrarea lui Simion Dascălul. Cer­
1925, An. I, Nr. 1. p. 416. cetări Istorice. Iaşi, 1925. An. I,
40. F1UTTI ( I . C ) . Cine e cronica­ Xr. 1. p. 403—404.

rul Duiuitrache? Bucureşti. Socee. 48. M1XEA (1.). Începutul domniei lui
[1925], in—.S», 7 p. ( E x t r a s din Alexandru Lăpuşneanu. Discutarea
„Convorbiri Literare". z925Noem- câtorva isvoare. Iaşi' X. V.
v r i c . [An. 57 p. 8-27—833]). Şt-efaniu el I). Slaierman, 1925
 BIBLIOGRAFIA 543

tn - 8 " . 16 p. ( E x t r a s (In „Cerce­ iui Serbau Logofătul. Cercetări

tări Istorice", 1 9 2 5 . An. I, [Nr. Istorice. Iaşi, 1925. An. I, Nr. 1.
1 , p. mo //.;;,. p. 2 - 7 .
i'J. M I X E A ( ] . ) . Influenţă co.sliniană 57. N A S T A S K (G. I.). Istoria moldo­
în opera banului Alihai Guu tă­ venească din Kronika polska «
cu zino. Cercetări Istorice, laşi, lui Rielski. (Traducere). Cercetări
1926—1927. An. 11 I I I . ; » . 261 Istorice. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1,
-262. p. 114—158.

5(i. M I X E A ( I . ) . Informaţiile româneşti 58. NICOLA1ASA (G.). „ Ţ a r a Moldo­

ale cronicii lui Ion D'ugosz. Din vei". [Manuscris de mâna ierodi-
cursul despic „Izvoarele Istoriei aconului Anatolie dela Episcopia
Românilor" ţinut la Universitatea Râmnicului]. Revista Arhivelor.
din [aşi. laşi, ,. Viaţa Românească", Bucureşti, 1926, An. 11, Nr. 3,
1926, în—8". 6S p. Lei 100. p. 373—377.
Recenzie ele. : N. lorau. Hevlsta Isto­ 59. P W A I T E S C U (H. P . ) . Cu privire
rică. Vălenii-de-Munte, 1926, lulie- Ja data scrierii ..Chronika ziem
Sef>l. An. X I I . N-rele. 7—9. />. moldawskich y multanskich" de
281. .Miron Costin. Revista Istorică.
51. M I X K A (I.). Un izvor bizantin Vălenii-de-Munte. 1926, lanuarie-
al lui Ureche despre soborul dela Martie. An. X I I , N-rele 1—5,
Florenţa. Cercetări Istorice. Iaşi, p. 9—12.
1925, An. I , X". 1, }>. 106—407. 60. P A N A I T E S C U ( P . P . ) . Influenţa
52. M I N K A ( [ . ) . Letopiseţele moldo­ polonă în opera şi personalitatea
veneşti scrise slavoneşte. Din cronicarilor Grigorc Ureche şi
cursul despre „Izvoarele istoriei Miron Costin. Bucureşti „Cultura
Românilor" ţinut la Universitatea Naiţonală", 1925, in-"". 226 p. Lei
din laşi. laşi, N. V. Şleţaniu 6 0 . ( [ E x t r a s din] „Memoriile Sec­
el 1). Ştaierman, 1925 in—8«, 181 ţiunii istorice ale Academici R o
/>. (Extras din „Cercetări Isto­ mâne", .Sena III. Tom. IV, Meni.
rice". [79?.;]. An. I, S o . 1 . \j>. 4. [ p . 7 7 9 — 3 7 2 ] ) . Recenzii tle : T. Boare».
190— 568]). Oaforomania. Cluj, 1924 — 792«.
53. M I X E A ( I . ) . Intre păreri şi ipoteze. AM. / U, Partea 2. p. 1051 — 1054 .-
Cetind despre cronica Iui Ureche. X. l o m u . [sub titlul : Legături cul­
Viaţa Românească. Iaşi. 1925, turale româno-polone, după o carte
Septembrie. An. X V I I , Nr. 9. nouă]. Hevlsta Istorică. Vălenii-de-
p. 361 569 ,-— 1925 Noembrie— De­ Munte, 1925 lulie-Seplemvrie. An.
cembrie. An. X V I I , N-rele. ii— XI, N-rele 7—9 p. 155—162.
12, p. 245—256. 61. P A S C U (Giorge). Dumitrachi Var-
51. M I X K A ( I . ) . Când a scris Miron laam. ? — după 1794. (Bucureşti,
Costin Chronika ziem inoldawskich Socec, 1925] în—8". 15 p. (Extras
y niultanskich. (Cronica ţării Mol­ din „Convorbiri Literare".. 7925
dovei şi a Munteniei). Cercetări Aprilie. [An. 57 p. 282— 296]).
Istorice, laşi, 1925. An. I, Xr. 1. Rtceozie tle -. l". Hooreo. Anuarul Insti­
p. 414—416. tutului de Istorie Naţională Cluj.

55. M I X K A ( I . ) . Titlul domnesc din 1924—1925, An. I I I . p. 709—777.

cronica ranlacuzinească. Cercetări 62. P L O P Ş O H ( X . ) . Călătoria lui Hagi

IslHiicc. Iaşi, 1926—1927. An. Nicolau la locurile sfinte. [La sfâr-
II I I I . p. 262—263. şit note cronologice despre întâm­
50. M I X E A ( [ . ) . O versiune a cronicii plări din Ţara-Românească între
lui Stoica I.udescu. Manuscrisul anii 1802- 1858]. ArhivHe O l -
544 1. CRĂCIUN

Iciiici. Crainvu, 1926, Mart. - Mlcruru. Cernăuţi, 1926, Martie

Aprilie. An. V. Nr. :'l p. 102— IU. -• Aprilie, An. XV, N-rele 3-4. p.
3. Ş T K F Â X E S t V (Margareta). Cronica 53-61; 1926. Mai—Iunie, An.
iui Const. Manasscs in redacţie XV, X-rele 5- ti. p. 121—132.
românească]. A r h i v a d i n I a ş i . 1926, 66. VLAUESCL' ( ] . ) . Începutul anului
Iulie- Ort. An. XXXIII. X-r.-lr în cronicele moldoveneşti până
•1 I. p. 258 - 2 1!). la Ureche. Bucureşti. Cultura Na­
1)4. (Theob.
S T U E I T F E U ) Bruno). ţională, 192.;. în—S', 31 p. ( E x ­
i)as Cronikfragment des Miehael tras din „Memoriile Secţiunii
Scybriger. [I.")i)!J—1611|. Ivnrres- Istorice ale Academici Române".
poudenzblalt des Verrins tur sic- Seria I I I , Toni. IV, Meni. 8,[p.
l)enltiir(|isehe I.andcskiinde. Sibiu. 435—465]).
1925. Ianuarie — Februarie. An. 67. VEADESCI; ( I . ) . lsvoarele istoriei
XLVIII. X-rele 1-2. p. 5- S. HiUuâuilol*. / . LHoviietut de/a liiztrit'i

(¡5. ŢOI'A (Preotul Dimitrie). Moldova I ŞI Ld'witftul tiria i'utim. Bucureşti,

şi biserica ortodoxă din L c o v . ,.Curtea Românească". 192',. in 8*.
Letopiseţul Frăţiei Stauropighi- 138 p. Lei 60. lieeeir-'te de : 7. Lupa$.
ene din Lwrjw alcătuit după Anuarul Institutului de Istorie
vechi documente de Dionisie Zu- Xaţiomilă Cluj. 1924—1925, An.
brycki. ."1556 — 1748]. J u n i m e a 111, }>. 751—752.

IV. ISTORIE I ' U O P I M ZISĂ.

- Studii d e s i n t e z ă —•

68. * A X C E L ( J a u u e s ) . l'euples et. istoria noastră cu ştiri din istoria

nations des Balkans. [Şi Româ­ Ruşilor]. A r h i v a d i n l a ş i . 1925,

nii]. Paris. Armând Colin, 1926. Aprilie, An. XXXII, Xr. 2,

RHMiie de : N. larga. Ilevue Hi.storique p. 141-150; 1925, Iulie.—Octom-

du Sud-Est Europeen. Bucarest, vrie, An, XXXII. Xrci: 3—4. p.

1926, Iulie Sept. An. I I I , X-rele 267- — 271.

7— 9. p. 234 - 236. 72. <;itKKX]\<; l'AXTAZZl ^l-;thel)et

69. (Simon). Napoleon
* \ S K E X A Z Y .luliella TlIhOIJOItlXI. SLrolls in
el ia Pologno, trad, par Henri old corners of liucharesl. Bucha­
(iregoire. [Şi părţi privitoare la rest. ,,Cull ura Naţională", 1926,

Români]. Bruxelles, 1925. 1, p. in- 8", 7 8 p. -\- pl.

233; 248—249; ¿55 - 256; 320; 7;¡. * ( i l l A H T (Ur. Jules). I.es origi­
330; 334. Hreenzu de: [A*. loni»\. nes du peuple roumain. Lyon, 1926.
Hcvista Istorică. Vâlenii-de-Munte. 74. IEŞIAXU (Isidor). Urheimat des
1925. Octombrie-Decembrie. An. XI. romanischen Volkes und der r o ­
X-rele 10— 12. /». 354—359. manischen Sprache. Fragment aus
70. l U X E S C U ( X . ) . Historical survey der Sammlung der in Bosnien
of t h e Rumanian People. Bucha­ gemachten ethnographischen Stu­
rest. ..Cultura Xaţională". 1926. dien über die Geschichte der R o ­
in— 8», 60 p r pi. manen a m Balkan und Dacia-
71. (Hie). Insuficienţe
B A H M T K S C U Traiana. Mitti lluslrationen. [Cer­
ştiinţifice ale istoricilor no.ştrii : năuţi]. Czernowitzer Bur.hdrucherei

necunoaşterea limbii şi istoriei - Cese.Uschajl, 1 9 25. in 8".450

Huşilor. [Completări privii oare la p Lei 200.

 BIBLIOGRAFIA 545

75. lOIHiA (N.). Figuri reprezen­ tle: l.Siudbci. Ibidem. 1926, Oct. An.
tative din Istoria Românilor. X V I I I , Xr. 10, p. 50—57.
.,Chez • Nous". Bruxelles. 1925, 82. MEHERIIVTZI ( S . ) . Quelques mots
Iunie. Trathicere tie Cecilia Stoicesctt. sur le Peuple Roumain. L'Ilus-
\ e a m u l Românesc. Bucureşti, 1925, tration Economique et Financière. Paris.
August, 4 An. XX, Xr. 174, p. (Supplément au numéro du 7 F é -
1 ,-—1925, Augustă. An. XX, Nr. vrier 1925,, p. 13—16.
175. p. 1—2. 83. M E H E P I A Ţ I ( S . ) . Vechimea po­
76. IORGA ( N . ) . Histoire des E t a t s porului român şi legătura cu ele­
Balcaniques j u s ' qu'a 1 9 2 4 . [Şi mentele alogene. Bucureşti, ,,Cartea
Ţările Românei. Paris. Gam- Românească", [1925]. in—8". 64
ber". 1925, in—S'. 575 p. p. Lei 15.
77. IORGA ( N . ) . Istoria poporului 84. M E T E Ş (Ştefan). Moşiile Domnilor
românesc. Traducere din limba şi boierilor din Ţările Române
germană de Otilia Enache lo- în Ardeal şi Ungaria. Arad. Tip.
nescu. Vol. III. Bucureşti. Casa Diecezană. 1925. in—16". 96 p.
Şcoalelor, 1925, in—8», 256 p. Lei 10. (Biblioteca Semănătorul
LeiSO. (Din publicaţiile Casei Şcoa- N-rele 8 3 — 8 4 ) . Recenzie de: N. [lorga].
lelor). Revista Istorică. Vălenii-de-Munte,
78. I O R t i A ( N . ) . Une nouvelle théorie 1925 Uctomvrie—Decemvrie, An.
sur l'origine des Roumains. ISevuc XI. N-rele 10—12, p. 327—328.
Historique du Sud-Est Européen. 85. OBEUEAAU (Const. îl.). L'idée de
Bucarest-Paris, 1925.1an.—Martie. l'union des Roumains a travers
An. I I , X-rele p. 55—64. l'histoire. La Roumanie Nouvelle.
7lt. L Ă P E D Y T U (Alex.). Conditions Bucarest, 1925, Septembre 15, An.
et aspects de la vie politique I, Nr. 6, p. 180—181.
et culturale du peuple Roumain. 86. OSÎCIUL ( D . ) . Introducere la Ro­
Conférence tenu à l'Université de mânii şi Ungurii în t r e c u t " . Un
Cluj, le 18 Septembre 1921, à „Romănia Jună, 1871— 1921. Cartea Semi­
l'occasion de la visite des pro­ centenarului"].. Bucureşti, [1925, p.
fesseurs et des étudiants français. 101—116.
[In ..Miitellanee. Cuvinte. Comemorative..."]. 87. OPREAIVTJ (Sabin). Terra Siculo-
Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti, rum. Contribuţiuni privitoare la
1925. p. 81-91. Românii din ţinutul Săcuilor. Cluj,
80. LĂPEDATU (Alex.). Teritoriul „Societatea de Mâine". 1925, in—
etnic şi politic al Românilor din 16°, 47 p. ( E x t r a s din „Societatea
Transilvania şi Ungaria. Studiu de Mâine" Cluj, 1924. [Decemvrie
de orientare etnografică şi po­ 25]. An. 1, N-rele 36 — 37. [p.
litică, scris în preajma Conferinţei 725—727]; 1925 [Ianuarie 4 şi
de Pace delà Paris. 17« „Miscelianec. 11]. An. 11, N-rele 1—2 [ p.
Cuvinte Comemorative.:."]. Bucureşti. Tip. 12—14] ; [1925 Ianuarie 18 An.
Cărţilor Bisericeşti, 1925, p. 155— II. Nr. 3, ./). 42—44]).
17 S. 88. P H I L I P P I D E (Alexandru). Origi­
81 LECCA (O. G.). Neamul românesc. nea Românilor. Voi. I. Ce fipun,
F o r m a r e a lui şi influenţele străine. izvoarele istorice. Iaşi, „Viaţa Româ­
Sinteaă etnologică. Viaţa Româ­ nească'- 1925, in—8°, XL -f- 889
nească, laşi, 1926 Mai Junie. An. p. Lei 1000. Recenzie ic: Gh. I. Bră-
X V I I I , X-rele 5—6 p. 190—191; tianu. Viaţa R o m â n e a s c ă . Iaşi, 1926,
1926 Iulie-August. An. X V I I I , Un.An. XVIII. Nr. l,p. 131-136.
X-rele 7 — S, p. 62 — 84. Recenzie 89. P O P E S C l ' - H A J E X A R U ( I . ) . Poves-

A r m a r u l I n s t . d e Ut. N a ţ . I V .
•546 I . CRĂCIUN

lea N't'amului Românesc şi Cartea lie, An. 58. p. 306— 308 ; N.

Marilor R o m â n i . Butuceşti, „Car­ Ifono]. Itevisla Istorică, 1926, Ia­
tea Românească'', 192:',. j —S".
n 198 nuarie-Mart ie. An. X I I , N-relc
/). Lei iS. 1—3, ]>. 40.

90. Ş C H I O P U L (Iosif). Istoriografia 92. X E X O l ' O L (A. D.). Istoria R o ­

săsească şi Românii din Ardeal. mânilor din Dacia Traiană. Ediţia
[Trecutul Românilor ardeleni în II 1-a îngrijită de I. Vlădescu.
decursul veacurilor]. S o c i e t a t e a d e Voi. I. iHici'i ttvjs-r'>iii<ji«i ş i Pacitt romană,

Mâine. Cluj, 1926. Ianuarie 3 şi luuiuir fir Hr. — 270 (fufto. tir.); Voi.

10. An. I I I . X-rele. 1 -1. /.. 9—12. II. Xfirălirih i'urabr?. ( • ; : » — vieo.); rol.

iii Y I . Ă H K S C r ( I . ) . Despre d ri sau II]. Vrijaii innin.i rivldlt aşezămintt.

impozite. I. Bimi. Bucureşti. „Car­ <;«»--/«n. Bucureşti. „Cartea Ro­

tea Românească", 1925. in—8". 71 mânească". 1925—[1926]. in—8".

p. Emuiii de: 1. c. l'ilitti. Convorbiri 238 /.. /.,'. (l):2SSp. -|- ,,/. { i i ) :

Literare. Bucureşti. 1926. Apri­ 236 p.s-pl. {111). f.ei 120 (III).

I. I s t o r i a V e c h e .
P e r i o a d a d e p l ă m ă d i r e a p o p o r u l u i r o m â n p â n ă la
u l t i m e l e năvăliri b a r b a r e . ( 1 2 4 1 ) .

1. Protoistoria ţinuturilor p. +2 pl. ( E x t r a s din „Auuaru

locuite de Români. Institutului de Istorie Naţională
Cluj", 1924—1925. [Au. I I I . p.

ţl.'l BOCAVEŢC (Al.) ' ) . Contribuţii 377—192 -[- 2 pl.]).

epigrafico relative la chestiunea 97. X I C O H E S C L ( P . ) . I.a campagne

financiară din Illyricum. Cernăuţi, de Philippe en 'A'M>. D a c i a . Bu-
Glasul Bucovinei. 1925, in — 8°. carest, 1925. An. I I p, 22—28.
35 /». + 1 pl. ( E x t r a s din „Co­ 98. P A l l Y A X (Yasile). L a Dacie a
drul Cosminului". Cernăuţi, [1924. l'epoque celtique. Biillcliii de
Au. I , p. 401—431 + 1 pl.]\. I'Academie des Inscriptions el Bei-

91. lH'XANEAXIR-VCLPK ( E c a t c r i n a ) . les-Lettres. Paris, 1926, avril-mai

f.'espansione delle civiltà italiche p. 86—97.

verso l'Oriente Danubiano nella 99. (Vasile). Getica. O pro­

P Â l t V A X
prima e t à del ferro. EpUemeris toistorie a Daciei. Lucrare înso­
Dacoromâna. Roma-Bucarest. 1925. ţită de 4 6 2 figuri, l.'î planşe şi
An. I l i , p. 58 — 109. 4 hărţi. Bucureşti, „Cultura Na­
95. LOXKSCR (G. M.) Etiopienii în ţională", 1926, in —8«. 851 p. +
Dacia preistorică. Bucureşti. ,,ì.u 43 pl. + E x t r a s din „ M e ­
hărţi.
eia", 1926. in—8\ 81 p. m o r i i l e Secţiunii Istorice ale A c a ­

96. M/vTKF.SCl (Dr (.. G.). Graniţa demiei Române", .Scria 777, Tom.
de apus a Tracilor. (Contribu- III, Mem. 2. [/;. 113—963 + 43

fiuni toponomastico şi epigrafico. pl. [hărţi].

Cittì, ..Articolili", .1925 in — S" 115

r
1! iii ..IMoTvr'Qira'in R mtină in im ît: r)ri" -i'urliu! fusese m e ntionat naraşi c a articol (YtU

.A'odrul ( ' o v i n u l u i " .

 BIBLIOGRAFIA 547

2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . 1924—792.5. [An. III, p. 357—

(106-275). 376]).
107. G H E R G H E L (Dr. llie). Pascua
100. D I C L L E S C T J (Constantin C ) . Da­ Romanorum : Pabula Iulii Caesa-
cia romană în oglinda inscripţiilor ris ? un capitol din nomenclatura
şi a limbei de azi. O icoană etno­ istorică română. Bucureşti, F.
grafică şi culturală. I. FĂemenhle Gäbt Fii, 1926. in—8«, 15 p.
.jrtctsti. Cluj, „Ardealul". 1926, in ( E x t r a s din „ R e v i s t a Arhivelor",
—8«. 121 p. (Extras din „Daco- 1926, An. I I . Nr. 3 [p. 383— 397]).
r o m a n i a " . [Cluj, 1924—1926]. An. 108. 1 L I E (Remus). Cetăţile de la Du­
IV, [p. 394—516]). năre şi rostul lor în secolul al
101. G E R M A X (Profesor Dr. Zaharia). VI-lea. Revista Istorică. Vălenii-
Sannisegetuza (Ulpia Traiana) ca­ de-Munie. 1925, Ianuarie-Martie.
pitala Daciei. Trecutul şi prezen­ An. XI, N-rele 1—3, p. 23—24.
tul ei. Haţeg. ,,Balinl Nagy", 109. I O R G A (N.). Les plus anciens
1925, in—<S°. 15 p. (Retipărire etats slavo-roumains sur la rive
din „Anuarul şcolii superioare gauche du Danube. (VH-e siecle).
de comerţ din Haţeg"). Revue des Etudcs Slaves. Paris.
102. H O R O V I T Z (Dr. Filip). Influenţa 1925, Tom. V, Fasc. 3 et 4. p.
elenismului asupra lumei traco- 171—176.
dacice şi traco-daco-romane, până 110. K A R A C S O N Y I (Dr. J â n o s ) . Orosz-
la retragerea legiunilor din Dacia. szlâv lakosok Erdelyben. [Locuitori
Cercetări Istorice Iaşi, 1926 — ruso-slavi în Ardeal]. Lugoj. Hus-
1927, An. Il—III, p. 44—96. vi'lh et Hoffner, [1925], in—S", 14
103. jVANU (Preot A.). Monumentul p. l$iinl. A H i r n ö k . Cluj, 1925, Sep­
creştin în Potaissa. Contribuţie la tembrie 1. An. XXII, Nr.' 17, p.
istoria creştinismului doco roman. 379—381.
Odorheiu. „Tipografia", 1926, in— 111. * MEL1CH ( J â n o s ) . A honfoglalâsi
8\ 25 p. Lei 20. Magyaroszag. [Ungaria din epoca
104. P A R I B E M (Roberto). L'ordina- ocupaţiei maghiare]. [Şi Ardealul
mento della conquista di Traiano. pe timpul venirii Ungurilor]. Buda­
Dacia. Bucarest, 1925, An. II, pest. Mag ar Tudomăn os Aka-
p. 1—21. demia, 1925, I, (80 p.) 1926, 11.
(81—160 p.).
112. M Ü L L E R (G. E . ) . Die Ursachen
3. E p o c a n ă v ă l i r i l o r b a r b a r e .
der Vertreibung des deutschen
(275-1241).
Ordens aus dem Rurzenlande und
105. B . 4 X E S C U (N.). A propos des Rumänien im J a h r e 1 2 2 5 . Korre-

duchés byzantins de Paristrion et spondenzblalt des Vereins für sie-

de Bulgaire. R e v u e Historique benbürgischc Landeskunde. Sibiu,

du Sud-Est Européen. Bucarest, 1925, Iunie—August, An. XLVIII.

1926, Oct. — Bec. An. III, N-rele N-rele 6—8. p. 41—68.
10—12, p. 321—325. 113. P O P A - L I S S E A X U ( G . ) . Patriarhia
1 0 6 . D1CULESCL (Constantin C.). Con­ din Silistra. Universul. Bmureşti,

tribuţie la vechimea creştinismului 1925, Februarie 20. An. XLIII,

în Dacia. Din istoria religioasă a Nr. 41. p. 1.

Gepizilor. Cu 5 figuri în text. 114. P O P O V I C I (N.). Introducerea cre­

Cluj, „Ardealul", 1925. in—8«, 20 ştinismului la Români. Revista

p. ( E x t r a s din „Anuarul Institu­ Teologică. Sibiu, 1925. Augusl-

tului de Istorie Naţionah") Cluj". Seplembrie. An. XV, N-rele 8—9
 I. CRĂCIUN

p. 262 — 267 — 1925, Octomvrie- kunde. Sibiu, 192b, Decemvrie

Noemvrie. An. X V, X-rete 10 -11, An. XLVIII. Ar. 12, p. 119 —

p. 321—329. 120.

115. t l O S L E R (Prof. Gustav). Beiträgt- 116. SCHI MAI \ V \ (Konrad). Die

zur Geschichte des Deutschen ,.Römer" des anonymen Notars.
Ritterordens im Burzeiiland. [Re- Uiiuarisdie .falirbüelier. Berlin-
zumat]. Korrespondenzblatt des V e ­ Leipziip 1926. Der. Hand. VI,

reins iür siebenbiirgische Landes­ fielt I. p. 448 — 457.

11. I s t o r i a M e d i e .
P e r i o a d a o r g a n i z ă r i i V o e v o d a t e l o r şi P r i n c i p a t e l o r
r o m â n e p â n ă la u n i r e a l o r sub M i h a i u V i t e a z u l .
(1241-1601).

— Studii g e n e r a l e — Revista Istorică. 792«, lanuarie-

Martie. An. X I I , N-rele 1—3. p.

117. CARAMAN (P.). Ştiri despre 33—36; l. Iaiho?. Anuarul Institutu­

Români şi depsre Orientul Euro­ lui de istorie Naţională Cluj. 1924

pei din pragul veacului XIV —7925. An. III, p. 750 — 751.

(1308). Arhiva (lin Iaşi. 1926 122. I O R I i A (N.). O descriere a

lulie-Oct. An. XXXIII. X-rete ţărilor noastre pe vremea Iu Minai
3—4, p. 267—269. Viteazul. Revista Istorică. Vălenii-
de-Munte. 1925, Aprilie-Iunie. An.
118. G E O R f t I A X (P.). Invaziile, tă­
XI, N-rele 4—6. p. 111—114.
tăreşti până la întemeierea Prin­
cipatelor. Convorbiri Literare. Bu­
123. SILVE A ( I . ) . Originea romană a
cureşti, 192",, Muiu. An. 57, p.
instituţinnii cnezatului la noi'
Cercetări Istorice. Iaşi, 1925, An.
353 365: 1925 Septemvrie, An.
I, Nr. 1, p. 412.
57. p. 651—661..
124. [ M I X E A (I.)]. Marino Sanudo
11!'. ( . E O R G I W (1'.). Tătarii în
bătrânul despre noi. Cercetări I s ­
Ţările-Româncşti. Convorbiri L i ­
torice. Iaşi, 1925, An. I , Nr. 1,
terare. Bucureşti, 1926, Iulie- Au-
p. 401—405.
UUSL. An. 58, p. 590—610.
125. V A S I L I U (Virginia). Miscellanea
120. ( i i l R E S C i : (Constantin C ) . Con­
di piccole notizie riguardanti la
sideratului la studiu! marilor
storia romena dei secoli XVI e
dregători în secolele X I V • şi
X V I I . / . lloctcìo-nti pollaccht spettarlii il
XV". Vălenii-de-Munte. Datina Ro­
cottoli cismo in Moldavia. 11. Notizie sui pre-
mânească. 1926, in—8«. 176 p.
tend'idi ai troni romeni in occidente. III.
(Extras din ..Buletinul Comisiei
Alcune infarmaiionì contemporanee all'epoca
Istorice a României". 1926. Voi.
di Michele il Bravo, ir. Piccole informazioni
V, [p. I—176]}. Hx-msif de : -V. larva.
del seicento. 1Mplonia iari u n i Italicuro.
R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de Munte,
Roma-Bucureşti. 1925, An. I, p.
1926, Oct.-IJcc. An. X I I , X-rele
224 — 258.
10—12. p. 362.
121. GlURESCr (C. C ) . Noi contri
buţiuni la studiul marilor dregători
1. A r d e a l u l .
in sec. XIV şi XV. Bucureşti. 126. IU I..VT (T. Ci.,. Contribuţia ro­
„Socee", 1<>25, in - 8", .75 p. mânească la opera de cruciat
Hti.mzii de: I. ('. FU'tti. Convorbiri alni Ion Ihinyadi. Revista Istorică.
Literare. Bucureşti, 1926. Aprilie. 7926, Aprilie- Iunie, An. XIJ,
An. - T i . ¡1. 305 --• 30U ; .V. lorw. N-RELE I—fi. /». -Si.
 BIBLIOGRAFIA 549

127. B [ l - L A T ] ( T . O.). U n incident Cluj, 1924 — 1925. An. I I I , p.

rişnovean din 1 6 0 0 [cu Mihai 761—764.

Vodă]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Văleni i- 134. P A Y E 1 . (Dr. C ) . Mihaiu Vitea­

de-Munle. 192 >,r
Aprilie-Iunie. zul în trecere pe la Beiuş.
An. XI, X-rele. 1—6. p. 99. Calendarul B i h o r u l u i . Beiuş, 1925,

128. I O H G A Du nouveau sur i a

(N.). An. V, p. 73—79.

campagne turque de J e a n Hunya- 135. P R I P O R (M.). Voivozii şi cnezii

di eu 1448. lterue Historiqtie din Bihor. B e i u ş u l . 1926. Ianuarie
du Sud-Est Europeen. Bucarest. 10. An. VI, Nretr. 2—3.
1926 Ian.-Martie. An. I I I , N-rele
l—S. p. 13—27.
129. L A C E A (Constantin). Sânt în 2. M o l d o v a .
Transilvania aşezări de Români
veniţi din sudul Dunării sau nu 136. BĂLAN (Teodor). Ţara Sepeni-
sânt? Cluj, „Ardealul". 1926, cului. Cernăuţi. „Glasul Bucovi­

in—rS». Î S p. ( E x t r a s clin „ D a - nei". 1926, in—8", 16 p. (Extras

coromania". 1924—1926. An. IV. din „Glasul Bucovinei". 1926 No-

[p. 353—370}). emvric [18, An. IX, Nr. 2253. p.

130. M E T E Ş (Ştefan). Mihaiu Viteazul 2-3,—1926 Noemvrie 26, An. IX,

şl oraşul Cluj. P a t r i a . Cluj, Nr. 2260, p. 2]).

1925, August 9. An. VII. Nr. 137. V E H E K Ţ (Dr. loan). Cumanii şi

171, p. 1—2: Revista Arhivelor. episcopia lor. [urmare]. Cultura
Bucureşti, 1925. An. I, Nr. 2, Creştină. Blaj. 1925 Ianuarie. An.
p. 292—294. XIV, Nr. 1, p. 16—17; 1925
KU. MI.VEA ( I . ) . Despre revoluţia Februarie, An. XIV. Nr. 2, p.
ardeleană din 1437. C e r c e t ă r i I s t o ­ 52—54 [cu titlul : Franciscanii în
rice. Iaşi, 1925, An. I, Nr. I, Moldova şi Muntenia înainte de
p. 409—410. 1241]; 1925 Aprilie, An. XIV,
132. M O T O G X A (Victor). Un docu­ Nr. 4, p. J40— 143 [cu titlul : E -
ment necunoscut privitor la is­ piscopia c u m a n â ] ; 1925 Maiu.
toria Românilor din Valea Rodnei. An. XVI, Nr. 5, p. 173—175 [cu
[1450]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- titlul: larăş franciscanii la Milcov] ;
-de-Munte. 1925, Iulie—Septem- 192.5 Iunie, An. XIV Nr. 6, p.
vrie. An. XI. S-rele 7—9. p. 211—213 [cu titlul : Românii în
196—201. eparhia Cumanilor]. Adaus d e : Dr.
133. M C O L A l (Colonel Theodor). Vominic Neculăeg. Ibidem. 1925 Apri­

loan Huniade Corvin. (Din isto­ lie, An. NI V, Nr. 4, p. 132—140.

ria Românilor Ardeleni). Bucu­ 138. LAPED.YTU (Alex.). Oltea-Doam-

reşti. Tip. Marelui Stat Major, na m a m a lui Ştefan-cel-Mare. Cu­
1925. in—8" 261 p. ([Extras din] vânt rostit la 31 August 1909...
„ R o m â n i a Militară" [sub titlul : Un „Miscellanee. Cuvinte Comemorati­
Istoria politică şi militară a R o ­ ve..."]. Bucureşti, Tip. Cărţilor Bi­
mânilor Ardeleni cu începere dela sericeşti, 1925, p. 3—8.
anul 1 3 0 0 ] . Bucureşti, 1925, Ianu­ 139. M A R Ţ I A N ( I . ) . Contribuţie la
arie. An. L V I I , Sr. 1, p. 3— istoria descălecării [Moldovei]. A r ­
16 -1925, Iulie-August. An. L V I I . hiva Someşeană. Năsăud, 1926.
Nr. 7—8. p. 1—16; 1926 Ia Nr. 4, p. 85—86.
nuarie. An. L V I I I , Nr. 1, p. 3— 140. M E S R O B E A M ( A . ) . Holul politic
23. Recenzie de: / Crăciun. Anuarul al Movileştilor până la domnia lui
Institutului d e Istorici Xaţională Ieremia Vodă. C e r e e t ă r i I s t o r i c e .
 650 I. CRĂCIUN

Iaşi. 192-i, An. /.. X r . / , />. 150. 1 ' A X A l T E S t . U (P. P.). Despre
17 7—189. Xichifor Dascălul ş legăturile lui
111. M I X E A ( I . ) . începutul domniei cu noi. [1506]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
lui Alexandru Lăpuşneanu. Discu­ 1926 Aprilic-Iunic An. X I I , X-rele
tarea câtorva isvoare. Iaşi, X. V. 4—6, p. 83.
Ştefuniu el D. Şlaierman, 1925. 151. P A X A I T E S C U (T. P . ) . F a t u m
in—8", 16 p . ( E x t r a s clin „Cer­ Ianku'ae, Palatini Moldaviae. R e ­
cetări Istorice", 1925, An. 1. [Nr. vista Istorică. Vălenii-de-Munte.

1, p. 100—113]). 1925 lanuarie-Marlie, An. XI,

142. ( I . ) . O povară de bani.
M I X E A X-rele 1—3, p. 55- 63.
[Despre primul tribut al Moldo­ 152. R O S E T T I (G-ral Radu). Studii
vei plătit Turcilor]. C e r c e t ă r i I s ­ asupra chipului cum se făptuia
torice. Iaşi, 1926 — 1927, An. râsboiul de către Ştefan-cel-Mare.
II—III, p. 256- 257. Bucureşti. Cultura Xalională. 1925,

43. M I X E A( I . ) . Reje.lnţele <lo:n:i in—S». 78 p. Lei 25. ( E x t r a s din

lorilor moldoveni. U s c a r e a . Iaşi, „Memoriile Secţiunii istorice ale

1926. Februarie 12. An. XX, Xr. Academiei Române". Scria III,
35, p, 1—2. Tom. IV, Mem. 9, [p. 367 -441]).

144. ( I ) . Vorbe atribuite lui

M I X E A
Petru Rareş. C e r c e t ă r i I s t o r i c e .
Iaşi, 1925, An. I, Xr. 1, p . 107.
145. M O T O G X A (V.) Ceva nou des­
pre Alexandru-Vodă, fratele lui
153. U R S U ( I . ) . Curs de istoria R o ­
mânilor. [Partea a Il-a din dom­
nia lui Ştefan cel Marc]. Editori :
M. Donciu. E . Popov. M. Docea.
[Litografiat]. [Bucureşti], 1925,

Ioan Potcoavă (1578). Revista in—8". 304 p.

Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 154. U R S U (I.). Ştefan-cel-Mare Domn

Ianuar-Martie, An. X I I , Xrei<- al Moldovei dela 12 Aprilie 1457—
1—3, p. 1—4. 2 Iulie 1504. Bucureşti. .,Anla-

146. (Victor). Domnia in-

M O T O G X A nescu". 1925, in -8». 461 p . L e i
tâiu a lui Ştefan Tomşa după 150. (Biblioteca Istorică X r . 2 ) .
izvoarele ungureşti. R e v i s t a I s ­ 1 5 5 . - V E R K S S (Dr. Andrei). Alte lu­
torică. Vălenii-de-Munte. 1925 cruri nouă despre Iancu-Vodâ-Sa-
Aprilie- Iunie, An. XI, X-rele sul şi familia sa. R e v i s t a I s t o r i c ă .
4—6, p. 7 8—88. Vălenii-de-Munte. 1925 lulie-Sep-

147. M O T O G X A(Victor). Urmaşii lui tempric. An. XI. X-rele 7- —9, p .

Dragoş. (Un document necunos­ 147—152.

cut). [1360]. Revista Istorică.

Vălenii-de-Munte. 1925, lulie-

3. Ţ a r a Românească.
Septemvrie, An. XI, X-rele 7—9.
p. 201—201. 156. A R G E Ş (Xicolae) - [St. XICO-

118. (Prof. li.).

X I C H J T A Contribuţii L A E S C U ] . „ R a d u Xegru ltasa-
asupra părcâlăbiei in Moldova rabă". Bucureşti. D. M. Ionescu.
până la sfârşitul secolului al X V I - 1925, in—S«, 56 p. Lei 30. ( B i ­
lea. Arhiva din Iaşi. 1925 Aprilie, blioteca Ziarului „Târnava Mare",
An. XXXII, Xr. 2. p. 90—98: Sighişoara, X r . 1 ) .
1925 Iulie-Oclnmvrie, An. XXXII, 157. B E J E X A R U ( X . C ) . In jurul
X-rele. 3 şi 4, p. 215 — 254. chestiunei lui Xegru Vodă şi a
1 10. X I S T O R (I.). Solia lui Luca Cârjă. întemeierii Munteniei. A r h i v a d i n
[1522]. Junimea Literară. Cernă­ Iaşi. 1926 lulie-Oct. An. XXXIII,

uţi. 1925 [Mai-Iulie, An. XIV, X-rele 3—4. p. 225—235.

X-rele 5—;', p. 129—140. 158. B R A T I A X U (G. II. Lak. O in-

 BIBLIOGRAFIA 551

Icrprelare greşită a unui capitol in—8", 8 p. ([Extras din] „Memo­

din „Cartea lui Marco Polo". riile Secţiunii istorice ale Aca­
Iaşi, N. I*. Ştefaniu et D. Staier- demiei Române". Seria I I I , Tom.
man, 1925. in—X", 10 p. (Extras IV, [Mem. 5, p. 373—380]).
din „Cercetări istorice". [1925]. 167. I O R G A (Xicolas). Fouilles de la
An. I, A'r. 1 [p. 369—376]). commision des monuments histo-
159. H R A T I A X U ( G . I . ) . L'expédition riques de Roumanie. [Curtea de
de Louis I-er de Hongrie contre Argesch]. Builetin dc l ' Academie

le prince de Valachie Radu I-er des Inscriptions c l Belies Lettrcs.

B a s a r a b en 1377. Vălenii-de-Munte. Paris, 1925 janvier-fevrier, p. 52

Datina Românească. 1925. in-8".12 —59:
p. ( E x t r a i t de la „Revue His­ 168. I O R G A (Hi.). O istorie a lui Mihai
torique du Sud-Est Européen". Viteazul de el însuş. Bucureşti,
7 9 2 5 [April-Iunie], An. II, N-rele Cultura Nafională, 1925, in—8».
4-6, [p. 73-82], 11 p. ([Extras din] „Memoriile
160. B L L A T ( T . G.). L'Odyssée d'un Secţiunii Istorice ale Academiei
courtisan valaque de Henri I I I . Române". Seria I I I , Tom, V,
[Petru Cercel]. Revue Historique Mem. 9, [p. 339—349]).
du Sud-Est Européen. Bucarest- 169 I O R G A ( N . ) . I. Cea dintâi istorie
Paris, 1925 Oct.-Dec, An. I I , N-rele universală tipărită în Transilva
10-12 p. 345-354. nia. II Moşiile familiei Beldy din
161 Rulat (T. G ). Personalitatea Ţ a r n - R o m â n e a s c ă . Bucureşti. Cul­
religioasă a Voevodului Neagoe tura Nafională, 1925, în- 30. p.
iiasaral) al IV-lea. Craioua.„Scrisul [ E x t r a s din] „Memoriile Secţiunii
Românesc", [1926], in—<S«. 47 p. istorice ale Academiei Române".
162 H I A C O X E S C L (Emil I . ) . Politica Seria I I I , Tom. IV, Mem. 6, [ p .
orientală burgundă şi Turcia în 381 — 410]. Recenzie lie: V. Boarea.
sec. X I V — X V . [Şi istoria Ţării- A n u a r u l Institutului de Istorie

Româneşti în anii 1440—1445]. Xaţionaiă Cluj. 7 9 2 4 — 7925, An.

Cercetări Istorice. Iaşi. 1925. An. III, p. 703.
I. Nr. 1, p. 24—47. 170. I O R G A (X.). Ordinul lui Selim
103. FILITTI (Ioan C). Despre al II-lea c ă t r e Alexandru-Vodă al
Negru-Vodă. Bucureşti. „Cultura Ţerii-Româneşti. (1572). Revista

Na(ională". 1924. [1925]. in—S". Istorică. Vălenii - de -Munte. 1925

39 p. ( E x t r a s din : „Memoriile Iulie-Septemvrie, An. XI. N-rele
Secţiunii Istorice ale Academiei 7—9, p. 153—755.
Române". Seria I I I , Tom. IV, 171. I O R G A ( N . ) . Un prinţ portughez
Ment. 1, [p. 1-39.]. cruciat în Ţara Românească a
161. G H E R G H E L (Dr. I . ) . B a s a r a b - secolului al X V - l e a . [Don Pedro
ban ? sau Severin-ban ! Arvhia din 1427—1428].Bucureşti, Cultura Na
Iaşi. 792« Ianuarie, An. XXXIII, ţionalâ, 1925, in—8°, 5 p. ( [ E x t r a s
Nr. 1, p. 60—63. din] „Memoriile Secţiunii Istorice
165. H O T X O G ( T . ) . O lămurire despre ale Academiei R o m â n e " Seria III,
Basarab - ban sau Severin - ban. Tom. V, Mem. 8, [p. 333—337]).
Arhiva din Iaşi. 7926 Aprilie, 172. K A R A H J A (C. I . ) . Une descrip­
An. XXXIII, Nr. 2, p. 131-134. tion de la campagne contre l e s
166. I O R G A ( X . ) . I. Domnita Anca şi Turcs en 1 5 9 5 . Revue Historique

p a t r o n a j u l ei literar ( 1 3 6 0 ) . I I . O du Sud-Est Européen. Bucarest-

prigonire politică sub Fanarioţi. Paris, 1925 Octobre-Decembre, An

Bucureşti. Cultura Naţională. 1925, II, N-rele 10—12, p. 354—356.
 I. CHACIUN

173. KOTIAL.XICEAXL (C ). Negru-Vo- Sigisniund şi Mircea cel-Bătrân cu

dâ. CONVORBIRI LITERARE. Bucureşti, Turcii. în 1395. I n document inedit.
192?,, Iunie, An. 38, p. 456—462. ITCVISTA ISTORICĂ. Vălenii-de Munte,

171. ( C ) . Voevozii
K O G A L X I C E A X U 1925 Octomnrie - Decemvrie, An.

înmormântaţi în biserica domnea­ XI, X-rele 10—12, p. 281—287.

scă dela Curtea-de-Argeş. CONVOR­ 183. STAXESCLJ (Profesor Dr. DU­

BIRI LITERARE. Bucureşti. 1926 lulie- mitru ). Radu Negru. Bucureşti.
Auijust, An. 58, p. 613—617. Socec, 1925, in—8°, 16 p. (Ex­
175. — Luptele lui Minai Viteazul tras din „Convorbiri Literare".
povestite de el însnş. [Tradu­ 1925 Maiu).
cere «lin italieneşte, de Aurel 184. T Y S Z K O W S K 1 (Kazimicrz). Re­
Decei]. Sibiu, 1926, in—8«, 32p. lation? du prince Constantin B a -
(Biblioteca Poporală a „Asociaţi- sile d'Ostrog avec Michel prince
unii", An. XVI, Xr. 137}. de Valachie. Trad, par P . P .
17(5. MIXKA ( I . ) . Bănia dela Slrehaia. Panaitescu. LTEVUE UISTORII|Ue DU
CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926 — SUD-EST EUROPECN. Bucarest, 1926
1927, An. I I — I I I , p. 258- 260. Oct-Dec, An. I I I , S-rele 10—12,

177. MIXKA ( I . ) . Cherana sau Cheraţa? p. 276—283.

CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, 1925, An. 185. VERKSS (Dr. Andrei). Campa­
I, Xr. 1, p. 412—414. nia creştinilor în contra lui Si-
178. M1XEA ( I . ) . Când a murit Nico- nan Paşa din 1 5 9 5 . (Cu 12 rela-
lae Alexandru Voevod '? KEVISTA ţiuni italiene inedite). Bucureşti,
ARHIVELOR. Bucureşti, 1925, An. I, Cultura Saţională. 1925. in—8«,

Xr. 2, p. 290—291. 84 p. ( E x t r a s din „Memoriile Sec­

179. MIXKA ( I . ) . Despre Roman l'ri- ţiunii Istorice ale Academiei Ro­

bagul [tiu al lui Petru Aron ?] mâne". Seria I U . Tom. IV, Mem.

CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926— 3, p. 65- - [pai), ijrcşită, de ţapi

1927. An II— I I I , p. 263—267. p. 105\ •— 148). Unturi 4e: V.

180. [MIXKA (I.)]. Sfârşitul lui Mihai Bonn-o. ANUARUL INSTITUTULUI DE IS­
Viteazul. CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, TORIE .NAŢIONALĂ CLUJ. 1 9 2 4 1925.
1925, An. 1, Xr. 1, p. 402—403. An. I I I , p. ¡16 -717: .V. luna. [cu

181. MIXKA ( L ) . Ziua morjii lui N'i- titlul : Nouă izvoare despre c a m ­
colae Alexandru Voevod. CERCETĂRI pania inunteană din 1595]. RE­
ISTORICE. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1, VISTA ISTORICĂ. Vălenii-ăi-Munte,
p. 410. 1925 lulie-Septenwrie, An. XI.

182. M0TOUXA ( V . ) . Luptele lui S-rele 7 - 9 . p. 162-110.

111. I s t o r i a M o d e r n ă .
P e r i o a d a t e n d i n ţ e l o r de u n i t a t e politică, r e l i g i o a s ă
şi c u l t u r a l ă p â n ă la T u d o r V l a d i m i r e s c u .
(1601 - 1821).

— Studii g e n e r a l e — 187. RULAT'(T. G.). Din transhuman­

ta română în veacul al X V I I I - l e a .
186. » IJOSSY ( R . V..I- Candidaţi Rămnicu-Vâlcii. „Viitorul Vâlcei".
;
stră ni la tronurile române în 1926, in—8», lV-\-8 -4 p. Lei 20.
secolele XVIII si X X . [Loc '? 188. GEOlMiESCU ( I o a n ) l ) . 15 ani
E d i t u r ă ? An?i. de transhumantă în ţările române.

1, Iii ..Is'orioţţrofm ffo/mt/m ca :u-fV'^l d i n

¡¿4 ' -tuJiul ft:.-&-:e :::"!>>i"
..Analele l)oi>rvvt}".
 BIBLIOGRAFIA 558

1782 1797. Cernăuţi. „Glasul l>. ( E x t r a i t des „Melanges de

B e vinei", 1925, in—8°, 19 p. l'Ecole Roumaine e n France"
( [ E x t r a s din „Analele Dobrogei". 1926, An. V, [Part. I. p. 1—
1924—1925, An. V—VI, p. 30 97]).
—48]). 196. —[ Ştiri privitoare la evenimentele
1S9. [ I O R G A (N.)]. O descriere olan- din 1716 în Moldova şi Ţara-Ro
desă a Principatelor (1687). mânească]. UnterschledUche IVach-
Revista Istorică. Vălenii de-Munte, riehten aus LFngarn, Wallachey,
1925, Ianuarie-Marlie. An XI, Moldau etc.. Regensburg. 1716.
X-rele 1—3, p. 37 — 43. Admis [Reproduse de] C. I. Karadia. Revista
de : I. €. FiUtli. Ibidem. 1925 Iulie- Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Septemvrie, An. XI, N-rele 7—-9, Octomvrie-Decemvrie. An. XI, N-rele
p. 251. 10—12, p. 329—330.

19(1 [ I O R G A (N.)j. Une description 197. Z A B O R O V S C H I (Virgil). Istoria

des pays roumains au X V I I - e politicei externe a celor trei
siècle. Revue Historique du Sud- Principate, Ţara — Românească,
Est Européen. Bucarest-Paris. 1925 Transilvania * şi Moldova, dela
Octobre-Décembre. An. II, N-rele asediul Vienei (1683) până la
10—12, p. 344 -345. moartea lui Şerban Cantacuzino
191. IOR(iA (N.). Un evreu turcesc şi suirea pe tron a lui Constantin
despre ţerile noastre în secolul al Brâncoveanu ( 1 6 8 8 ) . Bucureşt .
XVIIT-lca.Revista Istorică. Vălenii- „Reforma Socială", 1925, in—8».

de-Munte. 1926 Oct.-Dec. An. X I I . 151 p.

N-rele 10—12, p. 297 — 307. 198. Z A L L O N Y (Marcu-Filip). Despre

[continuă]. Fanarioţi. Cu o prefaţă d e Iorgu
192. l[OHGA] ( X . ) . O notă polonă P. Ralş. Bucureşti „Universala"
despre Principate la sfârşitul Alcalay et Co. [1925]. in—16;
secolului al XVIII-lea. R e v i s l a 222 p. L e i 15. (Biblioteca pentru
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925 toţi. N-rele 1 5 2 — 1 5 4 ) .
lanuar-Mart. An. XI, X-rele
1—3, p. 5.

193. M E T E Ş (Ştefan). Oraşul Cluj 1. Ardealul.

asediat de oştirea românească
la 1658. Revista Arhivelor. Bucu­ 199. B I C H I G E A N (Vasile). Un capitol
reşti. 1925, An. I . Xr. 2, p. 295. din lupta Românilor someşeni cu
194. M E T E Ş (Ştefan). Păstori ardeleni Saşii din Riotriţa. [1757 — 1758],
în Principatele Române. A n u a r u l Arhiva Someşană. Năsăud, 1926.
Institutului de Istorie Xafională Nr. 6, p. 31—57.
Cluj. 1924—1925, An III. p. 293 201). B I C H I G E A A " (Vasilej. Poemation
—355. Wnele partis'' M Societatea de de secunda legione valachica
mâine. C'uj, 1925 Iunie 7 şi H, sub Carolo barone Enzenbergio.
An. I I . X-rele 23—24, p. 394; 1925 [1762—1851]. Arhiva Someşană.
Iunie 28 şi Iulie 5. Au. II, N-rele Năsăud. 1925 Xr. 2, p. 13—19;
26—27, p. 453—456. 1925, Xr. 3, p, 39— 65 ; 1926,
Nr. 4, p. 51—80.
1 95 I ' A X A L T E S C L ( P . P . ) . L'influence
de l'oeuvre de Pierre Mogila 201. * B I T A V (Dr. Arpad). Az erdélyi
archevcque de Kiev dans les románok a protestáns fejedelmek
Principautés roumaines. Par's. a l a t t . [Românii ardeleni snbt Prin­
,../. Gramber". 1926. in~-S«. 95 cipii protestanţi]. Diciosânmărtin.
no 4 I. CRlCIDN

„ErzS(bet". 192S, in — R«<«si> 1785, 1792, 1839.] Lupta Bucu­

<h: y . Dritgai»". Dacuronianla. Cluj. reşti, 1925 Aprilie 2, An. IV,

1924—1926, An. IV, Part. 2. p. .S?,. 995, p. 1—2; 1925 Aprilie 5,

1126—1128. An. IV, Xr. 998, p. 1—2; 1925

202. B I T A Y ( D r . Arpâd). Român- Aprilie 9, An. IV, Nr. 1001,

magyar kapcsolatok o regi E r - p. 1—2.

délyben. [Relaţii româno-magbiare 211. S C R I D O N (Ştefan). Comentarii

î n vechio) Ardeal] A H i r n o k . Cluj, la un document. [Conflictele din­
1925, Aprilie 15, An. XXII, Xr. tre Românii năsăudeni şi Saşii
8, p. 188—189. din Bistriţa]. A r h i v a S o m e ş a n ă .
203. B 1 T A Y (Dr. ;'rpâd). A „Supplex Năsăud, 1925, Nr. 3, p. 21—30.

Libellus" kifejezésérol. [Despre 212. (Virgil).

Ş O T R O P A împăratul
semnificaţia lui .,Supplex Libel­ losif I I în districtul Xăsăudului.
lus"]. Erdélyi I r o d a l i n i Szcinle. Cluj, Arhiva Someşană. Năsăud. 1926,

1926, An. I I I , Xr. 2, p. 186—187. Nr. 4, p. 1—11.

204. B O K O Ş ( I . ) . Frica de o răscoală 213. Ş O T R O P A (Virgil). Regimentul

nouă a românilor din Zarand, la grăniceresc năsăudean. A r h i v a S o ­
1800. Transilvania. Sibiiu. 1926. meşană. Năsăud. 1925, Nr. 2,
Xov.-Dec, An. 57, N-rele 10—12, p. 1—12.
p. 629—632. 214. Ş O T R O P A (Virgil). Tătarii în
205. * ( X . , Revoluţiunea lui
F I B U Valea Rodnei 11717}. Cluj ..Ar­
Fforia, 1 7 8 4 — 1 7 8 5 . date nouă cu­ dealul"). 1925, in—8», 20 p.
lese din Archi va judeţului Bihor. ( E x t r a s din „Anuarul Institutului
Oradea. 1925. de Istorie Naţională Cluj". 1924—
206. PAcĂŢIAN (Teodor V.). CoJi- 1925, [An. I I I , p. 255- 274]).
başii din pasul Branului. Tran­ 215. (Virgil). Voci străine
Ş O T R O P A

silvania. Sibiu. 1925 Noemvrie-De- despre Români. [Generalul Baron

eemvrie, An. 56, N-rele 11—12, p. losif Siskovici ; Car ol Heyden-
584—587. dorii; losif Kemeny]. A r h i v a S o ­
207. PACĂŢIAN (Teodor V.). Con- meşană. Năsăud. 1925, Nr. 2.

tribuţiuni la istoria Românilor p. 55— 60.

ardeleni în sec. A V U I . A n u a r u l 216. S T A X C A (Dr. Sebastian). O ju­

Institutului de Istoric Naţională decată dreaptă la 1819. R e v i s t a
Cluj. 1924 — 1925, An. I U , p. Teolojjieă. Sibiu. 1925 Iulie, An.
161—179. [$i /;,] Telenraîul R o ­ XV, Xr. 7, p. 214—216.
man. Sibiu. 1925 Octomvrie 9,
An. LXXIII. Xr. 75, p. 1—5,:
2. Banatul.
— 1925 Noemurie 11, An. LXXIII.
Xr. 84, p. 1—2. 217. U R A U O M I R (Silviu). Vechimea
208. POPESCU (Dr. Mihail). Spicuiri elementului românesc şi coloni­
noi despre Floria, Cloşca şi Cri- zările streine în B ă n a t . A n u a r u l
şan. Ucvista Arhivelor. Bucu­ lustitutului «le Istorie Naţională

reşti, 1926, An. 11, Xr. 5. ]>. Cluj. 1924—1925, An. 111, p.
411—415 275- 291.

209. PRECI I* (Dr. F m i l ) . Răstoritul 218. G R I S E L I N I ( F r . ) . Istoria Bana­

in Munţii Rodnei. Cluj. „Ardea. tului timişan. [Şi Românii]. Tra­
Iul". 1926, in—S". 56+2 p. (Bi­ ducere din limba germană de X i
blioteca Daco-Romaniei X r . 3). colae Bolocan. Bucureşti. Tip.
210. Ş C H I O P U L ( l . i s c r . i . Călători stră­ RomăneUnite. 1926, in—S", X VIII
ini d e s p r e Românii a r d e ) o i i i . 17S4.
r
•- 320 i,.
 BIBLIOGRAFIA 555

21!). J A K A B F F Y (Dr. Elemer) Ho- nească". 1926, in—<S°, 7 p. ( E x t r a s

gyan kerultek ujra magyarok a din „ R e v i s t a Istorică". 1926 Apri-
B.msăgba. [Cum au ajuns din lie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6,
nou Ungurii în Banat (după o- [p. 98—103]).
cupaţia turcească)]. Banalul. Ti­ 226 . H A R T U L A R I ( E l e n a ) . Istoria vie­
mişoara. 1926 Ianuarie. An. I, ţii mele. Delà anul 1810. [ î n t â m ­
Nr. 1, p. 30— 33. plări contemporane în Moldova].
220. IZVKllXICEAXli ( D . ) . Pagini din Tălmăcit după cirilice de Gh. G h i -
istoria Banatului şi scriitorii bă­ bănescu. Convorbiri Literare. Bu­
năţeni, [urmare]. Arhivele Olteniei. cureşti, 1926 Oct., An. 58, p.
Craiova, 1925 lanuarie-Februarie, 729—745 —1926 Dec, An. 58, p.
An. IV. Nr. 17, p. 17—24; 1925 915—933. [continuă];
Martie-Iunie, An. IV, N-rjIe 18—19. — Importanta descoperire istorică
\>. 137—141. delà Lazarea. (Ciuc). Un mor­
mânt comun al unei oştiri mol­
dovene delà 1 6 5 8 , în ţintirimul
3. M o l d o v a .
unei biserici săcueşti. Cuvântul.

221. B A I D A F F (I..). Pagini străine Bucureşti, 1925 Aprilie 11, An.

din trecutul ţării. Din Moldova II, Nr. 129, p. 2.

lui Constantin Moruzi (1778 — I O R G A ( X . ) . Charles X I I à Ben-

228
1782). Documente contemporane. der. Conférence donnée à Upsal.
I nhersul Literar. Bucureşti, 1926, Revue Historique du Sud-Est E u ­

Dec. 12, An. XLII, Nr. 50, p. ropéen. Bucarest, 1926 April-

4—6. lunie, An. I I I , N-rele 4—6, p.

222. BEJEXA1U: (Dr. N. C ) . Gaş- 81—89.

par Graţiani Domnul Moldovei

229 I O R G A ( X . ) . L a mormântul unui
(1619 — 1 6 2 0 ) şi luptele turco-
Domn. [Grigorc-Vodă Ghica al
polone din 1 6 2 0 . Cercetări Isto­
Moldovei], l'niversul Literar. Bu
rice. Iaşi. 1925, An I. Nr. 1, p.
cureşli, 1925 Iulie 19, An. XLI,
79—99.
Nr. 29, p. 2—3. [Şi M X c a m u l
223. B E . I E X A 1 U " ( X . C ) . Ştefan Tomşa
Românesc. Bucureşti, 1925 Iulie
II. ( 1 6 1 1 — 1 0 1 6 ; 1621—1623) şi
25. An XX, Nr. 166, p. 1.
rivalitatea turco-polonă pentru
230 L A V R O X S C H I (Cornelia). Curtea
Moldova. Iaşi. Ştep'tniu el Şla-
domnilor moldoveni în preajma
ierman, 1926, in—8«, 92 p. Hecensie
epocei fanariote. Corectări Istorice.
de •. A". lorw. Revista Istorică. Văle-
Iaşi, 1925, An. I Nr. 1, p.
nii-de-Munle. 1926 Iulie-Sept.,
377—391.
An. XII, N-rele 7—9, p. 273.
22 1. G I I E O R G I I U (Căpitan Aurel I.) M I X E A ( I . ) . Despre Dimitrie Can-

O dramă istorică în 1616 la Drac- temir. Omul. Scriitorul. Domnito­

şani. [Răpirea de către Turci a rul. Iaşi. „Viaţa Romanească".

Doamnei Elisaveta, soţia Voevo- 1926, in—8", 421 p. Lei 260.

dului Ieremia Movilă]. Botoşani. 232 M I X E A ( I ) . Din legăturile lui

B. Saidman. 1925, in— 8«, 16+2 Constantin Cantemir cu princi­
pl. - r 1 facsmil. Lei 6. pele Mihail Apafi. Revista Arhi­

'225. G H R E S C U (Constantin C ) . Uci­ velor. Bucureşti, 1925, An. I , Nr.

derea vizirului Mahammed Ta- 2, p. 287—290.
bani Buiuc, sprijinitorul lui Vasile 233 M I X E A ( I . ) . „ R e f o r m a " lui Cons­
Lupii. O scrisoare inedită. [1639]. tantin Mavrocordat. Generalităţi
Văleniide-Munle. „Datina Româ- şi păreri vechi. Corectări Istorice
 556 J. CRĂCIUN

Inşi, 1926 — 1927, An. II—111. sale (1714). Documente contem­

p. 97—248. porane. [Pagini străine inedite].
234. M I N E A ( I . ) . Ştiri noui despre U n i v e r s u l Literar. Bucureşti. 1926,
propaganda catolică în Moldova August 8. An. XLII, Xr. 32, p.
in sec. X V I I . R e v i s t a A r h i v e l o r . 5— 7.
Bucureşti, 1920, An. I I , Xr. 3, 242. B E J E X A R U (Prof. N. C ) . X a -
p. 399—400. talia, a doua soţie a lui Con­
235. M O T O G X A (Victor). Contribuţii stantul Serbau. A r h i v a d i n I a ş i .
la epoca lui Ioan-Vodâ cel Cum­ 1926 Aprilie, An. XXXIII, Xr. 2,
plit. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de- p. 145—147.
Munle. 192-j, Oclomvrie—Decem­ 243. B E J E X A R U (Prof. X . C.j. Con­
vrie, An. XI, A'r. 10 -12, p. stantin Serbau înainte de domnie
253—260. ş i domn. [In continuare pu­
236. F A X A I T E S C U ( P . P . ) . L e prince blicată sub diferite titluri.] A r h i v a
Démètre Cantemir et le mouve­ din laşi. 1925 Aprilie. An.
ment intellectuel russe sous Pierre XXXII, \'r.2,p. 99—115; 1925
le Grand. [Paris, 1926], in—S», lulie-Octombrie. An. XXXII, N-re'r
p. 245—262. [ E x t r a s din] Revue 3 şi 1, ;>, 196— 221 ; 1926 Ia­
des Etudes slaves". 1926, An. VI, nuarie. An. XXXIII. Xr. 1, p.
Fuse. 3—4,:ji.245—262). Redijimre. 35—45; 1926 lulie-Octomvrie. An.
•i. : i. Minai. Cercetări Istorice. Iaşi, XXXIII, X-rele 3—4, p. 192 — 204.
1926 - 1927. An. I I — I I I , p. 244. B E J E X A R U ( X . C ) . Constantin
255—256. Vodă Şerban faţă de imperiali
237. * l ' A S E K ( J e a n Chrysostome). şi Cazaci. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­
Les Mémoires de Jean-Chrystome reşti, 1926, An. I I , Xo. 3,
Pasek, gentilhomme polonais (1636 p. 490—401.
— 1 6 8 8 ) , traduits et commentés 245. * CACA VELA (leremia). The
par Paul Cazin. [Despre Moldova Siege of Vienna by thc Turks
şi Moldoveni]. Paris. [192....]. p. in 1683, translated in to greek
283—285. from an Italian work published
238. — Şt iii di spre un vechiu staroste anonymously in the year of the
eernâuţean. [Milo. 1762}. Glasul siego by Jeremias Cacavelas,
Bucovinei. Cernăuţi, 1925, Ianua­ eriited with englisch translation
rie 11, An. VIII. A>. 1737. p. 2. by F . I I . Marshall. [Despre Şerban
239. Z O T T A (Sever). Mormântul lui Caiitacuzino]. Cambridije, 1925,
Vasile I.upu. I t e v i s l a Arhivelor. Hm unii- iie: -V. lutgu. Rcvue Ilistori-
Bucureşti. Uri.) An, 1, Sr. 2,\>.!97. j ipie du Sud-Esl Europecn. Bu-
carest. 1926 April-lunie. An.

4. Oltenia. III, X-rele 4 6, p. 157.

•Ui\. (Dr. Minai). Oltenia

P O L E S C U
i 246. G I L R E S C U (C. C ) . Uciderea voe-
j vodului Constantin Hangerli.[179!)J.
in timpul stăpânirii austriace.
| O povestire în versuri necunos-
(1718—1739) B u l e t i n u l C o m i s i o n ii
I cută. Yălenii-de-Munte. ..Datina
Monumentelor Istorice. Craiova,
j Românească". 1926, in—S'.lOp.
1926, Iulie — Sept • An. XIX,
( E x t r a s din „Revista Istorică".
Fasc. 49, p. 100 107.
! 1926 Oet-Dee, An. X I I , X-rele 10
\ —12 [p. 320—327]).
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
\ 24 7. 10KG.V ( X . ) . 1. Domniţa Anca
241. B A I D A F F (l.eon). Uciderea lui I şi patronagiul ei literar ( 1 3 6 0 ) .
Const Brâncoveanu şi a familiei ! II. o p r i g o n i r e p o l i t i c ă «ul> l - a n a -
 BIBLIOGRAFIA 567

r'oţi. Bucureşti. Cultura Naţională, 251. VAS1LIU (Virginia). Constantino

1925, in—8«, 8 p. ([Extras din] Bràncoveanu e il cattolicismo. Al­
„Memoriile Secţiunii Istorice ale cune notizie nuove intorno alla
Academiei Române", Seria III, sua politica religiosa. Ephemn-
Tom. IV, [Mem. 5, p. 373—380]). ris Dacoromâna. Roma-Bucarest.
248. * M I L L E R (William). Cei dintâi 1925, An. Ili, p. HO—128.
ani ai Atenei moderne. [Ştiri des­ 252. V E R I C E A X U (Virginia). O apre­
pre Vodă-Caragea]. M e s s a g e r d'A­ ciere contemporană asupra lui
thènes. [19261)} Septemvrie. Tu dor Vladimirescu, la Puşkin.
24!). \ I I \ E \ ( I . ) . Banii calului [impo Arhiva din Iaşi. 1926 Ianuarie,
zit]. Cercetări Istorice. Iaşi, 1926 •An. XXXIII, Nr. 1, p. 58.
—197, An. I I — I I I , p. 258—259. 253. V i R T O S U (Emil). Mormîntul lui
250. MJ3VEA ( I . ) . „ R e f o r m a " lui Con­ Constantin Bràncoveanu. R e v i s t a
stantin Mavrocordat. Generalităţi Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
şi păreri vechi. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . lulie-Sept, An. XII, N-rele 7—9,
Iaşi, 26 — 27, An. I I — I I I , p. 207—210.
p. 97—248.

IV. I s t o r i a Contemporană.
P e r i o a d a înfăptuirii s u c c e s i v e a unităţii n a ţ i o n a l e
p â n ă la r e a l i z a r e a României-Intregite.
(1821-1920).

— Studii G e n e r a l e — nilor Ardeleni dela 1848]. Tradu­

cere din originalul maghiar...
254. N I S T O R (Ion I . ) . Manifestaţiunile
Adevărul Literar şi Artistic. Bu­
Românilor la 1848. [Conferinţă].
cureşti. 1925, Alai 31, An. VI,
J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1925
Nr. 234, p 1—2,—1925, Septem­
1 anuarie-Mariie, An. XIV, N-rele
vrie 6, An. VI, Nr. 248, p. 6. [cu
1—3, p. 1—0.
întreruperi].
255. P A N A I T E S C U ( P . P . ) . Planurile
258. BACALOGLU (Colonel George).
lui Ioan Câmpineanu pentru uni­
Ardealul ca isvor cultural. Discurs
t a t e a naţională a Românilor.
de recepţiune rostit la Ateneul R o ­
Legăturile lui cu emigraţia po­
mân.., cu răspuns de Prof. Dr.
lonă. A n u a r u l I n s t i t u i ţ i i d e I s t o r i e
V. B a b e ş . Oradea-Mare. „Cele trei
Naţională Cluj. 1924—1925, An.
Crişuri". 1925, in—8", 16 p. Lei
III, p. 63—106 + II.
5. (Editura „Cele trei Crişuri".
256. T E C r L E S C I J (Prof. H o r i a ) . Scrii­ Publicaţiile Secţiei de propagandă
torii c a luptărori pentru unirea
„Crişul Negru", No. 1 0 ) .
neamului. Arad, Tip. Diecezană,
259. BICHIGEAN (Vasile). Pocmation
[1925]. in—16«, 62 p. Lei 5.
de secunda legione vatachica
(Biblioteca Semănătorul. Nr. 6 4 ) .
sub Carolo barone Erzenbergio.
[1762—1851]. Arhiva Someşană.
1. A r d e a l u l c u l t u r a l , r e v o ­ Năsăud, 1925. Nr. 2,p. 13—19;
l u ţ i o n a r şi n a ţ i o n a l i s t al vea­ 1925 Nr. 3. p. 39—«5; 1926,
cului al X l X - l e a şi î n c e p u t u l Nr. 4 p.
t 51—80.
v e a c u l u i al X X - l e a .
260. UITAV (Dr. Arpâd). Szeehenyi
257. (Victor). Ca ţarina Doam­
A R A D I es a românok [Sechenyi şi R o ­
na noastră. [Din revoluţia R o m â ­ mânii]. Pâsztortiiz. Cluj, 1925,
558 I. CRĂCIUN

Aio». 1. An X I . Xr. 22, p. 470 Munţilor" [Avram IancuJ. Cultura

— 476. C r e ş t i n ă . Blaj. 1925 Februarie. An.

201. [ B O G O A X - D U I C A ] (G.). O gazetă XIV, Nr. 2, p. 38—40.
din 1848. (Ştiri despre Români). 270. — 2 5 . August 1885. [Un manifest
Transilvania. Sibiiu, 1926 Oct.. către Românii ardeleni]. U n i v e r s u l .
An. 57, Xr. 10, p. 569—570. Bucureşti, 1925 August 26, An.
262. C L O P O Ţ E L (Ion). Revoluţia din X L I I I . Nr. 195, p. 1.
1918 ,şi unirea Ardealului cu 271. M A T E I U ( L ) . Ideia românismu­
România. Cluj • „Societatea de lui integral în revoluţia din 1 8 4 8 .
Mâine". 1926, in—8", 175 p. Lei Viitorul. Bucureşti. 1925, Mai 15,
100. Uteensie tir: A. Imun. Revista An. XVIII.Xr. 5157. p. 1—2.
Istorică. Vâlenii-de - Munte. 1926 272. M A T E I U ( D r . I . ) . Minorităţile
Oct.-Dec, An. XII. N-rele 10—12, etnice din România şi legea în­
¡1. 377—380. văţământului particular. Discurs
263. F E U O R C A ( A . ) . „Memorandul" rostit în... Adunarea Deputaţilor.
românilor ardeleni la împăra­ [Atitudinea Saşilor faţă de R o ­
tul din Viena. Patria. Cluj, mâni în t r e c u t ] . Bucureşti, Impri­
1926, Iulie 15, An. VIII, Nr. meria Statului, 1926, in—8«, 24 p.
15?. p. 2 —1926. Iulie 22, An. 273. M O X T A X I (Ion). Din zile grele.
VIII, Xr. 157, p. 2. [Despre Românii din Ardeal în
204. (JOtiA (Octavian). Ardealul şi 1918 — 1 9 1 9 ] . Arad. Tip. Dice-
politica partidului naţional. Con­ zanu, 1925, in — S», 62 p. Lei 5.
ferinţă... Ţ a r a A o a s l r ă . Cluj. 1925, (Biblioteca Semănătorul Nr. 76).
Ianuarie 11, An. VI. Nr. 2, p. 274. M O T O K X A (V.). Documente noi
33—-42. privitoare la episodul Dragoş.
265. * I I O R O Ş
(Enea). F a p t e şi lupte [1849]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vâlenii-
din Munţii Apuseni ai Ardealului. de-Munte. 1925 Ianuarie - Martie.
ISIS—1849. Simion Ral ini. Sibiu, An. XI, X-rele 1—3, p. 10—12.
1926. 275. * S E T O X - W A T S O X [( R. XV.)].

266. H (Dr. loan). Trei g e n e r a -

P A S La Transylvanie au X l X - e siccle.
ţiuni în politica românească din The Slavonie Revlew. I I I . '.'—8.

Ardeal. Cuvânt rostit în con­ 276. (VU-gil). Pagini m e ­

Ş O T R O P A

gresul Partidului Naţional Român morabile din 1848. A r h i v a Some-

ţinui la Sibiu în ziua de 2 Mai şauă. Năsăud. 1925. Xr. 5, p.

1926. Bucureşti, Imprimeria Sta­ 1—20.
tului. 1926, in—8", 17 ],. 277. Ş O T R O P A (Virgil). Din zilele de
267. ( I . ) . Avram Tancu. Comu­
L l ' P A Ş slmcium ale anilor 1 8 4 8 — 1 8 4 9 .
nicare tăcută în şedinţa Acade­ Arhiva Someşauă. Xăsrtud, 1926.
miei Române la 8 Iunie 1924. Nr. 6 p. 1—15.
Anuarul Institutului de Istorie 278. S U C I U( D r . Coriolan). L u p t a
Naţională Cluj. 1921-1925. An. Blajului pe chestiunea naţională,
III. p. 1—62. pe teren politic, pe timpul epi­
208. I.VPAŞ ( I . ) . Milos Ştcfanovici scopului Lemeni. Petiţia din 1831
ca prieten şi apărător ;il Româ­ către împăratul Francisc I. C u l ­
nilor ardeleni, l ' r u d y . Bratislava. tura Creştiuă. Blaj. 1925 Martie.
1925. Xr. 1. îşi in].. Societatea Au. XIV. Nr. S. p. 66 — 71.
«ie m â i n e . Cluj. 1925. Martie 15 i 2 7 9 . SUCII (Dr. Coriolan;. Cum a
22. An. II. X-relc 11—12. fost pregătit 3 / 1 5 Maiu 1848. Blaj,
p. 1 9 S — 1 9 9 . Tiji. Seminarului Teul . Gr. cath.
:(
•_"-. ' Hi'l'WI (Alevandi-ui ..Craiul 1925, in -v". : 1 n. ;i.ei 25}.
 BIBLIOGRAFIA 559

280. S U C I U (Dr. Coriolan). Trei p r o - about the question of Bessarabia.

clamaţiuni inedite din primăvara Bucharest. „Cultura Naţională".

anului 1848. C u l t u r a C r e ş t i n ă . Blaj, 1926. in—8«. 61 p + p l .

1925 Maiu, An. XIV, Xr. 5, p . 290. C A Z A C U (Dott. P . ) . L a verità

166—172. storica sulla questione della B e s ­
281. S U C I U ( D r . Coriolan.). P r o t e ­ sarabia. Bucarest. „Cultura Naţio­

stul din 1842 al Blajului împotriva nale", 1926, in— 8«. 61 p +pl.

limbei maghiare. C u l t u r a C r e ş t i n ă . 291. C I O B A N U (Ştefan). Basarabia.

Blaj, 1925, Aprilie, An. XIV, Xr. Monografie sub îngrijirea D-lui...
4, p . 124—132. [Cu colaborarea d-lor : şt. Berechet.
282. ( D r . Coriolan).
S U C I U Rolul L. T. Boga, H. CelebidacM, N. Dunâreanu,

naţional-cultural al Blajului în X. Enea, <'. Georgescu-Vroncea, V. Ghenzid,

preajma evenimentelor din 1 8 4 8 . P. Gore, C. Lnngu, T. Macovei, L. Ma­

Cultura Creştină. Blaj, 1925, Feb­ rian, I. Xeurescii, Gh. Raşcu, T. Ştirby,

ruarie, An. XIV, Nr. 2, p . 44—49. I. Zaboroi-scUì. Chişinău. ,,Inipr. S t a ­

283. ( D r . Coriolan). Cum a
S U C I U tului". 1926, in—8«. 472 — V p .
sistat guvernul unguresc serbarea (Expoziţia generală şi târgul d e
zilei de 3 / 1 5 Maiu. C u l t u r a C r e ş ­ mostre din Chişinău, 1925). R e t r n -
tină. Blaj, 1925, Iunie, An. XIV, •lie de : X. larga. Revista Islorieă.

Nr. 6, p . 189—199. Vălenii-de-Munte, 1926 Oct.-Dec.

284. (Emauuil). Istoria

U N G U R E A N U An. XII, X-rele 10—12, p . 380

activităţii politice a poporului — 384.

român din Ungaria şi Ardeal. 292. G H I B U (Oniaifor). De la B a s a r a ­

Timişoara, „Banatul", 1925, in— bia rusească la Basarabia româ­
•>'», 24 p . nească. Analiza unui proces isto­
ric, însoţită de 186 documente.
Voi. I. Cluj. ed. autorului, 1926.
2. Basarabia sub ocupaţia
in—8", CXCVII+509 p . Lei 200.
rusească.
Recensie de : N. loraa. Reviste Istorică.
(1812—1918).
Vălenii-d e-Munte, 1926 Oct.-Dec.

285. — Actul unirii Basarabiei [facsi­ An. XII, X-rele 10—12, p . 354

mil]. Universul. Bucureşti, 1925, —359.

Sept. 9, An. XLIII. Nr. 207. 293. * GHIBU (Onisifor). Cu gândul

p . 1. la Basarabia. Arad,1925 f 196 p .
286. * (Antony). L a
B A B E L Bessa­ (Biblioteca Semănătorul).
rabie. E t u d e historique, ethno­ 294. G H I B U (O.). Literatura istorică,

graphique et économique. Paris. politică şi socială relativă la

FeliX Alcan. 1926, 360 p . Recenzie Basarabia. (1914 - 1916). R o m â n i a
de: Ion I. Nistor. Codrul Cosminuiui. \ouă. Chişinău, 1926, Iunie 17,

Cernăuţi, 1925 şi 1926, An II An. III, Nr. 14 (237). p . 1—2;

şi III, p . 627—628. 1926 Iunie 18, An. III, Nr. 15

287. ( D r . P . ) . Câteva date

C A Z A C I ) (238). p . 1.

din istoria Basarabiei. B u c u r e ş t i , 295. G H I B U (Dr. Onisifor). Cum s'a

Cartea Romanească, [1925],in—8", i'ăcut unirea Basarabiei. S i b i i u .
76 p . Lei 25. „Asociaţiunea". Tip. Arhidiecezană,

288. C A Z A C O (Dr. P . ) . Notes sur la 1925. in—80. 20 p . Lei 5. (Biblio­

Bessarabie. Bucarest. „Cartea Ro­ teca , , A s t r a " X r . 9 ) .
mânească". [1926]. in—8°, 55 296. G O R E (Paul). Anexarea Basa­
p. -4- 1 pl. rabiei. (Schiţă istorică). Un . . B a s a ­
1
280. CAZACI (Dr. P . ) . The truth rabia. Monografie iub ingriiirea d-lvi
560 r. CRACIUN

Skiai* vtomm". Chişinău 1926]. p. rul CosminulHi. Cernăuji, 1925

15i— 176. şi 1926, An. II şi III, p. 624—
297. I X O R O D E T Z . L a Russie et les «2«.
peuples allogènes, Wavit. x v i . Ho- 304. Z A B O R O V S C H I ( I . ) . Istoria [Ba­
mdriii tiin Homrabis}. Berne. „Ferd. sarabiei], lin „BasanMa. M'mnorofU

IVyss", 1917, p. 176—J*S.[Tra- stU> îngrijirea d-lni Ştefan Ciobanu". Chi­

d u c e r e î n româneşte de] Oltea 1. şinău, 1926], p. 101—155.
Nistor. Glasul Bucovinei. Cernăuţi. 3 0 5 . Z A B O R O V S C H I ( I . ) . Şcoala B a
1925, Februarie. 27, An. XIII, sarabiei sub stăpânirea rusească.
Nr. 1768, p. 2;—192» Martie. România Nouă. Chişinău, 1926,
3, An.. XIII, Nr. 1771, p. 2 — 3 . Auuu.it 5, An. IU. Xr. 54 (277).
29«. IOXESCU H A R Z E U (H.). [Justiţia p. 1—2; — 1926. August 7, An.
în Basarabia delà 1812 încoace]. III, Xr. 56 (279), p. 1—2; 1926
România Aoiiă. Chişinău, 1926, Aug. 15, An. III, Nr. 62 (285),
Iulie 15, An. III. .\r. ¿7 (260), p. 1—2; 1926 Aug. 20. An. 111,
p. 1—2 şi urm. Nr. 66 (289). p. 1 — 2 ; 1926
299. MACOVEI (Ioan 1.). Basarabia Aug. 21, An. III, Xr. 67 (290).
p r i v i t ă de S t r ă i n i . [în „Basarabia. ;.. 1-2.
Monoyroiie sub invriţirea il-lvi Sirian
C-iobmn". Chişinău, 1926], p. 234 3. Bucovina sub ocupaţia
— 251. austriacă.
300. iUAIIIAA (Liviu). Cultura şi şcoala (1775 — 1 9 1 8 ) .
fin Basarabia], lin „Hasuralaa. Mo-
no'/rafie sub inuriiirea d-lni- Striaţi Ciobanii". 30(i. 1IAIHAFF (Leon). i'agini străine
Chişinău, 1926]. p. 252 -271. din trecutul ţării. Glose la răpi­
301. U i ' L L E H (Iaroslav). B a s a r a b i a , rea Bucovinei ( 1 7 7 5 — 1 7 7 7 ) . U n i ­
pământ românesc. Traducere din versul Literar, Bucureşti, 1926.
l i m b a cehă de Carola V. Seşan Oct. 17, An. XLII. Xr. 42, p.
şi Milan P. Se an. Cernăuţi. ; 5—6.
1
..Clasul Bucovinei ', 1925, in—8". 307. BĂL AX (Teodor). Colonelul Urban
3,0 ¡1. Lei 16. m i/i] Glasul B u ­ în Bucovina. 1 8 4 9 Cernăuji. Mi­
;

covinei, l»'>.;. Iulie 22, An. XIII, tropolitul Silvestru, 1926. in —

Xr. ¡879, p. 2 — 1925, Iulie 24, : 20 p.
An. XIII. Xr. 1881, ;>. 2-3: 308. I ( A \ (Dimitrie). Bolul preofimei
1925, Iulie 26, An. XIII. Xr. bucovineni' in menţinerea româ­
1883, p. 2; - 1925, Iulie 3 1 , An. nismului dela robirea (1775) — la
XIII, Xr. 1887, p. 2 — 3. deosebirea Bucovinei ( 1 5 X 1 . 1 9 1 8 ) .
302. * R E A B l M X - SCLEAKKVSKY I n adaos la istoria bisericii r o ­
(A.;. Ocuparea Basarabiei de către mâne. Cernăuţi. Mitropolitul Sil­
Homània, (după notele fiului ge­ vestru. 1925, in--8°,. 66 p.
neralului ijcerbacev). [în limba 309. [ I S O P K S C U L - G R E C U L (l)r)]. Do­
rusă]. Letopiseţul lté volulici. Ilar- cumente din preajma unirii. [Dis­
citv. 1925 lanuarie-Februarie, Xr. cursul din parlamentul austriac
1 (10). Keco'Sit' df : l/r. i\ Caznei'.. Viaţa ţinut la 18 Oct. 1918 în preajma
Românească. Iaşi, 1925 Septemvrie. unirii Bucovinei cu Bomânia].
An. XVII. Xr. 9, p. 460 — -163. C o n v o i l i i r i L i l e i a r e . Bucureşti. 1925,
3 0 3 . I IILIG (("..). Die bessarabische. Februarie. An. 57, p. 143—153.
Frage. F.iue {{eopolitische. lielra- 310. LOGIIIV (Constantin). Anul 1848
chtunşi. Bresslau. F. Ilirt. 1926. în cullura şi literatura Bucovinei.
io; p . Kx-rn-.;' *-: l"> I. A'-'»!..' Cod­ Cernăuţi. Tii>. Mitropolitul Silve-
 BIBLIOGRAFIA 561

stru, 1926, in—S', 36 p . (Repro­ „Glasul Bucovinei". 1926, in—8».

ducere din „Anuarul LIII al 13 p . Lei 5.
Şcoalei reale superioare ort".
An 1924/25).
I. l,OUtf[N (Constantin). Istoria lite­
4. D o m n i i l e p ă m â n t e n e ş i f r ă
raturii romîne din B u c o v i n a l 7 7 5 —
m â n t ă r i l e p e n t r u u n i r e a Mol­
1918 (în legătură cu evoluţia dovei şi a Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i .
culturală şi politică). Cernăuţi. (1821 — 1 8 5 9 ) .
Mitropolitul Silvestru, 1926 in—8". a. M o l d o v a .
V I I I + 280 p . Lei 150. Reeensit <le:
A', lnrijn. Revista Istorică. Vălenii- 319. F I U T T I (loan C ) . Din lucrările
de-Munte, 1926 Gct.-Dcc. An. X I I . Adunării de revizie a Regula­
N-rele 10—12, p. 364—368. mentului organic al Moldovei la
1831. Convorbiri Literare. Bucu­
312. M O K A H I U ( L e c a ) . Ce-a fost odată.
reşti. 1926 lulie-August, An. 58. p.
Din trecutul Bucovinei. E d . II.
514—522.
Bucureşti. „Tip. Romane Unite".
1926, in — 8«, 89 p. Lei 18. (Pu- 320. I O H G A (N.). Note de cronologie
Micaţiunile Casei Şcoalelor. Biblio moldovenească. [1852, 1 8 5 3 , 1854].
Revista Istorică. Vălenii-de-Munle.
leca secundarăî.
1925 Aprilie-Iunie. An. X I , N-rele
313. X A M H U Ş (Dr. I . ) . Unirea Bu­
4—6. p. 109—110.
covinei. SorinHtea de mâine. Cluj.
192Ö. Ianuarie 4 şi 11, An. II,
N-rele 1 — p . 15—
b. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
314. M H I O (August). Die zweite R u s ­
senzeit von R a d a u t z . Nach Er­ 321. BEJENAKU (Prof. Dr. X . C ) .
lebnissen und Tagebuchblättern O figură interesantă a revolu­
[1915]. Heimat. Cernăuţi. 1925, ţiei | dela 1848 preotul Radu
Iunie. 21, An. VI, Nr. 25, p . Şapcă. Arhiva din Iaşi. 1925 Iu-

1—3; 1925 Iulie 19, An. VI, Nr. lie-Octomvrie. A71. XXXII, N-rele

29, p . 1—3; 1925 Septemvrie 13, 3—4, p. 271—278.

An. VI, Nr. 37, p. 1—4. [con­ 322. BEJEXARI (X. C). Rolul lui
tinuă], I. C. Brătianu în revoluţia de la
315. M S T O U (Ion I.) Bcjenari a r ­ 1848. Arhiva din Iaşi. 1926 Apri­

deleni în Bucovina. Cernăuţi. lie. An. XXXIII, Nr. 2, p. 121—

„Glasul Bucovinei". 1926, in—8°, 129; 1926 lulie-Oet. An. XXXIII,

9 1 p. ( E x t r a s din „Codrul Cos- N-rele 3—4, p. 211—222.

minuliü". 1 9 2 5 ş i 1 9 2 6 . An. II 323. I U LAT (T. G.). Ruşii în 1842,

şi III, [p. 443—533]). la Craiova. Arhivele Olteniei. Cra-

31 fi. P H O T O P O F E S C U (Dragoş). Bu­ iova. 1925, lanuarie-Fevruarie. An.

covina Românilor, Bucovina cul­ IV, Nr. 17, p. 62.

turală. Ideea Europeană. Bucu­ 324. C O X S T A X T I N E S C l J - I A Ş I (P.). L n

reşti. 1925 Martie 1. Au. VI, colaborator francez la Istoria R o ­

Nr. 164. p. 1—2. mânilor. [Paul Bataillard]. A r ­
317. H E U (Simeon). Diu Bucovina hiva din Iaşi. 1925, Ianuarie, An.

vremurilor grele. Schiţe istorice. XXXII, Nr. 1, p. 45—59.

Cernăuţi. ,,Marca Ţârii". 1926, 325. F I U T T I (J. C). Un emissaire

in—8«, 68 p. Lei 30. valaquc â Paris en 1857. Itevue

3IX. T C A C I I C (Dr. Nicolae). Câteva Historijiue du Sud-Es( Emopeeii,

cuvinte despre Românii rutenizaţi Bucuarest-Paris, 1925 April-Iunie,

în nordul Bucovinei. Cernăuţi. An. II. N-rele 1—6, p, H2—9 1.

A n u a r j ] I n s t , de Ist. Naţ. LV.

562 !. CRĂCIUN

5. P r i n c i p a t e l e - U n i t e şi d o m ­ 33 t. M A I O H E S C U (TiIu). Istoria con­

nia lui C u z a V o d ă . temporană a României. ( 1 8 6 6 —
(1859-1866). 1900). Binar şti Seu; 1925. in
—-S», 456 p . Lni 100.
32li. B A L A . Ş E E (Preotul Teodor). No­ 335. — Die grosse Politik der euro­
tiţe referitoare la lupla delà Cos- päischen Kabinette. 1871—1914.
tangalia. [1803]. A r h i v e l e O l t e n i e i - (Şi România). Berlin. Deutahe Ver-
Craiovu, 1926 Mai-August, An. lagsgeseHsel a/t jür Politik un I Gcs-
V. N-rele 2-5—2«. p . 281 284. cl.iätv. 1927. in—«». -III Biir.de.
327. — Gambetta in România la 1 8 6 5 . 336. R O S E T T i ( R a d u ) . Din domnia
Marele patriot francez despre în­ regelui Carol. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i
tregirea României. A u r o r a . Bucu­ Artistic. Bucureşti, 1926, Iunie
reşti, 1925, Aprilie 18, An. V, Nr. 6. An. VII. Xr. 287, p . 5—6:
1034, p . 1—2. 1926 Iunie 20, An. VII, Xr. 289.
328. I O R < ; . \ ( X . ) . Un projet de mis­ p . 2: 1926 Iulie. 18, An. VI
sion française en Roumanie. (1860). Xr. 292, p . 1—2; 1926. August
Revue Historique «lu Sud-Est E u ­ 22, An. VII, Xr. 298, p . 1—2;
ropéen. Bucarest-Paris. 1925 A- 1926, August 29, An. VII. Xr.
pr il-Junie. An. II, N-rele 4—6. 299, p . 1—2
p. 94—102.
32!). TJ1EODOHIAX-CA K A D A (M.). a. R ă s b o i u l p e n t r u i n d e p e n d e n ţ ă .
Tălmăcirea unei scrisori N a p o ­ (1877-1878).
l e o n i e n e . [8 Maiu 1863]. C u l t u r a
337. C O Ş B L C (George). Povestea unei
C r e ş t i n ă . Blaj, 1925 Iulie-August,
Coroane de oţel. Bucureşti, Cartea
An. XIV, X-rele, 7—8,/>. '¿37—242.
Românească, [1925], in—8°, 229 p .
6. R o m â n i a s u b d o m n i a Lei 50. (i'iblioteca Scriitorilor R o ­
regelui C a r o l I. mâni).
(1866-1914). 338. I . A H O Y A l t Y (Jean). Souvenir*
d'un valontaire de l'Armee Rou-
330. AKCH1BAIJ). Ce am văzut in mainc. (Plevna, 1.877). Preface par
România mică. Anecdote istorice. la Princcsse Bibesco. Bucarest.
Bucureşti. ., Universul". 1926, in Cultura Naţională, 1925, in—8".
— 8", 104 p . Lei 25. (Bib'ioteca :,83 p .
ziarului Universul. Nr. 8).
339. l t O S E T T I (General R a d u ) . P a r ­
331. A V E H E S C U(General Al.). Spul­ tea luată de armata română în
berarea unor insinuaţiuni ca­
răsboiul din 1877—1878. Bu­
lomnioase. [Răscoalele ţărăneşti
cureşti. .,Cultura Naţională",
din 19071- (Discurs rostit in şe­
1926, in—8°, 169 p.- pl. T Lei 101).
dinţa Camerei...). Bucureşti. „în­
dreptarea'' 1925, in— 8°,24p. Lei 10.
b. Dobrogea.
332. Ï H A C O X E S C U (Em'l). Regele
Carol şi războiul mondial. C e r ­ 3-40. P E T H E S C U (Valerian). Studii şi
cetări Istorici'. Inşi, 1926—1927. documente. Urme turceşti în Ca­
An. 11—111, p. 268--276. drilatei'. X c a n i u l R o m â n e s c . Bu­
333. K O l i Ă E X I C E A X U (-M. 1). O ."cri- cureşti, 1925, Martie 28, An.
soare a lui Kogălniceanu către XX, Xr. 72, p . 1; 1925. Aprilie
Ion Brătianu [in chestiunea Dună­ 1, An. XX, Xr. 75, p . 1.
rii]. C o n v o r b i r i Literare. Bucu­ 341. S T H O K S C t . (V.). Dobrogea Nouă.

reşti. l'>26 Ochntvrte, An. 5 S , ]>. Pe căile străbunilor. Cu o prefaţă

7 1 9 — ; 2 8. de D-l profesor ('.. Moişil. Vol. I I
 BIBLIOGRAFIA 563

—III—IV. Bazargic. „Corner 348. A1UEEAXTJ (Maior Virgil). Răs­

na/a". Iv. D. Smocof el Comp, boiul nostru contra Ungurilor
1925— 1926, in—8°, 130 p. (II) ; 1918 - 1 9 2 0 . Ed. II. Bucureşti,
134 p. ( I I I ) ; 132 p. (IV). Lei 60. „îndreptarea", 1925, in—S', 36 p.
Lei 10.
c. R ă s b o i u l b a l c a n i c . 349. A S A N (Matei). Românii din Viena
(1913). în timpul revoluţiei din anul 1918
342. A \ A S T A S 1 U (General I.) Avân­ G a z e t a T r a n s i l v a n i e i . Braşov, 1925,

tul ţării. Campania din 1 9 1 3 în Decemvrie. 25, An. LXXXVIII,

B u l g a r i a . Cluj, „Cartea Romaneas­ Nr. 131, p. 1.

că". 1925, in—S», 132 p. 350. A T H A N A S I U (Profesor I ) . R ă t ă ­

ciri naţionale. R a p o r t prezentat
Consi'iului Universitar din Bu­
7. R o m â n i a în primii a n i ai
cureşti in şedinţa dela 2 0 No-
d o m n i e i regelui F e r d i n a n d I.
emvrie 1919. Bucureşti, „Cartea
( 1 9 1 4 - 1920).
Românească". [1925]. in 8°, 41 p.
343. B A D A R E I (A. A . ) . Spulberarea Lei 5.
calomniilor. [Neutralitatea R o ­ 351. B Â R Z O T E S C U (Colonelul L a u -
mâniei 1914—1916], Opinia. laxi, renţiu). O amintire. Operaţiunile
1925. Ianuarie 20, An. XXI, iniţiale din Dobrogea în 1 9 1 6 . Bu­
Kr. 5290, p. 1; — 1925. Ianuarie cureşti, 792fi. in—8«. 221 p. + pl.
27, An. XXI, Nr. 5295, p. 1; rşi ini R o m â n i a Militară. Bucureşti,
1925, Februarie 14, An. XXI, Nr. 1925 Mai, An. L V I I . Nr. 5. p.
5311, p. 1. 17—38; — 1926 Februarie. An.
344. — Un page d'histoire. L e gouverne- LV III, Nr. 2, p. 23—53.
ment Marghiloman. L e l'royres. 352. B O I A X (General Oetav). Amintiri
Bucarest, 1925, Mai 22, An. 7, Nr. din campanie (1916). Brigada 14-a
1802, p. 1-. — 1925, Mai 27, An. m i x t ă de la Agaş la Gagy şi în­
7, Nr. 1S06, p. 1. apoi. [Locul şi editural). [1926],
345. — O scrisoare a lui Al. Marghilo­ in—So, 150 p.
man. Legenda „guvernului impus 353. B O L C A Ş (Lucian). Martirii din
de Mackensen". Cum a apărat Bihor. Dr. Ioau Ciordaş şi Dr.
Marghiloman pe rege. Adevărul. Nicolae Bolcaş. Patria, Cluj,
Bucureşti, 1925, Maia 15, An. 1925, Aprilie, 5 An. VII. Nr. 76.
XXXVIII, Nr. 12:06, />. 7. p. 1.

354. B O T T E Z (Locot.-Coloncl Constan­

a. R ă s b o i u l p e n t r u î n t r e g i r e a tin L . ) . Trădarea, dezertarea şi
României. tolerarea lui Constantin Stere fost
(1916-1919).
colonel consilier juridic. I. Aleaciea
346. A I . E V R A (General). O pagină delii Soroca $i II- Activitatea sa negativă
din războiu [1918], Convorbiri L i ­ in războită (te intreoire a neamului. Vovedirea
terare. Bucureşti, 1925. Aprilie, fantelor de.... Huşi, George Jorit.ă. 1925
An. 57, p. 299—302. in—8°. 79 p. Lei 20.

347. — In amintirea vitejilor clin Băli- 355. * B R E I T (Jozsef). A magyaror-

leşti-Muscel, morţi pentru patrie szâgi 1 9 1 8 — 1 9 evi forradalmi moz-
în răsboiul cel mare din 1 9 1 6 galmak es a vdros hâboru t o r -
— 1 9 1 8 . [Bălileştii sub ocupaţie. tenete. [Istoria mişcărilor re­
Amintiri din războiu, etc.]. Câm­ voluţionare d'n Unguraia în
pulung. Oh. N. Vlădcsiu [1925]. 1 9 1 8 — 1 9 si războiul roşu]. Budu-
in—8«. 61 p. Lei 20. pest, 1926.
 564 J . . CRĂCIUN

356. B L AT (General), l.udendorff. războiu. CAI l!cg. No. 50 Inf. în

Traducere de Maior N. Vorvoreami luptele de la : Belbor, Petrosu,
şi Adm. Căpitan Dim. C. Zavalidc. Tulgheş şi J i u . Viaţa în lagărele
[Şi părţi privitoare la războiul de represalii : Stroher-Moor şi
României din 1 9 1 6 — 1 9 1 8 ] . Bu Breesen. Propaganda Colonelului
cureşti, Tip. Serviciul Geografic trădător Alex. Sturza în lagăre.
al Armatei, 1925, in—8«, p. „Antologie eroică". Roman. ,,Be-
69—82 ; 85—86. ram-Tatăl", 1925, in— 8". 112 p.
357. * B I C H A X A X (Sir George). Mé­ Lei 30.
moires. Traducere din englezeşte, 362. DEKUSSI (Gheorghe). Momente
Paris, 1925. trăite. 15 August 1916, la Sofia.
358. B l ' F N E A (Elia). Voluntarii a r ­ Universul. Bucureşti, 1926, August
deleni în războiul pentru întregi­ 16. An. XLIV, Xr. 188, p. 2.
rea României. Gazeta Transilvaniei, 363. — Cum descrie un preot german
Braşov, 1925, August 19, An. luptele de lângă Câmpulung. Tra­
LXXXVI11, Xr, 85, p. 1 : — 1925, ducere liberă de Preot. I . R ă u -
August 29. An. LXXXVIU, Nr. lescu. I'rilciiul nostru pentru
87. p. 2; 1925 Septemvrie 10, popor. Câmpulung-M'jscel, 1926,
An. LXXXVIU. Xr. 91, p. lanuarie-Februaerie, An. X. X-rele
1—2; 1925 Septemvrie 25. An. 1—2. p. 18—22.
LXXXVIU. Xr. 95, p. 2; 1925, 364. — Epizoade din războiul pentru
Septemvrie 25, An. LXXXVIU. întregirea neamului. [Cazul lui
Xr. 96, p. 2. Mihail Antonescu sub ocupaţia
359. CIOHOGABIU (Episcopul Roman germană]. Ilustraţia, Bucureşti,
R . ) . Zile trăite [ 1 . 9 1 4 — 1926]. 1925, Februarie, An. XIV, Xr.
ÎOradea Mare. Tip. Diecezană. 108, p. 26—28.
1926], in—8°, 519 p. 365. — Evreii şi războiul României.
360. COSTESCF ( L t - Col. Slerea). Destăinuirile unui ofiţer german.
Din carnetul unui căpitan. Insem Ţ a r a Xnasfră. Cluj, 1925, Ianu­
nări şi amintii'' din războiul arie 4. An. VI, Xr. 1, p. 7—11.
pentru întregirea neamului. Di­ 366. GEORGESCU (Colonel ].). O
mineaţa. Bucureşti, 1925 Iunie 13, pagină din bătălia de la Mărâ-
An. XXI, Xr. 6667, p. 5 ; 1925 seşti. Luptele regimentului „ V a -
Iunie 20. An. XXI. Xr. 6674, p. silc I.upu" No. 3 6 în zilele de
5; 1925 Iunie 27, An. XXI, Xr. 2 6 , 2 7 şi 2 8 Iulie 1917. România
6681 p. 5; 1925 Iulie 4. An. Militară. Bucureşti, 1925, Ianuarie,
XXI, Xr. 6688, p. 5 ; 1925 Iulie An. LXVII, Xr. 1. p. 25—40.
11. An. XXI, Xr. 6695, p. 5; 367. GHEORGHE (Maior Ion). Podul
1925 Iulie 18. An. XXI, Xr. delaFlămânda. învăţăminte pentru
6702, p. 5: 1925 Iulie 25, An. viitor. România Militară. Bucu­
XXI, Xr. 6709 ,i>. 5 : 1925, August, reşti, 1925, Septembrie, An. LXII,
1. An. XXI, Xr. 6716, p. 5 ; Nr. 9. p. 34—44. ^
1925 August 15. An. XXI, Xr. 368. GHEORGHIl (Căpitan Aurel J ) .
6730, p. 5; 1925 August 22, An. La hotarele Moldovei. Note şi
XXI. Xr. 6736, p. 5; 1925 însemnări din războiul pentru în­
August 29, An. XXI, Xr. 6743. tregirea Neamului Românesc. E d .
p. 5. [Nu continuă deşi se zice I I . Bucureşti, Dimitrie M. lonescu
„va urma"]. S-sor, 1925, in—8», 253 p. fiq. Lei
361. DĂSCĂLESC!; (Profesor Alex.,, 30. (Din publicaţiile Casei Şcoa-
.lurnal opera tiv de pe câmpul de lelor).
 BIBLIOGRAFIA 565

369. * GORSKY (Locot-Colonel V . ) . namicre. Paria. (Supplément au

Pribeag în ţara m e a . Bucureşti numéro du 7 Février 1925), p.

T
[1925]. 1 9 — 2 0 . JRecerïtzie de : A . lorga. Revue

37D. GRATZ (.Minister Dr. Gustav) Historique «lu Sud-Est Européen.

und profesor Dr. Richard SCHÜL­ Bucarest, 1926, April-Iunie, An

L E R . Die äussere Wirl schaftspo- III, X-rele 4—6. p. 126—127.
litik Österreich-Ungarns. Mitteleu­ 377. L A P E R A I T ? (Alex.). Unitatea
ropäische Pläne. Uli. Die Butarester naţională prin n e u t r a l i t a t e ? un
I'fieüensl-erhwidlvmien]. Wien, I I Ider- „MUreUanee. Cuvinte comemorative....").
Pichler - Temps'.i , 1925, in— 8°. Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti,
p. 175—257. 1925, p. 205—214

371. H O R O R O A B A (Preotul N. V . ) . 378. — Legiunile române şi 28 Octombre

Din războiul de reîntregire. Note al nostru. Y e e e r n a C e s k e - S l o v o .
şi impresii din campanie. 1 9 1 6 — Prufja. [Româneşte sub titlul: ..O p a ­
1918. Ed. II. Bucureşti, „Curtea gină din istoria destrămării A u ­
Românească". [1926], in—8«, 503 striei", Ini l ' a l r i a . Cluj, 1925, Iunie
p. Lei 65. 14, An. VII, Xr. 127, p. 1.
372. * 1 0 : \ E S C U (Gr. Maior). Gloria 379. L U l ' A Ş C U - S T E J A R (General Ale­
unui regiment. E d . 11, Bucureşti, xandru). Restabilirea adevărului
1925. falsificat de „Semănătorul de ofen­
373. J O X E S C r (Teo'il). Sfântul Dimi- sive" şi de „Problema Comanda­
trie c e ! Nou. V i a ţ a , minunea mentului". [Evenimentele din
săvârşită de Sfântul Dimitrie cu 1916—1918]. Bucureşti, „Tiparul
ocazia furării lui de Bulgari în Românesc", 1925, in—8", 23 p.
timpul ocupaţiei [1918]. Conţinând Lei 10. [Şi In] România. Bucu­
şi o prefaţă de P . C. A r h . I. reşti, 1925, Aprilie 23. An. I I I ,
Scn'ban... Bucureşti, „Bucovina", Xr. 455, p. 1 , - 1925 Mai 8,
1920. in— 8«, 78 p. Lei 25. An. I I I , Xr. 466, p. 1.

374. IOXESCU - BUZNEA (Maior G.). 380. * — Ministère des Affaires Étran
Consideraţiuni generale asupra pro­ gères : Mémoire exposant le point
blemei militare, ce se punea R o ­ de vue du gouvernement roumain
mâniei în 1916, la intrarea ei în au sujet de l'obligation de l'Alle­
acţiune. R e v i s t a I n f a n t e r i e i . Bucu­ magne de. rambourser. la couver­
reşti, 1926, Septemvrie, An. XXVI, ture de l'Emission des billets de
Xr. 297, p. 12—26. la Banque Générale Roumaine.
375. K A I ' R I (Baron Valeriu). Cazul (Cartea Verde). Bucureşti, 1925.
fostului colonel Alexandru Sturdza 381. * M O L R O V K A X U (Maior A . ) .
comandantul diviziei a 8-a r o ­ Operaţiile armatei bulgare de la
mână. Un episod din răsboiul Bazargic din anul 191 li. R o m â n i a
mondial 1 9 1 4 — 1 9 1 8 pe frontul M i l i t a r ă . Bucureşti. 1925 Martie.
r o m â n . Oradea, Adolf Sonnenfeld, An. L V I I . X r . 3 . p. 2 7 — 4 5 .
1926, in—S». 42 p. 382. N I C O L E S C U - D U E (Col. X.,. P i a ­
376. K I H I T E S C U (Const.). Istoria r ă z ­ nul de operaţii române în răz­
boiului pentru întregirea R o m â ­ boiul din 1 9 1 6 — 1 9 1 8 . U c m o c r a ţ i a .
niei. 1 9 1 6 — 1 9 1 9 . Ediţia I l - a refă­ Bucureşti, 1926, Martie-Aprilie,

cută si mult adăogită. Vol. I — I I I . An. XIV, X-rele 3—1, p. 58—12.

Bucureşti, „Casa Şcoalelar", [1926], 383. N T C O L E S C U - D U E (Col. V. . Pri-

in—8". 504 p. (I) ; 702 p. (II); viri retrospective asupra răz­

573 p. (III). [Câteva pagini şi boiului nostru 1 9 1 6 — 1 9 1 8 . D e ­
1
in , L'Illustration Econmiunue et Fi- mocraţi^. Bucureşti, 1925, Mai
 566 I. CRĂCIUN

tic-Aprilie, An. X I I I , N-rcle, 391. S C R I B A N (Arnim. I.). Lămurirea

3—4, p. 37—74. unei siluaţiuni [şi] Adaus la bro­
384. M Ţ E S C L ' (Voicu). Douzeci de şura „Lămurirea unei situaţiuni".
luni în Rusia şi Siberia. Anul 1 9 1 7 . Bucureşti, Tip. Cărţilor Biseri­
Voi. I, Braşov, „ A . Mureşianu, ceşti, 1925, in —8«, 16 p. (I);
Branisce", 1026, in—S». 311 p. 19 p. (IU.
Lei 200. 392. [ S C R I B A X (Arhim.)]. Din vremea
385. * P A X A I T E S C l (General Se). Nemţilor în Bucureşti. [Atitudi­
Cum a fost distrus podul de peste nea Mitropolitului Konon, 1 9 1 6
Borcea la Feteşti. Calendarul M i - —1918J. Biserica Ortodoxă R o
nervel. Bucureşti, 1926. mână. Bucureşti, 1926, Sept. Seria
3SG. P A V E L (Dr. C ) . Contribuţii la II. An. 44, Nr. 9 (546), p.
istoria Bihorului. Zile trăite, 1 9 1 8 542—544.
—1919. Beiuş. „Doina". 1926, 393. S E R I ) A R I ' (Yirgiliu). Peste h o ­
in—5», 4S p. Lei 20. [,>:i ¡«1 B e i u ş u l . tare.... Coutribuţiuni la cunoaşte­
Beiuş. 1925, Aprilie 5, An. V, rea României adevărate în străi­
N-rele 13—14, ]>. 3—7. nătate. 1918 —1925. Bucureşti,
387. P L U G A R U (Constantin). Impre­ „Lupta", X. Stroliă, 1925, in—8»,
siile unui soldat întors d i n marele 131 p. Lei 40.
războiu al întregirci [1916—1919]. 3 9 1 . — Serviciul de ştiri al Consiliului
Iaşi, Viaţa Românească, 1925, in Naţional Român. (Biroul din Stoc-
—8°, 29 p. holin). Oclom.-Decern. 1 9 1 8 . Bu­
388. P O P E S C l (Căpit. Mihail). Lupta cureşti, „Universul", 1925, in—8".
dela Tg-Jiu. Revista Infanteriei. (fără paainulie). (Lupta pentru
Bucureşti, 1926. Noemvrie, An. întregirea Neamului).
XXXVI, Nr. 299, p. 39—43. 395. S L Y E S C r (Generai N». Istoricul
3811. P R E V O S T (Michcl). Români şi întrebuinţării cavaleriei române
Ruşi. Amintiri din anii 1916—1918. în războiul mondial 1 9 1 6 şi până
Speranţele şi cele dintăi decepţii. la 1 9 2 6 . Val. I. D,i a io TU mu - la
Retragerea. Cu o prefaţă de X . :ii x i i fin ai i »in. Bucureşti, ,,Emi-
forga. Bucureşti, „Lujita", N. Stro- nescu", 1926, in—8", 384 p-
ilă, 1925, in—8*. 85 p. Lei 25 rjrj in] 396. STANCA (Dr. Sebastimi). Con­
Neamul Românesc. Bucureşti. 1925 tribuţia preoţimei române din
Iunie 12. An. XX. Nr. 131, p. Ardeal la războiul pentru între­
1. 1925, Iulie 31, An. XX, Xr. girea neamului. (1916—1919 . C7H/\
171, />. 1—2. [Cu mici întreruperi]. „Cartea Românească'', 1925, in—8",
Rtlipim* de : General"! C. X. Herjeu. 180 p. Lei 60.
Neamul R o m â n e s c . Bucureşti, 1925, 397. * S T I E W ' E (Fr.j. 1 ,\volski im Welt­
Septemvrie 26. An. XX, Xr. 215, kriege. Der diplomatische Schrift­
p. 1 :—1925 Orlomvrie 23. An. XX. wechsel Iswolskis aus den Jahren
Nr. 238, p. 1—2. ««•<•«,> de X. 1914-1917. Berlin, 1925.
lif-t/a. Kevisla (şlorică. Vălenii-de- .''•98. STOICA (Vasile). In America pen­
Mţinte. 1926, Oct.—Dec. An. X I I , tru cauza românească. Bucureşti,
X-rele. 10—12. p. 381—390. „Universul", 1926, in—*». 83 p.
390. ItOŞCA (Căpit. C-dor E u g . ) . (Con­ Lei 20.
cursul dat <lc clementul de m a ­ 399. STOICA (Vasile). Preşedintele Ma-
rină în trecerea pc la Flămânda. jaryk şi Românii în 1917—1918.
Învăţăminte. România Militară. Discurs rostit la festivalul Masaryk
Bucureşti. 1926, Ianuarie. An. în 7 Martie" [ 1 9 2 5 1 la Atenul Ro­
LV IU. Nr. 1. p. 21—35. mân. România. Bucureşti. 1925.
 BIBLIOGRAFIA 567

Martie 1 2 . An. III, Nr. 4 2 1 , p . Xoiivcllc. Bucarest, 1925, Iunie

1—2. 15, An.Nr. 3, p . 81.
1,

400. * T A U T U (Generalul Teodor). 409. L A P E D A T U (Alex.). In chestiu:

Carnet de câmp, cuprinzând apre­ nea Maramureşului. [Graniţa s p r e
cieri şi note zilnice în slujba ade­ Cehoslovacia]. [In „Miscellanee. Cuvinte

vărului istoric asupra luptelor de Comemorative..."]. Bucureşti, Tip. Căr­

la Cerna, 14 August — 2 5 Noem- ţilor Bisericeşti, 1925, p . 179—184.

vrie 1 9 1 6 . Bucureşti, 1926. 410. L A P E D A T U (Alex.). F r a n ţ a si

401. V A G A O N E S C U (Mihail). Viata în revendicările teritoriale ale R o ­
războiu. însemnări zilnice de pe mâniei. Cuvânt omagial... [in
front. 1 0 1 6 — 1 9 1 8 . Cu nume pro­ „Miscellanee. Cuvinte Comemorative..."].

prii şi localităţi... Bucureşti, Casa Bucureşti. Tip. Cărţilor Biseri-

Şcoalelor, 1 9 2 5 , in—8«. 3 8 3p .+ ceşt, 1925, p. 72—80.

5 pl. Lei 75. 411. L A P E D A T U (Alex). Câteva r e -

402. V L A D E S C U (Pictorul C ) . Bul­ laţiuni şi consideraţiuni cu privire
garii.... Memoriile unui ofiţer r o ­ la graniţa noastră de N. Vest.
mân fost prizonier în Bulgaria Conferinţă...[ [/« „Miscellanee. Cmint

[ 1 9 1 6 — 1 9 1 8 ] . Bucureşti, „Univer­ Comemorative"..] Bucureşti, Tip. Căr­

sul", 1926. in— 8«, 11+159 p. Lei ţilor Bisericeşti, 1925. p. 59—71.

3 6 . (Biblioteca ziarului • „Univer­ 412. X l B I (Sergiu). Italia şi Basa

sul", No. 1 1 ) . rabia. E c h i e C o m m e n t i . [Trad.
403. * Z A I O N T C H K O V S K Y ( A . ) ; A. in] Viitorul. Bucureşti, 1925.

AJVDERS; V. E G O R I E F . Docu- Aprilie 5 . An. XVIII, Nr.

mants historiques. L e s Alies con­ 5126, p . 1.
tre la Russie. [Şi România în răz­ 413. H A K O W S K Y (Ch). II problema
boiul mondial]. Preface par Victor della Bcssarabia. R o m a . „Ars
Margueritte. Paris, 1 9 2 6 . Nova", [1925]. in—8«, 62 p . Lire 4.

404. Z A M F I R U L (Maior Romeo) O 411. S U C I U (Dr. Coriolan). Fron­

pagină din epopeea neamului. tiera Maramureşului. G a z e t a M a -
R o m â n i a Militară. Bucureşti, 1926, r a i n u r ă ş a n ă . Sie/hei, 1925, Noembrie
Oclomvrie, An. LV III, A'r 1 0 . p . 27, An. VI, Nr. 48, p . 1—2:
66—68. 1 9 2 5 , Decemvrie 4 , An. VI, Nr.
405. * Z E L E T L X (Şt.). Retragerea. 49, p . 1—2.
[1916 — 1917]. Bucureşti, 1 9 2 6 , 415. T I L E A (V. V . ) . Acţiunea diplo
Lei 60. matieă a României Nov. 1 9 1 9 —
Mart. 1 9 2 0 . Sibiu. Tip. Poporu­
a . Pacea dela Paris. lui, 1 9 2 5 , in—8«, 2 4 9 p . Lei 1 2 0 .
416. T I L E A (Dr. V. Viorel). România
(1920).
diplomăcziai mukodese 1919 No-
466. H J t A l ' M A S (Dr. Karl). Siidost- vembertol 1920 Mârciusig. Fordi-
europa auf den Friedenskonfe- t o t t a : Botos Jânos. [Acţiunea
renzen. [România. 1919 — 1 9 2 0 ] . diplomatică a României dela Nov,
[Sibiu=] Ilermannstadt. los. Drot- 1919 — Mart. 1 9 2 0 . Trad. de...].
leff, 1 9 2 6 , in—8», 2 3 p . Lugoj, „Mag ar kissblseg". 1926.
407. - Frontiere [le României întregite]. in—8°, 160 p.
[In ..PoiUiea externă a României"]. Bu­ 417. T O P O R U L (.1.). L a situation
cureşti, Cultura Naţională, 1 9 2 5 , de la Bessarabie et de la Buko
p. 616—927. vine comme cile se resente au point
108. - M. I.loyd George et la question de v u e du droit public et inter­
du Banat. [1919]. L a Romnanie naţional. Publication contribn-
 568 I. CRĂCIUN

aut à résoudre la question ukrai­ 118. — Tratalele.de pace delà Saint-

nienne de la Roumanie. I.eopol. Germain, Trianon. [lu „Coliiim externă
,,Société Scienti!iqae de. Clievtchen- a KnmdnieVi. Bucureşti. Cultura Na-
ko", 1926. in—8«. 15 p. lionata, 192ii, i>. 509 536.

V". I s t o r i a N o u ă .
R o m â n i a î n t r e g i t ă . ( D e l a 1920 p â n ă în zilele n o a s t r e ) .

119. ItllATl \ \ l (Ion I. C.). A c t i ­ 1925. [Cluj. ..Lapkiado". 1925]

vitatea Corpurilor Legiuitoare in—16", 18 p.
şi a guvernului dela Ianuarie 427. M A R T O X X E (Emmanuel de)
1922 până la 27 Martie 1 9 2 6 . Dare La Roumanie e n 7925. L a Vie.
de seamă înfăţişată de... Bucureşti. Paris. 1925 juillet 15. An. 14,
Cartea Românească,, 1926, in— Xr. 14. p. 241 - 246.
8", XXI 11 — 100 p. 428. N E M O I A X l ( P . ) . Ardealul şi
120. BHATIANI (Ion I. C ) . Activi­ Banatul după unire. Cluj. Dr.
tatea guvernului Naţional Liberal, Sébastian B rnemisa. 1925. in—8«,
Ianuarie 1922—Martie 1 9 2 6 . De­ 71 p. Lei 30.
mocraţia. Bucureşti, 1926 Martie. 129. XEMOI.Wl ( P . ) . Probleme bă­
—Aprilie, An. XIV, Xrele- 3—4, p. năţene. E d . I I . Lugoj. Tip. Na
3—23. lionata. 1926, in—8«. 89 p. Lei 5 0 .
421. C Ă D E R E (Victor G.). Chestiunea 430. - Le pacte d'amitié italo-roumain
Basarabiei după recunoaşterea [1926]. L a Roumanie Nouvelle.
Sovietelor. Gazeta Transilvaniei. Bucarest, 1926, Sept. An. 2, Xr.
Braşov, 1925. Ai>rilie 10. An. 18, p. 167—7Ô9.
LXXXVIU. Xr. 39, p. 7.- — 4,'il. P A L M I E R I (Aurelio). L e B e s -
1925. Aprilie 15. An. LXXXVIU. sarabia e la diplomazia dei So­
Xr. 41, p. 1—2. viet}". Con prefazione di Al. K m .
422. [ C l O R O G A R I l (Episcopul R o ­ I.ahovary. Roma. ,,I.a Vita Itali­
man)]. Atentatul dela Senat, ana". 1925, in—8", 23 ;,.
i 1921]. L e g e a R o m â n e a s c ă . Oradea- 432. P A N A I T E S C l i (General Scalat).
Mare. 1925, Decemvrie 15. An. Aspecle economice şi sociale din
V. Xr. 24. p. 3—4. Basarabia (1920 - 1 9 2 6 ) . Vol. I.
42!. t . U R L - E A (Gabriel). Situaţia R o ­ Chişinău. „Cartea Românească".
mâniei de. după răsboiu [1919 — 1926, in--8". 205 p. —pi. (Pagini de
1925]. Bucureşti. „Ion C. Văcâ- actualitate).
reseu", 1926, in—8», 128, p. Lei 60. 133. * P A I L O V I C I (-M.) şi M. R A E A I L .
12 1. I l E B t t l O T ( E d o u a r d ) . L a Grandc Schiţe din România contimpora­
Roumanie. L a V i e . Paris, 7925, nă, rfn ruseşte]. Odesa. 7925, 170
Iulie 15. An. 14, Xr. 14. p. 231— p. Mimale ile : i>r. 1'. Casoev. Viaţa R o ­
251. mânească, laşi, 1925. August, An.
125. HCSĂtîESCL ( Z . L ) . Mişcarea X V I I , Nr. 8, p. 201—293.
subversivă în Basarabia. Chişinău. 134.— Réplique de. l ' E t a t Roumain
Imi>rimeria Statului. 1925, in—8", à la réponse du ressortissant
179, p. fiij. Lei 80. hongrois sur l'exception d'incom­
126. L U P A Ş ( 1 . ) . Necesitatea unei pétence soulevée par l ' E t a t roumain.
concentrări democratice. Cuvân­ Itédacté par : V. Dimitresco.
tare rostită la consfătuirea a 3-a iBue.urest. „Imprimeria Stalului".
din Cluj. linulă în 5 Ianuarie 1926], in — /", p
 BIBLIOGRAFIA 56H

!35. n O G E R (Noëlle). L a nouvelle Bucarest. \ ,,lmpr. Statului", 1926],

Roumanie. Văleni i-de-Munle. „Bu­ in—8". 169 p.-i-p/.
lina Românească", 1926, in- 8", 47 138. T A T A R E S C O (Georges). Bessara­
p . ( E x t r a i t de la ,,Revue des bie et Moscou. Discours... Bu­
Deux Mondes". [1926. Septembre carest. Cultura Xafională, 1926.
15, An. XCVI, p. 283 — in—8«, 47 p .
314]. 439. T À T À R E S C U (Gh.). Internaţio­
136. * R O : \ n i E N H A L L E R (C. G.). La nala III-a şi Basarabia. Diseurs
Grande-Roumanie. Sa structure rostit în Adunarea Deputaţilor..
économique, sociale, financière, Bucureşti. „Independenţa ', 1
1925.
politique et particulièrment ses in—8». 45 p .
richesses. La Haye. Martinus Nij- 440. VASILIU ( E m . D. B . ) . Adevărata
Iioff. 1926, 634 p . Recenzii de : N. lorrja. cauză a renunţării la tron a
Revue Historique du Sud-Est E u r o ­ fostului principe Caro]. Bucureşti,
péen. Bucarest, 1926 lulie-Sept. „Cultura", 1926, in—«», 15 p .
An. III, X-rele 7—9, p . 236—239: Lei 10.
Ion T. Xisti'r. C o d r u l C o s m i n u l u i . Cer 441. Z A B O R O V S K I (Virgile). L'unité
nanti. 1925 şi 1926, An. Il şi III, roumaine. L ' I l l u s t r a t i o n Economique
p . 623—624. et Financière. Paris. (Supplément au
437. — Situation et organisation éco­ numwo du 7 Février 1925), p .
nomique de la Roumanie en 1926. 10—18.

A. R o m â n i i din alte tari.

Studii g e n e r a l e — 445. S T A X C L ' L E S C U (G.). Viaţa ro­

mânească din America. C a l e n d a r u l
442. B l L U X i A S (Dr. Karl). Das Aus-
Aaţional al ziarului „ A m e r i c a " .
landruinänentum. Eine statisti­
Cleueland-Ohio, 1925, p. 33—179.
sche Uebersicht. I t e u t s e h e Poli­

tische Helte aus Grossrumäiiien.

[Sibiiu], Ilermamstadt, 1926, Sept. 2. Balcani.

An. VI, Heft 9, p . 180—183.
446. B L ' C t Ţ A (Emanoil). Românii din
443. — Mémoire sur la situation des
Bulgaria. S o c i e t a t e a d e Mâine.
minorités roumaines Trans-Da­
Cluj, 1926 August 15 şi 22, An.
nubiennes : Jugo-Slavie, Bulgarie,
III. N-rele 33—34, p . 547—550.
Grèce, Albanie. 1925. Bucarest,
447. C A P I D A X (Th.). Meglenoron anii.
„Tip. Romàne Unite", [1925], in
1. Idwia şi urând lor. Bucureşti,
— 80, VII p .
Cultura Naţională, 1925, in—S»,
225 p . - f 5 pl. (Academia R o m â n ă ,
1. A m e r i c a .
Studii şi cercetări, V I I ) . Recenzii de:
444. i m i T Z U (Serbau) şi Andrei P O o. Dlentviimnl. G r a i ş i S u f l e t . Bu­
P O V I C I . Românii în America. Cu cureşti, 1926, Vol. II, Fasc. 2.
o prefaţă de D-l Prof. N. Iorga. p . 363— 382 ; X. Tcraa. Revue

Bucureşti, Cartea Romanească, Historique du Sud-Est Européen.

1926. in- S". 324 p . Recenzie de : Bucarest-Paris. 1925, April-Iunie,

N. nrm. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- An. 11, N-rcle 4—6, p . 177- 180.
de-Munte. 1926, Iulie—Sept. An. 448. C A P I H A X (Th.). Patriarhul aro­

XII, X-rele 7—9, p . 268—270. mân loasaph. P e n i n s u l a B a l c a n i c ă .

570 I. ORÀUIUN
Bucureşti, 1925 Avrilie. Au. I I I . mânii]. Sofia, Imprimerie de la
Ar. 1, p. olt,. Cour. 1925, in—S», p. 28—33.
449. C A P I U A X (Th.). Românii nomazi. 450. — Mitropolitul Antim alesul Aro­
Studiu din viaţa Românilor din mânilor răspunde unei telegrame
sudul Peninsulei Balcanice. Cluj, a Nijopolenilor. (Din corespon­
„Ardealul", 1926, in—8°, 1X7 p. denţa Mitropolitului Antim cu
Lei 200. ( E x t r a s din „Dacoroma- George l l a g i - Gogu.). Peninsula
nia" [1924—1926). An. IV [p. Baleanieă. Bucureşti, 1925, Aprilie,
183—352)). ITRREN-DE DE: X . LORAA. Au. I I I . Xr. 1, p. 317.
Revue Hitoriqne d u Snrt-Est Euro­ 457. PIXETTA (Mihail). Monografia
péen. Bucarest, 1926, April—Iunie, Samarinei. [Comună aromânească].
An. / / / . X-rele 4—6, p. 113—115. Peninsula Baleanieă. Bucureşti,
450. CAPIDAX (Th.). Sărăcăcianii. 1925, Iulie-August, An. I I I , N-rele
Studiu asupra unei populaţiuni 3—4, p. 87—92: 1925 Sepl.-Oct.
româneşti precizate. Cluj „Ar­ An. I I I , N-rele 5—6, p. 120—125 ;
dealul". 1926, in—S", p. 923—959. 1925 Dec. An. I I I , Xr. 8, p. 176—
( E x t r a s din ..Dacoromania", 1924 190; 1926 Febr. — Martie. An.
—1926, An. IV, /;. [923—959]). III, N-rele 10—11, p. 237—251.
451 R I A M A X M A M I X C I A N L L (Prof. 458. — * [Românii din Balcani la Viena]«
V.). Despre Marea Valahie. Con­ N i o ; eX/.T vo(j.vi][i.ov. [ ? ? ? ] .
1 HECMZI.
vorbiri Literare Bucureşti, 1926, DE: X . INRUA. Revisla Istorică. 192-
Ian.—Febr. An. 58, p. 138—142; lunuarie—Martie, Au. X I I , N6
1926 Iulie— August. An. 58. p. rele 1—3, p. 41—42.
617—619.
459. * ROMANSKI (Proi. S t . ) . Ma-
152. D I A M A X D J (V.). Meţova. [Orăşel kedonskite Români. [Românii m a ­
aromân în Epir]. P e n i n s u l a Bal cedoneni]. lUukedonski Preoled.
eanicâ. Bucureşti, 1925, Sept.— Sofia. 1925. An. I. Fase. o—6 p.
f

Oct. An. I I I , X-rele 5—6, p. 63—96. TIEEERRZ'A DE : MARAARETA ŞTEFELRIESCV

116—120; 1925 Decembrie. An. Arhiva din. laşi. 1926, Iulie—Oct.
III. Xr. 8, /-. 173—175. [Ui­ An. XXXIII, N-rele 3—4, p.
mea ză]. 261—266.
453. fiALl'ŞCA (Constantin). Ştirile
din Valvasor privitoare la Cicii
şi Uskocii din Kraina. Revista 3. Istria.
Istorică. Vălenii - de - Munte, 1925
Iulie—Septemvrie, An. XI, X-rele
160. PIŞCARH (Sextil). Studii istro­
7—9, p. 176—195.
române, la colaborare cu A I .

454 * 1IOEG (Carsten). Les Săreai -

Bartoli, A. Belulovici şi A. B y -
han. I I . INLROD'FIRRR. GRAMATICII. CARACTERI­
sane.., une tribu nomade grecque.
[Vlaques de langage grec], l- ntmte ZAREA DIALECHDT'I ISTRARONTÂN. Cu 2 6 illlS-
UFKIAIMI'IUE 'I>RÉC>(LF' A'ITIIS TMTIFE ETTUOHIRAT>- traţiuni şi două hărţi. Bucureşti,
II. TE.RTE<. I'uris-Copenhaqiie, „Cultura Natiomală", 1926, in—A'».

1925. ITEEENZIE IL>• : X . TURNA. Revue XVI -f- 370 p. — pl. (Academia
Historique du Sud-Esl Euro­ R o m â n ă . Studii şi Cercetări. X I ) .
péen. Bucarest, 1926, Iulie-Se.pt. 461. HIEGLER (Emil). La Românii
An. I I I , N-rele 7—9, p. 243 — din Istria. Ideea Europeană. Bu­
245. cureşti, 1925, Nacmvrie 1. An.

455. K E R E K O F T (Georges). Les mi­ VII, Xr. 17 7, p. 1—2; 1925

norités étrangères ethniques et j Noemrric 15. An. VII, Nr. 178,

ri ligicuses en Bulgarie. [Şi Aro­ \ p. 3 .

 BIBLIOGRAFIA 571

4. M o r a v i a . Alexandrine Dimitrescu.. Paris.

„J. Camber". Tip. „Datina Ro­
•Ii)2. IJRAGHICEAXI Yirg.). O bi­
mânească", \'ălenii-<te-Munte, 1925
serică românească in Moravia.
in—S," 39 p.
Buletinul Coinisiunii Monumen­
465. M S T O R (Ion I.) i). Românii
telor Istorice. Craiovu, 1926 Iulie—
Transnistrieni. Cernăuţi. „Glasul
Septemvrie. An. XIX, Fuse. 49,
Bucovinei", 1925, in — 8°, 105
p. [121].
p. - f 1 pl. ( E x t r a s din „Codrul
Cosminului". [192.3, An. I, p. 461
5. T r a n s n i s t r i a . —565]). Recenzie de : -V. lort/a. Revue

163. G H I B U(Onisifor). Cultura naţio­ Historique de Sud-Est Européen.

nală a Românilor de peste Nis­ Bucarest-Paris, 1925, April-lunie,

tru. In baza unor documente noi An. II, N-rele 4—6, p. 157—160.
delà sfârşitul sec. X V I I I - l e a . A d e ­
vărul. Bucureşti, 1925, Martie 11.
6. U n g a r i a ( d u p ă 1920).
An. XXXVIII. Nr. 12615. p. 1—2.
104. I O H G A (N.). Les Roumains au — 466. G E O R G E S C U (loan). Românii
delà du Dni ster pour éclairer le din Ungaria. Bucureşti, „Cartea
sens de la ,,République moldave" Românească", [1925] in—8», 32
y

des Soviets russes. Articles publiés p. Lei 3. („Cunoştinţe Folositoare

dans le journal ,,Neamul R o m â ­ din Lumea întreagă", Seria C.
nesc" en 1918, traduits, par M-lle No. 1 9 . ) .

B . R e l a ţ i i l e şi l e g ă t u r i l e cu alte state.

1. F r a n ţ a . Convorbiri Literare. Bucureşti-

1926, CXt. An. 58, p. 796— 800,
167. I O R G A (Nicolas). Relations F r a n ­
co-Roumaines. L'Illustration Eco­

nomique Paris (Supplé­

et Financière.
3. Polonia.
ment au numéro du 7 Février
1925), p. 11—13.
471. M A R I X E S C U ( C ) . Legăturile Mol­
168. MAiYXEVILLE (M. de). France et dovei cu Polonia îtitr'un raport
Roumanie. L ' I l l u s t r a t i o n Economique de ambasador veneţian (1575).
et Financière. Paris (Supplément au
t
Vălenii-de-Munte, „Datina Româ-
numéro du 7 Février 1 9 2 5 ) p. 7—9. (
neasscă", 1925, in—8", 7 p. ( E x t r a s
169. S A 1 A T - A I L A 1 R E . L e s relations din „Revista Istorică", 1925, Oc-
Franco-Roumaines. P a r i s - B u c a r e s t . lomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele
1925, August—Septembre^ An. IV 10—12. [p. 270—274]).
N-rele 5—6, p. 1—4.
472. S T R E I T M A N ( H . S t . ) . Legăturile

româno-polone după 1863. S o c i e ­

2. Piemontul. t a t e a d e M â i n e . C/u/, 1926, Iunie
170. B O S S Y ( R . V.) Primele legături 20 si 27. An. III, N-rele 25—26.
diplomatice [1855] cu Piemontul. p. 461—463.

1. I n „Istoriografia Eomânâ in 1 S 2 3 $i I<J?4' stivimi lusese m e n ţ i o n a t iu<rnai ca -articol t\]u „Co-

<lrul Cesmiaultù".
572 I. CRĂCIUN

4. S â r b i a . lului. Românii din valea Timo-

cultii. O politică de împăciuire.
478. L I P L (Dr. N . ) . Noi şi Sârbii. Pro­ Bucureşti. „Cultura Naţională".
blema c r o a l ă . Ţărănismul croat. [1926], in—8«. 48 p. Lei 25.
Stjepan Rădici. Chestiunea Rana-

V. ISTORIE PARŢIALĂ.

1. J u d e ţ e şi l o c a l i t ă ţ i . 479. KISCH (Oskar). Die wichtigsten

Ereignisse aus der Geschichte von
(in ordinea alfabetică a provinciilor
Histritz und des Nösncrgaues von
şi localităţilor).
der Zeit der Kolonisten-Einwan­
derung bis zur Gegenvart. 1. Band.
- - Studii generale - -
( 1 1 4 1 — 1 6 9 9 ) . [Bistri a], Minierva,

4 7 1 . I I O M G B E H I i E I î ( R . ) . Alte deul- [1926], in —8". 143 p.

sche Slădte in rier Aloldau und 480. S l C K (Dr. Coriolao). Blajul,

Walachei. Ileutsche Politische Hefle liraşovul şi Bariţiu. Culturii Creş­

a i i s t i r o s s r i i i u i i n i e n . Sibiu, 1925 Ia­ tină. Blaj. 1925 Septemvrie, An.

nuarie—Februarie. An. V, N-rele XI V. Nr. 9, 314—321.
1—2, p. 18—22: 1925 Octonwrie, 181. S L C I l " (Dr. Coriolan). Blajuli
An. V. Nr. 10. p. 10—22. Braşovul şi Mureşenii. [Andrei ş.
475. S m l O X E S C A (1>. Oraşe din R o ­ iacob Mureşanuj. Cultura Creştină.

mânia. Bucureşti. ,,Cartea Româ­ Blaj. 1925 Octonwrie. An. XIV. Nr.

nească", [1925]. in—8». 282 p. 10. p. 363 - 316.

Lei 80. 182. LO\<;L\ ( F r a n c i s c H . ) . Clujul de

demult [românesc]. Transilvania.

a. Ardealul. Sibiiu. 1926 Ianuarie, An. 57,

Nr. 1. p. 27—30: 1926 Februarie.
476. A R Ă R I (Victor). Desvoltarea c e ­ An. 57. Nr. 2, p. 54—59.
tăţilor montane din Transilvania. 483. M E T F Ş (Ştefan). Mihaiu Viteazul
Societatea de mâine. Cluj, 1925, şi oraşul Cluj. Patria. Cluj, 1925
Aprilie. 19 şi 20, An. II, N-rele AUIJ. 9, An. Vll Nr. 171, p. 1—2.
t

10—17, p. 283—285. Revista Arhivelor. Bucureşti, 1925,

An. /, Nr. 2, p. 292—294.

481. A I E T E Ş (Ştefan). Oraşul Cluj
-177. SH.1IIARTKI ( E l ) . Monografia asediat de oştirea românească la
comunei Agrieş. Cu 8 figuri si 1 1658. Revista Arhivelor. Bucureşti.

h a r t ă . Dej. Ludovic Medgyesi. 1926, 1925, An. I Nr. 2. p. 295.

in—<V°, 39 p. ( E x t r a s din Anua­ 185. M E T E Ş ( Ş t ) . O româncă din
rul Liceului ?,,Andrei Mureşanu". Ţara-Româncască [Stanca, fica
Dej, 1925—1926). Postelnicului Preda] rescumpără
4 7 8 . BITAY (Dr. A r p â d ) . Gyulafeher- o tipografic şi repară o biserică
văr Erdely mfivelodestortene- calvină din Cluj în secolul al
teben. TAlba-Iulia în istoria cul­ X V I 1-lea. Revista Arhivelor. Bu-
turală a Ardealului]. [Şi părţi pri­ cureşti t 1925, An. I, Nr. 2, p.
vitoare la trecutul românesc]. Cluj. 295 -296.
Minerva, 1926. in—8°. 13 p. ( E r - 486. S C H I L L E R (Dr. Rudolf). Aus
delyi Tudomânyos Fiizetck, 3 r . ) . S der Vergangenheit Klausenburgs
IPdrţi si in] Păsztortiiz. Cluj, 1926, [=Cluj]. Cluj. „Viaţa". 1925,
Mai 5. An. XII. Nr. 0, p. 200—203. in V». 118 p. Ittcrn-ii de: 1. lun« .
t
 BIBLIOGRAFIA 573

Anuarul Institutului de Istorie N a ­ 1926. in— 16. 92 p . + pl. Lei

ţională Cluj. 1924—1925, An. III, o.;

p . 734—73$ : Jir. Itajki: Laszlo. E r -

delyi Irodalmi Cluj, 1926,

S/.emle.
b. Banatul.
An. IM, Ar. p . '.'// 214. 490. « A H T ( J e a n ) . Ada-Kaleh. Adevă­
187. M Â N Z A T (Gcorge). Monografia rul Literar şi Artistic. Bucureşti,
oraşului Dej din cele mai vechi 1925 Mai 17, An. VI Xr. 232,
timpuri până în zilele de azi. p . 3.
Bistriţa. Primăria oraşului Bej, 497. J A K A B F F Y (Dr. Elemer). Az
1926, in—8«, 321 p . fig. 1790 — 91 = iki magyar orszâg-
488. C I O A I A C (Ion L . ) . Domeniile sta­ gyiiles elozmenyei Kraşso vărme-
tului din jud. Făgăraş. [Şi isto­ gyeben. [Antecendeţele dietei un­
ricul lor]. Bucureşti, ..Bucovina", gureşti din 1790 — 91 în judeţul
I. E. Torouţiu. 1926, in — 8", Carasului]. Lugoj. Husveth es Ho/[-
97 p . Lei 35. ( E x t r a s din „Bule­ ner. [1926], y i — 1 6 ° , 63 p .
tinul Agricnlturei", 1926, Vot. 198. M O L O O V A X (Simion S.). Judeţul
III, N-rele 7—9). Caras. B a n a t u l . Timişoara. 1926
489. M A R Ţ I A N (Iulian). F a t a . [Sat Iunie—Iulie, An. 1, X-rele 6—7.
în jud. Năsăud]. Tradiţie şi p . 5—26.
istorie. A r h i v a S o m e ş a n ă . Xăsăud, 199. C H E V E R E Ş A N (Alexandru). Mo­
1926, Nr. 4, p . 12—23. nografia comunei Deta [Timiş-
490. —Mittteilungen aus der MatrikeI Torontal] scrisă cu ocaziunea
der evang. Kirclie A. li. Mediasch. jubileului de 2 0 0 ani dela înfiin­
[1925]. in—8", 51 p . ţarea comunei, 1 7 2 4 — 1 9 2 4 . Timi­
491. Ş O T I I O P . V (Virgil). Răhoaje din şoara. „Fraţii Csendes'-, 1925, in
trecut. [însemnări din arhiva bis- — 8", 178 p .
triţeană privitoare la ţinutul N ă -
500. A ' E H O I A A U ( P . ) . Oglinda unei
săudului şi a Bistriţei], [urmare].
plase din B a n a t . [Răcăşdia], Ţ a r a
A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1925,Nr
N o a s t r ă . Cluj, 1925, Ianuarie. 25,
3, p . 71—79 ; 1926, Nr. 4, ¡1.94—99.
An. VI, Nr. 4, p . 111—118.
492. K E J E U (Profesor P e t r e ) . Mono­
501. M O L I N ( G h . i . Reşiţa. Monografia
grafia municipiului Oradea şi ju­
oraşului, uzinelor şi domeniilor.
deţului Bihor. Volumul I. Aşezâminlele
Craiova, „Scrisul Românesc". 1925.
ciMuialr clin municipiul Oradea si judeţul
in—8", 50 p . 4 - pl.
h i h o r . Cu O preţafă de Prof. Ni-
colae lorga. Oradea. Tip. Transil­ 502. H A I P T (Egidius). Geschichte der
vania, 1926, in—8°. 335 p fig. Gemeinde Sackelhausen [Săcalhaz]
193. B E A A T
( P r . Ioan A . ) . Contribuţii mit kurzem Riickblick ăuf die
la monografia comunei Pianul- V o r = und Turkenzeit des Banats.
de-jos [jud. Alba]. Cluj, „Dacia". [Timişoara = ] Temesvar. „Scluvă-
bische Verlags= Ahtiengesellschaft,
[1925], in—S», 113 p .
1925, in—8". 216 p .
494. J L N G A ( D r . Victor). Săce.lele
în trecutul apropiat, astăzi şi în 503. S I M T (Prof. Trăiau). Tapia. [Ta-
viitor. [Urmare]. G a z e t a T r a n s i l ­ pae]. B a n a l u l . Timişoara. 1926
vaniei. Braşov, 1925 Ianuarie 1, Oct.—Dec. An. I, N-rele 10—12.
An. LXXXVIII, Nr. 1, p . 3; p. 12—14.
1925 Ianuarie 14, An. LXXXVIII, 504. P O S T E L N I C I 1
(G.). Timişoara în
Nr. 5, p . 3. sec. X V I I I . Note şi însemnări is­
( 9 5 . GHERGA1IIU ( L . ) Zălaul. Schiţă torice. B a n a t u l . Timişoara. 1926
monografică. Zălau. „Luceafărul". Aprilie. An. 1. Xr. 4. p . 36—41.
 574 :. c r ă c i u n

c. Basarabia. Moldovenesc. Discursuri parlamen­

tare şi un memoriu. Cernăuţi.
„Glasul Bucovinei". 1925, in—8",
505. CIOllAM (Şl.). Oraşele [Basara­
IV-f 60 p . Lei 12.
biei], [I>i ..Basarabia. Monografie sub

Îngrijirea d-hii ?(ef<ia Ciobanii". Chişinău.

e. Dobrogea.
11)26], p . 76—100.
506. « K I . T H W (A. F . ) . Vospomina- 514. A R A M (Ioan). Constanţa pito­
niea o Bessarabii. [Aminliri rească. Cu împrejurimile ei. Edi­
despre Basarabia]. Chişinăul în ţia I I . Bucureşti, „Universală"
1821. In româneşte de Şt. Berechet. Alcalcw. [1926], in-8°, 288 p . 4-
Koinănja Vouă. Chişinău 1926. planşe. (Lucrare premiată de Aca­
Iulie 50, An. III, Nr. 19 (272). p . demia R o m â n ă ) .
1—2.
f. M o l d o v a .

515. B A C A O A X U (Dr. C ) . Din tre­

507. (G. I.). Les Bulga-
B R Â T I A X U
cutul sanitar al oraşului Botoşani.
res à Cetatea Albă (Akkerman) au
Revista Moldovei. Botoşani, 1926,
début du X l V - e siècle. B y z a n t i o n .
An. V, A>. 3, p . 5 — 9; [Sub
Paris-Li.ge. 1925. Tom. II. p.
dijerile titluri:] 1926, An. V, Nr.
153—168 -±- 1 pl.
1. ]>. 5—,S' — 1 9 2 6 , An. V, Nr. 10,
508. 1 OR ti A (N.). Lucruri noi despre
p. 16—21.
Chilia şi Cetatea Albă. Bucureşti.
516. G H E O R G 1 I I U (Căpitan Aurel 1.)
,,Cultur(i Naţională". 1925, in—
Câte-va localităţi istorice din jud
8", S p . - f 1 pl. ([Extras din]
Botoşani. Botoşani. „Munca",
„Memoriile Secţiunii Istorice ale
1926, in—8«, 15 p . Lei 15. ( E x ­
Academiei Române". Seria III,
tras din „Revista Moldovei".
Tom. V, Mem. 7. [p. 325— 352
[1926], An. V, Nr. 1. [p. 3—15]).
-i- ' /•',>•
517. G O R O V E I (Artur). Monografia
509. [ I O R G A (N.)]. [Menţiunea Chiliei în
oraşului Botoşani. Botoşani. Pri­
veacul al X l - l e a ] . R e v i s t a I s t o r i c ă .
măria oraşului. [1926], in — 8".
Vălenii-de-Munte. 1925 Ianuarie—
II -f 460 p. fig. Recenzii de: [Gh.
Martie, An. XI, N-rele 1—5, p . 69.
Ghibăneseu]. Ioan Xeculcc. la:i. 1926-
510. C I O B A X L (Şt.). Chişinăul. [Chişi­
1927. Fose. 6. p . 409 - 112: N.
nău]. Comisia Monumentelor Is­
Inrga. Revista Istorică. Vălenii-de-
torice Secţia din Basarabia", 1925,
Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII,
in— 8«. 122 p . - j - 1 pl.
N-rele 7—9, p . 186—193.
511. S T Ă X O I U (Eugeniu D.). Schiţă
518. I Olt GA (N.). [Cotnarul). Memo­
monografică a judeţului Lăpuşna.
riile Secţiunii istorice ale Acade­
Chişinău. ..Cartea Românească",
mici R o m â n e . Seria 111, Tom.
1926. in - 8°, 100 p . Lei 50.
IV, p . 429—434. [Formează partea 11-a
din comunicarea „Procesele călugări­
d. Bucovina.
lor dela Sântilie şi Gheorghe, Pi­
512. (Căpitan Aurei I . )
G I I E O H G H I I J sarul leşesc"].
Privelişti din Bucovina pitorească. 519. B E L D I E (Econ. 1. C ) . Schiţe
Vol. I. Bucureşti. „Cartea Româ­ istorice asupra judeţului Covurlui.
nească", [1925], in—4°, 135 p . Contribuţiuni. Galaţi, „Moldova",
Lei 60. 1925. in— 6°. 30 p . Lei 5.
513. T O M A (Iorgu G.). Lupta pentru 520. * B O B I L E S C l " ( C ) . Schiţă isto­
menţinerea judeţului Câmpulungu!- rică asupra satelor Crucea-de-sus,
 BIBLIOGRAFIA 575

Crucea-de-jos, cu bisericile lor. | g. Oltenia.

cum şi asupra schiturilor Brazii |
şi Moşinoaele din jud. Putna. Bu­ 536. I U R G A (Prof. N.). Oraşele Oltene,
cureşti, 1926.
şi mai ales Craiova pe pragul
vremilor nouă. ( 1 7 6 0 — 1 8 3 0 ) . C'r«-
521. B U D E A X L (Otilia C.) Comuna
iova. „Scrisul Românesc". [7925],
Deleni. [Moldova]. Revista Mol.
in— 8 " , 23 p. Lei 15. (Biblioteca
dovei. Botoşani, 1926. An. V,
Arhivele Olteniei Nr. 2 ) . [Extras
K.r. 1, p. 31— 33; 1926. An.
din „Arhivele Olteniei". 1925
V, Nr. 2, p. 6—12.
Iulie—August. An. IV. Xr. 20. p.
522. G O R O V E I (Artur). Din istoricul
275—294]. Bectilicare de: T. G'. Bvlai.
oraşului Folticeni. Conferinţă...
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Roman. [Primăria oraşului Fol­
Septemvrie — Decemvrie, An. IV.
ticeni]. 1925. in—8", 16 p.
N-rele 21—22, p. 494.
523. B E R I X D E Y tProf. arhitect I. D.)
Istoricul cetăţii şi oraşului Iaşi
delà întemeiere, liusliaţia. Bucu­
reşti, 1925 Septemvrie—Decemvrie, 531 G R I G O R E S C L - B E X G E . Ş T I (Alexe).
An. XIV, X-rele 115 — 118, p. Din comuna Bengeşti-Gorj. Arhi­

iii—168. vele Olteniei. Craiova. 1925 , Iulie

524. COSTACHESCU (M.). [Iaşii în —August, An. IV, Nr. 20, p. 337
cronicari şi călători străini. 1818, —338.
1052. Nunta Ruxandei fiica lui 532. — Consideratului asupra oraşului
Vacile Lupu cu Timus hatmanul Calafat. A n u a r u l Liceului „ I n ­

Cazacilor], Ioan Xeenlee. laşi, dependenţa"- Calafat.1925,p.5—16.

1926—1927. Fasc. 6, p. 301—311. 533. D E M E T R E S C U (G. Mii.). Din
525. C O S T A C H E S C U (Mihai). Iaşii şi istoria Craiovei. Vechi denumiri
Moldova îm călătorii streini [An­ de mahalale şi suburbii. Arhivele

dréas Wolfj. Ioan Xeeulce. Iaşi. Olteniei. Craiova, 1925, Martie —

1925, Fasc. 5, p. 286—297. Iunie. An. IV, N-rele 18—19, p.

526. G H I B A X E S C l " (Gh.). Iaşii în 112—121; 1926, Mart. — Aprilie,

c ronicarii şi în călătorii streini, An. V, Nr. 24, p. 95—101.

[urmare]. Ioan Xeculce. laşi. 1925. 534. F I E R A S C U ( C ) . Craiova în 1 7 7 0 .

Fasc. 5,p. 282—285: 1926—1927. Contribuţie documentară. Arhivele

Fasc. 6, p. 289—299. Olteniei. Craiova. 1926, Sept. —

527. C O S T A C H E S C l (Mihail). Satul Oct. An. V, Nr. 27, p. 337—339.
Prigoreni cu trupurile sale, A v r ă - 535. M I H A I L (Dr. Petre C). Ceva
menii şi Râtul (din jud. Iaşi). despre Târgu-de-afară din Craiova.
(Schiţă istorică). Ioan Xeenlee. Arhivele Olteniei. Craiova, 1926

laşi, 1925. Fascicola 5, p. 40—70. Nov.—Dec. An. V, Nr. 28, p. 448

528. C O S T A C H E S C l ' (M.). Satele R u s - —449.
canii (Buznea) şi Găneştii, cu tru­ 536. S T O E X E S C l (Dem. D . ) . Pentru
purile lor, Câcăceştii şi Moiceştii, „O istorie a Craiovei". [urmare].
din jud. Iaşi. (Schiţă istorică). Arhivele Olteniei. Craiova, 1925.

Ioan Xeenlee. laşi, 1926 — 1927. Martie—Iunie. An. IV, N-rele 18

Fasc. 6, p. 85—111. —19, p. 202—207.

529. GIIIBAXESCL (Gh.). Vasluiul. 537. T I I E O D O R I A X - C A R A B A (M.)

Studiu şi documente. [ 1 3 7 5 — 1 8 4 3 ] . Răscoale în Craiova. Arhivele

[Surete şi izvoade, Vol. X V ] . laşi, Olteniei. Craiova. 1925, Martie

,.Viaţa Românească", 1926, in—8", —Iunie. An. IV, N-rele 18—79,
41 + 342 p. p. 125—128.
576 I. CRÀCIUN

538. V I \ U - : X / (Irig. A . ) . Din trecutul 543. L I P E A X U ( A . ) . Bucureştii la

Craiovci. Arhivele Olteiiiiiei. Cra- 1836 de Timotei Cipariu. Cultura

iova, 1926 Mai Aug. An. V, Xrele Creştenă. Blaj. 1925 Ianuarie. An.

->.,—26, p. 182- 101 ; 1926, .Se;)/. XIV, Xr. 1, p. 12—14.

- Oct. An. V, Xr. 27, p. 32i~ 336. 541. — Pagini din trecut. „Zonele"
Iteunzie de : -V. lorga. lîevista Istorică. Bucureştiului de odinioară. Viito­

Vălenii-de-Munte, 1926 Iul.—Sept. rul. Bucureşti, 1925 Aprilie 29, An.

An. X I I , X-rele 7—9. p. 279 - X V I I I . Xr. 5144, p. 1 — 2.
280. 545. nUMITHESCU (C. Gh.). Oraşul
Buzău. (Studiu monografic). Bu­
h. T a r a - R o m â n e a s c ă . zău, luau Calinescn, 1926, in—4°,
539. lOlttiA ( X . ) . Din trecutul isto­ 45 p. -V- 2 pl. Lei 35.
ric al oraşului Brăila. Conferin­ 546. RĂ1RXESCL'-COUIN ( C ) . Câm­
ţă... Brăila. Biblioteca ,,1'ctre Ar pulungul Muscelului istoric şi
mencea". 1926, in—8«, 32 p. legendar. Privire asupra trecu­
I.ei 20. (Publicaţiile cercului de tului. Cu hărţi, figuri şi nume­
studii regionale ale oraşului şi roase vederi. însoţit de călăuza
ţinutului Brăila. Biblioteca „ P e t r o vizitatorului celor mai de seamă
Armencea" din Brăila, X o . 1 ) . locuri şi monumente istorice din
540. B A C A L B A Ş A (Const.). Bucureştii oraş şi din împrejurimi. Câmpu-
de altă dată. [urmare]. Adevărul. lung-Muscel. ,,Ioan X. Staicu".
1925, Ianuarie 4, An. XXXVIII, 1925, in —8«, 288 p. f 3 pl. fig. Lei
.\r.12581, p. 1—2 :--1925,Xoemvrie 110.
29, An. XXXVIII, A'r. 12872,
517. C1I111U (Constantin). Monografia
p. 1—2. [Apare în fiecare număr
comunei Gura-Foii din judeţul
de Sâmbătă pentru Dumineca
Dnmboviţa. Bucureşti. ,,l-\ Gubl
în foileton. Cu unele întreruperi.
l-ii". 1925, in—8«, 52 p.
0 singură excepţie Joia : 1925
548. • CIUVARAN (Ioan Gh.) şi
îngust 20, An. XXXVIII. Xr.
I. XEGOESCl .'-Bl'tl 1!. Moreni.
12786, p. 1—2.
Bucureşti, 1926. Recenzie <le:2f. lorga.
541. K A R X A B A T T (D.). Pitorescul
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
Bucureştilor. Rampa. Bucureşti,
1926 Oct—Dec. An. X I I . X-rele
1925 Mai 21, An. VIII, Xr.
10—1:2. p. 362—361.
2268, p. 1; 1925 Iunie 6, An.
VIII, Xr. 2280, i). 1; 1925 Iunie 549. TEODOHESCU (Stoica). Mono­
7. An, V I I I . Xr. 2281, p. 1 ; 1925 grafia comunei Telega. Istoric
Iunie 10. An. VIII, Xr. 2283, p. şi documente, cu mai multe
1 ; 1925 Iunie 19, An. VIII, Xr. planşe şi două hărţi. Câmpina,
2291, p. 1; 1925 Iunie 22. An. „Gutenberg", Mihail S. Gheorghiu,

VI11, Xr. 2294. p. 1 ; 1925 Iunie 1926, in— 8". 288 p.

26. An. VIII, Xr. 2297, p. 1;

1925 Iunie 29. An. VIU, Xr. 2300. 2. B i s e r i c i şi M ă n ă s t i r i .
p. 1: 1925 August 24. An. VIII,
( P e culte, provicii şi localităţi).
Xr. 2347, p. 1 2 ; 1925 August 26
( T o t aci s'au pus şi lucrările privi­
An. V I I I Nr. 2348, p. 1. t o a r e Ia arta l o r . )
542. L A S A L L E (Ferdinand). Bucarest
a. Catolice.
en 1857. Revue Historique du Sud-

K s t E u r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925, 550. — Geschihte der YVallfahrtskir-

Octobre-Décembre, An. 11. X-reie che von Ciclova. [ B a n a t ] . Oravifa.
10 12, p. 363-369. 1. Kaden. [1925] in—160. n p,
 IÎIMLIOGKAFIA 577

b. Evanghelice. Tclegralul R o m a n . Sibiu. 1925,

* Februarie 28. An. LXXIII, N-r.
* * 16, p . 3.
551. * K L A I B E R - U L M (Dr. ing). 558. P O P A (Traian). O biserică a lui
Die Goldschmiedearbeiten de säch­ Mihai Viteazul în Târgu-Mureş.
sischen Kirchen in Siebenürgen [1599—1601]. S o c i e t a t e a d e M â i n e .
im Wandel der Stile. D i e G o l d - Cluj, 1926, Ianuarie 24. An. III.
sehmiedekunst. Leipzig. 1925^ Nr. 4, p . 62.
luni 6. A r . 12.
Banat.
*
* * 559. C O S M A (Dr. Aurel junior). Un
552. H O R W A T H (Walter). Der Frai en- mic istroic al bisericii române din
dorfer Berchfrit. K o r r e s p o n d e n z ­ Timişoara — Fabric. Timişoara.
blatt des Vereins für siebenbür- Cercul Tinerimea adultă „Sf. Ghei r-
giscge Sibiu,
Landeskunde. 192-5, ghe". 1926, in—8", 12 p .
Septem.—Noemvrie, An. XLVIII,
N-rele, 9—11, p . 90—91. Basarabia.
5 5 3 . H O R W A T H (Walter). Zur Ges­
560. C U R D I N O V S C H I (V.). Cele mai
chichte der Kirche von Radeln
vechi biserici ortodoxe din B a s a .
(Siebenbürgen). Deutsche Poli­
rabia. [urmare]. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i
tische Helte aus Grossrumänien.
Istorico-Arheologice Riserieeşli din
Sibiu, 1925 Octomvric, An. V, Nr.
Chişinău. 1925, Voi. XVI, p.
10, p . 22—23.
18—42.
c. Ortodoxe. 561. C U R D I N O V S C H I (Vasile). Cele
mai vechi biserici de lemn din
x. Biserici. jud. Hotin-Basarabia. R e v i s t a S o ­
cietăţii Istorico-Arheologice Biseri­
554. C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş I (Prof.
ceşti din Chişinău. 1925, Voi. XVI,
P . ) . Asupra decoraţiei exterioare
Ia bisericile româneşti. A r h i v a d i n p. 60—74.
I a ş i , 1925, Aprilie, An. XXXII, 562. B E R E C H E T (Ştefan). Când a
Nr. 2, p . 116—119. zidit Vasile Lupu biserica Sf.
Dimitrie din Orhei? R e v i s t a A r h i ­
A r lea', velor. Bucureşti, 1926, An. II,
Nr. -3. p . 406—409.
555. Ş O T R O P A (Virgil). Lupta Româ­
nilor bistriţeni pentru biserică Bucovina.
[zidită în oraşul Bistriţa]. A r h i v a
563. B E R E C H E T (Şt.). O carte ru­
Someşană, Năsăud, 1925, N-r.
sească despre biserica Bucovinei
3. p . 31—38.
de acum 50 de ani. R e v i s t a S o c i e ­
556. V A S A R H E L Y I (Miklos). A kolozs-
tăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti
vári minorita templom és sirem-
din Chişinău. 1925, Voi. XVI, p.
lékei. [Biserica minori ţilor din
75—111. ISi ini Biserica Ortodoxă
Cluj şi monumentele ei funerare.
Română. Bucureşti, 1925 Maiu.
(Azi biserica greco-catolică ro­
Seria II, An. 43, Nr. 5 (530).
mână)]. P á s / t o r t ü z . Clui, 1926,
p . 269—276 ; 1925 Iunie, Seria
Nou. 21. An. XII, Nr. 23. p .
II. An. 43, Nr. 6(531). p . 337—343.
536—538.
*
557. (Matei). O biserică
V O I L E A N U
* *
veche : Monument istoric. [Biserica 564. D A N (Dimitrie). Ctitoria h a t m a ­
veche din Râşnov jud. Braşov.] nului Luca Arbure. [Biserica din
Anuarul Inst, de lat. Naţ. IV. 37
 578 i. ORACIUN

satul Arbure, Bucovina]. Craiova, 571. G H E C U (Vasile). Din pictura

Ramuri, 1926, in—i'. 10 p. ( E x ­ vechilor noastre biserici [moldo­
tras din „Buletinul Comisiunii vene]. Junimea Literară. Cernăuţi,
Monumentelor Istorice [ 1 9 2 6 lan.- 1925, Noemvrie-Decemvrie. An. XI,
Martie An. XIX. Fasc. 47. p.
X-re'.e 11—12, p. 401—406.
37—46]).
*
565. D A N (Dimitrie). Episcopia Rădă- * *
uţului, Mitropolia şi Mănăstirile 572. A P O S T O L (Preotul Alexandru).
Bucovinei. Schiţă istorică. Cer­ Istoricul bisericii parohiale Sfinţii
năuţi, Mitropolitul Silvestru, 1926, împăraţi Constantin şi Elena d i n
in—8", 39 p. oraşul Bacău. Bucureşti, Tip.
566. D A N (Dimitrie). Biserica cea Cărţilor Bisericeşti, 1925, in 8'.
veche din Roşa (Cernăuţi). J u - 72 p.
niumea Literară. Cernăuţi, 1926, 573. IIODOROABA (Pr. X . ) . Biserica
Martie-Aprilie, An. XV, X-rele Sf. Neculai din Ciurchi. Opinia
3—4, p. 69—70. Iaşi, 1925, Decemvrie 5, An.
567. G R Ă M A D A ( X . ) . Anul zidirii XXII. Nr. 5557, p. 1—2.
bisericii din Zahareşti. Codrul 571. M O R A R I I ' (Leca). La Comăneşti
Cosminului. Cernău[i, 1925 şi 1926, [Biserica]. Cernăuţi. „Glasul Bu­
An. I I şi I I I , p. 610. covinei", 1925, in—8", 8, p. Lei 5.
(Extras din „ J u n i m e a Literară.
Dobrogea. 1925, [August-Octomvrie]. An. XIV,
X-rele 8—10, p. 297—303]).
568. C O T O V U (Brutus). Biserica St.
575. Biserica Sf. Atanasie şi Chirilă
Nicolae catedrala oraşului Tulcea.
din Iaşi. Condică de venituri şi
Cernăufi, „Glasul Bucovinei". 1926,
chcltueli. Ioan Nccuice. Iaşi, 1925,
in—8", 1 4 p. ( E x t r a s din „Ana­
Fasc. 5, p. 305.
lele Dobrogei", 1 9 2 6 , An. VII,
576. - -Istoricul înfiinţării Bisericii Nea­
p. 1-12}).
mului delà Mărăşeşti. Bucureşti,
Tip. „Cărţilor Bisericeşti", 1925,
Moldova.
in—8«, 63 p.
f
56 J. B A L Ş ( G . ) . Bisericile lui Ştefan 577. R O Ş U (Ioan). Drumuri şi oraşe.
cel Mare. Cu un rezumat în [Biserica Neamului delà Mără­
limba franceză. Avec un résumé şeşti]. B c i u ş u l . Beiuş, 1925. August
en français. Buletinul Comisiunii 16, An. V, Nr. 33, p. 4 ; — 1925
Monumentelor Istorice. Bucureşti, Septemvrie 6, An. V, Nr. 36, p.
1925, An. X V I I I , Fasc. 43—46. 2—3.
p. 1—131. Recenzii de: N. Iorya. R e ­ 578. B A L Ş (G.). şi Arch. G. B O L O -
vue Historique d u Sud-Est Euro­ MEV. Sfânta Paraschiva din Ş t e -
p é e n . Bucarest, 1926, Aprilie-Iunie, făneşti-Botoşani. Craiova. Ramuri,
An. I I I . N-rele 4 — 6, p. 111— 1926, in—4", 9 p. fig. (Extras
112 ; Al. Tzigara-Samunas. Convorbiri din „Buletinul Comisiunii Monu­
Literare. Bucureşti, 1926, Aprilie. mentelor Istorice",. [ 1 9 2 6 lan.-
An. 58, p. 292—300. Martie. An. XIX, Fasc. 47, p.

570. G R E C U (Vasile.) Din frumuseţile 28—36]).

vechilor noastre biserici [moldo­

Oltenia.
vene]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
1 9 2 6 , in—8«, 1 6 p. + pl. ( E x t r a s . 579. C O N S T W T I N E S C U - I A Ş I (P.) Ve­
din Calendarul „Glasul Bucovi­ chimea bisericii Sf. Dumitru d i n
nei", 1927, An. VIII). Craiova. Arhivele Olteniei. Cra-
 BIBLIOGRAFI.» 57 9

iova. 11)26, Xoi'.-Oce. An. V, Sr. taţi religioase locale. Buletinul Co­
28, p. 390—401. misiunii Monumentelor Istorice.
580. (iHICA BUI1EŞTI ( N . ) [şi] Arh. Craiova, 1926, Aprilie-Iunie, An.
G. R E F E H E N D A B U . Câteva bi­ XIX, Fasc. 48. p. 49—53.
serici de lemn din Oltenia. Bule­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­ |3. Mănăstiri.
torice. Bucureşti, 1926 Ian.-Martie,
— Studii generale —
An. XIX, Fasc. 47, p. 9—27.
581. OBEDEANU (Constantin V.). Fun- 588. NICOLAESCU (Prof. S t ) . Sfân­
daţiunea Obedenilor. [Biserici în tul Munte Athos şi importanţa
Oltenia]. Arhivele Olteniei. Craiova, lui pentru Români. [Mănăstirile şi
1925, Ianuark-Fevruarie, An. IV, daniile făcute de Voevozii Ţărilor
Nr. 17, p. 7—13. Române]. Xoua Revistă Biseri­
cească. Bucureşti, 1925, Octomvrie-

Ţara-Romanească. Novembrie. An. VII, N-rele 7—8,

p. 129 — 134+2 pl. [urmează].
582. NEGULESCU (Econ. Gh). O p a ­
gină din istoria Bucureştilor. Ardeal.
Intemeerea Mănăstirii şi spita­
589. ANTAL (Protopop D . ) . Schituri
lului ,,Colţea". înfiinţarea şi isto­
şi mănăstiri în protopoiatul Reghi­
ricul bisericii ,,Sf. llie, Hanul
nului. Revista Teologică. Sibiu.
Colţ ei ".Biserica Ortodoxă Română.
1926 Aprilie, An. XVI, Xr. 4,
Bucureşti, 1926 Febr. Seria I I ,
p. 91—98.
An. 44, Nr. 2, (539), p. 82—88;
1926 Martie, Seria I I , An. 41, Banat.
Nr. 3 (540). p. 135—139.
583. MINEA ( I . ) . Cea dintâi amintire 590. M L R G i : (Vasile P r . ) . Mănăstirea
documentară despre biserica Dom­ „Călugăra". Arhivele Olteniei. Cra­
nească din Curtea-de-Argeş. Cer­ iova, 1926, Ian.-h'evr. An. V, Xr.

cetări Istorice. Iaşi, 1925. An. 1, 23, p. 16—18.

Nr. 1. p. 409.
Basarabia.
584. Z A G O B I T Z (Arhitect Al.). Bi­
serica şi casa din Mărgineni. Bu­ 591. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Mănăs­
letinul Comisiunii Monumentelor tirile [Basarabiei]. Un „Basarabia.
Istorice. Craiova, 1926 Iulie-Sept. Monvyrafie sub îngrijirea d-lui. ţtcfuil
An. XIX. Fasc. 49, p. 108—119. Civbanu". Chişinău, 1926}. p. 207—
585. MIHAIL ( i . ) . Pictura bisericii 224. [$i ;n' Biserica Ortodoxă R o ­
din Săcuieni-Dâmboviţa. Buletinul m a n ă . Bucureşti, 1926, Iunie; Seria
Comisiunii Monumentelor Istorice. II, An. 44, Nr. 6 (543), p. 328
Craiova, 1926, Oct.-Dec. An. XIX, — 337.
Fasc. 50, p. 152—166.
586. PETRESCU-DRAGOE ( C ) . Res­
taurarea picturii bisericii din Se- 592. DUMITRII (Arhimandrit Melhi-
cuieni-Dâmboviţa. Buletinul Co­ sedec). Monastirilc şi schiturile
misiunii Monumentelor Istorice. eparhiei Hotinului. li» „Episcopia
Craiova, 1926, Ocl.-Dec. An. XIX, Hctinuiui"). Chişinău, „Cartea Româ­
Fasc. 50. p. 167—169. nească", 1925 p. 55—73.
587. I Olt GA ( N . ) . Nouă ştiri asupra 593. IERONIM (Ieromonahul I . ) . Isto­
bisericii Mănăstirea de la Vălenii- ricul sfintei monăsliri Noul-Neamţ
de-Munte şi asupra altor antichi- din judeţul Tighina. Note din arbi-
580 i. CRXCIUN

va monăstirei Noul-Neamţ. Chişi­ p. 1—1;—1926, An. V, N-rele 7—

nău, Cartea Românească, 1926, in 9, ]>. 37—12.

—8", 43 P. C0!—Condica generală a sf. mănăstiri

594. r i l O Ţ E N C O (Preot A L ) . Istoria Agapia. I o a n N c c u I c e . Iaşi. 1926—

schitului Rudi. [jud. Soroca]. Re­ 1927. Fac. 6. p. 342—343.

vista Societăţii Istorieo-Arhcolouiee 602. GHEOLDUM (Preot Gută).' Mă­

Bisericeşti din Chişinău, 1923, năstirea Bogdana. Noua Revistă
Vol. XVI, p. 3—17. Bisericească. Bucureşti, 1925, Fe­
bruarie— Martie, An. VI, N-rele
Bucovina. 11—12. p. 300—305.
!
60 . LOVIN (Protisinghelul Gliche-
*
rie). Monăstirea Bogdana din jude­
595. GRECU (Vasile). Vechi odoare ţul B a c ă u . Chişinău, „Cartea Ro­

nepreţuite. [Mănăstirile Bucovinei]. mânească", 1926, in— 8°, 99 p.

Calendarul „Glasul Bucovinei". (Biblioteca „Monăstiri şi Schi­

turi").
Cernăuţi, 1925, p. 16—30.
60 1. IORGA (N.). Mănăstirea Coşula.
*
[Botoşani]. Buletinul Comisiunii
* *
Monumentelor Istorice. Craiova,
596. VOROBCHIEVICI (Episcopul Dr.
1926 Aprilie-Iunie, An. XIX.Fasc.
Ipolit). Istoria sfintei mănăstiri
48, p. -,0—73.
Dragomirna. Ediţia I I . Cernăuţi,
Tip. „Modernă", 1925, in — 8«, 0 0 ' . ZOTTA (Sever). Mănăstirea Golia.
67 p. Schiţă istorică. Buletinul Comi­
597. LASCARIS (Michel). A propos siunii Monumentelor Istorice. Cra-
d'un épitaphios du monastère de iova, 1924 Octomvrie-Decemvrie, An.

Putna. Revue Historique du Sud- XVIII,Fasc.42, p. 185; Ioan Ne-

Est Européen. Bucarest-Paris, 1925 culce. Iaşi, 1925. Fascicola 5 . p.

Octombrie-Dcembre. An. II, X-rele 1—39.

10—12, p. 356—361. 00J. IORGA (N.). Mănăstirea Neam­

598. T A F R A L I (O.). Le trésor byzantin ţului. Viaţa călugărească şi munca
et roumain du Monastère de pentru cultură. E d . I I I . Mănăstirea
Poutna. Texte. Paris. „Paul Ge- Neamţului, Tip. „Mănăstirei". 1925,
ulhner". 1925, in—8°, X + 87 p. in—8°, 104 p.

Moldova. 607. LOY'IN (Protos Glicheri). Mănăstiri

şi schituri existente în Eparhia
*
Romanului. Glasul Monahilor. Bu­
* *
cureşti, 1925 Ianuarie 1. An. I I ,
599. B À R L E A (Pr. I . ) . Note de călă­
Nr. 29. p. 2.
torie.... [Mănăstirile din Moldova].
Gazeta Maramurcşană. Sighet, 1925 608. IORGA ( N . ) . Procesele călugă­
Iulie 10, An. VI, Xr. 28, p. 1; rilor dela Sântilie şi Gheorghe
— 1925, Decembrie 11. An. VI Nr. Pisarul leşesc. Bucureşti, „Cultura

50. p. 1. Naţională, 1925, in—8". 24 p.

* L e i 10. [ E x t r a s din „Memoriile

* * Secţiuni istorice ale Academiei R o ­
600. SIMIOXESCU (Icon. Al). Mănăs­ mâne". Seria I I I , Tom. IV, Mem.

tirea Agafton. [Moldova]. Revista 7, [p. 411—434]. Recenzie de: V.

Moldovei. Botoşani, 1925 Martie- Boarea. Anuarul Institutului de Istorie

Aprilie. An. IV, N-rele 11—12, Naţională Cluj. 1921 — 1925, An.
p. 9—13: 1926, An. V, Nr. 2, III, p. 703—704.
 BIBLIOGRAFIA 58

Oltenia. 618. S T Ä X O I U (Ieromonahul Da­

mian). Mănăstirea Samurcăşeşti
609. ( I . 13.). Mănăstiri
G E O R G E S C U
(Ciorogârla). Bucureşti. „Cărţile
Olteneşti. Gura Motrului. N ă z u i n ţ a .
Bisericeşti". 1926, in—8", 32 p.
Ciaiova, 1925, Mai-Iunie. An.
L e i 12, (Biblioteca „Apostolul"
IV, Nr. 1—2, p. 35—49.
No. 3 ) .
610. L U N G U L E S C U ( P r . D . ) . Schitul
619. I O R G A ( N . ) . Câteva indicaţii
Sărăcineşti. [Vâlcea]. Arhivele
asupra mănăstirii Snagovul. Vă­
Olteniei. Craiova, 1925, Martie-
lenii-de-Munte. „Datina Român-
Iunie, An. IV, N-rele ÎS—19,
tească". 192S, in— 8", 19 p. + 2
p. 132—137.
pi. (Comisia Monumentelor Is­
torice.)
Ţara Românească
620. S T Ä N O I U (Ieromonahul Damian).
611. (Ioan C ) . Schitul Ani-
F I L I T T I Mănăstirea Ţigăneşti. Bucureşti.
noasa-Cislău (Buzău) şi neamul „Lupta", N. Stroilă. 1926. in—8".
Doamnei Neaga. R e v i s t a A r h i v e l o r . 32 p. Lei 25.
Bucureşti, 1925, An. I, Nr. 2, 621. I O R G A (N.). Mănăstirea din V ă ­
1
p. 210—226. lenii-de-Munte. Craiova. „Ramuri' .
612.—Schitul Brădetul, Argeş, Viito­ * 1925. in—8°. 8 p. Lei 5. ( E x t r a s
rul, Bucureşti, 1925, Iunie 3. din „Buletinul Comisiunii Mo­
An. X V I I I , Nr. 5172, p. 3—4. numentelor Istorice").
•613. S I M O N E S C U (Dan 1.). Vieaţa
literară şi culturală a Mănăstirii 3. M o n u m e n t e Istorice,
Câmpulung (Muscel) în trecut.
a. A r d e a l
(Din trecutul cultural al Câmpu­
lungului). Câmpulung-Muscel, Ioan 622. H O R W A T H (Walter). Die Schwarz­
N. Staicu, 1926, in—8«, 72 p. Lei burg bei Zeiden. Korrespon-

20. Recenzie de.: N. Iorm. Revista I s ­ denzbiatt des Vereins für sieben-

t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.- büroisehc L a n d e s k u n d e . Sibiu. 1925

Dec. An. X I I , N-rele 10-12. p. 361. Iunie — August. An. XLVIII,

614. F I L I T T I(Ioan C ) . D e s p r e schi­ N-rele 6—8, p. 69—79.
tul Găvanele (Buzău). Revista 623. M A R Ţ I A N (Iulian). Ca Arul Rod-
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925, na. Arhiva Somcşană. Năsăud.

Aprilie-Iunie, An. XI, N-rele 1926, Nr. 4, p. 45—50.

4—6. p. 89—96. 621. R O T H (Victor). Construcţiile de
•615. (Ieromonahul
S T A N O I U Dămian). apărare ale Saşilor în Ardeal.
Mănăstirea Pasărea. Bucureşti, Universul Literar. Bucureşti. 1925,

„Lupta", N. Stroilă, 1926, in—8", August 2, An. XLI. Nr. 31, p,

32 p. Lei 20. 6—8.
616. P A V L O V (Monahul Petru;. Că­ (¡2-. S C H U S T E R - K R O N S T A D T (Fritz).

lăuză istorică despre sfintele m ă ­ Aus welchem Grunde und wann

năstiri şi schituri ale judeţ. P r a ist die Burg auf der Zinne be
hova : Sinaia, Ghighiu, Predealu, Kronstadt abgetragen worden?
Zamfira, Susana. Cheia, Crasna, Korrespondenzblatt des Vereins

Lespezi, Brebii. Ploeşti, „Concu­ für siebenbürgische Landeskunde

renţa". [1925], in—8«. 64 p. Sibiu. 1925 Ianuarie — Februarie

•617. SA V E L A(Aurel). Mănăstirea R ă - An. XLVIII. N-rele 1—2. p. 8—12
teşti. [Valea Buzăului]. V i i t o r u l . 62 . V E R E S S (Dr. Andrei). Frescele
Bucureşti, 1925 Aprilie 19, An. cetăţii Făgăraşului. B u l e t i n u l C o ­
XVIII, Nr. 5138, p. 3—4. misiunii Monumentelor Istoriec.
 582 i. CRACIUN

Craiona, 19211 Apr.—Inlie. An. vele Olteniei. Craiova,1926 Nov.-

XIX. Fasc. 48, p. 74—77. Dec. An. V, Nr. 28, p. 447.
633. M O I S I L ( I . ) . Repertoriu de l o c a -
b. B a s a r a b i a . lităţile istorice, preistorice... d i n ;
judeţul Gorj. A r h i v e l e Olteniei.
627. C I O B A A U (Ştefan;. Monumentele
Craiova. 1926, Mart.—Apr, A n „
istorice [ale Basarabiei], [In „Basa­
V, Xr. 24, p. 125—131.
rabia. Monografie sub îngrijirea d-lui Ştefan
Ciobanu". Chişinău. 1926]. p. 177- -
f. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .
206.
628. C U L E A (Apostol D.). Cetăţile 634. D R A G H I C E A N U (Virg.). [ N o t e
moldoveneşti de pe Nistru. Bucu­ despre] palatul [lui BrâncoveanuJ
reşti. „Cartea Romanească". [1926], din Mogoşoaia. B u l e t i n u l Comi­
in—8', 32 p. Lei 4 (Cunoştiinţe siunii Monumentelor Istorice. Cra­
folositioare. Seria C. Nr. 2 5 ) . iova. 1926 Ian.—Martie, An. XIX.
Fasc. 47, p. 47.
c. B u c o v i n a .
635. U R A G H I C E A A L (Virg.). Palatuu

629. L L i Ţ I A (Dr. Petre I.). [Monu­ Iui Constantin Vodă BrâncoveanuV

mentele istorice bisericeşti din din Bucureşti. B u l e t i n u l C o m i s i ­
Bucovina]. Raportul secţiunii re­ unii Monumentelor Istorice. Cra­
gionale Cernăuţi [a Comisiunii iova. 1926 Ian.—Martie. An. XIX.
Monumentelor Istorice] pe anii Fasc. 47, p. 1—8.
1 9 2 1 — 1 9 2 5 întocmit pe basa r a - . 636. D R A G H I C E A A U (Virgiliu N.). P a ­
portului technic al inginerului latele lui Constantin Vodă Brân-
H. Rezori. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i coveanu din Doiceşti, Potlogi, Mo­
Monumentelor Istorice. Craiona, goşoaia. Craiova. „Ramuri". 1926..
1926, Iulie—Sept. An. XIX. Fase. in—8°. 49 p. Lei 150.
49, p. 126—140 ; 1926 Oct.—Dec. 637. S O C O L E S C U (Toma T . ) . Casa
An. XIX, Fasc. 60, p. 186—188. Dobrescu din Ploeşti. B u l e t i n u l .
(continuă). Comisiunii Monumentalelor Isto­

rice. Craiova. 1926 Aprilie—Iunie.

d. Moldova. An. XIX. Fasc. 48, p. 58—60.
63i». A X D R E E S C U (Const.). Cetatea
Nouă în vremea lui Ştefan ."el g. S t r ă i n ă t a t e .
Mare. O interpretare a cronicei 638. P O P E S C U (Dr. M.). Capela can-
vechi moldoveneşti. C e r c e t ă r i Is!o tacuzinească din Viena : „Moldauer
r i c e . Iaşi. 1926, An. I, Nr. 1 , p. Kapelle". C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­
159—176. cureşti. 1925 Iulie—August. An..
6 3 1 . I O K G A (N.). Cea dintâiu visilă 57, p. 536—542.
domnească Ia monumente istorii i
şi opera lui Grigore Matei-Vodă 4. N a ţ i o n a l i t ă ţ i l e din Ro­
Ghica. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i Mo mânia.
n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926.
Oct.—Dec. An. XlX,Fas<:. 50, p. a. B u l g a r i i .
143—146. 639. P O P A (Septimin). Bulgarii din
Ardeal. Ţ a r a A o a s t r ă . Cluj. 1926,
e. Oltenia.
Mai 30, An. VII. X-rele 21—22,
632. B Ă L A Ş E L (Preotul Tudor). Res­ p. 604—605.
turi din monum nte istorice olte­ 640. R O M A A E S C L (Marcel). Minori­
neşti [în Fumurenii-Valcea]. Arhi­ tatea bulgară in Cadrilater. C o n -
 BIBLIOGRAFIA 583

vorbiri Literare.Bucureşti. 1925. 647. F I L D E H M A X (Dr. W . ) Adevărul

Martie, An. 57, p. 211—218. asupra problemei evreeşti din R o ­
mânia în lumina textelor reli­
b. C i a n g ă i i . gioase şi a ftatisticei urmate
•641. B I I ' A Y (Dr. Arpàd). A moldvai de listele nominale ale ostaşilor
magyarsâg. Tôrténeti àitekintés. evrei morţi, răniţi, prisonieri,
[Ungurii din Moldova. Consideraţii dispăruţi şi decoraţi în răsboiul
istorice]. Cluj. „Minerva". 1926, pentru întregirea României. Bu­
in—8«, 24 p. (Erdélyi Tudo- cureşti. „Triumful". 1925, in—8°.
mânyos Fiizetek. 4 sz.). [Si in] XC VIII + 218 p. Lei 200. [ F m
Erdélyi rr o d a l i n i S z e m l e . Cluj. si răspunsul acehtias autor la articolele apă­
rute in ..Universul' asupra lucrării de mai
1926. An. III, Nr. 2, p. 129—151.
642. G Y O R G Y (Endre). Magyarok sus :i Răspuns unor mistificări.
a régi Româniâban. [Unguri în (1925\. in—8', 14 p.
Vechiul Regat al României]. 648. P H O T O P O P E S C U (Elena Tltj.
Erdélyi Irodalmi Szemle. Cluj. Origina şi aspectele problemei
evreeşti din România în faţa na-
1925, Maiu. An. [LVII] II. Nr.
ţiunci române, a Europei şi Ame-
5, p. 199— 208. [Nu mai „ur­
ricei.... Bucureşti, 1925, in—8«,
mează", deşi se spune acest lucru].
150 p. Lei 100.

c. Elveţienii. 619. [ H E S S I E R I Ţ A (Al.)]. Studiu pri­

vitor la chestiunea evreiască.
643. A N S E L M E (André). L a colonie Origini. Aspecte. Soluţii. Bucu­
suisse de Chabag. (Bessarabie). reşti. „Tip. Geniului". 1926, in—
Notice historique 1822 — 1922. 8«. 44 p.
Cetatea-Albă. ,,Le Progrès". 1925, 650. SIJIIONESCU (I.) şi C . DĂNU-
in—8", 92 p. LESCIj. Francisc Joseph Reiner.
Kd. I I . Bucureşti. „Cultura".
d. E v r e i i .
[1925], in—8". 40 p.
644. A L E X A N D R I (V.). Poeţii la câr­

ma ţării. Discurs rostit de marele e. F r a n c e z i i .

poet, marele bărbat de stat şi
651. (M.).
T H E O D O R I A N -C A R A D A
marele patriot în memorabila
Infiltraţia franceză
în Oltenia.
şedinţă a Senatului de la 10
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Octombre 1879 contra suprimării
Sefitemvrie - Decemvrie, An. 1 V.
a r t . 7 din Constituţie şi contra
N-rele 21—22. p. 485 — 487. Î n ­
acordărei drepturilor civile jida­
dreptări: Ihidem. 1926 Ian.—Febr.
nilor. Iaşi. ,, V['a(a] R[omănească]".
An. V. Nr. 23, p. 70; 1926 Mart.-
1926. in—16«, 37 p. Lei 10. ( B i ­
Aprilie. An. V. Nr. 24, p. 158.
blioteca „ A r m a " No. 1 ) .
•645. A R C H I B A L D . Anumita presă.
f. Germanii.
Note de om necăjit. Bucureşti,
,,Steaua Ţării" Matei Ionescu, 652. - - Das Deutschtum im Komitat
1925. in—8«, 1 6 8 p. Lei 10. Binar. D e u t s c h e P o l i t i s e h e Hefte

'646. C A T U N E A N U ( I . C ) . Cuvinte aus Grossrumiinlen. Sibiu. 1925,

adevărate. [Articole publicate în Martie-Aprilie. An. V. N-rele 3 —
reviste contra pericolului evreesc 4. p. 17—19.
în general şi în România]. Cluj. 653. G E O R G E S C U (Ioan>. Coloniile
„Dacia". 1925, in—8', 171 p. germane din Dobrogea. Cernăuţi.
Lei 25. „Glasul Bucovinei". 1926, in—8«.
534 I. CRĂCIUN

43 p . ( E x t r a s din „Analele Dobro- sche Dichtung Siebenburgens irre

gei". 1926, An. VII. [p. 17—58)}. Ausgange des 19. und im 20. J a h r ­
654. W E N I G E R (Pfarrer Andreas). hundert drei Jahrzehnte. Jena. 1925,.
Vom Deutschtum in Nordsieben­ Recenzie de : N. Iorga. R e v i s t a I s t o ­
bürgen. Geschichte der Gemeinde rică. Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie-
f

Hadad im Komitat Szilâgy (Sa- —Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9.

lagiu). D e u t s e h e P o l i t i s c h e H e l t e p. 231—234; Universul Literar.

a u s G r o s s r u m ä n i e n . Sibiu. 1925, Bucureşti. 1925 August 2, An..

Maiu—Iulie, An. V. N-rele 5—7, XLI. Nr. 31, p . 2—3.
p. 22—29. 662. K L E I N (Karol K u r t ) . Scurt istoric
al literaturii Saşilor în Ardeal..
g. Huţanii. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti. 1925 }

August 2, An. XLI, Nr. 31, p_

655. G H E O R G H I U (Căpit. A. I.). 9-14
Huţanii şi Rutenii. (Studiu etno­
663. M Ü L L E R (Frederic). Rolul istoric
grafic). R e v i s t a M o l d o v e i . Bolo-
al poporului săsesc din Ardeal. Tra­
şani. 1926. An. V, Nr. 10, p . II­
ducere de A. Decei. U n i v e r s u l :
IS.
Literar. Bucureşti. 1925, August'
656. N I S T O R (Dr. I.). Originea H u -
9, An. XLI, Nr. 32, p . 9—12..
ţanilor din Munţii Moldovei.
66!. M Ü L L E R - L A N G E N T H A L (I'tied-
G l a s u l B u c o v i n e i . Cernăuţi. 1925
drich). Die Geschichte unseres
Noembrie 19, An. VIU. Nr. 1927,
Volkes. Bilder aus Vergangenheit
p . 2.
und Gegenwart der Deutschem
in Rumänien. [Sibiiu = ] Her­
h. Saşii mannstadt. „W. Krafft". [1926],.
657. B I E L Z (Dr. Julius). Die Nach in—8". 185 p . Recenzie de: A . Iorm. T

kommen des Peter Bergleiter Revue Historique du Sud-Est E u .

eingewandert im J a h r e 1686 nach ropécii., Bucarest, 1926^ A] ril-Juni'..

Siebenbürgen. [Sibiiu = ] Ilerman- An. III, N-rele 4—6, p . 122—
stall. los Drotleff. 1926. in—8. 125.
39 p . 66". H E I C H A R T (jtohanno). Lias säch­

658. (Dr. Iulius). Eine

B I E L Z Sied­ sische Burzenland einst und jetzt.
lung deutsch-mährischer Wieder­ Festschrift [Braşov = ] Kronstdt.
läufer in Siebenbürgen. Deut­ Johann Gotts Sohn. 1925. in—8«,
sche Politische Hefte aus Grossru­ 409 p .
mänien. [Sibiiu=] Hermannstadt. 666. S C H E I N E R (A.). Denkzeitcn sie-
1926 Sept. An. VI. Heil 9, p . benb.—sachsicher Spracbge-chich-
189—191. te. (Zur Beleuchtung der Flan-
650. B R A N D S C H (Dr. Heinz). Ge­ drenses - F r a g e ) . K o r r c s p o n d e n z -
schichte der siebenbürgischen hlatt des Vereins für siebenbürui-

Volksschule [Sighişoara = ] Sch'ss- sclie L a n d e s k u n d e . Sibiiu. 1926 Iu­

burg, Markusdruckerei. [1926}, in lie. An. XLIX, Nr. 7,p. 73-76.
—8°, 155 p . 667. (Dr. A . ) . Sieben­
S C H U L L E R U S

660.. (Dr. Heinz). Unsere

B R A N D S C H bürgische sächsische Volkskunde
Jugendverbände. Sch'issburg-Siglü- im Umriss. Leipzig. Ouelle et Me er.
şoara. Fried. J, Horeth. 1925, in 1926, in—8«. X + 179 p . 4- pl..
— 8\ 24 p . (3. Flugschrift des Recenzie de : N. Iùrga. Revue Iiis -

Allg. s i e b e n b ü r g i s c l i - c l e u t s c h e n J u ­ torique du Sud-Est Européen. Bu-

gendbundes). carest, 1926 April-Iunie

y An. > III,
1
66 .. * K L E I N (Karl K u r t ) . Die deut­ N-rele 4—6, p . 125—126.
 BIBLIOGRAFIA 585

<66 . T E U T S C H (Friedrich). Geschichte Mit Karten und Tabellen versehen.

der Siebenbürger Sachsen f ü r das [Sibiiu=] Hermannstadt. „Ost-
sächsische Volk. iv. Band: i s s s - 1 9 1 9 . deusche Druckerei", 1925, in 8',
Unter dem Dualismus. [Sibiiu = ] Her- 79 p.
mannstadt. „W .Kra/ft". 1926, in—
8\ XVI+424 p. 1. Ungurii.
677. G Y Ö R G Y (Dr. Lajos). Az erdelyi
i. Secuii.
magyar irodalom biblipgrafiâja
669. K A R A C S O N Y I (Dr. J â n o s ) . A (1919—1924). [Bibliografia lite­
hârom nemzetsegü székelyek. [Secuii raturii ungureşti din Ardeal.
de trei obârşii]. E r d e l y i I r o d a l m i (1919—1924)]. Cluj. „Minerra".
Szemle. Cluj. 1925 Octomvrie. 1926, in—8«, 71 p.
An [LVU]II Nr. t8 p. 353—357.f

670. L Ä P E D A T U (Alex.). Săcuii şi

Românii. Conferinţă... [In „Miscella- 5. D o c u m e n t e .
nee. Cuvinte Comemorative..."]. Bucureşti.
(După epoce şi provincii).
„Tip. Cărţilor Biserieşti". 1925,
p. 92—98. — Generale —
671. ((Jânos). Szé ely nyelv
S T E U E R

és székely eredet. [Limba secu- 67 . B O G A (L. T.). Documentele

'ască şi originea Secuilor]. Erdelyi istorice dela Chişinău. Mişca­

Irodalmi Szemle. Clu . 1925, No- r e a . Iaşi. 1926 Iunie 7, An. XX,
vembrie—Decemvrie, An. [LVII] II Nr. 129, p. 1; R o m â n i a N o u ă . Chi­
N-rele 9—10. p. 449—451. şinău, 1926 Iunie 9. An. III, Nr. 7
•672. T E U T S C H ( F r . ) . Noch einmal (230), p. 1. [sub tuni: Din comorile
die terra Siculorum terrae Sebus. trecutului Basarabiei. Documente
K o r r e s p o n d e n z b l a t t d e s V e r e i n s îiir
moldoveneşti din veac. X V —
siebenbürgische Landeskunde. Si-
XVIII].
biiu. 1926 Martie. An. XLIX. 679. [ G H I B Ä N E S C U (Gh].) Documen.
Nr. 3, p. 25—27. tele de la Chişinău. l o a n N e c n l c e .
Iaşi. 1926-1927. Fasc. 6. p. 344—
k. Şvabii. 345,
680. G I U R E S C U (C. C ) . Les manu-
-673. B L A S K O V I C S (Prälat Franz). Die
scrits roumains de la Biblio-
Deutschen im Banate. B a n a t u l .
tehque Nationale. Paris. „J.
Timişoara. 1926 Ianuarie, An. 1.
Gamber". 1925, in—8". 16 p. ( E x -
Nr. 1, p. 10—14.
trait de la „ R e v u e Historique"-
674. H O F F M A N N (Leo). Kurze Ge­
Paris-Bucarest. 1925. [Jan.—Mart],
schichte der Banater Deutschen von
An. II. Nrele 1—3. [p. 41—54].
1717 bis 1848. Temesvar. Schvä-
bische Verlags = Atkiengesllschaft. 631. I O R G A (N.). Scrisori de boieri.
1925, in—8«, 124 p. Scrisori de Domni. E d . 2-a. Vă-
lenii-de-Munte. „Datina Româ­
<>75. — Vom Sathmarer Deutschtum.
nească". 1925, in—8», 344 p.
Zu welchem Volke gehören die
(Din publicaţiile Casei Şcoalelor).
Sathmarer Schwaben '? D e u t s c h e
Politische Hefte aus Grossrumänien. 682. I O R G A (N.). Scrisori de negustori,

[Sibiiu = ]Hermannstadl. 1926 Iul. tipărite cu o prefaţă pentru Sfatul

An. VI. Nr. 7,p. 128—129. negustoresc. Bucureşti, „Datina
«76. S C H Ö F F L E R (Ing. J . ) . B a n a t . Românească, Vălen'i- de - Munte,
II. Teil. Deutsche Arbeit und ihr Erfola. 1925, in— 8°, XIV+ 223 p.
 I. CRĂCIUN

1241 — 1601. minarului din Mănăstirea N e a m v

ţului, 1855]. Masul Monahilor-
683. B U T A (Nicolae). I raggualgi di
Bucureşti, 1925 Aprilie 2, An. II,.
Claudio Rangoni, Vescova di Reg­
Nr. 39, p. 3.
gio-Emilia e nunzio in Polonia
dal 1 5 9 9 — 1 6 0 5 . Appunti di st ria a. A r d e a l .
rumena. D i p l o m a t a r i u n i I t a l i c u n i .
Roma-Bukarest, 1925, An. I, p. — Generale —
259—377. 691. * P O P A (Traian). Documente pri­
(84. (Claudio). Alcuni do­
I S O P E S C U vitoare la trecutul Românilor din
cumenti inediti della fine del cin­ vechiul scaun al Mureşului. / -
quecento. [1595]. Seconda serie. Tărgu-Murâş, [19261].
Diplomatarium Italleuin. Roma-

Bukarest, 1925, An. I, p. 37$—505. 1241 — 1601.

692. B A L Ş (Zoe G.). Două a c t e dela.

1601 — 1821.
Mihaiu Viteazul [1600 Martie.-
685. B A I D A F F (Leon). Pagini straine 1600 Aprilie]. R e v i s t a A r h i v e l o r . .
din trecutul ţării. Un an de o- Bucureşi, 1925, An. I, Nr. 2, p».
cupaţie rusească (1810). Docu­ 266—268.
mente contimporane. U n i v e r s u l 693. B U L A T (T. G.). încă un a c t dela
Literar. Bucureşti, 1926, Nov. Mihai Viteazul, [1600]. R e v i s t a
7. An. XLII, Nr. 45, p. 10—11. Istorică. Vălenii-de- Munte, 192S

686. B U L A T (T. G.). Din corespon­ luiie-Sept. An. X I I , N-rele 7—

denţa baronului Samuel von Bruc- 9. p. 204—205.
kenthal. [ 1 7 7 8 — 1 7 8 7 ] . R e v i s t a I s ­ 694. L U P A Ş ( L ) . Alte documente din.
torică. 1926, Aprilie-Iunie. An. timpul lui Mihaiu Viteazul. [1600],
XII, N-ele, 4—6. p. 87—98. Anuarul Institutului de Istorie

687. B U L A T (T. G.). Une page de Naţională Cluj. 1924—1925, An..

l'histoire diplomatique des Princi­ 111, p. 547—552. Comentate de: X.

pautés roumaines au X V I I I - e loraa. Revista Istorică. Vălenii-de-

siècle. [1786]. R e v u e Historique Munle, 1926, Ianuarie - Martie,

du Sud-Est Européen. Bucarest, An. XII, N-rele 1—3, p. 5—7..
1926, lulie-Sept. An. III, N-rele 695. L U P A Ş( I . ) . Trei documente
7—9, p. 170—189. ardelene din sec. al XVI-lea..
688. B U T A(Nicolae). Patru scrisori [1538, 1538, 1573]. A n u a r u l I n s t i ­
domneşti din arhivele Vaticanului. tutului de Istorie \aţională Cluj.

[1606, 1647, 1650, 1656]. A n u a r u l 1924—1925, An. III, p. 535

Institutului de Istorie Naţională 536.
Cluj. 1924—1925, An. III, p. 696. L U P A Ş ( I . ) . Două documente dela
553—557. Mihaiu Viteazul. [1599, 1600].
689. G I U R E S C U (C. C ) . Un manuscris Anuarul Institutului de Istorie-

miscelaneu [1775—1776]. Vălenii- Naţională Cluj 1924—1925. An.

de-Munle. „Datina Românească". III, p. 543—545.

1926, in—8, 5 p. ( E x t r a s din 697. L U P A Ş (I..). Măsuri legislative'
„Revista Istorică", 1926, Oct.-Dec. luate în dietele ardelene contra
An. X I I , N-rele 10—12, [p. 311— Grecilor. [1581, 1 6 0 0 , 1 6 1 0 , 1 6 1 8 ] -
313)). Anuarul Institutului de Istorie-
* 9 0 . — Hrisoave bisericeşti. [Hrisovul Vaţională Cluj; 1924—1B2S. An..

Schitului Dălhăuţi ( R . - Sărat). I I I , p. 537—539.

1782. Hrisovul de înfiinţarea Se­ ('98. LUPAŞ, ( I . ) . Un salvconduct aii
 BIBLIOGRAFIA 587

marelui logofăt Teodosie pentru 705. L L ' P A Ş ( I . ) . Două documente

nobilul Ioan Olasi. [1600]. Anuarul ardelene din sec. X V I I şi X V I I I .
Institutului de Istorie Naţională [1667, 1750]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i
Cluj. 1924—1925, An. III, p. de Istorie Naţională Cluj. 1924—
545. Comentat de: N. Ioraa. Itevista 1925. An. III, p. 564—567.
Istorică. Vălenii-de-Munte, 1926 706. L U P A Ş ( L ) . Măsuri legislative
lanuarie-Martie, An. XII, N-rele luate în dietele ardelene contra
1—3, p . 5—7. Grecilor. [1581, 1600, 1610, 1618].
1399. L U P A Ş (I.). O scrisoare româ­ Anuarul Institutului de Istorie

nească a mitropolitului Ioan dela Naţională 1924—1925.

Cluj. An.
Prislop (1600). A n u a r u l I n s t i t u t u l u i III, p. 537—539.
de Istorie Naţională Cluj. 1924 707. M E T E Ş (Ştefan). O învoială r o ­
—1925, An. III, p . 546+1 pl. Co­ mânească din Ardeal. [1789]. R e ­
mentată ae: 2?. Ioraa. Revista Isto­ vista Arhivelor. Bucureşti, 1925,
rică. Vălenii - de - Munte, 1926, An. I, Nr.2, p . 296—297.
lanuarie-Martie. An. XII, N-rcle 708. M I N E A ( L ) . Un document despre
1—3, p . 5—7. expediţia principelui ardelean
•700. M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi do­ Gavriil Bâthori în Ţ a r a - R o m â
cumente. [Document din 1271 în nească (1611). R e v i s t a A r h i v e l o r .
care e pomenit un Alexandri B a n d e Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p .
C.razna.] A r b i v a S o n i e . ş a n ă . Năsăud, 286—287.
1926, Nr. 6. p . 67—69. 709. M O G A ( I . ) . O însemnare despre
legăturile culturale dintre Ardeal
1601 — 1821.
şi Moldova în sec. X V I I - l e a . [1651].
701. HIF.I.Z (Julius). Ein Brief des Anuarul Institutului de Istorie

kommandierenden Generals von Naţională Cluj. 1924—1925. An.

Siebenbürgen, Grafen Rabutin, III, p . 563—564.
über Komes Sachs von Hartencck. 710. V E R E S S (Dr. A ) . Orânduelile
[1702]. Korrespondenz Watt des româneşti vechi tipărite în Ar­
Vereins für siebenbiirgische Landes­ deal (1744-1848). Bucureşti, F.
kunde. Sibiu, 1925 Decemvrie, G bl Fii, 1926, in—8°, 30 p . (Biblio­
An. XLVIII, Nr. 12, p . 108—110. teca Arhivelor Statului). [$i in].
702. D R A G O M I R (Silviu). Un docu­ R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1926,
ment privitor la proprietatea An. II, Nr. 3, p . 338—365.
mănăstirei din Hodoş - Bodrog.
[1629]. A n u a r u l Institutului de 1821 — 1920.
Istoric Naţională Cluj. 1924—1925.
An. III, p. 557—561. 711. B [ O G D A N - B U I C A ] (G.). Avram
703. (N.)]. Un zapis ardelean.
[ I O R G A lancu. [Lin document dela Axente
[1703]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- Severu]. T r a n s i l v a n i a . Sibiu. 1926
de-Munte, 1925 Octomvrie-Decem­ Aprilie, An. 57, Nr. 4, p . 184—187.
vrie, An. XI, N-rele 10—12. p. 712. B O G D A N - U U I C A (G.). O scri­
317. soare dela 1848. T r a n s i l v a n i a . Si­
704. L U P A Ş ( I . ) . Dispoziţia guver­ biu. 1 9 2 6 , Febr., An. 57, Nr. 2.
nului ardelean cu privire la bise­ p. 71—73.
rica şi mănăstirea din Râpa 713. K E R E S Z T U R Y - O L T E A N U (Al).

Râmeţului. [1792]. A n u a r u l In­ Trei scrisori ale lui Ioan Dragoş.

stitutului de Istorie Naţională despre tratativele cu Avram lancu.
Cluj. 1924—1925, An. III, p. Cele trei Crişuri. Oradea, 1926
.572—573. Mai. An. VII, Nr. 5, p . 69—70
588 i. CRACIUN

714. M A R Ţ I A N (1.). O scrisoare din 1768, 1778, 1780, 1781]. Chişi­

1849. A r b i i a S o m e ş a n ă . Năsăud, nău, Tip. „Eparhială", 1925 t

1926, Nr. 4, p. 90—93. in—8°. 12 p. [Si in] B i s e r i c a O r t o ­

715. P Ă C A T U L (Teodor V.). Docu­ doxă Română. Bucureşti, 1925.
mente din anii 1 8 4 8 — 1 8 4 9 . T r a n ­ Aprilie, Seria II, An. 43, Nr. 4
silvania. Sibiu, 1926 Iulie. An. (529), p. 206—209; Revista Socie­

37, Nr. 7, p. 354—362. tăţii Istorico-Arheoloflicc bisericeşti

716. V E R E S S (Dr. A.). Orânduieli ro­ din Chişinău. 1925, Voi. XVI, p r

mâneşti vechi tipărite în Ardeal 121—133.

( 1 7 4 4 — 1 8 4 8 ) . Bucureşti, F. G bl.
1821-1920.
Fii. 1926, in—8", 30 p. (Biblio­
teca Arhivelor Statului.) Wi ««]. 721. I O R G A (N.;. O scrisoare basa­
R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1926, rabeană. [1829]. R e v i s t a I s t o r i e ă .
An. II, Nr. 3, p. 338—365. Vălemi-de-Munte, 1925 Aprilie—
Iunie, An. XI, N-rele 4—6. p.
b. B a n a t .
108—109.
1821 -1920.
d. B u c o v i n a .
717. P O L G A R - C I C L O V A A L (Leontin 1601-1821.
P.). Contract dela E m . Gojdu.
[1836]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 722. B L L A T (T. G.). Documente pri­

1926 Ma'-August. An. V, N-rele vitoare la Bucovina. [1782 F e ­

25—26. p. 212—213. bruarie 12, 1782 Aprilie 8, 1782:
718. [ P O L G A R - C I C L O V A M J (Leontin Maiu 14]. R e v i s t a I s t o r i c ă , Vă-
P.)]. O scrisoare a lui A. Şaguna lenii-de-Munle, 1925 Aprilie-lume,
de când era arhimandrit al Mă­ An. XI, N-rele 4—6, p. 97—99.
năstirii Covil. [1844]. A r h i v e l e O l ­
e. D o b r o g e a .
teniei. Craiova, 1926 Mai-August,
An. V. N-rele 25—26, p. 212. 1821—1920.

c. B a s a r a b i a . 723. [ I O R G A (N.,]. O condică de po­

meni dobrogeană în (1859). R e v i s t a
— Generale — Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
719. B E R E C H E T (Şt.). Documente Iulie-Septemvrie. An. XI, N-rele
slave, privitoare la Basarabia, în 7—9. p. 204—216.
tipărituri ruseşti. [1407, 1 4 3 4 . 1 4 9 5 ,
f. M o l d o v a .
1525, 1535, 1543, 1 5 4 6 , 1547,
1554, 1570, 1600, 1603, 1609, — Generale —
1618, 1623, 1632, 1633, 1636,
724. A N T O X O V I C I (Episcopul Iacov)'.
1662, 1667, 1698]. B i s e r i c a O r t o ­
Documente Bârlădene. Diverse. V .
doxă Română. Bucureşti, 1926,
Huşi, Zanet Corlăfeanu, 1926,.
Mari. Seria II, An. 44. Nr. 3, 0
in—8 . XVI+326 p. Recenzie de : N.
(540), p. 113—115; Revista Ar­
Iorgd]. R e v i s t a Istorică. 1926 Ian.-
hivelor. Bucureşti, 1926, An. II,
Marlie. An. XII, N-rele 1—3. p
Nr. 3, p. 332—337.
55—56.
725. BALEAMJ (A.). [Ducumente].
1601-1821.
Lucruri. [1843, 1622, 1624, 1634,.
720. B E R E C H E T (Şt.;. Cinci docu­ 1656, 1717, 1785]. Ioan Neculce.
mente hasarabene privitoare la Iaşi, 1926— 1927. Fasc. 6. p.
moşiile Episcopiei Huşilor. [1747, 214—219.
 BIBLIOGRAFIA
7 2 6 . COSTACHESCU (M.). [Documente].
Varia. [1643, 1640, 1650, 1507,
1579]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926—
1927. Fasc. 6, p. 271—277.
727. GHIBAXESCU (Gh.). Academia
Română şi documentele ce vor­
besc de Iaşi. [urmare]. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
321—329; 1926—1927. Fasc. 6, p.
313—317.
728. [GHIBAXESCU (Gh.]. [Docu­
mente]. Lada d. M. I. M. K o -
gălniceanu. [1599, 1 5 5 9 , 1666,
1830, 1835, 1859]. Ian Xceulee.
Iaşi, 1925. Fasc. 5, p. 350—354.
729. GHIBAXESCU (Gh.). [Optspre­
zece documente. Lucruri. 1664,
1760, 1764; 1 7 7 6 — 1777, 1785,
1791 — 1792, 1798, 1800, 1815,
1820, 1825, 1826]. Iaon Xeculce.
Iaşi, 1925, Pasc. 5, p. 218—233.
730. GHIBAXESCU (Gh.). [Documente].
Lucruri. [1840, 1851, 1834, 1706,
secol. X V I I I , 1818, 1820, 1682,
1669]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926—
1927, Fasc. 6, p. 208—214.
7 3 1 . GHIBAXESCU (Gh.;. [Documente].
Varia. [1841, 1811, 1812, 1841,
1842, 1842, 1843, 1843, 1845,
1843, 1844, 1843, 1843, 1842,
1835, 1803]. Ioan Xeculce. 7a.ş;,
1926—1927. Fasc. 6, p. 277—286.
732. GHIBAXESCU (Gh.). [Opisele do­
cumentelor] din Arhivele Statului
din Bucureşti ce vorbesc de Iaşi.
Ioan Xeculce. Iaşi, 1925. Fasc.
5, p. 292— 296 şi p. 299—302.
73^. GHIBAiVESCU (Gh.). [Porunca]
Paşei de Silistra pentru Nahman
din Iaşi. 1237 Muharem 2 5 . Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
281.
7 3 G H I B A X E S C U (Gh.), O scrisoare
a lui Dositei Obradovicici către
Leon Gheuca, Episcop de Roman.
[Fără ari]. Ioan Xeculce. Iaşi,
.. 1925, Fasc. 5, p. ¿79—280.
735; GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi
izvoade. [Voi. X V I ] . (Fereştii-Vas-
lui). Studiu şi documente. [1400 |
589
— 1 8 3 1 ] 7aş/, „Viaţa Românească".
1926, in—8«. XLIV+ 179 p. Lei
100.
733, GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi
isvoade. (Şendricenii - Dorohoiu).
Studii şi documente. [1467—1860].
Huşi. Zanet Corlăţeanu, 1925. in
— 8K LXXVI+123 p. Lei 100,
Recenzie de: N. Ilorga}. Revista Is-
torieă, Vălenii-de-Munte. 1925, Oc-
tomvrie-Decemvrie. An. XI, N-rele
10—12. p. 322—323.
737. GHIBAXESCU (Gh.). Vasluiul.
Studiu şi documente [1375—1843].
[Surete şi izvoade Voi. X V ] . Iaşi,
,,Via(a Românească", 1926, in—8".
LI + 342 p, Lei 150.
738. ICHIM (Traian). Actele .caselor
Consulatului rosienesc, (azi strada
Unirii). [1679, 1717, 1729, 1741,
1742, 1745, 1746, 1750. 1750,
1752, 1752, 1752, 1752, 1758,
1760, 1765, 1780, 1780, 1 7 8 0 ,
1783, 1783, 1785, 1 7 8 6 , 1 7 8 6 ,
1787, 1812, 1790, 1814, 1 8 1 4 ,
1816, 1816, 1816, 1835, 1838].
Ioan Xeculce. Iaşi, 1926 1927,
Fasc. 6. p. 183—202.
739. ICHIM (Traian). Din actele Di­
vanului Domnesc din Moldova.
[1818, 1834]. Revista Moldovei.
Botoşani, 1925, Martie - Aprilie.
An. IV, N-rele 11^12. p. 15—21.
1.0. ICIflM (Traian). [Patru documente
cu caracter cultural. 1818, 1820,
1834, 1845]. Ioan Xeculce. Iaşi,
1925, Fasc. 5, p. 318 — 320.
741. ICHIM (Traian). [Douzeci docu­
mente. Lucruri. 1 6 6 1 , 1716, 1776,
1786, 1793, 1797, 1799, 1803,
1814, 1817, 1 8 2 4 — 1 8 2 5 , 1 8 3 1 ,
1832, 1837, 1841, 1856]. Ioan
Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p,
202—218.
7 4 ? . ICHIM (Traian). [Documente
Lururi. [1839, 1842, 1846, Listă
de pensioanele şi sholile particu-
larnice aflate în Moldova ; 1758,
1828, 1829, 1832, 1832, 1 8 4 0 ,
1840, 1842, 1843, 1814, 1828,
590 i. crâciun

1667, 1824, 1850]. l o a n N e e u l e e . ( E x t r a s din „Codrul Cosminului".

Inşi, 1926—1927. Fasc. 6, p, 219 1925 şi 1926. An. II şi III, [p.
—238. •129—412]).
7 4 3 . I C H I M (Traian). [Zece documente
^ şi regeşte între anii 1 6 4 2 — 1 8 4 4 1241 - 1601.
: privitoare la oraşul Iaşi]. I o a n
| N e e u l e e . Iaşi 1925. Fasc. 5, ]>.
750. B O B I X E S C t (Preotul C ) . Un
182—193.
document dela Alexandru cel Bun.
741. [ I C H I M (Traian)]. Mănăstirea
[1427]. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­
Poenile de pe Ceahlău. [Două
reşti. 1925, An. I.Nr. 2, p. 271—
acte vechi. 1599, 1638]. Ioan
272.
Neeulee. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
7,1. B O G H E A (V.). Un document
312—313.
moldovenesc din 1442. A n u a r u l
745. I O R G A (fi./. Documente tecucene
Institutului de Istorie Naţionala
şi bârlădene. [1598—1816], Din
Cluj. 1921—1925. An. III, p.
colecţia d-lui Jurgea-Negrileşti.
532—533+1 faes'mil.
Buletinul Comisiei Istofice a R o ­
752. C O S T A C H E S C L (M.). [Documen­
mâniei. Bucureşti, 1925, Voi. IV,
te]. Lucruri. [1459, 1 4 9 9 , 1 5 1 8 .
p. 163—180.
1555, 1576, 1580, 1581, 1585].
746. K A R A D J A (Constantin I.) Dosarul
Ioan Neeulee laşi, 1926—1927.
unei Moşii Domneşti. (Răcăciunii).
Fasc. 6, p. 203—205.
[1548, 1641, 1642, 1642, 1642,
753. COSTÂCHESCU (Mihai). [Şase do­
1646, 1647, 1648, 1648, 1648,
cumente. Lucruri. 1497, 1 5 0 7 ,
1648, circa 1 6 5 4 — 1 6 5 9 , 1663,
1528, 1 5 3 2 — 1533, 1546. 1 5 5 5 ] .
1664, 1664, 1664, 1664, 1674,
Ioan Neeulee. Iaşi. 1925, Fasc.
1674, 1690, 1697, 1705, 1763,
5, v. 194—202.
1801]. Vălen i-di-Munle. „Datina
751. C O S T Â C H E S C U (Mihai). Obser­
Românească". 1926, in—8«, 32
vări cu privire la uricele lui
p. ( E x t r a s din „Revista Istorică".
luga Vodă [cu texte .lavone]. I o « n
1926, Iulie.-Sept. An. XII, N-rele
N e e u l e e . Iaşi. 1925, Fasc. 5. p.
7—9, [p. 221—250].
331— 341. Jtwntfe DE: A", LNRGA. [sub
74 7. K A R A D J A (C. L ) . Inventarul
titlul : Ştiri nouă despre Iuga-
documentelor viei dela Copou,
Vodă], R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Apri­
vândută de Prinţul N. Soutzo
LIE—Iunie, An- XII, N-rele 4 — 0 ,
dmsale Pantelie Hraşcovici. [1789,
p. 81 — 83.
1808, 1809, 1809, 1810, 1836,
755. [ G H I B A N E S C L (Gh/|. Două surete
1836, 1838, 1838, 1838, 1838,
de vechi ispisoace. [1438, 1f0"].
1849]. I o a n N e e u l e e . Iaşi, 1926
I o a n N e e u l e e . Iaşi, 1925, Fasc. 5.
— 1927, Fasc. 6, p. 312—313.
p. 311—312.
74*. M A R I N E S C U (Iulian). Documente

vasluiene extrase din condica 756. I O R G A (X.). O scrisoare a lui

moşiilor lui Teodor Rosetti Solescu. Despot. 11562], R e v i s t a I s t o r i c ă .
[1502—1799], B u l e t i n u l C o m i s i e i Vălenii-de-Munle. 1925 Qrtomvrie-
Istorice a României. Bucureşti, Dee-mvrie. An. XI, N-rele 10—11.
1925, Voi. IV. p. 183—225. p. 268—269.
719. R E L I (Simeon). Documente slavo- 757. M i n e a ( I . ) . Argument nou în
românc din s e c . X V — X V I I [păs­ contra autent citaţii uricului a t r i ­
r
trate în „Arhiva Statului" din buit lui Iurg Coriatovici. 1 3 7 4 î .
Cernăuţi]. Cernăuţi. „Glasul Bu­ R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1926,
covinei", n
: 25, ir 15 p . An. II. N-RELE. 3. 397.
 BIBLIOGRAFIA 591

1601 — 182L 1725, 1728— 1730, 1735, 1741,

1747, 1753, c. 1755—1756, 1759,
758.—1808 Iulie 21. Un act sturze.c. 1768.] loan Xeculee. IAŞI. 1925.
loan Neculee. IAŞI. 1926— 1927. FASC. 5, P. 160—170.
FASC. G. P. 362—363. 708. COSTACHESCU (M.). [Documente
759. [ANTON*OVICI] (Episcopul Hu­ moldoveie]. I. MIHAIL DE LA DAROHOI
şilor Iacov). [Treisprezece docu­ şi SATELE LUI. II. DOUĂ URICT DIN PRI­
mente. Locuri. 1669, 1691, 1724. MUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU-CEL-
1745. 1753. 1755. 1757 1757, 1760, III. DOUĂ URICT DELA ŞTEFAN
1765, 1772, 1792, 1796] loan Xe­ VODĂ-CEL-MARE. loan Neculee. LAŞI.
culee. Iaşi. 1925. FASC. 5. P. 1926—1927, FASC. 6. P. 345—360.
122—129. 769 — [Doci.mente privitoare la oraşul
760. B A L E A X U (A.). [Cinsprezece do­ I. şi]. Acte cumpărate dela Alex.
cumente cu regeşte. Locuri. 1665, Roşculescu. loan Neculee. IAŞI.
1729, 1732, 1735 — 1736, 1738, 1926—1927. FASC. 6 P. 373—374.
1741 — 1714, 1765. 1778]. loan 770.—[Do'umente vecin dăruite de e-
Neculee. IAŞI. 1925, Faur,. 5. P. piscopul Huşilor Iacob Antonovici
146—151. Muzeului Municipal din Iaşi]. loan
761. BALEANU (A.). [Document din Xeeulce. LAŞI. 192f—1927. FASC.
1778]. loan Xeculee. IAŞI. 1926— 6. P. 371—372.
1927, FASC. 6, P. 181—183. 771. FILITTI (loan C). Un raport ca­
762- BOGDAN" (N. A.). [Şaisprezece tolic despre Moldova la sfârşitul
documente. Locuri. 1733. 1798— sec. al XVII-lea. Revista Istorică.
1801, 1803. 1807]. loan Xeeul.e. VULENII-DE-MUNTE. 1926 IULIE-SEPT,
IAŞI. 1925, FASC. 5, P. 129—146. AN. XII, N-RELE 7—9, P. 193—199.
763. BULAT (T. G . J . Documente mol­ 772. GHEORGHIU (Căpitan A. I.).
doveneşti. [1618. 1796, 1818]. Re­ Documente inedite. [1773 Aprilie.
vista Istorică. VĂLENII-DE-MUNTE. 1773 Iulie, 1773 August]. Revista
1925 OCTOMVRIE—DECEMVRIE AN. Moldovei. BOTCŞANI. 1926, AN. V,
XI, N-RELE 10—'12, P. 310—314. N-RELE 7—9, P. 43 — 44; 1926,
764. BURGHELEA (M.). [Opt docu­ AN. V, NR. 10, P. 21—22.
mente. Locuri. 1761, 1780, 1794, 773. [GHIBAXESCU (Gh.)]. Actele ca­
1807, 1816, 1821, 1824, 1825.] selor lui C. Sava, staroste de blă-
loan Xeculee. IAŞI. 1925. FASC. nari, de pe podul Hagioaiei, Iaşi.
5, P. 151—159. Arhiva proi. Velichi, Galaţi. [1783.
765. — Casa menzilului poştei Mol­ 1787, 1724, 1754, 1797, 1797,
dovei pe anul 1817 (Iulie). loan 17991. loan Xeculee. IAŞI. '926—
Xeculee. LAŞI. 1925. FASC. 5, P. 1927, FASC. 6, P. 335—340.
306—307. 774. [GHIBAXESCU (Gh)]. Actele de
766. COSTACHESCU (M.). [Actele bi­ proprietate ale bisericilor Sf.
sericii Talpalari şi altele. 1627, Ghcorghe şi Vovidenia din Bo­
1754, 1754, 1768. 1786. 1789. toşani, loan Nocnlee. LAŞI. 1926
1789. 1789, 1790, 1766, 1777, —1927. FACE. 6, 363—370.
1780, 1780, 1780, 1765, 1765, 775. G H I B Â N E S C U (Gh.). Documentele
1780, 1781, 1781, 1796, 1739, caselor Başotă (azi Gimnazul
1739. 1744], loan Xeculee. IAŞI. Ştefan cel Mare), [o.) 1706, 1708,
1926—1927, FASC. 6, P. 167—181. 1711, 1718, 1721, 1728, 1731,
767. COSTACHESCU (Minai). [Două- 1731, 1731, 1734, 1734, 1738,
zecişitrei documente cu regeşte 1739, 1741, 1751, 1755, 1755,
locuri. 1707, 1712, 1714 — 1715, 1756, 1756, 1756, 1757, 1758.
592 I. CRĂCIUN

1758, 1758, 1760, 1799, 1800 ; b), Ioan Xceuiee. laş, 1926—1927,

1710, 1718, 1720. 1 7 5 1 , 1755, Fasc. 6, p. 286—288.

1757, 1798, 1799, 1799, 1800 ; c). 783. I C I I I M (Troian). Dima Suiulginl

1670, 1723, 1724, 1785, 1 8 0 0 ; d). şi apa la Iaşi. [Document d i n

1725, 1726, 1732, 1745, 1752, 1765]. Ioan X e c u l c e . Iaşi. 1926
1754, 1764, 1784, 1792, 1792, —1927. Fasc. 6, p. 329—332.
1792, 1792 1792, 1792, 1792, 784. I C H I M (Traian). Suret de pe i s -
1792, 1799, 1799, 1800, 1801, pisoc vechiu pe -arbii delă Vasile
1803, 1803 1803, 1803 ; e) 1801. Voevod scris de Corlat în Iaşi
1801, 1801, 1801, 1814 ; / ) 1800, din velet 7159 (1651) Iulie 17.
1801, 1801, 1801, 1809, 1809, Revista Moldovei. Botoşani 1925
1813, 1813, 1813, 1814, 1814, Februarie, An. IV, Nr. 10; p. 2 4
1814, 1814. 1814 ; g). 1777, 1777, —25.
1781, 1798, 1798, 1799, 1812, 785. [ I O R G A (N .)] Acte felurite. [1781,

1812, 1817, 1818, 1818. 1818, 1791]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de

1838, 1838, 1839]. I o a n X e c u l c e . -Munte. 1925 Iulie — Septemvrie.
Iaşi. 1926 -- 1927, Fase. fi, p. An. XI, N-rele 7—9, p. 219—220.
112— 166. 7.->fi. [ I O R G A ] (N.). O jalbă ieşană
7.6. G I I I B A X E S C U (Gh.) [Trei- [97 [sicj Iulie 30]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
zecişiopt documente şi regeşte. 1926 Aprilie—Iunei, An. XII,
Locuri. 1648, 1 6 6 5 — 1 6 6 7 , 1 6 6 9 — N-rele 4—6, p: 120—121.
1 6 7 0 , 1673, 1 6 7 5 — 1 6 7 7 , 1680, 787. I O R G A (N.). Izvoade de cheltu­
1684, 1686, 1693, 1704, 1 7 1 5 , ieli, socoteli, diate. Din colecţii
1733, 1739,- 1755, 1 7 6 4 — 1 7 6 6 , private. (Cele mai multe din anii
1 7 8 4 — 1 7 8 7 ] . I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1791—1820). B u l e t i n u l Comisiei

1925,Fasc. 5,p. 7 / 0 — 1 8 2 . I s t o r i c e a R o m a n i c i . Bucureşti. 1925,

77 7. G I I I B A X E S C U (Gh.). Hrisovul Voi. IV, p. 127—159.
lui Gr. A. Ghica Vodă pentru Za- 78S. [ I O R G A (N.)]. Câteva nume mol­

harieşti ot Suceava; [17ti5]. R e - doveneşti. [1815]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

visla A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie
An I, Nr. 2, p. 275—284. —Decemvrie, An. XI, N-relclO—
778. G I I I B A X E S C U (Gh.). Sama v*s- 12, p. 314—315.
;
teriei .Moldovei d n 1763 (Iunie 789. K A R A R J A (Constantin L ) ; Felu­
—Decemvrie). I o a n Xeculce. Iaşi rite acte din Arhiva Soutzo-
1925. Fascicola 5, p. 70—121. Karadza. [1814, 1817]. I o a n X V
77.). G I I I B A X E S C U (Gh.). f S c r h o a r e c u l c e . Iaşi. 1926—1927, Fas . 6: p.
eitre] Săteni; din Măeăreşti. 1775. 299—301.
I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1925. Fasc. 5, 7'3 '. M A R I I A X (Iulian). Acte şi do­
p. 280. cument.?. [Scrisoarea generalului
780. G I I I B A X E S C U ( G h . ) . [Zapis r o ­ Ioan Keirién trimisă din Mo',
mânesc. 1564]. I o a n X e c u l c e . Iaşi. dova, 1657]. A r h i v a S o m c ş a n ă .
1925. Fasc. 5. p. 279. Năsăud 1926, Nr. fi, p. 69—73.
781. I C I I I M (Traian,. Actul privitor 7 9 ' . M 0 T 0 G X A (Victor). Două scrisori
" l a iazul d'h Dre l'aocă a Mănăs­ ale lui Gheorghc Ştefan. [1657].
tirii • Doamnei de lâhg" târgul B o - Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
tăşenilor. [1742]. R e v i s t a M o l d o v e i . 1926 'Oct.—Dec. An. XII N-rele.
Botoşani. 1926, An. V, Nr. 4, p. 10—12. p. 314—320.
• 8—10. 7 2. S A I X T G E O R G E S (A.); [Şapte
:
7.32. I C H I M (Traian). [Documente]. documente privitoare l a lucruri

. Varia [1641. c. 1780—170-'), 1805]. din Moldova. 1691 1602, 1695 —

 BIBLIOGRAFIA 593

1697].. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925, g. Oltenia.

Fasc. 5, p . 351—357.
— Generale —
7 9 ? . — Din trecutul nostru juridic.
Documente. [1775]. P a l a t u l d e J u s ­ 802. R U L A T (T. G.). Contribuţiunî
tiţie. Bucureşti. 1925, Aprilie, documentare la istoria Olteniei,
An. VIII, Nr. 4, p . 4. secolul X V I , X V I I şi X V I I I .
791. U R S A C E S C U (V.). [Un document Râmnicul-Vâlcea. „Viitorul Vâl-
privitor la oraşul Iaşi. 1765]. I o a n cei". 1925. in— 8°,IV + 143 p .
Neculce. Iaşi. 1925, Fasc. 5, p . Lei 50. Recenzie de: V. Bogrea. Anua­
193—194. rul Institutului de Istorie Naţio­
795. V T T E N C U (Alexandru). Vechi do­ nală Cluj. 1924—1925. An. III,
cumente moldoveneşti. [1601 — p. 715—716.
1768]. Cernăuţi. „Mitropolitul Sil­
803. B U L A T(T. G.). Documente c u
vestru". 1925, in—8«, 52 p . + 1
privire la Oltenia. [1557, 1718].
facsmil.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1821—1920. 1925 Octomvrie — Decemvrie., An.
XI, N-rele 10—12, p. 308—310.
796. G H I B A X E S C U (Gh.). Actele caselor
804. B U L A T (T. G.). Două foi de z e s ­
Colonel Veisa, Iaşi strada Carol tre şi o diată. [1779. 1834. 1846].
N... [1828, 1828, 1830, 1831, Arhivele Olteniei. Craiova. 1926
1833, 1833, 1833, 1858, 1846, Xov.—Dec, An. V, N-rel: 28, p .
1838, 1 8 5 8 , 1838, 1838, 1859, 421—425.
1859, 1858]. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 805. M A T E E S C U (C. N-). Acle şi
1926—1927, Fasc. 6, p . 320—329. scrisori din trecut. [.1730. 1736,
79 7. I C H I M (Traian). Din vechea co­ 1793, 1834.]. A r h i v e l e Olteniei.
respondenţă a boierilor Botoşăneni Craiova. 1926 Mai—August, An.
cu anumite însărcinări de cum­ V, N-rele 25—26, p. 214—215;
părături pentru îmbrăcăminte din 1926 Nov.-Dec, An. V, Nr. 28, p .
târgul Eşii de acum o sută de ani. 419—420.
[1825]. R e v i s t a M o l d o v e i . Botoşani.
1926. An. V. Nr. 4, p . 11—13. 1241 — 160L
798. [ I C H I M(Traian)]. Sinet de chel­
tuială pentru ziua hramului Sf. 806. D I N C U L E S C U (N. G.). Căite dela

Spiridon, Iaşi. 1832. I o a n N e c u l c e . Petru Vodă [Cercel]. [1585]. A r h i

Iaşi. 1925, Fasc. 5, p . 296—297. vele Olteniei. Craiova. 1925 Ia­
799. I [ O R G A ] (N.;. [Document] 1827. nuarie—Fevruarie, Ah. IV, Nr.
Revista I s t o r i c ă . 1926 Ianuarie— 17, p . 51—53.
Martie, An. XII,N-rele 1—3, p . 33. 807. D I N C U L E S C U (X. GH.). Copie
800. O P R E S C U (Anton). Documente după traducerea cărţii d e jude­
de vamă. Vama Tăcucii. [1825]. cată a lui Pătraşcu Voevod dată
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. lui Drăgoi Slugerul pentru moşia
1925, Iulie—Septemvrie, An. XI, Ageşti şi lui Radu din Co mcş.i
Nr-ele 7—9, p . 220—224. pentru uri loc la Buteşti. [1555].
801. Z O T T A (Sever). O scrisoare de Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
recomandaţie a lui Lamartine pen­ Septemvrie — Decemvrie, An. IV,
tru un boier din Moldova. [To- N-rele 21—22, p. 463—464.
deriţă Răşcanu, 1848]; Revista 808. P L O P Ş O R (N.). Poruncă doin-
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 hească, [apoi titlul schimbat în :
Iulie—Sept, An. XII, N-rele 7—9, ,,Trei porunci domneşti"] privi­
p. 205—206. toare la satul Bâloşani—Dolj

Anuarul In-^t. d o Ist. Kaţ. IV. 83

 I. CRÂC1UN

[1583, 1 0 1 3 , 10-48.]. Arhivele Ol­ Arhivele Olteniei. Craiova. 1925-

teniei. Craiova. 1926 Mari. — Martie—Iulie. An. IV, N-rele-

Apr., An. V, Nr. 24, p. 122— 18—19, p. 188— 190.
123; 1926 Mai—August, An. V, 817. [ D I X C U L E S C U (X. G.)]. Carte:

N-rele 25—26, p. 233—235. de hotărnicie a moşnenilor din

809. [ B O M A N E S C U ( X . P . ) ] . Hrisov Clăşeneşti şi Balţatul, judeţul M e ­
dela Neagoe Basarab. 1520. A r h i ­ hedinţi. [1704, 1712, 1723, 1 8 1 1 , .
vele Olteniei. Craiova.1926 Mai— 1820 ], Arhivele Olteniei. Craiova.

August, An. V, N-rele 25—26, p. 1925 Martie — Iunie. An. IV,

207—208. N-rele 18-19, p. 180—181; 1925
Iulie—August. An. IV, Nr. 20,
1601 — 1821. p. 321—326.
818. [ D I X C U L E S C U ( X . G.)]. Cartea
810. (T. G.). Dieata din 1820
B l ' L A T lui Matei Basarab Voevod dată
a unui boer oltean. A r h i v e l e O l t e ­ lui Lupul Galei din Ocolnişte c a
niei. Craiova. 1925 Martie—Iunie., să fie liber de rumânie. [1643].-
An. IV. N-rele 18—19, p. 177 — Arhivelc Olteniei. Craiova. 1925

180. Martie— Iunie, An. IV, N-rele

811. B U L A T ( T . G.). Hotărnicie între 18—19, p. 182—183.
Barbageri [Cermegeşti-Vâlcea]... şi 819. D I X C U L E S C U (N. G.). O hotă-
biv vel logofătul Iordache Can- rîre a departamentului de patru,
tacuzino din ţara Moldovei... din Craiova. [1808]. Arvivele

1801. Arhivele Olteniei. Craiova. Olteniei. Craiova. 1925 Ianuarie

1926 Mai—August, An. V, N-rele —Fevruarie, An. IV, Nr. 17, p.

25—26, p. 209—211. 54—57.
812. B L L A T ( T . G.). O poruncă dom­ 820. [ D I X C U L E S C U ( X . G.)]. Zapis.
nească din 1 8 2 0 . A r h i v e l e O l t e ­ [1750]. Arhivele Olteniei. Craiova.
niei. Craiova. 1926 Mai—August. 1925 Ianuarie — Fevruarie, An..
An. V, N-rele 25—26, p. 211. IV, Nr. 17, p. 53.
813. B U L A T (T. G.). Din timpul pri­ 821. E [ O R T U N E S C U ] (C. D.). Hrisovul
mei ocupaţiuni ruseşti în ţările lui Constantin [Brâncoveanu] Voe­
româneşti. [Document 1774]. B a ­ vod prin care întăreşte mai multor
natul Craiovei. R e v i s t a I s t o r i c ă . megiaşi din satul Risipiţii, jud.-
1926 Ianuarie—Martie. An. X I I , Mehedinţi, stăpânirea peste părţile
N-rele 1—3, p. 24—33. lor de moşii. 1 6 9 7 . A r h i v e l e O l ­
814. [ C E L A R I A X (Ion I.)]. Copie teniei. Craiova. 1926 Ian.—Fevr.,.

scoasă după cartea a 6 boeri care An. V, Nr. 23, p. 29—32.

au hotărît cu semne împrejur 822. — Hrisov al lui Matei B a s a r a b .
moşiea Marotinului. [1714]. A r h i ­ [1654]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova..
vele O l t e n i e i . Craiova. 1925 Martie- 1926 Mart. —Apr. An. V, Nr. 24, p.
—Iunie, An. IV, N-rele 18—19. 115—116.
p. 184—185. 823. I [ O R G A ] ( X . ) . O judecată oltea­
815. C E L A R I A X (Ion I . ) . Zapis din nă. [1743], Revista Istorică. 1926
1816. Arhivele Olteniei. Craiova. Aprilie—Iunie, An. X I I , N-rele
1926 Mart.—Apr. An. V Nr. 24, 4—6, p. 119—120.
p. 121. 824. (Preotul
L U N G U L E S C U D.).
816. D E M E T R E S C U George Mii.). Izvodul cărţii lui Gavril Moghilă
Două scrisori de (boei olteni. Vodă fecior lui Simion Moghilă
(Sec. A V I I I - a ) . [Răducanu Poe- Vodă. [1619]. A r h i v e l e Olteniei.

naru şi Barbu Otetelişanu]. [1779]. (•raiova. 1925 Septemvrie—Decern--

 BIBLIOGRAFIA 595

vrie, An. IV, S-rele 21—22, p. unei jălbi pentru pământ. [1805.]
461—462. Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
825. M A T K E S C U (C. N.). Cartea lui Septemvrie—Decemvrie, An. IV.
Constantin Vodă Brâncoveanu... N-rele 21—22, p. 466—467.
pentru cumpărături de moşie. 1694. 834. T O S U X (Gheorghe). Zapisu vii
Arhivele Olteniei. Craiova. 1926, Orodelu. [17761. A r h i v e l e O l t e n i e i .
Mart. — Apr. An, V, A T . 24, Craiova. 1925 Septemvrie—Decem­
p. 117—121. vrie, An. IV, N-rle 21—22, p . 472.
826. M O I S I L (Const.). Carte de măr­ 835. V A S I L E S C U (Alex. D.). Friederich

turie din 1634 pentru confirmarea Schwancz Haubtmann autorul

proprietăţilor Clucerului Barbul unei descrieri despre Oltenia. [Do­
Poenaru. [1631]. R e v i s t a A r h i v e l o r . cumente. 1723.]. A r h i v e l e O l t e n i e i .
Bucureşti. 1926. An. II, Nr. 3, Craiova. 1925 Martie—Iunie, An.
p. 378—382. IV, N-rele 18—19. p. 207—209-
827. [ O B E D E A X U (C. V.)]. Hrisovul [Completări sub tulul:] Registrul tuturor
lui Constantin Şerban B[asara]b localităţilor cuprinse în harta Olte­
V[oevo]d prin care dărueşte lui niei lucrată de Friedrich Schwancz
Jupan Buliga [Mehedinţeanu]... şi terminată în 1723. Ihidem.
satul Seaca-Carave... 1654. A r ­ 1926 Sept.—Oct. An. V. Nr. 27,
hivele Olteniei. Craiova. 1926 p. 341—352.
Sept.- Oct, An. V, Ar. 27, p . 340.
1821 — 1920.
828. (Anton). Un act de
O P R E S C U

ispaşă din Glogova, jud. Mehedinţi 836. B U L A T (T. G.). Un caz in­

pe la 1820. Arhivele Olteniei. teresant de migraţiune în Ol­

Craiova. 1925 Septemvrie—De­ tenia. Trei acte dela Ostrovul-
cemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . Mare. [1839, 1839, 1840]. A r h i ­
472. vele Olteniei. Craiova. 1926 Nov.
829. O P R E S C U (Anton). Document —Dec. An. V, Nr. 28, p . 416—
privitor Ia moşia FratoştLasa 418.
Mărăcinul. [1674—1675]. A r h i v e l e 837. M A T E E S C L" (C. N.>. Acte şi
Olteniei. Craiova. 1925 Martie — scrisori din trecut. Clerul oltean
Iunie, An. IV, N-rele 18—19, în turburările revoluţionare dela
p. 185—186. 1848. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.
830 P L O P Ş O R (N). O carte de alege­ 1925 Martie—Iunie, An. IV,
rea hotarelor moşiei Dobridoru — N-rele lS—19.p. 171—176; —
Dolj. [1692]. A r h i v e l e Olteniei. 1925 Septemvrie—Decemvrie. An.
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie, IV, N-rele 21—2Z. p . 459—460;
An. IV, Nr. 17, p . 57—58. 1926. Ian.—Febr. An. V, Nr. 23,
831. S A U L E S C U (Misii). Hrisov dela p. 33—40.
Leon Vodă pentru o întărire de 838. [ P L O P O Ş O R (N.)]. Foae de zestre.

ctitor la M-rea Strâmba. [1630]. [1849]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.

Arhivele Olteniei. Craiova. 1925 1925 Martie-Iunie, An. IV, N-reie
Septemvrie — Decemvrie, An. IV, 18—19, p . 186—187.
N-rele 21—22, p . 464—466. 839. H A D O V A N U (Maior). Foaia de
832. S A U L E S C U (Mişu).
Jalbă pentru zestre a Profirei născută B ă l ă -
cutrupire de [1811]. A r h i ­
moşie. cescu, la căsătoria sa cu loan
vele Olteniei. Craiova. 1925 Sep­ Şomănescu. [1836], A r h i v e l e Ol­

temvrie—Decemvrie, An. IV, N-rele teniei. Craiova. 1925 Septembrie-

21—22, p . 468—469. Decemvrie, An. IV, N-rle 21—
• 833. S A U I . E S C I (Mişti). In pricina 22. p . 170 -471.
596 I. CRĂCIUN

81). S Â V L E S C U (Mişu). Mare-Spătarul Vălenii-dc-Munte. 1925, Iulie—Sep­

Gr. Filipescu către Căpitanii temvrie, An. XI, N-rele 7—9,
de Poteră din Mehedinţi. [1823]. 224—227.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie - Decemvrie, An. IV, 1241 — 1601.
N-rele 21—22, p . 469.
847. BAXESCX; (S.). Opt scrisori tur­
ceşti ale lui Mihnea I I „Turcitul".
h. Ţara-Românească.
[1584]. Bucureşti. „Cultura Naţio­
— Generale — nală", 1926, in—8", 15 p . + VIII
facsimile.
841. [ I O R G A (N.)]. Câteva acte mun-
84S. B U L A T (T. G.). Danii făcute d e
tene. [1622, 1840]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
Radu-cel-Mare, de Neagoe Basarab
Vălenii-de-Munte. 1925, Oclomvrie-
şi de Vlad-Vintilă episcopiei d e
Decemvrie, An. XI, N-rele 10—
Râmnic. [1535]. R e v i s t a I s t o r i c ă . .
12, p . 315.
Vălenii-de-Munte. 1926 Oct.-Dec,
842. I O R G A (N.). Documente urlâţene.
An. XII, N-rele 10—12, p.
[1537 — 1837]. B u l e t i n u l C o m i s i e i
338—341.
Istorice a României. Bucureşti,
849. B U L A T (T. G.). Un document al
1926, Voi. V, p . 179—315.
mănăstirii Cîrţişoara referitor la
8 1 3 . I O R G A (N.). Documente de pe
noi. [1440]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Văle­
Valea Teleajenului publicate cu o
nii-de-Munte. 1925 Octomvrie-De-
introducere de... Vălenii-de-Munte.
cemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p .
..Datina Românească", 1925, în—4°.
287—288.
V11+109 p . Lei 30. Recenzie de: r.
851L L U P A Ş ( L ) . Două rapoarte inedite
Boarea. Anuarul Institutului delstoric
relative la Mihaiu Viteazul. [ 1 5 9 9 , .
Xaţională Cluj. 1924—1925, An.
1600]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s ­
III, p. 704.
torie Xaţională Cluj. 1924—1925,.
844. [ I O R G A ( X . ) ] . Documente vâl­
An. III, p. 539—543.
cene. [1676, 1686, 1703, 1707,
851. M O T O G X A (Victor). Un document
1714, 1719, 1727, 1743, 1752,
necunoscut privitor la Dan al
1774, 1775, 1779, 1806 Februar,
II-Iea. R e v i s t a I s r o r i c ă . Vălenii-
1806 Aprilie, 1809 (sau 1803).
de-Munte. 1926 lulie-Sept, An.
1818 Xoemvrie 2, 1818 Xoembrie
XII, N-rele 7—9, p . 215—217.
12, 1826, 1827, 1828, 1829 X o e m ­
85?. V e r e s s (Dr. Andrei). Despre sem­
brie 3, 1829 Xoembrie 20, 1836,
nătura latinească a lui Minai Vi­
1844, 1848, 1850, 1856]. Revista
teazul. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­
Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
reşti, 1926, An. II, Nr. 3, p .
Ianuarie-Martie, An. XI, N-rele
409—411.
1—3, p . 44—55.
815. R A U Ţ E S C U (Preot Iran). Acte şi
1601 - 182L
documente muscelene. [1656, 1671,
1738, 1762, 1781, 1781, 1783, 1785, 853. B U L A T (T. G.). Acte domneşti şi

1796, 1801, 1809, 1820, 1823, 1827, vlădiceşti privitoare la Vlădeşti—

1839, 1841]. R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Vâlcea. [1614, 1633, 1 6 3 3 , 1 6 7 0 , .
Aprilie-Iunie, An. XII, N-rcle 1680, 1688, 1746]. R e v i s t a I s t e ­
4—6, p . 107—119. r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Ianu­
816. V A S I L E S C U (Âlex. C ) . Docu­ arie—Martie An. XII, N-rele l—3,.
mente din judeţul Dâmboviţa. p. 19—24.
[1634, 1646 Mai 28, 1646 Mai 29, 854. B U L A T (T. G.). Din actele mă­
1647 1673. 1845]. R e v i s t a I s t o r i c ă . năstirii Dotruşa (Vâlcea), 1659—
 BIBLIOGRAFIA 597

1751. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de- 863. l [ O R G A ] (N.). Documente ames­

Munte, 1926 Iulie-Sept., An. XII, tecate. [1617, 1709, 1753]. R e v i s t a

N-re'e 7—9, p. 250—255. Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926
855. R U L A T (T. G.). 0 mărturie a Iulie—Sept., An. XII, N-rele 7—9,.
Doamnei Elina despre bătălia dela p. 256—258.
Finta. [1653]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă- 834. I [ O R G A ] (N.). Privilegiul lui Con-
lenii-de-Munte. 1926 Ianuarie-Mar­ stantin-Vodă Brâncoveanu pentru
tie. An. XII, N-rele 1—3, p.lS—19. Bulgarii colonişti. [1691]. R e v i s t a
856. R U L A T (T. G.). Mărturii din timpul I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 19250c-
revo uţiei lui Tudor Vladimirescu. tomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele
[1821]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de- 10—12, p. 305—308.
Munte, 1926 Iulie—Sept. An. XII, 865. I O R G A (N.). O scrisoare a lui
N-rele 7—9, p. 199—203. Manoli-Vodă [Roset]. [1770]. R e ­
857. R U L A T (T. G.). Trei scrisori dela vista Istorică. Vălenii de-Munle.
Mihnea-Vodă Radu [1658]. R e v i s t a . 1925 Ianuarie-Martie, An XI,
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 N-rele 1—3, p. 1—4. Adaus de :

Oct.-Dec., An. XII, N-rele 10—12. I. c. Fiiitti. I b i d e m . 1925 Iulie-Sep-

p. 307—311. lemvrie. An. XI, N-rele 7—9, p. 251.
858. B U L A T (T. G.). O scrisoare de 866. K A R A D J A (Constantin I . ) . Un
!a negustorii din Târgovişte către manuscris al lui Ieremia Cacavela
Sib'eni. [Prima j u m ă t a t e a sec. din biblioteca lui Constantin Brân­
XVII]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- coveanu [1687]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
de-Munte. 1926 Iulie-Sept., An. Vălenii-de-Munte, 1926 Ianuarie-
XII, N-rele 7—9, p. 217—218. Rec­ Martie, An. XII, N-rele 1—3, p.
tificări de: N. lorga. Ibidem, Aceleaşi 16—18.
numere, p. 296. 867. M O T O G N A (Victor). O donaţie
850. C U P A R E N C U (Mi tiade). Boieri munteană a lui Gabriel B a t h o r y
pribegi din Ţara-Românească în [1611]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-
Ardei [1770]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă- de-Munte. 1926 Iulie-Sept. An.
lenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sept., XII. N-rele 7—9, p. 260—261.
An. XII, N-rele 7—9,p. 219—220. 8 6 8 . X I C O L Ă I A S A (Gh.). O poruncă
860. F [ L O R E N Ţ I U ] ( P ) . Un zapis de a lui Alexandru Moruzi Vv. cu
vânzare de pământ din anul 1796. privire la gospodăria Mănăstiri­
Revista Societăţii Tinerimea R o ­ lor din Muntenia. [1799]. R e v i s t a
mână. Bucureşti. 1926, An. VII, Arhivelor. Bucureşti. 1925, An.
p. 145—147. I, Nr. 2, p. 269—271.
861. F U R T U N Ă (Econ. D.). Carte dom­ 869. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două
nească prin care se adevereşte că acte privitoare la Mitropolitul
Gheorghe Logofătul de taină din Grigorie al I U e a . [1762, 1777].
Dorohoi urmează să-şi stăpânească Biserica Ortodoxă R o m â n ă . Bucu­
în pace un rând de case din ma­ reşti. 1925. Iunie, Seria II, An.
halaua Scaunelor, cumpărate dela 43, Nr. 6 (531). p. 335—336.
Iordache Dobrogeanul. 1749 Mart. 870. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două
5. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. acte privitoare la Mitropolitul F i -
1925, An. I, Nr. 2, p. 298—299. laret I [al Ungrovlahiei]. [1756,
862. I O R G A (N.). Felurite a c t e arge- 1757]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .
şene. [1750, 1 7 7 3 , 1775,]. R e v i s t a Bucureşti, 1926 Febr. Seria II,
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925 An. 44, Nr. 2 (539), p. 69—71.
Aprilie-lunie, An. XI, N-rele, 871. R Ă U Ţ E S C U (Preotul Ioan). O
4—6, p. 106—108. carte de judecată a Mitropolitului.
398 I. CRĂCIUN

Filarel I [1756]. B i s e r i c a O r t o d o x ă Cuza. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .

Homână. Bucureşti. 1926 Aprilie. Bucureşti. 1925 Februarie, Seria
Seria I! An. 44, Nr. 4 (541). pp. II, An. 4.3, Nr. 2 (527), p. 75—
179—181. 78.
8 72. S I M ( I ) O N E S C L (Dan I.). O jalbă 880. G O R O V E I (Artur). Un mănuchiu
dela începutul veacului al X I X . de documente cu privire la U n i r e a
Document muscelean. [1814]. Principatelor. Cernăuţi. „Glasul
R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, Bucovini". 1926, in—8«, 25 p.
An. I, Nr. 2, p. 272—275. ( E x t r a s din „ J u n i m e a Literară".
•8 3. T U D L C E S C U (luliu). [Document 1926, [Sepl.-Ocl.], An. XV,[ N-rele
muntean din 1791]. H e v i s t a I s t o ­ 9—10, p. 201—209 ; 1926 Nov.-
r i c ă . Vălenii-de-Munle. 1926 lulie- Dec, An. XV. N-rele 11—12, p.
Sept An. XII, X-rele 1—9, p. 253—268]).
258—259. 881. I I A G I M O S C U (Em.). Scrisori
874. T U D L C E S C U (I.). Documente vechi [privitoare la Unire, 1859].
prahovene, 1775—1810. După co­ R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Aprilie-Iunie,
piile d-lui Avocat Obrocea din An. XII, N-rele 4—6, p. 83—85.
Ploeşti. B u l e t i n u l Comisiei Isto­ 882. [ I O R G A (N.)]. Acte din vremea
rice a Homâniei. Bucureşti, 1925, lui Cuza Vodă. [1864 Iulie 1 9 ,
Voi. IV, p. 107—123. 1864 Iulie 29]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
.8 5. Z O T T A (Sever,. Ultima ştire Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—Sep­
despre Constantin Şerban Voevod temvrie, An. XI, N-rele 7—9, p.
[1681]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- 227—228.
de-Munte. 1926 Iulie-Sept, An. 833. I [ O R G A ] (N.). O scrisoare a lui
XII. X-rele 7—9. p. 213—215. Alexandri [către C. Negri]. R e v i s t a
Istorică. Vălenii-de-Munle. 1926
1821 - 1920. Od.-Dee. An., XII, N-rele 10—12,
p. 337.
8 76. F I L I T T I ( J . C.;. Une lettre du
884. I O R G A ( X . ) . Scrisori de studenţi
Princc de Serbie au prince de
români la Paris. [1865 ] . R e v i s t a
Valachie [Georges Bibesco] en
I s t o r i c ă . Bucureşti. 1925 lanuarie-
1814. Revuc Historique du Sud-Est
Martie, An. XI. N-rele 1—3. p.
Europi'-en. Bucarest. 1926 April-
35—37.
Iunie. An. III, N-rele 4—6, p.
92—97. k. R o m â n i a ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) .
«77. [ I O R G A (N.)]. [Zapis din 1831]. 885. C O R T I . Une lettre du roi Charles
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. de Roumanie au prince Alexandre
1926 Iulie-Sept, An. XII, X-rele de Bulgarie. [1879]. R e v u c H i s t o ­
7 — 9, p. 259. rique du Sud-Est Européen. Bu­
878. I l A U Ţ E S C U (Preotul Ioan). Jalba carest- Paris. 1925 Iulic-Septembrie.
locuitorilor din Cerbureni (Argeş; An. II, N-rele 7—9. p. 272—
către Grigore Vodă Ghica în 1827. 275.
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
8 8 6 . — U n document doi dosarul „Oro­
1925 Aprilie-Iunie, An. XI,
rilor inutile" [1907]. L u p t a . Bucu­
X-rele 4—6, p. 99—106.
reşti, 1925 Mai 28, An. IV, X-r.
1039, p. 1—2.
i. Principatele Unite (1859 — 1866).
887. G E O R G E S C U - T I S T U (N.). Corres­

879. B E R E C H E T (Ştefan). Un nou pondance d'un secrétaire princier

document privitor la reformele en Roumanie Emile Picot. ( 1 8 6 6 )
bisericeşti ale lui Alexandru Ioan — 1 8 6 * . Paris. ,,./. Gamber". 1926.
 BIBLIOGRAFIA 698

0
in—•S , 120 p. ( E x t r a i t des ,,Mé­ Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p.
langes de L ' É c c l e Roumaine en 145—176.
F r a n c e " . 1926, V, [Part. I, p.
99—215]). ¡3. Peceţi.
888. * S E T O N - W A T S O X . [Documents
1

895. M O I S I L (Constantin). Bule de aur

dipolmatiques russes sur la crise
sigilare dela Domnii Ţării-Româ-
d'Orient. 1876]. [Documentele pri­
neşti şi ai Moldovei. Bucureşti, F.
vesc şi România]. S l a v o n i e B e v l e w .
G bl Fii. 1925, in—8«. 19 p. + VI
1925, Decemvrie. Menţionate de: X.
pl. ([Extras din] „Revista Arhi­
larga. Revue Historique du Sud-Est
velor", Bucureşti, 1925, An. 7,.
Européen. Bucarest, 1926, April-
Nr. 2, [p. 249—265]).
lunie, An. III, N-rele 4—6, p.
896. P O P E S C U (Dr. M.). Sigilul lui Si-
151— 152.
gismund Bathori Principele Tran­
1. R o t n â n i a - f n t r e g i t ă . silvaniei. [Şi sigiliul luiMihaiu Vi­
teazul]. Revista Arhivelor. Bucu­
8 8 9 . — T r a t t a t o di amicizia e di cordiale
reşti, 1926, An. II, Nr. 3, p..
collaborazione italo-romeno. (Ro­
328—332.
ma, 16 settembre 1926). L ' E u r o p a
Orientale. Roma, 1926 Oct.-Nov.
6. Inscripţii.
An. VI, N-rele 10—ll,p. 572--573.
(După epoce şi provincii).
a. Arhive. (Tot aci s'au pus şi notiţele din
Basarabia. cărţile vechi).

— Generale —
89\ A V A K I A N (Gr.). Arhivele ruseşti

din Cetatea-Albă şi importanţa lor 897. B A N E S C U (N.). Din viaţa trecu­

pentru istoria Românilor. R e v i s t a tului nostru : femei iubitoare de-
A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925, An. 1, c a r t e şi frumos. [Elisabeta, Doamna
Nr. 2 , p. 189—200. lui Ieremia Vodă (1605). Cătălina,
Marea-Băneasă a Craiovii, ( 1 6 1 0 ) .
Bucovina.
Elina lui Matei Basarab (1642). Ar-
891. B Ă L A N (Teodor). Arhivele Buco­ ghira lui Toma Logofătul (jumă­
vinei. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşit, t a t e a veac. X V I I I ) . Roxandra
1926. An. II, Nr. 3, p. 301—304. Callimachi (1815)]. [însemnaii pe
892. R E L 1 (Simeon). Ceva despre fon­ cărţi vechi]. Arhivele Olteniei. Cra­
durile arhivistice din arhivele Bu­ iova, 1926 Ian.-Fevr. An. V, Nr.
covinei. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­ 23. p. 7—-9. Rectificare de acefal:
reşti, 1926, An. 11, Nr. 3, p. Mart.-Apr. An. V, Nr. 23, p. 158.
305—311. 898. G H I B A N E A S C U (Gh.). Inscripţii'
Oltenia. şi notiţe de pe cărţi vechi [din
Vaalui, Muzeul Naţional din Bucu­
893. R U L A T (T. G.). O arhivă cen­ reşti, Bolgrad, Castelul dela Gher­
trală la Craiova în 1838. R e v i s t a la, Miercurea Ciucului, Reghinul
A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925, An. 1, Sase c, Bereşti (Covurlui), Doro-
Nr. 2 , p. 201—203. hoiu, Academia Română, Muzeul'
Muncipa. Iaşi, Preuteşti]. Ioaro
Străine.
N'eculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.
894. Z A B O B O V S C H I (Virgil). Impor­ 269—275 [şi notiţe] p. 314 şi i « 7 .
t a n ţ a trhivelor vieneze pentru isto­ 899. [ G H I B . 4 N F . S C U (Gh.)]. [Notiţe de
ria Românilor. R e v i s t a A r h i v e l o r . pe cărţi] Din Biblioteca d-lui I.
 600 1. CKĂCIUN

MarţianNăsăud. Ioan Xeculee. Iaşi, sarabia). Ioan X e c u l e e . Iaşi. 1926

1925, Fasc. 5, p. 343—348. —1927. Fasc. 6, p. 333—335.
•S)-. [ I O R G A (N.)]. Cîteva inscripţii. £08. G H I B A X E S C U ( G h . ) Note ş i
[Grozeşti, Bogdăneşti, Mănăstirea inscripţii de la Leuşeni, d e p e s t e
Caşinului]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă- Prut. I o a n J V e c u c e . Iaşi. 1926-—
lenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sepl. An. 1927. Fasc. 6. p. 341.
XII, X-ele 7—9, p. 255—256. 909. [IORGA, (N.)]. Inscripţii pe pietre
•901. URsACESCU (Economul V.). în­ la biserica din Lipova. Revista
semnări de pe cărţi vechi biseri­ Istorică. Vălenii-de- Munte. 1925
ceşti. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Octomvrie — Decemvrie. An. XI,
Bu.ureşti, 1926, Ocl. Ser a II, An. X-rele 10—12,p. 316—317.-
44, Xr 10 (547). p. 588—592 ;

1926, Dec. Seria II, An. 44. Xr. c. Bucovina.

12, (549), p. 703—709.
910.—Pisania Bisericii învierii Dom­
a. Ardeal. nului (Suceava 1550). F ă t - F r u m o s .
Suceava. 1926 Mai—Iunie. An.
— Generale —
I, Nr. 3, între p. 80—81.
• 9 0 2 . - B i s e r i c a lui Petru Maior. [In­
scripţie pe un mormânt din jurul
d. Moldova.
bisericii unite din Reghin.]. C u l ­
tura Creştină. Blaj. 1925, Sep­ — Generale —
temvrie. An. XIV, Nr. 9, p. 344.

903. [ G H I B A X E S C U (Gh.)]. [Notiţe de 911. C O S T A C H E S C U (Minai). Inscrip­

pe cărţi din] Biserica Greco-Ca- ţii şi notiţe de pe cărţi vechi [din
tolică din Bistriţa (Ardeal). I o a n Hangu, Durau, Buciumi, Mădâr-
iVcculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. jeşti.]. I o a n X e c u l e e . Iaşi. 1925,

348—349. Fasc. 5, p. 275—277.

904. ( I . ) . Câteva inscripţii de

L U P A Ş 912. URAGIIICEANU (Virg.). [Inscrip­
prin bisericile din munţii apuseni. ţii la] Biserica din Paşcani. B u l e ­
\In „Raport cu privire la lucrările din anul tinul Comisiunii Monumentelor Is­

19?4 a Comisiunii Monumentelor Istorice, torice. Craiova. 1926 Iulie — Sept.

Secţiunea din Transilvania, şi Ţinuturile An. XIX. Fasc. 49. p. 123.

mărginaşe"]. Cluj, „înfrăţirea", 1926, 91". ORAGHICEANU (Virg.). [Inscrip­

p. 15—18. ţii dela biserica din] Vasluiu. B u l e ­
tinul Comisiunii Monumentelor Is­
1601 - 1821. torice. Craiova. 1926 Iulie — Sep.

905. [ i o n G A (N.)]. Pe o icoană [din An. XIX. Fase. 49. p. [124],

biserica Căcuceni. Inscripţie, 1 7 / 7 ] . 914. GHIBAIVESCU (Gh.). Inscripţii

Revista Istorică. Vălenii-de-Munte, şi notiţe pe cărţi de la Mănă­
1925 Oclomvrie-Deeemvrie. An. XI, stirea Agapia (Neamţ). I o a n N e ­
N-rele 10—12. p. 317. eulce. Iaşi. 1926—1927, Fasc. 6,

906. (N.)] [însemnare pe un

[ I O R G A p. 263 —270.

Tesalonic din Alămor, 1774]. R e ­ 915. r G H I B A X E S C U (Gh.)]. [inscrip­

vista Istorică. Vălenii-de-Munle, ţii de p e obiecte aflătoare la
1925 Ianuarie-Mari ie, An. XI. muzeul episcopal din Huşi]. I o a n
X-rele 1—3. p. 71. Xeculce. Iaşi, 1926—1927 ase. 6.
p. 370—371.
b. Basarabia. 916. I O R G A (N.). Inscripţii din bise­
90.'. [GIIIBANESCU (Gh.)]. [Inscripţii ricile României. Bisericile arme­
şi notiţe ; e căiţi] la Bălţi ( B a ­ neşti din Botoşani. U n i v e r s u l L i -
 BIBLIOGRAFIA 601

tcrar. Bucureşti. 1925 Iulie 5. vedia Mică, Zădăriciu, Clejani,.

An. XLI, Nr. 27, p. 12. Obedeni. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­
917. I [ O R G A ] (N.). Dela mănăstirea n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926,
Coşula. [Inscripţii şi cărţi]. R e ­ Aprilie—Iunie, An. XIX, Fasc.
vista Istorică. Vălenii-de-Munte. 48, p. [88—89].
1925 Iulie—Septemvrie. An. XI, 925. B U L A T (T. G.). Inscripţii din
N-rele 7—9, p. 252. bisericile Olteniei, [urmare]. A r h i ­
918. M I N E A ( I . ) . In legătură cu grafi- vele Olteniei. Craiova. 1925 Ia­
tele dela biserica Sfântul Gheorghe nuarie—Fevruarie. An. IV, Nr. 17,
din Hârlău. B u l e t i n u l Comisiunii p. 60—61;—1925 Septemvrie—De­
Monumentelor Istorice. Craiova. cemvrie. An. IV, N-rele 21—22, p.
1926, Aprilie—Iunie. An. XIX. 473—476; 1926 Mart.—Apr. An.
Fasc. 48, p. 78—86. V, Nr. 24, p. 123— 124; 1926
919. L R S A C E S C U (Preotul V.). [Notiţă Nov.—Dec. An. V. Nr. 28, p.
pe un Mineiu a bisericii Sf. Vineri 426.
din Iaşi]. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925. 926. I O R G A (N.). însemnări la bise­
Fasc. 5, p. 277—278. rica din Breasta. R e v i s t a I s t o r i c ă .
Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie—
1241—1601.
Iunie. An. XI, N-rele 4 — 6, p.
920. [ I O R G A (N.)]. Un manuscript 109.
armenesc. [Notiţă pe o Evanghelie
din veacul al X V I - l e a a bisericii 1601 — 1821.
armeneşti din R o m a n ] . R e v i s t a
927. M A T E E S C U (C. N.). Inscripţii din
Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Bisericile Oltene. Ctitoria boierilor
Aprilie—Iunie. An. XI, X-rele
Zătreni, din satul Zătreni. [1734,
4—6. p. 110. n
1 7 4 , 1755]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra­
1601—1821. iova. 1926 Mai—August. Ah. V,
N-rele 25—26, p. 235—236.
921. [ A N T O N O V I C I (Episcopul Hu
şilor] Iacov). O însemnare scrisă
f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
cu mâna Episcopului Iorest a
Huşilor în anul 1719 Iulie 15. — Generale —
Biserica Ortodoxă R o m â n ă . Bu­
928. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii
cureşti. 1925 Septemvrie. Seria II.
dela] Bisericile Sf. Ilie, Sf. Vineri,
An. 43. Nr. 9 (534), p. 573—575.
Sf. Spiridon din Roşiorii de Vede,
922. C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş I (Dr. P.)
Biserica Ţigănia—Drăgăneşti (Te­
Grafitele dela Hârlău. [1614 şi
leorman), Biserica din Gratia-Vlaş-
urm.]. A r h i v a d i n I a ş i . 1925 Iulie—
ca. Buletinul Comisiunii Monu­
Octomvrie. An. XXXII, N-reh
mentelor Istorice. Craiova. 1926
3—4, p. 282—283.
Iulie—Sept. An. XIX. Fsc. 49, p.
9 2 3 . [ I O R G A (N.)]. O însemnare din
[124—125],
Moldova. [Despre Vasile Canta-
929. C O R I O L A N (G.).Resturi istorice
cuzino 1700]. R e v i s t a Istorică.
în satele Coslegi, Dârvari şi
Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie-
Radila din judeţul Prahova. [In­
Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12.
scripţii]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­
p. 317.
n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926
e. O l t e n i a . Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49,
— Generale — p. 120—122.
924. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii 930. D R A G H I C E A N U (Virg.). Biserica
dela] Bisericile din Crevedia, Cre- din Dragomireşti-Dâmboviţa. [In-
602 I. CRĂCIUN

scrpiţii]. Buletinul Comisiunii Mo­ 1601—1821.

numentelor Istorice. Craiova. 1926
Ian.—Martie, An. XIX, Fasc. 47, 939. U R A G H I C E A M ! (Virg.). O t o c ­
p . 47. meală a lui Matei Basarab. [1635].
Buletinul Comisiunii Monumente­
931. D R A G H I C E A X L (Virg.).[Incripţii
din] biserica SI. Gheorghe- Nou. lor Istorice.Craiova. 1926 Aprilie—
[Bucureşti]. Buletinul Comisiunii
Iunie, An. XIX, Fasc. 4 8 , p . [88].
Monumentelor Craiova.
Istorice.
9 40. [ I O R G A ] (N.). O dedicaţie către
1926,Aprilie—Iunie, An. XIX, Vodă Hangerli [1788]. Revista

Fasc.48, p . [88]. Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925

932. D R A G H I C E A X L (Virg). [Inscrip­ Oclomvrie — Decemvrie. An. XI,

ţie] pe un clopot din Slatina. B u ­ N-rele 10—12, p. 304—305.

letinul Comisiunii Monumentelor.

911. [ I O R G A (N.)] L a paraclisul dela
Istorice. Craiova. 1926 Apr. — Hurezi. [Inscripţie. 1711.]. R e ­
Iunie, An. XIX, Fasc 48, p . [88]. vista Istorică. Vălenii-de - Munte.
933. D R A G H I C E A A U (Virg.). [Ins­ 1 9 2 5 , Octomvrie — Decemvrie, An.
cripţie pe] o icoană la biserica XI, N-rele 10—12, p . 317
Doiceşti — Dâmboviţa. Buletinul
g. Străine.
Comisiunii Monumentelor Istorice.

Craiova. 1926 Aprilie—Iunie. An. 942. D R A G H I C E A M ! (Virg.). [Inscrip­

XIX, Fasc. 48, p . [88]. ţie cu „Sf. Paraschiva cea din

934. R R Ă G I I I C E A N L (Virg). [Inscripţii
1 Moldova" pe] o icoana din Bul­
dela] Mănăstirea Sămurcăşeşti— garia. B u l e t i n u l Comisiunii Mo­

Ilfov. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u ­ n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926,

mentelor Istoriee, Craiova, 1926, Apr.—Iunie. An. XIX, Fasc. 48,

Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49, p. [88].

p . 123.
935. D R A G H I C E A X U (Virg.). [Pisanie
a. Criptografie.
la] biserica din Câmpina. B u l e ­ 9 13. G R I G O R A Ş (Em.). Barbarii şi
tinul Comisiunii Monumentelor Is­ biserica egipetană. [Criptografie.
torice. Craiova. 1926 Aprilie— Biserica egipteană a Valahilor]-
Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p . [88]. Adevărul Literar şi Artistic. Bu­

936. F1LITTI ( I . C ) . [inscripţii dela] cureşti. 1 9 2 5 Februarie 1 5 , A. VI,

Bisericile din Albeşti (Prahova), Nr. 219, p . 6.
Corbeasca (Ilfov), Corlăteşti (Plo­ 9 1 t. G R I G O R A Ş ( E m . C ) . Criptografia
ieşti). B u l e t i n u l Comisiunii Mo­ şi istoria românească. Bucureşti,
n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926, „Cultura Naţională. [1925]. in—8".
Aprilie—Iunie. An. XIX, Fasc. 51 p. Lei 40. Rrcenr.ie de:N. Drâoanu.
48, p . [89—90]. Dacoromania. Cluj, 1924 — 1926,

937. [IORGA (N.)]. O biserică din An. IV, Part. 2, p. 1117—1120.

Bucureşti [din Ţigănie. Inscripţii 9 15. G R I G O R A Ş ( E m . ) . încă două

şi note pe cărţi]. R e v i s t a I s t o ­ cripte noi. A d e v ă r u l L i t e r a r şt
r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Octom- Artistic. Bucureşti. 1925 Ianuarie,
vrie—Decemvrie. An. XI, N-rele An. VI, Xr. 216, p , 5.
10—12. p . 316.
938. [IORGA (N.)]. Biserica din Doi • 7. Civilizaţie. C u l t u r ă .
jeşti. [Inscripţii]. R e v i s t a I s t o r i c ă .
Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—
— Generale —
Septemvrie. An. XI, N-rele 7 — 9, 946. B O G R E A (V.). Românii în ci­
p. 228—229). vilizaţia vecinilor. Câteva urme
 BIBLIOGRAFIA

ce nu se pot tăgădui. Anuarul 953. RADU ( C ) . însemnătatea culturii

Institutului de Istorie Naţională neo-elenice ca intermediară între
Cluj. 1924—1925. An. III, p . 493 cultura italiană şi cea română
—499. în veacurile X V I I şi XVIII.
947. B R A N D S C H (Heinz). Abriss (Profesorii greci). Adevărul Literar
einer Geschichte des rumänischen şi Artistic. Bucureşti, 1925 Aprilie
Schulwesens, vor allen der Volks­ 5, An. VI, Nr. 226. p . 6.
schule. [Sighişoara = ] Sch issburg.
1821-1920.
Friedr. I. Horeth. 1926, in—8«,31p.
954. I [ O R G A ] (N.). O carte pentru
1601—1821.
copiii satelor a lui N. Istrati.
948. B O B U L E S C L Î (C). Şcolari şi [1860]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-
învăţători în veacul al X V I I I - l c a de-Munte. 1925 Octomvrie—Decem­
[ n Moldova]. L a m u r a . Bucureşti. vrie. An. XI, N-rele 10—12. p . 297.
1926 Dec. An. VII, Nr. 9":5. I [ O R G A ] (N.). Dialoguri greco-
12, p.
407—408. slavo-romăneşti de pe la 1830.
949. D R Ă G A N U (N.). Mihail Halici. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
(Contribuţie la istoria culturală 1925 Octomvrie—Decemvrie, An..
românească din sec. X V I I . ) . Cluj. XI, X-rele 10—12, p. 301—303..
„Ardealul". 1926. in—8". p . 77— 9 5 6 . L O V I N E S C U (E.).Istoria civilizaţiei
168+6 facsmile. ( E x t r a s din ,,I)a- române moderne. I . Forţele revolu­
coromania". 1924—1926. An. IV. ţionare. I I . Forţele reaciwnare. I I I . Legile
[p. 77—168+6 jacsimile]). Recenzii formaţiei civilizaţiei romane. Bucureşti.
de: .v. i w w . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- „Ancora". [1924 — 1925]. in—8«,
de-Munte. 1926, Oct. — Dec. An. 218 p . (I.); 225 p . (//.)? (///)...
XII. X-rele 10—12. p . 368 — Recenzii de: D. V. Barnoschi. V i a ţ a R o ­
371 ; Maroareta Sleidnescu. A r h i v a d i n mânească. Iaşi. 1925 Fevruarie.
I a ş i . 1926 Iulie—Oct. An. XXXIII. An. XVII. Nr. 2, p . 241 — 245 ;
N-rele 3—4. p . 299—300. l, C. Fiiuti, C o n v o r b i r i Literare.

950. I O R G A (N\). Biblioteca lui Vodă Bucureşti, 1925, Ianuarie. An.

Brâncoveanu la Hurezi. R e v i s t a 57, p . 67—72; 1925 Fevruarie.
Istorică. Vălenii-de-Munte, 1925, An. 57, p . 145—156; Al. Proeonorici.
Ianuarie—Martie, An. XI, N-rele Dacoromania. Cluj. 1924— 1926.
1—3, p . 4. An. IV, Part. 2, p . 1183—1193;
951. [ M I N E A (I.)]. Histoire de Charles Const. Sâineami. A d e v ă r u l , Bucureşti.
X I I într'o traducere românescă 1925, Martie 5, An. XXXVI I
din 1792. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi, Nr. 12639, p . 1—2.
1925, An. I, Nr. 1, p . 403. 9"7. P L O P Ş O R (N.). Un manual r o ­
952. M I N E A ( I . ) . „Telcmah" în tra­ mânesc de preistorie la 1895.
ducere românească veche. [1783]. Arhivele Olteniei. Craiova. 1926
Cercetări Istorice. Iaşi. 1926 Mai-August. An. V, N-rele 25—26,
1927. An. II—III, p . 255. p. 240—242.

B. ŞTIINŢE AUXILIARE
I. A R H E O L O G I E . A N T I C H I T Ă Ţ I .
Sept]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-
— Studii g e n e r a l e —
Munte. 1925 Aprilie—Iunie, An.
9.>>. MULAT (T. (}.). Vechi preocu­ XI, N-rele 4—6, p . 110—111.
r
paţii arheologice. l 8 3 8 Aug; 1838 959. I O R G A ( X . ) . L'art prehisiorique
 I. CRĂCIUN

du Sud-Est de l'Europe [Rou­ dalmi Szcmle. Cluj, 1926, An

manie] et la Suède. Revue Histo­ III, Nr. 1, p. 69—71.
rique du Sud-Est Européen. Buca­ 967. P O P E S l X (Dorin O.). Fouilles de
rest. 1926, Aprilie — Iunie, An. Bechinţa-de-Mureş. [Transylvanie].
III, N-rele 4—6, p. 89—92. Dacia. Bucarest, 1925, An. II, p .
96 ). AIOISIL (Const.). Comori arheo­ 304—.144.
logice din România Mare. [ur­ 9 8. ROSKA (Dr. Marion). Erdély
mare]. Croniea Numismatică şi mivelodéstòrténeti jelentosége az
Ahreolouică. Bucureşti. 1925 Ia­ oskorban. [însemnătatea istorico-
nuarie— Aprilie, An. VI, N-rele culturală a Ardealului în antichi­
55—58, p. 7—13. tate]. Pasztortiìz. Cluj, 1926, Dec.
961. P O P A - L I S S E Y X U ( G ) . Romanica. 5, An. XII, Nr. 24, p. 560—562.
Studii istorice, filologice şi arche- 9 9. R O S K A (Dr. Marton). Sunt mo-
ologice. Bucureşti. ,,lon C. Vâcă- numente megalitice în Ardeal ?
rcscu". 1925, 263 p. + 4 pl. Lei Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
55. (Publicaţiuirile Casei şcoalelor. Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr.
Biblioteca secundară No. 49). 17. p. 45—17.
970. ROSKA (Dr. MARTON). Un mor-
1. A r d e a l . mânt celtic din Ardeal. Arhivele
:962. BOLOGA (Dr. Valeriu L . ) . Despre Olteniei. Craivoa. 1926 lan.—Febr.
oculiştii români în Dacia şi Pano- An. V, Nr. 23, p. 50—51.
nia. [Pe baza cercetărilor arheolo­ 9/1. ROSKA (Dr. Martin). Rapport
gice]. Cluj. ,,Cartea Românească". préliminaire sur les fouilles a r -
1925, in—8", p. 3—8. ( E x t r a s din chéologiqueus de l'année 1925 [en
„Clujul Medical". 1925. Septemvrie- Transylvanie]. Dacia. Bucarest,
Octomvrie. N-rele 9—10, p. 3—8. 1925, An. II p. 400—416.
963. F E R E X C Z I (Alexandru). Săpătu­ '.) 2. TEODORESCU (D. M.). Cercetăr
rile arheologice delà Poiana Selei arheologice în munţii Hunedoarei
de lângă Sarmisegethusa. UN „RA­ VIN „RAPORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN anu
PORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN ANUL 1924 A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE. SECŢIUNEA SECŢIUNEA DI TRANSILVANIA fi ŢINUTURILE
DIN TRANSILVANIA ŞI ŢINUTURILE MĂRGINAŞE"]. MARGINATE"). Cillj. Infrărţirca, 1926,
Cluj. ,,înfrăţirea". 1926, p. 38—39. p. 40—42.
96:. LEA'GHEL (Dr. Al.). Câteva date
despre băi romane şi ,,ex-voto"-uri 2. Banat.
din Dacia Traiana. Cluj. „Cartea
Românească". 1926. in—8". 8 p. 973. J A K A B F F Y (Elemér). Tibiscum.
( E x t r a s din „Clujul Medical", 1926 Adatok multjârol és buzditâs cffl-
Maiu—Iunie, N-r.h 5—fi). lékei felkutatâsâhoz. [Tibiscum.
9Cf. LEA'GHEL (Dr. Al.). „Signacula Date asupra trecutului şi îndem­
oculariorum" aflate mai nou în nuri pentru cercetarea monumen­
Ardeal. Cluj. „Cartea Românească". telor lui]. Lugoj. Husvéth el Hoffner.
1925, i .—S°. 2 p. ( E x t r a s din [1925]. in—16°. 29 p.
„Clujul Medical". 1925. Septem­ 9.4. J A K A B F F Y (Dr. Elemér). Tibis­
vrie—Octomvrie. N-r.le 9—10, p. cum. Date referitoare la trecutul
1—2. lui şi îndemn pentru scrutarea r ă ­
966. OROSZ (Endre). Romaiak nyomai măşiţelor istoriceale aceluia. Lugoj.
a Bâcsi-torok nevii kôbânyâban. Husvéth et Hoffner, [1925], in—8"
[Urme romane în baia de piatră 15 p.
numită Bâcsitorok], Erdélyi Iro- t,75. P O S T E L M C U (G.). Săpăturile a r -
 BIBLIOGRAFIA

cheologice delà Grădişte-Perjamos. Revue Archeolonicjuc. Paris. 1925

(Jud. Timiş-Torontal). Banatul. April—Iunie. Serie V, Tom. XXI.
Timişoara. 1926. Ianuarie. An. p. 238—292.
I, Nr. 1. p . 34—37.
976. S I M U (Prof. Traian). Arcidava 5. M o l d o v a .
[ = Vărădia]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra­
985. B R A B A N T ! . (G. 1.), L e poignard
iova. 1925 Septemvrie—Decemvrie.
scythe de Boureni (Moldavie). D a ­
An. IV, N-rele 21—22, p 386—392.
c i a . Bucarest. 1925 An., II. p .
077. S I M U (Prof. Traian). Praetorium
417—419.
şi Centum Putei. A r h i v e l e O l ­
t e n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie, 6. O l t e n i a .
An. IV, N-rele 18—19, p . 99— 105.
9.6. L A U G I E R (Dr. Ch.). O comoară
3. B a s a r a b i a . neolitică în Bratoveşti-Dolj. A r ­
hivele Olteniei. Craiova. 1926.
973. A V A K I A N (Gr.), Ştiri nouă din
Nov.—Dec. An. V.Nr. 28, p . 427-
Tyras. [urmare]. C r o n i c a N u m i s ­
429.
matică şi Arheologică. Bucureşti.
987. M O I S I L ( I . ) . Repertoriu de loca­
1925, Mai — August, An. VI,
lităţile istorice, preistorice... din
N-rele 59—62, p . 27—39.
judeţul Gorj. A r h i v e l e Olteniei.

Craiova. 1926 Mart. — Apr. An-

4. D o b r o g e a .
V, Nr. 24, p . 125—131.
979. L K P Ş I
]
(Dr. I. ) . Coasta de a r ­ 9 8 ' . [ P L O P Ş O R (N.].) O aşezare ro­
gint. [Dobrogea]. [VI. Archcolo- mană necunoscută. [Plasa Pleniţa].
yicc}. Cernăufi. „Glasul Bucovinei". Arhivele Olteniei. Craiova. 1925.
1925. in—8°, p . 39—48 - j - pl. Martie — Iunie. An. IV. N-re e.
( E x t r a s din „Analele Dobrogei". 18—19. p . 163.
[1924 — 1925]. An. V — [VI]. [p. 9 9. P L O P Ş O R (N). Desenuri paleoli­
127—136. + pi). tice în Oltenia? A r h i v e l e O l t e n i e i .
980. P f A R V A N ] ( V . ) . Un aes grave Craiova. 1926 Ian.—Febr. An. V,
olbien à Salsovia. D a c i a . Buca­ Nr. 23, p . 49—50.
rest, 1925, An. II, p . 420—421. 990. P L O P Ş O R ( N . ) . Din jocurile co­
981. P A R V A N (Vasile). Fouilles d' H i ­ piilor preistorici [în Oltenia]. A r ­
stria. Inscriptions : troisième série : şicul şi spârnelul. A r h i v e l e O l t e n i e i .
1 9 2 3 — 1 9 2 5 . D a c i a . Bucarest. 1925, Craiova. 1926 Mai — August. An.
An. II, p . 198—248. V, N-rele 25—26, p . 238—240.
982. P[ARVAN] (V.). La ,,statue- 991. P L O P Ş O R (N.). Olărie grecească
menhir" de Hamangia [Dobroudja]. în Oltenia. Arhivele Olteniei.

Dacla. Bucarest. 1925. An. II. Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie.

p. 422—429. An. IV, Nr. 17, p . 47— 48.
9 8 3 . S A U C I U C - S A V E A X U (Théophile). 9 . 2 . P L O P Ş O R ( N . ) . Cu privire la
Callatis. Fouilles et recherches desenurile preistorice din peşte­
de l'année 1 9 2 4 [et] 1925. Dacia. rile Gorjului. A r h i v e l e Olteniei.

Bucarest, 1924, An. I, p . 108 — Craiova. 1926 Mart. — Apr. An.

165; 1925. An. II, p . 104—137. V, Nr. 24, p . 131—134.
984. Ï A F R A L I (O.). L a cité pontique 993. P L O P Ş O R (N.). Iarăşi Sciţii în
de Callatis. Recherches et fouilles. Oltenia. N ă z u i n ţ a . Craiova. 1925,

1
) I n „Istoriografia Bomâ'iă in 1923 şi 1914" s t u d i u l fusese menţionat numai c a articol din

Analele Dobrogei".
606 I. CRĂCIUN

Mai—Iunie, An. IV, N-rele. 1— 1001. M [ O I S I L ] ( C ) . Satul Mănăstirea,.

2, p. 75—77. Cronica Numismatică şi Arheolo­
994. P L O P Ş O R (N.). Vechituri gotice Bucureşti.
gică. 1925, Ianuarie—
în Oltenia. Arhivele Olteniei. Aprilie, An. VI, N-rele, 55—58,
Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie. p. 5—6.
An. IV. Nr. 17, p. 49—50. 1002. Ş T E F A N (Gh.). Les f o u i l l e s de
995. P L O P Ş O R (N).). Până unde merg Căscioarele [Ilfov]. D a c i a . Bu-
vremurile preistorice în Oltenia ? carest. 1925, An. II, p. 138—197.
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925, 1003. Ş T E F A N (Gh.). Fouiiles de Mă­
Martie-Iunie An. IV, N-rele 18— năstirea [Ilfov]. D a c i a . Bucarest.
19, p. 164—168. 1925. An. II, p. 385—-399.

8. Străinătate.
7. Ţara-Românească.
1004. A N D R I E Ş E S C U (Ioan). Consi .
996. A N D R I E Ş E S C U( I . ) . Nouvelles deraţiuni asupra tezaurului dela
contributions sur l'âge du bronze Câlci-Trân lângă Plevna. (Bul­
en Roumanie. Le dépôt de bronzes garia). Cu o notă complementară
de Drajna-de-jos et l'épée de B u ­ de V. P â r v a n . [Şi ştiri arheologice,.
cium. D a c i a . Bucarest, 1925, An. privitoare la teritoriul locuit azi
II, p. 345—384. de Români]. Bucureşti. „Cultura
¡97. A N D R I E Ş E S C U ( 1 ) . Sultana. Des­ Naţională, 1925. in—8", 42 p. +
coperirile arheologice din vara 1 pl. ([Extras din] „Memoriile-
anului 1 9 2 3 . B u l e t i n u l C o m i s i u n i i Secţiunii Istorice ale Academiei
Monumentelor Istorice. Craiova. Române". Seria III. Tom. V,.
1926 Oct.—Dec. An. XIX, Fasc. Mem. 2, [p. 7—48 + 1 pl]).
50, p. 170—185. 10)5. P Â R V A N (Vasile). Dacii la Troia.

998. C I I R I S T E S C U( V . ) . Les stations Bucureşti. „Ion C. Văcăresc'. 1926,.

préhistoriques du lac de Boian in—8". 10 p. ( E x t r a s din , , O r -
[Ilfov]. D a c i a . Bucarest. 1925. An pheus". 1926 Ianuarie—Februarie.
II, p. 249—303. An. II, Nr. 1).
999. CUL1CI (Colonelul A . ) . Antichi­ 1006. P A R V A N (Bazil). A dâkok Trojâ-

tăţile, din Tabla Butii şi Crucea ban. Românbol forditotta F e ~

Mandi. [Prahova]. B u l e t i n u l C o - renezi Sândor. [Dacii la Troia. Tra­
misiunii Monumentelor Istorice. dusă din româneşte de...] Cluj.
Craiova. 1926 Aprilie— Iunie. An. Minerva. 1926. in— 8", 12, P-
XIX. Fasc. 48, p. [90]. (Erdelyi Tudomânyos Fiizetek, Nr.
1000. DUM1TRESCU (Vladimir). Fouil­ 2 ) . - Şi în] Erdelyi Irodaimi Szemle.

les de Gumelniţa [Roumanie]. D a - Cluj. 1926, An. III, Nr. 1, p.

c[a.Bucaresi.l925,An. II, p. 29-103. 47—56.

II GENEALOGIE
(In ordinea alfabetică a familiilor).

li 07. [ B O G D A N N. A . ) ] . Crislea Ghe- Alecsandri. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i

novici şi... Costăcheştii [Boldur]. Artistic.Bucureşti. 1925, Aprilie-
I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925, p'asc. 5, 26, An. VI, Nr. 229, p. 1.
p. 307—308. de: Ira s.tn-Gtoiwit. I b i d e m . 1925 Mai

17. An. VI, Nr. 232, p.3. Replică

de: H. Sarrielerici. Ibidem. 1925 Mai

1IH8. SAX1ELEVICI (H.). Originea lui 24. An. V. Nr. 233. p. 3.

 BIBLIOGRAFIA 607

.1009. G H I B A N E S C U (Gh.). Spiţa nea­ 1021. Z O T T A (Sever). Dumitru Pos­

mului B ă d ă r ă u . Ioan Neculce. telnicul, fratele lui Costin H a t m a ­
Iaşi. 1925. Fasc. 5. p. 234—257. nul şi descendenţa lui. R e v i s t a
1010. CRIDIM. Istoricul familiei B e - Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
rindey. Ilustraţia. Bucureşti. 1925 Oclomorie — Decemvrie. An. XI,
Septemvrie—Decemvrie. An. XIV, N-rele 10—12, p. 260—268.
N-r le 115—118, p. 193—206. 1022. Z O T T A (Sever). Strămoşii Prin­
1 0 1 1 . BĂLAN (Teodor). Originea câm- cipesei noastre moştenitoare [ E -
pulungeană a Calimachilor. Co­ lena]. [urmare]. I o a n N e c u l c e . laţi.
drul Cosmlnului. Cernău[i. 1925 şi 1925. Fasc. 5, p. 379—391 +2
1926. An. II şi III, p. 614—618. labele genealogice.
1012. ZOTTA (Sever). Un Cantacuzino 1 0 . 3 . T O M A S C H E K (Prof. Petru). Cer­
[Toma] din secolul al X V I I - l e a cetări noui referitoare la originea
necunoscut Genealogiei Cantacu- lui Mihail Eminescu. Şiret. B. Flei-
zinilor. Revista Istorica. 1926, scher. 1925. in—8«, 12 p. ( E x t r a s
Aprilie— Iunie. An. XII, N-rele din „Anuarul [ X ] al Liceului de
4—6. p. 106. Stat în Şiret". [An. 1922—1923
1013. ZOTTA (Sever). Despre neamul şi 1923—1924. p. 3—12]).
Cantemireştilor. [Continuare]. Re­ 1024. B R A N I S C E (Dr. V.). Isvodul de
vista Arhivelor. Bucureşti. 1925. zestre al părinţilor lui Mihail
An. I, Nr. 2, p. 204—209; 1926. Eminescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­
An. II, Nr. 3, p. 316—327. cureşti. 1926 Ian.—Febr. An. 58,
1014. MINAR (Profesor Octav). S t r ă ­ p. 44—48.
bunii lui Caragiale. Universul. Bu­ 1025. B Ă L A N (Teodor). Noi documente
cureşti. 1925, Aprilie 6. An. XLIII. privitoare la familia Hăjdău. Cer­
Nr. 80, p. 3. năuţi. ,,Glasul Bucovinei". 1926,
1015. G H I B A N E S C U (Gh.). .Irborele in—•S", 20 p. ( E x t r a s din „ A n a ­
genealogic al înaintaşilor familiei lele Doborgei". 1926, An. VII,
Castano. Iaşi. ,,Viaţa Românea­ [p. 115—132]).
scă". [1926], in—8«, 7 p. 1026. S I G E R U S (Emil). Sebastian Hann
1 0 1 6 . — Arborele genealogic al fami­ und seine Familie. K o r r e s p o n d c n z -
liei Cimara. Ioan Neculce. Iaşi. blatt des Verelns fur siebenbiir-

1925. Fasc. 5, p. 320—321. gische Landeskunde. Sibiiu. 1926,

1017. MOTOGNA (V.). Familia nobilă Martie, An. XL1X, Nr.3, p. 27-28.
Cânde în documentele veacului 1 0 - 7 . B Ă L A N (Teodor). Moşia Cernau-
al X I V — X V I . Revista Istorică. ca şi Familia Hurmuzachi. Cer­
1926 Aprilie—Iunie. An. XII, năuţi „Mitropolitul Silvestru", 1925.
N-rele 4—6, p. 68—80. in—<S°, 32 p. ( E x t r a s din Anua­
1018. ŞOTROPA (Virgil). Obârşia fa­ rul Liceului „Aron Pumnul" 1 9 2 3 -
miliei Coşbuc. Arhiva Sonieţană. 1924).
Năsăud. 1926. Nr. 5, p. 58—76. 1028. O B E D E A N U (Constantin V.).
1 0 1 9 . ZOTTA (Sever). O soră necu­ Ceva despre neamul Jienilor. A r h i ­
noscută a lui Miron Costin [Velica]. v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1925 Iulie—
Revista Istorică. 792« Aprilie — August, An. IV, Nr. 20, p. 296—
Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p. 300.
104—106. 1029. Z O T T A (Sever). înrudirea L ă p u ş -
1020. ZOTTA (Sever). Ştiri despre nenilor cu Ivan IV, cel Groaznic,
Costineşti. Revista Istorică. Vălenii- I-iul Ţar al Ruşilor. C e r c e t ă r i I s t o ­
de-Munte, 1925, Aprilie—Iunie, rice. Iaşi. 1925, An. / , . A>. 1,
An. XI N-rele 4—6, p. 73—78. p. 392—397.
 608 I. C R Ă C I 0 N

1030. — Mama lui Dr. I. Mihalyi. Comisul Şerban Pârvu Vlădescnv.

Gazeta Maramurăşană. Sighet. 1925. RevistaA r h i v e l o r . Bucureşti. 192S,
Septemvrie 4, An. VI, Nr. 36, An. 1 , Nr. 2 , p. 227—248.
p. 3. 10 5. G H I B Ă N E S C U (Gh.). Familia

1031 . OBEOEANU (C. V.). In marginea Râşcanu [cu arborele g e n e a l o g i c ] .

unui hrisov. Ceva despre neamul l o a n N e c u l c e . Iaşi. 1926 — 1927,,
lui ,,Buliga Mehedinţeanu". Ar­ Fasc. 6, p. 239—249.
hivele Olteniei. Craiova, 1926, 1026. E F T I M I U (Elena). Antimiia»
Sept. — Oct. An. V, Nr. 27, p. fata vornicului Grigorie U r e c h e .
320—323. Contribuţie documentară. Revista
1032. MUREŞANU (Sabin). Originea Arhivelor. Bucureşti. 1926, An^
familiei Mureşenilor. Arhiva II, Nr. 3, p. 370—372.
Someşană. Năsăud. 1926, Nr. 4, 10 7. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. Spiţa

p. SI—85. neamului Vasilco Bucovina. Ioan

10 3. F l L l T T I (I an C). Schitul Neculce. Iaşi. 1925, Fasc. 5, p.
Aninoasa-Cislău (Buzău) şi neamul 308—309.
Doamnei Neaga. Hevisla Arhi­ 1038. O P R I Ş A X (I. Gr.). O lăture,

velor. Bucureşti. 1925. An. I, Nr. caracteristică a familiei lui V l ă -

2 , p. 210—226. huţă. Universul Literar. Bucu­
1034. VLĂDESCU (Niculae M.). Din reşti. 1925, Noemvrie 29, An..
trecutul boierimei româneşti. Vel- XLI, Nr. 48, p. 8—10.

III. HERALDICĂ.

1039. * I O H G A (N.). Sur le blason des capetelor de Arapi în stema B ă -

Princes roumains, in — 8°, 4 p. sărăbeştilor. C o n v o r b i r i Literare.

([Extrait de la],,Revue Héraldique Bucureşti. 1925, Octomvrie An.

et ( nomastique''). [ j c ? A n ? !
57, p. 782—789.
Nrl]. 1042. P O P E S C U (Dr. M.). Stema Ar­
1040. [ M I N E A (I.]). Despre stema Mol­ dealului cerută de Români după
dovei. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1925, 1848. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucur
An. I, Nr. 1 , p. 401—402. reşti. 1926, Martie, An. 58, p. 216
10.1. P E T R E S C U (D. C). Rostul —218.

IV. N U M I S M A T I C A .

— Studii g e n e r a l e — [1858, 1924.]. Cronica Numisma­

tică şi Arheologică. Bucureşti.
10 3. B U D E (Valentin). Câteva monetc 1925, Ianuarie —Aprilie, An. VI,
antice găsite în România. C r o n i c a N-rele 55—58, p. 4; 1925, Mai—
Numismatică şi Arheologică. Bu­ August, An. VI, N-rele 59—62, p.
cureşti. 1925, Mai — August, An. 42.
VI. N-rele 59—62, p. 40—41. 10.'6. MINEA ( I . ) . Medalii comemora­
1014. CONSTANT1NESCU (Emil). Do­ tive polone în legătură cu noi.
cumente. [Numele monedelor din Din vremea regelui Ioan I I I
diferite timpuri], B u l e t i n u l S o c i ­ Sobieski. Buletinul Societăţii Nu­
etăţii Numismatice Române. Bu­ mismatice Române. Bucureşti. 1926
cureşti. 1926, Ian. — Iunie, An. Ian. — Iunie, An. XXI, N-rele
XXI, N-rele 57—58, p. 29—30. 57—58, p. 11—16.
1045. F E R Y ( F . ) . Medalia filateliştilor. 10 ¡7. [MOISIL ] ( C ) . Un autor anonim
 B I B L I O G R A F I A 609

despre numismatica Daciei. [Me­ Bucureşti. 1926, lan. — Iunie,

dalii dacice în Muzeul Britanic], An. XXI, N-rele 57—58, p . 19
Cronica Numismatică şi Arheolo­ —24.
gică. Bucureşti. 1925 Nov. —
Dec. An. VI, N-rele 65—66, p . 52 1. A r d e a l .
—56.
1048. MOISIL (Const.). Noi descoperiri 1054. B U L A T (T. G.). Medalii ardelene
monetare în România. [Urmare privitoare la istoria neamului
la : Monete şi tezaure monetare românesc. [1595. 1598, 1601, 1717].
din România Mare]. Buletinul Cronica Numismatică şi Arheolo­
Societăţii Numismatice Române. gică. Bucureşti. 1925 Septem­
Bucureşti. 1926 Ian. — Iunie, An. vrie—Octomvrie, An. VI, N-rele
XXI, N-rele 57—58, p. 17—18. 63—64, p . 53—56,
1049. ORĂŞIANU (C. N.). Cronica me­
dalistică. [Descrierea diferitelor 2. Dobrogea.
medalii româneşti vechi şi nouă].
Universul Literar. Bucureşti. 1925 1055. B U D E (Valentin). O ipoteză
Martie 1 . An. XLI, Nr. 9, p . nouă relativă la drahmele din
6—7. — 1925 Mai 10, An. XLI, Histria. Buletinul Societăţii Nu­
Nr. 19, p . 10—12. mismatice Române. Bucureşti. 1925
1050. ROŞU ( I . ) . Monete şi greutăţi Iulie—Decemvrie, An. XX, N-rele
româneşti. [1848, 1849, 1860.]. 55—56, p . 40—45.
Buletinul Societăţii Numismatice 1056. M[OISIL] ( C ) . O monetă ine­
Române. Bucureşti. 1925, Ianua­ dită din Histria. Buletinul Socie­
rie—Iunie, An. XX, N-r,l~. 53— tăţii Numismatice Române. Bu­
54, p . 22—25. Adaus de : C. Mlmsit]. cureşti. 1926 Ian. — Iunie. An.
Ibidem. 1925 Ianuarie—Iunie. An. XXI, N-rele 57—58 p . 28—29.
XX. N-rele 53—54, p . 25. 1057. SEVEREANO (Dr. G.). Monnaie
1051. SEVEREANO (Dr. G.). Les inédite de Kallatis se rapportant
monnaies frappées par l.i popu­ au culte d'Aphrodite et de Priape.
lation thraco-romaine delà Moesie Buletinul Societăţii Numismatice
Inférieure a l'époque de Constan­ Române. Bucureşti. 1925, Ia­
tin le Grand. Buletinul Societăţii nuarie—Iunie, An. XX, N-rele
Numismatice Romane. Bucureşti. 53—54, p . 16—21 + 1 pl.
1925 Ianuarie — Iunie, An. XX, 1058. SEVEREANO (Dr. G.). Un
N-rele 53—54, p . 8—16 + 1 pl. nouveau poids de Kallatia. Bu­
10 2. SEVEREANO (Dr. G.). Sur les carest. „F.Gcbl Fils". 1926. in—8«,
.monnaies primitives des Scythes. 6 p . ( E x t r a i t du „Buletinul So­
Lingots-monnaie en forme de cietăţii Numismatice Romane. 1925.
pointe de flèche [représentent les [Iulie—Decemvrie, An.) XX. [N-rele
monnaies des peuples qui ont 55—56, p. 40—45)).
habité les régions de la Roumanie
actuelle]. Buletinul Societăţii Nu­ 3. Moldova.
mismatice Române. Bucureşti. 1926
Ian.—Iun, An. XXI, N-rele 57— 1059. MINEA ( L ) . Bani vechi m o l ­
58, p . 1—6. doveneşti. Cercetări Istorice. Iaşi.
1053. V1RTOSU (Emil). Glosă nu mis- 1926—1927, An. II—III, p . 255.
matică. [Despre trecutul nu­ 1060. SEVEREANO (Dr. G.). Le
mismaticei Ia Români]. Buletinul trésor monétaire d'Inoteşti, dé­
Societăţi Numismatice Române. partement de Buzeu. Buletinul So-

Anuarul Inst. de lat. Naţ. IV.

610 r. CRĂCIUN

cietăţii Numismatice Române. Bu­ 6. Principatele-Unite.

cureşti. 1 9 2 6 Ian —Iun, An. XXI, T
1061. P O P P (Victor A .). Monetele şi
N-rele 57—58 p . 7 - 1 0 + 1 pl..
medaliile lui Cuza Vodă. Bucureşti.
„F. (, bl Fii", 1925, in 8», 16 p .
4. O l t e n i a .

1061. CAPSA (Şt.). Cu privire Ia m e . 7. R o m â n î a - I n t r e g i t ă .

dalia spitalului din Craiova. 1816. 1065. CAPSA (Şt.). Medalia companiei
Buletinul Societăţii Numismatice franco-română de navigaţie a e ­
Române. Bucureşti. 1926, Ian.— riană. Cronoica Numismatică şi
Iunie, An. XXI, N-rele 57—58, Arheologică. Bucureşti. 1 9 2 5 , Ia­
n. 31—32. nuarie—Aprilie, An. VI, N-rele
1062. P O P P (Victor N). Monete bar­ 55—58, p. 4.
bare din Adâncata-de- jos (jud. 1066. CAPSA ( - t . ) . Medalii şi plachete.
Dolj). Bucureşti. „F. G bl Fii". [1924, 1 9 2 5 , 1923]. Cronica Nu­
1 9 2 6 , in—8", 4 p . (Publicaţiu- mismatică şi Arheologică. Bucu­
nile Societăţii Numismatice R o - reşti. 1 9 ¿ 5 , Septemvrie—Octomvrie,
mâne). An. VI, N-rele 63—64, p. 52—53.

10 7. CAPSA (Şt.). Placheta Al. Con-

5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . h'anline eu. Cronica Numismatică
ş. Arheologică. Bucureşti. 1 9 2 5 ,
1063. MOISIL (Constantin). Monetăria Nov.-'-Dec. An. VI, N-rele 65—66,
Ţării-Româneşti în timpul dinas­ p . 57.
tiei Basarabilor Studiu istoric 10 8. — Medalia expoziţiei regionale
şi numismatic. Anuarul insti­ din Chişinău. [1924]. Cronica Nu­
tutului de Istorie Naţională Cluj. mismatică şi Arheologică. Bucureşti.
1924—1925. An. III, p. 107—159. 1 9 2 5 , Mai—August, An. VI, N-rele,
Recenzii de : N. I o r a a . Revue Histo­ 59—62, p . 4 2 .
rique du Sud-Est Européen. Buca­ 1069. P O P E S C U (M.. O insignă c u ­
rest-Paris. 1.925 April.—Iun. An. rioasă [cu bustul regelui Ferdi-
Il, N-rele 4—6, p . 173—175; Re­ nand I al României]. Cronica Nu­
vista Istorică. Vûlenii-de-Munte. mismatică şi Arheologică. Bucu­
1 9 2 6 , Oct.—Dec. An. XII, N-rele reşti. 1 9 2 5 Nov.—Dec. An. VI,
10—12, p. 390—392. N-rele 65—66, p. 57—58.

V. ICONOGRAFIE.

— Generalităţi — l'niversul Literar. Bucureşti. 1926,

Maiu 3 0 , An. XLII, Nr. 2 2 , p .
10 "0. BĂCILĂ (Ioan C ) . Două albume 5—6.
englezeşti despre noi. Î 1 S 0 4 ] . Uni­ 1073. BACILA (loan C ) . Un pictor
versul Literar. Bucureşti. 1 9 2 6 , francez despre noi : Louis Dupre.
Iunie 2 0 , An. XLII, Nr. 2 5 , p . 6-7. Universul Literar. Bucureşti. 1926,
1071. BACILA (Ioan C ) . Hector de Fevruarie 7, An. XLII. Nr. 6 , p .
Bearn. [Desene despre Români. 6 - 7 .

1828]. Universul Literar. Bucureşti. 1074. BACILA (loan C ) . Raffet (Denis-

1926 August 1, An. XLII,
> Nr. 31. August-Marie) [şi picturile sale
p. 10—11. despre Români]. Universul Literar.
1072. BĂCILA (Ioan C ) . George Hering. Bucureşti. 1 9 2 6 , Iulie 1 8 , An.
[Desenuri despre Români. 1838.]. XLII, Nr. 2 9 , p . 1 1 .
 B I B L I O G R A F I A 611

1075. BACILĂ (loan C). Theodore I. Gravări privitoare la Rom/inia. Bucu­

Valerio. [Stampe despre Români. reşti. „Cartea Românească". [1925],
1852]. Universul Literar. Bucureşti. in.—4°, 18 p.
1926. Iulie 11, An. XLII. Nr. 28, 10-5. O P R E S C U (G.). Ţările Române
p. 9—10. văzute de artişti francezi. (Sec.
1076.—Cartea românească veche. 1 5 0 8 — XVIII şi XIX). Bucureşti. „Cul­
1820. Portrete şi stampe alese. Bu­ tura Naţională, 1926, in—4\ 77
cureşti. „Cultura Naţională, [1926], p. + LXXX pl. Lei 600.
in—8°, 26 p. (Biblioteca Acade­
miei Române. Expoziţia I I ) . 1. B u c o v i n a .
1077. CONSTANTINESCU-IAŞI(Dr. P . ) .
O „luptă veche". iZugrăvială de 1086. B O G R E A ( V . ) . Doi sfinxi ai
biserică]. Arhiva din Iaşi. 1926 picturilor murale dela mănăstirile
Aprilie, An. XXXIII, Nr. 2, p. Bucovinei: „Elena Astakoe" şi
144—145. „Elin Zmovagl". Codrul Cosminu-

1078. R R A G I I I C E A N U (Virg.). Costu­ lui. Cernăuţi. 1925 şi 1926, An.

mul jupânesei Măria Bengescu II şi I I I , p. 607—608.
consiliereasa. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice. Craiova, 2. M o l d o v a .
1926, Oct.—Dec. An. XIX, Fasc.
50. p. 147—151. 1087. B O G R E A (V.). Costume vechi
1079. RRAGIIICEANU (Virg.). O ve­ moldoveneşti în portretul ctitorilor
che icoană [în biblioteca Bathya- armeni dela Gherla ? A n u a r u l

neum din Alba-Iulia]. Buletinul Institutului de Istorie Naţională

Comisiunii Monumentelor Isto­ Cluj. 1924— 1925. An. I I I , p.

rice. Craiova. 1926 Aprilie—Iunie, 534 + 1 pl.
An, XIX, Fasc. 48, p. [88]. 1088. B O G R E A ( V . ) . încă un portret
1080. K A R A D J A (Const. J . ) . Două al lui Eustratie Dabija. A n u a r u l

costume româneşti. [Veac. X V I I I ] . Institutului de Istorie Naţională Cluj

Arhivele Olteniei. Craiova. 1925, 1924—1925, An. I I I , p. 533+1 pl.

Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr. 1089. C A R A D J A (Constantin I . ) . Con­
17, p. 14—17. tribuţie la iconografia Cantemireş-
1081. K A R A D J A (Constantin I . ) . Ti­ tilor. Revista Societăţii Istorico-

puri româneşti inedite, desenate de Arheologice Bisericeşti din Chi­

Valerio. Arhivele Olteniei. Craiova. şinău. 7925, Voi. XVI, p. 1—2.

1925, Septemvrie—Decemvrie. An. l! 9 0 . — O icoană Sturzascâ, 1656 loan

IV, N rele 21—22, p. 378— S79 N c c u l c e . laşi. 1926—1927. Fasc. 6.

+ 8 pl. p. 374.
1082. K A R A D J A (C. .1.). Câteva ti­ 1091. — O icoană veche, loan Ncculce.

puri din ţara noastră. Arhivele Iaşi. 1926—1927. Fasc. 6. p. 374.

Olteniei. Craiova. 1925, Iulie— 1092. M O R A R I U (Leca). Coperta
August. An. IV, Nr. 20, p. 294— noastră. (Rectificarea unui potret
295 + 4 pl. al lui Creangă). Junimea Lite­

1083. LUNCAIV ( I . C ) . Străbunii mei. rară. Cernăuţi. 1925 Maiu—Iulie.

Istoria neamului românesc [înfă­ An. XIV, N-rele 5—7, p. 215—216.
ţişată în 1 0 5 tablouri]. Fascicola 1093. M O R A R I U (Leca). Iarăşi un
I. Bucureşti, „Cartea .Românească". inedit portret al Ilenei Creangă.
[7925], in—4", 48 p. Junimea Literară. Cernăuţi. 1926,

1084.—Muzeul Arhivelor Statului. Ca­ Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele

talogul Colecţiei Olszewski. Partea 3—4, p. 78.
612 I. CEĂCIDN

3. Oltenia. zul.
Bucureşti. „CulluraNalională".
1925,in— 8°, 6 ,,. + 3 l.) P([Extras
109). K ARAI) J A (Const. I.). Rafiei din]
„Memoriile Secţiunii Istorice"
în Oltenia. [ÎS37]. Arhivele Olte­ aleAcademiei Române". Seria
niei. Craiova. 1926 Sept.—Oct. An. III,Tom. V. Meni. 3, [p. 49— 54[).
V, i\'r. 27, p. 373— 374. 1097. « R A G H I C E A N U (Vir;;.). Icoana
lui Vladislav-Vodă din Muntele
4. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . Athos, aliată la L a v i a . Rulctinul
Comisimiii Monumctelor Istorice.
1095. A R I E ( E d . ) . Cum a fost chipul Craiova. 1926 Iulie—Sept. An.
lui Mihai Viteazu. Portretul lui XIX. Fasc. 49, . 123,p

Mihai Viteazu pe tabloul „Creus 1098. F 1 U T T I (loan C ) . Chipurile lui

şi Solone" de F r a n z Franclien cel Nicolac Vodă Mavrocordat şi
tânăr. Adevărul Literar şi Artistic. familiei sale în bisericile bucu-
Bucureşti. 1926 Febr. 28, An. reştene. Convorbiri Literare. Bucu­
VII, Nr. 273. p. 3. reşti. 1926 Iunie, An. 58, p. 421—
1096. BUSClOCEANTJ (Al.). Câteva 426. Kectificuri : Ibidem. 1926, Iulie
portrete noi ale lui Mihai-Vitca- —August. An. 58, p. 522.

C. MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA

I. CĂLĂTORII.
(In ordine cronologică şi pe provincii).

— Studii G e n e r a l e — reşti. 1926, Maiu 2. An. XLII'

Nr. 18, p. 5—6.
1099. IORGA (N.). Trei călători în 11( 2. KARAD.IA (Constantin,. Un
Ţările Româneşti, Coro:mi, R c y , neamţ despre ţara noastră în
Kunisch şi originea „Luceafăru­ anul 1858. |Dr. Wilhelm H a m m ] .
lui" lui Eminescu. Bucureşti. Analele Dobronjei. Cernăuţi. 1926,
„Cultura Naţională" 1925, in—8°, An. VII, p. 82—86.
16 p. ([Extras din] „Memoriile Î L 3. MOR AR IU (Victor). Un scriitor
Secţiunii Istorice ale Academici celebru german despre România
Române". Seria III, Tom. V. de acum 3 6 ani. [Julius Stinde
Mem. 5, [p. 143—158]). 1888], Calendarul „Glasul Bucovi­
nei". Cernăuţi, 1925, p. 111—113.
11'4. CONTA-KERNHACH (Mariana)-
110. MARINESCU ( C ) . L e Danube Dela Murăş la Nistru cu Ateneul
et le littoral occidental et septen­ ieşan. ¡1925], Mişcarea. Iaşi. 1925
trional de la Mer Noire dans le Iunie 24, An. XIX, Nr. 139, p.
„Libro del Conoscimiento" [1350]. 1—2; —1925 Iunie 27. An. XIX,
Vălenii de Munte. „Datina Româ­ Nr. 142, p. 1—2; 1925 Iulie 24.
nească". 1926, in—8", 8 p. ( E x t r a i t An. XIX, Nr. 161, p. 1—2 —
de la ,,Revue Historique du Sud- 1925 Iulie 31, An. XIX, Nr.
Est-Européen". 1926 [Ian.—Mart.], 170. p. 1—2; 1925 Decemvrie
An. III, N-rele 1—3. [p. 1—8]. 2. An. XIX, Nr. 274, p. 1 —1925
1101. RACILĂ (loan C ) . Un călător Decemvrie 7. An. XIX, no. 279
englez pe la noi : Robert Ainslie. p. 1 . (urmează).
[1791]. Universul Literar. Bucu­ 1105. —• Mission de Roumanie. 1925
 BIBLIOGRAFIA 613

Réunion d'Eylau. Étudiants et 1112. I O R G A (N.). Trei zile în B a s a ­

lycéens catholiques. Comité des rabia. [ 1 9 2 6 ] . Bucureşti. „Lupta".
missions catholiques universitai­ N- Slroilă. 1926, in— 8«, 20 p.
res françaises. Paris. „S.Aubin- Lei 5. [Şi în] N e a m u l Românesc.
Liguge".' 1926, in—S'-', 78 p . Bucureşti. 1926 August 30, An.
(L'Étoile. 1926 juin. An. 23. XXI, Nr. 117, p. 3;—1926 Sept.
Numéro special). 20, An. XXI, Nr. 120, p.2—4.

1. A r d e a l . 4. M o l d o v a .

1106. G H I B U (Onisifor). Prin oraşele 1113. M O T O G N A (Victor). Un călător

Ardealului. ¡1925]. A d e v ă r u l . Bu­ în Moldova la 1857. [recte 1587].
cureşti. 1925 Februarie 14. An. Revista Istorică. Vălenii-de-Munle.
XXXVIII. Nr. 12620, p . 1—2; 1925 Ianuarie — Martie. An. X I ,
1925 Februarie 17. An. XXXVIII N-rele 1—3, p. 15—22.
Nr. 12622, p . 1—2; 1925 Martie 1114. M O T O G N A (Victor). încă odată
25. An. XXXVIII. Nr. 12659, „ U n călător în Moldova, la 1587".
p . 1—2; 1925 Aprilie 15. An. Revista Istorică. Vălenii-ie-Mithte.
XXXVIII. Nr. 12680, p . 1—2; 1925 Aprilie—Iunie, An. XI, N-rele
1925 Aprilie 22. An. XXXVIII. 4—6, p. 96—97.
Nr. 12685. p . 1—2. 1115. G I U R E S C U (C. C ) . L e voyage
1107. I O R G A ( N . ) . Drumuri ardelene de Niccolo Barsi en Moldavie (1633).
necălcate. [1925]. U n i v e r s u l L i t e r a r . Paris-Bucarest. „Datina Româ­
Bucureşti. 1925 Iunie 7. An. XLI. nească". Vălenii-de-Munle. 1925.
Nr. 23, p . 6. in—8", 56 p. (Extrait des „Me-
1108. I O R G A (N.). In Secuime. Cons­ langes de l'Ecole Roumaine en
tatări şi datorii. [1925]. Universul F r a n c e " . 1925, Part. I p. 279-330]).
L i t e r a r . Bucureşti. 1925 Iulie 26, 1116. W E I N B E R G ( D r . I g . ) . Europa.
An. XLI. Nr. 30, p . 2—3. Chronik der gebildeten Welt. Karls-
1 1 0 9 . M A G E R (Traian). Aspecte din ru'e. F. Gutsch et Bupp. 1841.
Munţii Apuseni. Târgul de fete I. Band. p. 109—121. Traducere
delà Găina. Ghejarul delà Scă­ de G. Bogdan-Duică [sub titlul]
rişoara. [1925]. Arad. „Librăria Iaşii în vara anului 1840. Con­
Diecezană". 1925, in—8", 128 p . vorbiri Literare. Bucureşti. 1926.
Lei 10. (Biblioteca Semănătorul Septemvrie. An. 58, p. 639—657.
Nr. 85—86).
5. Ţara-Românească.
2. B a n a t .
1117. I O R G A ( N . ) . Un prince portu­
U t O . I O R G A ( N . ) . De-asupra Mură- gais croisé en Valacbie au X V - e
şului bănăţean. [1925]. U n i v e r s u l siècle. [Dom Pedro 1427—1428].
L i i e r a r . Bucureşti. 1925 Iunie 14. R e v u e Historique d uSud-Est Euro­
An. XLI. Nr. 24, p . 9—10. péen. Bucarest. 1926 Ian.—MarL
An. I I I , N-rele 1—3, p. 8—13.

3. B a s a r a b i a . 1118. L A I T I N (Prof. Daniil). Dunărea

dintre Baziaş şi Turnu-Severin.
1111. H U N Ă R E A N U ( N . ) Basarabia [1925]. Cu o prefaţă de Dl. Traian
pitorească. [19261. [In „Basarabia. Lalescu. Bucureşti. „Tipografiile
Monografie sub îngrijirea D-lui Ştefan Române Unite". 1925 > in—8' 77
Ciobanu". Chişinău. 1926.], p . 17—48. p. + l pl.
 614 I. CRĂCIUN

II. BIOGRAFII. CONTRIBUŢII NI BIOGRAFICE.

(In ordine alfabetică).

(Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).

1119. BOGDAN-DUICA (G.). M. Enri- iova. „Grafica Română". 1926, in

nescu şi V. Miele. Societatea de — 80. 65 p .
Mâine. Cluj. 1925 Fevruarie 15. 1128. P A U X (Al.). Doi mari olteni ;
An. II, Nr. 7, p . 109. Gheorghe Chiţu şi Anghel Betolian.
1120. BOGDAN-RUICA (G.). Episcopul Viitorul. Bucureşti, 1925 Oclomorie
Ioan Lemenyi şi Gregoriu Mold- 22. An. XVIII, Nr. 5292, p . 1.
vai. (1845). Două documente. Cluj. 1129. P O P E S C U - B A J E X A H U (I.). Po­

„Ardealul". 1926, in—8", p . 584— vestea Neamului Românesc şi

610. ( E x t r a s din „Anuarul Ins­ Cartea Marilor Românii. [Bio­
titutului de Istorie Naţională Cluj". grafii]. Bucureşti, „Cartea Româ­
1924— 1925 An. III, [p. 584— nească", 1925. in — 8". 198 p .
610]). Lei 48.
1121. BOGBAN-BUICA ( G . ) . Două no­ 1130. RADU ( C ) . Ion Budai-Deleanu
tiţe biografice. Ioan Prale-Ioan şi Petru Maior. Adevărul Literar
Rusu. Transilvania. Sibiu, 1926 şi Artistic. Bucureşti. 1925 Februa­
Mai. An. 57, Nr. 5, p . 177—178. rie 8. An. VI, Nr. 218, p . 6,
1122. F1LIPESCU ( C ) . C. Sandu-Aldea 1131. SIMIOXESCU ( I ) . Ooameni aleşi.
şi G. Ionescu Siseşti. Studiu cri­ IÎ. KONVMII. [LÎKTILAI MILEZCU. IJ. CAN-

tic. Bucureşti, „Pagini Agrare şi TEMIR. ŞTEFAN CEL MARC. MIKAI VITEAZUL.

Sociale". [1926]. in—8«. 80 p . Lei AERAM IANCU. GH. ŞINMI. GHEORGHE LAZĂR.

50. (Biblioteca Pagini Agrare şi LIIN'KU GCLESCU. GHEORŢJKE ASACHI. I. ELWĂE-

Sociale). LĂDULESCU. M. KOGĂLNICEAMI. I. ERĂTIANU.

1123. GRAUR (Dr. Gr.). Vizitatori T. MAIORESCIT. SPIRU BAREI. V. ALEXANDRI.

români la Carlsbad. [1821—1924]. I. CREANOĂ. M. EMINESCV. AL. YLAHUTĂ N.

Sooietatea de mâine. Cluj, 1925 CRIGORESCU. VENIAMIN COSTACNE. ANDREI

Iunie 7 şi 14, An. II, N-rele. ŞAIIUNA. GR. CO'AILCE&CIF. I\ :'NNI. MI:AI

23—24, p . 412—413. LUPESEU. 1 1 . HASCLEU]. Bucureşti, „Car­

1124. ICII1M (Trăiau). Lista boierilor
[moldoveni] morţi între 1 8 3 4 — 1 8 4 1 .
Ioan N.cculee. Iaşi, 1925, Fasc. 5,
p. 302—304.
1125. IORGA (N.). Colonia românească
din Paris după condicile bisericii
ei. Revista Istorcă. Vălenii-de-,
Munte. 1925, ianuarie - Martiei
An. XI, N-rele 1 — 3. p . 7—9
1 1 . 6 . L A Z A R E S C U ( E m m a ) . Amintiri
despre Henrieta Eminovici şi Ve-
ronica Miele. Convorbiri Literare.
Bucureşti, 1926 Ian.-Febr- An. 58.
p. 49—51.
11.-7 MOLIX (Virgil). Album memo-
rativ cuprinzând biografia şi por­
tretele oamenilor de seamă din
industria şi arta tipaiului. Cra-
tea Românească". [1926]. in-8". 200
p . Lei 80.
1132. SUCIU (Dr. Coriolan). Ioan
Maniu şi Simion Bărnuţiu. F r a g ­
mente din corespondenţa între
nepot şi unchiu. Societatea de
Măine. Cluj, 1926 Sept. 26 şi Oct.
3, An. III, N-rele 39 — 40, p .
623—624.
1133. FURT.UX'A (Econ. D.). „Steluţa"
lui I. V. Adrian. [Biog'afi ]. Re­
vista Moldovei. Botoşani, 1926,
An. V, N-rele 5—6, p . 2—9.
1134. HAUTU (N.). Figuri botoşănene.
Ioan. V. Adri. n. Revista Moldovei.
Botoşani, 1926, An. V. Nr. 1, p ,
 BIBLIOGRAFIA 615

15- -20; 1926, An. V, Nr. 3, p . „Asociaţiunii", An. XVI, Nr.

10—14; 1926, An. V, N-rele 7—9, 133, Ianuarie).
p. 12—17. 1146. GABRIELESCU (Alice). Theodor
1 1 3 5 . A B A L D . Dimitrie Alexandresco. Aman. Universul Literar. Bucu­
Mişcarea, Iaşi, 1925, Februarie reşti, 1926 Aprilie 17, An. XLII,
12, An. XIX, Nr. 33, p . 1. Nr. 16, p . 4—6.
1136. HA CM AN (M.). Dimitrie Alexan- 1147. B A L A X (Dr. Silvia T.). Opera
drcscu. ( 1 8 5 0 — 1 9 2 5 ) . Glasul Bu­ literară a poetului Dimitrie A n .
covinei. Cernăuţi, 1925 Martie 6. ghel. Bucureşti, „Cultura Naţio­
An. VIII, Nr. -1774, p . 2—3. nală", 1925, in—8°, 49 p . Lei 30.
1137. LUCH1AN ( I . ) . ...Jurisconsultul 1148. —Mihail Antonescu. Adevărul.
Dem. Alexandresco. Adevărul Bu­ Bucureşti, 1925 Aprilie 5. An-
cureşti, 1925 Februarie 17, An. XXXVIII, Nr. 12670, p . 3; Ilus­
XXXVIII, Nr. 12622, p . 1—2. traţia. Bucureşti, 1925 Iunie, An.
1138. MAXIM (D. G.). Dimitrie A- XIV, Nr. 112, p . 92.
lexandresco. Universul. Bucureşti, 1149. ANTONOVICI (Episcopul Iacov).
1925, Februarie 27. An. XLIII, In slujba bisericii şi a şcoalei.
Xr. 47, p . 1. 1880—1923. [Pentru biografia au­
1139. PLASTARA (George). Dimitrie torului]. Huşi, Zanet Corlăţeanu,
Alexandresco. Universul. Bucureşti, 1926, in—8°, VII+337 p.+pl.
1925 Februarie 12. An. XLIII, 115 3 . MELIN (A.). Din Blajul de
Xr. 34, p . 1. demult. [Petru Pavel Aron de
1140. LOVINESCU ( E . ) . Grigore Ale- Bistra]. Calendarul dela Blaj. Blaj,
xandrescu. Viaţa şi opera lui. 1925, p . 41—44.
E d . I I . Bucureşti, „Cartea Româ­ 1151. BACILA (Ioan C ) . Desenurile
nească", [1925], in — 8«, 231 p . originale ale lui Gheorghe Asachi.
Lei 40. Universul Literar. Bucureşti, 1926,
1141. BOGDAX-DUICĂ (G.). Vasile Martie 14, An. XLII, Nr. 11,
Alexandri. Povestirea unei vieţi. p. 7—8.
Bucureşti. Cultura Naţională. 1926. 1152. FIERASCU ( C ) . Un autograf
in — 8», 63 p . + pl. (Academia al lui Gh. Asachi. Revista Ar­
Româna. Publicată la inagurarea hivelor. Bucureşti, 1926, An. II,
mausoleului dela Mirceşti). Nr. 3, p . 415—416.
1142. BOGDAX-DUICA (G.). V. Ale 1153. BRATULESCU (Victor). Maiorul
xandri în anul 1848. Cele trei Cri- Mişa Atanasievici [ctitorul bise­
şuri. Oradea, 1926 Martie-Aprilie, ricii din Clejani-Vlaşca]. Revista
An. VII, N-rele 3—4, p . 42—43. Istorică. Vălenii-de-Munle, 1925,
1143. ISTRATI (V. I.). Amintiri. Va­ Octomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele
sile Alexandri. Origina lui. De­ 10—12, p. 274—277.
mocraţia. Bucureşti, 1925, Mai- 1154. VLADESCU (Profesor Dr. Radu).
Iunie. An. XIII, N-rele 5—6, Profesorul I. Athanasiu. Bucureşti,
p. 12—37. „Bucovina", I. E. Torouţiu, [1926],
1144. ROSETTI (Radu). Despre ori­ in— 8«, 7. p .
ginea lui Alexandri. Adevărul 1155. HAŢIEGANU (Dr. Iuliu). Dr.
Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925, Victor Babeş. Societatea de Mâine.
Iulie 5, An. VI, Nr. 239, p . 1. Cluj, 1926, Dec. 5 şi 12. An.
1145. VÂLSAX (George). Povestea vie­ III, N-re'e 49—50, p . 767—768.
ţii iui Vasile Alexandri. Sibiu „Da­ 1156. MARINESCU (Prof. Dr. G.).
cia Traiană", 1926, in—16«, 48 p . Moartea prof. Dr. Victor Babeş.
Lei 5. (Biblioteca Poporală a Foaia Diecezană. Caransebeş, 1926,
 616 I. CRĂCIUN

Nov. 21, An. XLI, Nr. 47, p . 1923. Bucureşti, „Curierul Judi­
3—5. ciar", 1925, in—8<>, 81 p .
1157. — Moartea savantului Victor 1168. BOGDAN (N. A ) . Quelques notes
Babeş. Adevărul. Bucuretti, 1926, sur la personalite d'Adolf Ber_
Oct. 20, An. 39. Nr. 13142, p . 4 ; man, imprimeur de Iassy, 1836—•
Cuvântul. Bucureşti, 1926, Octom- 1862. Arhiva din Iaşi. 1926,. A-
vrie 21. An. III, Nr. 390, p . 2; prilie, An. XXXIII, Nr. 2. p.
Dimineaţa. Bucureşti, 1925, Oct. 135—137.
21, An. XXII, Nr. 7148, p . 3. 1169. BUTA (N.). Vasile Bogrea. Tan-
1158. I B R A I L E A N L (G.). Anton B a - silvania. Sibiu, 1926, Octomvrie,
calbaşa. Adevărul Literar şi A r ­ An. 57, Xr. 10, p . 546—550.
tistic. Bucureşti, 1925, Iunie 28, 1170. CAPIDAN (Th.). Vasile Bogrea.
An. XI, Nr. 238, p . 1. Junimea Literară. Cernăuţi, 1926,
1159. — Nicolae Bălcescu. 1 8 1 9 — 1 8 5 2 . Sept.-Oct. An. XV, X-rele 9—10,
[Raport asupra mormântului din p. 196—197.
Palermo]. Adevărul Literar şi Ar­ 1171. — Doliul Universităţii din Cluj
tistic. Bucureşti, 1925, Martie 1, Moartea profesorului Vasile Bo­
An. VI, Nr. 221, p . 1. grea. Societatea de Mâine. Cluj,
1160. COCIU (Maria). Amintiri despre 1926 Sept. 26 şt Oct. 3. An. III,
Bălcescu. Adevărul Literar şi Ar­ X-rele 39—40, p . 625—629.
tistic. Bucureşti, 1925, Martie 1, 1172. LASCAROV-MOLDOVANU (Al).
An. VI, Nr. 221, p . 2. A murit Vasile Bogrea. Omagiu
1 1 6 1 . — M o r m â n t u l lui NicoJae Băl­ amintirei lui.. Neamul Românesc.
cescu. Neamul Românesc. Bucu­ 1926, Oct. 4, An. XXI, Xr. 122,
reşti, 1925, Februarie 13, An. XX, p. 2—3.
Nr. 35. p . 1. 1173. MARMELIUC (D.). Vasile Bogrea.
1162. P E T R A - P E T R E S C U (Horia). Băl­ Codrul Cosminului. Cernăuţi, 1925
cescu. Dacia Traiană. Calendar. şi 1926. An. II şi III, p . 663—666..
Sibiu. 1925, p . 34—43. 1174. — Sărbătorirea d-lui Dr. Vasile
1163. CILRA (Al.). Amintiri despre Bologa. Transilvania. Sibiu, 1926
Gheorghe Bariţiu. Almanahul Pre­ Nov.—Dec. An. 57, N-rele 11—12,
sei Române. Cluj, 1926, p . 92— p. 613—615.
94. 1175. — Gheorghe Botez. Opinia.
1164. SUCLU (Dr. Coriolan). Bărnuţiu, Bucureşti, 1926 Aprilie 21. An.
canditat de episcop. Cultura Creş­ XXII, Xr. 5669, p . 1.
tină. Blaj, 1926, Oct. An. XV, Nr. 1176. — Comemorarea botanistului
10, p . 291—296. Dimitrie Brândză. [Bucureşti, „Vă-
1 1 6 5 . — Zaharia Bârsan. Date bio­ cărescu", 1925]. in—8". 10 p .
grafice. Cosinzcana. Cluj, 1925, A- 1177. B A I L Ă (Ion). Rumänische Staats­
prilie 30, An. IX, Nr. 8, p . 114 männer. 1. ION C. BMTIAAA. (28

—115; Palria. Cluj 1925, Mai 3, IUNIE nti-4 STAI ITVJ). Deutsche
An. VII, Nr. 94, p . 1—2; Tran­ Politische Hefte aus Grossrumä­
silvania. Sibiu. 1925, Maiu-lunie, nien. [Sibiu = ] Hermannstadt,
An. 56, N-rele 5—6, p . 208. 1926 Sept. An. VI, Heft. 9, p .
1166. L U P A Ş ( I . ) . Legăturile lui Za 173—175 ; 1926 Dec. An. VI,
harie Bârsan cu Săliştea. Socie­ Heft 12. p . 257—259.
tatea de mâine. Cluj, 1925, Maiu 1178. A R A L Ü . Amintiri şi reminis­
3, An. II, Nr. 18, p . 310—311. cenţe despre Vasile M. Burlă.
1167. — Cuvânt de omagiu. Dr. M. Mişcarea. Iaşi, 1925. Iunie 29,
Beck. Viaţa şi opera. 1845— An. XIX, Nr. 144, p . 1,
 BIBLIOGRAFIA 617

1179. B A C A L B A Ş A (Corist.). Matei 1190. C I U R A (AL). Un scriitor ne­

Cantacuzino. A d e v ă r u l . Bucureşti, cunoscut : Tit Chitul, ( 1 8 6 5 — 1 9 0 5 ) .
1925 August 13, An. XXXVIII. Societatea de M â i n e . Cluj, 1926
Nr. 12781, p . 1. Oct. 10 şi 17. An. III, N-rele 41—
1180. — Matei Cantacuzino. D i m i ­ 42, p . 656—657 ; 1926 Oct. 31,
neaţa. Bucureşti, 1925 August 12, An. III, Nr. 44. p . 692—693.
An. XXI, Nr. 6727, p . 9. 1191. C I O R O G A R I U (Episcopul Ro­
1181. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (T). man R . ) . Zile trăite. [ 1 9 1 4 — 1 9 2 6 ] .
Di Matei B . Cantacuzino. A u r o r a , [Biografia autorului]. [Oradea-
Bucureşti, 1925, Iulie 10. An. V, Mare. Tip. „Diecezană", 1926],
Nr. 1100, p . 1—2; 1925 August in—8", 519 p .
15, An. V, Nr. 1131, p . 1. 1192. — Monseniorul Alexandru Theo-
1182. P A S C U (Giorge). Mihail Canta­ dor Cisar. I l u s t r a ţ i a . Bucureşti,
cuzino. C e r e e t ă r i Istorice. Iaşi, ' 1925, Mai.An. XIV, Nr. 111, p.68.
1925, An. I, Nr. 1, p . 66—78. 1193. — Moartea lui [N. P.] Ciucuretti.
1183 G R I G O R A Ş (Era. C). D. Can Mişcarea. Iaşi, 1926, Maiu 30,
temir om de ştiinţă şi literat. C o n ­ An. XX, Nr. 122, p . 1.
vorbiri L i t e r a r e . Bucureşti, 1926, 1194. — Gheorghe Ciupercă. D r e p t a t e a .
Oct. An. 58, p . 800—807. Cernăuţi, 1925 Iulie 5. An. VI,
1184. S I M I O N E S C U ( I . ) . Dimitrie Can- Nr. 607. p . 1.
temir. L a m u r a . Bucureşti, 1926 1195.—Constantin Climescu. M i ş c a r e a .
Febr.-Mart. An. VII, N-rele 2—3, Iaşi, 1926, August 8, An. XX,
p. 49—53. Nr. 180 p . 1.
1185. M A T E E S C U (C. N). însemnări 1196. S T A N A (Simion). Episcopul A -
despre profesorul craiovean Stan- radului, arhidiaconul Dr. G h e o r g h e
ciu Căpăţineanu. A r h i v e l e O l t e n i e i . Comşa... B i s e r i c a s i Ş c o a l a . Arad,
Craiova, 1925 Septemvrie-Decem- 1925, Mai 10, An. XLIX, Nr.
vrie, An. IV, N-rele 21—22,p. 490. 19, p . 1—3.
1 1 8 6 . M I N A R (Octav). Caragiale. Omul 1197. B A D A R E U (A. A.). Alecu Con-
şi opera. Bucureşti. „Socec". [1926]. stantinescu. O p i n i a . Iaşi. 1926
in—8°, 216 p . Lei 40. (Colecţia Noemvrie 20, An. XXIII, Nr,
mea). [Si iri] R a m p a . Bucureşti, 5847, p . 1.
1925 Aprilie 12, An. VIII, Nr. 1198. — Moartea lui Alexandru C o n -
2239, p . 1; 1925 Aprilie 13, An. stantinescu. A d e v ă r u l . Bucureşti,
VIII, Nr. 2240 p . 1. 1926, Noemvrie 19. An. 39. Nr,
1187. P A U K E R O W (Leonard.) Cara­ 13168 p . 1; C u v â n t u l . Bucureşti.
giale voia să scoată o revistă 1926 Nov. 20. An. III, Nr. 616,
literară la... Budapesta. A l m a ­ p. 3 ; Mişcarea. lai, 1926 Nov. 19,

nahul Presei Române. Cluj, 1926, An. XX, Nr. 265, p . 1; 1926 Nov.
p. 128—132. 20, An. XX, Nr. 266. p . 1; L a
1188. L I C E A (Ioan). Poetul P. Cerna. R o u m a n i e N o u v e l l e . Bucarest. 1926,
Cernăuţi, Tip. „Mitropolitul Sil­ Nov. An- 2, Nr. 20, p . 231;
vestru", 1926, in—«°. 43 p . ( E x t r a s Universul. Bucureşti, 1926 Nov.
din „Anuarul Liceului Real", 20, An. XLIV, Nr. 270. p . 2;
Nr. 2). V i i t o r u l . Bucureşti, 1926 Nov. 19,
1189. C R Ă C I U N (Ioachim). Ilarie An. XIX, Nr. 5619, p . 1—2.
Chendi. Cu prilejul desvelirii plăcii 1199. B u g n a r i u (Iuliu). Contribuţii la
comemorative. S o c i e t a t e a d e M â i n e . viaţa şi activitatea lui George
Cluj. 1926 Dec. 5 şi 12, An. IU, Coşbuc. A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud,
N-rele 49—50. p . 774. 1926, Nr. 6, p . 77—84.
618 I. CRĂCIUN

1200. COŞBUC (Preot Gheorghe). Din 1960, p. 2.]. [in fragment «i în] J u n i ­

scrisorile unchiului meu [poetul mea Literară. Cernăuţi. 1925 Maiu-

Gh. Coşbuc]. Arhiva Someşană. Iulie. An. XIV, N-rele 5 —7, p.
Năsăud, 1926. Nr. 5, p. 38—43. 217—219.
1201. GIIIBU (Onisifor). Amintiri des­ 1211. MORAHIU (Leca). Institutorul
pre Coşbuc. Adevărul Literar şi Creangă. Cernăuţi. „Glasul Buco­
Artistic. Bucureşti, 1925 Februarie vinei". 1925. in—8", 97 p. Lei
22, An. VI. Nr. 220, p. 1. 30. ( E x t r a s din „Glasul Bucovi­
1202. M WOl.ll (Sandu). Krînturi nei". Cernăuţi. 1925 [Ianuarie 21.
[despre Coşbuc]. Arhiva Some­ An. VIII. Nr. 1739, p. 2 — 3;
şană. Năsăud, 1926, Nr. 5, p. —1925 Ianuarie 23. An. VIII.
28—37. Nr. 1741, p. 2—3; 1925 Ianuarie
1203. M E R U Ţ l U (Vasile). 27. An. VIII. Nr. 1743, p. 1—2;
[Gh. Coşbuc] în anii din urină. 1925 Ianuarie 29. An. VIII. Nr.
Arhiva Someşană. Năsăud, 1926, 1745, p. 1—2; 1925 Februarie 1,
Nr. 5. p. 54—57. An. VIII, N-r 1747. p. 2—3 ;—192S
1204. ŞOTROPA (Virgil). Amintiri Fevruarie 6. An. VIII, Nr. 1750.
[despre Gh. Coşbuc]. Arhiva Some­ p. 2—3; 1925 Fevruarie 10. An.
şană. Năsăud, 1926, Nr. 5, p. VIII. Nr. 1753, p. 2—3;— 1925
4853. Fevruarie 13. An. VIIl.Nr. 1756
1205. CANDEA (P>.). Mitropolitul Ncc- p . 2-3; 1925 Fevruarie 15. An.
tarie [Cotlarciue]. Calendarul „Gla­ VIII. Nr. 1758, p. 2; 1925 Fe.
sul Bucovinei". Cernăuţi. 1925, vruarie 18. An. VIII. Nr. 1760.
p. 11—14. p. 2—3; — 792,5 Fevruarie 20, An.
1206. FURTUNA (Icon. D.). Anii de VIII, Nr. 1762, p. 2; 1925 Fe­
suferinţă ai lui Ion Creangă. Trei vruarie 22. An. VIII, Nr. 1764,
scrisori necunoscute. Năzuinţa R o ­ p. 2—3;—1925 Fevruarie 26. An,
mânească. Craiova. 1926 Martie. VIII, Nr. 1767, p. 2. Recenzie de: -<i
An. V, Nr. 3, p. 37—39. V. DOIMSCV. Arhiva din Iaşi. 1925

1207. MOCANU ( I . G.). Ioan Creangă Aprilie. An. XXXII, Nr. 2. p,

diacon. Cultura Creştină. Blaj. 1925 158—160.
Maiu, An. XIV, Nr. 5, p. 155—159. \ 2 \ 2 . B O T E Z (G. V.). Sanctitatea Sa
1208. MORARIU (Lcca). De-ale lui Patriarhul Miron Cristea. Viaţa
Creangă. (Popa Duhu şi Zahei şi faptele. Universul Literar. Bu­
Creangă). Cu 4 clişee. Cernăuţi. cureşti. 1925 Noemvrie 22, An.
„Glasul Bucovinei". 1926, in—8«, XLI, Nr. 47. p. 8—9.
16 p. ( E x t r a s din Calendarul „Gla­ 1213. CANDEA ( R . ) . Patriarhul Miron
sul Bucovinei". 1926). Cristea. Cernăuţi. „Glasul Buco­
1209. MORAHIU (I.eca). Ileana Crean­ vinei". 1925, in—8\ 23 p. ( E x ­
gă. Junimea Literară. Cernăuţi. tras din „Candela". [7925]. An.
1925, August—Oclomvrie, An. XIV, XXXVI, N-rele 3—7. [Si im Bi­
N-rele $—10, p. 322—324. serica Ortodoxă Română. Bucu­
1210. MORAHIU (Leca). Drumuri mol­ reşti. 1925 Noemvrie. Seria II.
dovene. [Pe urmele lui Creangă]. An. 43, Nr. 11. (536). p. 675—
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925. 682.
in.— 8°, 148 p. + i tablă genealo­ 1214. — Date şi activitatea Sanc­
gică. Lei 60. ( E x t r a s din „Gla­ tităţii Sale Patriarhul Miron Cris­
sul Bucovinei". 1925 [August 2). tea... Peninsula Balcanică. Bu­
An. VIII. [Nr. 1889, p. 2—3; cureşti. 1925, Aprilie. An. III,
— 1925 Nov. 5, An. VIII. Nr. Nr. 1 . p. 304—306. Viitorul. Bu.
 BIBLIOGRAFIA 619

cureşli. 1925, Nov. 3, An. XVIII, milia

Dumba ş i Viena. T r a n s i l ­
Nr. 5301. p . 1—4. Sibiiu.
vania. 1926 Mai. An. 57.
1215. N I S T O R (Ion I.). Un povesti­ Nr. 5, p . 167—173.
tor b a s a r a b e a n : Radu Curălescu. 1225. — Bucura Dumbravă. Adevă­

Junimea Literară. Cernăuli. 1926, rul Literar şi A r t i s t i c . Bucureşti.

Nov.—Dec. An. XV, N-rele 11—12, 1926 Fevruarie 14, An. VII, Nr.
p. 241—246. 271, p . 2.
1216.—Alexandru Davila. R a m p a . Bu­ 1226. G E O R G E S C U (Constanţa). B u ­
cureşti. 1925, August 28, An. VIII. cura Dumbravă. Arhiva pentru

Nr. 2350, p . 1—2. ştiinţa şi reforma socială. Bucu­

1217. B I L C I U R E S C U ( V . ) . Răscolind reşti, 1926. An. VI, N-rele 3—4, p .
a m i n t i r i l e . Debuturile lui Dela- 529—532.
vrancea.(Literar-avocăţesCrpolitic). 1227. — Figuri ardelene d i s p ă r u t e .
Universul Bucureşti.
Literar. 1925 Ştefan Emilian. G a z e t a T r a n s i l ­
Martie 29. An. XLI. Nr. 13, p . vaniei. Braşov. 1925 Iulie 3, An.
2—3 ; — 1925 Aprilie 12, An. XLI. LXXXVIII, Nr. 66, p . 3.
Nr. 15, p . 2—3. 1228. B O G D A N - D U I C A (G.). Şi ia­

1218. [ S C R I B A N (Arhim.)]. Moartea răşi, şi iarăşi Eminescu. Socie­

p r o f e s o r u l u i Dr. Dragom'r Deme- t a t e a de m â i n e . Cluj. 1925 Fevrua­

trescu. Biserica Ortodoxă R o m â n ă . rie 22, An. II, Nr. 8, p . 231—232.
Bucureşti. 1926, Iunie. Seria II, 1229. B O G D A N - D U I C A (G.). Multe ş i
An. 44, Nr. 6, (543), p . 349—351. mărunte despre Eminescu. C o s i n -
1219. B E U (Dr. Octavian). Gheorghe zeana. Cluj. 1925 Nov. 30. An.
Dima. Viaţa şi opera s a . C e l e IX, Nr. 22, p . 307—308; Transil­

t r e i C r i ş u r i . Oradea. 1926 Aug.— v a n i a . Sibiu. 1925 Iulie—August.

Sept. An. VII, N-rele 8—9, p . An. 56. N r.h 7—8, p . 264—270;
115—117; Gazeta Transilvaniei. Viaţa Românească. Iaşi. 1925 Ia­
Braşov. 1925, August 5. An. nuarie. An. XVII. Nr. 1, p . 80—83
LXXXVIII. Nr. .79. p . 2 — 3; [urmare].
1925 August 9. An. LXXXVIII, 1230. B R A N I S C E (Dr. V.). Două cer­
Nr. 80, p . 2. tificate şcolare ale lui Mihail E m i ­
1 2 2 0 . P R I C U (Ioan). Doliul Braşove­ nescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu­
nilor. L a m o a r t e a lui Gh. Dima. reşti. 1926, Aprilie. An, 58. p .
Societatea de mâine Cluj. 1925 244—248.
Iunie 21. An. II, Nr. 25, p . 1231. B R A N I S C E (Dr. Valeriu). S c r i ­
426—427. sori inedite dela şi relativ la
1221. — Viaţa şi opera maestrului Mihail Eminescu. Convorbiri L i ­

Gh. Dima povest'te de el însuş. terare. Bucureşti. 1926 Septemvrie,

Societatea de m â i n e . Cluj. 1925, An. 58, p . 669—677.
Iunie 21. An. II, Nr. 25, p . 427. 1232. C A C O V E A N U (Şt.). Amintiri d e s ­
1222. P A S C U (Giorge). Dionisic E c l i - pre Eminescu. A l m a n a h u l P r e s e i
siarhul.'?—1820. [Bucureşti. Socec. Române. Cluj. 1926, p . 102—104.
1925]. in—8". 10 p . ( E x t r a s din 1233. — Cum a murit Eminescu. U n i -
„Convorbiri Literare". 1925 Oc- versul. Bucureşti. 1926, Iunie 28.
tomvrie. [An. 57, p . 768—777). An. XLIV. Nr. 146. p . 3.
1223. L I P A N E A N U (Măria). Leon Do- 1234. G A V R I L E S C U (Măria Dr.). A-
nici. D a c o r o m a n i a . Cluj. 1924— mintiri despre Eminescu. M i ş c a r e a .
1926. An. IV, Part. 2, p . 1547— Iaşi. 1925 Octomvrie 29. An. XIX.
1548. Nr. 245. p . 1—2 . — 1925, Noem-
1224. P f E T R A - P E T R E S C U ] (H). Fa­ vrie 2, An. XIX, Nr. 249, p . 2.
620 I. CRĂCIUN

1235. IONESCU (Bogdan). Eminescu cureşti. 1925, Oc'omvrie 4, An.

în faţa legei. Cele trei Crişuri. XLI, Nr. 40, p . 3—4.
Oradea. 1926, Iunie — Iulie. An. 1247; GROSS (Julius). Markus Fronius.
VII, N-rele 6—7, p . 90. Leben und Schriftcn. [Braşov ¡ = J
123 6. I O R D A C H E S C U (Constantin). Kronstadt. Johani Gott's Sohn.
I minesciane. [Locul naşterii lui 1925, in—8«, 312 p .
Eminescu]. Revista Moldovei. Boto­ 1248. — Dr. Autonom Georgescu.
şani, 1926, An. V, Nr. 4, p . 13 Mişcarea. Iaşi. 1925, Mai 13,
—15. An. XIX, Nr. 105, p . 1.
1237. IORDACHESCU (Constantin). 1249. [1 OR GA (N.)]. [Ceva despre Ghe-
Locul şi data naşterii lui Eminescu. rasim ,,Vlahul", Cretan, arhie­
Adevărul Literar şi Artistic. Bucu­ piscopul de Filadelfia]. Revista
reşti. 1925 Fcvruarie 1, An. VI, Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
Nr. 217, p . 8. Ianuarie—Martie. An. XI, N-rele
1238. M A R A C I N E A N U ( U . ) . Eminescu 1—3. p . 70.
pedagog. Convorbiri Literare. Bu­ 1250. GHIBU (Onisifor). Cum a m
cureşti, 1925, Noemvrie, An. 57, ajuns în Basarabia. [Biografia
p. 835—858. autorului]. Societatea de Mâine.
1239. R I E G L E R (Emil). Cum scria Cluj. 1926, Ianuarie 3 1 , An. III,
Eminescu. [I:i „RMR.ÂNIA JUNĂ - Nr. 5, p . 78—80.
— ]U2l, Cartea S'.viicenteiwrului"]. 1251. DICULESCU ( C ) . Andrei Gla-
Bucureşti. [1925], p . 136—141. vina [Istroromânul]. Dacoromania.
1240. SLAVICI (Ioan). Eminescu Ia Cluj. 1924—1926. An. IV. Part.
Bucureşti. Rampa. 1926 Iulie 3, 2, p . 1548—1550.
An. XI, Nr. 2603, p . 3 ; 1926 Iulie 1252. SOFROiVIE (Prof. Gh.). E m a -
4. An. XI, Nr. 2604, p . 3. nuel Gojdu. Cele trei Crişuri.
1241. COSTIN (Maximilian). George Oradea-Mare. 1925, Martie, An..
Enescu. Date critice şi biografice. VI, Nr. 3, p . 40—42.
Timişoara. „Cartea Românească", 1253. — Ion Gorun (Alex. Hodoş).
[1926], in—8", 70, p . (Biblioteca Transilvania. Sibiiu. 1926, Iulie,
Muzicală). An. 57, Nr. 7, p . 366—370.
1242. GYORGY (Dr. Lajos). Dr. 1254. MORARII! (Victor). Amintiri
Gyalui F a r k a s . Cluj. „P sztortiiz". despre Ion Grămadă. Crâmpeie din
1
1926, in— 8», 12 p . m -wPiisz- suf'etu 'ui. Cernăuţi. „Glasul Bu­
tortiiz. Cluj. 1926 Dec. 5, An. XII, covinei". 1926, in—8", 15 p . Lei
Nr. 24, p . 554—556. 12. ( E x t r a s din Ca'endarul ,,Glasul
1243. — M. S. regele [Ferdinand] .... Bucovinei" 1927).
Universul. Bucureşti. 1925 August 1255. URSU ( I . ) •). Generalul Uremia
24, An. XLIII, Nr. 194, p . 1—2. Grigorcscu. Oradea-Mare. „Cele
1244. ISOPESCU-GRECUL (Prof. Con­ trei Crişuri". 1925. i n — 1 6 » . 23
stantin). Iancu Flondor. România. p . Lei 5. (Publicaţiile Secţiei de
Bucureşti. 1925, Februaie 11, An. propagandă „Crişul Negru" Nr 9 ) .
III, Nr. 396, p . 1. 1256. CIOFLEC (Virgil). Grigorescu
1245. [ZOTTA (Sever)]. Iancu Flondor. [Nicolae, Pictorul]. Bucureşti.
1 8 6 5 — 1 9 2 4 . Ioan Neculce. Iaşi. „Cultura Naţională". 1925. in-8°.
1925. Fasc. 5,p. 298—299. 37 p . +131 ilustraţii. Lei 600.
1246. SÂN-GIORGll (Ion). Alexandru 1257. LOGHIA (Constantin). Ema-
Florescu. L'nivcrsul Literar. Bu- nuil Grigorovitza. ( 1 8 4 7 — 1 9 1 5 j .

1. In „Mvrt'wafia. Ron:dii'.( in !<J2! şi l!>24" monografia fusese menţionată nuniai ca articol

din ..Cele trei Crişuri".
 BIBLIOGRAFIA 621

Un capitol din „Istoria litera­ 1925 Iunie 6. An. XXXV, Nr.

turii româneşti din Bucovina". 23, p. 2—3.
Junimea Literară. Cernăuţi. 1925 1267. D E R U S S I (Gheorghe). Take
Ianuarie—Martie. An. XIV, N-rele Ionescu şi Mica înţelegere. Uni­
1—3, p. 38—42. versul. Bucureşti. 1925 Mai 10,
1258. CIOROIANU (Dr. Ştefan). Un An. XLIII, Nr. 105, p. 1.
poet şi un luptător craiovean 1268. — In amintirea lui Take Ionescu.
la malurile Tisei. Iuliu Grozescu Cu prilejul ceremoniei pioase
din Livezi. Arhivele Olteniei. Cra- delà 21 Iunie 1 9 2 5 din Sinaia.
iova. 1926 Nov.--Dec. An. V, Nr. Bucureşti. Ziarul „Universul".
28, p. 411—415. 1925. 24 p. Lei 5.
1259. GHIBU (Onisifor). Portrete ba- 1269. GOMOIU (Dr. V.). Sărbătorirea
sarabene. Pantelimon Halippa. profesorului Thoma Ionescu. Su­
Societatea de mâine. Cluj. 1925 pliment la „Volumul jubiliar".
Ianuarie 18, An. II, Nr. 3, p. Bucureşti. „Cultura", 1926, in —
35. 8«, 20 p.
1260. SIMIONESCU ( I . ) . Sp. C. H a r e t . 1270. — L e professeur Thomas J o n -
Bucureşti. „Cartea Românească". nesco. Sa vie. Son oeuvre. Livre
[1925], in—8«, 31 p. Lei 4. (Cu- jubilaire publié à l'occasion de sa
noştiinţe folositoare. Seria C. trentième année d'enseignement.
Nr. 2 2 ) . Bucarest. „F. G bl, Fils". 1926.
12 6 1 . ISTRATI (Calinic). Prin satul in—S», 371 p.
Haşdăilor. Cernăuţi- „Glasul Bu­ 1271. — Volum jubilar oferit pro­
covinei". 1925, in—8«, 15 p. fesorului Thoma Ionnescu eu o-
( E x t r a s d>n „ J u n i m e a Literară". cazia împlinirei a treizeci de ani
[1925 Maiu — IuUe]. An. XIV. de învăţământ. Viaţa şi operile
Nrele. 5—7. [p. 184—198]). lui. Bucureşti. „F. GiblFii". 1925.
1262. MARIAN (Liviu . B . P. Haşdeu
;
in—4°. 359 p.
bănuit de rusofil'e. România Nouă. 1272. [BIANU (I.)]. Al. Sadi-Ionescu.
Chişinău. 1926 Sept. 30. An. III. Universul Literar. Bucureşti. 1926
Nr. 101 (324). p. 1. Sept. 26, An. XLII. Nr. 39, p,
!
1263. MARIAN ( L v i u ) . Când şi cum 9—10.
a trecut B . P. Haşdeu Prutul. 1273. IOSIF (N.).St. O. IosiL Contribu­
(După isvoare ruseşti inedite). A- ţii la cunoaşterea originei poetului.
dcvărui Literar şi Artistic. Bucu­ Răsăritul. 1926 Martie. An. VIII,
reşti. 1926 Dec. 19, An. VII, Nr.
1
Nr. 7, p. 3—5.
315. p. 2. 1274. M A X I M (Gh.). Pe urmele lui Şt.
1264. MARIAN (Liviu). B . P. Haşdeu O. Iosif. (Contribuţiuni biografice).
şi Rusia. Chişinău. „B. S. Leibo- Făt-Frumos. Suceava. 1926 Mai
vici et Co." 1925, in—8«, 24 p. —Iunie. An. I, Nr. 3, p. 86 —
Lei 10. 87; 1926, Iulie—August, An. I,
1265. MUSTAŢĂ (N.). întemeietorul Nr. 4, p. 114—116.
slavisticei la Români : B . P. Haş­ 1275. P E T R A - P E T R E SCU (Horia).
deu. Arhiva din Iaşi. 1925, Ianu­ Ştefan O. Iosif. Biografie şi apreci­
arie, An. XXXII. Nr. 1, p. ere. Transilvania. Sibiiu. 1926
68—7 0. Mai, An. 57, Nr. 5, p. 182—192.
1266. — In memoriam. Amănunte 1276. SORICU ( I . U . ) . Şt. O. Iosif.
din viaţa marelui arhiereu Vasile Amintiri. Almanahul Presei Româ­
Hossu. Unirea. Blaj. 1925 Mai 30. ne. Cluj. 1926, p. 105—108.
An. XXXV, Nr. 22, p. 2—3; 1277. D R I M E R (Carol). Arhimandritul
622 I. CKAC1DN

Dr. Silvestru Isouescul. Opinia. Schiţă b'ografică. S o c i e t a t e a d e

Iaşi. 1925 Ianuarie 8, An. XXI, Mâine. Cluj. 1926, Martie 28,
Xr. 5280. p . 1—2. An. III, Xr. 13, p . 235—236.
1278. ISTRATI (Panait;. Trecut şi 1289. CLOPOŢEL (Ion). Ziaristul
viitor. Pagini auto-biogra!iee. Ioan Lupaş. S o c i e t a t e a d e M â i n e .
Bucureşti. „Renaşterea". 1925. in Cluj. 1926, Martie 28. An. III,
— 8°, 205 p . Nr. 13, p . 234—235.
1279. DRAGNEA (Radu,. Mihail K o - 1290. DRAGOMIR (Silviu). Dr. Ioan
gălnicoanu. E d . If-a întregită şi Lupaş. S o c i e t a t e a d e Mâine. Ciu\.
prelucrată. Bucureşti. „Tip. Ro- 1926, Martie 28. An. III. Nr.
măne-Unite". 1926, in—8". 291. p . 13, p . 231—232.
Lei 80. 1 2 9 ! . GHIBU (Onisifor). Amintiri
1280. GYtIRGY (Dr. Lajos). Dr. Kris- despre Ioan Lupaş. S o c i e t a t e a d e '

tof Gyorgy. Pasztortiiz. Cluj. 1926, Mâine. Cluj, 1926 Martie 28,
Aug. 29, An. XII. Nr. 17, p . An. III, Nr. 13, p . 232—234.
386—388. 1 2 9 2 . — S ă r b ă t o r i r e a d-lui Dr. ioa i L u ­
1281. BACAOANL (Dr. C ) . N. Lăbuş- paş. [Date biografice]. T r a n s i l v a n i a .
că. Revista Moldovei. Botoşani. Sibiu, 1926, Martie, An. 57, Nr.
1926. An. V. Xr. 10, p . 22—24. 3. p . 129—134.
128?. LAPEDATU (Alex.). Momente 1 2 9 3 . — Generalul Lupu. P a t r i a . Cluj.
culturale şi politice. Cuvântări. 1925, August 5. An. VII. Nr.
(31 Oct. 1 9 2 3 — 3 1 Martie 1926). 168. p . 1.
[Biografia autorului], Bwureşli. 1291. KAIiACSONYI (Dr. Jânos).
„Tip. Cărfiie Bisericeşti" 1926. în Grof Mailăth Gustâv erdelyi piispok
— 8». 135 p . sz rmazâsa. [Originea episcopului
1283. B R A M S C E (Dr. V.). Aşa a fost ardelean Contele Custav Mailath].
să fie ! Amănunt din viaţa lui Cluj. „M inerva". 1925, in—8".
Gheorghe Lazăr. Convorbiri Lite­ 15 p . (Şi in] P a s z t o r t i i z . Cluj, 1925,
rare. Bucureşti. 1925 Decemvrie. Iulie 26, An. XI, Nr. 15, p .
An. 57, p . 803—812. 327—330.
1284. SLCIU (Dr. Coriolan). Episco­ 1 2 ) 5 . PETROVICI (Ioan). Studii isto-
pul Lemeni şi cronica lui Şincai. rico-filozofice. [Titu Maiorescu].
Cultura Creştină. Blaj. 1925 No- Bucureşti, „Jockei-Club", Ion C.
emvire-Decemvrie. An. XIV, N-rele Văcărescu. 1925. in—8°. p . 223—
11—12, p . 403—408. 250. (Din Publicaţiile Casei Şcoa-
1285. Z A H A R I A (Prof. Dr. Al.). lelor. Biblioteca Pedagogică No.
Viaţa şi opera D-rului Ber- 28).
nath Lendway. Bucureşti „Tip. 1296. S O V E J A [ = M E H E D I N Ţ I (S)].
Geniului". [1926], in— 8°, 15 p . Titu Maiorescu. Bucureşti, „Car­
(Societatea de chimie din Ro­ tea Românească", [1925]. in—8°.
mânia). 144 p . Lei 45.
1286. CORVESCL" (Constantin). Ceva 1297. — George B . Malcoci. P a l a t u l d c
despre Al. Lambrior. Arhiva din Justiţie. Bucureşti. 1925 Mai-
Iaşi. 1925 Iulie—Oclomvrie. An. Iunie, An. VIII, N-relc. 5—6.p. 5.
XXXII, Xr. 3—4, p . 279—281. 1298. S U C I U (Dr. Coriolan). Din ti­
1287. TORIC.l (Gavril). Dr. Vasiliu nereţea lui Ioan Maniu. In baza
Lucaciu ca publ cist. Almanahul scrisorilor lui către S. Bărnuţiu.
Presei Române. Cluj. 1926. p . 179— Societatea de Mâine. Cluj, 1926
181. Nov. 14, An. III, Nr. 46, p .
1288. BfOITOŞ] (O.). Ioan Lupaş. 730—732.
 BIBLIOGRAFIA 623

129». A L E V R A (General). Opera Gene­ 1319. M A T E E V I C I (Nadejda). Poetul

ralului Mărdărescu. Bucureşti. Alexe Mateevici. N e a m u l R o m â ­
„Socec", 1925, in—8«, 76 p . n e s c Bucureşti, 1925, Aprilie
Lei 25. 20, An. XX. Nr. 91. p . 3.
1309. B A C A L B A Ş A ( C o n s t ) . Alexan­ 1310. G O T C U (Preot I . ) . Amintiri din
dru Marghiloman. Amintiri. A d e ­ vieaţa Marelui Melchisedek fostul
vărul. Bucureşti. 1925 Maiu 14- episcop al Romanului. C r o n i c a
An. XXXVIII, Nr. 12705, p . 1- Romanului. Roman. 1925 Mar­
130?. I O R G A (N.). Alexandru Marghi- tie. An. I. Nr. 3. p . 74—79;
loman. N e a m u l R o m â n e s c . Bucu­ 1925 Aprilie, An. II. Nr. 4 p .
reşti, 1925 Mai 13, An. XX, Nr. 124—128; 1925 Iunie. An. II Nr.
107. p . 1. 6. p . 207—209; — 1925 Nov. An.
1302.—Alexandre Marghiloman. L e II, Nr 11, p . 396—397.
I'roflers Bucarest, 1925 Mai 12, 1311. G H E R G A R I U ( L . ) . Contribuţii
An. 7, Nr. 1793, p . 1—2:— 1925 la biografia lui S. Micu - Klain.
Mai 13. An. 7, Nr. 1794, p . 1—2; Societatea de m â i n e . Cluj, 1925,
Universul. Bucureşti, 1925 Mai Novembrie 8, An. II. Nr. 45,
14. An. XLIII. Nr. 108. p . 1. p. 796—797.
1303. [ M Ă R I A (Regina României)].- 1312. S A V I N (Constant.). Viaţa şi
Copilăria M. S. Reginei Măria de­ opera poetei Alexandrina Mi-
scrisă de E a însăşi. Universul hăescu. Bucureşti, Tip. „Române
Literar. Bucureşti, 1925, Noemorie Unite", 1926. in—8". 69 p . Lei
8. An. XLI Nr. 45. p . 3—4. 30.
1 3 0 4 . L E F T E R I U (Gh.). Anghel Ma- 1313. G R U M A Z E S C U (Preotul Cor-
rinescu. A n u a r u l V I a l L i c e u l u i neliu). Episcopul Teofil Mihăilescu
„ M i h a i u V i t e a z u l " . Bucureşti, 1925 [al Argeşului]. B i s e r i c a O r t o d o x ă
—1926, p. 28—29. Română. Bucureşti, 1926 Sept.
1305. H A L A N (Teodor). Anton de Seria II, An. 44. Nr. 9 (546) p .
Marki [primul inspector al şcolilor 541.
româneşti din Bucovina]. C o d r u l 1314. F I L I P C I U C (Vasile). Ioan Mi-
Cosminului. Cernăuţi, 1925 şi hali. 1844 — 1914. A r h i v a Some-

1926, An. II şi III, p . 611—612- şană. Năsăud. 1925, Nr. 3. p.

13 C 6. G Â R H U ( L a u r ) . Naţionalitatea 66—72.
lui Anton de Marchi. Junimea 1315. — Dr. Ioan Mihalyi de Apşa.
Literară. Cernăuţi, 1926. Mai— G a z e t a M a r a m u r e ş a n ă . Sighet. 1925,
Iunie, An. XV, N-rele 5—6. p . 113 Iunie 5. An. VI Nr. 23. p .
—114. 1—2; P â r t i a . Cluj, 1925 Iunie 7,
1 ¿07. — Moartea lui Gh. Mâr- An. VII, Nr, 122, p . 2.
zescu, A d e v ă r u l . Bucureşti. 1926 1316. * G R I G O R A Ş ( E m . C ) . Călă­
Maiu 13. An. 39. Nr. 13006, p . toria în China de Spătarul Ni-
1—2 ; I l u s t r a ţ i a . Bucureşti, 1925 colae Milescu. Bucureşti. 1926.
Sept.-Dec. An. XIV, N-rele 115 234 p. Lei 40. Recenzie de: EmanoU

—118, p . 168; O p i n i a , iaşi, 1926 Bucata de M â i n e .

Societatea Cluj.
Mai 15, An. XXII. Nr. 5686, 1926, August 1 şi 8, An. III,
p. 1; V i i t o r u l . Bucureşti, 1926 N-rele 31—32, p. 536—537.
Maiu 15, An. XIX, Nr. 5457,p. 1. 1317. G R I G O R A Ş ( E m . C ) . Spătarul
13C8. U U R E A(Vlad). G. G. Mârzescu. Milescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­
Palatul Bucureşti,
de Justiţie. 1926 cureşti, 1926 Aprilie, An. 56, p .
Maiu-Iunie. An. IX, N-rele 5—6. 251—253.
p. 1—2. 1318. [ I O R G A (N. ]. [Notiţă despre
624 I. CRĂCIUN

Nicolae Milescu.] Revista Istorică. 1327. L U P A Ş ( I . ) . Informaţii privitoare

Vălenii-de-Munte. 1926, Aprilie- la activitatea doctorului Ioan Mol-
[unie. An. XII, N-rele 4— 6. nar-Piuariu (1786). Anuarul Ins­
p. 124. titutului de Istorie Naţională Cluj.
1319. PANAITESCU (P. P . ) . Nicolas 1924—1925. An. III, p. 567—
Spathar Milescu (1636 — 1708). 569.
Paris „Gambe.r" ; („Datina Româ­ 1328. V E R E S S (Andrei). Ceva despre
nească" , Vălenii-de-Munte. 1925) viaţa şi activitatea doctorului Ioan
in—8°, p. 35—181. ( E x t r a i t des Molnar-Piuariu şi a fiului său.
,,Melanges de l'Ecole Roumaine en Anuarul Institutului de Istorie Na­
France". 1925. I-re pârtie, [p. ţională Cluj. 1924—1925, An. III,
7
35—181]). Recenzie de : A . G. hcjenaru. p. 569—572.
Arhiva din Iaşi. 1926, Iulie-Oct. 1329. — Generalul Alexandru Mun-
An. XXXIII, N-rele 3 — 4. p. teanu. Ilustraţia. Bucureşti, 1925,
300—303. Aprilie, An. XIV, Nr. 110. p. 59.
1320. SIMIONESCU ( I . ) . Niculai Mi­ 1330. BRANISCE (Valerica). Un poet
lescu în China. Bucureşti. „Cartea bănăţean uitat. (Cassian Mun-
Românească", 1926. in—8«, 32 p. teanu). Convorbiri Literare. Bu­
Lei 4. cureşti, 1925, Novembrie, An. 57,
1321. SIMIONESCU ( I . ) . Spătarul Mi­ p. 818—826.
lescu. Viaţa Românească. Iaşi, 1331. GIIIBU (Onisifor). Amintiri des­
1926 Iulie-August. An. XVIII. pre Casian R . Munteanu. Almana­
N-rele 7—8. p. 119—132. [Unele vm'S hul Presei Române. Cluj, 1926.
si in] Viitorul. Bucureşti. 1925 Ia­ p. 138—141.
nuarie 18. An. XVIII, Nr. 5061, 1332. RULAT (T. G.). Din auto-bio-
p. 1; 1925. Maiu 31, An. XVIII, grafia profesorului Gavril Mun­
Nr. 5170, p. 1—2. teanu. Revista Istorică. 1926, A-
1322. MOISIL (1.). Nicu D. Miloşescu. prilie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6,
O pagină din istoria culturală p. 85—87.
a Gorjului. Arhivele Olteniei. Cra­ 1333. L A P E D A T U (Al.). Septimiu B .
iova. 1925 Martie-Iunie. An. IV, Mureşanu. Prietenul nostru pentru
N-rele 18—19, p. 194—197. popor. Câmpulung-Muscel, 1926
1323. — Profesorul Dr. Ştefan Mino- Ianuarie-Februarie, An. V, N-rele
vici. Ilustraţia. Bucureşti, 1926, 1—2, p. 1—5.
Decemvrie, An. XV, Nr. 130, p. 319. 1334. IORGA (N.). Gh. M. Murgoci.
1324. — Unul dintre marii dascăli a r ­ Neamul Românesc. Bucureşti. 1925,
deleni Gheorghe Moian. Gazeta Martie 19, An. XX, Nr. 64, p. 1.
Transilvaniei. Braşov, 1925, August 1335. POPOVICI-BÂZNOŞANU (A.) şi
2. An. LXXXVIII, Nr. 78, p. M. BRANDZA. Profesorul G. Mur­
2—3. goci. [ L o c ? E d i t u r ă ? A n . ? ] in—
1325. MOISIL (Vicarul Grigore). Auto­ 8", 7 p.
biografie. 1 8 1 4 — 1 8 9 1 . Arhiva So- 1336. STANCIU (Victor). Prof. Dr. G.
meşană. Năsăud, 1926, Nr. 4, Munteanu Murgoci. Societatea de
p. 24—44. mâine. Cluj, 1925, Martie. 15 şi
1326. BOLOGA (Ur. Valeriu). Date 22, An. II, N-rele 11 — 12, p.
nouă pentru biografia lui loan 184—185 şi 190.
Molnar-Piuaru. Cluj. „Cartea Ro­ 1337. VOITEŞTI (Prof). Profesorul Gh.
mânească." 1925, in—8". 6 p. Munteanu-Murgoci. (1872 — 1 9 2 5 ) .
( E x t r a s din „Clujul Medical", 1925. Neamul Românesc. Bucureşti, 1925
Martie-Aprilie. N-rele 3—4). Aprilie 10. An. XX, Nr.83.p.2;
 BIBLIOGRAFIA 625

Patria. Cluj. 1925 Martie 12, An. 1926 Iunie. An. 57, No. 6, p.
VII, Nr. 56, p. 1. 283—286.
1338. L A L E S C U (Traian). Note despre 1318. C A R D A Ş (Gh.). Nicolae Nico-
EfUrnie Murgu. R e v i s t a I s t o r i c ă . leanu. 1835 — 1871. Universul

Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.-—-Dec. Literar. Bucureşti, 1926 Sept 12,

An. XII, N-rele 10—12,p. 327—331. An. XLII, Nr. 37, p. 12.
1339. P O S L U Ş N I C U (Mih. Gr). Gavriil 13 9. — Omagiu maestrului Nottara.
Musicescu. Vieaţa şi opera sa R a m p a . Bucureşti, 1925 Ianuarie
musicală. Cu o prefaţă de C. N. 24, An. VIII, Nr. 2173, p. 1—4.
Ifrim. [Bucureşti]. „Cartea Româ­ 1350. P R O D A N (Paul L ) . Nottara.
nească", [1926], in—S°, 36 p. Lei 15. Viitorul. Bucureşti, 1925, Ianuarie
(Din trecutul muzical al Românilor). 22. An. XVIII, Nr. 5064, p. 1.
1340. M A R I N E S C U (Iulian). Documente 1351. P O P A - L I S E A N U (G.). Din core­
relative la Ioan Neculce. B u l e t i n u l spondenţa lui Al. Odobescu. C o n ­
Comisiei Istorice a României. Bu­ vorbiri Literare. Bucureşti, 1925,
cureşti, 1925, Vot. IV, p. 3—104. Februarie, An. 57, p. 83— 89;
1341. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh. N). 1925 Maiu, An. 57, p. 332—345.
Costache Negri. Viaţa şi vrednicia 1352. P E T R A Ş C U (N.). Dimitrie C.
lui. Bucureşti. „Universala" Alca- Ollănescu (Ascanio). Bucureşti.
lay et Co. [1925]. in—16«. 115 p. „Cultura Naţională, 1926,in—8",
Lei 10. (Biblioteca pentru toţi 120 p. Lei 80.
N-rele 700-700 bis). 1353. N I S T O R [ I . ] . Locul lui Dimitrie
1342. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh.). 50 Onciul în istoriografia română.
de ani dela moartea lui Costachi Conferinţă... Glasul Bucovinei.

Negri. U n erou al modestiei na­ Cernăuţi, 1925, Mai 5, An. VIII,

ţionale. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Nr. 1819, p. 1.
Bucureşti, 1926 Noemvrie 14, An. 1354. P O P E S C U (Preotul Niculae M.).
VII, Nr. 310, p. 2. Dimitrie Onciul. Cu răspuns de
1343. M O R A R I U (Preotul Const.). N. Iorga, cetit în şedinţa publică
Preotul Nicolae Fekete Negruţiu. solemnă de Miercuri 3 Iunie 1 9 2 5 .
Sprijinitorul culturii Românilor Bucureşti, „Cultura Naţională",
bucovineni. Calendarul „Glasul 1925. in—8°. 22 p. (Academia
Bucovinei". Cernăuţi, 1925, p. R o m â n ă . Discursuri de recepţiune
35—45. LIX.)
1344. L O V I N E S C U ( E . ) . Costache Ne- 13"5. O R T T Z (Ramiro). Storia d'una
jgruzzi. Viaţa şi opera lui. Bu­ Ca tedra. [Biografia autorului].
cureşti „Cartea Românească" [1925]. Curiculum vitae. Lista delle pu-
in—8°, 243 p. Lei 45. Recenzie de: blicazioni. Napoli. F. Velardi,
(mint. gâineam,. A d e v ă r u l . Bucureşti, [1925]. in—8", 16 p.
1925, Ianuarie 17, An. XXXVIII, 1356. I A C U B O V I C I (Vitold). Raspu-
Nr. 12594, p. 1—2. tinul Basarabiei Gherman Pân-
1 3 ! 5 . C U Z A (A. C ) . Viaţa rabinului tea vice-preşedintele Camerei
botezat Neofit. A l m a n a h u l r e v i ­ Deputaţilor, preşedintele Camerei
stei „Apărarea Naţională". Bucu de comerţ din Chişinău. Iaşi.
reşti, 1925, p. 12—26., Viaţa Românească. 1925, in—8",
V
1340. — Romul Nestor. B i s e r i c a ş> 50 p.
Şcoala. Arad, 1925, Aprilie 12. 1357 — Alexandru Papacostea. A u ­
An.XLIX, Nr. 15, p. 3. rora. Bucureşti, 1925, Decemvrie
1317. N I C O L A (Dr. E n e a ) . Tribunul 5, An. V, Nr. 1225. p. 1.
Matei Nicola. Transilvania. Sibiu, 1358. — Episcopul Ioan I. Papp [al

Anuarul inst. de Ist. Naţ. IV. 40

626 I. CRĂCIUN

Aradului]. Biserica şi Şcoala. Arad. unui băiat de familie. [Biografia

1925 Ianuarie 25. An. XLIX. Nr. autorului]. [Bucureşti]. „Adevărul".
4. p . 1—5 ; Gazeta Transilvaniei. [1925]. in — 8«, 72 p . Lei ' 8.
Braşov. 1925 Ianuarie 25. An. (Biblioteca Dimineaţa No. 33).
LXXXVIII, Nr. 10, p. 1: 1369. GEORGESCU-TISTU (N.). Emile
Legea Românească. Oradea-Mare. Picot et ses travaux relatifs aux
1925 Februarie 1. An. V, Nr. 3, Boumains. Mclanges de l'Eeole
p. 1—3; Patria. Cluj, 1925 Roumainc cn France. Paris,
Ianuarie 24, An. VII, Nr. 18. 1925, Part. I, p . 181—276.
p . 1 ; Telegraful Român. Sibiu, 1370. MOISIL ( L ) . Vitold Boia Pie-
1925, Ian. 24, An. LXXIII, Nr. karski. (O schiţă biografică). Ar­
7, p . 1—2. hivele Olteniei. Craiova. 1926
13".9. IORGA (N.). Episcopul Papp. Sept.-Oct. An. V, Nr. 26. p .
Neamul Românesc. Bucureşti, 1925 310—320.
Februarie 3. An. XX, Nr. 26, p . 1. 1371.—Moartea lui Mihail Phere-
1360. MORUŞCA (Preot Pompei). Epis- kyde. Universul. Bucureşti. 1926
(opul loan I. Papp. 1848 — 1925. Ian. 27. An. XLIV, Nr. 21, p .
Revista Teologică. Sibiu. 1925 1 ; Viitorul. Bucureşti, 1926,
Februarie. An. XV, Nr. 2, p . Ianuarie 26, An. XlX,Nr. 5369,
33—36. p . 1— 2.
1361. M[OHABIU] ( L . ) . Note biografice 1372. PAULESCU (Prof. Dr. N. C.).
despre D. D. Pătrăşcanu. Făt- Ioan N. Polychroniade. Ilustraţia.
Frumos. Suceava. 1926 Martie- Bucureşti, 1925. Iunie. An. XIV,
Aprilie, An. 1, Nr. 2, p . 4 7 . Nr. 112, p . 95.
1362. B O GREA (V.). loan Paul. So­ 1373. — Petru Poni. Mişcarea. Iaşi,
cietatea de Mâine. Cluj, 1926, 1925 Aprilie 6. An. XIX, Nr.
Februarie 28, An. IU, Nr 9, p . 79, p . 1; Viaţa Românească,
158—159. Iaşi, 7925 Martie, An. XVII, Nr.
1363. DRAGOMIR (Silviu). L a catafal­ 3, p . 441—443.
cul lui loan Paul. Societatea de 1374. SIMIONESCU ( I . ) . Petru Poni.
Mâine. Cluj, 1926, Februarie 28, Mişcarea. Iaşi, 1925 Aprilie,
An. III, Nr. 9, p . 159—160. 15, An. XIX, Nr. 86, p . 1—2 ;
1 3 : 4 . GEORGESCU-TISTU (N.). loan Viitorul. Bucureşti, 1925, Aprilie
Paul. Dacoromania. Cluj, 1924— 12. An. XVIII, Nr. 5132, p . 1
7926, An. IV, Part. 2, p . 1540 1375. MUREŞIANU (Aurel). Două
—1541. scrisori ale vicarului Macedon P o p
13C5. GHIRTJ (Onisifor). Amintiri cătră Iacob Mureşianu. Arhiva
despre loan Paul. Societatea de Someşahă. Năsăud. 1925, Nr. 6,
Mâine. Cluj, 1926 Februarie 28, p. 87—90.
An. III, Nr. 9, p . 160—767. 1376. POLIT (Dr. Vc. B . ) . Ştefan C.
1 3 ; ' . MEISSNER ( C ) . loan Paul. Pop. Cu prilejul aniversării sale
Convorbiri Literare. Bucureşti, 1926 de 60 de ; ni Rec. Zagreb. [1925]
Martie. An. 58, p . 235—236. Iunie 23. [,si ;.»] România. Bucu­
1367. TAHACARU (Gr.). Ştefan Petică. reşti. 1925 Septemvrie 25, An. 111,
Note biografice, amintiri, scrieri, Nr. 578, p . 1—2.
valorea operei poetice, caracterele 1377. VAIDA VOF.VOD (Dr. A L ) . Şte­
poeziei peticiene. Tecuci, ,,Dimitrie fan Ciceo Pop. O viaţă de muncă
C. Patron". Focşani, 1925, in— neprihănită. România. Bucureşti.
8°, 47 p . 1925. Aprilie 4, An. III, Nr. 441,
1368. PETROVICI (loan). Amintirile p . 1.
 BIBLIOGRAFIE 627

1378. * D Â I A N U (Dr. Elie). Al doilea 12, p. 387—400]).

preşedinte al „Asociaţiunii" Va- 1387. M O R A R I U (Leca). Din cores­
sile L . baron P o p . ( 1 8 1 9 — 1 8 7 5 ) . pondenta lui Ciprian Porumbescu.
Sibiill. 1925. Recenzie de: Dr. CorioUm Junimea Literară. Cernăuţi. 1925
n u c i a [cu titlul : Note pe marginea August-Gctomvrie. An. XIV. N-rele
unei cărţi]. Patria. Cluj. 1925 8—10. p. 293—296.
Septemvrie 6, An. VII, Nr. 193, 1388. P O S L U Ş N I C U (Mihail Gr.).
p. 1. Ciprian Porumbescu. Viaţa şi opera
1379. SUCIU (Dr. Coriolan). U n mare sa muzicală. Bucureşti. Cartea
bărbat al neamului. Baronul Va- Românească. 1926. in—8«, 95 p.
sile Ladislau Pop. Calendarul dela Lei 4 0 . (Din trecutul muzical
Blaj. 1926, p. 49—53. al Românilor).
1380. M U R G U (Protopop Ioan). In 1389. I O R G A ( N . ) . Comemorarea l u i
amintirea lui Ioan Popazu primul Edgar Quinet, cu ocaziunea
episcop al Caransebeşului. Gazeta semicentenarului morţii lui. Bu­
Transilvaniei. Braşov. 1925, Fe­ cureşti. „Cultura Naţională". 1925,
bruarie 5. An. LXXXVIII. Nr. 13, in— 8°, 6 p.
p. 1; 1925 Fevruarie 8, An. 1390. T H E O D O R I A \ C A R A D A (M.).
LXXXVIII, Nr. 14, p. 2. Un uitat. [Boicea Radianu]. Arhi­
1381. — Cine este Stelian Popescu. vele Olteniei. Craiova. 1925, Ianu­
Bucureşti. „Aurora". 1925. in—8", arie—Fevruarie, An. IV, Nr. 17,
46 p. p. 4—7+1 pl.
1
1382. B L A G A (Lucian). Aurel C. Po- 1391. G E O R G E S C U ( I o a n ) ) . Un mar­
povici. Banatul. Timişoara. 1926 tir al datoriei c ă t r e ţară : Epis­
Fevr. An. I, Nr. 2, p. 5—7. copul Demetriu Radu. Cernăuţi.
1383. L Ă P Ă D A T U (Alex.). Aurel C. „Glasul Bucovinei". 1925, in—
Popovici. [In „Miscellonee. Cuvinte 8". 3 4 p. ( E x t r a s din „Analele
i-omemrmitive...;] Bucureşti. „Tip. Căr­ Dobrogei". [1924—1925], An. V—
ţilor Bisericeşti". 1925, p. 37—40. VI, [p. 158—189].

1384. C A N D E A (R.). Arhiman­ 1392. O P R E S C U (G.). L'activité d e

dritul Clement C. Popovici, Cer­ journaliste d'Eliade Rădulescu
năuţi. „Glasul Bucovinei". 1926. pendant son exil à Paris. Cluj.
in—8°, 9 p. (Extras din „Can­ „Areolalul". 1926, in—8°, p. 67
dela". 1926, An. XXXVII, N-rele —76. (Extras din „Dacoroma-
10—11). nia". Cluj. 1924—1926, An. IV,

1385. M A R I A N (Liviu). Ciprian Po- [p. 67—76]).

rumbescu. O pagină din istoria 1393. V I R T O S U ( E m . ) . Eliade Rădu­

muzicei româneşti. Univesul Lite­ lescu c a tipograf. Documente in­
rar. Bucureşti. 1925 Iulie 12, An- edite. Revista Arhivelor. Bucu­
XLI, Nr. 28, p. 10—12. reşti. 1926, An. II,Nr. 3, p. 366—
1386. M O R A R I U (Constantin). Ciprian 369.
Porumbescu. Cernăuţi. „Glasul 1394. M C O L A E S C U (Ion G.). L a moar­
Bucovinei". 1926. in—8°, 16 p. tea lui C. Rădulescu-Codin. [Câm-
Lei 2 5 . (Extras din „Junimea pulung-Muscel. „Gh. N. Vlă-
Literară". 1925 [August—Oclom- descu". 1926.], in—8", 66 p.
vrie. An. XIV, N-rele 8—10, 1395. G E O R G I A D E (Constantin,. Dl.
p. 261—273 ; 1925 Noemvrie— Rădulescu-Motru ca profesor şi
Decemvrie, An. XIV, N-rele 11— om de ştiinţă. Convorbiri L i -

1. I n „Istoriografia Română In l-im si im" studiul fusese menţionat mimai c a ;irti';ol clin

.Añílele JlobroKei".
628 I. CRĂCIUN

lerarc. Bucureşti. 1926. Iulie— 39—40, p. 2—4 ; Universul. Bu­

August, An. 57. p. 571—575. cureşti. 1925 Mai 15, An. XLIII,
13915. CÂNDEA ( R . ) . Mitropolitul Vla- Nr. 109, p. 10.
dimir [de Repta]. Glasul- Buco­ 1407. OBEDEANU (Const. V.).C. A. R o -
vinei. Cernăuli. 1926 Aprilie 27, setti, librar. Arhivele Olteniei. Cra.
An. IX, Nr. 2092, p. 1—2. iova. 1925 Septemvrie—Decemvrie.
139 . NISTOR (Ion I.). VJadimir Rep­ An. IV, N-rele 21—22, p. 483—
t a . Junimea Literară. Cernăuţi. 485.
1926 Ian.—Febr. An. XV, N-relc 1408. BARNOSCIII (D. V.). Radu
1—2, p. 1—5. Rosetti. Adevărul Literar şi A r ­
1398. [SCRIBAN (Arhim.)]. Moartea tistic. Bucureşti, 1926 Martie 14,
mitropolitului Vladimir [de Repta] An. VII, Nr. 275, p. 2.
al Bucovinei. Biserica Ortodoxă 1409. BIANU ( I . ) . Istoricul şi scriitorul
Română. Bucureşti. 1926 Aprilie. [Radu Rosetti]. Adevărul Literar
Seria II, An. 44, Nr. 4 (541), p, şi Artistic. Bucureşti. 1926 Fevrua-
212—214, rie 21, An. VII, Nr. 272. p. 1.
1399. P[OPESCU] (P. Gr.). Doctorul 1410. ROSETTI (Radu). Amintiri. [Au­
Mauriciu Riegler. Cronica R o m a ­ tobiografie]. Adevărul Literar şi
nului. Roman. 1925 Ianuarie, An. Artistic. Bucureşti. 1925 Septemvrie
II, Nr. 1, p. 26—27. 13, An. VI, Nr. 249, p. 3.
14f 0. [IORGA (N.).]. [Despre Gheorghe 1411. SADOVEANU (Mihail). Bătrânul
Rîmniceanu, student în străină­ Radu Rosetti. Viaţa Românească.
tate]. Revista Istorică. Vălenii-de- Iaşi. 1926 Fevr. — Martie. An.
Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII, XVIII, N- rele 2—3, p. 310—314.
N-rele 7—9, p. 295. 1412. IORGA (N.). Un cugetător al
1401. MORARIU ( L e c a ) . Un cântăreţ Saşilor din Ardeal, Ştephan Ludwig.
al Sucevii : T. Robeanu. Confe­ Roth. Neamul Românesc. Bucu­
rinţă... Cernăuţi. „Glasul Buco­ reşti. 1925 Fevruarie 19. An. XX,
vinei". 1926, in—8', 56 p. fig. Nr. 40, p. 1 ; Ramuri. Cr~iova.
(Reproducere din „Glasul Bu­ 1925 Ianuarie 1, An. XIX, Nr.
covinei". 1926, An. IX). I, pi 1—3.
14 ¡ , 2 . — N o u l episcop catolic de Iaşi 1413. MARCU (Alessandro). Un fedele
[Minai Robu]. Viaţa. Roman. amico dei Rumeni : Giovenale Ve-
1925, Aug.—Sept. An. XI, N-rele gezzi Ruscalla. Livorno. Raffaela
8—9, p. 97—102. Giusti. 1926, in—8«, 26 p. ( E x ­
1403. DAlANU (Dr. Elie). I. N. R o ­ tratto da „II Giornale di Politica
man. Almanahul Presei Române. e di Letteratura". 1926 Aug. An.
Cluj. 1926, p. 126—127. II, quad. Vili).
1404. CERNEŞTI (M. Ş.). Viaţa şi 1414. — L a moartea lui Anghel Sa-
opera lui Visarion Roman. Socie­ ligny. Universul. Bucureşti. 1925
tatea de mâine. Cluj. 1925 Maiu Iunie 20. An. XLIII. Nr. 139, p.
24 şi 31. An. II, N-rele 21-22, p. 1 ; Viitorul. Bucureşti. 1924 Iunie
377—378. 19, An. XVIII, Nr. 5186, p. 1.
1405. LUPAŞ ( I . ) . Spicuiri din acti­ 1415. BĂLAN (Teodor). Vasile Scintila.
vitatea ziaristică a lui Visarion Codrul Cosminului. Cernăuţi. 1925
Roman. Almanahul Presei Ro­ şi 1926, An. II şi III, p. 612—614.
mâne. Cluj. 1926, p. 54 — 57. 1416. SCRIBAN (Arhim. I.). Lămuri­
1400 — Visarion Roman. 1 8 3 3 — 1885. rea unei situaţiuni [şi] Adaus la
Telegraful Român. Sibiu. 1925 broşura „Lămurirea unei situaţi­
Mai 28. An. LXX1I1. N-rele uni". [Biografia autorului]. Bneu-
 BIBLIOGRAFIA 629-

reşti. „Tip. Cărţilor Bisericeşti". Bucureşti. 1926. Ian.—Febr. An.

1925, in—8«, 10 p . (I); 19 p . (II). 58, p. 13—31; 1926 Martie. An.
1417. IONESCU (Serafim). Un apostol 58, p. 174—178; 1926 Iunie. An.
al neamului dat uitărei. [Neofit 58, p. 409—420; 1926 Iulie—Au­
Scriban]. Revista Moldovei. Boto­ gust. An. 58, p. 499—511 ; 1926
şani. 1926. An. V, N-rele 7—9, p. Dec. An. 58, p. 937—945.
25—36. 14 9. — In memoria lui Ioan Slavici.
1418. B E J E N A R U (Prof. N. C ) . Cum Adevărul Literar şi Artistic. Bu­

a ajuns Gh. Sâulescu la Paris. cureşti. 1925 August 30. An. VI,
(Contribuţie la o biografie a lui). Nr. 247, p. 1—3 A u r o r a .
: Bucu­
Arhiva din Iaşi. 1925 Aprilie, reşti. 1925 August 24. An. V, Nr.
An. XXXII, Nr. 2, p. 135—137. 1138, p. 2; D i m i n e a ţ a . Bucureşti.
1419. CRIŞAN (Ioan). Amintiri despre 1925 August 19. An. XXI, Nr.
Axentie Sev< ru. Arhiva Someşană. 6733, p. 9; L e g e a R o m â n e a s c ă .
Năsăud. 1926. Nr. 6, p. 85—86. Oradea-Mare. 1925 Sept. 1, An.
1420. ŞOTROPA (Virgil). „Taica Axen­ V, Nr. 17, p. 2—3.
tie" [Severu], Amintiri. Transil­ 1430. L A P E I ) A T U (Ion L ) . Şcoalele
vania. Sibiiu. 1926 Aprilie. An. dela Braşov. [Profesorul Ioan So-
57, Nr. 4, p. 159—163. caciu]. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj.
1421. GANE (Ion). „Liră de argint 1925 Iulie 12 şi 19. An. II, N-rele
Sihleanu..." Conferinţă... Bucureşti. 28—29, p. 468—469.
„Tip. Romane- Unite" 1925. in—8", 1431. C I O B A N U (Şt.). Constantin C.
15 p. Lei 8. (Din publicaţiile Stamati. R o m â n i a N o u ă . Chişinău
Cercului studenţesc „Al. Sihleanu" 1926 Iunie 19. An. III. Nr. 16
din Râmnicu-Sărat. Nr. 1). (239), p. 1; 1926 Iunie 24. An.
1422. — Schiţă biografică despre pic­ III, Nr. 20 (243), p. 1—2.
torul "Virgil Simonescu... Banatul. 1432. M E T E Ş (Şt.). O româncă din
Timişoara. 1926 Aprilie, An. I, Ţara Românescă, [Stanca, f i c a
Nr. 4, p. 16—17. Postelnicului Preda] rescumpără
141?. — Elena din Ardeal [Simtion]. o tipografie şi repară o biserică
Cosinzeana. Cluj. 1925 Fevruarie calvină din Cluj în secolul al
15—28, An. IX, N-rele 3—4, p. 53. X V I I - l e a . R e v i s t a A r h i v e l o r . Bu
1424. CARDAŞ (Gh.). Gheorghe Şincai. cureşti. 1925. An. I, Nr. 2, p.
Universul Literar. Bucureşti. 1926 295—296.
Ianuarie 31, An. XLII, Nr. 5, p. 1433. — Gheorghe M. Ştefănescu.
8—9. Bucureşti,
R a m p a . 1925, Aprilie
1425. POPA (Traian). Desbaterea pro­ 24, An. VIII, Nr. 2247, p. 1.
cesului lui Gh. Şincai şi sentinla 1434.—In amintirea profesorului Toma
de eliberare din închisoare. Revista Stelian. Comemorarea dela F a ­
Arhivelor. Bucureşti. 1926, An. II, cultatea de Drept din Bucureşti,
Nr. 3. p. 404—406. 16 Noemvrie 1925. Bucureşti.
1426. HODOŞ (Alexandru). A murit „Curierul Judiciar". 1925, in—8»,
Ion Slavici. Ţara Noastră. Cluj. 36 p.
1925 August 23, An. 6, Nr. 34, p. 1435. I O R Ci A (fi.). Toma Stelian. N e a ­
1073—1074. mul Romanesc. Bucureşti. 1925
14.7. L I P A N E A N U (M.). Ion Slavici. Oct. 28. An. XX, Nr. 241, p. 1.
Raeoromania. Cluj. 1924— 1926. 1436. — Toma Stelian. P a l a t u l de

An, IV. Part. 2, p. 1542—1546. Justiţie. Bucureşti. 1925 Noem­

1428. NEGRUZZI (I. C ) . Scrisori dela vrie—Decemvrie. An. VIII, Nr.
Ion Slavici. Convorbiri Literare. 11—12, p. 3 ; V i i t o r u l . Bucureşti.
630 I. CRĂCIUN

1925 Oct. 28, An. XVIII, Nr. Nr. 136, p. 2. r$i în] Arhivele

5296, p . 1. Olteniei. Craiooa. 1925 Iulie —

1437. M A R I A N (Liviu). Vasile Stro- August. An. IV, Nr. 20, p . 331-333.
escu. Amintiri [despre familia 1446. — Sublocot. Ecaterina Teodoroiu.
Haşdeilor]. A d e v ă r u l Literar şi Eroina dela J i u şi Mărăşeşti
Artistic. Bucureşti. 1926 Aprilie Calenadarul Gorjjului. Târgu-Jlu.
25. An. VII. Nr. 281, p . 1. 1925, p . 37—40.
1438. — Vasile Stroescu. Adevărul. 1447. R A N E T T I (George). Ecaterina
Bucureşti. 1926 Aprilie 16. An. Teodoroiu. U n i v e r s u l . Bucureşti.
39, Nr. 12986, p . 1 ; A u r o r a . Bu. 1925 Iunie 8. An. XLIII. Nr. 129,
cureşli. 1926 Aprilie 17, An. VI, p . 1.
Nr. 1332, p . 3. 1448. R U D N E A N ( C ) . Un istoric
1439. M O R A R I L (Victor). Ilarion Şu- bănăţean uitat [Nicolae Tincu-
han. G l a s u l B u c o v i n e i . Cernăuţi. Velea]. B a n a t u l . Timişoara. 1926
1925 Fevruarie 1. An. VIII. Nr. Aug.—Sept. An. I, N-rele 8—
1747, p . 1—2. 9, p . 17—19.
1440. L U P E A N U (Alexandru). „ P ă ­ 1449. B I L E Ţ C H I (Ioan). Din viaţa
rintele săracilor". Un amănunt lui Gheorghe Tofan. (Amintiri şi
din anii de preoţie ai Mitropo­ scrisori). J u n i m e a L i t e r a r ă . Cer­
litului Alexandru Şterca Şuluţiu năuţi. 1926 Ian. — Fevr. An.
de Cărpeniş. C u l t u r a C r e ş t i n ă . Blaj. XV N-rele 1—2, p . 8—13.
1925 Martie. An. XIV. Nr, 3,
1450. F [ O R T U N E S C U ] (C. D.) şi N-
p. 72—74.
P [ L O P Ş O R ] . Şt. St. Tuţescu [fop
1441. I O R G A ( X . ) . Tot Ţamblac. R e ­
kloristul]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra-
vista Istorică. Vălenii - de - Munte.
iova. 1926 Mart.—Apr. An. V
1925 Ianuarie — Martie, An. XI,
Nr. 24, p . 143—145.
N-rele 1—3, p . 13.
1151. M A T E E S C U (N.). încă ceva
1442. P E T R E S C U (Corvin). G. T ă t ă -
despre Şt. St. Tuţescu. A r h i v e l e
rescu. Ziaristul. Autorul dramatic.
O l t e n i e i . Craiova. 1926 Mai— Au­
Omul politic. Omul de Stat.
gust. An. V, N-rele 25—26, p.
Bucureşti. „Tip. Române-Unite".
284—286.
1925. in—8°, 11 p .
1452. ( I . ) . I. Ursu-
A N D R I E Ş E S C U
1443. P A Ş C H I V S C H I (Vlad). Mihai
Adevărul. Bucureşti. 1925 Octom-
Teliman, foiletonistul Bucovinei.
vrielO. An.XXXVlII. Nr. 12830,
Junimea L i t e r a r ă . Cernăufi. 1925
p. 1—2 America. Cleveland.
Maiu—Iulie. An. XIV, N-rele
1925^ Octomvrie 31. An. XX, Nr.
5—7, p . 211 — 214; 1925 Noem-
257, p. 1 ; Neamul Românesc. Bu­
vrie—Decemvrie. An. XIV, N-rele
cureşti. 1925 Octomvrie 10. An.
11—12, p. 408—418.
XX. Nr. 227, p . 1.
1444. VLARIMIR (I. T . ) . P. S. Ilarie
[Teodorcscu] Episcop de Cons­ 1453. L A z A R E A N U (Barbu). Ioan
tanţa, încercare biografică, cu Ursu. D i m i n e a ţ a . Bucureşti. 1925
un studiu introductiv asupra Epis­ Octomvrie 10. An. XXI. Nr. 6785.
copiei Tonusului. Constanta. Tip. p . 3.
„Comercială". 1925. in—8", 87, p . 1454. S T O I C A (Emilian). Ioan Ursu.
Lei 50. (Figuri Contimporane Anuarul Institutului de Istorie

Dobrogene). Naţională Cluj 1924—7925. An.

1445. L U N G U L F S C U ( P r . ) . Ecaterina III, p. 989—993; Transilvania.

Toderoiu. N e a m u l R o m â n e s c . Bu­ Sibiiu. 1926 Iulie; An. 57, Nr.

cureşti. 1925 Iunie 18. An. XX, 7, p . 301—308.
 BIBLIOGRAFIA 631

1455. G A R D A Ş (Gh.), Iancu Văcă- dor). Al Vlahuţă. Fragment de

rescu. 1792—1863. Universul L i ­ studiu. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c .
Bucureşti.
terar. 1926 Aprilie 4. Bucureşti. 1926 Oct. 24, An. VII,
An. XLII, Nr. 1 4 , p . 8 — 9 . Nr. 307, p . 2.
1456. V Â L S A N ( G . ) . Prima vizită 1459. G O G A (Octavian). Un precur­
la Titu Maiorescu. [Biografii G. sor al unităţii: Iosif Vulcan.
Valsau]. T r a n s i l v a n i a . . Sibiiu. 1926 Cele trei Crişuri. Oradea. 1926
Ianuarie. An. 5 7 , Nr. 1 , p . 17 Fevruarie. An. VII. Nr. 2, p .
— 21. 29—32 ; Ţara Noastră. Cluj.
1457. P A S C U (Giorge). Dumitrachi 1926 Ian. 17. An. VII, Nr. 3,
Varlaam. ? — după 1794. [Bu p. 73—82.
cureşii. ,,Socec. 1925]. in—8", 15 14.0. B O T E Z (Octav). Alexandru
p . ( E x t r a s din „Convorbiri Lite­ Xenopol gânditor. Consideraţii
rare". 1 9 2 5 Aprilie. [An. 5 7 , p . generale. Iaşi ,,Viaţa Românea­
282—296]). Rtxxnzie de : V. noima. A - scă", 1925. in—8", 13, p . ( E x a t r s
nuarul Institutului de Istorie N a ­ din „Viaţa Românească". [1925
ţională Cluj. 1924—1925. An. Hi, Martie. An. XVII, Nr. 3, p .
p. 709—711. 410—420]).
1458. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (Tu

III. I S T O R I A D I F E R I T E L O R I N S T I T U Ţ I I ŞI S O C I E T Ă Ţ I .
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1. A r d e a l . liceului nostru [„Gh. L a z ă r " din

Sibiu], [urmare]. A n u a r u l V I a l
1461. KOVACS (Carol) Istoricul de
liceului de Stat „ G h e o r n h e Lazâr".
•10 ani a corporaţiunei industriale
Sibiu, 1924—1925, p. 35—36.
din Deva. 1 8 8 5 — 1 9 2 5 . Deva. V.
1466. B L A G A (Dr. Iosif). Din trecutul
Läufer, 1925. in—S», 86 p .
liceului [„Andrei Şaguna" din
14 2. R A D U (Dr. Iacob). Fundaţiunea
Braşov]. Discurs. P a t r i a , Cluj,
episcopului Demetriu Radu. Oradea.
1
1 9 2 5 Iulie 3 , An. VII, Nr.
Tip. „Românească", 1925. in—8 ',
1 4 1 , p . 1 ,— 1 9 2 5 Iulie 5 . An.
23 p .
VII, Nr. 143. p . 1—2.
1 4 6 3 . G U I A R T (Profesor Dr. Jules).
1467. — Cum s'a înfiinţat l i c e u l din
Institutul de istoria medicinei
Braşov. P a t r i a . Cluj, 1925 Iunie
şi farmaciei şi de folklor me­
28. An. VII, Nr. 138, p . 1 — 2.
dical din Cluj. ( 1 9 2 1 — 1925L
1468. L U P A Ş ( I . ) . Liceul Andrei
[Cluj, ,,Cartea Românească", 1925],
Şaguna din Braşov. Societatea
in—8\ 7 p . ( E x t r a s din „Clujul
d e m â i n e . Cluj, 1925 Iunie 28 şi
Medical", 1925, An. VI, N-rc e
Iulie 5. An. II, N-rele 26—27,
11—12).
p. 439—440.
1464. RACOV1TZA ( E . G.). L'Institut
de speologie de Cluj et consi­ 1469. I G E N I (Ferenez). Miko Imre
dérations générales sur l'impor­ es az Erdelyi Muzeum Egyesiilet.
tance, le rôle et l'organisation [Emeric Miko şi Asociaţia Muzeului
des Instituts de recherches Ardelean]. P â s z t o r t i i z . Cluj, 1926

scientifiques... (Période 1920 à Sept. 1 2 , An. XII, Nr. 1 8 , p .

416—118.
1924). Cluj, „Ardealul". 1926. in
—4", 50 p+ annexes. 1470. B O R Z A (Dr. Al.). Problema
1465. B U N E A (Dr. Ioan). Din trecutul muzeului naţional al Ardealului,
632 I. CRĂCIUN

Cluj, „Ardealul", 1925. in—S". nău. Anuarul Seminarului T c c l o g ic

25 p . ( E x t r a s din „Buletinul de Superior „Mitropolitul Gavriil B ă ­

Informaţii a Grădinii Botanice nulescu-Bodoni" Chişinău, [1925],

şi al Muzeului botanic" din Cluj. /•. 1—57.
1925, vol. V, N-re le 1—2).
14 71. — Pompierii voluntari din B r a ­ 4. Bucovina.
şov timp de o jumătale de
1478. B Ă L A N (Teodor). Arcăşiile din
secol. 1 8 7 4 — 1 9 2 4 . Raport festiv
Bucovina. Cernăuţi, „Glasul Bu­
cu prilejul jubileului de 50 de ani.
covinei", 1926. in—8«, 14 p .
Braşov, [Edit. ?] 1925. in—8«, 44. p .
( E x t r a s din „Glasul Bucovinei",
14 7 2 . [BEDELEANIJ (D.)], Şcoala noas­
1926, An. I X ) .
tră. Istoricul ei. [Şcoala Normală
1479. C Â N D E A ( R . ) . ; I. I. N T S T O R
de învăţători „Gheorghe Lazăr",
şi M. H A C M A N . Universitatea
Avrig.]. Anuarul I ai Şctfalei Nor­
din Cernăuţi şi loviturile poli­
male de învăţători „Ghcorghc L a ­
ticianiste ale d-lui P. P. Negu-
zăr" din Avrin. An. 1923—24, 1924
lescu. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".
•—25, 1925 — 26, p . 12—27; p . 53
1926. in—8», 61 p . Lei 20. ( E x t r a s
- • 55.
din .Glasul Bucovinei", N-rele
1473. LUPAŞ (loan). Despre foştii
2172—2179)-
elevi ai şcoalelor ortodoxe române
din Braşov. Cuvântare rostită în 5. M o l d o v a .
Aula liceului, la 29, VI, 1925. Tran­
silvania. Sibiu, 1925 Iulie- Au just. 1480. R Ă C O A R E (G. C ) . Din Bihor
An. 56, N-rele 7—8, p . 276—281. până la Nistru. O campanie cultu­
1474. LĂPEDATU (Alex.). Universita­ rală de v a r ă . Istoricul şi activi­
tea maghiară [din Cluj], lin ,.iiis- tatea Ateneului Popular Tâtăraşi
cellanee. Cuvinte Comemorntive.'Bucu­
din Iaşi. Iaşi. „Trecerea Munţilor
reşti, Tip. „Cariilor Bisericeşti". Carpaţi", 1925, in — S«- 100 p . ,
1925. p . 185—190. Lei 30.
1475. TEUTSCH (D. F r . ) . Zur Geschichte 1 4 s i . Z Â N E (G.). Cea dintâi Bancă
der sächsischen Nationsuniversität. Naţională a Moldovei. A r h i v a d i n
[Sibiu = ] Hermanstadl . Ostdeutsche Iaşi. 1926 Aprilie, Ar.. XXXIII,
Druckerei, 1925.in—8", 48 p . [şi în] Nr. 2, p . 101—120.
Deutsche Politische lieft« a u » Gross-
6. O l t e n i a .
rumiinieu. Sibiu. 1925 Augusl-
Seplemvrie, An. V, N-rete 8—9, 1482. B I L A T (T. G.). Ştiri nouă asu­
p . 1—10; 1925 Oclomvrie. An. V, pra fabricii de hârtie din Oltenia.
Nr. 10. p . 1—8. Arhivele Olteniei. Craiova, 1925
Septemvrie - Decemvrie, An. IV.
2. B a n a t . N-rele 21—22, p. 363—365.
1483. M A T E E S C U (C. N.). însemnări
1476. ILIEŞIU (Nicolae). Istoricul „ R e ­
pentru „Moara de hârtie" [de
uniunii Romane de lectură" din
lângă Râmnicul Vâlcii]. A r h i v e l e
Timişoara. Timişoara, „Cartea
Olteniei. Craiova, 1926 Nov.-Dec.
Românească", 1925, in — S°, 24 p .
An. V, Nr. 28, p . 451.
1484. — Anexe Ia istoricul Semina­
3. B a s a r a b i a .
rului [,,Sf. Nicolae "din R.-Vâl­
1477. — Note din istoricul Semina­ cea].Anuarul Seminarului „Sf.

rului Teologic [„Mitropolitul Ga- Nieolae". R.-Vâlcea, 1924—1925,

vriil Bănulescu-Bodoni] din Chişi­ p. 96—122.
 BIBLIOGRAFIA 63»

7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . 1492. CONSTANTINESCU (N. A.). Dare

de seamă asupra întemeierii şi
14-5. lîl.VISC! (N.). „Academia"
activităţii Institutului pentru Stu­
grecească din Bucureşti şi Şcoala
diul Europei Sud-Estice. [1913—
lui Gheorghe Lazăr. Contribuţie la
1926]. Bucureşti. „Institutul pentru
istoria învăţământului românesc.
studiul Europei Sud-Estice". 1926.
Cuvântare festivă rostită la des­
in—8«, 32 p. Lei 10.
chiderea anului universitar 1923
1 4 9 3 . — Pagini din trecutful Liceului
—1924. Cluj, „Ardealul", 192-5.
Mihaiu Viteazul din Bucureşti].
in—8", 31 p. + 3 pl. ( E x t r a s din
„Anuarul Universităţii"). Anuarul VI al Liceului „ M i t u j a
Viteazul". Bucureşti, 1925—1926,
8. România. p. 5—27.

1486. CLINCEANU ( I . D.). Istoricul

Băncei Naţionale a României. 9. S t r ă i n ă t a t e .
Conferinţă.... Bucureşti, „Cartea
1494. C I I A B R I É ( R . ) . L'École Rou­
Românească", [1925]. in—8", 71 p.
maine de France. L a Vie. Paris.
1487. SLÂVESCU (Victor). Istoricul
1925 Iulie 15, An. 14, Nr. 14, p.
Băncii Naţionale a României (1880.
250—251.
— 1 9 2 4 ) . Bucureşti, ,Cultura Na­
1415. MARCU (Alexandre). Un ins­
ţională"- 1925. in 8° X+383 p.
titut roumain à Paris. Un projet
Lei 150. (Institutul Social Român.
du prince Cuza. (1861). Revue
Arhiva pentru ştiinţa şi reforma
Historique du Sud-Est Européen.
socială).
Bucarest. 1926 Oct.-Dec. An. III,
14;8. —Fundaţia culturală Princi­
N-rele 10—12, p. 284—288.
pele Carol. 1 9 2 2 — 1 9 2 5 . Bucu­
reşti. „Fundaţia Principele Ca­ 1496. [MURÀSAÎVU (Aurel A.)]. Mihail
rol", 1926, in—16«, 143 p. + anexe. Eminescu şi întemeierea „ R o m â ­
1489. BUCUŢA (Emanoil). Institutul niei J u n e " . 1 8 6 8 — 1 8 7 1 . Braşov,
Social Român. Soeietatea de Mâine. ,,A. Mureşianu : Branisce", [1926],
Cluj, 1926 Oct. 10 şi 17, An. 111, in—8», 19 p. Lei 20.
N-rele 41—42, p. 643—645. 1497. SLAVICI (Ioan). Un răspuns.
1490. — Institutul Social R o m â r , 1921 [Amănunte despre înfiinţarea , , R o ­
— 1 9 2 6 . Bucureşti, „Cultura Na­ mâniei June"]. Un „Itouidnia .luné.
ţională", 1926. in—8", 39 p. j.v;i i'.r:i. Cartea Semicentenarului'!. Bu­

1491. — The roumanian institute of cureşti. [1925]. p. 152—156. [jrt jn]

social science. 1 9 2 1 — 1 9 2 6 . Bu- Adevărul Literar şi Artistic. Bucu­
c< arest. „Cultura Naţională", 1926. reşti, 1925 Martie 22, An. VI, Nr.
in— 8«, 43 p. 244, p. 7.

D. DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN L E ­

GĂTURA CU ISTORIA
I. CLASELE SOCIALE. POLITICA.

1. C l a s e l e Sociale. social român la Fundaţia Carol

Duminică 2 5 Ianuarie 1925). Bu­
1498. FILITTI ( I . C ) . Clasele sociale cureşti, „Socec". 1925. in—8", 23
în trecutul românesc. (Conferinţă p. [ E x t r a s din „Convorbiri L i t e ­
ţinută sub auspiciile Institutului r a r e " . 1925 Februarie. An. 57, p.
634 I. CRĂCIUN

182—143; 1925 Aprilie, An. 57, ISO). HOFFMANN (Leo). Beiträge

p. 302 313), Recenzie de: N Junia. zur Nationalitätangeschichte des
Revista Istorică, Văleni-'le-Mun'.e, Banates. (Si'&i'u=) Hermannstadt.
1925 Octombrie-Eecemvrie An. „Jos Drollef", 1920. în—80, 28
X1, N-rele 10—12, p. 348. p. ( E x t r a s din, Mittoilung zur
1499. F I L I T T I . (Ioan C I . E v o l u ţ i a cla­ Kantnis des Deutschtnnisin Gross­
selor social' în trecutul Princi­ rumänien. („Politische Hefte").
patelor R o m â n e , (urmare). Arhiba 1926 N-rcle. 1—2, [p. 13—21]).

pentru ştiinţa şl reforma socială. 1507. IORGA (NT.). Les origines et

Ii: ,urşti, 1926. An. vj. N-rele l'état actuel des nationalités
3- / , p. 318—346. dans la Grande Roumanie. Arhiva
15(M>. GAROFLIR (Const.)..Rolul so- pentru ştiinţa şi reforma socială.
. ial al pro[)rietăţii mijlocii [Ta Bucureşti, 1926, An. VI, N-rele
Români]. Arhiva pentru ştiinţa şi 1—2. p. 18—35.
reforma socială. Bucureşti. 1926, 1508. MANITJ (Iuliu). Problema mi­
An. VI, N-rele 1—2. p. 36—54. norităţilor, [in „l'olitica externă a
1501. IOBGA ( X . ) . Psihologia claselor jRomdmei"]. Bucureşti, „Cultura Na­
orăşeneşti. [Rezumat]. Neamul R o ­ ţională", 1925, p. 223—243.
mânesc. Bucureşti, 1925 August 1509. — La question des Minorités
26, An. XX, Nr. 191, p. 1; en Transylvanie. Bucarest „Ovi-
— 1925 August 28, An. XX, diu",Fl. Dumitrescu cf. Co. [1925].
Xr. 193, p. 1—2. in—8«, 56 p.
1502. RĂDĂCEANU ( L o t a r ) . Oligarhia 1 5 1 0 . — T h e religionj minorities in Tran­
română. Studii asupra istoriei sylvania. A vallâsi k'sebbségek
capitalismului în România, [ur Erdélyben. Az angol eredetiböl ma-
mare]. Arhiva pentru ştiinţa şi re­ gyarra forditotta : Szombati-Szabo
forma socială. Bucureşti, 1926. An. Istvàn. [Minorătăţile religioase în
VI. N-rele 1—2, p. 160 — 184 ; Ardeal. Din originalul englez t r a ­
1926, An. VI, N-rele 3 — 4, p. dus în limba maghiară de...].
435—459. Ltufiţ, ,,Magyar Kisebbség", 1925.

1503. HOSETTI (Radu). Cum s'a in—8", 103 p.

născut şi c u m a dispărut boie­ 1511. STOICA (Vasile). Minoritatea

rimea. Adevărul Literar şi Artistic. noastră germană. Arhiva pentru
Bucureşti, 1925 Aprilie 26. An. ştiinţa şi reforma socială. Bucu­
VI, Nr. 229. p. 3; 1925 Iunie 7. reşti, 1926. An. VI, N-rele 1—2.
An. VI, Nr. 235. p. 1. p. 104—114.

1504. Z E L E T I N (Şt.;. Burghezia r o ­ 1512. * TICIINER (Henrietta M.). R o u -

mână. Originea şi rolul ei istoric. mania and her religious mino­
Bucureşti, „Cultura Naţională". rities. Londres. Philpol. [1925\. Re­
1925, in—8«, 256 p. Lei 120. cenzie de : K. larga. Revue Historique
(Biblioteca Socială). du Sud-Esi Européen. Bucarest.
1926 Ian.—Mart. An. I I I , N-rele
2. P o l i t i c a i n t e r n ă . 1—3, p. 64—65.
a. Minorităţile.
3. P o l i t i c a e x t e r n ă .
1505. CIATO (Dr. Ludov.c). Das Mi­
noritätenproblem in Grossromä- 1513. COSMA (Aurel). L a petite en­
nien. Aus dem romanischen über­ tente. Thèse pour le doctorat...
setzt von. Dr. F . Casper. Cluj, Paris „JouveetCie", 1926, in—S',
„Providenţa", 1925. in— 8", 34 295 p. (Faculté de Droit de
p. Lei 15. l'Université de Paris» .
 BIBLIOGRAFIA 635

1514. D A Ş C O V I C I (N.). Mica A n t a n t ă : lejul discuţiunii.... la mesajul tro­

Originea şi misiunea ei. S o c i e t a ­ nului... 2 Decemvrie 1924. Bucu­
tea de mâine. Cluj, 1925 Maiu reşti. Tip. „Statului", 1925. in—8\
17, An. II, Nr. 20, p . 348—352. 38 p .
1515. I O l t G A (N). Fundamentele geo. 1518. P O P E S C U (Aureliu I.). Partidele
grafice şi istorice ale Micci-An- noastre politice. I d e e a E u r o p e a n ă .
lante. L e M o n d e S l a v e , ilrad. i n ] Bucureşti, 1926 Martie 15. An.
U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1925 VII, Nr. 185, p . 1—3; 1926.
Iulie 19, An. XLI, Nr. 29, p . Iunie 1, An. VIII, Nr. 189, p . 1-2.
12—13 ; 1925 Iulie 26, An. XLI. *
Nr. 30, p . 11—13; 1925 August * *
9. An. XLI. Nr. 32. p . 7 — 9. 1519. — Ce a făcut partidul naţional
[*•> i n ] N e a m u l Românesc. Bucu­ liberal în patru ani de guver.
reşti, 1925 August 15. An. XX, nare. ( 1 9 2 2 — 1 9 2 6 ) . Bucureşti. „In­
Nr. 183, p . 1;—1925 August 20, dependenta", [1926], in—4°, 15
An. XX, Nr. 186, p . 1—2. p . (Pentru lămurirea opiniei pu­
1516. — Politica externă a României blice).
19 prelegeri publice organizate 1520. P E T R E S C U (Corvin M.). Opera
de Institutul Social R o m â n . — M i r c e a partidului naţional-liberal. 1 9 2 5 .
Djuvcru, Uei". Negulescu, 1). lav.coviei, V. Bucureşti, Tip. ,,F:omane-Unite".
N. Madgearu, Gr. L. Truucu-Iasi, Oh. J'ască, [1925]. in—158 p.
Or, L. intipa, Viniilă HrO.tiariu, A. Cor- 1521. L U P A Ş ( D r . Ioan). Invingeţi-vă
teanu. Eugen P. Kotez, V. Diamandy, Iuliu pe voi înşivă. Discurs rostit în
Mmtiu, Erik Colbuu, N. lorga, Al. Vaido.- şedinţa Camerei Deputaţilor la 3
Voevod, hr. G. Marinescu, E. Pangrati, Decemvrie 1 9 2 6 . [Atitudinea P a r ­
Albeai lhomas. V. Guşti. Cu O anexă tidului Naţional faţă de evenimen­
de documente cuprinzând Tratate, tele de după „Unire"]. Bucu­
Convenţii, şi alt material în le­ reşti. Imprimeria Statului, 1926, in
gătură cu Societatea Naţiunilor —8% 64 p .
şi problemele de politică externă 1522. — Memoriul d-lui V. Goldiş
a României. (Text francez). Bucu­ către d. Iuliu Maniu. [Partidul
reşti. ,,Culura Naţională", 1925, Naţional]. Ţ a r a N o a s t r ă . Cluj. 1925
in—8", XII +706 p . Iei 150. Ianuarie 18, An. VI, Nr. 3, p .
(Institutul Social R o m â n ) . 78—82.
1523. S U C I U (Dr. Ioan). Arădanii şi
4. P a r t i d e l e politice. partidul naţional român. Adevăruri
istorice. Reamintiri de interes na-
(In ordine alfabetică).
ţional-istoric. Arad. Tipogr. Die­
* cezană, 1926, in—8«, 36. p .
* *
1524. — L u p t a pentru însănătoşirea
1517. D J L V A H A (Mircea). Doctrinele
Partidului ţărănesc. Bucureşti,
şi practicele partidelor noastre
„Lupta", 1925. in—8«, 68 p .
politice. Discurs rostit cu pri­

II. C O N S T I T U Ţ I A .

1525. L A S C A R O V - M O L l i O V A N U A ) , şi jurisprudente. Bucureşti. „Curi­

şi Sergiu D. I O N E S C U . Constitu- erul Judiciar", 1925, in—8°. 491 p .
ţiunea României din 1923 ad­ Lei 180. (Biblioteca Legilor uzuale
notată cu desbateri parlamentare adnotate, No. 2).
•636 I. CRĂCIUN

IU CHESTIA AGRARĂ.

1. Oltenia. volution de la propriété rurale et

la réforme agraire en Roumanie.
1526. HTJLAT (T. G.). Diviziunea pro­ Bucureşti. „Cultura Naţională".-
prietăţii rurale în Oltenia la 1837. 1925. in— 8«, 479 p. Lei 20. Recenzie
Arhivele Olteniei. Craioia, 1925, de: Lorena Nwolescu-'Avta. L'Europa
Martie-Iunie, An. IV, N-rele 18— Orientale. Roma. 1926 Fevruarie,
19, p. 105—111 ; 1925 Iulie—Au. An. VI. Nr. 2. p. 114—119.
gust. An. IV, Nr. 20, p. SOI—310;
1531. L È V Y (Roger). L'importance
1926 Ian-Febr. An. V. Nr. 23,
économique et sociale de la r é -
p. 40—46 ; 1926 Mai-August, An.
forme agraire en Roumanie. L'Eu­
V, N-rele 25—26, p. 216—220.
rope Nouvelle. Paris. 1925 fé­
Rectificare de : A'. /'. Rarcanescu. Ibidem.
vrier 21, An. 8, Nr. 366, p. 246—
1925, Septe : vrie-Decemvrie, An.
249.
IV, N-rele 21—22.p. 494.
7 1532. NICULESCr-TELEGA (Constan­
1527. F[ ORTJL'NE SCI ] (C. D.). Ale
tin). Chestiea agrară în România.
gătorii doljeni de pe la 1862. [r'.on-
Studiu juridico-économie prece­
luţia pn>i»ietrr'ei'}. Arhivele Olte­
dat de chestia agrară la Români.
niei. Craiova, 1926 Mai—August,
T e z ă de licenţă. Bucureşti. „Thoma
An. V, N-rele 25—26, p. 221—232.
Basiteseli". 1925. in — 8«, 112 p.
(Facultatea de Drept din Bucureşti).
2. România. 1533. — The agrarian reform in Rou-
mania and its conséquences F r o m
1528. BASARAB-BRÂNCOVE M l ' ( C ) .
the last officiai figures till t h e
Problema agrară a României în
end of 1924. Bucarest „Cartea
faţa congresului internaţional al
Româneasă,,. 1925, in—S", 23 p.
proprietarei delà Paris. Cu o pre­
faţă de Paul Theodoru. Bucureşti, 1534. — L a reforme agraire en Rou­
„triumful". 1925. in — 8«, 22 p. manie et ses résultats d'après les
1529. BASARAB-BRANCOVANU ( L e derniers chiffres officieles fin 1924.
Prince). L a question agraire en Bucarest. „Cartea Romănesacă''.

Roumanie. Rapport au congres 1925. in 8°, 23 p.

de l'association internationale 1 5 3 5 . — R e f o r m a agrară şi voluntarii

pour la défense de 1' intérêts românii. Memoriul Uniunii foştilor
économiques. Bucureşti. „Trium­ voluntari către Consiliul de Mi­
ful". 1925, in—8», 8 p. niştri şi Parlament. Cluj. „Car­
1530. CONSTAATINESCO (Mitiţâ). L ' é ­ men". 1925, in —8», 16 p.

IV. B I S E R I C A .
(Pe culte şi provincii).

Generalităţi 1537. GHIBU (Onisifor). In jurul ca­

tolicismului şi a unirii bisericilor.
1536. I l A l A X U ( P . Dr. E . ) . Un sfânt Arad. „Tip. Diecezană". 1925,
pribeag român. îeremia Valacul. in—8», 62 p. Lei 5. (Biblioteca
1556—1625. Cliuj. „Viafa". 1926. Semănătorul Nr. 101). ifi M Bi­
in —8°, 23 p . L e i 10. [si m Con­ serica Ortodoxă Română. Bucureşti,
vorbiri Literare. Bucureşti. 1926 1925 Ianuarie. Seria I I , An. 43,
Mai, An. 58, p. 330— 341. Nr. 1 (526), p. 15—22.
 BIBLIOGRAFIA 637

1538. NIBIO (August). Der hl. Jere­ b. M o l d o v a .

mias Valachus, F r . D. Cap. Ein 1543. CĂLINESCU (Gh.). Alcuni mis-
Katholischer Heiliger aus der B u ­ sionari cattolici italiani nella
kowina. Ileiraat.Ccrnöu/i. 1925, De. Moidavia nei seeoli X V I I e X V I I I .
cenwrie 20, An. VI, Nr. 51,p. 1—3. Dinlonialarium Italieum. Roma-
Bukarest. 1925, An. 1, p. 1 —
223.
1. B i s e r i c a Catolică,
c. Ţara-Românească.
a. Ardeal.
1544. PAPACOSTEA (Victor). Papa
1539. B A G O S S Y (Bertalan). Dr. BA- Piu al Vll-lea şi Francisc Ferreri,
L Â Z S Andrăs. Dr. B I L l N S Z K Y episcop de Nicopole şi Adminis­
Lajos. Dr. B I B O Venczel. Dr. trator al Munteniei. [ 1 8 0 7 — 1 8 1 3 ] .
B I T A Y Ârpad. Dr. P. BOROS Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
F o r t u n a t , Dr. F E J É R Gero. Dr. 1925, Oclomvrie — Decemvrie, An.
GYARFĂS Elemér. Dr. H I R ­ XI, N-rele 10—12, p. 289 —
SCHLER Jozsef. Dr. INCZEDY- 297.
JOKSMANN Ödön. Dr. J A K U -
B E K Istvân. Dr. P. J A N O S S Y
2. B i s e r i c a E v a n g e l i c ă .
Béla. J U H A S Z K a i m a n . Dr. KA- a. B a s a r a b i a .
RACSONYI Jànos. Dr. N É M E T H Y
1545. B A l E R L E (Erich). Aus der
Gyula. P. OLASZ Peter S. I ;
Chronik der ev. lutherischen
P A K O T S Kâroly, P Â L Istvân.
Kirche und Gemeinde zu K i -
Dr. P A T A Y Jozsef. P E T R E S Kai­
schineff mit Berücksichtigung der
man. RASS Kâroly. P. T R E F A N
Diasporagemeinden. 1825 — 1925.
Leonard. Dr. V A R H E L Y I Gyula.
[Sibiiu ==] Hermannstadt. Ostdeut­
Az erdélyi katholicizmus multja
sche Druckerei. \1925.} in— 133
és jelene. (Treculul şi prezentul
p. + pl. ist in] Deutsche Politische
catolicismului din Ardeal). Diesi-
Helle aus Grossrumänien. Sibiu-
szentm rton. ,,Tip. Erzsébet" 1925.
1925 Ianuarie—Fevruarie. A.n. V.
in— 8", 564 p.
N-rele 1—2, p. 14 — 18; 1925
1540. BOROS (Dr. P. F o r t u n a t ) . ,,A August—Septemvrie. An. V. N-rele
franciskanusok miikòdése Erdély- 8—9, p. 24—42. [Urmează din
ben". [Activitatea franciscanilor în anul trecut].
Ardeal]. A Hirnök. Cluj. 1925
Septemvrie 15. An. XXII, Nr. b. M o l d o v a .
18, p. 413—415. Adaus de: Gvărfăi 1546. K L E I N (Karl K u r t ) . Beiträge
Elemér. Ibidem, p. 415—416. zur Geschichte des Protestantis­
1541. — Documentele de seamă ale mus in der Moldau. Urkunden
Sta tuşului romano-catolic din Ar­ zur Gescliichet evangelisch-deut­
deal. Cluj. „Minerva". 1926. in—8°, scher Diasporagemeinden im X I X .
47 p. Jahrhundert. Deutsche Politische
1542. VORBUCHNEH (Adolf). Az er­ Hefte aus Grossrumänien, i Sibiiu =]
délyi [romai katholikus] piis- liermannstadt. 1926 Mart. An.
pökseg. [Episcopatul romano-ca­ VI. Heft 3, p. 43—47 ; — 1926 Sept
tolic al Ardealului]. Braşov. „Hr- An. VI. Heft 9. p. 192—194 ; 1926
delyi Tudosito". 1925, in—8», 112 Nov. An. VI. Heft 11, p. 238
p. (Az Frdélyi Tudosito Könyv- —243; — 1926 Dec. An. VI, Heft
târa I I I ) . 12, p. 263—267.
638 I. CRĂCIUN

3. B i s e r i c a Ortodoxă. Nr. 56, p . 1 ; A m e r i c a Cleve-

land. 1925 Decemvrie 19, An. XX
— Gaiene - rlităţ
Nr. 298, p . 1.
1547. 15 O B U L E S C U ( C ) . Odinioară' 1555. L Â P E D A T U (AJex.). Două c u ­
la instalare, Patriharii, Mitropo- vântări cu privire la noua l e g e
liţii şi Episcopii erau purtaţi pentru organizarea bisericii or­
călare prin Capitala ţării [la noi]. todoxe române rostite în Senat
Biserica Ortodoxă R o m â n ă . Bu­ şi în Adunarea Deputaţilor. Cer-
cureşti. 1926 August. Seria II. An. nica. „Tip. Bisericească din Sfânta
14, Nr. 8 (545). p . 462— 466: U n i ­ Mănăstire". 1925. in 8°. 13 p .
versul Literar. Bucureşti. 1925 1556. L U P A Ş ( I . ) . Atitudinea oficiali­
IXoemvrie 22. An. XLI, Xr. 47, tăţilor bisericeşti şi politice faţă
]). 5—8. de problema unificării constituţi-
1548. B U Z E A (Nicolae '!'.). Socialis­ onale-administrative a bisericii
mul şi creştinismul social. [ Vari. ortodoxe-române. [ 1 9 1 9 — 1920].
11. Cap. VIII : Cn-ztinis'inul social român]. Biserica Ortodoxă R o m â n ă . Bucu­
Chişinău. „Cartea Romanească". reşti. 1925 Maiu. Seria. II. An.
1926. in—8", p . 278—291. 43, Nr. 5 (530], p . 263—267.
1549. C R A C I U X (Ioachim). Patriarhiile 1557. L U P A Ş (Dr. Ioan). Legea unifi­
vecine şi patriarhia românească. cării bisericeşti. Discurs rostit în
Societatea dc mâine. Cluj. 1925 şedinţa Camerei Deputaţilor la
Martie 15 şi 22. An. II, N-rele 1 Aprilie 1925. Bucureşti. Impri­
11—12, p . 199—202. meria Stalului, 1925, in—8«, 53 p .
1550. ( ¡ \ R B O V I C E A N U ( P . ) . Raportul 1558. L U P A Ş ( I . ) . Patriarhia r o m â ­
la legea patriarhatului şi discursul nească. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj.
ţinut în Cameră la legea unifi­ 1925, Ianuarie 1 şi 11, An. II,
cării şi organizării Bisericii Or­ N-rele 1—2, p . 1.
todoxe Române. Bucureşti. „Im­ 1559. L U P A Ş (Dr. Ioan). Patriarhia
primeria Statului". 1925, in—16". Românilor. Cuvântare... rostită
64 p . în Camera Deputaţilor la 17
1551. G H I B U (Onisifor). înfiinţarea Febr. 1925. Cluj. „Cartea Româ­
patriarhatului românesc. Habemus nească". 1925. in—8". 31 p . [.St
Papaam !... Cluj. „Lapkiado". 1925, ir:] B i s e r i c a şi Ş c o a l a . Arad. 1925
in—8«, 18 p . Martie 29. An. XLIX, Nr. 13.
1552. ( i H I B U (Onisifor). In preajma p . 3;— 1925 Mai 3, An. XLIX,
investirii primului patriarh român. Nr. 18, p . 5—7.
O datorie creştinească neîmplinită 1560. A I E T E . Ş (Ştefan). Relaţiile bise­
şi un moment istoric scăpat. S o ­ ricii româneşti ortodoxe din Ar­
cietatea de m â i n e . Cluj. 1925 Oc- deal cu Principatele române în
tomvrie 25, An. II, Nr. 43, p . veacul al X V I I I - l e a . R e v i s t a T e o ­
751—752. logică Sibiu. 1925 Aprilie, An.
1553. I O R G A (N.). L'Eglise autocep- XV, Nr. 4, p . 107—115; — 1925
hale de Roumanie, ses origines OJnmvrie—Noemvrie. An. XV,
et son role parmi Ies Eglises natio- N-rele 10—11, p . 311—315. [Ur­
nales d'Orient. L ' E u r o p e X o t i v e l l e . mează].
Paris. 1926, Fevr. 27, An. 9, Nr. 1561. M O R A R I U (Dr. Aurel). Noua
419, p . 264—268. organizare bisericească. [Scurt isto­
1554. I O R G A (N.). Patriarh şi patri­ ric al Bisericii Ortodoxe din toate
arhie. X c a m u l R o m â n e s c . Bucu­ ţinuturile]. Cernăuţi. „Glasul Buco­
reşti. 1925, Martie 11. An. XX, vinei". 1925. in—S", Î S p . ( E x t r a s
 BIBLIOGRAFIA 639

din Calendarul „Glasul Bucovinei". 1571. — Solemnitatea investirei pri­

1926). mului patriarh al României. Uni­
1562. NEOFIT [Episcopul Vidinului]- versul. Bucureşti. 1925 Noemvrie
Solemnităţile din Bucureşti cu 4, An. XLIII, Nr. 254, p. 1—2.
ocazia instalării Patriarhului ro­ 1572. TĂUTU (Dr. A.). Izvoarele de
mân Dr. Miron Cristea, văzut mâna întăiu despre s. Nichita
prin ochi bulgăreşti. Biserica Or­ Remezianul. Cultura Creştină.
todoxă Română. Bucureşti. 1926 Blaj. 1925 Septemvrie. An. XIV.
Febr. Seria II, An. 11, Nr. 2 Nr. 9. p. 322—326 ; 1925 Octom-
(539). f. 103—106. vrie. An. XIV, Nr. 10, p. 377—382.
1563. PALEOI.OGU ( J . : Biserica unică 1573. — Tomosul Patriarhiei Constan-
românească. Contribuţiuni spre tinopolului pentru Patriarhul Ro­
înfăptuirea ?i, Cluj. „Dr. S. mâniei. Recunoaşterea treptei de
Bornemisa". 1926, in—8«, 24 p. Patriarh în Biserica României din
Lei 30. partea Patriarhiei din Constanti-
1564. — Patriarhatul Bisericii Orto nopol. BiSbrica Ortodoxă Română.
doxe Române. Noua Revistă Bi­ Bucureşti. 1925 Septemvrie. Seria
sericească. Bucureşti. 1925 Fevru- II. An. 43, Nr. 9 (534), p. 562
arie—Martie. An. VI, N-rele 11 —565.
—12, p. 2~77—285. 1574. — O nuoă treaptă ierarhică în
1565. POCITAN (Preotul Dr. Vasile). biserica românească. Ridicarea
Geneza demnităţii patriarhale şi Primatului României la rangul
patriarhatele bisericii ortodoxe. de Patriarh. Biserica Ortodoxă
[Şi patriarhatul României]. Bucu. Română. 7925, Fevruarie. Seria
reşti.,, Tip. Bomăne-Unile". 1926, II, An. 43, Nr. 2 (527), p. 100
in—8", 106 p. Lei 70. —795.
1566. — Ponturile religioase ale lui C.
Mavrocordat. 1742. Ioan Neculcc. a. Ardeal.
Iaşi. 19.25. Fasc. 5, p. 315—318.
1 5 6 7 . SCRIBAN (Arhim). Cuvinte pen­ 1575. R I T A Y (Dr. Ârpâd). A X V I I .
tru patriarhatul României. Bise­ szâzadbeli erdelyi reformătus piis-
rica Ortodoxă Română. Bucureşti. pbkok ezen cimerbl : „Orthodo-
1925 Neomvrie. Seria II. An. 43, xus olâhok puspoke. [Despre titlul
Nr. 11 (536), p. 686—688. episcopilor reformaţi din veacul
1568. SCRIBAN (Arhim.). învestitura a] X V I I - l e a în Ardeal : „Epis­
patriarhului României. [1 Noem- copul Românilor ortodoxi".]. E r ­
vrie 1925]. Biserica Ortodoxă Ro­ delyi Irodalmi Szcmle. Cluj. 1925
mână. Bucureşti. 1925 Noemvrie. Noemvrie—Decemvrie. An. [LVII]
Seria II, An. 42, Nr. 11 (536), p. II, N-rele 9—10, p. 452.
700—710. 1576. CÂN1JEA ( R . ) . Biserica arde­
1569. SECEI.EA fConst. P . ) . Dreptul leană în anii 1 9 1 6 — 1 9 1 8 . Cernăuţi.
canonic în literatura românească. „Glasul Bucovinei". 1926. in—S»,
1. Opera lui Andrei baron de Sarjium. Cer­ 47 p. ( E x t r a s din „Candela".
cetări Istorice. Iaşi. 1926—1927. 1926, An. XXXVII, N-rele 10
An. II—III, p. 3—43. —11).
1570. S I J I E D R E A (Arhim. Titu). P a ­ 1577. CIOBANU (Dr. Virgil). Statis­
triarhia românească. Acte şi do­ tica Românilor ardeleni din anii
cumente. Bucureşti. „Tip. Căr­ 1 7 6 0 — 1 7 6 2 . Copiată din archiva
ţilor Bisericeşti". 1926, in—<S°, de răsboiu din Viena. [După con­
226 p. fesiunii. Cluj. „Ardealul". 1926.
640 1. CRĂCIUN

in—8', 87 p . Lei 1 0 0 . (Extras 1585. [ M O L D O V A N (Iuliu)]. O pas­

din „Anuarul Institutului de Is­ torală a Episcopului Gedeon N i -
torie Naţională Cluj". 1 9 2 4 — 1 9 2 5 . cliitici din anul 1784. T e l e g r a f u l
An. 111. [p. 616—700}). R o m â n . Sibiu. 1925 Martie 25.

1578. * O A X C I L Ă (Ion). In slujba An. LXXIII, N-rele 23—24, p.

neamului prin Evanghelie. [Şi 2—4.

istorie]. Sibiu. 1925. llscenzie d«: 15 6. R A D U (Dr. J a c o b ) . SamuiI Vul.

A. larga. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- can episcopul român-unit al Orăzii-
de-Munlc. 1925 Iulie—Septemvrie, Mari ( 1 8 0 6 — 1 8 3 9 ) şi biserica o r t o -
An. XI, N-rele 7—9, p . 2 4 8 . doxă-română. Oradea-Mare. „Tip.
1579. H E R M A N N (Teodor.) Mono­ Bomonescă". 1 9 2 5 . in—8", 105 p ,
grafia istorică a protopopiatului Lei 30. Ueunzie d e IM ][oml Revista

ortodox român Dej. Lupte, tre­ Istorică. Vălenii de-Munte. 1925

ceri ş i procese religionare. Cluj. Octomvrie—Decemvrie. An. XI.

„Dr. S. Bornemisv'. 1 9 2 6 . in— 8«, N-rele 10—12, p. 324—326.

235 + 111 p. Lei 100. 1587. Y Ţ O I L E A X U ] (M.). Din cele tre­

15 0. IOANOV1CIU (D.). Sinezie J i - cute vmi. Biserica din Vâlcele.
vanovici in Oradia. (1753). Legea Telegrafii R o m â n . Sibiu. 1925

Românească. ( radea-Mare. 1925 Decemvrie 8 . An. LXXIII, Nr.

Fevruarie. 1 . An. V. Nr. 3 , /:>. 92, p . 2.
5 — 6 ; — 1 9 2 5 Fevruarie 1 5 , An. V, 1588. V O I L E A X U (Mateiu). Icoane d i n
Nr. 4, p . 3—4. viaţa oisericii. Anul 1804. Sibiu.
1581. M A T E I U ( I . ) . Ştiri privitoare la „Tip. Arhidiecezană". 1926. in—8°,
dobândirea unei reşedinţe episeo- 136 p . Lei 30. Ls'i in diferite numere
peşti în Ardealul ortodox din am) Telegraful R o m â n . Sibiu. 1926

veacul al X V I I I - ! e a . R e v i s t Is­ lan. 2 9 , An. LXXIV, Nr. 9 , p .

torică. Vălenii-de-Munte. 1925 1 ; — 1 9 2 6 Dec. 1 7 , An. LXXIV,
Octomvrie—Decemvrie. An. XI, Nr. 87, p . 1— 3.
N-rele 10—12, p. 278—281. 1589. VOILEAXU (Mateiu). Să se facă
1582. * M E T E Ş (Ştefan). Relaţiile Mi­ lumină. Biserica Românilor din
tropolitului Andrei Şaguna cu Ardeal în veacul al X V I I I - l e a .
Românii din Principatele române. Sibiu. „Tip. Arhidiecezană. 1926.
Arad. „Tip.. Diecezană" 1925. in 8", 132, p.
(Biblioteca Semănătorul).
1583. M O L D O V A X U (Pr. Iuliu). Acte b. Banat.
vechi [bisericeşti din Ardealul vea­ 1590. CIU1IAXDU (Dr. Gh.). Poporul
cului al X V I I I - l e a ] . T e l e g r a f u l din ţinutul Aradului rupe pece-
R o m â n . Sibiiu. 1926 Iulie 2. An. ţile uniaţiei. B i s e r i c a ş i Ş c o a l a .
LXXIV. N-rele 50—51, p. 2—3; Arad. 1 9 2 5 Decemvrie 2 5 . An.
1 9 2 6 Aug. 2 0 . An. LXXIV, Nr. XLIX. Nr. 52. p. 4—6; Bise­

5 9 , p . 2 — 3 ; 1 9 2 6 Sept. 2 4 , An. rica Ortodoxă R o m â n ă . Bucureşti.

LXXIV. Nr. 66, p. 2—3;—1926 1 9 2 5 Septemvrie. Seriali. An. 43,
Oct. 1 2 . An. LXXIV, Nr. 7 1 . p . Nr. 9 (534), p. 520—522.

2—3. 1591 C1UHAXDU (Protopop Dr. Gh.).

1584. [ M O L D O V A N (Iuliu)]. Circulara Propaganda catolicâ-maghiară dela
Episcopului Ghedeon Niehitici Măcău în coasta diecezei ort. a
din timpul revoluţiei lui Horia, Aradului. ( 1 8 1 5 — 1 8 6 4 ) . Cercetări
Cloşca şi Crişan. T e l e g r a f u l R o ­ istorice. Arad. „Tip. Diecezană",
m â n . Sibiu. 1 9 2 5 Iunie 1 6 . An. 1926. in— 8", 63 p. Lei 15. (La
LXXIII, N-rele 52—5.3, p. 3 — 4 . Vatra Sufletească a Neamului. V . ) .
 BIBLIOGRAFIA

1592. CIUHANDD (Dr. Gh.). Cum 1599. — Episcopia Hotinului, Date

ni-au răpit Uniţii şi Ungurii su­ i s t o r i c e ş i s t a t i s t i c e . Chişinău. „Car­
fletele delà Nadăş. (1895—1924). tea Românească". idiS. ih—4», 200
O întrebare şi un răspuns. Arad. p. +pl.
„Tip. Diecezană". 1925. in—8', 1600. P A R H O S l O V l C I (îosif M.). Trei
23 p. Lei 5. (La Vatra Sufletească scrisori ale arhiepiscopului Irinarh,
a Neamului. I V ) . igi tn\ Biserica şi fost al Chişinăului, către A l e x a n ­
Şcoala. Arad. 1925 Ianuarie 18. dru S. Sturza cu observaţii şi
An. XL1X. Nr. 3, p. 2—6. adnotaţii. [1845, 1 8 4 8 , 1848]. R e ­
1593. MOLIIS ( R . S.). Afurisirea lui vista Societă(ii Istorieo-Arheologice

Moisi Nicoară. Trei documente Bisericeşti din Chişinău. 1925, Voi.

asupra luptelor noastre bisericeşti XVI, p. 148—156.

în B a n a t . Gravita. „Filix Weiss".

[1925]. in—8», 28 p. iPărti si «n] d. Dobrogea.
Foaia Diecezană, teu titlul : Contribu-
ţiuni la istoria Bisericii Românilor 1601. VXAD1MIR ( I . T . ) . P . S. Ilarie
din Banat]. Caransebeş. 1925 Mai [Teodorescu] Episcop de Constan­
17, An. XL. Nr. 20, p. 4—5; ţa, încercare biografică, cu un
1925 Mai 24. An. XL. Nr. 21. studiu introductiv asupra Episco­
p. 4—5. piei Tomisului. Constanţa, „Tip.
1594. MOMV ( R . S.). Contribuţii la Comercială", 1925, in—8", 87
istoria Episcopiei din Timişoara. p. Lei 50. (Figuri Contimporane
Arhivele Olteniei. Craiova. 1925 Dobrogene).
Martie—Iunie. An. IV. N-rele
18—19, p. 121—725. e. Moldova.

c. B a s a r a b i a . 1602. B A R B U L E S C U (Ilie). Academie

1595. — Arhiepiscopia Chişinăului. Rei­ de muzică bisericească în Moldova
teratul consiliului eparhial în pr - în secolul X V I . Arhiva din Iaşi.

vinţa acuzafiumTor, ce s'au adus 792-5 Aprilie, An. XXXII, Nr.

prin ziare, clerului, îndeosebi din 2. p. 142—113.
Chişinău, cu prilejul înfiinţărei F a ­ 1603. — Corespondenţa dintre Pa­
cultăţii de Teologie. Chişinău „Car­ triarhul Ierusalimului [Damian] şi
tea Românească". 1926. in—8", 8 p. Mitropolitul Moldovei [Pimenl.
1596. BERECHET (Ştefan). Episcopia [1924]. Biserica Ortodoxă R o m â n ă .

Hotinului. tln „Eviscovio Hotinului"]. Bucureşti, 1925 Ianuarie, Seria

Chişinău. „Cartea Românească". II, An. 43, Nr. 1 (526), p. 44
1925. p. 3—10. (gi, in] Biserica —45.
Ortodoxă Română. Bucureşti. 1925 160-1. G O T C U (Preot I.j. Amintiri
Ianuarie. Seria I I . An. 43, Nr. 1 din vieaţa Marelui Melchisedek
(526), [urmare], p. 35—42. fostul episcop al Romanului. Cro­

1597. BUSUIOC (Ierodiacon Laurenţiu). nica Romanului. Roman, 1925

Scurtă privire istorică asupra tre­ Martie, An. I I , Nr. 3, p. 74—

cutului episcopiei Hotinului. (in 79; 1925 Aprilie. An. II, Nr.
„Evisc&pia Hotinului"]. Chişinău. „Car­ 4, p. 124 — 128; 1925 Iunie.
tea Românească'". 1925. p. 11—27. An. 11, Nr. 6, p. 207—209 ; —
1598. ENEA (Nicolae M.). Cultele [din 1925 Noemvrie, An. II, Nr.
Basarabia]. In „Basarabia. Monografie 11, p. 396—397.
sub îngrijirea d-lui Stefan Ciobănit,.. Chi­ 1605. M I N E A (î.). lefŞosra'azoTOî ?
şinău. 1926], p. 296—339. In legătură cu primul mitroplit

Anuarul Inst. de Ist. Naţ. IV 41

 i. CRĂCIUN

al M o l d o v e i , Revista Arhivelor. 1925 August 1 . An. V, Nr. 1 5 ,

Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p. . 2—3.

p. 397—399. 1612. LUPAŞ ( I . ) . Acte relative la

procesul dintre episcopul Lemeni
i. Ţ a r a - R o m â n e a s c â . şi profesorii din Blaj. Anuarul •
Institutului, de Istorie \a(ională
1606. B U L A T (T. G.). Din legăturile Cluj. 1924 -1925. An. III, p.
mai nouă eu Patriarhia de Con- 573—584.
stantinopole. [18431. R e v e s t a I s t o ­ 1613. MANZAT (George). Vechea epi­
r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 0etom- scopie din Gherla. Curierul
urie-Dcemevrie, An. XI, N-rele 10 Creştin. Gherla. 1 9 2 5 August 1.
-12, p. 300. Nr. 15. MSVMIS iu : Unirea. Blaj.
1607. G H E R O N T I K (Episcopul Cons­ 1 9 2 5 Octomvrie 1 7 , An. XXXV,
tantei). Lista mitropoliţilor Un- Nr. 42. V, 2 - - 3 . Jieviicd de: (ieora-
gro-VIahiei, în ordinea hronologică, Mâniat. Unirea. Blaj, 1925 Noem,
dela înfiinţarea Mitropoliei (1359) vrie 1 4 , An. XXXV, Nr. 4 6 , p.
până la ridicarea ei la t r e a p t a 2 — 3. Kăsvun* lo. revtică : Unlrea-
de patriarhat (1925). Biserica Btaj, 1 , 9 2 5 Decemvrie 1 2 , An,
Ortodoxă Română. Bucureşti, XXXV, Nr. 5 0 , p . 2 — 3 .
1926 Mai, Seria II, An. 4 4 , 1614. MliVEA ( I . ) . Ceva despre mit­
Nr. o (542) p. 241—245. ropolitul unit Atanasie. Revista
1608. M C O L A I A S A (Gh.). Trei scri­ Arhivelor. Bucureşti, 1 9 2 5 . An. 1,
sori ale lui Eufrosin Poteca. [1826. Nr. 2, p . 285—286.
1845, 1847]. C o n v o r b i r i L i t e r a r e , 1615. RARU (Dr. lacob). Samuil Vul­
Bucureşti, 1925 Decemvrie, An. can episcopul român-unit al Orăzii-
57, p . .114—H20. Mari ( 1 8 0 6 — 1 8 3 9 ) şi biserica or-
lodoxâ-română. Oradea-Mare. Tip.
g. Principatele-Unite. „Romanească", 1 9 2 5 . in—8". 1 0 5
p. Lei 30. Hecnme de. i.vj ]\i/nja]. Re­
1609. B E R E C H E T (Ştefan). Reformele vista Istorică. Vălenii-de-Munle.
bisericeşti sub Cuza-Vodă după 1 9 2 5 , Octom -rie-Decemvrie. An. XI,
presa străină. B i s e r i c a Ortodoxă
N-rele 1 0 - 1 2 . p. 324— 326.
R o m â n ă . Bucureşti, 1925 August, 1616. ŞOTMOPA (V.). şi Al. t.TPLEA.
Seria II, An. 43, Nr. 8 (533), p. Documente bisericeşti [privitoare
175- 479, la unirea eu Roma], [urmare].
Arhiva Someşului. Năsăud, 1 9 2 5 .
4, B i s e r i c a Reformată. Nr. 2. p. 20 -50.

1610. M A K K A I <l)r. Sândor). Az 6. S e c t e Religioase.

erdelyi reformatus egyhâzi iroda-
lom 1850-tol napjainkig. fl.itc 1617. E X K A (Nicolae M.). Cultele [din
ratura bisericească reformată din Basarabia. Şi secte]. [/» „hamrabia.
Ardeal dela 1850 până în zilele Monografie sub îngrijirea d-liii Ştefan
noastre). Cluj, „Az Ut". 1925, Cioban»". Chişinău 1926) p . 296—339.
in 8", 59 p. 1618. POPOVSCHI (Nicolae). Mişcarea
dela Balta sau Inochentismul în
Basarabia. Contribuţii la istoria
5. B i s e r i c a Unită.
vieţii religioase a Românilor din
1611. I O A N O V I C I (I).). Un act inedit Basarahaia. Chişinău. „Cartea Ro­
despre episcopul Inocenţiu Micu. mânească". 1 9 2 6 , in—8°.V 111 + 3 4 7
Lenea Românească. Oradea-Mare, p. Lei 100
 BIBLIOGRAFIA 643

V. A R M A T A .

1619. * B A R Z . 0 T E S C U (Col. Laurent). din t e x t ) . Cămpulung-Muscel, O.

A r m a t a română în trecut şi pre­ N. Vlădescu, [1926], in—S", 29»
zent. Bucureşti. 1926. [iii m Re­ p.+pl.
vista Infanteriei. Bucureşti. 1926 1621. — Istoricul Regimentului „Ştefan

Ianuarie, An. XXVI, Nr. 290, cel M a r e " No. 13 Inafanterie. Iaşi,
p. 1—12; — 1926 Aprilie. An. „Edison". 1926, in — 16", 35 p.
XXVI, Nr. 293. p. 1—9. 1622. K A R A D J A (Const. I.). Notiţă

1 6 2 0 . GEORGKSl'U (Maiorul D. I.). despre oştirea română în veacul

Războaiele lui Ştefan cel Mare al X V I I - l e a . Arhivele Olteniei. Cra-

şi Mihaiu Viteazul. (Cu 22 figuri iova, 1925 Martie-Iunie. An. IV.

şi schiţe în text şi 12 schite afară N-rele 18—19, p. 212—214.

VI. A R T E . M U Z E E .

1. A r t e . Marlie, An. XVIII. N-rele 2—3,

p. 379—380.
1623. B A C H E L I N (L.). Esquisse est­ 1626. * B I B E S C O (Princesse Marthe).

hétique sur l'oeuvre du peintre L'art du stuc en Roumanie. Art

Stoica D. avec de nombreuses and Archaeologie. [Locl]. 1926 jan­

iiustrations du maître dans le vier.
texte et hors texte. Bucarest. 1627. * B I B E S C O (Princesse Marthe)
e
„Cartea Românească", 1926. in—8 , Un Louis X I V r o u m a i n , B r a n c o v a n .

96 p.+pl. Art and Archaeologie. [Loc.1] 1926

1624. B A L S (G.). L'art ancien [rou­ janvier.
main] [Dans l'Exposition (te l'Art Roumain 1628. I I R E H I E R (Louis). L'art serbe

ancien et moderne. Catalogue..." Paris. et l'art roumain au moyen-âge.

Georges Petit. 1925. p. 31—41. Starinar. Belgrad. 1924—7.925, Vol.

[$i i»] L a Roumanie Nouvelle. Bu­ II, Seria 3. T r a d u i t d u s e r b e p a r
carest. 1925, Iunie 15. An. I, Nr. M-lle L. Pavlovitch. Revue Histo­

3, p. 88—91: 1925 Iulie 15, An. rique du Sud-Est Européen. Bu­

1, Nr. 1. p. 110—111. [Traducere in] carest, 1926 lulie-Sepl. An. III,

U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1925. N-rele 7—9, 161—168.
Iunie 28. An. XLI, Nr. 26, p. 1629. C A N T A C U Z I N O (Prof. Dr. loan).
12—11. Pictura modernă fromână]. Uni­

1625. B A L Ş (Gh.). începuturile arhi­ versul Bucureşti, 1925 Iu­

Literar.

tecturii bisericeşti din Moldova. nie 21, Au. XLI, Nr. 25. p. 6—12.
Discurs rostit în şedinţă solemnă 1630. C I O F L E C (Virgil). Grigorescu.

la 9 Iunie 1925, cu răspuns de Bucureşti. „Cultura Nalională",

Alex. Lăpcdatu. Bucureşti. „Cul­ 1925. in— 8\ 37 p.+131 ilus'raii.
tura Naţională". 1925. in—8«, 21 lei 600.
p. Lei 10. (Academia R o m â n ă . 1631. C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş 1 ( P . ) i).

Discursuri de reeepţiune LX). Re­ Bizanţ s m u l în R o m â n i a . Influenţe

cenzie 'le : 1'. Constantiutscu-Iasi. Viaţa b zantine asupra artei româneşti.

Românească. Iaşi. 1926, Febrnarie- Bucureşti. „St.rec, 1925, in—S» 719

1. In „Istoriografia Română iu n/2:- si M24 stufiiul lusese t r e c u t numai t':i articol <ii:.. ,,t o n v n r -

bir! Literare".
 I. CKĂUIUţr.

p . Lei ir • A. loţua. R e ­
-'¡0, Kernmii 1 8 1 . ciraducere M Universul Lite­
vista Istorică.Vă'enii-iie-Mun 'e. rar. Bucureşti, 1 9 2 5 August 30.
J92Ô lulie-Sepe/iwrie. A r t . XI, Nr. An. XLI. Nr. 35, p . 11— l i ;

7—9.1). 248 : Ideea Europeană. Bu­ ! 1 9 2 5 Septemvrie 6 . An XLI.

cureşti, 1 9 2 S Maia 3 . An. VI. Xr. 36, p. 13—15,

A'r. 168, p. 3; 1037. GEORGESCO ( H . ) . L a plasti­

Ktispuiis de- 1'. C'/nn-

lantinvu-iaH. Ideea Europeană. Bucu­ que en Roumanie. Notes sur le

reşti, 1 9 2 5 Mai 3 0 . An VI, Ar. passé. La Roumanie Nouvelle,
170. p. 3; Pmf. ». menita. Arhiva I Bucarest, 1 9 2 5 Mai 8 , An. I.
din laşi. 1925 lulie-Octomvrie, An. ! Nr. 2, p, 59—61.

XXXII, Xr. 3 — 1 . X-rele 9. p. 16.''8. IOANIZIU (Ing. George V.).

288 — 290. Industria contadinesca în R o m a ­
1 6 3 2 . * C O N S T A N T 1XKSCU - I A Ş I ( P ) nia. [Bukarest]- 1 9 2 6 . in - 4 ° ,
Narthexul în artele bizantine, XV 4 p . ( E s t r a t t o dalla
sudslave şi române. Iaşi. 1926. ,,Corrispondenza Economica R o ­
Recenzie de N. loraa. Revue Histori­ mena". 1 9 2 6 , Xr. 6).
que du Sud-Est Européen. Bu­ 1039. lOAM'I'IU (Ing. George V.).
carest. 1 9 2 6 Oct.-Dec. An. III, L'industrie paysanne en Rouma­
X rele 10—12, p. 359—365. nie. The peasaiiL industry in Rou-
1633. C U R D I N O Y S C I H (Vasile). Obiec­ mania. [Bucarest], 1 9 2 6 . in —- 4'-
tele cele mai de valoare ce 7-XV- 4
r p . (Eslrail de ,,Core
se păs!rează în muzeul Societăţii sponclance Economique Roumai­
istorico-Arheoîoaice Bisericeşti din ne." 1926, Ar. 6).

Basarabia, în (Casa Kparhială 1640. [lORGA (N'.j. [L'art populaire

din Chişinău, Revista S o c i e t ă ţ i i et l'art historique des Roumains]
Istorico Arheologice Bisericeşti [Introducere la catalogul artei
din Chişinău. 1925, Vol. XVI. româneşti pentru expoziţia din
p. 135- lli. Philadelfia, la care România n'a
1634. I ) H Ă G H I C I ' A N U (Virg.). Monu­ mai luat parte]. Revue Historique
mente représentative din ve­ du Sud Est Européen. Bucarest,
chea a r t ă română, expuse în expo 1 9 2 6 April-Iunie, An. III, N-rele
ziţiile din Paris şi Geneva în 4 - 6 , p . 1 3 8 - 151.
anul 1 9 2 5 . Cuvinte introductive 1641. IOHGA (Nicolas). Coup d'oeil
de... Buletinul Comi*iunii Monu­ sur l'art roumain. Genève. 1925.
mentelor Istorice. Craiova. 1926. in 8°, 15 p .
A prii ie-Iunie. An. XIX. Basc. 1 fi 12. IORGA (N.). Curentele nouă
18, p. 61—69. in artă. Contenni ă... Neamul
1635. F O C I L L O N (Henri). L'ancien Romanesc. Bucureşti, 1 9 2 5 . Aprilie,
a r i roumain. C a K e v u e d e l ' A r t . •i. An. XX, Xr. 80, p . 1—2.

Paris, 1 9 2 5 nai. An. 2 9 , Tom. 1643. * IOHGA (N.). La. formation

XLVII, Xr. 2 6 6 . p . 2 8 7 — 2 9 8 ; de l'ari et de l'architecture en
1 9 2 5 juin, An. 2 9 , Tom. XLVIII, Roumanie. Art and Arehat.olouie.
A'r. 267, p. 1 5 - 2 9 . [ L e ? ] 292« Ian.
1036. F I C I L L O N (Henrii. L'exposition 1641. IORGA (N.;. Zugravii domneşti.
d'art roumain au Jeu de Paume. [1730, 174 5]. Revista Istorică.
Wan& V„l.xpasition de l'Art Houinain 7 926' Aprilie-Iunie, An. XII,
ancien ei Mjdeme, Cataloattc.."] Paris. X-rele 4 - 6 , p . 8 1 .
Georges Petit. 1925. p. 17.29. |>7 i„] 1615. K A R A D J A (Constantin I.).
Revue des Deux Mondes. Paris. Notiţă despre unele miniaturi
1925 juillet 1. Au. 95. p. 161 înfăţişând pe Matei Vodă Basa-
 BIBLIOGRAFIA 645

rab şi pe Doamna Elena. Bule­ dicările artistice ale Transilva­

tinul Comisiunii Monumentelor niei. Cu 90 illislraţiuni. Arad.-
Istoriee. Craiova, 1926, Aprilie- Tip. „Diecezană". 1925. in— 8",
Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p . 211 p. fig. IVnele vărli si tn] T r a n s i l ­
04—57. vania. Sibiu, 1925 Novembrie-
164C MARINESCU ( C ) . Trei săbii Decembrie. An. 56, N-rele 11—12,
ale lui Constantin Brâncoveanu. p . 536—544. Recenzie de : Dr. Kôblôs&y
Buletinul Comisiunii Monumen­ Bcla. E r d é l y Irodalmi Saremle. Clu/,

telor Istoriee. Craiova, 1926 Iulie- 1926, An. III, Nr. 2, p . 214 —
Sept. An. XIX, Fasc. 49, p . 93 216.
- 99. 1656. P E T R E S C U ( C ) . L a Renaissance
16 47. MINAU (Octav). Pinacoteca de la fresque en Roumanie. P a ­
naţională din Iaşi. Burureşti. r i s - B u c a r e s t . 1925 février, An. III,
Ministerul Cultelor şi Artelor. Nr. 11, p . 1 -8.
[1926]. in—S', 76 p . 1 6 . 7 . SIMIONOVICI (Dr. Nelly). Co-
1648. MINEA ( I . ) . Numiri vechi la vorul-icoană din muzeul indus­
noi pentru narthex şi pridvor. trial din Cernăuţi. Cernăuţi „Gla­
Cercetări Istoriee. Iaşi, 1925. An. sul Bucovinei", 1925. in—8«, 13 p .
I, Xr. 1, p . 408—409. Lei 10. [ E x t r a s din „ J u n i m e a L i ­
1649. MOISIL (Const.). O amintire terară". 7925, Ianuarie - Martie.
din războiul ruso-turc delà 1 7 6 8 An. XIV, N-rele 1—3, p . 57—
1771. [Obiect de artă cu data 67].
şi locul încheierii păcei]. Cronica 1658. — Tablouri de Grigorescu, necu­
Numismatică şi Arheologica. Bu­ noscute în ţară. V i i t o r u l . Bucureşti,
cureşti. 1925, Nov.—Dec. An. VI, 1.925 Mai 16, An. XVIII, Xr.
N-rele 65—66, p . 49 - 52. 5158, p . 1—2.
1650. O L S Z E W S K I (George). Co­ 1659. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al).
voare vechi româneşti. Vieux tapis L'art du Peuple Roumain. Intro­
roumains. [Bucureşti], „Cartea duction de S. A. R . Le prince
Românească", 1926. in—4°, 7 -\- 7 Carol de Roumanie suivre d'un
p. + lO pl. Aperçu historique du Professeur
1 6 5 1 . * OPHESCU (G.I. L'art paysan Al. Tzigara-Samurcaş. VaMowe de
de la Roumanie. Art and Ar- Vexposition de Genève, Mitsée B.etth. Ge­

chaeoloţ|ie [Loc'l] 1926 janvier. nève, „Kundig", 1925, in— 8°, 120
1652. OPRESCIi ( G . ) . Tapis et ten­ p . (Fondation de S. A. R . L e
tures roumains. L a demeure fran­ Prince Carol).
çaise. Paris. 1925 Nr. 3, p . 1060. T Z I G A R A - S A M U H C A Ş (AL).

28- 36. L a production artistique du paysan

165:i. l'ANAITESCl (Maria .1). Co­ roumain. P a r i s - B u c a r e s t . 7925 De­
lecţie de cusături naţionale ro­ cembre, An. V, Nr. 9, p . 1—5.
mâneşti din diferite judeţe. E d . 1661. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al.).
II, Seria 1—IV". [Bucureşti]. „Car­ Raporturile dintre artă şi litera­
tea Românească", [1926]. in— 8", tură, cu specială privire la Ro­
foi. Lei 15. (Din Pubicaţiile Casei mâni. F r a g m e n t din o conferinţă...
Şcoalelor). C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1926
.1651. * PÀRVAN (Basil). Ce que la Martie, An. 58, p . 159—170.
Roumanie peut offrir a u x études 1062. Z O T T A (Sever). Puşca H a t m a ­
d'art. Art and Archaeologie. [Locl] nului Sandu Buhuş '? R e v i s t a I s ­
1926, Ianuarie torică. 1926 Aprilie-Iunie, An.
1655, PETRA NI' (Coriolan). Reven­ XII, N-rele 4—6, p . 103—101.
646 1. CRAGION

2. M u z e e . | iova, 1926 lan.-Fevr. An. V, N r .

23, p. 9—19. îndreptări: 1926 Mart.-

1663. GHERGHI'fA (I.). Scurtă dare Apr. An. V, Nr. 24, p. 158.

de seamă despre Muzeul Eparhial 1666. N A R L Y (G.;. Un muzeu E m i -

din Ismail. Revista Societăţii Isto- nescu la Seminarul pedagogie
rieo- Arheologice B i s e r i c e ş t i «lin C h i - | Universitar din Iaşi. [Manuscrise
şinân. 7925, Vot. XVI, p. 157— j de-ale lui Eminescu]. [Iaşi, ,,Viaţa

160. j Românească". 1925]. in—8", p.

1664. M O I S I L (Const). Un muzeu în 4—15.

Vălenii-de-Munte. Cronica Numis­ 1667. W U H R (Dr. Hans). A nagysze-

matică şi Arheologică. Bucureşti, beni b.'">ro Drukenthal-muzeum.
1925 Mai-August. An. VI, N-rele Forditotta Dr. Rajka Lâszlo. [Mu
59—62, p. 25—26. zeul Baron Brukenthal din Sibiu.
1665. M O I S I L (Iuliu). Muzeul Gorju- Trad. de...] I'nsztortuz. Cluj, 1926
lui. (Jalnica lui istorie). Note şi Iulie 4, An. X I I . Nr. 13, p.

amintiri. Arhivele Olteniei. Cra- t

295— 297.

VIL C O M E R Ţ . I N D U S T R I E .

1. C o m e r ţ . vecl>e. [V;l, 111. Epoca mai nouă. Bucu­

reşti, „Tiparul Românesc", 1925,

1668. * B O G D A N (N. A.). Din trecutul in—S", 327 p. (1); 210 ; . (//).

comerţului moldovenesc şi m a i Lei 125 ( / ) . Recenzie de: V. Boarea

ales al celui ieşan. 1925. Recenzie Anuarul Institutului de Istorie

de : v. Boarea. Anuarul Institutului Naţională Cluj. 1924— 1925. An.

«le Istorie Naţională Cluj. 1924— III, p. 701—702.

1925, An. I I I , p. 702—703. 1672. M I N E A ( I . ) . Drumul [de co­

1669. * C H A R E W I C Z O W A ( L u c j a ) . H a n - merţ] moldovenesc. Cercetări I s ­

del sredniowiecznego Lwowa. ( L e torice. Iaşi. 1925, An. I, Nr. 1,

commerce de la viile de Lwow p. 407.

[Lemberg] a u moyen-âge). [ Ş i c o ­ 1673. N E T T A (Gheron). Negustorii

merţul cu Principatele dunărene]. orientali la Lipsea. Contribuţiuni
Avec une introduction du prof I. Ia istoria comerţului românesc.
Ptasnik. 1925. Recenzie de: P. P. Bucureşti. [1925], in—8\52p + A-

l'anattescu. Revue Historique d uS u d - nexe.

Est Européen. Bucarest. 1926 lan- 1674. Z Â N E ( G . ) . Un veac de luptă

Mart. An. I I I , N-rele 1—3. p. pentru cucerirea pieţii româneşti.
69—74. [ 1 7 7 4 — 1 7 8 4 ] . Iaşi, „Edison", 1926.

1670. I O R G A ( N . ) . Informaţii nouă in—8«, 73 u.

despre vechiul comerţ român. R e ­

vista Istorică. Vălenii-de-Munte. 2. I n d u s t r i e .
1925 Ianuarie-Martie, An. X I ,
N-rele 1—3, p. 6. 1675. * F U R N I C Ă (D. Z . ) . Indusrtia
1671. I O R G A ( N . ) . Istoria comerţului şi desvoltarea ei in Ţările R o m â ­
românesc. Ed. II. (Foi. I.}. Epoca neşti. Bucureşti. 1926.

VIII. D R E P T .

1676. A L E X A N D R E S C U (Dimitrie). E x ­ a dreptului civil român în com­

plica ţiunea teoretică şi practică paraţie cu legile vechi şi cu prin-
 BIBLIOGRAFIA (UT

cipaleie legislaţiuni streine. E d . 1683. G O R O . V E I (Artur). Pârlea sufle-

I I I . Toni. I. Bucureşti. „România Lutul. Un vechiu obiceiu juridic
Nouă". Th. I. Voinea. 1 9 2 6 , in al poporului român. Fălticeni. I.
CXVIII + 670 p Bendit. 1 9 2 5 . in—8", 17 p . Lei
1077. B E R E C H E T (Şt.). Frăţia de 10. (Extras din „Şezătoarea".
cruce după un manuscris slav [ 1 9 2 6 lan, -Fevr. An. XXXIV.
din Basarabia. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i Voi. XXII. N-rele 1 — 2 , p . 1 17].
Tstorico-Arhcoloaice Bisericeşti din Adaus de: V. Mogna. Şezătoarea, I'ăi-

Chişinău. ¿92-5. Vol. XVI, p. liceni. 7926 Sept. -Oct. An.XXXIV,

4,1—-59. Voi. XXII, N-rele 9 - 1 0 . p . 9 0 .
.1678. B E R E C H E T (Ştefan (ir.). J u ­ 1 6 8 1 . — P e n t r u o „Istorie a baroului
decata la Români până în secolul român". Documente. ¡1847]. I ' a -
al X V I I I - l e a . (Cercetare pe basa l a t u i d e J u s t i ţ i e . -792-5 Martie. An.
documentelor slavo-române;. Chişi­ VIII, Nr. 3, p . 3.
nău.. „Cartea Românească". 1926, 1685. K L E I N (Kurl Kurl). Ein
in— 8 « , 1 0 4 + LXXXVIII p. siebenbürgisch - sächsischer Pravi
167S. B E R E C H E T (Ştefan). Parti­ list in moldauischen Diensten. [Chri­
cularităţile eojurătorilor la Ro­ stian Flechtenmacher]. K o r r e s p o n -
mâni după documente slave. Chi­ denzblatt des V e r e i n s für siebenbür-

şinău. „Tip. Eparhială". 1925. uiseUe Landeskunde. Sibiiu. 1926

in—8", 46 p . (Contribuţiuni la Oct. - Nov. An. XLIX, Y ;•»,' •

dreptul vechi românesc). 1 0 - 1 1 , p. HS—121.

1680. * B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Pro­ 1686. O N I Ş O R (Victor). Istoria drep­

cedura de judecată la Slavi şi tului român pentru anul I. al F a ­
Români. Chişinău. 1926. cultăţii de drept. (Curs de licenţă).
1681. F I L I T T I (I. C . ) şi I). S U C H I A N U . E d . I I . Cluj. „Fondul Cărţilor Fur.-
Contribuţii la istoria dreptului pe­ duare". 1 9 2 5 , in—»°, 4 0 4 p . Lei 3 0 0 .
nal român. Bucureşti, „Curierul 16S7. I ' E R E T Z (Ion). Curs de istoria
Judiciar". [1926]. in—S", 29 p . dreptului român. Voi- 1. OriainUe
1682. * F O T I N O (Georges). Contribu­ dreptului rrniuln. Ed. II, revăzută.

tion à l'étude des origines de Bucureşti. „Alex. Th. Doieescu".

l'ancien droit contumier roumain, 1 9 2 6 , in—<S», 4 5 6 p .
un chapitre de l'historié de la 10-8. U R S Ä C E S C U (Economul V.)
propriété, au moyen-âge. Paris. Cărţile de blăstăm din trecutul
1926. Recenàe de. : A ' , loraa. Iteuve nostru. Biserica Ortodoxă R o ­

Historique du Sud-Est Européen. mână. Bucureşti. 1926 Septemvrie.

Bucarest. 1 9 2 6 lulie— Sept. An. Scria II, An. 4 1 , Nr. 9 ( 5 4 6). p .
III. N-rele ? 9 ¡1 2 5 2 - 2 5 5 . 506 511.

IX. ETNOGRAFIE.
— Generalităţi. — lişte şi comunele din jur. Şi k

text francez]. L u c r ă r i l e I n s t i t u t u l u i
1689. B L A t t A (Lucian). Barocul et­ de Gcoarafie al Universităţii din
nografiei româneşti. B a n a t u l . Ti- Cluj. 1924 1925. Vol. II. p. 195
mişoara. 1 9 2 6 Ianuarie. An. !. - 257 + pl.
Nr. 1, p . 3 - 4 . 1091. M U R E Ş F A N I (Tom. IV valea
Aricşului. [Bucureşti.]. „Cartea lio-
1. A r d e a l . mănească". [1925]. în 8», 32 ; » .
lfl«0. O H A M O M I K (Nicolae). Din t r e ­ Lei 3 . (Cunoştinţe folositoare. Sc­
cutul oierilor mărgineni din Să- ria C. Nr 20).
 648 i. CBXCIDN

1692. V U I A ( R . ) . Ţara Haţegului şi ni'ei. Craiova. „Scrisul Româ­

regiunea Pădurenilor. Teză de nesc". [1925]. in— IV* P- [»•
doctorat. Cu 19 tlguri în t e x t , in] A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925
o hartă mare hors-texte şi 27 fo­ Ianuarie—Fevruarie. An. 1 V' JVr.
tografii pe 12 planşe. [Şi text 17. p. 31—34.
francez]. L u c r ă r i l e I n s t i t u t u l u i d e
Geografic al Universităţii din Cluj.
3. Ţ a r a — R o m â n e a s c ă .
1 9 2 4 — 1 9 2 5 . Voi. II, p. 37—151 +
pl. Recenzie de: ,\. lorga. Revista 1694. MIHAlLESCU (Vintilă). Vlăsia
Istorică. Vâlenii-de-Munte. 1926 şi Mostişlea. (Evoluţia geografica
Iulie-Sept. An. XII. N-rele 7—9, a două regiuni din Câmpia Ro­
p. 271—272. m â n ă ) . [Târlea îl : Aşezările onleue$ti. Evo­
luţia lor. isucurettH). Bucureşti. „So-
cec. 1925, in—S", 200 p.+pl. (Ex­
2. Oltenia.
tras din „Buletinul Societăţii
1693. L A U G I E R (Dr. Ch.). Contribu- Regale Române de Geografie".
ţiuni la etnografia medicală a Olte 1924. An. XLIII, [p. 69—200]).

X. FU
1695. A S L A N (Th. C ) . T r a t a t de fi- I toriilor interaliate, 24 Septemvrie
nanţe cuprinzând şi legislaţiunea 1925. [Şi un volum special :
fiscală după răsboi. Bucureşti. „Anexe", cu acte şi documente
„Tip.Bomdne-Unite". 1925. in—8°, privitoare la această chestiune].
550. p. (Titlul I : Istoria finan­ Bucureşti. „Impr. Statului". 1925 y

ciară a Principatelor R o m â n e , p. in— 4«, 112 p. (I.) ; 570 p. (Anexe).

11—65.). 1699. — Rapport du Ministre des
t 6 9 6 . M A T E E S C U (C. N.). Cea din­ Finances au Conseil des mi­
tâi speculă monetară în Ţara nistres sur la situation créée a la
Românească : Specula firfiricului Roumanie, par la politique des
[1844]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. réparations et des dettes interal­
1925 Ianuarie — Fevruarie. An. liées. 21 sept. 1925. [Avec „Annexes,,
IV, Nr. 17, p. 59—60. concernant des documents..] Buca­
1 6 9 7 . — Die * wirtschaftliche und fi­ rest. „Impr. Statului". 1925, in—
nanzielle Organisation Rumäniens 4«, 127, p. ( / . ) ; 563 p. (Annexes].
in 1926. Bukarest. [.,Impr. Sta­ 1700. ZANE (G.). Impreviziunea. Câ­
tului", 1926], in—8", 152 p. + pl. teva cercetări asupra desvoîtării
1698. — Raportul Ministrului Finan­ economice şi juridice a Ţărilor
ţelor către Consiliul de miniştrii a- Române la începutul sec. X I X .
supra situaţiunii României creată /aşi. ,,N. V. Ştejaniuet D. Şlaier-
prin politica reparaţiunilor şi da- man". 1925, in—8", 62 p.

XI. GEOGRAFIE. DATE STATISTICE. HARŢI.

—- G e n e r a l i t ă ţ i -— 1702. I'ITTARD (Eugène). É t u d e sur

l'indice céphalique en Roumanie.
1701. D E R M E R (Dr. I.). Un atlas din Avec un essai de répartition géo-
anul 1719. A n u a r u l V I . a l L i c e u l u i graphique de ce caractère. Avec
„Drayoş Vodă". Sighetnl Marma- la collaboration de Mr. Alex.
lie.i, 1924 - 1025. p. 3 - 8 . [continuă]. Donici. (Avec 24 graphiques et 3
 BIBLIOGRAFIA 649

cartes). Hulei inul SqeietăţH Hefale Ge«gr«{te a l ^'(Diversităţii d i n Cluj.

Române de G e o g r a f i e . Bucureşti. 1924- 1925, Voi. II, p. 3—20.
1026, Tom. Xl.V. p. 1—100.

4. O l t e n i a .
1. Ardeal.

1703. C I O B A N U (Dr. VirgiJ,. Statistica 170». B U L A T ( T . G.). O hartă a

Românilor ardeleni din anii 1760 Olteniei din*timpul ocupaţlunii

— 1 7 6 2 . Copiată din arcluva d e austriace (1718—1739). Arhivele

răsboiudin Viena. Cluj. „Ardealul". Olteniei. Craiova. 1926 Mai —

1926. in—8«, 87 p. Lei 100. ( E x t r a s Aug. An. V. N-rele 25—26, p. 175
din „Anuarul Institutului de Is­ 178.
torie Naţională Cluj". 1924—1926. 1710. V A S I L K S C U (Alex. D.). Friede-
An. 111, p. 616—700. rieh SchcwaBcz Haubtma,n» auto­
1704. RAÎWVICEANU (Virgil P . ) . P o ­ rul unei descrieri despre Oltenia.
pulaţia Ardealului. Date statis­ [Documente 1723]. A r h i v e l e O l t e ­
tice şi etnografice. Ţ a r a N o a s t r ă . n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie.
Cluj.. 1925 August 16. An. VI, An. IV. N-rele 18—19, p. 207—
Nr 33, p. 1046 — 1049;— 1925 209. IVomjtleUm mb HUul-J Registrul
Septemvrie 6. An. VI, Nr. 36, p. luturor localităţilor cuprinse in
1152—1155. harta Olteniei lucrată de Friedrich
1765. S U C I U (Petrul. Poporaţia Ardea­ Sehwancz şi terminată în 1723.
lului din timpurile cele mai vechi I M d e m . 1926 Sgpt.—Oet. An. V.
până în 1 8 9 0 . S o c i e t a t e a d e m â i n e . Nr. 27, p. 341—3.52.
Cluj. 1925 Oclonwrie 11. An. II,
Nr. 41, p. 711— 713; 1925 Octom-
oBie 18. An. II, Nr. 42, p. 728-730. 5. Ţara—Românească.
1706. * (Petre). Poporaţia Ar­
SUCII!

dealului ş i simţul leaKtăţilor

1711. [O hartă portulan-spaniolă
social-economice. Cluj, „Societatea
dela începutul veacului al X V I - l e a
de Mâine". 1926.
pe care se află însemnată şi ,.,Va-
lahia"..]. T h e S t u d i o . 1925 Mai.
[Menţiune de C. /]. [K[aradia]. Revista
2. Basarabia.
Istorică. Vălenii-de-Munle. 1925
Oetomvrie — Decemvrie. An. XI.
1707. K O G / V ( L . T.). Populaţia Ba­
N-rele 10—12, p. 352.
sarabiei]. (Etnografie şi statistică.)
Chişinău. „Impr. Stalului". 1926. in 1712. MIIlAlLESCU (Vintilă). Aşeză­
—8», 27 p. ( E x t r a s din „Basarabia. rile omeneşti (lin câmpia română
Monografie sub îngrijirea D-lui Şte­ la mijlocul şi la sfârşitul sec.
fan Ciobanii". 1926. [p. 49 -75.]). X I X . O comparaţie între harta
rusească din 1853 şi harta topo­
grafică română dela sfârşitul sec.
3. M o l d o v a . X I X . Bucureşti. „Cultura Naţio­
nală". 1924. [1925]. 64 p. +pl. +2
1708. V : \ L S . - \ . \ I G . I . Opera geografică tabl. statistice. Lei 25. ( [ E x t r a s
a principelui Dimitrie Cantemir din] „Memoriile Secţiunii Istorice
(1673—1723),. Cu un portret hors- ale Academiei Române". Seria III.
te.xte, 2 figuri şi 3 hărţi pe 3 Tom. IV, Mem. 2 , [p. 41 — 104
pJa,nşe. Lucrările Institutului de + />'•])•
650 1. CRĂCIUN

XII. L I T E R A T U R A . F I L O L O G I E .

I71:<. MPANEANU (Măria). Revista in- 26 v. (Biblioteca

8". Acade­
periodicelor: 1923- 1924. [Biblio­ Române. Expoziţia I I . ) .
miei
grafia articolelor de istorie li­ 1719 - [ C ă r ţ i vechi]. 1 7 9 6 . Istoria
terară şi filologie apărute in râsipirii leiusalimului ( r a s . ) , I o a n
reviste româneştii- Dacoromania. Veeulee. laşi. 1926 1927. pase. 6.
• Cluj. 1924—1926. An. IV. Part. 2. •). 361 362.
p. 1113-1519. 1720. C I A C H I B ( I c . St. M.>. Datoria
şi stăpânirea Blagocinilor, a d i c ă
a urivighitorilor pentru buna-

1. L i t e r a t u r ă , orândueală. [Tipărită la Iaşi. 1791

August 6 ] . R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i I s ­
a. Cărţi şi manuscrise vechi. torico Arheologice Bisericeşti «lin
Chişinău. 1925. Voi. XVI. p.

1714. B A B E Ş (Pr. G»orge». O carte 112 120.

din veacul a? XVITI-len. [Preo­ 1721. C U H D I Î M O V S C H I (Vasile). O -

ţia sau Îndreptarea preoţilor. bicctele cele mai de valoare ce
Sibiu. 1789). T c i c u v a i u l Român. se păstrează în muzeul Societăţii
Sibiu 1925 Decemvrie 16, An. Istorico-Arheologice Bisericeşti din
I.XXUI, N-rele 94—9o, p . 4-5. Chişinău. [Cărţi vechi]. R e v i s t a
1715, BAl.AN (Teodor). Teodor R a c c c e Societăţii Istorico-Arheoloniee B l
şi Corestomsticul romănescu. Cer­ sericeşti d i n f;btşlnău. 1925. Voi.
năuţi. „Clasul Bu'ovinei". 1925, XVI. p . 133— 147.
in î''. 24 p . ( E x t r a s din ..Codrul 1722. D R A G Â N D (N.). Despre ce Psal­
Cosminului". 1925 şi 1926. An. II tire şi Liturghie vorbeşte Pavel
şi I I I , [p. 347—370}) \ Tordasi la 1570? Cluj. „Ardea­
1710. BIANtJ ( I . , . Texte do- limbă <Pn ! lul". 1926, in—80, p . 913—9)5.
secolul X V I , Reproduse în :acsi- ( E x t r a s drn „Dacoromania". 1924
miie... Întrebarea creştineasca tiporiM de — 1926. An. IV. [p. 913- 915]).
Diaconul VoresiAP. I taviUi Sfinţilor Apostoli 1723. B U Z I N C H I E V I C I ( G . ) . Manus­
tipărita de Diaconul Coresi.. 117). Manuscript crise vechi : a- Halima [uideiioară mulai
•lela teta!: i. Scriptura DomnuluiHris- isòi). Calendario. [î&oi]. Cercetări
los. 2. învăţătura la Paşti. 3. fr.- Istorice, laşi. 1926—1927. An.
vâţătuiă ta cuminecătură. Bucu­ I I — U I , p . 249- 255.
reşti. „Cultura Naţională". 1925. 1724. H U T T I (Ioan C ) . Cărţi vechi.
22 p . (1). 24 p . (11) 48 p . (111). ! Timo calmali : La stato presente di tutti
(Academia Română. Secţiunea l.i- i paesi e popoli del mimdo. J724 : <y. b.
Ic.iară/. Recenzie d: A', Iirogivnn. Da- \ Margaroli : La l'n.rctiia avvero l'impero otto­
«oromanin. Cluj. 1924 1926. An. j mano, IS'JV: Lacombe : Abrégé chronohiiidut
(V. Part. 2, p. 1091— UCi. j de l't.istoir? du Nord. n:->\. [însemnări

1717. B o B E l E S C U ( P r . C.,i. Un caz despre Români]. Revista istorică.

curio" de arheologie bisericească Vălenii-de-Munte. 1926 Ianuarie -

româneasca [„Carte dc dezlegare"!. Martie. An. X I I , N-relr 1 3. p .

Biserica Ortodoxă Română. Bu­ 12—16.

cureşti. 1926 Aprilie. S.'ria il. 1725. G H I B A N E S C U (Gh.). Din E v a n ­

An. 41, Nr. 4 (5fl). p . 207—210. gheliarul lui Varlaam Mitropoli­
1718 Cartea românească veche. 1508 tul Moldovei. (Codicele Bereasa.
1820. Portrete şi stampe alese. Bu­ Vaslui) scris de Contă ş uricar si
tuceşti. ..Cultura Nafională.'[1926). Apostol Tecuci. Cătră 1660. I o a n
 B JBLICGRAFIA 661

Neculce. taţi. 1926-- 1927. Fas,.. 6, romania". 1924--1926. An. IV.

p. 255—263. [p. 959—961],:
1726. GHTBANKSCU (Gh.). Faptele 1734. M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi do­
Apostolilor. Textslavo-român. cumente. [O broşură românească
1646. loan Neculce. Iaşi. 1925. apărută în tipografia stalului din
Faso. 5, p . 263 —268. Viena la 1 8 0 3 : „Ordonanţa refe­
1727. G H 1 B U (Onisifor).
însemnări ritoare la blocul continental impus
relative la cultura în
Basarabia. de Napoleon I"]. A r h i v a S o i n e -
Societatea tic mâine. Cluj. 1925 şană Năsăud. 1926, Nr. 6, p .
Aprilie 19 şi 26 An. II, N-rele 58—67.
16 şi 17. p . 281 -282: 1925 Maiu 1 7 3 5 . A I O R A K I U ( L e c a ) . O carte di­
•1. An. II Nr. 18, p . 313; 1925 dactică a lui Creangă. B i b l i o t e ­
Iunie 7 şi 11, An. II, N-relc 23— cile Noastre. Buletin bibliogafic.
24, p . 400—401. 1925. An. II, Nr. 5, p . 7. (Supli­
17 8. ( N A Câteva cărţi rare
l [ O R G A ] ment la „ J u n i m e a L i t e r a r ă " . Cer­
din epoca Unirii. [ 1 8 5 4 — 1 8 5 9 ] . năuţi. 1925 August—Septejnvrle[ —
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. Octomvrie). [An. XIV. N-rele
1925 Oclonwrit Decemvrie. An. 8—10]).
XI. N-rele 10—12, p . 298- 299. 1 7 3 6 . MORARUJ (Leca). O nouă do
1 7 2 9 . [1 O I Ui A (N.)]. O preţioasă pre­ vadă de cărturăria moldovenească
faţă [la Cataxasiariu tipărit în in Bucovina. (O nouă versiune din
domnia in'ăi a lui Alexandru C o n s ­ „Mântuirea păcătoşilor"). B i b l i o ­
tantin Moruzi Voevod] . R e v i s t a tecile Noastre. 1926. An. III, Nr.

Istorică. Vălenii-de-MunU. 1925 2. p . 3—4. Supliment la „ J u ­

Iulie—Septemvrie. An. XI N-rele nimea Literară". Cernăuţi. 1926
7 9, p . 216- 219. Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele
3- -4; Bibliotecile Noastre. 1926.
1730. I O R G A (N.). O tipăritură româ­
An. III. Nr. 3, p . 5—6. (Su
nească la Uppsala. [ 1 6 7 9 ] . Bucu­
pliment la ..Junimea L i t e r a r ă " .
reşti. „Cultura Naţională". 1926, in
1926 Mai—Iunie. An. XV, N-rele
—8°. 6 p.-j-i. pi. ( E x t r a s din „Me­
| -5—6).
moriile Secţiunii Istorice ale Acade­
miei Române". 1926, Seria III, ! 1 7 3 7 . MORARIli (Leca). Pentru Jsopia
Tom. III, Mem. 3. [/.. 73- s-{-2pl]. [ Voroneţiană. B i b l i o t e c i l e Noastre.

173U U O H G A ] (N.). [O Iraducere a lui Buletin Bibliografic. 1925. An. 11.

Simioi) Logofătul în limba sla­ j Nr. 6, p . 912. (Supliment la „ J u -
vonă]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de- i uimea Literară". Cernăuţi. 1925
Munte. 1926, Aprilie—Iunie. An. ' Octomvrie [—Noemvrie] —• Decem-
XII, N-rele 4—6, p . 130. ; vrie. [ \/i XIV. Nrele. 11-12]).

1 7 3 2 . i S O l ' K S C U (Claudiu). O predică j 173*. MUŞLFA (Ion). Un „Tatăl

românească ţinută in Roma la I nostru" necunoscut. ( 1 6 8 1 ) . Clui.
1 6 0 8 [de Franeiscus Lovas|. Cer­ j ..Ardealul". 1926. in—1«, p . 963
năuţi. .Clasul Bucovinei". 1926, 966. ( E x t r a s din „Dacoromania".
i/i—-8«, p . 275- 284. (Extras!din | 1924—1926. An. IV. [p. 963—966]).
„Codrul Costumului". 1925 şi 1926. \ 1 7 3 9 . P[AŞCHIVSCIH] (V.). Din Biblio­
An. II şi III, [p. 275-284)). teca Căminului ce rceLăşcsc Cer
1733. L A C K A ,(,.). Bibliografie şi lite­ năuţi. [Triod. Blaj. 1 7 7 1 ] . B i b l i o
ratură veche. [ 1 6 7 3 , 1 6 7 3 , 1 7 4 3 ] . tecile Noastre. Buletin , ţ biblio-
Cluj. „Aidealul". 1926, in 8°, • grafic. 1925. An. II. N-relr 1 2
p 959- 961. ( E x t r a s din „Daco- "~Zt~i:~P- 4
- (Supliment la ., Junimea Li-
652 1. CRĂCIUN

terară". Cernăuţi. 1925 Ianuarie— rfe la nevìM. Publiés avec le t e x t e

Martie. [An. XIV, N-rele 1—3.]). hongrois de Heltai et un introduc-
1740. PAŞCHlSVCHI (V.). Din Biblio­ tion. Paris. „Edouard Chanpion".
teca societ. teol. „Academia Or­ 1925. in—8', LXXI + 213 p . (Les
todoxă", Cernăuţi. [Cărţi vechi]. premières traductions roumaines de
B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . Buletin biblio­ l'Ancien Testament). Reeemie ile:
grafic. 1925. An. II, N-rele 3—4, A. Dragona. D a c o r o m a n i a . Clui. 1924
p. 5 — 6 . (Supliment la „ J u n i m e a —1926. An. IV. Part. 2. p . 1107
Literară". Cernăiifi. 1925 Maiti— — 1113.
Iulie. [An. XIV. Nrele 5-7.]); 1746. K O S E T T I (Al.). ..Filioque" din
Bibliotecile Noastre. 1925. An. 11, Psaltirea Scheiană. ( i r a i ş i S u f l e t .
•Nr. 5, p . 8. (Supliment la „ J u n i m e a Bucureşti. 1925. Voi. II Fase.
Literară". Cernăuţi. 1925 August I, p . 153-156.
—Septemirie [= Octonwrie]. [An. 1747. R O Ş U (Prof. Ioan). Cărţi vechi
XIV. N-rele 8—10.]). româneşti, [urmare]. S o c i e t a t e a d e
1741. PAŞCHIVSCHI (V.). Din Biblio­ m â i n e . Cluj, 1925 Ianuarie. 4 şi 11,
teca Universităţii C e r n ă u ţ e n e . [A- An. 11, N-rele 1-2, p . 24; 1925
nii : 1 6 9 a — 1 8 2 0 ] . [Cărţi vechi]. Ianuarie 1 8 . An. 11. Nr. 3, p .
Bibliotecile Noastre. Buletin bib­ 41—42: 1925 Februarie 15. An.
liografic. 1925. An. II. N-rele 1—2. II, Nr 7, p . 111—112 ; 1925 Martie
,p. 1—3. (Supliment la „ J u n i m e a 15 şi 22. An. II, N rele 11-12.
Literară". Cernăuţi. 1925 Ianu­ p . 203.
arie—Martie. [An. XIV, N-rele 1748. S I M I O N E S C U ' ( D r . Eufrosina).Mo-
1—3]) ; B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . Buletin numente literare vechi. Codicele
bibliografic. 1925. An. 11, N-rele 3 dela Cohalm. 1592. Iaşi „Lumina
—4, p . 5. (Supliment la „ J u n i m e a Moldouef. 1925. in—8", 98 p . -
Literară". Cernăuţi. 1925 Maiu— facsimile. Lei 100. {Unele vădi cu tiOnl :l
Iulie. [An. XIV. N-rele o— 7]). /Jin Codex cohalmiensis 1592 [»( iui
[Urmează], loan Neeulee Iaşi, 1925, Fase. 5.
1742. PAŞCHIVSCHI (Or. Vlad). Două p. 258—262.
manuscrise: un Mineiu T1585] şi 1749. S I M I O N E S C U (Dr. Eufrosina) Din
Bânduiala Sf. llie. J u n i m e a L i ­ zbornicul scris de Maftei monah
terară. Cernăuţi. 1925 Ianuarie - Veneţianul pentru preotul Vasile
Martie. An. XIV, N-rele 1- 3, p . din Bogata în 1730 Oct. 5. loan
43—55. Neculce. Iaşi, 1926—1927. Fase. 6.
1743. POPOVICI (Gavrii). Fragment p . 250—255. (facsimile).
dintr'un manuscris întitulat „Ca­ 1750. S T A N E S C U (Profesor Dr. Du­
zanie la morţi" aflat in biserica mitru). Cultul Maicii Domnului la
din Valea mare (jud. Bihor)... Români. Sibilele. Prorociile lor.
scrisă pe la începutul sec. 17 ori Şcoala de cărturari din Bistriţa.
finea sec. 16. Legea R o m â n e a s c ă . Alexandru Dascălul.. Bucureşti.
OradeaMure. 1925 Iulie 15. An. „Ancora". [1926], in—8", 221 p .
V, Nr. 14, p. 5. Lei 90. (Studii şi Documente).
1744. P R E D E S C U (Lucian). In legă­ 1751. U H S A C E S C U (Economii V.). Arit­
tură cu cărţile mai vechi. '• Despre metica viădicăi Amfilohie [Hoti-
„Descriplio Moldaviae a lui Can- niiri] din anul 1795. B i s e r i c a O r t o ­
lemir"]. Cercetări Istorice. Iaşi. d o x ă R o m â n ă . Bucureşti, 1926 Ian.
1926—1927. An. II— III, p . 288. Seria II, An. 14, Nr. 1 (538). p .
1745. R O Q U E S (Mărio). Palia d'Orăş- 20—23.
lie. (1581 - 1 5 8 2 ) . /. i ,ti<u*rfimt1752. UHSACESCU (Preotul V). Psaltire
 BIBLIOGRAFIA

:
slavonă. î,î 577 — îWSu). Bucureşti, rnsiitWtnTui : % istoric \â\ională

„Cultura Naţională". 1926. in -S». Cluj. 1924— 7925. An. III, p.

'94- 47 J p. ( E x t r a s din „Memoriile 707—709.
Secţiiiriii Literare ale Academiei 1760. C A R T O J A i V (N.). Legendele
Române", Seria 111. Tom. 111, Troadei în literatura veche româ­
itiem. 6. [p. 179- 187+111}). nească. Bucureşti. .¿Cultura Na-
ţională '. 1925. in— 8«, 74 p. Lei
b. Istorie literară. 30. ([Extras din] „Memoriile Sec­
ţiunii Literare ale Academiei Ro­
1753. A G A R B I C E A N U ( I . ) . Apostolat màne". .Serio III, Tom. IU, Mem.
cultural, apostolat naţional. R e - r
3. [p. 57— 729]). Recenzii de: Ilie hăr-
vista „ F a m i l i a " dela Oradea a Iui tmlescu. A r h i v a d î n I a ş i . 7926 lulie-
Tbsif Vulcan]. Cele trei Crişuri. Oct. An. XXXIII, N-rele 3-4, p.
Oradea-Mare. 1925 Ottomvric. An. 306 - 312 ; A. fírdaanu. Dacoíoma-

VI. Nr. 10, p . 138—139. n i a . Cluj, 1924- 1926. An. IV,

1754. B A R B U L E S C U (Ilie). Originea Part. 2, p. 1101- 1106 ; I. Mima.
curentelor noastre literare : pentru C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1926—1927,
limba cărţilor bisericeşti şi pentru An. II—III. p . 277- 280; .(. Hal-
limba cu neologisme. Arhiva din mieri). 1 / E u r o p a O r i e n t a l e . Borna,
laşi. 7926 liilie-Oei. An. XXXIII, 1926 Mari. An. VI. Nr. 3, p .
N-refe 3 -1. p . -251--251. 183—184.
1755. B I A N I I (Ton). Curs dc istoria 1761. C A R T O J A N (N.). Breve storia
literaturii române, epoca veche, della letteratura romena. Tradu-
ţinut la Facultatea de Filosofie • /Jone di A. Pernice dal manoscritto
şi Litere din Bucureşti. Editat de originale. Boma. ,,A. B. E". Tip.
St. Chirulescu. [Bucureşti. (Litogra­ B. Garroni. 1926. in —8". 33 p .
fiat). 1925]. in—«», 256 p . Lire 5. (Fumicazioni dell' ,,Insti­
175'i. «BIÂNi; (Ion). Curs de istoria tuto per L'Europa Orientale".
literaturii române. Epoca modernă. Boma. Prima serie. L e t t e r a t u r a -
Bucureşti, 1925. Arle-Filosofia. 7 X ) . im m 1 / e i i r o p a
1757. BITAY (Dr. Arpâd). Virâg Bene- O r i e n t a l e . 7926 77;ííe. An. VI, Nr.
dek cs a român irodalom tortenete. 7, p . 379—404].
[Benedict Virag şi istoria literaturii 1762. . BEJVSUŞIA3HJ (Ovid). Evoluţia
române]. Erdelyi Irodalmi Szemlc. estetică a limbei romane. Curs ţinut
Cluj, 1925 Aprilie, An. [LVII] 11. în anul 1 9 2 4 — 1 9 2 5 . Redactat de
•Nr. 4, p . m—180. studenţii N. Lupşor şi P. D. Grosu.
175$. CART0.JA1V (N.). Documente noi [Litografiat]. Bucureşti Lito. C.
privitoare Ia suprimarea „Propă­ Dumitrescu. [1925], in—8«, 386 p .
şirii". [1844]. Revista Istorică. Vă- (Facultatea de Filosofie şi Litere
lenii-de-Munte, 1926 Oct.-Dec. An. din Bucureşti. Filologia Romanică).
XII, N-rele 10—12, p . 341 -346. 1763. DENSUŞIANU (Ovid). Litera­
1759. CARTOJAN (N.). Legenda lui tura română modernă; rol i. Scoală
Avgar în literatura veche româ­ latinista. Incepúttmle literalurei poetice,
nească. Bucureşti ,,Socec", 1925. cei din urmă cronicari. Îndrumări nouă i#i
in--S" 21 p . ( E x t r a s din „Con­ Muntenia si Moldova. E d . I I . Bucu­
vorbiri Literare". [7925 Aprilie, reşti. „Universala" Alcaláy et
Ân. 57, p . 243—261}). Recenţii de : Ilie Co. 7925,. in—8°, VI+188 p.
Ttărintiescv. Arhiva din Iaşi. 1925 lulie- Lèi 40.
Octomvrie, An. XXXII. Nr. 3—4. 1764. D R À ( J O M I R E S C C ' ( M i n a l i ) . Sta­
p . 295— 298: V. hoorva. Annarlil rea actuală a literaturii române.
654 I. aRÁCIÜK

Cele trei Crlşuri Oradea-Mare. 1925 Octobre-Décembre. An. II.

1925, Ianuarie, An. VI, Nr. 1 , N-rele 10—12 p. 297—342.

p. 2—4. Í770. I O R G A (N.). Istoria literaturii

1765. G H E B F .A (I.). studii critice. româneşti. I. Literatura populară. Lite­

Voi. I-III. Ediţia i i i .Bucureşti. ratura slavonă. Vechea literatură religioasă.

„Universala" Alcalay. 1925. Intăii cronicari I-J.;S«;. Ed. I I .

in—8\ 349 p. (II) ; 411 p. (III). revăzută şi larg întregită. Bu­

1766. G R E C U (Valeriu I.). Literatură cureşti. „Pavel Suru". Tip. „Da­
„dobrogeană". Cernăuţi, „Glasul tina Românească", 1925, in—5°,
Bucovinei", 1926, in—8«, 15 p. 400 p.
Recenzie de. N. Prăoami.
( E x t r a s din „Analele Dobrogei", Racoromania. Cluj, 1924—1926.
1 9 2 6 , An. VII. [p. 87—101]). j An. IV, Part. 2. p 1134—1152.
176". H A N E Ş (Petre V.). Studii li­ 1771. I O R G A (N.). La littérature
terare. Poetul basarabean Al. populaire source de haute littéra­
Mateevici. Tinereţea lui Mihail ture. Paris. „Marc Texier", Poi­
Kogălniceanu. Dimitrie Bolinti- tiers. 1925. in—8«, 32 p. ( E x t r a i t
neanu. Scrierile lui Ion Ghica. ' du ,.Mercure de F r a n c e " . [Paris.
Intre nuvelă şi istorie. Bucu- j 1925 Apr. 15, An. 36 Tom.
reşti,. „Universala" Alcalay et i CLXX1X. Nr. 644. p 289—316).
Co. [1925]. in—8«. 237 + 11 (>. j 1772. I O R G A (Nicolas). La nature
Ui 40.. roumaine dans la poésie des
1768. HANEŞ (Petre V.). Studii de Roumains. Revue de Genève.

literatură română. Cum trebue Genève, 1925 juin, p. 732—744.

scrisă istoria literaturii române. 1773. I O R G A (N.). La société rou-
Ediţiuni de texte româneşti. maine du X l X - e siècle dans le
Din ineditele lui Gh. Asachi. théâtre roumain. Paris. ,,J. Gam-
Mihail Kogălniceanu. Nicolae ber", 1926, in—8\ 95 p. [si in]
Bălcescu. O polemică între Arde­ Revue Historique du Sud-Est E u -

leni şi Moldoveni. B . P. Haş ropùei). Bucarest. 1926 April-—

deu. Iliada în româneşte.. Ion Iunie. An. III, N-rele 4—6. p
Ghica şi Ion Creangă. Dela- 98—110; 1926 Inlie-Sepl. An-
vrancea portretist literar. Scrii­ III, N-rele 7—9. p. 189—231:
torii şi războiul ndependenţei. C. 1926 Oct.-Dec. An. ¡II, N-rele
Negruzzi şi prozatorii de azi. 10—12, p. 288—321.
Două recenzii. Vlahufă şi limba 177-1. I O R G A (N.). Unitatea naţio­
literară. Motivele literaturii po­ nală în literatura românească,
pulare în literatura cultă. Alexan­ Conferinţă... Ramuri. Craiova.
dru Lahovari ca orator. E d . II. 1925 Mai-lunie, An. XIX, N-rele
Bucureşti. „Universala" Alcalay 5—6, p. 188—192.
el Co. [1926). in—H»- VI+258 \11'>. L O G U I N (Constantin). Istoria
1

p. Lei 60. j literaturii române din Bucovina

1769. I O R G A (N.). Les écrivains 1775 - 1 9 1 8 (în lgătură cu evo­
réalistes en Roumanie tomme luţia culturală şi politică). Cer­
témoins du changement de milieu năuţi. Mitropolitul Silvestru, 1926,
au X l X - e siècle. Paris, „ I . in~8<>, VIII +280 p. Lei 15n.
Gambei', 1925, in—8«, 131 p. Recenzie, de : V. loroa. Revista Isto­

Francs 8. us» («j R e v u e Historique rică.Vălenii-de-Munte, 1926 Oet.-

du Sud-Esl Européen. Bucarest- Dec. An. XII, N-rele 10—12, p.
Paris. 1925 lulie-Septemvrie. An. 364—368.
III. N-rele 7—9, p 199—272: 1776. L O G H I N ( C ) . Valoarea litera-
 BIBLIOGRAFIA 655

turii româneşti din Bucovina. 1785. P L O P Ş O R ( N . ) . Balada Mioriţei

Adevărul Literar şi Artistic. Bu­ în Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i . Crrt-
cureşti, 7926 Martie 15. Au. VI, iova, 1926 Mai-August, An. V,
Nr. 223. p . 2. N rele 25- 26, p . 255—272.
1777. L O V I N E S C U (Eugen). Critice. 1786. *PKIPOR (M.). [Rămăşiţe lite­
Ediţie definitivă. / . Jsiw'a mişcării rare româneşti în Bihor]. Familia.
..'<ixri.u;,nhn ului". BucnreşV. „An- Oradea Mare. 1926, Seria II. I .
tom''. 1925. in- 8°, 208 p . /,'«- 1787. SCBIBAiV (Arhim.). Literatura
nmit 'i- l\ '/««»•«. Hamuri. pioasa în limba românească. B i ­
('raiaua, 1925 Decemvrie, An. serica Ortodoxă R o m â n ă . Bucureşti,
XIX. Xr. 10, p . 299—303. 1926 Scpl. Serio II, An. 44. Nr.
177«. * LOVINESCC (Eugen). Critice. 9 (546), p . 524— 529; 1926 Oct.
Eri. definitivă. I I . Metola «rwsi- Seria II, An. 44, Nr. 10 (547).
•MhfK 1926. p . 592—599: 1926 Dec. Seria 1 1 ,
1779. L O V I N E S C l ( E . ) . Istoria 'lite­ An. 44. Nr. 12 (549), p . 697—702.
raturii române contemporane. /. 1788. Ş I A D B E I ( I . ) . Ştiinţă şi im­
Er*)luliu '.df>ol:.,ie>, literare. 11. Keo'.uţin provizaţie. Istoria literaturii ro­
.riir.ei
r,t,-mre. Bucureşti. „Ancora". mâne în străinătate. laşi, „Viata
ri92ff] in 8», :'2i p . { ! ) ; 3 0 3 Romanească", 1925. in—8". 50 p .
p . (FI). ibi in) Viaţa Românească. laşi,
178". MAIOltESC.r iTiiu). Critice. 1925 Februarie. An. XVII, Nr.
1866 — 1907. E d i ţ i e compleţi. Voi. 2. p . 254 - 265 ; — 1925 Maia­
I. Bucureşti. „Soeec", 1926. in larne, An. XVII, N-rele 5 6, p .
8«, 296 p . 296-310.
1781. * \ E G B K S C 1 ' (1). Influentele 17*9. S I M O N E S C l ( I . Dan). încercări
slave asupra fabulei româneşti în istorico-literare. /. Căntarea liomăniei
litera (ura cultă. Chişinău. 1925. de Aleai itusso: Itedactiunca romaneasca
VII+200 p . IVude nării si in) A r h i v a a „Vieţii riin'ilvr Vartaam si loasaf".

din laşi. 1925 Ianuarie, An. Câmpulung-Muncet. „loun N. Stai-

XXXII, Xr. 1, p . 27—44; ¡925 cu" 1926. in—S», 56 p. Lei 25.

Iulie-O, tomvrie. An. XXXII, N-re'e 1790. (Carlo,. Un fram­

T A G L I A V I N I
r
3
— V - '9—195. Recenzie <fe: mento di storia della lingua ru­
Gâzăaru. A r h i v a d i n I a ş i . 7925 Iulie- mena nel secolo X I X . (L'itali­
Octombrie, An. XXXII. N-rele anismo di lon Helìade Rădnles-
3—4, p . 298—300. cu). L'Europa Orientale. Roma,

1782. A ' f E G H U Z Z I ] (I.).

Dicţionarul 1926 Iunie An. VI. Nr. 6 p.
.lunimei. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­ 313— 359.
cureşti, 1925 Ianuarie, An. 57, p .
52— 53 ;— -1925 Decemvrie. An. 57. c. Scriitorii români.
p. 863—864. {In ordine alfabetică).
1783. P A S C U (Giorge). Istoria lite­
* *
raturii române din secolul X V I I I .
I. Cronicarii moldoveni ni munteni. Bu­ 17; 1. M A R I A N (Liviu). Literaţii ba-
cureşti. ..Socec". 1926. in—8* 180 sarabeni în 1835. (După un articol
p . Lei 50. de Alexandru Haşdeu). R o m â n i a
1781. P E T R E S C l (Camil). Literatura N o u ă . Chişinău, 1926 Iunie 6. An.
dramatică românească, [in ..w.,- III, Nr. 6 (229), p . 1—2.
mânia Jună. isri— J9?i. Cartea 8emi- 1792. NEGRF:SCl; (Ion). Figuri cul­
centenarv.ini"). Bucureşti. ¡7925]. p. turale din trecutul Basarabiei.
145 151. [Teodor Vârnav. loan Sîrbu. Ale-
 I. CRĂCIUN

xandru P. Hajdeu. C r a t e r u l Cons­ Septemvrie, An. VI, Nr. 9, p.

tantin Stanţaţi. Alexandru Donic». 124—1,25.
Al. Mqteevici]. Chişinău. Impr. 1800. H E L T M A N N (Adolf). Ion L u c a

Stalului, 1926, in— 49, 26 p. ( E x ­ Caragiales Stellung innerhalb der

tras din „Basarabia. Monografie europäischen naturalistischen Strö­

sub. îngrijiread-lui Ştefan Cioba­ mung. Braşov, lohann G ttsSohn.
nii", [p. 27.2—295]\. [1925], in— S « , 25 p.
1801. I ) R . \ G \ \ T (Nicolae). Din c e l e
dintâiu încercări p o e t i c e a l e l u i
G. Coşbuc. A r h i v a S o m e ş a n ă . Nă-
179/'. S E M A C A ( A . ) . O scrisoare necu- j săud, 1926, Nr. 5, p. 11—27.
noscută a lui V. Alexandri [des­ 18 '2. M O I S J L (Iuliu). O p o e z i e ş i g h i ­
pre „Cântarea României"]. C o n - j citori [din tinereţea lui C o ş b u c ] .
vorbiri Literare. Bucureşti, 1926 Arhiva Someşană. Năsăud, 1925.
lanuarie-Februarie, An. 58. p. 11. 1
Nr. 5, p. 44—47.
-12. 1803. M O R A R I U ( L c c a ) . împrumu­
1791. B E R E C H E T (Ştefan). Activita­ turile lui Coşbuc. J u n i m e a L i t e ­
tea literară a episcopului de Hotin, rară- Cernăuţi, 1925 Ianuarie
Amfilohie. ţi» ^Eviseopia HotiMdui"}. Martie. An. XIV, N-rele 1—3,
Chişinău. „Cartea Românească", p. 91.
1925, p. 29—33. m ini „ B i s e r i c a 180-1. Ş I A D B E I ( L ) . Delavrancea ver­
O r t o d o x ă R o m â n ă " . Bucureşti, 1925 sificator. Făt-Frumoş. Suceava.
Decemvrie. Seria II, An. 43, Nr. 1926 Nov.-Dec. An. 1, Nr. 6, p.
12 (537), p. 734- -737. \ 185—188.
17 :."). « [ R A G N E A ] ( R . ) . U n articol 180."). B E Z H E C H I ( S . ) . Eminescu şi
necunoscut al lui Nicolae Bălcescu. Anticii. C e l e t r e i C r i ş u r l . Oradea.
Ţara Noastră. Cluj, 1926, Ia. \ 1926 Iunie-lulie. An-VII, N-rele
nuarie 3, An. VII, Nr. 1, p. 7—11. \ 6—7, p. 93.
17.96. B O G D A N - D U I C A (G.). Un ma- i 1806. * B O G O A N - D U I C A (G.). Despre
nuscript al lui Alecu Beldiman. „Luceafărul" lui Eminescu. A n u ­
Transilvania. Sibiu, 1926 Iulie. ! arul-Almanah juhilar al lieeului A .

An. 57, Nr. 7 p. 364—366; 1926 Şaguna. Braşov, 1925. Adaus de:

Oct. An. 57. Nr. 10, p. 575 - idem. Societatea de Cluj,

mâine.

576; 1926, Nov.-Dec. An. 57, \ 1925 Iulie 26 şi August 2. An. II,
N-rele 11—12, p. 656. N-rcle 30—31, p. 501—502.
179?. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. Jalnica 1807. C A R A C O S T E A (D.). Două b a s ­
tragodie a lui Alex. Beldiman. 1836. me necunoscute din izvoarele lui
loan Neeulee. laşi, 1926—1927, \ Eminescu. Bucureşti, „Socec".
Fase. 6, p. 317—319, j 1926, in-—8«, 47 p. Lei 15. ( S t u ­
17;'8. C A R U A Ş (Gh.). O poemă inedită dii şi Materiale pentru înţelegerea
a lui Budai-Deleanu. [Trei viteji]. lui M. Eminescu. I).
J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1926 ! 1808. C A R A C O S T E A (D.). Izvoarele
Martie-Aprilie, An. VI. N-rele poemei Luceafărului [lui Emi­
4, p.72—77. nescu]. Bucureşti. „Socec", 1926,
179.«. R A D I i (Gonsl.). Influenţa ita­ in— 8", 36 p. Lei 10. ( E x t r a s din
liană în „Ţiganiada" lui Ion „Convorbiri Literare". [1926 A-
Budai-Deleanu. Cu o prefaţă de prilie, An.58, p. 259—275 ; 1926
Ramiro Ortiz. Focşani. V. Nanu, Mai, An. 58, p. 357—374]).
1925. in—8", 80 p. Lei 25. 181-9. C A R A C O S T E A (D-). Personali­
n-'irn si >ni Cele trei Crişuri. 1925 tatea lui M. Eminescu. Bucureşti.
 BIBLIOGRAFIA 657

„Socec". 1926. m — 8 0 p. Lei ! 1818. PQP4-LţŞSE$N,U, ( G . I . Un ma­

20. (S.tudii şi Materiale pentru nuscris a l g r a m a t i c e i româneşti
înţelegerea lui M. Eminescu. 2 ) . a lui I. Elidc Rădulescu. Bucu­
Recenzie de: Tudor Vianu. Gândirea. reşti. „Cultura Naţională", 1925,
Bucureşti, 1926. An VI, N-rele in—8", 10 p. ( E x t r a s din „Memo­
4—5. p. 186—187. riile Secţiunii Literare ale Acade­
18IC. C A H A C O S T E A (D.). Cum plăs- miei Române". Seria III, Tom.
muia Eminescu. Prolegomena. A - III, Mem. 5. [p. 169 -- 178]).
devărul Literar şi Artistic. Bucu- 1819. B O I T O Ş (Olimpiu). Activitatea
' reşti, 1925 Februarie 8. An. VI, lui ioan Slavici la „TrUwţra"
Nr. 218, p. 1; — 1925 Iunie 14. din Sibiu. S o c i e t a t e a d c M â i n e .
An. VI, Nr. 236. p. 1—2. (Cu în­ Cluj, 1926 Dec. 19 şi 26, An.
treruperi]. III, N-rete 51—52, p. 807—808.
1811. DRAGOMIRESCU (Mihail). Cri­ (c n inuă),
tica ştiinţifică şi Eminescu. (In
contra metodei istorice în litera­ d. Influenţe străine asupra literaturii
tură). Ediţia I I I . revăzută şi româneşti.
adnotată. Bucureşti. Tipograţiile
Române Unite, 1925, in 8«. 136 1820. l B H A l L E A N U ( G . ) . Influenţe
p. Lei 40. străine şi realităţi naţionale. V i a ţ a
1812. P A P A C O S T E A (Cezar). O inter­ R o m â n e a s c ă . Iaşi, 1925 Februarie,
pretare a operei lui Mihail Emi­ An. XVII. Nr. 2, p. 266—282;
nescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu- I •1925, Aprilie. An. XVII, Nr.
reşti, 1925 Februarie, An. 57. p. \ 4, p. 72—84 [cu titlurile : E v o ­
114—126 ; 1925 Iunie, An. 57. p. j luţia literară şi structura socială ;
434—442 ; 1925 Septemvrie. An. j Complectări].
57, p. 616—635. 1821. I O R G A (N.). Trei călători în
1813. SIMENSCIIY (Prof. T h . ) . Poe­ Ţările Româneşti : Caronni, Hey,
tul grec G. Drosinis şi M. E m i ­ Kunisch şi originea „Luceafă­
nescu. A r h i v a d i u l a ş i . 7925 A- rului" lui Eminescu. Bucureşti,
prilie. An. XXXII, Nr. 2, p. ! „Cultura Najională ', 1925, in—8«,
138—142. \ 16 p. ([Extras din] „Memoriile Sec­
1814. ZABOROVSCI1I (V.). Eminescu j ţiunii Istorice ale Academiei Ro­
pentru istoric, lin „România Junii. . mâne". Seria III, Tom. V, Mem.
I,YI - ÎMI. Cartea SeinicciUenarului"]. Bu- I 5. [ p . 143 - 158]).
cureşti. [1925]. p. 131—135. 1822. I O R G A ( X . ) . Etudes roumaines.
1815. BOGDAX-DIIICA (G.). / . Titu II. Idées et fonhes littéraires françaises

Maiorescu şi Galilei. II. li. P. dans le sud-est deV B«rope.[La pénétra-

Hajdău la a. 1861. S o c i e t a t e a d c j lion des idées de l'Occident dans le
mâine. Cluj, 1925 Iunie 28 şi Sud-Est de l'Europe au X V I I I - e
Iulie 5. An. II, N-rele 26 -27, siècle. Le roumantisme dans le
p. 447. Sud-Est de l'Europe.] Le.;ons fai­
1816. — Două scrisori dela Titu Ma­ tes à la Sorbonne. Paris. „ V .
iorescu [pentru C. Gane]. C o n v o r ­ Gamber". 1926, in — S " , 247 p .
b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1925 Maiu, ' Frc . 10.
An. 57, p. 326—330. 1823. Ş I A I I B E I (I.). Influenţe
1817. B E Z D E C H I (Şt.). Eliade Râdu- franceze în poezia lui Emines­
lescu şi Aristofan. C e l e t r e i C r i ş u r i . j cu. V i a ţ a R o m â n e a s c ă , laşi, 1925
Oradea. 1926 Nov. — Dec. An. \ Septemvrie, An. XVII, Nr. 9,
VII. N-re:e II 12, p. 154 —155. j p, 4 24 — 135

Anuarul In^t. de lat. Naţ. IV Vi

65« 1. CRĂCIUN

e. Influenţe r o m â n e ş t i asupra lite- t Cele

trei C r i ş u r i . Oradea. 1926.
râturilor străine. 1 Aug.—Sept. An. XII, N-rele 8—9,
p. 121-122.
| 1831. K l U S T O F ( D r Gheorghe). M a u -
1824. F L O R E S C U (Petre). Influenţii ! riciu .lokai. Biografie şi c a ­
literaturii româneşti asupra litera- ; racterizare [Vil. c.um ne apar Ro­
lurei bulgăreşti. L a m u r a . Bucu- j mânii a. scrierile lui JOIMQ. Traducere
resti. 1926 Nov. An. VII. \r. I de Dr. Arpad Bitay. Cluj. „Mi­
//. 375 .V/7. i ner va". 1925, in—8', p. 74- -9?.
f. Străinii în l i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă . 1832. L O Z I N S K Y (Gregoire). L e prince
Antioche Canlcmir, p o e t e f r a n c a t e .
1825. M A R I A N (Liviu). Puşkin în
Hevue des F.tudes Slăvea. Paris.
româneşte. Adevărul Literar şi
1925. Tom. V. Pasc. 3 el 4, p.
Artistic. Bucureşti. 1926 Martie
238—243. Recenzie de: ^• Vomai.
8. An. VI, Nr. 222, p. 1. \
Revista Istorică. Vălenii-de-Munte.
1826. T C A C J U C ( Dr N.). Heinrieh j
1926 Aprilie---Iunie, An. XII,
Heine in der rumänischen Litera­
N-rele 4-6, p. 121- 122.
tur. Cernăuţi. „Glasul Buco j
18N3. L T J X G U L E S C U (George). Erois­
vinei". 1926. in—8°, SO p. Recenzie \
mul românesc în istoria omenirii
rit 1. ilherghd. Daeoromania. Clui. \
cn prilejul comemorării poetului
1924 —. ¡926, An. IV. Part. 2, p.
Pierre de Bonsard. 1521 1924.
1204 1208. \
I
i
Bucureşti. „Băsărilnl". 1925. in
8", 20 p. Iei 10. (Din pu-
g. R o m â n i i în literaturile străine, j
blicaţiunile Ateneului popular
1827. BOtiRI-.A (V.). Două poezii j Obor : Dr. C. Angele'cu).
franceze in legătură cu noi. A n u - | 1831. V E R E S S (Dr. Andrei).
arul Institutului se Istoric Na- ;
Cântece istorice vechi ungureşti
ţională Cluj. 1921 1925. An. III,
despre Români. Bucureşti. „Cul­
p. 611-615. tura Naţională". 1925 in—8».
1828. HELTMAW (Adolf). Rumä­ 40 p. ( E x t r a s din ..Memoriile
nische Verse in Klemens Brelanos Secţiunii Literare ale Academiei
Novelle : ,,Die mehreren \Veh- Române". .Sena / / / . Tom. III.
müller oder ungarische Natio- Mem. 1. [p. 1—40]).
nalgeschichler". F^in i/uellengc- ! 1835. Z o T T A (Sever). Un voevod al
schichtlicher und ästhetischer Moldovei in poesia populară ucrai-
Beitrag. K o r r e s p o n d e n z b l a t t des
niană. [Pretendentul Dumitraşco
Vereins für sielienhürnische Lan­
Vişnievieţchi, 1568]. R e v i s t a Isto­
deskunde. Sibiiu. 1926 Aug.— rică. Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie
Sept. An. XI.IX. N-rele 8—9. Sept. An. XII, N rele 7—9,
p. 81—104. p. 211-213.
1829. I O R G A (N.). Două poete de i
sânge românesc în F r a n ţ a : Elena 2. F i l o l o g i e .
Văcărescu şi Ana de Noailles.
America. Cleveland. 192b. Iulie
23, An. XX, Nr. 172, p. 3: uni­ 1886. B A R B U L E S C t (Iiie). O metodă
versul LUi.rar. Bucureşti. 1925. de cercetare filologică şi pretinsele.
Iunie 28. An. XLI. Nr. 26, ..sâsisme" în vechile texte româ­
p. 2—3. i neşti A r h i v a din Iaşi. 1925 Ia­
183«. K R I S T O F (Gheorghe). B . Balaş- i nuarie. An. XXXI], Nr. 1, p.
sa şi poezia populară română. 1— 26.
 BIBLIOGRAFIA 659

1837. BĂRBULKSCU (Ilie). Cu privire zaris. 3 . tHntr'o relaţie de călătorie tranceză.

la transcrierea cirilicei eu litere i. Din PMMMMO'MI» germane. Anuarul
latine.Arhiva din Iaşi. 192-5 Iulie- Institutului de Istoric Naţională
Oclomvrie. An. XXXII, N-rele Cluj. 1924 - 792-5. An. III, p.
2 — 4 , p. 264—267. 526—531.
1838. R O C A N E Ţ U (Al.). Terminologia 1844. D R A G A N I J (N.). Păhui. Păguior.
agrară î n limba română. Studiu Dacoromânii). Cluj. 1924- 1926. An.
f ilologic-istoric-eultural. Cernăuţi. IV, p. 763—764.
„Glasul Bucovinei", 1926, in—8°, 1845. (Alexandru;. Ori­
P H I E I P P I D E
161 p. ( E x t r a s d i n „Codrul Cos- ginea Românilor. Vol. 1. o
minului." 1925 [şi 1926]. An. II. izvoarele istorice. Iaşi. „Viaţa Româ­
[şi III, p. 119—274]). Recenzie de : A". nească". 1925. in—8\XL+889 p.
imga. Revista Vălenii-de-Istorică. hei 1000. Recenzie rie : tlk. I. Brătianit.
Munie. 1926 Iulie—Sept. An. XII, Viaţa Românească. Iaşi. 1926 Ian.
N-rele 7—9, p. 265—268. An. XVIII, Nr. 1 , p. 131—136.
1839. ( V . ) . Contribuţii ono­
R O G R E A 1846. P O P A - L I S S E A N U (G.). Romanica.
mastice. Baţaria. Bogrea. Brcvi- Studii istorice, filologice şi areheo
man. Carale. Catargi. Comşa. Cot- logice. Bucureeşti. „Ion C. Văcă-
larciuc. Dindar. Dohrunul. Dol- rescu". 1925. in—8", 263 p. + l
haia. Gilău. Mehedinţi. Monteoru. pl. Lei 55. (Publica liunilc Casei
Mozolea. Rareş. Tohăneanu. T u - Şcoalelor. Biblioteca Secundară Nr.
ducescu. Udrişte. Valsau. Zamfta. 49).
Zubaşco. D a c o r o m a n i a . Cluj. 1924 1847. PROCOPOV1CI (Alexe). Din is
—1926. An IV. p. 857—-873. toria raporturilor noastre interdia
1840. B O G R E A (V.). „Mănăstirea Pavli- lectaie. (Cu prilejul apariţiei o-
ceni" şi altele. [Osolimni = Ialomiţa. perei lui Th. Capidan, Meglenoro
Taxoţ], R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de- mânii, 1. Istoria şi graiul lor....).
munte. 1926 Ianuarie—Martie. An. Dacoromânul Cluj. 1924 — 1926.
XII, N-rele 1—3, p. 7—9. An. IV. p. 38—66.
1841. B O G R E A (V.). Note şi observaţii 1848. PUŞCAR1L (Sextil). Dicţionarul
istorieo-filologice. î. Legende intorke Academiei. Bucureşti. „Cultura Na­
paralele cu ule noastre in cronica lai IJheorglie ţională". 1926, in—8», 35 p. ( E x ­
limncavin. Un pasagiu nelămurit ta tras din „Memoriile Secţiunii Li
Hadn 'freceaun. „Boijdan-lh" ŞI altele. lerare ale Academiei Române".
4. Asupra originii uu'mehri Tat >A). Seria III, Tom. III, Meni. 7.
Smedorova '>. Chera*o. 7
. IUn reeheo nmnen- [p. 197—229].
-latură ntînnsumtico. <<'. n l
Înaintaş ol Ini 1849. R O S E T T I (A.). Lettres roumaines
Ţamblaci. Flutavsis-tHtul. iu. filiaţia, il. de la fin du X V I - e et du début
Despre t'erâe. l::. ..Ţara l.ADIANŞCÂ". 1::. du X V I 1-e siècle tirées des archi­
sfăntvJ Troian. 4 4 . J/nnOrea ..Ihccin al ves de RisU'itza. (Transylvanie)
i'oradisuhd". Anuarul Institutului de Avec 21 planches hors texte. Bu­
Istorie Naţională Cluj. 1924 - 1925. cureşti. „Soeee". 1926, in—8", IX +
An. III, p. 505—525. 115 p. r 1 2 pl. \Unele pârli şi in]
1842. (V.). Ştiinţă inililaiită.
B O G R E A Grai ş i Suflet. Bucureşti. 1926. Vol.
lin spccuium recent. [Crăciunul. II. Fasc. 2. p. 187 - 254 fi
Cotnar.j. A n u a r u l Institutului de pl.
Istoric Naţională Cluj. 1924— 1925. 1850. * S K O K ( P . ) . Des rapports lin­
An. p. III,
500—504. guistiques slavo-roumains. Slavia.

1843. B O G R E A (V.). Ştiri străine despic 1925. An. IV, p. 128—138: 325- -
noi. I . BLAKVMEH. ' „Valwhvl" tu Ha- 346. Recenzie de : Th Capidan Daco-
660 i. ruÄrfÜ.N

romania. Cluj. 1924—• 1926. An. l>. B a t f a t

ÎV t Part. 11, p. 1252- ¡264.
1857. COSTIi* (Prof. Lucian). Graiul
1851. ZOTTA (Sever). Contribuţie la Bănăţean. (Studii şi c e r c e t ă r i ) .
originea cuvântului Tartan. R e ­ Timişoara. „Cartea Jiomânească".
vista Arhivelor. Bucureşti. 1925. 1926, in— 8«, 223 p. Lei 75. r.s» m j
An. I, A'r. 2 , p. 297—298. Arhivele Olteniei. Craiova. 1925
Septemvrie Decemvrie. An. IV.
a. A r d e a l . N-rele 21-22, p. 379--386.

c. M a c e d o r o m â n i i .
1852. H K \ A (Augustin). tituba româna 1858. C A P I R A N (Th.). Aromânismele
la Saşii din Ardeal. Cluj. „Ardea­ din dialectul dacoromân şi pro­
lul". 1925. in—8; 43 p. Lei 25. blemele care se leagă de ele. J u ­
(Univeristatea din Cluj. Biblioteca nimea Literară. Cernăuţi. 1925.
Dacoromaniei A'r. 2). Ha •enzii de : August — Oclomvrie. An. XIV.
Karl Kurt Klein. K o r r e s p o n d e n z h l a t t N-rete 8-10, p. 275—291. Recenzie
des Vereins für siebenhürgische L a n ­ de : li. Căzdnru. Arhiva din Iaşi.
deskunde. Sibiu. 1926 Aug.—Sept. 1926 lulie-Ocl. An. XXXIII.
An. XLIX. X-rele 8—9, p. 107— N-rele3—4, p. 292—2.95.
110; Teodor lioscidet. Viaţa Româ­ 1859. P A P A H A G I (Périclès). Quelques
nească. Iaşi. 1926 Aprilie, An, infleunces byzantines sur le ma-
XVIII, Nr. 4 p. t 121-126. cédo-roumain au aroumain. R e ­
1853. B O G H E A (V.). Glose româneşti vue Historique du Sud-Est E u ­

In patronimicele armeneşti din Ar­ ropéen. Bucarest-Paris. 1925 Iulie

deal. Un „l-iul Congres al Filologilor —Sept. An.11. N-rele 7— 9, p.
Romani"]. Bucureşti. [Socec]. 1926, 185—196.
in- -8°, p. 54— 88. 1 8 ( 0 . P A P A H A G I (Perjele). Numiri
1854. VICliLESCU (Constantin C). etnice la Aromâni. Bucureşti.
Dacia romană in oglinda inscrip­ „Cultura Naţională". 1925. in—8»,
ţiilor şi a limbei de azi. O icoană 37 p. ([Extras din „Memoriile

etnografică şi culturală. I . Ele­ Secţiunii Literare ale Academiei

mentele greceşti. Cluj. „Ardealul". Române". Seria III. Tom. III.
1926, in —• 8°, 124 p. ( E x r t a s Mem. 4. [p. 131—167]). Recenzii de:
din „Dacoromania". [1924— 1926}. Ti,. Capidan. D a c o r o m a n i a . Cluj.
An. IV. [p. 394—516}). 1924 — 1926. An. IV, Part. 2,
p. 1275 — 1277; X. llorga]. R e ­
1855. MIiMEA ( I . ) . Du-te la hantâtar-
vista Istorică. Vălenii-de-Munte.
De când cu Tokoli. Boja. Golăi
1926 Aprilie- Iunie. An. XII.
sau Golia ? [în graiul Secelenilor].
N-rele 4— 6. p. 122 123
Cercetări Istorice, laşi. 1925. An.
I, Nr. 1 , p. 410—411.
«. Toponimie.
1856. PAPAHAGI (Tache). Cercetări
în Munţii Apuseni, (irai ş i S u f l e t . 1861. M E V E A ( L ) . Toponimie şi isto­
Bucureşti. 1925. Voi. 11. Fase. 1 , rie : luncă şi loc. C e r c e t ă r i I s t o ­
p. 22 — 89. Recenzii de : C. Bogdan- rice. Iaşi. 1925. An. 1. Nr. 1,
Duică. S o c i e t a t e a d c M â i n e . Cluj. p. 111- 412.
1925 Maiu 17. An. 11. Nr. 20,
p. 356 -357; Stefan raşca. Dacoro- Ardeal.
mania. Ciuf. 1924 1926. An. IV, 1862. D R A G A K U (N.). Ardeal. ( R ă s ­
li. 1009 1017. puns ï>]ui I. Marţian). S o c i e t a -
 BIBLIOGRAFIA

lea de Mâine. Cluj. ¡925 la- 1868. M A R Ţ I A N (1.1. Ardea! nu de­

nuarie 25 şi Feoruarie 1. An. 11. rivă din ungureşte. Bistriţa. „Tip.
N-rele 4 - 5. p. 12—68. m («] Naţională". 1925. in—8«, 12 p.
Erdelyi I r o d a l m i S z e n i l e [eu t i t l u l : 1860. N E M E Ş ( J ö z s e f ) . Megegyszer
Marţian român nyelvü röpiratai „Siebenbürgen"' [Încă odată ,.M •_
„Erdely" nevenek eredeteiöl]. benbürgen]. E r d e l y i I r o d a l m i S r . e r o -
Cluj. 1925 Septemvrie. An. [LVII] Ic. Cluj. 1925 Aprilie. An.
I I .Nr. [=-?]. 319—326. [LVII.] I I . Nr. 4, p. 169—173.

llecenzie de: llie liCtrlmlescu. Arhiva Adaus de: Dr. Karăcsunyi Jdnoe. Ibi­

din laşi. 1925 Aprilie. An. dem. 1925 Maiu. An. [LVII]. 11.

XXXII. Xr. 2, p. 120- 124. Nr. 5, p. 221—222.

itevlkâ -te.- A". Drâgm». Societatea d e 1870. O I ' R E A X U (Sabin). Contribuţiuni

Mâine. 1925 Main 10. An. 11, la toponimia din ţinutul Săni­
Xr. 19, p. 339—340: — 1925 ilor. Cu o hartă. [Şi text fran­
Iunie 7 şi 14. An. I I , N-relr 23 cez]. Lucrările Institutului de Geo­
— 24, p. 405 — 407. Triptic» de : grafic al Universităţii din Cluj.
IM» Mrbulescu. Arhiva din Iaşi. 1924- '1925. Voi. 11, p. 153
1925 Iulie - - Octonwrie. An. 192+1 pl.
XXXII X-rele 5 şi 4. p. 255—258. 1871. S C H L E Y E R (Walther). Die Ort'-
Adm,* '/t. A'. liTiigave. Socie­ namen im mittleren Teile des
tatea de mâine. 1925 Septemvrie südlichen Siebenbürgens. R a l k a n -
20. An. 11, Xr. 38, p. 656- 657. Arehiv. Leipzig. 1926. Band I I ,
^ 1863. I I O H W A T H (Walter). Zeiden : p. 1—112.
Quil t ciuturi'. Korrcspondenzblatl 1871>. [ R O S L E R (G.).] ''• ,na nova.
des Vereins iiir sicbenbiirgische [ = Braşovul nou]. Kci-respondeiu-
Landeskunde. Sibiiu. 1926 Mar­ iilall des Vereins f ü r siebenbür-
tie. An. XLIX. Nr. 3, p. 33-31. gisehe Landeskunde. Sibiiu. 1925
18 4. I I U S S (Bichard), Zum Oitsnamen Decemvrie. An. X L V I I I , Nr.
Zeiden. Korrespondenzblnlt des 12, p. 110-111.
Vereins iiir s i e b e n b ü r g i s c h e L a n ­ 1873. S T E U E R Mănos). Cibinium.
deskunde. Sibiiu. 1926 Iunie. An. Szeben, Sibiu es a szekelyek
XLIX. Xr. 6, p 60—65. [Cibinium, Szeben, Sibiu şi Se­
1865. K A R . Y C S O N Y I (I)r. .Jânos). cuii]. E r d e l y i I r o d a l m i Szeinlc

Hozzâszolâs a „Siebenbürgen" es Cluj. 1925 Maiu. An. [LVII] 11.

a„Sz.('kely" s z a v a k eredetehez Nr. 5, p. 218— 220. j

[Păreri în legătură cu originea J ¡ 8 7 1 . YVE1GANI) (G.). Ortsnamen in
cuvintelor „Siehenl.iirgen'' şi j Ompoly-und Aranyos Gebiet. B a l -
1
„Szekely] '. E r d e l y i I r o d a l m i S z e i u - ; kan-Archiv. Leipzig. 1925. Band

l e . Cluj. 1925 Aprilie. An. [LVII] I. p. 1—42. Hecenzii de: A'. nriiganu.

II, A'r. 4, p. 167—169. Dncoromania. Cluj 1924—1926.

1866. K I S C H (Gustav). Zur Wort- ! An. IV, Part. 2, p. 1129- 1134:

torsehung. O. N . Zeiden. K o r r c s - •>. ruscuriu. Ibidem. 1924- 1926. An.

pundenzbintl des Vereins für IV, Part. 2, p. 1331 1356.

siebenbürgische Landeskunde. Si­

Banat.
biiu. 1925 Decemvrie. An. XLVII 1. \
Nr. 12, p. 105- 107. I 1875. M E L I C H (Dr. Jânos). Krasso.
1867. M A R Ţ I A N (1,. Ardeal. Consta- ! [ = Caras]. E r d e l y i I r o d a l m i S z e m l e .
lări şi lămuriri. Bistriţa ,-Tip. j Cluj. 1925 Ianuarie— Fevruarie.

Naţională" George Matheiu. 1925. An. L V I I (II). N-rele 1—-2, p.

in- 8«, 23 p. 29—34.

662 i. ORXCÌON

Dobrogea. 1881). S C H U S T E R ( F r . ) . D y d r i c h f =
1 Dridu din Prahova]. K o r r e p o n -
1 8 7 6 . GRĂMADĂ (Nicolai) )- Vicina.
denzblatt des Vereins für sle-
Isvoare cartografice. Originea
benbürgische Landeskunde. Sibiu.
numelui. Identificarea oraşului.
Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925. 1925 Martie—Maiu, An. XLVIII,
in—8", 27 p. ( E x t r a s din „Co­ N-rele 3—5, p. 34.
drul Cosminului" 1924. An. I, p. 1881. S C H U S T E R ( F r . ) . Ruffa a r b o r
437—459]). Recenzie de : O. Marinase,).
[ — Rucăr]. K o r r e s p o n d e n z b l a t t des
Vereins für siebenbiirgische Lan­
[Cu titlul :] Du nouveau sur Vicina.
deskunde. Sibiu. 1925 Martie-
Revuo Historique du Sud-Est Euro­
Maiu. An. XLVIII, N-rele 3—5,
pean. Bucaresi- Paris. 1925 Oe-
tomvrie-Decentbre. An. II, N-rele 10 p. 34.
-12, p .342 - 344. Străinătate.

Ţara Românească. 1882. B R A T E S C U ( C ) . Toponimie

românească în Bulgaria. A n a l e l e
1877. ( I . ) . Colţea. A r h i v a d i n
I O R D A N D o b r o j j e i . Cernăuţi. 1926. An. VII.
laşi.1925, Ianuarie. An. XXXII. p. 146—149.
Nr. 1, p. 68. 1883. G H E R G H E L (Dr. llie.) Valaşka.
1878. G R Ă M A D Ă (Nicolai) Ozolimna A r h i v a din Iaşi. 7925 Ianuarie.
[ = Halta Ialomiţeil. Aşezarea Ozo- An. XXXII. Nr. 1, p. 68.
limnei. Originea numelui. Cernăuţi. 1884. M I N E A ( L ) . Nume topice din
„Glasul Bucovinei". 1925 in- 8», Polonia. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi.
17 p. ( E x t r a s din „Codrul Cos­ 1925. An. I, Nr. 1, p. 408.
minului". 1925 [şi 1926]. An. II 1885. —- Vlaşco-Selo, „ S a t romanesc".
•şi III. p. 85--97]). I z v e s t i a . Sofia. II, p. 135. ts'i in] R e ­

1879. ( I . ) . Vadul Raxarabilor.

M I N E A vista Istorică. Vălenii-de-Munte.
Cercetări I s t o r i c e , laşi. 1925. An. 1925, Aprilie—Iunie, An. XI.
/, Nr. 1, p. 4 08. X-rele 4—6, p. 133.

XIII. MEDICINĂ.

1886. I I O G D A N - D I J I C Ă (O.). Curioasă in pravilele împărăteşti. [/•«., I.et

notiţă medicală. [Andrea: Wolf în nrz'i şi moloz din templul lui Epitiaur).

Iaşi şi Sibiu]. S o e i e t a t e a d e m â i n e . Bucureşti, „Adevărul" 1924, p. 37

Cluj. 1925 Iunie 7 şi 14, An. II, - -40,
N-rele 23—24, p. 399.
1887. G E L L N E R (Medic Locotenent
1. A r d e a l .
losif). Medicii Saşi ai secolului
X V I si X V I I din Braşov şi Sibiu. 1889. H O L O G A (Dr. Valeriu L . ) . Date
[Şi medicii Saşi in Principatele nouă despre loan Molnar-Piua-
Române]. Teză pentru doctorat... riu, ca medic şi ca autor medical.
Cluj. „Ardealul". 1925. in—8". T a t ă ! medicinei savante româ-
32 p. (Facultatea de Medicină neşli. Sibiu. „Tip. Arhidiecezană",
din Cluj). 1926, in 8", 7 p. (Retipărire din
»888. L Ă Z Ă R E A N L (Barbu). Eustra- „Transilvania". 1926. [Fevruarie.
tie biv-logofet şi medicina legală An. 57, Nr. 2, p. 73—71]).

1 in ..IsC-riogratia limiolni hi. i ni yi i9Jt ^tiiiii'il iusi^e mt-iilioiiar. numai . articol din „Codrul
 BIBLIOGRAFIA

1890. B O L O G A (D . Valeriu L.). „Pest- cina în Moldova la 1838. (După

chirurgus" 1. M. Popp. Cluj. nişte articole streine contimpo­
„Cartea Românească". 1925. in rane). Bucureşti. „Cartea Româ­
8', 4 p . ( E x t r a s din ,,Clujul nească", 19*5. in —8", 11 p .
Medical". 1925. Sepemvrie— Oc- ( E x t r a s din ..Revista Ştiinţelor
tonwrie. S-rele 9—10). Medicale", 1925 Oclamvrie-Noem-.
1891. B O L O G A (Dr. Valeriu L.>. Ter­ vrie, Nr. 10—11).
minologia medicala românească 1891. Y G R E i . (Dr.) Medicul lsak-lieg
a doctorului loan Piuariu (Molnar la curtea lui Ştefan cel Mare.
von Miillerslieim). Cluj. „Ardea­ Adevărul. Bucureşti, 1925 Martie
lul". 1926. in—«°, lip. ( E x t r a s din 21, An. XXXVIII. Xr. 12658.
..Dacoromania" Cluj. [1924—1926]. p. 1-2.
An. IV, [p. 3 * 3 — 3 9 3 1 .
1892. O R I E N T (Dr. Gyula). Az cr-
de"lyi es bânâti gyogyszere'szet tor- 3. Ţ a r a Românească.
t6nete. [Istoria farmacologiei în
Ardeal şi Banat]. Cluj- „Mi­ 1895. — [Doctorul lacob Pelarino,
nerim". 1926. in—H<>. 262 p . medicul Iui Brâncoveami]. [Men­
ţionat de N. lorga]. Revista
2 . Moldova. Istorică. 292« lauarie-Martie.
1893. B O L O G A (Dr. Valeriu). Medi­ An. XII, N-rele, 1-3, p . 18.

XIV. OBICE1U1 . F O L K L O R .

1. O b i c e i u r i . 2. Folklor.
* *
189 \ B E . I E (!>r. N. C ) . Urme
N A H l

tracice în
obiceiurile noastre'' 900. P O P E S C ! (Ion N.). Bibliografie
Arhiva din l a ş i , 1925 Ianuarie, folklorislicF. [urmare]. Ş e z ă t o a r e a .
An. XXXII, Xr. 1 . p . 70—71. j Fălticieni, 1925 Ianuarie- Februa
1897. N1COLAE (Pavel S.j. ..Târgul i rie, An. XXXIII, N-rele 1—2. p .
de fete" de pe muntele Găina, j 15—16; 1925 Martie-Aprilie, An.
..Ţara Moţilor". Buletinul So- i XXXIII. N-rele 3—4, p . 35- 48:
eietăţii Renale Române ile Gco I 1925 lii!ie-Sej>temvrie. An. XXXIII
uraîie. Bucureşti, 1926, Vom. j N-rele 7—9. p . 95— 97; 1925
XLV, p . 122-125. \ Oclomvrie-Decenivrie. An. XXXIII,
1898. Î ' A X A I T E S C L (P. P.). O des- j N-rele 10- 12, p . 126—131; 1926
criere franceză necunoscută a ! lan.-Febr. An. XXXIV. Voi.
serbării Paştilor in Principatele XXII, N-rele 1—2, p. 20-
Române la sfârşitul veacului 24 ; -1926 lulie-Auy. An. XXXI V.
X V I I. R e v i s t a Arhivelor. Bncu \ Voi. XXII, N-rele 7 8, p . 79 83.
reşti. 1925, An. I, Xr. 2. p . j
291--292. \
1X9'.'. Z O T T A (Sever). Tricentenaiul
unei cărţi germane şi hora 11*01. B [ O G R E A ] (V.). Legenda „Meş­
românească. [Descrierea dansului terului Manole" în Sud-Estu!
,,hora" de către Martin Opitz European. N e a m u l R o m â n e s c , Bu
(1597—1639).] C o n v o r b i r i L i t e r a r e . cureşti, 1925 Octomvrie 25. An.
Bucureşti. 1926. Martie. An. 51 XX, Nr. 240. p . l.
p. 237—238 1902. MUŞLEA (Ion). Interes pentru
664 i. craciuh

lolklorul românesio in Ardeal mână. Din vieaţa poporului r^rojkiţ.

înaintea apariţei baladelor lui X X X I I I . Kecf»zii de :.V. Ţirăgam. fiaco-
Alecsundri (18Ş2). Transilvania. romania. Cluj, 1924—19.26 \ An.
Sibiu, 192(1 Oct. An. 57, Nr. 10, IV, Part. 2, p. 1061—1091; o.
p. 555—562. lAernusianul. fciral ş l Suflet. Bucureşti,
(
19fli . P A P A R A (¡1 (Taeiie). Graiul şi 1926. Voi. II, Fasc, 2. p.
l'olklorul Maramureşului. Bucu­ 40.il—405 ; ti. lomu. R e v i s t a ţftor|*jL
reşti, „Cultura Naţională", 1925, Vălenii-de-Munte, 1926. lulie-Sept.
in—8°, I.XXXIII f 240p. + 1 An. XU, N-rele 7 9, p. 276 -
Imrtă + XXII f>). (Academia Ro­ 277.

XV. PRESA.

1 9 0 ' . B I A M J ( I . ) . Aperçue sur la tiri. Almanahul Prese* Române.

presse roumaine. Un ..Catalogue de C/u/. 1926. p.170 174.

FExpoeitùm rétros yecHve de la vresse rou- 190','.—Câteva dale din trecutul zia­
hiaine. » août n>m"i. Bucarest, Di­ r u l u i , , G a z e t a "transilvaniei". (1837
rection de la Presse du Ministère —1925), A l m a n a h u l P r e s e i R o m â ­
des Affaires Etrangères. 19&5. in n e . CI ui. 1926. p. 184 186.

—8°, 16 p. 1910. <;UIHJi\(lon). Câteva amintiri

1905. — La petite Entente de la [despre presa Ardealului dinanite
Presse. Conférence constitutive de unirea cu [ara mamă]. A l m a ­
tenue a Sinaia le 15 août 1 9 2 5 . . . nahul P r e s e i R o m â n e . Cluj, 1926,

Bucarest. „Ministere Royal des p. 2a—30; Ţara .Voastră. Cluj,

Affaires Etrangères", 1925, in—8", 1 9 2 6 , Ianuarie 3 . An VII, Nr.
189 p. 1, p. 12—14.

1906. — La Presso Polono-Roumai 1911. L U P A . Ş ( I . ) . Din activitatea zia­

ne". Conférence constitutive tenue ristică a lin Andrei Mureşanu. Bu­
a Galatz le 6 — 8 mai 1926... Bu­ cureşti, „Cultura Nafioanlă", 1925,
carest. „Ministere Royal des Affai­ iu—x\ 1 6 6 p. ([Extras din] Me­
res Etrangères". 1926. in —8", moriile Secţiunii Istorice ale Aca­
29,9. p. demiei Homâne. Seria III, Tom.
V. Meni. 6. [p. 159—324]).
1. A r d e a l . 19)2. L U P E A X U M E L I X (AL). începu­
turi ale ziaristicei româneşti in
1 9 0 / . B I B L K A (IV. I.). Ziaristica r o ­
Ardeal. A l m a n a h u l P r e s e i R o m â n e .
mână în Maramurăş. A l m a n a h u l
Cluj, 1.926, p. 39 - 4 7 .
P r e s e i R o m â n e . Ciuf. 1926.y. 187
1913. OSVADÄ (Vasilc C ) . Un vred­
—189; (.azela Maramurcşană
nic gazetar ardelean Silvestru
Signet, 1926, Februarie 26, An.
Moldovan. A l m a n a h u l P r e s e i R o ­
VII, Nr. 9, p. 3 ; 1926 Martie 19.
m â n e . Ciur, 1926, p. 82—84.
An. Vil. Nr. 12, p. 2; 1926
Aprilie 16, An. VII, Nr. 16. 1914.—Presa ardeleană pribeagă. (1915
p. 2: 1926 Aprilie 30, An. VU, - 1919). A l m a n a h u l P r e s e i R o ­

Nr.. 18. p. s. mâne. Cluj, 1926, p. 66—7 7.

1908. BOLCAŞ (Lucian) „ F o a i a L i t e ­ 1915. S H i E R l ' S (Emil). Mie deutsche

r a r ă " redactată şi editată de Lucre­ periodische Literatur Siebenbür­
zia Rudov—Suciu şi dr. Wilhelm gens. 1 7 7 8 — 1 9 2 5 . Iteulseue P o l i ­
R u d . w , Oradea—Mare 1897. Amin­ tische Hede aus iHossiuiniinicn
 BIBLIOGRAFIA 665

Sibiu, 1925, August- Septemvrie Decemvrie, An. IV, N-rele 21 —

An. V, N-rele 8 - 9 . p. ii--St. 22, p. 476—482.
1918. THE O DORIAN'-CAR AI) A (M.).

2. B a s a r a b i a . Contribuţiuni la i s t o r i a p r e s e i d i n
Oltenia. Din trecutul p r e s e i c r a i o -
1916. ZABOROVSCH1 ( I . ) . Presa ro»
vene. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova,
mânească din Basarabia ! n timpul
1926 Mai- Aug. An. V, N-rete ks—
stăpânirii ruseşti (1905—1918).
26, p. 178—182..
România N o u ă . Chişinău, 1926
Iulie 2, An. III, Nr. 26 (249), 4. Ţara-Românească.
p. 1—2; 1926 Iulie 14, An. IU,
1919. — Din trecutul ziarului „Uni­
Nr. 36 (259). p. 1 ; 1926 Iulie
versul". U n i v e r s u l . Bucureşti, 1925
29, An. III, Nr. ÎS (271). p. 1.
Aprilie 13 An. XI.1II,
t Nr. 86,
p.1—2.
3. O l t e n i a .
1917. S T O K . X K S C I (Dem. ].).). O r e ­ 5. S t r ă i n ă t a t e .
vistă literară in Craiova la 1889. 1920. S A M A R I N E A N U (M. G.). Presai
„Revista Olteană". A r h i v e l e O l t e ­ în Macedonia. A l m a n a h u l P r e s e .
niei. Craiova, 1925 Seplemvrie- R o m â n e . Cluj, 1926, p. 163—165.

XVI. T E A T R U . MUZICA.

1921. UVKSCi; (Ioan I.). Treizeci de Ianuarie 16. An. XXI, Nr. 521&,
ani de teatru. Contribuţii la istoria p. 3; 1925 Ianuarie 28. An.
teatrului românesc. Bucureşti, XXI, Nr. 5296, p. 3 ; — 1925
„Rampa", 1925. in—8», 333 p. Ianuarie, 31. An. XXI. Nr. 5299.
Ici 100. p. 3; 1925 Februarie 7, An. XXI.
1922. M A X I M I U A N (V.). Viaţa unui Nr.5308, p. 3;— 192 5 Februarie
actor. 20 ani de teatru. U i m i n c a ţ a . 8. An. XXI, Nr. 6309, p. 3.
Bucureşti, 1925 August 5. An. 1 9 2 5 . — Din trecutul mişcărei teatrale.
XXI, Nr. 6720, p. 7; — 1925 Teatrul francez la Iaşi. Contrac.
Septemvrie 19, An. XXI, Nr. tul încheiat între ocârmuirea MoJ-
6764, p. 3. [Cu mici întreruperi]. doviei şi antreprenorii teatrului
INu continuă (teşi se zice. ..Va urma"]. francez. R a m p a . Bucureşti, 1926
Iulie 29. An. XI, Nr. 2625, p.i."
1. A r d e a l .
1923. miEDICEAKU (Tiberiu). Muzica 3. Ţara-Românească.
şi compozitorii români ai Tran­
silvaniei. Conferinţă... ţinută in 1926. M A S S > O F (Ioan). Din trecutul
ziua de 11 Noemvrie 1926. |l.oc?J teatrului nostru. Cum se numiau
\1926}. in—8«, 12 p. directorii Teatrului Naţional la
1847. R a m p a . Bucureşti, 1926 Iunie
2. M o l d o v a . 2. An. XI, Nr. 2576. p.l.
1924. I U A N O I J U ( E m . A l . ) . O privire 1927. M I N A I t (Profesor Octav). Figuri
retrospectivă asupra teatrului mol­ din teatrul românesc. Kostache
dovenesc din primele începuturi Karagiale. ( 1 8 1 2 — 1 8 7 7 ) . U n i v e r s u l .
şi până la 1923. [Continuare]. Opi­ Bucureşti, 1925 Aprilie 27, An
n i a . Iaşi, 1925 Ianuarie 9. An. XLIII, Nr. 95, p. 3; 1925 Maia
XXI, Nr. 5281, p. 3; — 1925 4 , An. XLIII, Nr. 100, p. 7.
 H. ISTORIE
IV ISTORIE PROPRIU ZISA.

111. I s t o r i a M o d e r n ă .
P e r i o a d a t e n d i n ţ e l o r de u n i t a t e p o l i t i c ă , r e l i g i o a s ă
si c u l t u r a l ă p â n ă la T u d o r V l a d i m i r e s c u .
(1601 1821).

5. T a r a - R o m â n e a s c â . toire de la Grece. [Nicolas M a -

vroyeni prince regnant de Vala-
1928. Bl.AIXCAItl) (Théodore). Quel­ chie 1786—1790]. Marseille, „Imp.

ques détails additionnels à la Marseillaise". 1921. in 8", p. 59 —

monographie des Mavroyèni. O u ­ 72 4- pi.

vrage très documenté sur l'his­

IV. I s t o r i a C o n t e m p o r a n ă .
P e r i o a d a înfăptuirii s u c c e s i v e a unităţii n a ţ i o n a l e
până la r e a l i z a r e a R o m â n i e i î n t r e g i t e .
(1821-1920).

7. R o m â n i a în primii ani ai a. R ă s b o i u l p e n t r u î n t r e g i r e a R o ­
mâniei. ( 1 9 1 6 - 1 9 1 9 ) .
d o m n i e i r e g e l u i F e r d i n a n d I.
1930. ÎAIH.'A (Generalul Alcx.) »)• Me­
(1914-1920). morialul meu. Buzău. ,,h>n Câli-
nescu", 1922. in— 8°, 288 p. Lei 28.
1929. IONESCO (T[homa.s|). 1). I U I ! 1931. IOiXE.%1' (Maiorul Griqore) * ) .
MUZRSCO. V. MIMITKII . K. Jurnalul de războiu al Regimen­
P A W J H A T I . C. M. SIHSOM. !. tului „Ştefan cel Mare" Nr. 1 3 .
« A V \MÎSt:0. 1). .VKGlil.l'SCO. M 877--78; 1 9 1 3 : 1916—1919).
1. T R S V . l.es questions roumains laşi. „Viaţa Românească",, 1921.
du temps présent. Avant-propos i n — 1 7 H 4 X I . V p . I.ei 19.
de M. Raymond l'oincaré. Paris. 1032. JUI1IAII. fl.ocot. ( ol. Gh.).
..Felix Alean". 1921. in—-8", /V Mărâşc.ştii. Bevisla Infanteriei.
•rl87p. Fr. 6 (Bibliothèque llucureşti. 1922. Xormvrie, An.
d'Histoire contemporaine). XXJ1. Xr. 252. p . 1—28.

i- Iu ..lxtofioirmiia liomăr.ri in jam fuse»; clasificat, numai la „h-jotnUia" autorului

In ..lni'yi-i.m'flia //0*>i4M in tft:i şi /.»?." fuisse cJttMtk:at 'luai !•: .,irii>atâi
.
 BIBLIOGRAFIA «67

1933. N A G Y (Nagybaczoni Vitez V i l - 1934. P A L É O L O G U E (Maurice) La

raos). A România e l l e n i hadjârat. Russie des Tzars pendant la
1 9 1 6 — 1 9 1 7 . Mâsodik javitott es grand guerre. (II. Pendant la Maille
bovitett kiadâs. [Campioana contra de Verdun. jV. La Roumanie entrt
României, 1 9 1 6 — 1 9 1 7 . E d . I I re­ en guerre. V. Le désastre roumain.
văzută şi întregiăl. 3 voi. [Budapest. VII. I.o conférence des alliés). Bévue de»
„Fr ier es Tt'rsa," 1932]. in—8«. Ueus M o n d e s . Paris. 1922 Ian.
VI11 + 248 p. + pl,(I); V111+232 1. An. 92. p. 78—114 ; 1922 Febr.
p.+pl.(II): V I I I + 127 p. + pl. 15, An. 92. p. 782—816 ; 1922
(III); a. Kbtet: Erdelv, 11. KStet: Mart. 1, An. 92. p. 148—180;
Havasclfild meghoditdsa. 111. Kotet: fise- 1922 Mai 1, An. 92. p. 75
menyek — bea & a bucaresli b6ke). —109.

[Voi. I : Ardealul. Voi. I I . Cu­ 1935* S T E G E M A N N . Geschichte des

cerirea Ţării-Bomăneşti. Voi. 11!. Krieges. Band IV. Berlin 1921.
întâmplări din 1917 şi Pacea dela 1936 * WOPICKA (Ch.). Secrets of
Bucureşti]. the Balkans. Chicago, 1921.

A. R o m â n i i din a l t e ţ ă r i .

2. B a l c a n i . [Şi românii]. Préface de Jaques

Bainville. Paris, Armand Colin,
1«37. BOVJCTHE D E B E L L E (Edmond;. 1922, in— 8». IV+IV+303 p.
La Macédoine et les macédoniens. Fr. 7.

V. I S T O R I E P A R Ţ I A L Ă

4. N a ţ i o n a l i t ă ţ i l e din Paris. Beresnia'-, [1921]. in—S",

264 p. Frcs. 50.
România.
Studii generale -
i. Secuii.
2

193«. IOHGA ( N . ) . Les ,.nationalités" 1940. JANCSO (Benedek) ) . A szé-

en Roumanie. La Bévue de Ge­ kclyek. Tôrténeti és néprajzi t a -
nève- Geni- e. 1921,. iuin, Nr. 12, nulmâny. [Secuii. Studiu istoric
p. 890 -896. şi etnografic]. Budapest. „Hor
nyăşzly Viktor",. 1921. in—S\
47 p. Recenzie de: N. Iorga. Bulletin
d . Evreii.
de l'Institut pour l'étude de l'Eu­

193». BUA LIN STEIN (Ernie F . ) . L'oli- rope s u d - o r i e n t a l e . Bucureşti, 1923

garchie roumaine et les juifs. Pré- Ian.-Martie, An. X, N-rele 1—3,

face de A. Ferdinand Herold. p. 19—22.

1. I n . „Istoriografia II mana în luzi si w*r r

itatele din „ i t c v u c des D e u s M o n e s " erau in­
coninleete.

i > l ID ..fîut'limentul" (lin „îstoriogratw Uoiuûnà ia tri c a r t e a nu a v e a t o a t e datele.

 I. CRĂCIUN

B. ŞTIINŢE A U X I L I A R E
1. A R H E O L O G I E . ANTICHITĂŢI.

4. D o b r o g e a . tauza. By¿antinisclie-iVeugrjeeui.

sehe Jahrbücher. Berlin. 1921-

HM-I-. B E R L I N E R (Rudolf)- Ein fruTi- Band, 11, p. ISO—113.
cristlicher Aga politisch aus Kons-

C MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA

1. C A L A T O R I I .
(In ordine cronologică şi pe provincii).

1942 * S L E Z A K ( L e o ) . Meine sämtliche 1913. N O R D M A N N (Charles). I m p r e s ­

Werke. [Si ,.Reise nach Rumä­ sions de Roumanie. [1921], R e v u e
nien. 19201. [Wien], 1922, p. 229 des D e u x Mondes. Paris, 1921
- 238. lévrier I. An. 91, p. 637—618.

II. B I O G R A F I I . C O N T R I B U Ţ I U N I BIOGRAFICE.
(In ordine alfabetică).
( Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).

1911. TM FAUN IN (Léon). Take Io­ Septemvrie. .16, An. 60, .\>. 18, p-
nesco. Revue Bleue. Paris. 1922. 384 -.580.

III. I S T O R I A D I F E R I T E L O R I N S T I T U Ţ I I Şl S O C I E T Ă Ţ I .
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1945. B I B I C E S C l i ( I . G.). Opt ani în cureşti, ..Imprimeria Stalului"

Banca Naţională a României. Bu­ 1921. in 3', 594-72 p

D. DIFERITE CHESTIUNI NUAVAI IN

LEGĂTURA CU ISTORIA
III. C H E S T I A AGRARA.

1946. D O B H E S C L (Dr. Aurel). Legea Poporului", 1922, in--16\ 234

agrară pentru Transilvania, R a ­ p. -\- indice ~- tabele sinoplix. ( B i ­
liat, Crişana şi Maramureş. Cu blioteca Partidului Naţional R o ­
'iidrumări şi desluşiri de... E d . mân. Nr. 2 ) ,
11. complectată. Sibiu, ,.Foaia
 BIBLIOBRAFIA 66«

IV. B I S E R I C A .
(Pe culte şi provincii)

1. B i s e r i c a C a t o l i c ă .
apX«>v. 1982. in 8-, 39. p. (Kx trăit
a. Ardeal.
du ,As).Tto') TTjţ taxop. x"xl sttvo/..
1947. *TKJHEsVÂRV (Or. .lânos). Er. sxaipsiaţ tY|C l'j'/.Xaîoc". VIII,
dilij kozepkori piispo'.ei. [Episcopii 1922). i"Şi despre daniile făcule.
Ardealului din evul mediu]. Cluj, bisericii de către Yoevozii Ţări­
.,Minerva", 1 9 2 ? . 476 p . lor Române], Recenzie d e : . \ . Bănesc».
Revue Histoiiquc du Snd-Est E u -
3. B i s e r i c a O r t o d o x ă .
ropccn. Bucarest-Paris, 1925 A-
— Generalităţi - pril-Iunie. An. II, N-rele 4-—fi.
19 X. K O . L K O L L E Ş ( P h . ) <0 èv p, 170—171.

VI. A R T E . M U Z E E .
1. Arte. ţului din Moldova de (Javriil Mo­
nachili la 1429. Itucureşti. „Acade­
1919. KIAMJ (Ion). Documente de
mia Pomană" University Press,
artă românească din mamisoriple Oxford, 1922. in—2', X table. (A-
vechi. F a s c . I. Evanghelia slavo- cademia Română).
u j r e a c â scrisă în Mănăstirea Neam­

IX. E T N O G R A F I E .
rile Institutului de (ieojiral'ir al
1950. V U I A Câteva observaţiuni
(11.).

şi constatări asupra pusloritului Universităţii din Cluj. 1922, Voi.

şi asupra tipurilor de case Ia I. p . 323 —334- r 1 pl.

Români. ! Ş i text francez]. L u c r ă -

XII. LITERATURA FILOLOGIE.

1. L i t e r a t u r ă . 1951. C O N E Y /Prof B . ) . KsBKoroia
uaaitjiiioiTir .nevKiy lì-b.ii'apiiiil'oM'i.iiH.
1951. l O R K A ( N . ) '. I.'âme rouinaine
Limba r e c i p r o c ă d i n t r e Bulgărişi
moderne. Le poete Mkhel Kmine- Români C o d w a . i. t.])3KaBiia neutru. ,
J

sco. R e v u e H l c u e . Paris. 1922 noul 1921.in 8 ° . 1584-11. p . (Oriie'jan.Ki.

S. An. 60, Nr. Io. p . 169 -473. ori. ,. l'o.tinHiiin. ira Cof|>. y m r B c p c i n v -
m in] L i i t e t i a . laşi, 1922 Septem­ rr," I;H. XV—XVI).
vrie 1. An. I, Xr. 1, p . 79—87. 1955. A L M E T I I ( J . ) . Zur Kentnis
der Petschenegen. K o r o s l C s o m a -
2. Filologie. A r c l i i v u i u . I!udaj>est. 1922 .Iun. li.
1952. C A X C K L ( P . ) . Despre „ r u m â n " I, Kutet. Xr. 3. p . 2 19 - 225.
şi despre unele probleme lexicale
vechi slavo-române. Bucureşti, ,,So-
Toponimie
cec". 1921.. in—8°. 95 p . Lei 7.
Ardeal.
(Casa Şcoalelor). H»cemie de: i'etar
sink. S i a v i a . III, 1. p . 114-121. 1950. K i S C I l (Di. Gustav), 'lartkiu-
1951-i CAXCEL ( P . ) . 'l'crmenii slavi Korcspoiidebzblalt des Vcreins fur

de plug în daeo-română. LIUEU- sieliciibiiralsclic Landeskunde. ,S7

resti, ,,Socec", 1921, in -8". 63 p . bin, 1921. An. XLVI, p. 19.

Lei 6. (Casa Şcoalelor i. Adaus de.: fr. Sehvsler. Ibidem. 1925.

de: Velur Sk-o!.: Siavia. / / / . Martie-Maiu. An. XLV 111 X-rel,:

111—121. .,' -5. p . 34 -3-1.

1. In ..tsinrioor'IFUR /.'/.,rui:,. aal.ifle >ie la ,.K< m y B j e a " a u \V-L t u a n t - y n ' . r

 SUPLIMENT LA „ISTORIOGRAFIA ROMANA IH 192]
A. ISTORIE
li. P E R I O D I C E .

1957. A N U A R U L C O M I S I U N l l M O ­ Naţională G. Matheiu. Bistriţa.

N U M E N T E L O R I S T O R I C E . SEC­ Bianual, in—8\ 1924, Nr. 1.
ŢIA
D I N B A S A R A B I A . Chişinău, 1 9 5 9 . D A C I A . Recherches et décou­
„Glasul Ţării", in — 8°, 1924, vertes archéologiques en Rouma­
An. 1. nie. Publiées sous la direction de M.
1958. A R H I V A S O M E Ş A N A . Revistă Vasile Pdrvan. Bucarest. „Cultura
istorică culturală. Năsăud. Tip. Naţională. Anual.in—4",l924,An.l.

IV. I S T O R I E P R O P R I U Z I S A .

Studii de sinteză— 1902. I O H G A ( N ) . 1

1960. B O R B É L V (Dr. Ist van >. Ujabb
vélemények a roman nép és a
român nyelv eredetérol. [Păreri
noi despre originea poporului r o ­
mân şi a limbii române]. E r d é l y i
Irodalmi S z e m l e . Cluj, 1924 Sep-
Influences é t r a n ­
gères sur la nation romaine. L e -
çons faites à la Sorbonne. Paris,
,,./. Gamber", 1923, in—8«, 91 p.
1 9 6 3 . * H A N D I (Oscar). L a Roumanie
ancienne et moderne. V i t a I t a l i a n a .
[1924]. R,tenzeie de: N. lorga. R e v u e
Historique du Sud-Est Européen.

temvrie-Octomvrie. An. LV] (I). Bucarest-Paris, 1925 Ianuarie-

Nr. 8. p. 305—311. Martie, An. II, N-rele 1—3, p. 70.
1961. I O R G A ( N ) . Choses d'Orient 1 9 6 1 . * W I R T H (Dr. Albrecht). D e r
et de Roumanie. Conférences Balkan. Seine Länder und V ö l k e r
données a u x Universités de Var­ in Geschichte, Kultur, Politik,
sovie, de Wilno, de Poznan, de Volkswirtschaft und Weltverkehr.
Cracovie et de Lwow. Paris- E d . f I V . [Si Românij din D a c i a -
Bucarest,,,.!. Gamber", Tip. „Lupta" Traiana si Macedonia]. Stultgart-
N. Stroilă, 1924, in—8", 92 p. Berlin-Leipzig. 1924.

.1. lu ..istoriograiia lic-otănâ io me* si i92iil

'LUTEA H U AVEA t o a l e ILATELF.
 BlBLiOORAFIA 671

I. I s t o r i a V e c h e .
Perioada de p l ă m ă d i r e a p o p o r u l u i r o m â n e s c p â n ă
la u l t i m e l e năvăliri b a r b a r e . ( 1 2 4 1 ) .

2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . (Mannus - Bibliothek Nr. ,'j4). ite-

• mz'ii ae • A . larga. Revue Hisloripuc
(106—275).
du Sud-Kst Européen. Bucarest-
1965. CAHCOl'INO (.Jérôme). Les ri­ faris. 1925 lan.-Martie. An. I I .
chesses de üaces et le redresse­ N-rele 1 3. p. 04 - 05; Walter Um
ment de l'Empire Romain sous i>t* 'sub titlul : Neue Literatur zur
Trayan. Daeia. Bucarest, 1921, Völ, erwandeiungszeit]. Ungari­
Au. I. )>. 27- 34. sche J a h r b ü c h e r . Leipzig-Berlin.
1923. Band. I I I , p. 177—173 ;

3. E p o c a n ă v ă l i r i l o r b a r b a r e . Ludwin sehmitlt. Ungarische .Juhrbü

eher. Leipzig-Berlin. 1925 Aprilie.
(275 1241).
Band. V, Heft, 1. p. 113-115.

196 1. BOHHEIA (Dr. I s t v m ) . Adalékok T. 68. H OMAN (Bulint). Geschichtliches

a Balkant'élszigeti Romànok észak- in Niebelungenlied. Şi despre
ra v ndorlâsunak torténetéhe/.. Vlahi], herlin-Leipzig. ., Walter de.
[Adausuri la istoria uùgraliunii (iruylet et Co." 1921. in--8". 48
spre nord a Românilor din p. (Ungarische Bibliothek, für das
Peninsula Balcanică]. Krdclyi Iro- Ungarische Institut an der Uni­
dalmi Szeinle. Cluj, 1924 Novern- versität Berlin. Erste Reihe. VI).
bric-Dccemvrie, A.n. LXI (1). 191)9. M E O E R L K (Lubor) ».) Manuel
N-rele 9—10. p. 395 —401. « e l'antiquité slave. ï W l. L'instoire.
19i>7. DICULESCU (Dr. Constantine.). [Şi despre Români până in veacul
Die Wandalen und die Goten al X-lea]. Paris. .,Honoré Cham­
in Ungarn und Rumänien. Mit 29 pion" , 1923, in 8'. V111 +240 p.
Textabbildungen. Leipzig. ,,Curt (Colleetionu de manuels publiée
Kabitzsch". 1923. in- •«". V + 64p. par I'Instituit d'études slaves. ! ) .

II. I s t o r i a M e d i e .
P e r i o a d a o r g a n i z ă r i i V o e v o d a t e l o r şi P r i n c i p a t e l o r
r o m â n e p â n ă Ia u n i r e a l o r s u b Mihaiu V i t e a z u l .
(1241 — 1601).

2. M o l d o v a . krytyczne, zupelne /.wow... / « -

h'adu Naro iovtego im Ossolinstieh.
1970. H A S K K ( J a i ) Chrisostom). Pamiet- 11923], in- 8°. XXIV - f - 459 p.
niki .lana Cbryzostoma /. Gosla- 1971. URSU ( I . ) 2). Petru Hareş. Bu
wic Paska. Opracowal lan Czu- cureşti, „Convorbiri Literare", 1923.
bek. ( Monuu'.entele lui loan Chri- in—8°. 144 p. L e i 30. (Biblioteca
soslom şi a lui Goslawic Paska. Istorica No. 1).
Lucrată de loan Czobek). Wydanie

J. tn ..Idonogralio K'ji„,ti>., ,» şt i:>*t" tarte;* n e aven i.oate n a t e l e .

.,- li' .1 tlai'wrana ti>.„>fXiaj '>->! m ' ; ţi e r n t e * mi livori t o a t e latele
672 1. CRĂCIUN

III. I s t o r i a Modernă.
P e r i o a d a t e n d i n ţ e l o r de u n i t a t e p o l i t i c ă , r e l i g i o a s ă
si c u l t u r a l ă p â n ă la T u d o r V l a d i m i r e s c u .
(1601 - 1 8 2 1 ) .

Studii generale Cluj, 1925 Ianuarie-Februarie, An.

LVII (II), N-rele 1—2, p . 41—45.
1972. G1UKESCU (C. C ) . Une enquête 1974. P A U L E S C U (Eugene). G e o r g e s
française sur les Princpautés II Rakoczy prince de T r a n s y l v a ­
roumaines au commencement du nie. ( 1 6 4 8 — 1 6 6 0 ) . Essai s u r sa
XVIIl-e siècle. Paris-Bucarest. politique extérieure. lassy „Ver­
,,l)alina Românească", Vàlenii-de- suri şi Proză". 1924. in—*°,
Munte, 1921, in—H". 29 p . ( E x t r a i t IV+133 p . +2 pl.
des „M langes de l'Ecole Rou­
maine en F r a n c e " , [1925. Part. I. 5. Ţ a r a Românească.
p . 39—63]). Recenzie de : V. Boarea. 1975. A I U C E S C U (Iulia). Consideraţi
Anuarul Institutului de Istoric Na­ uni asupra revoluţiei lui T u d o r
ţională Cluj. 1924—\925, An. 111, Vladimirescu. Bucureşti. „Ro­
p. 705. mânia Nouă" Th. I. Voinea,
1924, in—8°
f ¡ 2 p . lei 20.
197(i. B1TAV (Dr. Ârpâd). Caragea J â -
1. Ardealul. nos volt havasalfoldi fejcdelem
mint az uj gorog irodalom mun-
1973. G Y A K F A S (Elemer). Bethlen kâsa. [loan Caragea fostul Voevod
Mikl' s kancellcir, 1 6 4 2 — 1 7 1 6 . [Can­ al Ţării Româneşti ca colaborator
celarul Nicolae Bethlen], Dies'j- în ogorul nouei literaturi g r e c e ­
szentm rton. „lirsztbet". 1924, in şti]. Erdclyi Irodalmi Szemlc.

— 8". 227 p . jig. UecenrÂe de: l>r. Biro Cluj, 1921 Aptilie-Maiu, An.
Vencel. Erdclyi Irod a !iui Szenilc. L\I, Nr. 5—6. p . 232—233.

IV. I s t o r i a C o n t e m p o r a n ă .
P e r i o a d a înfăptuirii s u c c e s i v e a unităţii naţionale
p â n ă la r e a l i z a r e a R o m â n i e i întregite.
(1821 — 1 9 2 0 ) .

— Studii g e n e r a l e — 1978. IOHGA (N.). Edudes Roumai­

nes. 27. Idées si larme, littéraires fran­
1
7. A N C E I . (Jaques) ) . Manuel his­ çaises dans le sud-est de l'Europe. Leçons
torique de la question d'Orient. faites a la Sorbonne. Paris ,,.7.
( 1 7 9 2 — 1 9 2 3 ) . [ Ş i Principatele R o ­ Gamber", Tip. ,,l)atina lîomd-
mane - ş i apoi România]. Paris. neascâ", Vâlenii-de-Munle,. 1924-
„Delagrave", Impr. Ouvrière, An- \0 247 p . Francs 10.
a
gouUme. 1923, in—8 , 336 p.4-1 pl. 1979. IAÎPAŞ ( I . ) . Legăturile lui
(Bibliothèque d'Histoire e t de [Avram] Iancu cu fraţii de din
Politique), «««fiïie de : N. lorga. I t c - colo [din Principate]. Patria. Cluj
vue Historique du Sud-Est Euro­ 1924, August 30, An. VI, Nr.
péen. Bucureşti, 1924 Ianuarie-M or­ 183a p . 3.
tie An. I, N-rele 1—3, p . 82—8 9.

î . In ^Istoriografia Romă;\â iit ^ ' ¿ 3 şi 1 9 2 4

* cartea nu avea toate datele
 BIBLIOGRAFIA 673

1. A r d e a l u l c u l t u r a l , r e v o l u ­ 392 p. (II). [Vezi mai ales in­

ţ i o n a r şi n a ţ i o n a l i s t al vea­ dicele volumului]. Recenzie de: y. larga.
cului a l X I X - I e a şi î n c e p u t u l Revue Hisloriqu du Sus-Est Euro­
e

veacului al X X - l e a . péen. Bucarest, 1926, Ian.-Mart.

1980. — Un document al vremii. Ati­
tudinea episcopatului ortodox
dela noi faţă de intrarea R o m â ­
niei in acţiune. U n i r e a . Blaj,
192-3 Martie 3, An. XXXIII, Nr.
9, p. 2—3.
1981. D H A G A N E S I U (Dr.
document istoric. Devastarea eco­
nomică a Moţilor acum 100 de ani.
Patria. Cluj, 1924 Septemvrie 9.
An. VI, Nr. 191, p. 1 ; 1924
Septemvrie 10, An. VI, Nr. 192,
p. 1—2.
19S2. D H A G O M I R (Silviu). Documen­
te maghiare referitoare la luptele
din munţii Apuseni în 1 8 4 9 .
P a t r i a . Cluj, 1924 August 30, An.
VI, Nr. 183. p. 2.
1983. H E V E N E S Y (André de). L'agonie
d'un empire. L'Autriche-Hongrie. | 1989. N E I C U ( I o n ) ) . O infiltrare r o -
Moeurs et politique. [Şi Românii I
din Ardeal]. Paris, „Librairie | Colonizarea Dobrogii
Academique Perrin et C-ie", 1923.
in—8», 281 p. Frcs 7,50.
1984. — Un istorie ungur despre
lupta dela Abrud. [1849]. Patria.
Cluj. 1924 August 31, An. VI, Nr.
184. p. 1.
1985. P O P (Traian). Martirii români
executaţi şi maltrataţi în Târgu-
Mureş în revoluţia din anul 1848-
49. P a t r i a , Cluj, 1924 Septemvrie
5, An. VI, Nr. 188 p. 1—2.
1986. TISZA (Grof Istvân). Grof
Tisza Istvân osszes munkâi. [O-
perele complete ale contelui Şte­
fan Tisza]. Voi. II: Atitudinea Ro­
mâniei fa\ă de Austro-Ungaria in 19H;
Scrisori către vlădicii români din Ardeal in
decursul răzb fiului mondial]. Budapest,
Fran lin Tàrsulat, 1924. in — 8 " ,
An. III. N-rele 1—3. p. 66—69.
2. Basarabia sub ocupaţia
rusească. (i8i2-19i8).
1987. HOGOS ( U . ) . L a răspântie.
Moldova de la Nistru în anii 1917
— 1 9 1 8 . Chişinău „Clasul Ţării".
Titus). Un
1924. in—8", 144 p. Ui 50. (So­
cietatea centrală agricolă).
1988. POPA-LISSEANtî ( G . ) . B a ­
sarabia. Privire istorică. Bucu­
reşti. ,,Joe'<ey-Club", Ion C. Vă-
cărescu. 1924. in—-8", 95 p. Lei
10. (Ministerul Instrucţiunii. Casa
Şcoalelor).
6. R o m â n i a s u b d o m n i a r e ­
gelui C a r o l 1. ( 1 8 6 6 — 1 9 1 4 ) .
b. Dobrogea.
1
mânească în Dobrogea Veche.
Noui cu
Macedo.-Români. Bucureşti, „So-
cec", 1924. in—8«, 11 p. ( E x t r a s
din „Buletinul Societăţii Regale
Române de Geografie", 1923, An.
XLII, [p. 91-99]).
1990. * STROESCU (V.) ş i N . PAN-
T E L Y STANCIU. Dobrogea Nouă.
Pe căile străbunilor. Vol. I, Ba-
zargic, 1924.
7. R o m â n i a în primii ani ai
d o m n i e i regelui F e r d i n a n d 1.
(1914-1920).
1991. ANASTASIE' (General Alexe).
Dinastia regală şi poporul r o ­
mân. Prefaţă de d l profesor
N. lorga. Bucureşti, „Convorbiri
Literare", 1924, t.n—S", 32 p. jig.
Lei 50.

1. In „Istoriografia Rom/kai in 1923 yi i92i" studiul fust-se menţionat nun.ai c a articol din

..Bulet. ^ o c . Ren, l i o r o . <ic Geografii.".

Anuarul Inst. de Ut. Nat. IV. 48

674 I. CRĂCIUN

a. R ă s b o i u l p e n t r u î n t r e g i r e a R o ­ 19C6. GEORGESCU (Colonel Christo-

mâniei. (1916-1919). dulo). Gălăţenii şi Bârlădenii în
1992. A B Z (Generaloberst) *). Zur ge­ războiul pentru întregirea neamu­
schiente des grossen Krieges. 1914 lui. Galaţi. „Moldova", 1924. in—
— 1918. Wien.. „Rikola", Tip. 4°, 90 p.
R. Kiessei Salzburg. 1924. in—S\ 1997. *IOAN (Ştefan C ) . Din revolu-
p. 102—120; 159—104; 225—237. ţiunea rusească. Bucureşti. 1923.
19f-3. * A R Z (Generaloberst v . ) . Der 1998. * WIND1SCHGRAETZ (Prince
Krieg gegen Rumänien. Schweize­ Louis W . ) . Mémoires. Traducere
rische Vierteljahrschrift für Kriegs franceză. Parii. 1923.
wissenschal'l. Basel. 1924. Heft 1.
1994. CAROSSA (Hans). Rumänisches
Tagebuch. [1916]. Leizig. „Insel" oc. Pacea dela Paris. (1920).
Tip. Fr. Richter, 1924, in—8\
229 p. 1999. * WILSON (Woodrow). Memorien
1995. CIBIN fNeculai). Războiul nostru. und Documenten über den Vertrag
[1916—1919J. Bucureşti. „Impri­ zu Versailles, anno MCMXIX.
meria Statului", 1924, in—S", 1 5 S Herausgegeben von R . St. Baker.
p. Lei 30. Leipzi , 1923.

V. Istoria Nouă.
R o m â n i a î n t r e g i t ă . ( D e l a 1920 p â n ă î n zilele n o a s t r e ) .

20C0. IACOBESCi; (Teodor D.). Situ­ An. 34, Tom. CLXI. Xr. 591, p.
aţia din Basarabia. (Cuvântare ţi­ 840—874.
nută la discuţia Mesagiului în ziua 2003.—>,HcTopHiccKaa npaBjra no B e c c a -
de 31 Octomvrie 1924). Bucureşti, pafJCKOMy B O n p o c y . " [Adevărul istoric
Imprimeria Stalului, 1924, in—8«, asupra chestiunii Basarabiei.
72 p. Lei 5. EepJliiHî,. l'J24. in—8«, 44 p.
2001. M L R E Ş A A U ( C ) . Ţara Noastră 2004. SUCIU (Petru). Probleme arde­
în lumina străinătăţii. Judecăţi lene. Reforma agrară în Ardeal.
contemporane. Constanta. „Alba­ Problema oraşelor ardelene. Clasele
nia", 1924, in— «», 15 p. Lei 7. sociale în Ardeal. Cluj. „Societatea
2 0 0 2 . POPOVICI ( C ) . Les impérialistes de Mâine", 1924, in—8", 46 p.
russes et la Bessarabie. Mercure Lei 20. (Biblioteca Socială şi E c o ­
de France. Paris. 1923 février 1. nomică, I).

A. R o m â n i i din a l t e ţări.

2. B a l c a n i . [Românii din B ileai.i]. Vol. I I [Şi

2005. MICH OFF (Dr. Nicolas V.) ) . L a
population de la Turquie et de la
Bulgarie au X V I I I - e et X I X siècle.
t e x t bulgăresc]. Sofia. Irnpr. de la
2
Cour Royale, 1924, in—S«. (Acadé­
mie Bulgare des Sciences).
2006. PAPAHAGI ( N i e ) . Aromâniii în

1. In „Istoringniiia Homlnä trt ITIS st II 1 4 " cartea im avea tonte datele.

In „litorio'irofia llvmănâ in lO'iö fi last" cartea im avea toate líatele.
 BIBLIOGRAFIA 675

epoca lui Aii Paşa. P e n i n s u l a B a l ­ ciandoni. (După istoricul francez

c a n i c ă . Bucureşti, 1924 Iulie, An. Claude Fauriel). P e n i n s u l a B a l c a ­
II, Nr. 3, p. 41—43. nică. Bucureşti. 1924 Septemvrie,
2 0 0 7 . PAPAHAG1 (Nicolae). Viaţa şi An. II, Nr. 4, p. 60—62.
isprăvile armatolului aromân Ca-

B. R e l a ţ i i l e şi l e g ă t u r i l e cu a l t e state

1. B u l g a r i a . 1924, [ I . Pârtie, p. 1—36]). Heeenzie

de- v. Boarea. Anuarul Institutului
2008. A R G I N T E A N U (Ion D.). Rapor­ de Istorie Naţională Cluj. 1924—
turile politice româno-bulgare din 1925, An. III, p. 704—705.
trecut şi din prezent. P e n i n s u l a
Balcanică. Bucureşti, 1923, Iunie 3. Ungaria.
6. An. I, Nr. 2, p. 7—8.
201 t . B I T A Y ( D r . Ârpâd). Grof Séchenyi
2. Ucraina. L l v ă n n a k és apjànak hire és
egykoru ismertetése Româniâban.
2009. N A N R K I Ş (Gr.). Les rapports [Remimele şi notorietatea contem­
entre la Moldavie et l'Ukraine porană a contelui Ştefan Séche­
d'après le folkrore ukrainien. Paris. nyi şi a tatălui său în R o m â n i a ] .
Bucarest. „J. Gamber", 1924, in— Erdélyi Irodalmi Szemle. Cluj,
8", 36 p. ( E x t r a i t des ,,Mélanges 1924 Februarie. An. LVI [I]. Nr.
de l'Ecole Roumaine en France". 2, p. 136—141.

V. I S T O R I E P A R Ţ I A L A

1. J u d e ţ e şi localităţi. 2014. M A R Ţ I A N (Iulian.) Contribuţii

la istoricul Rodnei. A r h i v a S o i n e -
(in ordinea alfabetică a provinciilor
şană. Năsăud, 1924, Nr. 1, p.
şi localităţilor).
14—20.
2015. S I G E H U S (Emil). Vom alten
a. A r d e a l u l . Hermannstadt [ = Sibiu]. I I . Folge.
Ilermannstadt. I. Urotleff, 1923.
2011. C1PLEA (Dr. AL). O delimitare in—8«, 189 p.
de graniţă între Maramureş ş i dis­ 2016. BICH1GEAN (Vasile). Trei c ă l ă ­
trictul Năsăudului. A r h i v a Some-
tori străini despre Valea Some­
ş a n ă . Năsăud, 1924, Nr. 1, p. şului. [De Gerando, Rudolf Berg-
49—60. ner, Charles Bonei]. A r h i v a S o m c -
2012 Ş O T R O P A (Virgil). Districtul şmrÂ.Năsăud, 1924, Nr. 1, p.
Năsf.udului. A r h i v a S o n i e s a n ă . Nă­ 41—18.
săud, 1921, Nr. l,p. 5—13.
'.'Ol i. Ş O T R O P A (Virgil). Răboaje din
trecut. [însemnări din «rhiva bis- b. B a n a t u l .
triţeană privitoare la ţinutul Nă­
săudului şi a Bistriţei]. Arhiva 2017. N O V A C O V I C I U (Emilian). Mo­
Sonieşană. Năsăud, 1924, Nr. 1, nografia comunei Răcăşdia jud.
p. 61—70. Caras-Severin dela amil 1 7 7 7 —
676 I. CRĂCIUN

1922. Oravifa, Tip.Pelişor, 1923, istorice. Secţia din, Basarabia [p.

in—8«, 102 p . 1—83]). Recenzie de : N. lorga. Revista

2018. HANS (Josef) Historische Istorică. Vălenii-de Munte. 1925

Bilder und Skizzen aus dem Iulie-Sept. An. XI. N-rele 7—9,
Torontaler Komitat. [ 1 9 2 4 ] . in—8«. p. 246—248.

2 3 p . (Historischer Au zug aus dem

Schwickcrschen Wer e „Geschichte, Bucovina.
der Temeser Banats" und aus * *
der „Gcografischen Beschreibung des
2023. H E N R Y ( P . ) . De l'originalité
Torontaler Komitals" von Herr
des peintures bucoviniennes dans
Bi rgersc uldireklor Anton Leitich).
l'application des principes byzan­
f. M o l d o v a . tins. Communication au p r e m i e r
Congrès d'Etudes Byzantines à
201'J. BÜGIIAN (N. A.) >). Imaşul T â r - Bucarest. (1924). B i z a n t i o n . Pa
gului-Iaşilor. Cercetări istorico- ris-Liege. 1 9 2 4 . Tom. I, p . 2 9 1 —
edilitare. (Documente, studii şi 303.
note). Iaşi, „Lumina Moldovei".
| 2 0 4 . * T A l ' R A I . I (O). Les fresque»
1 9 2 4 , in—S\ 37 p . ( E x t r a s din
| des églises de Bucovine. Paris.
„loan Neculce". [1924], Fasc. 4, j 1924.
[p. 46—80}.
2020. FA U t (D.). Galaţul nostru. în­
semnări istoric, şi culturale. Gala[i,
2025. B A L Ş ( G . ) . Biserica Mirăuţi
H. Goldenberg S-sori, [1924], in—
din Suceava. B u l e t i n u l Comsiunil
8", IIS p . fig. Lei 35.
Monumentelor Istorice- Craiova.
1924 Octomvrie. Decemvrie. An.
2. B i s e r i c i şi M ă n ă s t i r i .
XVIII, Fasc. 42, p. 169—173.
(Pe culte, provincii şi localităţi. Tot
aci s'au pus şi lucrările privitoare la Moldove.
arta lor].
2026. f j R E C O (V.). Eine Belagerung
c. O r t o d o x e . Konst.antinopels in der rumäni­
schen Kirchenma'erei. B i z a n t o n .
a. Biserici.
Paris-Liege, 1 9 2 4 , Tom. I. p .
Basarabia 273—289.

2021. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Cinci Ţara-Romanească.

biserici vechi din Chişinău. Anuarul
Comisiunii Monumentelor Istorice. 2027. C O N S T A N T U V E S C U (N. A . ) ) , 2

Secţia din Basarabia. Chişinău,. Biserici şi mănăstiri din judeţul

1924, p. 112—118. Buzău. Craiova. Ramuri, 1 9 2 4 , in
2022. C I O B A M . (Ştefan). I. Biserici —8°,16 p . ( E x t r a s din „Bule­
vechi din Basarabia. I I . Din tinul Comisiunii Monumente'or
bibliotecile ruseşti. (Notiţe mă­ Istorice". [ 1 9 2 4 Iulie Septem­
runte). Ch şinău, „Glasul Ţării, vrie. An. XVII, Fasc. 41, p.
1 9 2 4 , in—8", 3 3 p . ( E x t r a s din 1 4 1 — 1 4 2 ; 1 9 2 4 Oct.-Dec. An.
„Anuarul Comisiunii Monumentelor XVIII, Fasc. 42, p . 183—191.

ii
1. In ..Istoriografia iîimdnă în 1923 si 1 2i' studiul fusese menţionat numai oa articol,

tlîn ..îoaii Neculce".

2. [u ..Istoriografia Romană din 1023 şi. I924 studiul fusese menţionat numai ca artciol din „Bul.
il
 BIBLIOGRAFIA 677

2018. B R A l T L E S C U (V.). Ctitoriile Itevue de Genève. Genève 1923

lui Misa Anastasievici. Biserica lévrier, Nr. 32. p. 229—231.
din Clejani-Vlaşca şi cea din
Brânceni - Teleorman. Buletinul b. C i a n g ă i i .
Comisiunii Monumentelor Istorice,
2035. B I T A Y (Dr. Arpàd,. Zöld P é t e r a
Craiova, 1924 Oclcmvrie-Decemvrie. csöbörcsöki magyaroknàl. 1 7 6 7 .
An. XVIII. Fasc. 42, p. 25. ( E g y moldvai esàngô naplo, a
2029. G E O H G E S C U (Preotul Ştefan). X V I I I sz-bol. [Petru Zöld la u n ­
Monografia bisericii parohiale Sf. gurii din Csöbörcsök în 1 7 6 7 .
Dimitrie (Colentina). Bucureşti. (Ziarul unui ciangău moldovean
Tip. „Fundaţiei Culturale Prin­ din veacul al X V I I I - l e a ) ] . E r d é l y i
cipele Carol". 1924. in—8'. 22 Irodalmi Szemle. Cluj, 1924
p. Lei 8. lunie-Septemvrie, An. LVI (I),
2 0 3 0 . B R Ă T U L E S C L ' (V.). Biserica din Nr. 7. p. 264—266.
Grădiştea - Vlaşca. B u l e t i n u l C o -
misitmii Monumentelor Istorice.
h. R u t e n i i .
Craiova, 1924 Oelomvrie - De­
cemvrie, An. XVIII, Fasc. 42. 2 0 3 6 . H O D I N K A (Antal). L'habitat,
p. 174—176. l'économie et le passé du p e u p l e
2 0 3 1 . N E D I O G L U (Prof. Gh.). Stav- ruthène au sud des Carpathes.

Bévue d e s Etudes H o n g r o i s e s et
ropoleos. Istoric. B u l e t i n u l C o -
misiunli Monumentelor Istorice.
Finno - Ougriennes. Paris, 1924
Craiova. 1924 Octnnvrie-Decemvrie. Octomvrie-Decembre, An. II, Nr.
An. XVIII, Fasc. 42, p. 141— 4, p. 244—273.
168.
i. Saşii.
¡3. Mănăstiri. 2037. • F L T T B O G E N ( G . ) . Auslands­
Basarabia.
deutschtum [Siebenbürger S a c h ­
2 0 3 2 . — Istoria pe scurt a S f . Mo- sen]. Jahresbericht für neuere

năstiri Hârjauca, jud. Orhei, cu deutsche Literaturgeschichte. 1923.

hramul „înălţarea Domnului", p. 114.

alcătuită după documentele m-rei
k. Secuii.
şi predania călugărilor bătrâni.
Chişinău, Tip. Eparhială, 1924, 2 0 3 8 . S C H Ü N E M A N N (Konrad), Zur
in—8". 16 p. Herkunft der Siebenbürger S z é k -
ler. U n g a r i s c h e J a h r b ü c h e r . Leip­
3. M o n u m e n t e I s t o r i c e . zig-Berlin. 1924. Band. IV, p.
b. Basarabia. 405—407.
2033. l ' A N A I T E S C L (General
1
Se).
1. Şvabii.
Cetăţile-ruini din Basarabia de
pe Nistru şi Dunăre. Anuarul 2 0 3 9 . * H O F F M A N (Leo). D e u t s c h =
(omisiunii Monumentelor Istorice. "Werschetz in der ersten grossen
Secţia din Basarabia. Chişinău, Ansiedlungsperiode. Werschelz. Ba-
1924, p. 84—111. nater Buchdruc crei, 1923. 31. p.
2 0 4 0 . * M Ö L L E R (Karl von) şi Hu­
4. N a ţ i o n a l i t ă ţ i l e din go G R O T H K . Das B a n a t . Ein
România. bild deutschen Volkstums und
— Studii generale — deutschen Schaffens im Südosten
2034. I O H G A (N.). Les nationalités Europas. Leipzig —Gohlis. [19241],
en Transylvanie roumaine. L a 80 p. (Sonderheft aus„Deutsche
 678 I. CRĂCIUN

Kulter in der Well ". An. 9, k. R o m â n i a . ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) .

N-rele 1—4). 2
2016. I O R G A (N.) ) . Correspondance
2041. * R Ü D I G E R (Hermann,. Das diplomatique roumaine sous le roi
Deutschtum an der mittleren Charles I-er ( 1 8 6 6 — 1 8 8 0 ) publiée
Donau (Ungarn, Jugoslavien, sous les auspices du Ministère
Rumänien). [Despre Şvabi]. Mün­ des Affaires Etrangères de Rou-
chen. 1923. 23. p . manie. Paris, „Gamber", 1923,
2042. S I M U (Traian) * ) . Colonizarea in—8", XXXIX + 351 p . Lei 60.
Şvabilor în B a n a t . Timişoara,
„Banatul", 1924. in—S", 54 p .
6. Inscripţii.
(După epoce şi provincii).
(Tot aici s'au pus şi notiţele din
m . Ungurii. cărţile vechi).

2043. G Y Ö R G Y (Ludwig). Din un­ b. B a s a r a b i a .

garische Literatur in Sieben­ 2017. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). O in­
bürgen. ( 1 9 1 9 — 1 9 2 2 ) . T T n u a r l s c h c scripţie din 1 7 9 7 [delà catedrala
Jahrbücher. Berlin-Leipzig, 1923. din Bălti]. A n u a r u l C o m i s i u n i i M o ­
Band III, p . 273—276. numentelor Istorice. Secţia din B a ­
2 0 1 4 . K R I S T Ö F (Dr. György). Az er- sarabia. Chişinău, 1924, p . 150
delyi magyar irodalom mult ja es
f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .
jövöje. Tanulmänyok. Cikkek.
[Trecutul şi viitorul literaturii un­ 2048. D R A G H I (Virg.). Biserica
C E A N U

gureşti din Ardeal. Studii. Arti­ Bolintinul din Vale. [Pisania]

Buletinul Comisiunii Monnmentelo
cole]. Cluj, „Minerva", 1924. in—
8, 295 p . Lei 130. Istorice. Craiova, 1924 Oclomvrie
Decembrie, An. XVIII, Fasc. 42
p . 192.
5. Documente. 2049. D R A G H I C E A N U (Virg.). Coco-
(După epoce şi provincii). răşti-Prahova. [Pisania bisericii].
f. M o l d o v a . Buletinul Comisiunii Monumentelor

Istoriee. Craiova, 1924 Oclonwrie-

1601 - 1 8 2 1 .
L>ecemvrie, An. XVIII, Fasc. 42,
2045. V I S Ă R I O X (Episcopul Hotinu- p . 192.
lui). Un document interesant pri­ 2 0 5 0 . N I C O L A E S C U (Profesor St.). Im­
vitor Ia Mănăstirea Neamlu. [1724j. portanţa inscripţiilor slavoneşti din
Traducere din limba turcă. A n u a r u l biserica Domnească delà Curtea-de-
Comisiunii Monumentelor Istoriee. Argeş. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti,
Secţia din Basarabia. Chişinău, 1923 Noemvrie 18. An. XXXIX,
1924, p . 149. Nr. 45, p . 7.

B. ŞTIINŢE AUXILIARE
I . ARHEOLOGIE . ANTICHITĂŢI.
— Studii g e n e r a l e —

2051. * P Ä R V A N CV.). Nuove conside- Academia R o m a n a di Arehcoloyia

razioni sul vescovato della Scizia 1924. Recenzie de: X. lor.ja. Revne

Minore. R e n d i c o h t i d e l l a P o n t f i c i a Historique du Sud-Est Européen.

I. In „Istoriografia Ro>ndnă in 1923 şi isz4 cartea nu avea toate datele,

'-. I I I „Istoriografia Română in 1923 si 1924'' •artea u.i .v.ea toate datele.
 BIBLIOGRAFIA
Bucarest-Paris, 1925 I alie-Seplem-
vrie, An. II, N-rele 7—9, p.
2S5—286.
Ï. Ardeal.
2 0 5 2 . D A I C O V I C I (Constantin). Fouilles
et recherches a Sarmizegetusa.
I-er compte rendu. D a c i a . Bucarest,
1924, An. I, p. 224—263.
2053. F E R E N C Z I ( A l e x a n d r u ) . Les fouil-
les archéologiques de Poiana Selei,
près de Sarmizegetusa. D a c i a . Bu-
carest, 1924, An. I, p. 264—272.
2054. F I L I M O N (Aurel). Le dépôt en
bronze de Suseni (Transylvanie).
Dacia. Bucarest, 1924. An. I, p.
343—358.
2 0 5 5 . L A S Z L O (Francise). Les types
de vases peints d'Ariusd (Erôsd).
D a c i a . B u c a r e s t , 1924.An.I, p.l—27.
2056. ORIENT (Dr. Iuliu) Descoperiri
noui medico-istorice, din timpurile
romane, în Cluj. Clui, Tip. Na-
ţională, [1924], in—8", 4 p. ( E x t r a s
din „Clujul Medical", 1924. Nr. 11
—12).
2057. P [ A R V A N ] (V). L'âge du dépôt de
bronzes de Suseni [Transylvanie].
D a c i a . Bucarest, 1924, An. I, p.
359—362.
2 0 5 8 . R O S K A (Dr. Martin). Recherches
préhistoriques pendant l'année 1924
[en Transyvanie]. D a c i a . Bucarest,
1924, An. I, p. 297—316.
4. Dobrogea.
2059. P f A R V A N ] (V.;. A propos du
„basileus" Cotys de Callatis. D a c i a .
Bucarel, 1924, An. I, p. 363—367.
II. GENEALOGIE
20.Î8. MITESCU ( L ) . Monografia fami­
liei Miteseu din laşi. Iaşi. „Moder­
C. M A T E R I I IN L E G Ă T U R Ă C U I S T O R I A .
II. B I O G R A F I I . C O N T R I B U Ţ I U N I B I O G R A F I C E .
(In ordine
(Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice
2069. SLAVICI (loan). Amintiri. E m i -
nescu. Creangă. Caraginle. Cosbuc.
679
2 0 6 0 . P Â R V A N (Vasile). Une nouvelle
inscription de Tomi. D a c i a . Buca­
rest, 1924, An. I, p. 273—279.
2061. S A U C I U C - S A V E A N U (Théophile).
Observations concernant deux d é ­
crets des „thiasites" de Callatis.
Dacia. Bucarest, 1924, An. I, p.
317—324.
6. Oltenia.
2062. BARCACILA (AL). Antiquités
pré-et proto-historiques des en­
virons de Turnu-Severin. D a c i a .
Bucarest, 1924, An. I,p. 280—296.
7. J a r a - R o m â n e a s c â .
2063. A N D H I E S E S C U ( L ) . Les fouilles
de Sultana [Roumanie]. D a c i a .
Bucarest, 1924, An. 1, p. Sl-107.
2064. D U M I T R E S C U (Vladimir). Dé­
couvertes de Gumelnija [Rouma­
nie]. D a c i a . Bucarest, 1924, An.
I, p. 325— 342.
2 0 6 5 . D U N A R E A N U V U L P E (Ecateri-
na). Ciiestiunea Bastarnilor în legà-
turâ eu piatra sepulcralà de la Dra-
gomirna. B u l e t i n u l C o m i s i u n U M o -
n n m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova, 1924,
Octomvrie-Decemvrie, An. X VIII,
Fasc. 42, p. 177—184.
2066. P A R V A N (Vasile*. Considérations
sur les sépultures celtiques d e Gruia
[Roumanie]. D a c i a . Bucarest. 1924,
An. 1. p. 35—50.
2067 V U L P E (Radu et Ecaterina). Les
fouilles de Tinosul (Roumanie)
Dacia. Bucarest, 1924. An. I, p.
166—223.
na", Sam. Schoen/eld.
1924, in 8 ° , 15 p.
alfabetică).
a diferitelor persoane)
Maiorescu. Bucureşti, „Cultura Na
ţională", 1924, in—8°, 185 p.Lei 5-
 680 I. CRĂCIUN

2070. N A N U (N. C ) . Activitatea Prea nuel magyar versei. (1826). [Poeziile

Sfinţitului lacov Antonovici ca ungureşti ale lui Emanoil Gojdu.
episcop la eparhia Dunării-de- (1826)]. E r d e l y i I r o d a l m i S z e m i e .
Jos. După ziare şi alte dări de Cluj, 1924 Iunie-Septemvrie, An.
seamă. 1 Aprilie 1 9 2 3 — 1 Aprilie LVI (/). Nr. 7, p. 263.
1924. Huşi, „lejcae" Ghecrghe Jorică 2 0 7 8 . * K A S T E R S K A (Măria,. Tade-
S-sor, 1924, in—8', IV +147 p. usz Hyzdeu (pisarz, p o e t a i
2071. P E T R E S C U (Corvin M.). Vintilă t t u m a z ) , Rumun, szacheic polski
Brătianu, Ministru de Finanţe. z X V I I I wieku, (Tadeu Hâjdeu,
„Doctorul" G. D. Creangă, fost scriitor, poet ş i t r a d u c ă t o r , Ro­
Secretar General d e Minister. D. mân, nobil polon clin veacul al
Gheorghiu, Secretar General al XVIII-lea). P a m i e t n l k L i t e r a e k i .
Ministerului de Finanţe. Octavian Varşovia, 1924. XXX. [Şi extras
. Goga, fost Ministru. 1924. in—8°. 6. ti.]. Reemzie de: P. P. Panaitescu.
14 p. (Figuri Contemporane. I I I ) . Revista Istorie». Vălenii-de-Munfe,
2072. * P A S C U (Dr. Giorge). Viaţa şi 1925 Oclomvrie-Decemvrie, An.
operele lui D. Cantemir. Bucureşti, XI, N-rele 10—12, p. 318—321.
1924. Recenzie de.: V. Boarea. Anuarul 2 0 7 9 . P A P I R I U P O P (Ion). [Avram]
Institutului de Istorie Naţională lancu la Cluj. P a t r i a . Cluj, 1924,
C'lij. 1924—1920, An. III, p. August,. 30. An. VI, Nr. 183, p. 2.
711 — 712. 2080. G O M O l U (Dr.). Profesorul Dr.
2 0 7 3 . D I A M A N D I A M I N C E A i V U L (Pro Toma Ionescu ca exemplu de...
fesor V.). Marele român Coletti. patriotism ş i consequenţâ. [Bu­
U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1923 cureşti, „Cultura', 1924].. in—8°,
lctnuarie21. An. XXXIX, Nr. 2, 38 p. (Galeria Facultăţii de Me­
p. 2; 1923 Ianuarie 28. An. dicină din Bucureşti, 1924).
XXXIX. Nr. 3,p. 23; 1923 Fe­ 2081. — Cine este D-rul X . Lupu.
bruarie 11. An. XXXIX, Nr. 5, Acte şi documente. Bucureşti,
p. 6—7. Ziaru' „Universul", 1924, in—8" )

2074. * MAH1NESCU (Constanţa). Geor- 64 p.

g e Coşbuc. Studiu critic. Bu­ 2082. P E T R E S C U (Corvin M.). Gene­
cureşti. 1924. 340 p. Uecemie de: I. ralul Traian Moşoiu, ministrul
Chineza. D a c o r o n i a n i a . Cluj, 1924— Lucrărilor Publice. 1924. in—8'.
1926, An. IV, Part. 2, p. 1230 7 p. (Figuri contemporane. I I ) .
—1234. 2083. [ A P O S T O L E A N U (M)]. Ion
2075. ŞONŢU (Alexandru I.). Pagini Papa Goga. P a l a t u l d e J u s t i ţ i e ,
din trecut. Poetul George Creţeanu. Bucureşti, 1924 Martie, An. VII.
Universul Literar. Bucureşti, 1923 Nr. 3, p. 4—5.
Februarie 25, An. XXXIX, Nr. 7, 2081. — Simenii Pop Mateiu. 1833
p. 2; 1923 Martie. 4, An. XXXIX, — 1 9 2 3 . U n i r e a . Blaj, 1923 Noem-
Nr. 8, p. 2; 1923 Martie 18. vrie 24, An. XXXIII, Nr. 47 .p. 1.
An. XXXIX, Nr. 10, p. 2—4; 2085. K L E I N (Karl K u r t ) . Zur L e -
1923 Martie 25, An. XXXIX, bensgeschichte Daniel Rollis. K o r -
Nr. 11. p. 2—3. respondcnzhlatt des Vereins liir

2070. B O L O G A (Dr. VaJeriu). Două siebenbiiruisehe Landcskunde. Si­

aniversâri(....şi Davila [Carol];. biu, 1924 Iulie-Oct. An. XLVII-

Cluj, Tip, ,,Na(ională", [1924], N-rele 7—10. p. 49 — 69. Recenzie de
in—«° 8 p. ( E x t r a s din „Clujul Ilie Bărbttlescu A r h i v a din Iaşi. 1926

Medical". 1924. N-re e 9—10). Ianuarie, An. XXXIII, Nr. 1,

2077. I Î I T A Y (Ârpâd). Gozsdu Emâ- p. 75—78.
 BIBLIOGRAFIA 68l

III. I S T O R I A D I F E R I T E L O R I N S T I T U Ţ I I ŞI S O C I E T Ă Ţ I .
(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1. A r d e a l . misa, 1924. in — «», 147 p.+

pl.
2 0 8 6 . — * Reuniunea „ F r ă ţ i a " a R o ­
9. Străinătate.
mânilor din comuna Caţa, (jud.
Târnava Mare). U n sfert de veac. 2088. — Istoricul „României June"
(1895 —1919,. Bucureşti, 1924. ' România J u n ă . Număr festiv cu
2 0 8 7 . DR.AGANU (N.). Monografia so­ prilejul semicentenarului ei. Ro­
cietăţii de împrumu.t şi păstrare man, Bapid. 1924, p. 5—6. (Soci­
„Aurora" din Năsăud (1873— etatea Culturală „Miron Costin".
1923). Cluj, Sebastian Borne- Roman).

D. D I F E R I T E C H E S T I U N I N U M A I IN LEGĂTURA
CU ISTORIA

I. C L A S E L E S O C I A L E . P O L I T I C A .

2. P o l i t i c a i n t e r n ă . diu „Antagonismul româno-ma-

ghiar. O contribuţie la pshiologia
a. M i n o r i t ă ţ i l e . problemei minoritare din A r ­
deal". Patria. Cluj, 1924 Decem­
2 0 8 9 . ŞCHIOPUL (Iosif). Minorităţile vrie, 25 An. VI, Nr. 276, p.
noastre. F r a g m e n t dintr'un stu­ 1—2.

III. C H E S T I A A G R A R A .

20Î 0. CFCHOPIU (M.). L a loi agraire Paris, ,,La vie Universitaire",

en Roumaine et ses conséquences 1924, in—8", 110 p.
économiques. Thèse pour doctorat.

IV. B I S E R I C A .
(Pe culte şi provincii).

1. B i s e r i c a Catolică. 2. B i s e r i c a Evangelica,
b. Moldova.
2091. MILAV (Dr. Ărpâd). Adaltkok
a moldvai es a havasalfoldi 2092. KLEIN (Karl Kurt) Beiträ
katholicizmusnak az erdelyivel va- ge zur Geschichte des Protes­
1 1 erintkezeseliez. [Adausuri privi­ tantismus in der Moldau. I. Ge­
toare la atingerea catolicismului schichte der Jassyer Oeusche Evangelischen
din Moldova şi Ţara-Românească Gemeinde (mit einem Überblick über den
cu cel din Ardeal]. Erdelyi I r o - rrotestantimus in der Moldau im XVI.
dalini Szemle. Cluj, 1924 Novem- undXVlI. Jahrhundert).Bukarest. Gustav
brie-Decenmvrie, An. LVI (I). Albrecht. 1924. in—8». 169 p.
Nrele 9—10, p. 436. Recenzie de: N. Iorga. R e v u e H i s -
 682 I. CRĂCIUN

torique du Sud-Est Européen. hială, 1924, in—8", 137 p. Recen­

Bucarest-Paris. 1925 April-Iunie. zie de: N. lorga. Revista Istorieă.

An. II, N-rele 4—6, p. 171— Vălenii-Ide-Munte. 1925 Octomvrie-

112. Adaus de : H a n s Weprich [eu Decemvrie, An. A I . Nreh 10—12,
titul : zur Lebensgeschichte j u ­ p. 338—339.
niei Roth's]. Korrespondenzblatt 2094. — Sf. Nichita Remesianul. Con­
des Vereins fur siehenburgischc tribuţii la limpezirea unei im­
Landeskunde. Sibiu, 1925 Sep- portante chestiuni istorice. U n i ­
tenwri.e.Noemorie, An. XLVIII, rea. Blaj, 1923 Octomvrie 27.
N-rele 9—11, p. 87—90. An. XXXIII, Nr. 43. p. 2—3,

3. B i s e r i c a Ortodoxă. 5. B i s e r i c a Unită.
209 '•. Ş O T R O P A (V.) şi Al. C I P -
— Generalităţi—
L E A . Documentele bisericeşti [pri­
2093. B E R E C H E T (Ştefan). Picături vitoare la unirea cu R o m a ] . A r ­
mărunte. [Biserica românească hiva Somcşană. Năsăud, 1924,
in trecut]. Chişinău, Tip. Epar­ Nr. 1, p. 21—40.

VI. A R T E . M U Z E E .
1. A r t e . „Gamber", 1923, in—4», XII
+ 135 p.
2036. I O X E S C U - L A M O T E S C U (Maria). 2098. * I O R G A (N.). [Note asupra
Vechea artă românească. Bucu­ carnetului de pictori români din
reşti, „Cultura Naţională", 1924, secolele XVII-XVIII]. A c t e s d u
in—4°, 68 planşe, Lei 400. congres d'histoire de l'art, orga-
J
2 0 9 7 . I O R G A ( N . ) . ) . L'art populaire nesé par la société de l'histoire

en Roumanie. Son caractère, ses de l'art français. Paris. 1923,

rapports et son origine. Paris, vol. 1.

VII. COMERŢ- INDUSTRIE.

1. C o m e r ţ . Revue Historique dn Sud-Est Euro­

péen. Bucarest-Parts, 1925 A-

2099. * C H A R E W I C Z O W A (Lucia). pril-Iunie, An. II, N-rele 4—6,
Handel Lwowa z Moldawja i p. 153—156.
Multanami w wiekak srednich. 2100. I O R G A (N.). Points de v u e sur
[Commerce de la ville de Lwow l'histoire du commerce de l'Orient
avec la Moldavie et la Valachie au moyen-âge. [Şi în Ţările Ro­
au Moyen Age.] K w a r t a l n i k H i s - mâne]. Conférences données à la
toryczny. Lwow, 1924, I, p. Sorbonne. Paris, J. Gamber,
37—61. Ricenzie de: F. r. lanaitescu. 1924. in—8» 111 p. Frcs. 5.

VIII. D R E P T .
2101. B E R E C H E T (Ştefan). Caterisirea Tip. „Eparhială", 1924, in—«•,
(degradarea) preotului şi F r ă ţ i a de 39 p. (Contribuţiuni la dreptul
cruce. După două manuscrise slave vechi românesc).
aflate în Basarabia. Chişinău.

1. I u ,,Istoriojraiia Română In lS!3-i9ii' c a r t e a nu avea toate datele.

 BIBLIOGRAFIA 683

XI. GEOGRAFIE. DATE STATISTICE. HARŢI.

4. O l t e n i a . „Soeec", 1921, in—8«, 10 p. ( E x ­

tras din „Buletinul Societăţii R e ­
2102. N I C O L A E S C U - P L O P Ş O R (G.S.) ).
1
gale Române de Geografie",
O statistică a populaţiei judeţu­ 1923. An. XLII, [p. 83—90]).
lui Mehedinţi la 1 8 3 8 . Bucureşti,

XII. LITERATURA. FILOLOGIE.

1. L i t e r a t u r ă , talizări. Bucureşti, „Socec", 1924,

a. C ă r ţ i şi M a n u s c r i s e vechi. in—8«, 31 p. Lei 10.
2103. B I T A Y (Dr. Ârpâd). Nyomtatott 2108. * H A N E Ş (Petre V.) I s t o r i
român „Miatyânk" szôvegek a literaturii româneşti. Bucureşt
X V I I I sz-beli német és magyar 1924. Recenzie de: T
A. Torga. R e vist

tudomânyos miivekhen. [Texte ti­ Istorică. Vălenii-de-Munte, 192

părite de „ T a t ă l nostru" româ­ Aprilie-Iunie. An. XI, N-rele 4—6
nesc în opere ştiinţifice germane p. 114—115.
şi ungureşti din veac. al X V I I I -
lea]. Erdélyi Irodalmi Szemlc. c. Scriitorii r o m â n i .
Cluj, 1924, Aprilie-Maiu, An.
2109. A D A M E S C U (M.). Bibliografia
LVI (I), Nrele. 5—6, p. 231.
tuturor scrierilor Domnului Mariu
2104. DRĂGANU (N). Codicele pri­
Theodorian - Carada. Bucureşti,
beagului Gheorghe Ştefan, voevo-
„Poporul", 1923, in—16\ 14 p.
dul Moldovei. Studiu şi transcriere.
Cluj, „Ardealul", 1924, in—S\ 73 d. Influenţe s t r ă i n e a s u p r a literaturii
p. ( E x t r a s din Anuarul Institu­
);
româneşti.
tului de Istorie Xajională Cluj".
2110. B I T A Y (Arpad). Endrodi Son­
1924—1925. [An. III, p. 181—254
dor egyik kolteménye Coşbuc-nal.
+ 3 pl.]).
[O poezie a lui Alexandru Endrod-
, 2 1 0 5 . * FURTUNĂ (D.). Esopia das­
Ia Coşbuc], E r d c l y i I r o d a l m i S z c m -
călului Ştefan delà P u t n a . Tudor
le. Cluj. 1921 Septemvrie-Octom.
Pamfiie. 1924. An. II. Recenzie
vrie. An. LVI (/.), Xr. 8, p. 335.
de : heca Mtruriu.[Cn titlul] : Dascălul
putnean Ştefan Raiveţ ( + 1797). g. R o m â n i i în l i t e r a t u r i l e s t r ă i n e .
Glasul Bucovinei. Cernăuţi 1925
Iunie 18, An. VIII, Xr. 1853, p. 2111. I R T A Y (Dr. Árp; d). E g y român

2—3. trrgyu piarista iskolai dr.-.ma 1722

2106. SIMIONESCU (Eufrosina). Monu­ — bol. [O d r a m ă , piesă şcolară, la
mente literare vechi. Codicele delà Piarişti în 1722 cu subiect româ­
Cohalm. Huşi, „Lefcae", George nesc]. E r d é i y i I r o d a l m i Szemle.

Lorica S-sor, 1924, in—8°, 81 p. Cluj. 1924 Ianuarie. An. LV/XI]

Xr. 2, p. 01.
b. I s t o r i e l i t e r a r ă . 2112 * BONNEFON ( J e a n de). Pierre
2107. ( A R A C O S T E A (D.). Mioriţa în de Bonsard, gentilhomme du Da-
Moldova, Muntenia şi Oltenia. nube aumonier du Roi, poete de
Obiecţiile D-lui Densuşiauu. To- France. 1924.

1. I n ..Istoriografia Română in 192* si 1024" studiul fuses? nieu'.itmat mimai cu articol din

. B u l e t . : or.. Ttea. ~Bc>c. ere ^eoiçrafie".

 684 I. CRĂCIUN

2113. (Mircea). Marchizul de

E L 1 A D E ling Letterkunde. Amsterdam.
Ronsard, poetul Ronsard şi Banul 1923. Deel 55. Seria A. Nr. 3. R e ­
Mărăcine. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bu­ cenzie de: Gr. Nandris. Codrul Cosmi-

cureşti. 1923 Octomvrie 2 8 . An. n u l u i . Cernăuli. 1925 şi 1926, An.

XXXIX. A'r. 42. p . 5—6. II şi III, p . 644—648.
2 1 1 4 . * M A R T E L I . I E R E (Jean). Ron­
a. A r d e a l .
sard gentilhomme vendomois. 1924.
2119. * K I S C H (Gustav). Erloschenes
h. T r a d u c e r i din r o m â n e ş t e în
Magyarentum im Siebenbürger
limbi s t r ă i n e .
Sachseniande. r s / 6 f u = ] Hermann-
2 í l 5 . B I T A Y( Á r p á d ) . Ponori Thewrew Stadt. W. Krallt. 1924. Recenzie de:
Jozsef a román kozmondăsok Dr. Csury halint. Erdélyi Irodalmi
elso magyar forditoja. [Iosif Thew­ Szemle. Cluj. 1924 Noemvrie—
rew de Ponor primul traducător Decemvrie. An. LVI (I). N-rele
ungur al proverbelor româneşti]. 9—10. p . 229—230.
Erdélyi Irodalmi Szemle. Ciul.
1924 Iunie—Septemvrie, An. LVI a. Toponimie-
(7). A'r. 7. p . 263—264. *

2120. I O R D A N (Dr. Iorgu). Rumänische

2. F i l o l o g i e .
Toponomastik. T e i l 7 . Leipzig.
„Kurt Schroeder", Dieterische
2116 P A P A H A G I (Tache). Din epoca Universltäts — Buchdruckerei, Göl­
de formaţiune a limbii române, tingen. 1924. in—8°. III+ 117. p .
« r a l s i S u f l e t . Bucureşti. 1924. Voi. (Veröffentlichungen des Romani­
I. Fase. 2. p . 201—234. Recenzie de : schen Auslandsinstituts der Rheini­
N. l[oToa]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- schen Universität Bonn. B a n d . 6 ) . t

de-munte. 1926 Aprilie—Iunie. An. Btcenzie de: V. Qizdaru. Arhiva din

XII, N-rele 4—6, p . 128. Iaşi. 1925 Iulie — Octomvrie. An.

2117. (Alexandre) ) . Étude
R O S Ë F T I
1
XXXII. Nr. 3-4. p . 301 — 304;
sur le rhotacismeenroumain. Paris. Stefan Györtlv. U n g a r i s c h e J a h r b ü ­
E. Champion. 1924. in—8\ XII+ cher. Berlin-Leipzig. 1926. Mai.
776 p . +pl. (Bibliothèque de Band. VI. Heft 1-2. p . 149-152.
l'École des Hautes—Études. Fase.
Ardeal.
2 4 0 ) . Recenzie de : O. Wenwşanu] Grai
şi Bucureşti. 1926. Vol. II.
Suflet. 2121. H O R B É L Y (Dr. István). „Erdely"
Fase.1, p . 3 8 2 — 3 9 4 ; .41. Procovovici. neve. [Numele „Ardealului"].
Daeoromania. Cluj. 1924—1926. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1924
An. IV. Part. 2. p . 1162—1177; Aprilie — Maiu. An. XLI [71.
S. Puscarm. I l i i f l e m . 1924—1926. N-rele 5—6, p . 177—186.
An. IV. Part. 2, p . 1374—137 8. 2122 KARAI'SONYI (Dr. J á n o s ) .
2118. * W I J K ( N . v a n ) . Taalkundige Miért nem hivták a magyarok E r -
en historíese Gegevens betreffende délyt „ H é t Vár"-nak? [De ce n'au
de oudste Bedrekkingen tussen numit Ungurii Ardealul „Şapte-
en Bulgarren. [Şi despre locul Cetăji'?"]. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e .
formaţiunii poporului românesc]. Cluj. 1924 Iunie—Septemvrie, An.
Mcdedeelinuen der Koninkliike A - L V 7 [ 7 ] . AV. 7, p . 216—218.
kademie van Wetcnschappen, Afdee- 2123. M E L I C H (Dr. János). „Küküllö"*

3- I n „Istoriografia Romtlnă in 1023 si 1924" cartea túsese catalogată greşit - prin dislocarea

fisei — la „Literatură" în loe de ..Filologie".

 BIBLIOGRAFIA 685

[„Târnava"]. E r d e l y i I r o d a l m i S / . e m - Novembrie—Decemvrie. An. LVI

l e . Cluj. 1924 Septemvrie—Octom- (/). N-rele 9—10, p. 413-417.
vrie. An. LVI (/). Xr. 8, p. 359
— .366. Străinătate.
2124. S T E I ! E U (Jănos). A „ S i e b e n -
büigeri", „Szekely", ,,Magyar" es 2125 " V E L D E (Rein van der). T h e s -
egyebb ösi nevek eredete. [Originea salische Dialektgeographie. [Şi A-
lui „Siebenbürgen", „Szekely", românii]. Nijmeyen-Ulrecht. 1924.
„Magyar" şi a altor nume v e c h i ] . Recenzie de: Th. Capidan. Dacoromn-

E r d e l y i I r o d o l i n i S / c m l e . Cluj. 1924 u i a . Cluj. 1924 — 1926. An. IV.

Seplemurie—Oclomvrie. An. LVI Part. 2. p. 1264—1268.
(1). Xr. 8, p. 313—316; 1924

XIII. M E D I C I N A .

2126. BOLOGA (Dr. Valeriu). Voci hâly (1707—177»)) a moldvai feje

contimporane din străinătate asu­ delmek udvari sebesze. [Mihail
pra medicinei în ţările locuite de Czakul ( 1 7 0 7 — 1 7 7 0 ) medic d e curte
Români la începutul veacului al al Voevozilor moldoveni]. E r d e l y i
X l X - I e a . Cluj. Tip. Nafională. J r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1924 Aprilie
[1923]. in-8\ 6 p . ( E x t r a s din •—Maia. An. LVI [I.]. N-r -le 5-6,
„Clujul Medical". 1923, N-rele p. 230.
11—12). 2130. B I T A Y (Dr. Ârpâd). Viola J o -
2127. L A Z A R E A N L (Barbu). Amânun- zsef a moldvai fejedelem udvari
turile a p ă r ă t o a r e ale lui Tavernier. orvo«a... [losif Viola medicul d e
Un ..Lespezi şi moloz din Templul lui casă al voivozilor moldoveni]. E r ­
Epidaur]. Bucureşti. ..Adevărul, 1924, delyi Irodalmi S z e m l e . Cluj. 1924

p. 5-12. Ianuarie. An. LVI [1]. Nr. 2 . p.

59—61.
1. A r d e a l .
2128. BOLOGA (Dr. Valeriu). Ioan 3. Ţ a r a Românească.
Molnâr Piuariu, primul medic
titrat român ca autor medical.
2131. B I T A Y (Dr. Arpâd). Brucht von
(Contribuţii la biografia începu­
Brechtenberg ( 1 6 5 0 — 1 7 3 0 ) a hava-
turilor medicinei savante româ­
salfoldi fejedelem udvari orvosa.
neşti). Cluj. Tip. Na{ională. [1924].
[Brucht von Brechtenberg (1650—-
in-S'. 16 p. ( E x t r a s din „Clujul
1730) medicul curţii v o e v o d u l u i
Medical". 1921. N-rele 5—6).
Ţării-Româneşti]. E r d e l y i I r o d a l m i
S z e m l e . Cluj. 1924 Aprilie—Maiu.
2. M o l d o v a .
An. LVI [/]. N-re'e 5-6.p .
2129. B I T A Y (Dr. Arpâd). Czakul Mi- 230.

XIV. OBICEIURI. FOLKXOR.

2. F o l k l o r . folkloristică. Şezătoarea. Folticeni.

1924 Octoinvrie — Decemvrie. An.
2132. POPESCU (Ion N.). Bibliografie XXXII, N-rele 10—12, p. 140-144.
686 I CRĂCIUN

2133. PAPAHAGl (Tache) Din fol- Nouă", Th. I. Voina. 1923. in—S»
klorul romanic şi cel latin. Stu­ 11+ 174 p . +2 pl. (Din Publica-
diu comparat. Bucureşti. „România ţiunile Casei Şcoalelor).

XV. PRESA.

1. A r d e a l . de presă periodică la ungurii

cin România. '191$—2923)]. Er-
2134. GYÓRGY (Dr. Lajos). A R o - delyi Irodalmi Szemlc. Cluj. 1924
măniai magyar idòszaki sajtó ot Iunie—Septemvrie. An. LVI. (/.).
esztendeje ( 1 9 1 9 — 1 9 2 3 ) . [Cinci ani Nr. 7, p . 239—257.

XVI. TEATRU. MUZICĂ.

2. M o l d o v a . Liszt 'a Iaşi]. [Şi despre Barbu

Eâutarul]. Erdelyl Irodalmi Szem-
2135. MOI.DOVAN (Dr. Gergely). le. Cluj. 1924 Februarie. An.
, Liszt Ferencz Jasiban. [Francisc LVI. [7]. A r . 2, p. 87—90.

1. I n ..IstorvmaHa HornAnâ in Itti şi i»n" c a r t e a nu a v e a toace .lutelc.

 Recenzii făcute cărţilor apărute
n „Istoriografia Românăîn 1921 şi 1922".
13 '. B U R A R Ă (Teodor T.;. Istoria muri". [192B. in-8°. p. 131—135].
teatrului în Moldova. Voi. II. Iaşi. Rcenzie. de : N. hănescu. Byzantini­

H. Goldner. 1922. in-8". 428 p. sche—Neugriechische Jahrbücher.

Lei 60. Recenzie de : D. Furtună. F ă l - Berlin. 1922. Band llI.p.198—199.

Frumos. Suceava. 1926 Maiu—Iu­ 2139. I O R G A (Nicolas) et Georges
nie. An. 1, Nr. 3, p. 95—96. B A L . Ş . Historie de l'art roumaiu
3>. * C A H T O J A N (N.). Alexandria în ancien. Paris. „F. de Boccard'i'
literatura românească. Bucureşti. 1922. in-8'. 412 p. + pi. Recenze.

1922. Recenzie de; : Carii Tajl arini. L ' E u - de : S. Heinrich). R e v u e Archéologìque.

ropa Roma. 1923 Sep­

Orientale. Paris. 1922. Iulie — Octobre. Seria
temvrie 30—Nevembrie 30. An. V. Tom. X VI, p. 201—202.
111. N-rele IX—XI, p. 844—845. 21-10. * S Z E K F U (Gyula). H.lrom N e m -
Răspuns de: K. Cartujan. Ibidem. 1925 zedék. E g y hanyatlo kor torténete.
Februarie. An.V. N-r. II. p. 159— II. kiadăs. [Trei generaţiuni. Isto­
160. Răspuns de : V Bon/rea. Societatea ria unei epoce decadente. E d . I I ]
de m â i n e . Cluj. 1925 Ianuarie 25 şi Budapest. 1922, 530 p. Recenzie de :
Februarie 1. An. 11, N-rele 4—5. I. Mipas. Anuarul Institutului de

p. 69—71. Replici de: N. Cartoian Istorie Naţională Cluj. 1924—1925.

cu un adaos de G. Bogdan-Duică. An. III, p. 727—730.
S o c i e t a t e a de m â i n e . Cluj. 1925 2141. WEIGAN1) (Gustav). Ursprung
Maiu 21 şi 31. An. II, N-rele der südkarpatischen Flussnamen
21—22, p. 379—381. in Rumänien. Jahresbericht des

3°. G R E C U (Vasile). Erotocritul Instituts für rumänische Sprache

lui Cornaro în literatura româneas­ zu Leipzig. Leipzig. 1921. XXVI —

că. Dacorornaiiia. Cluj, 1920— XXIX. p. 70—103. Recenzie de:

1921. An. I. p. 9—72, \Vezi si: Ştefan Györf/y. Fugarische Jahrbücher.

Urme nouă de influenţă bizantină Berlin-Leipzij. 1926Mai. Band VI.

în literatura românească, i n „Lui lieti 1—2, p. 146.
Nicolae larga Omagiu". Crciova. „Ha­
 Recenzii făcute cărţilor apărute în
„Istoriografia Română în 1923 şi 1924".
2112. ANTONOVIC1 (Iacov Episcopul 798 p. Recenzie de: Anton Ovrescu.
Huşilor). Documente Barlădene. Myriobihloii. 1924, Nr. 1, p. l—l.
Vol. IV. Acte delà mul]i şoltuzi 214H. I»OGDA\-l>UH:A (fi.). Istoria
şi dregători ai Bârladului şi alte literaturii române moderne. întâii
acte vechi de prin secolii X V . X V I , poeţi munteni. Lecţiuni. Cluj.
X V I I , X V I I I ş i X I X . Cu 2 facsimile „Aredealul". 1923. in—8«, 318 p .
în text şi alte 2 anexate la fine. (Universitatea din Cluj. Biblioteca
Bârlad". Const. U. I.vpaşcu". 1924. Dacoromaniei Nr. 1). Recenzie de:
in—8", 1182 p. Recenzie de: N. Iorga. Dr. MoldovAn Gerorlu. Erdelyî Irodulmi
I l e v l s t a I s t o r i c ă . Vălmii-de Munte. Szemle. Cluj. 1924 Martie. An.
1925 Aprilie—Iunie. An. XI, IVI [I]. N-rele 3—4, p. 222—230.
X-rele 4—6', p. 115—117. 2147. BOGI>A.\-lli;i<:4 ((.i.). Viaţa şi
2143. llAl.AN (Teodor). Fraţii George ideile lui Simion Bărnuţiu. Bu­
şi Alexandru Hurmuzaclii si ziarul cureşti. „Cultura Naţională". 1924.
„Bucovina". Un capitol de istorie in—8«, 244 p. +tabla. (Academia
politică a Bucovinei din anii 1848 Română. Studii şi Cercetări. V I I I ) .
— 1S50. Cernăuţi. „Soc. 'tipografică Adaus de : Idem. S o c i e t a t e a llc mâine.
Bucn-ineană". 1024. in— 8", 68 Ciul. 1925 August 9 şi 16. An.
p. Recenzie de : A", loraa. I t e v l s l a I s t o ­ II, N-rele. 32—33, p. 581. Recenzii
r i c ă . Vălenii-de-Murde. 1925 Ianua­ de: N.. larga, lîevista Istorică.
rie—Martie. An. XI. N-rele 1—'i, Vălenii-de-Munle. 1925 Ianuarie—
p. 6î—64. Martie. An. XI, N-rele 1—3, p.
2144. I ! \ \ l M t (N.). Viata şi opera 64—65 ; Const. Săineanu. Adevărul
lui Daniel (Piinitrie) Philippide. Literar şi Artistic. Bucureşti. 1925
Cartea sa despre pământul româ­ Aprilie 5, An. VI, Nr. 226, p.6.
nesc retOŢpaOtxov tTjc P O ' j j w u - 2 1 4 8 . MUCU'I'A (Emanoilj. Românii
Vtaç (Leipzig 1816). Bucureşti. dintre Vidin şi Timoc. Cu un
„Cartea liomdneuscă". 1924. in— adaus de documente, folklor. glosar,
8«, p. 119 •— 204. ([Extras] din fotografii, harţi. Bucureşti. „Cartea
„Anuarul institutului de Istorie homânească". [1924]. in—8«, 132
Naţională". [ I L ' 1923). Recenzie de: p. -i- pl. Recenzie de : Froţ. Dr. Margareta
C r . Or. Scorpmi. Viaţa Românească. cttelănescu. Arhiva din Iaşi. 1924.
Iaşi. 1925 Aprilie. An. XVII. April. An. XXXI. Nr. 2. p. 158—
Nr. 4, p. 127—129. 160. Răspuns de: Emanoil Rucu'a. Ideca
2145. l i l ' . l t K O W n / ( . o s e p l i ) . La ques­ Europeană. Bucureşti. 1924 Decem­
tion des Israélites en Roumanie. vrie 28— 1925 Ianuarie I. An. VI,
É t u d e de son historié et des divers Nr. 161, 1—2.
problèmes de droit qu'elle soulève. 214 9. t'.AI'lDAA (Th.). Elementul slav
Paris. ..Jouve et Cie". 1923.in— 8", în dialectul aromân. Bucureşti.
 BIBLIOGRAFIA 689

„Cultura Naţională". 1925 [1924]. Mittelalter und zur Vorgeschichte

in—8', .92 p. ( [ E x t r a s din] „Memo­ des rumänischen Volkes. 1. Band.
riile Secţiunii Literare ale Acade­ Leipzig, „Curt Habitz". „Tip. Kar­
miei R o m â n e " . ) Seria III. Tom. ras, Kr ber und Nietschmann in
II. Mem. 4. [p. 289—379,]. Recenzii Halle. 1923. in—8", 262 p. Recenzii
de: A*. lorga. Revuc Historique du de : A', lorga [cu titlul : Une nou­
Sud-Est Europecn. Bucarest-Paris. velle théorie sur l'origine ries
1925 April-Iunie. An. II. N-rele Roumains]. Revue Historique du
4—6, p. 176 ] 177; Tache Pavahagi. Snd-Ksl. Européen. Bucarest-Paris.
Grai si Sullel. Bucureşti. 1926. 1925. Ian. — Marl. An. II, N-rele
Vot. II. Basc. 2,p. 394-102. 1—3, p. 55—04 ; Halther Motlies [sub

2150. CAI'IDAN (Th.). Raporturile titlul : Neue Litteratur zur Völ­

lingvistice slavo-române. I . Influenta kerwanderungszeit]. Ungarische
română asupra limbei bulgare. Dacoro- Jalthücher. Leipzig—Berlin. 1923.
maiiia. Cluj. 1922—1923. An. III, Band III, p. 177- 178.
p. 129—238. Recenzie de: Tlie Bărbu- 2154- D H A G H I C E A I Y U (Virgil;. Curtea
lescu. Arhiva din laşi. 1926 Ianuarie. Domnească din Argeş. Note isto­
An. XXXIII. Nr. 1, p. 66—75. rice şi arheologice. Iluletinul < o-
2151. U R M A M ! (Ştefan). Dimitrie iuisiunii Monumentelor Istorice.
Cantemir în Rusia. Bucureşti. Bucureşti. 1917—1923. An. X —
„Cultura Naţională". 1925. [1924]. XVI, p. 9—73. +l'l. Recenzie de:

in—8°, 168 p. [ E x t r a s din „Me­ Profesor Dr. Dumitru Stănescu. Con­

moriile Secţiiuni Literare ale A- vorbiri literare. Bucureşti. 1925

cademiei. Române".. Seria III. Maiu. An. 51, p. 380—389.
Tom. II. Mem. 5. p. 381—548]- 21 £5. RRAGOMIR (Silviu). Vlahii şi
Recenzii de: T. Bogrea. Anuarul In­ Morlacii. Studiu din istoria ro­
stitutului dc Istorie Naţională tini. mânismului balcanic. Chi/. „lior-
1924—1925. An. III, p. 712—713 ; nemisa". 1924. in—8", 135 p. +1
N. lorga. [cu titlul : O suferinţă pl.Lei 59. (Universitatea din Cluj.
de cărturar român între străini. 1'uHkajiunile Institutului de Isto­
Dimitrie Cantemir în Rusia]. Re­ rie l/niver'-ală). Recenzie de: Alexandru
vista Istorică. Vălenii-de-Munle. r. Arbore. Dacoromania. C7u/.
1925 Iulie — Sep emvrie. An. XI. 1924—1926. An. I V, p. 1000—1009.
N-rele 7—9, p. 137—147: P . P . 2150- IHiOUHF.l (Ch.). Vasile Alexan­
Panaitescu. Dacoromania. Cluj. 1924 dri şi scriitorii francezi. Bucu­
—1926. An. IV. Part. 2, p. 1238 reşti. „Cultura Naii'.nală". 1924.
— 1251. in—8^. 310 p. Lei 100. Recenzii
2152. DIJVSUŞlAMi (Ov.). Manuscri­ de : G. Bogdan-Duică. Societatea dc
sul românesc al lui Silvestro mâine. Ciul. 1925 Iunie 7 şi 14.
Amelio din 1 7 1 9 . Grai şi Suflet. An. II, N-rele 23—24, p. 402—404;
Bucureşti. 1924. Voi. I. Basc. — 1925 Iulie 12 şi 19. An. II,
2, p. 286 — 311. Recenzie de: N-rele 28—29, p. 482; Scarlat Slru-
A\ Drăganu. Dacoromania. Ciul. teanv. Universul Literar. Bucureşti.
1924—1926. An. IV. Part. 2, p. 1926 Iunie 20. An. XLII. Nr.
1106 — 1107. ISi in] F â l Frumos. 25, p. 11—12.
Suceava. 1925 Martie—Aprilie. 2 l 5 7 . I T U T I I (loan C ) . Banii şi
An. I, A'r. 2, p. 31—38. caimacamii Craiovei. Craiova.
2153. DICt'LKSCU (Dr. Constantin). ,S^risul Românesc". [1924]. in—a»,
Die Gepiden. Forschungen zur 27 p. (Biblioteca Arhivele Olteniei
Geschichte Daciens in friihen Nr. 1 ) . Recenzie de : A'. lorga. Re_

A n u a r u l I n s t . d< 1 s t . N a ţ . I V 41
090 I. CRĂCIUN

vista Istoriră. Vălenii-de-Munle. 1831]. R e v i s t a Arhivelor. Bucureşti.

1925 Aprilie—Junie.An. XI, S-rele. 1924. An. 1, Xr. 7,\ p. 3—7.
l — fi, p. 13«. Recenzie de: V. Boarea. Anuarul I n ­

215S. G H I B A N R S C I ! (Oh.). Dorohoiui. stitutului de Istoric Naţională

Studii şi documente Surele şi Cluj. 1924—1925. An. III, p. 765.

isvoade. Inşi „Lumina Moldovei". 2163. (Claudio).
I S O P K S C U Alcuni
1924. in—8", 130 p. (Surete documenti inediţi della fine d e l
şi lzvoade vol. X I I ) . Recenzie de V. cinquecento. U p h e i n e r i s R a e o r o m a -
Bngrea. Anuarul Institutului «le n a . Borna. 1924. An. II, p. 460
Istoric Naţională. C'ir. 1924—1925. — 500. Recenzie de: A*. Iorgct. Revista

An. III,
p. 713—714. Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925
2159. G R E C I ' (Vasile). Versiunile româ­ Oclomvrie — Decemvrie. An. XI,
neşti ale erminiilor de pictură X-rele 10—12, p.341— 242.
bizantină. Cernăuţi. Clasul Bu- 2164. KARACSONYT (Dr. Jănos). A
eorinei. 1924. in—8". 71 p. Lei szekelyek osei es a szekely m a -
70. ( E x t r a s din „Cod ul Cosminu- g y a r o k . [Strămoşii Secuilor şi Un­

lui". 1924. An. I, [p. 109—17 1)}. gurii Secui]. A Ilirnok. Cluj.
Recenzie de '• Henri Grégoire. Bizuntion. 1924 Martie 15. An. XXI, Nr.
Paris—I.ibjc. 1925. Tom. II. ]>. 6, p. 121—124; 1924 Aprilie 1.
577—580. An. XXI, Xr. 7, p. 145—118 ; Adaus
2100. H . - V I E K (Dr. Egon). Die H e c a ­ d e . Aceiaş [cu titlul : Fennmaradt-o
tombe Sententiarum Ovidianarum a regi magyar nyelvben a gepida
des Valentin Franck von E r a n - nev nyonia ? — R i m a s - a u urme din
chenstein. Sibiu. ,,1V. Krafjl". nomenclatura Gepizilor în vechea
1923. in—8" 109 p. (In titutul
(
limbă ungurească ? ] . E r d e l v i I r o -
pentru studiul Europei sud-orien- dalmi Szenilc. Cluj. 1925 Maiu.
tale. Secţiunea Sibiu. Sec;ie ger­ An. [LVII] II. Xr. 5, p. 222—224.
mană. T . ) . Recenzie de : -Y. Drăgana. A - 2165. K l l t I Ţ E S C U (Const.). Isto­
nuarul Institutului de Isiorie Nn ria răsboiului pentru întregirea
ţiotială Cluj. 1924—1925. An. României. 1916—-1919. Voi. I — I I .
111, p. 739— 732. Bucureşti. „Casa Şcoalelur". 1923-
2161. J A K A B F Y (Dr. Elemér). E r - 1924. in — 8\ 527 p. (1.); 669 p.
dély statisztikâja a Bomâniăhoz (II.). Recenzie de. General I. Culcer.

csatolt egész volt magyar terulet Bucureşti. 1923. (Kxtras); I. luvas.

lakossâgfinak... az 1910 es 1 9 2 0 A n u a r u l Institutului de Istoric N a ­

évi liivatalos adatok alapjin. [Sta­ ţională Cluj. 1924—1925. An. III,
tistica locuitori or Ardealului p. 719—725.
după datele oficiak din 1919 şi 2166. KK1ST0F (G.). Influenţa
1920 a întregului l'ott teritoriu poeziei populare române din s e ­
unguresc anexat României]. Lu- colul al XVI-lea asupra lui Balas-
yoş. „Ilusvith -s Ucfjer". 1923. sa Balint. D a e o r o m a n i a . Cluj. 1922
0
in—-S , 143 p. Recenzie [dani sta­ —1923. An. III, p. 550 — 560.
tistici şi din veacurile X Vl-XVII- Recenzie de: L . Morariu isub titlul]:
XV111 şi XIX] de Oloi,] K[elernen]. Cea mai veche atestare a c â n t e ­
Erdélyi Irorialnii S/eiule. Clu/. cului nostru popular. F ' ă t - F r u m o s .
1924 Iunie—Septemvrie. An. LVI Suceava. 1926. Martie—Aprilie.
(I). A > . 7, p. 223- 225. An. I, Xr. 2, p. 59—62.
2162. l O R G A (N.). Un mănunchiu d e 2167. L A P A R A T U (Alex.). Istoriogra­
acte prahovene. [10-18, 1 6 4 9 , 1 6 6 4 , fia română ardeleană în legă­
1657, 166-1, 175<», 1768, 1 « 0 4 , 1 8 1 5 , tură cu desfăşurarea vieţii po-
 BIBLIOGRAFÍA 691

litice a neamului românesc de 1924. in—ò°. 2 3 p . ( E x t r a s din

peste Carpaţi. Cuvât rostit în şe­ „Noua Revistă Bisericească". 1924.
dinţa solemnă dela 2 Iunie 1 9 2 3 . . . Octomvrie — Noemvrie. An. 1 7 ,
cu răspuns de loan Bianu. Bucu­ N-rele 7—8.\p. 153—172]). Recens,e

reşti. „Cultura Naţională". 1923, de : N. Iorga. Revista Istorică. Vălenii-

l
in—8 , 10 p . (Academia Română. de-Munte. 1925 Aprilie—Iunie. An.
Discursuri de reeepjiune LV). XI. Nrele. 1—6, p. 131.
Recenzie de: loacliim Crăciun. Tran­ 2172. OPRESCU (Anton). Din toponimia
silvania. Sibiu. 1926. Feiruarie, Olteniei. Arhivele Olteniei. Craiova.
An. 57. Nr. 2, p. 83— 86. [1924] Iulie—Auyusl. An. III, Nr.
2168. MARCU (Alexandru). R o m a n ­ 14, p. 290—302 ; MyrioliiWon. 1924, ,

ticii italieni şi Românii. Bucureşti. N-rele 2—5—4, p. 5—16 ; 1924.

„Cultura. Naţională". 1924. in N-rele 5—10, p. 1—21. Recenzie de.

—8«, 147 p. ([Extras din] „Me­ Mihall Gregorian [subtitlul : Câteva ob-

moriile Secţiunii Literare ale A- servaţiuni critice...]. Arhivele Olte­

cademiei R o m â n t " . Seria III. niei. Craiova. 1925 Ianuarie—Fev-
Tom. II, Mem. 2. [p. 21—165]). ruarie. An. IV, Nr. 17, p. 63—-66.
Recenzii de : V. Boarea. Anuarul Insti­ 2173. OPBESCU (Gheorghe). Eliade R ă -
tutului de Istorie Naţională ( l u i . dulescu şi F r a n ţ a . Studiu de lite­
1924—1925, An. III, p. 735—737 ; ratură comparată. Uacoromania.
N. Revista Istoriea.
Iorga. Velenii Cluj. 1922—1923. An. III, p. 1—
de Murte. 1925 Iulie-—Sept. An. 128. Recenzie de: I. Siadoei. Viaţa R o ­
X I , N-relc7—9. p. 2 2 9 — 2 3 1 . mânească. Iaşi. 1925 Martie. An.
2169. MORARII) (Leca). Războiul Tro- XVII, Nr. 3, p. 455—456.
adei. După codicele Gonst. P o - 2 1 7 4 . P A \ A I T E S C U (Eni.,. Latinità e
povici. (1796). Glasul Bucovinei. cristianesimo nell' evoluzione sto­
Cernăuţi. 1923 Octnmvria 1 1 . An. VI, rica del popolo romeno. Un ..studi
Nr^JJJ9. p. 1—2;—1923 Noenwrie sulla Romania."]. Napoli. „Biccardo
7. An. VI, Nr. 1401, p. 2. Recenzie Ricciardi". 1923, p. 101 — 134.
d e : I . ŞiaMuei. Yia(a Românească. Recenzie de : Dr Uitau -irvăd. Erdélyi
Iaşi. 1925 Mai—Iunie. An. XVII. Irodaimi S/emlc. Cluj. 1124 Martie.
Nrele 5—6', p . 354. An. LVI [I.] N-rele 3—1, p.
2170. M Ü L L E R (Georg). Die Türkei:- 234—235.

herrschaft in Siebenbürgen, ver­ 2175. PAPAIIAGI (Tache). O problemă

fassungsrechtliches Verhältnis Sie­ de romanitate sudilirică. Bucureşti.
benbürgens zur Pforte, 1 5 4 1 — 2 6 8 8 . „Socec". 1923. in—8\ 30 p. + 2 pi.
Sibiu. „\V. Kraut". 1923. in—S«, ( E x t r a s din „Grai şi Suf'et". 1923.
148 p. (Institutul pentru studiul Voi. I, Fase. 1, p. 72—99+2 pl.h
Europei sud-orientale. Secţiunea Recenzii de : x. Horga). Revista Istorică.
Sibiu. Secţie germană. 11). Recenzie de : Vălenii-de-Munte. 1926 Aprilie—
I . iMvm. Anuarul Institutului de Is­ Iunie. An. XII. N-rele 4—6, p.
toric Naţională Cluj. 1924—1925. 128; Sentii Puscarin. Bnroromauin.
An. III, p. 732—734. Cluj. 1922—1923, An. III, p.
2 1 7 1 . MCOL.VEStU (St.). Dela înte­ S40 141. Răspuns de : Tache Ravahag'.
meierea Ţării-Românesti. Inscripţia Grai şi Suflet. Bucureşti. 1925. Voi.
de pe mormântul lui „Comes L a u - II, Fase. 1, p. 156—159.
rencius de Longo Campo" 1300. 2176. I'ÂRVAN (Vasile). Municipium
Privilegiul comercial al lui Vladis- Aurelium Duroatorum. Torino.
lav Voevod din 2 0 Ianuarie 1368. ..Vincenzo Bona". 1924. in—So. 56
Bucureşti. „Tip. Cărţile Bisericeşti". p. ( E s t r a t t o dalla ,.Rivista d
 692 BIBLIOGRAFIA

Filologia e d'Instruzione clas­ berg". 1924.. in—8-, 208 p + 3 pl.

sica". Nuovi Serie. An. II, Fasci­ Lei 100. Recenzie de : N, Iorga. Revista

cola III). Restabilire de: Pericle Pavanagi. Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925

( i r a i ş i S u f l e t . Bucureşti. 1925, Voi. Aprilie—Iunie An. XI, N-rele

II. Fase. 1, p. 159—KiO. 4—6, p. 117—118.

IMI. R A M I (Dr. lacob). Doi luceferi 218'. T E U T S l . H ( F r . ) . Die S i e b e n ­

rătăcitori. Gheorglie Şincai şi Sa- bürger Sachsen in Vergangenheit
moil Micu Clain. Bucureşti.„Cultura und Cegenwart. 2 Auflage, [Si-
Naţională". 1 9 2 1 . in—s*, 1 2 1 p. Hiu — , Hermannstadt. „W. Kafft.
[ E x t r a s din ,,Memoriile Secţ.unii 1924. in—8\ 367 p. Recenzie de:

Literare ale Academiei Române". Dr. Rajka i.dszlo. Erdclyi irodalnü

Seria III. Tom. III, Meni 3 , p. Szcmle. Cluj. 1924 Septemvrie-—Oc-
167—121}. Recenzie de: N. Iorga [sub tomvrie, An. LVI (/.), Nr. 8, p.
titlul : Din patimile apostolilor 274—287.

ardeleni]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii- 2 1 8 1 . YVEIGAMJ (Prof. Dr. G«stav).

de-Munte. 1925 Iulie—Septembrie. Ethnografie von Makedonien. G e ­
An. XI, N-rele b—l, p, 170—176. schichtlich-nationaler, sprachlich-
2 1 7 8 . S I M U (Traian). Drumuri şi c e ­ statistischer Teil. [Şi Aromânii[.
tăţi romane în Banat, l.ugoj. „Ti­ Leip-.iy. „August Pries". 1 9 2 4 .
pografia Naţională". 1 9 2 1 . in—8", in—8-. 104. l\ Recenzii de: .V. largi.

68 p. Recenzie de: N. Iorga, Revista Is­ Revue Historique d u Sud-Esl E u ­

t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Ia­ ropéen. 11 nearest-Paris. 1925 Ian.

nuarie—Martie, An., XI, N-rele —Mart. An. II. N-rele 1—3, p.
1—3, p. 65. 65—69; Carlo Taglianui. L'Europa

2 1 7 9 . T E O U O R E S C Ü (Stoica). Mono­ Orientale. Borna. 1925 August 31.

grafia oraşului Campiña. Istoric An. V, Nr. 8, p . 582—587.

şi documente. Campiña. „Guten-

 Recenzii făcute cărţilor istorice
apărute înainte de 1921.
2182. B Â J A N (Dumitru I . ) . Documente 1925 Martie. An. XVII. Nr. 3,
Cânrpulungene. r C â m p u l u n g . „Ch. p. 354—366;—1925 Iulie. An.
N. Vlădeseu,, 1916]. 91 p. Rccer.zie XVII,Nr. 7,p. 76—100.
de: loachim Crăciun. Anuarul Institu­ 2186 * M A N O L I U ( R a d u ) . Spiţa nea­
tului de Istorie Naţionala Cluj. mului Creangă. Ion Creangă. 7979.
1924—1925. An. 111, p. 737—750. An. XII, 98. Re-mzie de: I.eca
2183. C S A X K ! (Dr. Dezsb). Magyaror- Morariu. J u n i m e a Literară. Cer­
szâg tortenelmi ^oldrajza a Hu- năuţi. 1925 A'.igus'—Oclomnrie. An.
nyadiak korâban. [Geografia isto­ XIV. N-rele 8—10, p. 330—331.
rică a Ungariei în epoca Huniadeş- 2187. PUŞCAR1U (Sextil). Locul lim­
ti'or]. Budapest. „Ed. Academiei bii române între limbile romanice.
Ungare''. 1890—1913. Val. I—III Discurs de recepţie.... Bucureşti.
şi V. Recenzie de : I. Crăciun. A n u a r u l „Cartea Românească". 1920. in—8",
Institutului dc Istorie Naţională 54 p. (Academia R o m â n a . Discur­
Cluj. 1924 — 1925.An. III, p. suri de recepţiune. X L I X ) . Recenzie
757—761. de: Friederich Schiirr. Zeitscbrill fur
2184. * G O R K A (Dr. Olgierd). Ano- Romanische Philolojde. Halte. 1926.
nymi Descriptio Europaeorientalis. Band XLVI. Hefjt 5—6. p. 713—
„Imperium Constantinopolitanum, 717.
Albania, Serbia, Bulgaria, Ru- 2188. * R A A N (Maior von). Extras
thenia, Ungaria, Polonia, Bohe- din propriul meu jurnal din tim­
mia".Anno MCCCVIII e x e r a t a . j Ş i pul războiului trecut de cucerire
despre Români : „pastores roma- a Moldovei şi Basarabiei dela anul
norum"]. Craeovia. 1916. Recenzie 1787 până la 1790 cu adausul
de: Sextil l'uscariu. Oaeoromania. unui plan. L - a m compus în scrisori
Cluj. 1924 — 1926. An. IV. către un prieten al meu.... [ h S *
Part. 2. p. 1387—1389. rusească]. Sanktpetersburg. 1792.
2185. I O R G A (N.). Istoria literaturii Recenzie ăe: I. Segrescu [ s u b t i t l u l : O
româneşti în veacul XIX, dela carte ruseasca din 1792 cu de­
1821 înainte, în legătură cu des- scrierea luptelor din Moldova şi
"voltarea culturală a neamului. Basarabia dela 1 7 8 7 — 1 7 9 0 dintre
Voi. I—III. Vălenii-de-Munte. Ruşi, Austriaci şi Turci]. A r h i v a

1907—1909. Recenzie de : G. liogdan. din Iaşi. 1925 Aprilie. An.

Puică. Viaţa Românească. Iaşi. XXXII, Nr 2, p. 126—133.
 INDICE DE AUTORI,
TRADUCĂTORI,
A.
Adam (Ioan) 514.
Adamescu (M.) 2109.
Agârbiceanu (I.) 1753.
Alexandrescu (Dimitrie) 1676.
Alexandri (V.) 644.
Alevra (General) 346. 1299.
Anastasiu (General Alexe) 1991.
Anastasiu (General I.) 342.
Ancel (Jaques) 68. 1977.
Anders (A.) 403.
Andreescu (Const.) 630.
Andrieşescu (Ioan) 9%. 997. 1004.
1452. 2063.
Anselme (André) 643.
Anfal" (Protopop D.) 589.
Antipa IGr. L.) 1516.
Antonovici (Iacov Episcopul Hu­
şilor) 724. 759. 921. 1149. 2142.
Apostol (Preotul Alexandru) 572.
Apostoleanu (M.) 2083.
Aradi (Victor). 257. 476.
Arald 1135. f 178.
Arbore (Alexandru P.) 2155.
Archibald 330. 645.
Argeş (Nicolae) = vezi: Nico-
laescu (Stoica).
Arginteanu (Ion D.) 2008.
Aricescu (Iul ia) 1975.
Arie (Ed.) 1095.
Arifeanu (Maior Virgil) 348.
Arz (Generaloberst) 1992, 1993.
Asan (Matei) 349.
Askenazy (Simion) 69.
Aslan (Th. C.) 1695.
Athanasiu (Profesor I.) 350.
Avakian (Gr.) 890. 978.
Averescu (General AI.) 331.
B.
Babei (Antony] 286.
Babeş (Pr. George) 1714.
Babeş (Prof. Dr. V.) 258.
Bacalbaşa (Const.) 540. 1179.1300.
RECENZENŢI,
ETC.
Bacaloglu (Colojnel George) 258.
Bacaoanu (Dr. C.) 515. 1281.
Bachelin (L.) 1623.
Băcilă floan C.) 1070. 1071. 1072.
1073. 1074. 1075. 1101. 1151
Bădăreu (A. A.) 343. 1197.
Bagossy (Bertalan) 1539.
Băjan (Dumitru I.) 2182.
Baidaff (Leon) 221. 241. 306, 685.
Băilă (Ion) 1177.
Bainville (Jaques) 1937.
Baker (R. St.) 1999.
Bălan (Dr. Silvia T.) 1147.
Bălan (Theodor) 136. 307. 891.
1011. 1025. 1027. 1305, 1415.
1478. 1915. 2143.
Bălăşel (Preotul Teodor) 326. 632.
Balăzs (Dr. Andrâs) 1539.
Bâleanu (A.) 725. 760. 761.
Balş (G.) 569. 578. 1624. 1625
2025. 2139.
Bals* (Iorgu P.) 198.
Balş (Zoe G.) 692.
Bănescu (N.) 70. 105. 847. 897.
1485. 1948. 2138. 2144.
Bărbulescu (Ilie) 9 37. 71. 1602.
1754. 1759. 1760. 1836. 1837.
1862. 2085. 2150.
Bărcăcilă (Al.) 2062.
Bârlea (Preot I.) 599. 1907.
Barnoschi (D. V.) 956. 1408.
Bart (Jean) 496.
Bartoli (M.) 460.
Bârzotescu (Colonel Laurentiu)
351. 1619.
Basarab-Brâncoveanu (C.) 1528.
1529.
Bâuerle (Erich) 1545.
Bedeleanu (D.) 1472.
Bejenaru (Prof. Dr. N. C.) 157.
222. 223. 242. 243. 244. 321.
322. 1319. 1418. 1896.
Beldie (Econ. I. C.) 519.
Beldie (Econ. I. C.) 519.
Bena (Augustin) 1852.
Bena (Pr. Ioan A.) 493.
 BIBBIOGKAFIA
Berechet (Ştefan) 291. 506. 562.
563. 591. 719. 720. 879. 1596
1609. 1677. 1678. 1679. 1680.
1794. 2021. 2047. 2093. 2101.
Berindey (Prof. Arhitect I. D.)
523.
Berkowitz (Iosef) 2145.
Berliner (Rudolf) 1941.
Beu (Dr. Octavian) 1219.
Bezdechi (Şt.) 1805. 1817.
Bianu (Ion) 1272. 1409. 1716. 1755.
1756. 1904. 1949.
Bibescu (Prinţesa Marta) 338.
1626. 1627.
Bibicescu (I. G.) 1945.
Bichigean (Vasile) 199. 200. 259.
2016
Bielz (Dr. Iulius) 657. 658. 701.
Bilciurescu (V.) 1217.
Bileţchi (Ioan) 1449.
Bilinszky (Dr. Lajos) 1539.
Bîrlea (Pr. Ion) vezi = Bârlea
(Preot I.)
Birö (Dr. Vencel) 1539. 1973.
Bitay (Dr. Ârpâd) 201. 202. 203.
260. 478. 641. 1539. 1575.
1757. 1831. 1976. 2010. 2035
2077. 2091. 2103. 2110. 2111.
2115. 2129. 2130. 2131. 2174.
Blaga (Dr. Iosif) 1466.
Blaga (Lucian) 1382. 1689.
Blancard (Theodore) 1928.
Blaskovics (Prälat Franz) 673.
Bobulescu (Preotul C.) 520. 750.
948. 1547. 1717.
Bocăneţu (AI.) 93. 1838.
Boga (L. T.) 291. 678. 1707.
Bogdan (N. A.) 762. 1007. 1168.
1668. 2019.
Bogdan-Duică (G.) 261. 711. 712.
1116. 1119. 1120. 1121. 1141.
1142. 1228. 1229. 1796. 1806.
1815, 1856. 1886. 2137. 2146.
2147. 2156. 2185.
Rogos (D.) 1987.
Bogrea (V.) 32. 60. 61. 169. 185.
608 . 751. 802. 843. 946. 1086.
1087. 1088. 1362. 1457. 1668
1671. 1683. 1759. 1827. 1839.
1840. 1841. 1842. 1843. 1853
1901, 1972. 2008. 2072. 2137
2151. 2158. 2162. 2168.
Boian (General Octav) 352.
Boiloş (Olimpiu) 1288. 1819.
Bolcaş (Lucian) 353. 1908.
Bolocan (Nicolae) 218.
Bcloga (Dr. Valeriu L.) 962. 1326.
1889. 1890. 1891. 1893. 2076.
2126. 2128.
695
Bolomey (Arh. G.) 578.
Bonnefon (Jean de) 2112.
Borbély (Dr. Istvân) 1960. 1966.
2121.
Boros (Dr. P. Fortunat) 1539.
1540.
Boroş (I.) 204.
Borza (Dr. AI) 1470.
Bossy ( R . V.) 186. 470.
Botez (Eugen P.) 1516
Botez (G. V.) 1212.
Botez (Octav) 1460.
Botos (Jânos) 416.
Bottez (Locot.-Colonel Constantin
L.) 354.
Bouchie de Belle (Edmond) 1937.
Brandsch (Dr. Heinz) 659. 660.
947.
Brandza (M.) 1335.
Branisce (Valerica) 1330.
Branisce (Dr. V.) 1024. 1230.
1231. 1283.
Brătescu (C.) 7. 1882.
Brătianu (Gh. I.) 1. 38. 158. 159.
507. 985. 1845.
Brătianu (Ion I. C.) 419. 420.
Brătianu (Vintilă) 1516.
Brătulescu (Victor) 924. 928. 115.t
2028. 2030.
Braunias (Dr. Karl) 406. 442.
Braunstein (Enric F.) 1939.
Brediceanu (Tiberiu) 1923.
Brehier (Luis) 1628.
Breit (Jozsef) 355.
Buat (General) 356.
Buchanan (Sir George) 357.
Bucuţa (Emanoil) 446. 1316 14^9.
2148
Bude (Valentin) 1043. 1055.
Budeanu (Otilia C.) 521.
Bufnea (Elia) 358.
Bugnariu (Iuliu) 1199.
Bulat (T. G.) 126. 127, 160. 161.
187. 323. 530. 686. 687. 693.
722. 763. 802. 803. 804 810.
811. 812. 813. 836. 848. 849.
853. 854. 855. 856. 857. 858.
893. 925. 958. 1054. 1332. 14S2.
1526. 1606. 1709.
Bunea (Dr. Ioan) 1465.
Burada (Teodor T.) 2136.
Burghelea (M.) 764.
i Busuioc (Ierodiacon Laurenţiu)
I 1597.
Busuioceanu (Al.) 1096.
Buta (Nicolae) 683. 688. 1169.
j Buzea (Nicolae T.) 1548.
| Byhan (A.) 460.
 696
C.
C a c a v e l a (Jeremia) 2 4 5 .
Cacoveanu ( Ş t . ) 1232.
C ă d e r e ( V i c t o r G.) 4 2 1 .
Călinescu (Gh.) 1543.
C a n c e l ( P . ) 1952. 1953.
C â n d e a ( R . ) 1205. 1213. 1384. 1 3 %
1479. 1576.
C a n t a c u z i n o (Prof. Dr. I o a n ) 1629.
Capidan ( T h . ) 447.448. 4 4 9 . 450
1170. 1850. 1 8 5 8 . 1860 . 2 1 2 5 .
2149. 2 1 5 0 .
C a p s a ( Ş t . ) 1 0 6 1 . 1065. 1066, 1067.
C a r a c o s t e a (D.) 1?07. 1808. 1809.
1810. 2 1 0 7 .
C a r a d j a (C. I.) vezi = Karadja
(Const. I.)
C a r a m a n ( P . ) 117.
Carcopino ( J e r o m e ) 1965.
C a r d a ş (Gh.) 1348. 1424. 1455.
1798.
C a r o s s a (Hans) 1994.
C a r t o j a n (N.) 1758. 1759. 1760.
1761. 2137.
Casper (Dr. F . ) 1505.
C â t u n e a n u ( I . C.) 6 4 6 .
C a z a c u (Dr. P . ) 287. 2 8 8 . 2 8 9
290. 302. 4 3 3 .
Cazin ( P a u l ) 237.
Cecropid (M.) 2 0 9 0 .
Celarian (Ion I.) 8 1 4 . 815.
Celebidachi (H.) 2 9 1 .
Cerneşti (M. Ş.) 1404.
C'nabrie ( R . ) 1494.
Charewiczowa ( L u c j a ) 1669. 2099
Cheveresan ( A l e x a n d r u ) 4 9 9 .
Chinezu' ( I . ) 2074.
C h i m (Constantin) 547.
Chivăran (Ioan Gh.) 548.
Christescu (V.) 9 9 8 .
C i a t o (Dr. JLudovic) 1505,
Cibin fNeculai) 1995.
Ciobanu (Dr. Virgil) 1577. 1703.
627. 1431. 2022. 2 1 5 1 .
Ciobanu (Ştefan) 2 9 1 . 5 0 5 . 510.
Cioflec (Virgil) 1256. 1630.
Ciomac (Ion L.) 4 8 8 .
Ciorogariu (Episcopul R o m a n R . )
359. 422. 1191.
Cioroianu (Dr. Ştefan) 1258.
Ciplea (Dr. A l . ) 1616. 2 0 1 1 . 2095
Ciuhandu (Dr. Gh.) 1590. 1 5 9 1 .
1592.
Ciura (Al.) 1163. 1190.
Clachir ( I c . Ş t . M.) 1720.
Clinceanu ( I . D.) 1486.
Clopoţel (Ion) 262. 1289.
Cociu ( M a r i a j 1160.
Colban ( E r i k ) 151-6.
I . CRĂCIUN
' Conev (Prof. B . ) 1954.
I Constantinescu ( E m i l ) 1044.
\ Constantinesco ( M i t i ţ ă ) 1530.
Constantinescu (N. A . ) 3 8 . 1492
2027.
; C o n s t a n t i n e s c u - I a ş i (Dr. P . ) 2. 324.
i 5 5 4 . 579. 922. 1077. 1 6 2 5 . 1 6 3 ! .
| 1632.
i C o n t a - K e r n b a c h ( M a r i a n a ) 11.04.
' Coriolan ( G . ) 9 2 9 .
I Cornescu ( C o n s t a n t i n ) 1286.
' Corteanu (A.) 1516.
| Corti 8 8 5 .
Coşbuc (George) 3 3 7 .
; Coşbuc ( P r e o t Gheorghe) 1200.
j Cosma (Aurel) 1 5 1 3 .
Cosma (Dr, Aurel j u n i o r ) 5 5 9 .
C o s t ă c h e s c u (Mihai) 5 2 4 . 525. 527
528. 7 2 6 . 752. 753. 7 5 4 . 766.
767. 7 6 8 . 9 1 1 .
Costescu ( L t . - C o l . S t e r e a ) 3 6 0 .
Costin (Prof. L u c i a n ) 1857.
I Costin ( M a x i m i l i a n ) 1 2 4 1 .
Cotovu ( B r u t u s ) 568.
Crăciun ( I o a c h i m ) 2 8 . 133. 1189.
! 1549. 2167. 2 1 8 2 2 1 8 3 .
; Cridim 1010.
Crişan ( I o a n ) 1419.
C s â n k i (Dr. Deszò) 2 1 8 3 .
Csùry (Dr. B â l i n t ) 2 1 1 9 .
Culcer ( G e n e r a l I.) 2 1 6 5 .
Culea (Apostol D.) 6 2 8 .
Culici (Colonel A . ) 9 9 9 .
Cuparencu ( M i l t i a d e ) 8 5 9 .
Curdinovschi ( V . ) 5 6 0 . 5 6 1 . 1633.
1721.
Cuza (A. C.) 1345.
D.
D ă i a n u (Dr. E l i e ) 1378. 1 4 0 3 . 1536.
Daicovici (Constantin) 2052.
Dan (Dimitrie) 3 0 8 . 5 6 4 . 5 6 5 . 566-
D ă n c i l ă ( I o n ) 1578.
D ă n u l e s r u (C.) 6 5 0 .
D ă s c ă l e s c u (Profesor A l e x . ) 3 6 1 .
Daşcovici (N.) 1514.
Decei (Aurel) 175. 6 6 3 .
< D e j e u (Prof. P e t r e ) 4 9 2 .
Demetrescu (George M i i . ) 533. 816.
! Densuşianu (O.) 4 4 7 . 1762 1763.
i 1903. 2117. 2 1 5 2 .
Dermer (Dr. I.) 1701.
; Derussi (Gheorghe) 3 6 2 . 1267.
D i a c o n e s c u ( E m i l ) 39. 162. 3 3 2 .
i Diamandi Amincianul (Prof. V.)
4 5 1 . 452. 2073.
Diamandy (C.) 1516.
Dieulescu (Dr. Constantin C.) 100.
106. 1251. 1854. 1967. 2 1 5 3 .
Dimitrescu ( A l e x a n d r i n a ) 4 6 4 .
 BIBLIOGRAFIA
Dimitresco (V.) 434.
Dimitriu (Arhimandrit Melhisedec)
592.
Dimitriu (V.) 1929.
Dinculescu (N. Gh.) 806. 807. 817
818. 819. 820.
Djuvara (Mircea) 1516. 1517.
Dobrescu (Dr. Aurel) 1946.
Dobrescu (Al. V.) 1211.
Docea (A.) 153..
Donciu (M.) 153.
Donici (Alex.) 1702.
Drăgănescu (Dr. Titus) 1981.
Drăganu (N.) 201. 944. 949. 1716
1722. 1745. 1760. 1770. 1801
1844. 1862. 1874. 1903. 2087
2104. 2152. 2160.
Drăghiceanu (Virgiliu N.) 13. 462.
634. 635. 636, 912. 913. 930.
931.932. 933 934, 935. 939.
942. 1078. 1079. 1097. 1634.
2048. 2049. 2154.
Dragnea (Radu) 1279. 1795.
Dragomir (Nicolae) 1690.
Dragomir .Silviu) 217. 702. 1290.
1363. 1982. 2155.
Dragomirescu (Mihail) 1764. 1811.
Drimer (Caro!) 1277.
Drouhei (Ch ) 2156.
Drutzu (Şerban) 444.
Dumitrescu (C. Gh.) 545.
Dumitrescu (Vladimir) 1000. 2064
Dunăreanu (N.) 291. 1111.
Dunăreanu-Vulpe (Ecaterina) 94.
2065. 2067.
Duzinchievici (G.) 1723.
Eflimiu (Elena) 1036.
figorief (V.) 403.
Eliade (Mircea) 2113.
Enea (Nicolae M.) 291. 1598. 1617.
Faur (D.) 2020.
Fedorca (A.) 263.
Fejer (Dr. Gero) 1539.
Ferenczi (Alexandru) 963. 2053.
Ferenţ (Dr. Ioan) 137.
Fery (F.) 1045.
Fierăscu (C.j 534. 1152.
Filderman (Dr. W.) 647.
Filimon (Aurel) 2054.
Filipciuc (Vasile) 1314.
Filipescu (C.) 1122.
Filitti (I. C.) 40. 91. 121. 163.
189. 319. 325. 611. 614. 771.
865. 876. 936. 956. 1033. 1098.
1498. 1499. 1681. 1724. 2157
697
Firu (N.) 205.
Fittbogen (G.) 2037.
Florenţiu (P.) 860.
Florescu (Petre) 1824.
Focillon (Henri) 1635. 1636.
Fortunescu (Prof. C. D.) 11. 821.
1450. 1527.
Fotino (Georges) 1682.
Fotîno (M.) 29.
Furnică (D. Z.) 1675.
Furtună (Econ. D.) 861. 1133
1206. 2105. 2136.
Gabrielescu (Alice) 1146.
Găluşcă (Constantin) 453,
Gane (Ion) 1421.
Gârboviceanu (P.) 1550,
Gârbu (Laur) 1306
Garoflid (Const.) 1500.
Găvănescu (I.) 1929.
Gavrilescu [Măria Dr.) 1234.
Gâzdaru (D.) 1781. 1858. 2120
Gellner (Medic Locotenent Iosif)
1887.
Georgescu (Colonel Christodulo)
1996.
Georgescu (Constanţa) 1226.
Georgescu (Maiorul D. I.) 1620.
Georgesco ţH.) 1637.
Georgescu (Ioan) 188. 466 653.
1391.
Georgescu (Colonel I.) 366.
Georgescu (I. B.) 609.
Georgescu (Preotul Ştefan) 2029.
Georgescu. Tistu (N.) 887. 1364
1369.
Georgescu-Vrancea (C.) 291.
Georgiade (Constantin) 1395.
Georgian (P.) 118. 119.
German (Profesor Dr. Zaharia)
101.
Ghenzul (V.) 291.
Gheoldum (Preot Gută) 602.
Gheorghe (Maior Ion) 367.
Gheorghiu (Căpitan Aurel I.) 224.
368. 512. 516. 655. 772.
Gherea (I.) 1765.
Ghergariu (L.) 495. 1311
Gherghef (Dr. Ilie) 107. 164 1826.
1883.
Gherghiţă (I.) 1663.
Gherontie (Episcopul Constant i)
1607.
Ghibănescu (Gh.) 226. 517. 526.
529. 679. 727, 728. 729. 730.
731. 732. 733. 734, 735. 736.
737. 755. 773. 774. 775. 776
777. 778, 779. 780. 796. 898.
698 I. CKÀCIOU
899. 903. 907. 908. 914. 915
1009. 1015. 1035. 1037. 1725.
1726. 1797. 2158.
Ghibu (Onisifor) 292. 293. 294.
295. 463. 1106. 1201. 1250.
1259. 1291. 1331. 1365. 1537.
1551. 1552. 1727.
Ghica-Budesti (N.) 580.
Giurescu (C. C.) 30. 120. 121. 225
246. 680, 689. 1115. 1972.
Giurgea (Gabriel) 423.
Goga (Octavian) 264, 1459.
Goraoiu (Dr. V.) 1269. 2080.
Gore (Paul) 291. 296.
Gorka (Dr. Olgierd) 2184.
Gorovei (Artur) 517. 522. 880.
1683.
Gorsky (Locot-Colonel V.) 369.
Gorun (Ion) 1910.
Gotcu (Preot I.) 1310. 1604.
Grămadă (Nicolae) 567. 1876.
1878.
Gratz (Minister Dr. Gustav) 370.
Graur (Dr. Gr.) 1123.
Grecu (Valeriu I.) 1766.
Grecu (Vasile) 16. 41. 570. 571.
595. 2026. 2138. 2159.
Greening Pantazzi (Ethel) 72.
Grégoire (Henri). 2159
Gregorian (Mihail) 2172.
Grigoraş (Em.) 943. 944, 945.
1183. 1316. 1317.
Grigorescu-Bengeşti (A'.exe) 531.
Griselini (Fr.) 218.
Gross (Iulius) 1247.
Grosu (P. D.) 1762.
Grothe (Hugo) 2040.
Grumăzescu (Preotul Corneliu)
1313.
Guiart (Prof. Dr. Jules) 73. 1463.
Gusti (D.) 1516.
Gyârfâs (Dr. Elemér) 1359. 1540.
1973.
Györffy (Ştefan) 2120. 2141.
György (Endre) 642.
György (Dr. Lajos) 677. 1242. 1280.
2043. 2134,
H.
Hacman (M.) 1136.
Hagi-Moscu (Em.) 881.
Hajek (Dr. Egon) 2160.
Hanes (Petre V.) 1767. 1768. 2108.
Hans (Iosef) 2018.
Hartulari (Elena) 226.
Haţieganu (Dr. Juüu) 1155.
Haupt (Egidius) 502.
Heitmann (Adolf) 1800. 1828.
Henry (P.) 2023.
Herjeu (Generalul C. N.) 389.
I Hermann (Teodor) 1579.
| Herold (A. Ferdinand) 1939.
Herriot (Edouard) 424.
Hevenesy (André de) 1983.
Hienz (Dr. Hermann) 31.
Hirschler (Dr. Iozsef) 1539.
Hodinka (Antal) 2036.
Hodoroabă (Preotul N. V.) 371.
573.
Hodoş (Alexandru) 1426.
Hodoş (Enea) 265.
Hòeg (Carsten) 454.
Hoftmann ILe.o) 674. 1506. 2039.
Homan (Balint) 1968.
Honigberger (R.) 474.
Horovitz (Dr. Filip) 102.
Horwath (Walter) 552. 553. 622.
1863.
Hotnog (T.) 165.
Hurmuzescu (D.) 1929.
Husărescu (Z. I.) 425.
Huss (Richard) 1864.
I. J .
Jacabffy (Dr. Elmér) 219. 497.
973. 974. 2161.
Iacobescu (Teodor D.) 2000.
Jacubovich (Dr. Emil) 42.
lacubovici (Vitold) 1356.
Jakubek (Dr. fstvân) 1539.
Iancovici (O.) 1516.
Jancso (Benedek) 1940.
Jânossy (Dr. P. Béla) 1539.
Iarca (General Alex.) 1930.
Ibrăileanit (G.) 1158. 1820.
Ichim (Traian) 738. 739. 740. 741.
742. 743. 744. 781. 782. 783.
784. 797. 798. 1124.
Ieronim (Ieromonahul I.) 593.
Ieşianu (Isidor) 74
Ifrim (C. N.) 1339.
Igeni (Ferencz) 1469.
Jgrec (Dr.) 1894.
Jinga (Dr. Victor) 494.
Ilie (Remus) 108.
! Ilieşiu (Nicolae) 1476.
I
Inczédy-Joksmann (Dr. Òdon) 1539
Inorodetz 297.
Ioan (Ştefan 'C.) 1997.
I Icaniziu (Ing. George V.) 1638.
I 1639.
j Ioanovici (D.) 1580. 1611.
| Ionescu (Bogdan) 1235.
j Ionescu (G. M.) 95.
! Ionescu (Maiorul Grigore) 372.
1931.
Ionescu (Serafim) 1417.
: Ionescu (Sergiu D.) 1525.
Ionescu (Teofil) 373.
Icnescu (Thomas) 1929.
 BIBLIOGRAFIA 699

I o n e s c u - B u z n e a (Maior G.) 3 7 4 . 1294. 1539. 1865. 18b9; 2 1 2 2 .

Ionescu-Darzeu ( E . ) 2 9 8 . 2164.
I o n e s c u - E n a c h e (Otilia) 77. Karadia (Constantin I.) 3 3 . 4 3 .
Ionescu-Lámotescu (María) 2096. 172 1 % 746. 747. 789. 8 6 6 .
Iordáchescu (Constantin) 1236. 1080. 1 0 8 1 . 1082. 1089. 1094.
1237. 1102. 1622 1645. 1 7 1 1 .
Iordan (Dr. Iorgu) 1877. 2 1 2 0 . K a r n a b a t t (D.) 5 4 1 .
l o r g a (N.) 2 5 . 2 7 . 32. 50. 6 0 . 6 8 . 6 9 . Kasterska (Maria) 2078.
75 7 6 77. 7 8 . 84. 109. 120. 121 Kelemen ( G à i ) 2 1 6 1 .
122 128. 166. 167. 168. 169. Kerekoff (Georges) 4 5 5 .
170. 1 7 1 . 185. 189. 190. 191. K e r e s z t u r y - O l t e a n u ( A l ) 713.
192 2 2 3 . 2 2 8 . 2 2 9 . 2 4 5 . 2 4 7 . K i r i t e s c u (Constantin) 3 7 6 . 2 1 6 5 .
262. 2 9 1 . 2 9 2 . 3 1 1 . 3 2 0 . 3 2 8 . K i s c h (Dr. Gustav) 1866. 1956.
376. 3 8 9 . 4 3 6 . 4 4 4 . 447. 4 4 9 . 2119.
454. 45S. 4 6 4 . 4 6 5 . 467. 4 9 2 . Kisch (Oskar) 4 7 9 .
508. 509. 517. 518. 5 3 0 . 5 3 3 . K l a i b e r - U l m (Dr. Ing.) 5 5 1 .
539. 5 4 8 . 569. 587. 6 0 4 . 6 0 6 . K l e i n ( K a r l K u r t ) 6 6 1 . 6 6 2 . 1546.
608 6 1 3 . 6 1 9 . 6 2 1 . 6 3 1 . 6 6 1 . 1685. 1852. 2085. 2092.
664 667. 6S1. 6 3 2 . 6 9 4 . 6 9 8 . Kòblossy (Dr. B é l a ) 1655.
699. 7 0 3 . 7 2 1 . 7 2 3 . 724. 7 3 6 . Kogàlniceanu (C.) 173. 174.
745. 7 5 4 7 5 6 . 785. 7 8 6 . 787 Kogàlniceanu (M. I.) 3 3 3 .
7 8 8 . 799. 8 2 3 . 8 4 1 . 8 4 2 . 843. Koukoules (Ph.) 1948.
844 8 5 8 . 862. 8 6 3 . 864. 8 6 5 . K o v à c s (Carol) 1461.
877.' 882. 8 8 3 . 884. 8 8 8 . 900. K r a u s s (Georgius) 4 4 .
905. 9 0 6 . 9 0 9 . 9 1 6 . 917. 920. Kristof (Dr. Ghaorghe) 1830. 1 8 3 1 .
923 926. 937. 9 3 8 . 9 4 0 . 9 4 1 . 2044. 2166.
949 950 . 954. 9 5 5 . 9 5 9 . 1039.
1063. 1099. 1107. 1108. 1110.
1112. 1117. 1125. 1249. 1301.
L a c e a (Constantin) 129. 1733.
1318. 1334. 1354. 1359. 1389.
1400. 1412. 1435. 1441. 1498. L a c o m b e 1724,
1501. 1507. 1512. 1515. 1516. Lahovary ( A l . E m . ) 4 3 1 .
Lahovary ( J e a n ) 3 3 8 .
1553. 1554. 1578. 1586. 1615.
1631. 1632. 1640. 1641. 1642. Laitin (Prof. Daniil) 1118.
1643. 1644. 1670. 1671. 1682. Lalescu ( T r a í a n ) 1118. 1338.
1692. 1728. 1729. 1730. 1731. Lápedatu (Alex.) 8. 7 9 . 80. 1 3 8 .
1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 377. 409. 410. 4 1 1 . 6 7 0 . 1282.
1774. 1775. 1821. 1822. 1829. 1333. 1383. 1474. 1555. 1625.
1832. 1838. 1860. 1895. 1903. 2167.
193S. 1940. 1951. 1961. 1962. L á p e d a t u (Ion I.) 1430.
1963. 1967. 1977. 1978. 1986. L a s a l l e ( F e r d i n a n d ) 542.
1991. 2022. 2 0 3 4 . 2046. 2 0 5 1 . Lascaris (Michel) 597,
2092. 2093. 2097. 2098. 2100. Lascarov-Moldovanu (Al.) 1172.
2108. 2116. 2139. 2142. 2143. 1525.
2147. 2149. 2 1 5 1 . 2153. 2157. László ( F r a n c í s c ) 2055.
2162. 2 1 6 3 . 2168. 2171. 2175. Laugier (Dr. Ch.) 11. 9 8 6 . 1693.
2177. 2 1 7 8 . 2179. 2 1 8 1 . 2185, Lavronschi (Cornelia) 2 3 0 .
Iosif (N.) 1273. Lázáreanu (Barbu) Í453. 1888.
2127.
ISUPE&TU i\.IAUUIUJ UUI. íi^íj. t*i\j*t. Lázárescu ( E m m a ) 1126.
Isopescu-Grecul (Prof. Dr. Con- L e c c a (O. G.) 8 1 .
stantin) 3 0 9 . 1244. Lefteriu (Gh.) 1304.
Istrati (Calinic) 1261. Lenghel (Dr. A l . ) 964. 9 6 5 .
Istrati ( P a n a i t ) 1278. Lepsi (Dr. I.) 979.
Istrati (V. I . ) 1143. Lcvy ( R o g e r ) 1 5 3 1 .
J u h á s z ( K á l m á n ) 1539. Licea ( l o a n ) 1188.
Izverniceanu (D.) 220. Lípáneanu (Maria) 1223 1427.
1713.
Livescu (loan I.) 1921.
K a p r i (Baron Valeriu) 3 7 5 . Loghin (Constantin) 310 3 1 1 . 1257.
K a r á c s o n y i (Dr. J á n o s ) 110. 669 1775. 1776.
 700 I . CRĂCIUN
Longin (Francisc H.) 482.
Lovin (Protosinghelul Glicherie)
603. 607.
Lovinescu (E.) 956. 1140. 1344.
1777. 1778. 1779.
Lozinskv (Grcgoire) 1832.
Luchian (I.) 1137.
Luncan (I. C.) 1083.
Lungu (C.) 291.
Lungulescu (Pr. D.) 610. 824.
1445.
Lungulescu (George) 1833.
Lupaş (Dr. loan) 8. 67. 121. 266.
267. 268. 426. 486. 694. 695.
696. 697. 698. 699. 704. 705.
706 S50. 904. 1166. 1327. 1405.
1468. 1473. 1521. 1556. 1557.
1558. 1559. 1612. 1911. 1979.
2140. 2165. 2170.
Lupaşcu-Ştejar •[G-ral Alex.) 379.
Lupeanu-Melin (Alexandru) 269.
543. 1150. 1440. 1912,
Lupşor (N.) 1762.
Lupu (Dr. N.) 473.
Luţia (Dr. Petre I.) 629.
M.
Macovei (loan I.) 291. 299.
Madgearu (V. N.) 1516.
Mager (Traian) 1109.
Maiorescu (Titu) 334. 1780.
Makkai (Dr. Sândor) 1610.
Maniu (luliu) 1508. 1516.
Manneville (M. de) 468.
Manoliu (Emil) AI.) 1924.
Manoliu (Radu) 2186.
Manoliu (Sandu) 1202.
Mânzat ((George) 487. 1613.
Mărăcineanu (D.) 1238.
Marcu (Alexandru) 1413. 1495
2168.
Margaroli (G. B.) 1724.
Margueritte (Victor) 403.
Măria (Regina României) 1303.
Marian (Liviu) 291. 200. 1262.
1263. 1264. 1385. 1437. 1791.
1825.
Marinescu I Constanţa) 2074.
Marinescu (C.) 27. 471. Î100 1646.
1876.
Marinescu (Dr. G.) 1156. 1516.
Marinescu (Iulian) 748. 1340.
Marmeliuc (D.) 1173.
Marshall (F. H.) 245.
Martelliere (Jean) 2114.
Marţian (Iulian) 139. 489. 623.
700. 714. 790. 1734. 1867. 1868.
2014.
Martonne (Emmanuel de) 427.
I Massof (loan) 1926.
j Mateescu (C. N.) 805. 825. 837.
927. 1185. 1451. 1483. 16%.
Mateescu (Dr. G. G.) 96.
Mateevici (Nadejda) 1309.
Meteiu (I.) 271. 272. 1581.
Mathes (Walther) 1967. 2153.
Maxim (D. G.) 1138,
Maxim (Gh.) 1274.
Maximilian (V.) 1922.,
Mehedinţi (S.) 82. 83. 1296.
Meissner (C.) 1366.
M.elich (Dr Jânos) 111. 1875.
2123
Melin (A.) vezi = Lupeanu-Melin
(A.)
Meruţiu (Vasile) 1203.
Mesrobeanu (A.) 140.
Metes (Ştefan) 84. 130. 193. 194.
483, 484. 485. 707. 1432. 1560.
1582.
Michoff (Dr. Nicolas V.) 2005.
Mihail (Locot.-Coî. Gh.) 1932.
Mihail (I.) 585.
Mihail (Dr. Petre C ) 535.
Mihăilescu (Vintila) 1694. 1712.
Mild (Dr. Fritz) 44.
Miller (William) 248.
Minar (Prpf. Octav) 1014. 1186.
1647. 1927.
Minea (I.) 15. 34. 45. 46. 47. 48,
49. 50. 51. 52, 53. 54. 55. 56.
123, 124. 131. 141. 142. 143.
144. 176. 177. 178. 179. 180
181. 231. 232. 233. 234. 236.
249. 250. 583. 708. 757. 918.
951. 952. 1040. 1046. 1059.
1605. 1614. 1648. 1672. 1760.
1855. 1861. 1879. 1884.
Mitescu (I.) 2068.
Mocanu (I. G.) 1207.
Moga (I.) 70°.
Moisil (Constantin) 14. 17. 24.
3-11. 826 895. 960. 1001. 1047
1048. 1050. 1056. 1063. 1649.
1664.
M«isil fVicrul Grigore) 1325.
Moü-ii llmiu) 633.987. 1322. lilO
1655. 1802.
MnHowtn (Dr. Gergely) 2,'35
2146.
Moldoveanu (Pr. Iuliu) 1583. 1548.
1585.
Moldovan (Simion S.) 498
Moldoveanu (Miior A.) 381.
Molin (Gii.) 501.
Molin (R. S.) 1539, 1594
Molin (Virgil) 1127.
Möller (Karl von) 2040.
Montani (Ion) 273.
 BIBLIOGRAI IA 701

Morariu (Dr Aurel) 1561. Nicolaescu (Prof. S t o i c a ) 156. 5 8 8

Morariu (Preotul Const.) 1343. 2050. 2171.
1386. N i c o l a e s c u - P l o p s o r (C. S.) 6 2 . 8 0 8 .
830. 838. 957. 9 8 8 . 9 8 9 . 9 9 0 .
Morariu (Leca) 312. 574. 1092
9 9 1 . 9 9 2 . 9 9 3 . 9 9 4 . 9 9 5 . 1450-
1093. 1208. 1209 1210. 1211.
1785. 2 1 0 2 .
1361. 1387. 1 4 0 1 . 2 1 0 5 . 2166.
Nicplaiasa (Gh.,) 58. £ 6 8 . 1608.
2169.
Nicolau (Colonel T h e o d o r ) 133.
M o r a r i u ( V i c t o r ) 1103. 1254. 1439.
Nicolescu-Due (Col. V . ) 3 8 2 . 3 8 3 .
M o r u s c a ( P r e o t Pompei) 1360.
N i c o l e s c u - S i m a (Lorenzo) 1530.
M o t o g n a ( V i c t o r ) 132. 145. 146,
Nicorescu ( P . ) 97.
147. 182. 2 3 5 . 274, 7 9 1 . 851 N i c u l e s c u - T e l e g a (Constantin) 1532.
867. 1017. 1113. 1114. Niederle (Lubor) 1969.
Müller ( F r e d e r i c ) 6 6 3 . Nistor ( l o a n I ) 16. 149. 254. 286.
Müller-Langenthal ( F r i e d r i c h ) 6 6 4 .
Müller ( G e o r g ) 2 1 7 0 . 3 0 3 . 3 1 5 . 4 3 6 . 4 6 5 . '656. 1215.
Müller ( G . E . ) 112. 1353. 1397.
Nistor ( Ö l t e a I.) 297.
Müller (Iaroslov) 3 0 1 ,
Niţescu ( V o i c u ) 3 8 4 .
Munteanu-Bârlad (Gh. N.) 1 3 4 1 .
Nordmann (Charles) 1943.
1342.
Novacovici (EmilianJ 2017.
Mureşianu (Aurel) 1 3 7 5 .
M u r ă s a n u (Aurel A ) 1496. O.
Mureşanu (C.) 2 0 0 1 .
Mureseanu (Ion) 1691. ü b e d e a n u (Constantin V . ) 85. 581.
Mureşanu ( S a b i n ) 1032, 827. 1028. 1 0 3 1 . 1407.
Murgu (Protopop I o a n ) 1380. Olasz ( P e t e r S. I.) 1539.
Murgu (Vasile P r . ) 5 9 0 . Olszewski (George) 1650.
Muslea (Ion) 1738. 1902. Onciul (D.) 8 6 .
M u s t a ţ ă (N.) 1265. Onişor ( V i c t o r ) 1686.
Opreanu ( S a b i n ) 87. 1870.
M. Oprescu (Anton) 8 0 0 . 8 2 8 . 829.
2145. 2172.
Nagy (Nagybaczoni V i t e z Vilmos) Oprescu (G.) 3 5 . 1085. 1392. 1 6 5 1 .
1933. 1652. 2173.
Nandris (Gr.) 2009, 2 1 1 8 . Oprisan ( I . G r . ) 1038,
Nandris (Dr. I.) 3 1 3 . Orăşianu (C. N.) 1049.
Nanu (Preot A . ) 103. Orient (Dr. luliu) 1892. 2056.
Nanu (N. C.) 2070. Orosz ( E n d r e ) 9 6 6 .
N a r l v (C.) 1666. Ortiz ( R a m i r o ) 1355. 1799.
Nastase ( G . I.) 57. Osvadă (Vasile C.) 1913.
Neculăeş (Dominic) 137.
Nedioglu (Prof. Gh.) 2 0 3 1 . 5».
N e g o e s c u - B u c u r (I.) 5 4 8 .
P ă c ă ţ i a n ( T e o d o r V . ) 2 0 6 . 207.
Negrescu ( I . ) 2 9 1 . 1 7 8 1 . 1792.
715.
2188.
P a k o t s ( K â r o l v ) 1539
Negruzzi ( I . C.) 1428. 1782. P ă i (Istvăn) 1539.
Negulescu (Dem.) 1516. 1929. Paleologu ( I . ) 1563.
Negulescu ( E c o n . G h . ) 582. Paleologue ( M a u r i c e ) 1934,
Neicu (Ion) 1989. Palmieri (Aurelio) 4 3 1 . 1760.
Nemefh ( J . ) 1869. 1955. P a n a i t e s c u (Em.l 2 1 7 4 .
Nemethy (Dr. G y u l a ) 1539. P a n a i t e s c u ( M a r i a J . ) ' 1653.
Netnoianu ( P . ) 4 2 8 . 4 2 9 . 5 0 0 . P a n a i t e s c u (P. P . ) 5 9 . 6 0 . 150
Neofit (Episcopul Vidinulufj 1562. 151. 184. 195. 2 3 6 2 5 5 . 1319,
Netta (Gheron) 1673. 1669. 1898. 2078. 2099. 2151
Nibi (Sergiu) 412. P a n a i t e s c u (General S c . ) 3 8 5 . 432
Nibio (August) 3 1 4 . 1538. 2033.
Nichita (Prof. D.) 148 1631.
P a n g r a ţ i ( E . ) 1516. 1929.
Nicola (Dr. E n e a ) 1347.
P a n t e l y - S t a n c i u (N.) 1990.
Nicolae (Pavel S.) 1897.
P a p a c o s t e a (Cezar) 1812.
N i c o l a e s c u (Ion G.) 1394.
P a p a c o s t e a ( V i c t o r ) 1544.
702 I.
Papahagi (Nic.) 2006. 2007.
Papahagi (Pericle) 1859. 1860.
2176.
Papahagi (Tache) 1856. 1903. 2116.
2133. 2149. 2175,
Papiriu Pop (Ion) 2079.
Parhomovici (Iosif M.) 1600.
Paribeni (Roberto) 104.
Pârvan (Vasile) 18. 98. 99. 980.
981. 982. 1004. 1005. 1006
1654. 1959. 2051. 2057. 2059.
2060. 2066. 2176.
Pasca (Ştefan) 1856.
Paschivschi (Dr. Vlad) 1443. 1739.
1740. 1741. 1742.
Pascu (Giorge) 61. 1182. 1222.
1457. 1783. 2072.
Pasek (Jean Chrysostome) 237.
1970.
Patay (Dr. József) 1539.
Paukerov (Léonard) 1187.
Paulescu (Eugène) 1974
Paulescu (Prof. Dr. N. C.) 1372.
Paulovici (M.) 433.
Păun (Al.^ 1128.
Pavel (Dr. C.) 134. 386.
Pavlov (Monahul Petru) 616.
Pavlovitch (L.) 1628.
Peretz (Ion) 1687.
Pernice (A.) 1761.
Petranu (Coriolan) 1655.
Petra-Petrescu (Horia) 1162. 1224.
1275.
Petraşcu (N.) 1352.
Petres (Kâlmân) 1539.
Petrescu (C.) 1656.
Pclrescu (Camil) 1784.
Petrescu (Corvin) 1442. 1520.
2071. 2082.
Petrescu (D. C.) 1041..
Petrescu (Valerian) 340.
Petrescu-Dragoe (C.) 586.
Petrovici (Ioan) 1295. 1368.
Pkilippide (Alexandru) 88. 1845.
Pinetta (Mihail) 457.
Pittard (Eugène) 1702.
Plastara (George) 1139.
Piopsor (N.) vezi =: N'.colaescu-
Plopşor (C. S.)
Plugaru (Constantin) 387.
Pocitan (Preotul Dr. Vasile) 1565.
Poincaré (Raymond) 1929.
Polgar-Ciclovami (Leontin P.) 717.
718.
Polit (Dr. Ve. B.) 1376.
Pop (Traian) 1985.
Popa (Traian) 558 691. 1425.
Popa (Septimiu) 639.
Popa-Lisseanu (G.) 113. 961.1351.
1818. 1846. 1988.
CRĂCIUN
I Popescu (Aureliu I.) 1518.
Popescu (Dorin O.) 967.
Popescu (Ion N.) 1900. 2132.
Popescu (Căpit. Mihail) 388.
;' Popescu (Dr. Mihail) 208. 240
! 638. 896. 1042. 1069.
! Popescu (P. Gr.) 1399.
Popescu (Preotul Nicolae M.)
1354.
! Popescu-Băjenaru (I.) 89. 1129.
Popovici (AndreiJ 444.
Popovici (C.) 2002.
Popovici (Gavril) 1743.
! Popovici (N.) 114.
i Pepovici-Bâznoşanu (A.) 1335.
i Popovschi (Nicolae) 1618.
Popp (Victor N.) 1062. 1064.
Posluşnicu (Mih. G.) 1339. 1388.
Postelnicu (GJ 504. 975.
Precup (Dr. Emil) 209.
i Predescu (Lucian) 1744.
Prevost (Michel) 389.
Pricu (Ioan) 1220.
Pripor (M.) 135. 1786.
! Procopovici (Al.) 956. 1847. 2117.
Prodan (Paul I.) 1350.
:
Protenco (Preot Al.) 594
Protopopescu (Dragoş) 316.
Piotopopescu JElena Th.) 648.
Puscariu fSextil) 460. 1848, 1874.
2117. 2175. 2184. 2187.
¡3.
Raan (Maior von) 2188.
| Răcoare (G. C.) 1480.
Racovitza Iii. G.) 1464.
Racowsky (Ch.) 413.
Rădăceanu (Lotar) 1502.
Radovanu (Maior) 839.
Radu (C.) 953. 1130. 1799.
Radu (Dr. Iacob) 1462. 1586. 1615.
| 2177.
Rădulescu-Codin (C.) 546.
Rafail (M.) 433.
Rajka (Dr. Lâszlo) 486 1667.
2180.
Râmniceanu (Virgil. P.) 1704.
Randi (Oscar) 1963.
R^netti (George) 1447.
Raşcu (Gh.) 291.
Rass (Kâroly P.) 1539.
Rauţescu (Preot loan) 363. 845,
869. 870. 871. 878
Râutu (N.) 1134.
Reabinin-Sclearevsky (A.) 302.
Referendaru (Arh. G.) 580.
Reichart (Johannes) 665.
Reinach (S.) 2139.
Reli (Simeon) 317. 749. 892.
Rcsmeriţâ (Alexandru) 649
 BIBLIOGRAFA
Rezori (Inginer H,) 629.
Riegler (Emil) 461. 1239.
Roger (Noëlle) 435.
Romanescu (Marcel) 640.
Romanescu (N. P.) 809. 1526.
Romanski (Prof. St.) 459.
Rommenhäller (C. G ) 436.
Roques (Mario) 1745.
Rosca (Căpit. C-dor Eug.) 390.
Rosculeţ (Teodor) 1852.
Rosetti (Al.) 1746. 1849. 2117.
Rosetti (Rdn)) 336. 1144. 1410.
1503.
Rosetti (G-ral Radu) 152. 339.
Roska (Dr. Marton) 968. 969. 970,
971. 2058.
Rosler (Prof. Gustav) 115 1872.
Roşu (Prof. Ioan) 577. 1050. 1747.
Roth (Victor) 624.
Rüdiger (Hermann) 2041.
Rudnean (C.) 1448.
s.
Sadoveanu (Mihail) 1411.
Şăineanu (Const.) 956. 1344. 2147.
Saint-Aulaire 469.
Saint-Georges (A.) 792.
Salmon (Torna) 1724.
Samarineanu (M. G.) 1920.
Sân-Giorgiu (Ion) 1008. 1246.
Sanielevici (H.) 1008.
Sauciuc-Saveanu( Théophile) 983.
2061.
Săulescu (Mişu) 831. 832. 833. 840.
Savela (Aurel) 617.
Savin (Const.) 1312.
Scheiner (A.) 666.
Scheiner (Walther) 1871.
Şchiopul (Iosif) 90. 210. 2089.
Schmidt (Ludvigl 1967.
Schöffler (Ing. J . ) 676.
Schüller (Dr. Richard) 370
Schuller (Dr. Rudolf) 486
Scullerus (Dr. Adolf) 22. 667.
Schünemann (Konrad) 116, 2038.
Schürr (Friederich) 2187.
Schuster (Fr.) 1880. 1881. 1956,
Schuster-Kronstadt (Fritz) 625
Scorpan (Gr. Gr.) 2144.
Scriban (Arhim. I.) 373. 391. 392
1218. 1398. 1416. 1567. 1568
1787.
Scridon (Ştefan) 211.
Secelea (Const. P.) 1569.
Semaca (A.) 1793.
Serdaru (Virgiliu) 393.
Seşan (Carola V.) 30Î.
Sesan (Milan P.) 301,
Seton-Watson (R. W.) 275 688.
703
| Severeano (Dr. G.) 1051. 1052.
I 1057. 1058. 1060.
Siadbei (I.) 81. 1788. 1804. 1823.
2169. 2173.
Sigerus (Emil) 1026. 1915. 2015.
j Sijjbiarteu (El.) 477.
! Simedrea (Arhim. Tit) 1570.
Simenschy (Proj. Th.) 1813.
Simionescu (Icon Al.) 600.
Simionescu (Dr. Eufrosina) 1748.
1749. 2106
Simionescu (1.) <475. 650. 1131.
1184. 1260. 1320. 1321. 1374.
! Simionovici (Dr. Nelly) 1657.
; Simonescu (Dan I.) 613. 872. 1789.
! Simu (Prof. Traian) 503. 976. 977.
! 2042. 2178.
Sinescu (General N.) 395.
Sipsom (C. M.) 1929.
Skok (Petar) 1850. 1952. 1953.
Slăvescu (Victor) 1487,
Slavici (Ioan) 1240. 1497. 2069.
i Slezak (Leo) 1942.
Socolescu Lfoma T.) 637.
Sofronie (Prof. Gh.) 1252.
Şonţu (Alexandru I.) 2075,
! Soricu (I. U.) 1276.
Sotropa (Virgil) 212. 213. 214
| 215. 276. 277. 491. 555. 1018.
j 1204. 1420. 1616. 2012. 2013.
j 2095.
Soveja vezi = Mehedinţi (S.)
Stana (Simion) 1196,
Stanca (Dr. Sebastian) 216. 396.
Stanciu (Victor) 1336.
Stănculescu (G.) 445.
Stănescu (Prof. Dr, Dumitru) 183.
1750. 2154,
Stănoi (Ieromonahul Damian) 615
618. 620.
Slănoiu (Eugeniu D.) 511.
Ştefan (Gh.j 1002. 1003.
Ştefănescu (Prof. Dr. Margareta)
63. 459. 949. 2148.
Stegemann 1935.
Steuer (Jânos) 671. 1873. 2124.
Stiewe (Fr.) 397.
Ştirbu (T.) 291.
Stoenescu (Dem. D.) 536. 1917.
Stoica (Emilian) 1454.
Stoica (Vasile) 398. 399, 1511,
I Stoicescu (Cecilia) 75.
Streitfeld (Theob. Bruno) 64.
!
Streitman (H. St.) 472.
i Stroescu (VT) 341. 1990.
Struţeanu (Scarlat) 2156.
Suchianu (D.) 1681.
Suciuc (Dr. Coriolan) 278. 279.
280. 281. 282. 283. 414. 480
704 I. CRĂCIUN

4 8 1 . 1132. 1164. 1284. 1298. V a i d a - V o e v o d (Dr. A l . ) 1377. 1516

1378. 1379. V ă l s a n (George) 1 1 4 5 . 1456. 170«
S u c i u (Dr. I o a n ) 1523. Vârhely ( D r . G y u l a ) 1539.
Suciu ( P e t r u ) 3 6 . 1705. 1706. 2004. Vâsârhelyi (Miklos) 556.
Szekfu ( G y u l a ) 2 1 4 0 . V a s i l e s c u ( A l e x . C.) 8 4 6 .
S z o m b a t i - S z a b o ( I s t v â n ) 1510. V a s i l e s c u ( A l e x . D.) 8 3 5 . 1710.
V a s i l i u ( E m . D. B . ) 4 4 0 .
T. V a s i l i u (Virginia) 125. 2 5 1 .
Velde (Rein van der) 2 1 2 5 .
T a b a c a r u ( G r . ) 1367. Veress (Dr. A n d r e i ) 155. 185.
Tafrali (O.) 5 9 8 . 984. 2024. 626. 7 1 0 . 716. 852. 1328. 1834
Tagliavini ( C a r l o ) 1790. 2137. 2 1 8 1 . V e r i c e a n u (Virginia) 252. •*••
T a s c ă (Gh.) 1516. Vianu (Tudor) 1809.
T ă t ă r e s c u (Gh.) 4 3 8 . 4 3 9 . Vincentz (Ing. A . ) 5 3 8 .
T ă u t u (Dr. A . ) 1572. ~ V i r t o s u (Emil) 253. 1053. 1393.
Tăutu (General Teodor) 400. Visarion (Episcopul Hotinului)
T c a c i u c (Dr. Nicolae) 3 1 8 . 1826. 2045.
Teculescu (Prof. Horia) 2 5 6 . Vitencu (Alexandru) 795.
T e m e s v â r y (Dr. J â n o s ) 1947. Vlădescu ( P i c t o r u l C.) 402,
T e o d o r e s c u (D. M.) 972. Vlădescu ( I . ) 3. 4. 6 6 . 67. 9 1 . 9 2 .
T e o d o r e s c u ( S t o i c a ) 549. 2 1 7 9 . Vlădescu (Niculae M.) 1034.
T e o d o r e s c u - B r a n i ş t e (Tudor) 1181. V l ă d e s c u (Prof. Dr. R a d u ) 1154,
1458. Vladimir ( I . T . ) 1444. 1 6 0 1 .
Teutsch (Friederich) 6 6 8 . 672. Vorbuchner (Adolf) 1542.
1475. 2 1 8 0 . Voileanu ( M a t e i ) 557. 1587. 1588.
T b e o d o r i a n - C a r a d a (M.) 3 2 9 . 537, 1589.
6 5 1 . 1390. 1918. Voiteşti (Prof.) 1337.
Theodorini ( J u l i e t t a ) 72. Vorobchievici (Episcopul Dr I p o ü t )
Theodoru ( P a u l ) 1528. 596.
Thevenin (Leonj 1944. Vorvoreanu (Maior N.) 3 5 6 .
T h o m a s (Albert) 1516. Vuia ( R . ) 1692. 1950.
T i c h n e r (Henrietta M.J 1512. Vulpe ( E c a t e r i n a ) vezi = Dună-
T i l e a (Dr. V . V . ) 4 1 5 . 4 1 6 . reanu-Vulpe ( E c a t e r i n a )
T i s z a (Grof. I s t v â n ) 1986. Vulpe ( R a d u ) 2067.
T o d i c ă (Gavril) 1287.
T o m a (Iorgu G.) 5 1 3 . W.
T o m a s c h e k .(Prof. P e t r u ) 1023.
T o m e s c u (D.) 1777. W e i g a n d (G.) 1874. 2 1 4 1 . 2181
Ţ o p a (Preotul Dimitrie) 6 5 . Weinberg (Dr. Ig.) 1116.
Toporul ( J . ) 417, W e l t m a n ( A . F . ) 506.
Tosun (Gheorghe) 834. Weniger (Pfarrer A n d r e a s ) 6 5 4 .
T r a n c u Iaşi (Gr. L.) 1516. W e p r i c h (Hans) 2092.
Tr<Şfan (Leonârd) 1539. W i j k (N. van) 2 1 1 8 .
T u d u c e s c u (Iuliu) 873. 874. W i l s o n (Woodrow) 1999.
Tyszkowski (KazimierzJ Î 8 4 . W i n d i s c h g r a e t z J P r i n c e Louis W . )
T z i g a r a - S a m u r c a ş (Al.) 5 6 9 . 1659. 1998.
1660. 1661. W i r t h (Dr. A l b r e c h t ) 1964.
W o p i c k a (Ch.) 1936.
U. W ü h r (Dr. H a n s ) 1667.

Uclrea ( V l a d ) 1308. X.
Uhlig (C.) 3 0 3 .
Ungureanu (Emanuil) 2 8 4 . Xenopol ( A . D.) 9 2 .
U r s ă c e s c u (Economul V . ) 794. 9 0 1 .
919. 1688. 1751. 1752.
Ursu ( I . ) 153. 154. 1255. 1929.
1971 Zaborovschi (I.) 291. 304. 305.
1916.
V. Zaborovschi (Virgil) 197. 4 4 1 . 8 9 4 .
1814.
Văgăonescu (Mihail) 4 0 1 . Zaöoritz fArhitect AI.) 5 8 4 .
 BIBLIOGRAFIA 705

Zaharia (Prof. Dr. Al.) 1285. 356.

Zaiontchkovsky (A.) 403. Zeletin (St.) 5. 405. 1504.
Zallony (Marcu-Filip) 198. Zotta (Sever) 239. 605. 801. 875,
Zamfirol (Maior Romeo) 404. 1012. 1013. 1019. 1020. 1021.
Zane (G.) 1481. 1674. 1700. 1022. 1029, 1245. 1662. 1835.
Zavalide (Adm, Căpitan Dim. C.) 1851. 1899.

A n u a r u l Iust. ile I s t . N a t . IV. 45

 I N D I C E D E N U M E , L U C R U R I ŞI M A T E R I I .

A Antanta (mică) 1267. 1513. 1514.

1515.
Abrud (lupta) 1984. Antim (Mitropolitul) 456.
Academia grecească din Bucu­ Antonescu (Mihail) 364. 1148.
reşti 1485. Antonovici (Eipscopul Huşilor Ia-
— de muzică bisericească cob) 770. 1149. 2070.
1602. Apafi (Mihail) 232.
Academia Română 727, 898, Arad 1590. 1591.
Ada-Kaleh 4%. Arădanii 1523.
Adâncata-de-jos (jud. Dolj) 1062. Arapi (capetele din stema Basa-
Adrian (I. V.) 1133, 1134. rabilor) 1041.
Agaş 352. Arbure (hatmanul Luca) 564.
Ageşti 807. Arbure (sat) 564.
Agrieş 477. Arcidava (Vărădia) 976.
Ainslie (Robert) 1101. Ardeal 32. 35. 36. 44> 110. 111.
Alămor 906. 129. 169. 202. 258. 264. 265.
Alba-Iulia 478. 1079. 266. 275. 396. 428. 476. 478.
Albania 443. 2184. 551. 553. 624. 639. 658. 662.
Alexandrescu (Dimitrie) 1135. 663. 707. 709 710. 716. 859.
1136. 1137. 1138. 1139. 1140 965. 968. 969. 970. 971. 1042.
Alexandri (Ban de Crazna) 700. 1509. 1510. 1560 1610. 1655.
Alexandri (V.) 883. 1008. 1131. 1704. 1705. 1706. 1862. 1867.
1141. 1142. 1143. 1144. 1145. 1868. 1892. 1902. 1910. 1912.
1793. 1902. 1915. 1923. 1946. 1947. 2004.
Alexandru (Prinţul Bulgariei) 885. 2034. 2089. 2121. 2122.
Alexandru Dascălul 1750. Ardeleni 1768.
Alexandru-Vodă (fratele lui Petru Ardeleni (bejenari) 315.
Şchiopul) 170. Argeş 612. 862.
Alexandru-Vodă (fratele lui Ioan Arrfhira lui Toma Logofătul 897.
Potocoavă) 145. Arhivele Bistriţei 1849
Alexandru cel Bun 750. 768. — Statului din Bucureşti 732.
Alexandru-Nicolae (vpevod) 178. — din Viena 1577.
181, Arieş (valea) 1691.
Aii Paşa 2006. Aristofan 1817.
Aman (Theodor) 1146. Ariuşd 2055.
America 398. Armeni 1853.
Amfilohie (Episcop de Hotin) Aromânii 455, 456. 1859. 1860
1751. 1794. 1989. 2006. 2125.
Anastasievici (Mişa) 2028. Aromânisms 1858.
Anatolie (Ierodiaconul dela Epis­ Aron de Bistra (Petru Pavel) 1150.
copia Râmnicului) 58. Asachi (Gheorghe) 1131. 1151.
Anca (Domniţa) 166. 247. 1152. 1768.
Angliei (Dimitrie) 1147. Astakoe (Elana) 1086.
Aninoasa-Cislău (schitul) 611. Atanasie (Mitropolitul) 1614.
1033. Atanasievici (Maiorul Mişa) 1153.
Anonimus (notarul regelui Bela) Atena 248.
116. Atsnasiu (I.) 1154.
 BIBLIOGRAFIA
Athos (Sfântul Munte) 588. 1097.
Austrieci 2188.
Austro-Ungaria 1983.
Avgar (Legenda) 1759.
Avrămeni 527.
Avrig 1472.
B Béarn (Héctor de) 1071.
Babes (Dr. Victor) 1155. 1156
1157.
Bacalbaşa (Anton) 1158.
Bacău 572.
Bâcsitorok 966.
Bădărău (neamul) 1009.
Bălâcescu (Profira) 839.
Balaşa (B.) 1830,
Bălcescu (Nicolae) 1159. 1160.
1161. 1162. 1768. 1795.
Bălileşti-Muscel 347.
Băloşani-Dolj 808.
Balţatul 817.
Bălţi-Basarabia 907. 2047.
Banat 217. 218. 219. 220. 408. 428.
429. 473. 500. 502. 673. 676.
1110. 1506. 1857. 1892. 1946.
2040.
Banul Mărăcine 2113.
Banca Naţională a Moldovei 1481.
— a României 1486.
1487.
Barbageri 811.
Barbu Lăutarul 2135.
Bariţiu (Gheorghe) 480. 1163.
Bârlad 724. 745
Bârlădenii 1996.
Bărnuţiu (Simion) 1132 1164.
1298
Bârsan (Zaharia) 1165. 1166.
Barsi (Niccolo) 1115.
Basarab-ban 164. 165.
Basarab (Constantin Şerban) 827.
Basarab (Matei) 818. 822. 939.
1645.
Basarab (Neagoe) 161. 809. 348.
Băsărăbeştii 1041.
Basarabia 285. 286. 287. 288. 289
290. 291. 292. 293. 294. 295.
296. 298. 299. 300. 301. 302.
303. 304. 305. 412. 413. 417
421. 425. 431, 432. 438. 439.
505. 506. 560. 627, 678. 719,
720. 721. 1111. 1112. 1598.
1617. 1618. 1633. 1677. 1707.
1727. 1792. 1916. 1988. 2000.
2002. 2003. 2033. 2188.
Basarabii (dinastia) 1063.
Başotă (casele) 775.
Bastarni 2065.
Bataillard (Paul) 324.
770
Bâthori (Principele Gavril) 708.
867.
Bâthori (Sigismund) 896.
Bathyaneum (bibliotecă) 1079.
Baţaria 1839.
Bazargic 381
Baziaş 1118.
Beck (Dr. M.) 1167.
Beius 134,
Belbor (lupta déla) 361.
Beldiman (Alecu) 1796. 1797.
Beldy (familia) 32. 169.
Bender 228.
Bengescu (G.) 29.
Bengescu (María) 1078.
Bengestí-Gorj 531.
Bereaşa (Codicele) 1725.
Bereşti (Covurlui) 898.
Bergleiter (Peter) 657.
Bergner (Rudolf) 2016.
Berindey (familia) 1010.
Berman (Adolf) 1168.
Bethlen (cancelarul Mikíos) 1973.
Betolian (Anghel) 1128.
Bibescu (George) 876.
Bibliografia Ardealului 36.
— evenimentelor (din 1848
1850.) 35.
— folkloristică 1900. 2132.
— franco-română 29.
1
— de istorie literară, si
filologie 1713.
— în limbă germană re­
feritoare la locuitorii
României 31.
— si literatură veche
1733.
— referitoare la vechile
cronici moldoveneşit
34.
— scrierilor Domnului Ma­
rian Theodorian-Ca-
rada 2109.
Bielski (cronica lui) 57.
Bihor 135. 386. 492. 652. 1480
1786.
Birul (în ţările române) 91.
Biserica din Albeşti (Prahova)
936.
— din Basarabia 2022.
— greco-catolică din Bis­
triţa 003.
—- Bolintinului din Vale 2048.
— Brânceni (Teleorman) 2028.
— din Breasta 926.
— Bucovinei 308. 563. 2024.
bucureştene 1098.
— din jud. Buzău 2027.
— Căeuceni 905.
— din Campiña 935.
 708 I . CRĂCIUN
Biserica din Ciurchi 573.
— din Clejani (Vlaşca) 1153.
2028.
— din Colentina 2029.
— Comăneşti 574.
— din Corbeasca (Ilfov 936.
— din Corlăteşti '(Ploieşti)
936.
— Domnească din Curtea-
de-Argeş 2050.
— Doiceşti (Dâmboviţa) 933.
— din Doljeşti 938.
— Grădiştea (Vloşca) 2030.
— din Gratia (Vlaşca) 928.
— din Lipova 909.
— din Mărgineni 584.
— Miră iţi 2025.
— moldovene 570, 571.
— Olteniei; 580. 581. 925.
927.
— din Paşcani 912.
— armenească din Roman
920.
— româneşti 554.
— românilor din Ardeal 1589.
— din Roşa (Cernăuţi) 566.
— din Roşiori-de-Vede 928.
— din Săcuieni (Dâmboviţa)
585. 586.
— Iui Ştefan cel Mare 13.
— din Suceava 910.
— din Talpalari 766.
— Ţigănia-Drăgăneşti 928.
— din Valea Mare 1743.
— din Vâlcele 1587.
— din Vaslui 913.
— din Zahareşti 567.
Bistriţa (Ardeal) 199. 211. 479.
491. 555. 903. 2013.
— (Moldova) 1750.
Bizantine (ducate) 105.
Bizantini (influenţa) 1631. 1632.
1859. 2023.
Blajul 278. 281. 282. 480. 481.
1150. 1612.
Blakumen 1843.
Bliaha 1841.
Bogdan-Ili 1841.
Bogdăneşti 900.
Bogrea (Vasile) 1169. 1170. 1171.
1172. 1173. 1839.
Bohemia 2184.
Bcja 1855.
Boian (Ilfov) 998.
Boierimea română 1503.
Boieri (moldoveni) 1124.
— (olteni 816.
Bolcaş (Dr. Nicolae) 353
Bolgrad 898.
Bolintineanu (Dimitrie) 1767.
Bologa (Dr. Vasile) 1174.
Boner (Charles) 2016.
Bosnia 74.
Botez (Gheorghe) 1175.
Botoşani 515. 516. 517. 774. 781.
797. 916.
Boureni 985.
Brădetul (schit) 612.
Brăila 539.
Bran (colibaşii dela) 206.
Brânceni-Teleorman (bisericaj
2028.
Brâncoveanu (Constantin Voevod)
197. 241. 251. 253. 634. 635.
636. 821. 825. 864. 866. 950.
1627. 1646. 1895.
Brancovici (Gheorghe) 1841.
Brândză (Dimitrie) 1176.
Braşov 480. 481. 557. 625. 1430.
1466. 1467. 1468. 147Î. 1473.
1872. 1887.
Brătianu (Ion) 322. 333. 1131 1177.
Brătianu (Vintilă) 2071.
Bratoveşti (Dolj) 986.
Brazii (schitF 520.
Brechtenberg .(Brucht von) 2131.
Breesen (lagăr de represalii a
prizonierilor români\, 361.
Bretanos (Klemens) 1828.
Breviman 1839.
Bruckenthal (Muzeul) 1667.
Bruckenthal (Samuel von) 686.
Bucium 911. 996.
Bucovina 306. 307. 308. 309. 310.
311. 312. 313. 315. 316. 317.
318. 417. 512. 564. 629. 722.
891. 892. 1257. 1443. 1478.
1538. 1736. 1775. 1776. 2024.
Bucovinenii 2023.
Bucureşti 72. 392. 540. 541. 542.
543. 544. 582. 635. 898. 931.
937. 1240. 1493.
Budai-Deleanu (Ion) 1130. 1798.
1799.
Buhuş (Hatmanul Sandu) 1662.
Buiuc (Mohamed Tabani) 225.
Bulgaria 105. 342. 443. 455. 507.
942. 1004. 1882. 2005. 2184.
Bulgarii 373. 402. 639. 864. 1954.
2008. 2118.
— (armata) 381.
— (literatura) 1824.
Burghezia română 1504,
Burgundă (politica orientală) 162
Burlă (Vasile M.) 1178.
Buteşti 807.
Buzău 545. 611. 614.
Buznea 528.
 BIBLIOGRAFIA
C Cătălina (Marea-Băneasă a Cra-
•Cacaceşti 528.
Cacavela (Ieremie) 866.
Caciandoni (aromân) 2007.
Căcuceni (biserică) 905.
Cadrilater vezi = Dobrogea-Nouă.
Calafat 532.
Câlci-Trân 1004.
Callatis 983. 984. 1057. 1058. 2059.
2061.
Callimachi 1011.
Callimachi (Roxandra) 897.
Câlugăra (mănăstirea) 590.
Câmpineanu (Ioan) 255.
Câmpulung (Muscel) 363. 546
613. 2182.
Câmpulungu-Moldovenesc 513. 1011.
Cânde (familia) 1017.
Cantacuzinii (genealogia) 1012.
Cantacuzino (Logofătul Iordache)
1181.
— (Matei B.) 1179. 1180.
1181.
— (Banul Mi'nai) 29.
1182.
1182.
— (SerBanŢ 197. 245.
— (Toma) 1012.
— (Vasile) ¿23.
Cantemir (Prinţul Antioh) 1832.
(Constantin) ?32.
— (Dimitrie) 45. 231. 236.
1131. 1183. 1184. 1708.
1744. 2072.
Cantemir (hronicul lui) 39.
Cantemireştii (neamul) 1013. 1089.
Căpăţineanu (Stanciu) 1185.
Capela cantacuzinească din Viena
638.
Caradza vezi = Karadja
Caragea-Vodă (Ioan) 248. 1976
Caragiale (Ion Luca) 1014. 1186.
1187. 1800. 2069.
Caragiale (Kostache) vezi = Ka-
ragialc.
Carale 1839.
Caras (judeţul) 497. 498. 1875.
Cârjă (Luca, solia lui) 149.
Carlsbad 1123.
Carol (fostul principe moştenitor
al României) 440. 1659.
Carol I (Regele României) 332.
336. 885. 2046.
Carol al XH-lea (Regale Svediei)
228. 951.
Caronni 1099. 1821.
Cârţişoara (mănăstire) 849.
Căscioarele (Ilfov) 1002.
Castano (familia) 1015.
Caţa (comună) 2086.
709
iovii) 897.
Caterina-Doamna 257.
Catargi 1839.
Catolicismul în Ardeal 2091.
— în Moldova 125. 234.
1543. 2091.
— în Ţara-Românească
251. 2091.
Cavalerii teutoni 112. 115.
Cazaci 244.
Ceangăi 2035.
Cehoslovacia 409.
Celţi 970. 2066.
Centum Putei 977.
Costin (Miron) 46. 49.
Cerbureni (Argeş) 878.
Cermegeşti (Vâlcea) 811.
Cerna (luptele) 400.
Cerna (P.) 1188
Cernauca (Moşia) 1027.
Cernăuţi 566.' 749. 1657. 1739
1740. 1741.
Cetatea-Albă 507. 508. 890.
Cetatea Nouă 630.
Cetăţile dela Dunăre 108.
Chabag (Basarabia) 643.
Cheia (mănăstire) 616.
Chendi (Ilarie) 1189.
Cherana 177.
Cheraţa 177. 1841.
Chilia 508. 509.
China 1316. 1320.
Chişinău 506. 510. 678. 679. 1068.
1477. 1545. 1595. 1633. 2021.
Chiţu (Gheorghe) 1128.
Chitul (Tit) 1190.
Chrestomatecul romănescu 1715.
Chrisostom (Ioan) 1970.
Cicii 453.
Ciclova (Banat) 550.
Cimara (familia) 1016.
Ciordaş (Dr. Ioan) 353.
Ciorogariu (Episcopul Roman R.)
1191.
Ciorogârla 618.
Cipariu (Timoteiu) 543.
Cisar (Alexandru Theodor) 1192.
Ciupercă (Gh.) 1194.
Ciucuretti (N. P.) 1193.
Ciitrchi (biserica) 573.
Clăşeneşti 817.
Clejani 924.
Clejani-Vlaşca (biserică) 1153.
Climescu (Constantin) 1195.
Cloşca (revoluţia) 208. 1584
Cluj 130. 193. 482. 483. 484. 485.
486. 556. 1463. 1464. 2056. 2079
Cnezatele româneşti 123. 135
Cobălcescu (Gr.) 1131.
Cocorăşti (Prahova) 2049.
710 I. CRÀCIUN

Codicele dela Cohalm 1748. 2 1 0 6 . Croaţii 4 7 3 .

Colentina (biserica) 2 0 2 9 . Cronica cantacuzinească 55.
Coletti 2073. C i o n i c a r i i moldoveni şi munteni
C o l ţ e a 1877. 1783.
Colţea ( M ă n ă s t i r e a ) 582. Crucea-de-jos 520.
Comăneşti (biserica) 574. Crucea-de-sus 520.
Coraşa 1839. C r u c e a Mandi ( P r a h o v a ) 9 9 9 .
C o m ş a (Dr. Gheorghe) 1196. C r u c i a t a a doua 3 9 .
Constanţa 514. 1941. Cumania 112.
Constantin cel M a r e 1 0 5 1 . Cumanii 137.
Constantinescu ( A l . ) 1067. 1197. Curălescu ( R a d u ) 1215.
1198. C u r t e a - d e - A r g e ş (biserica) 167. 174^
583.
Constantinopole 1606. 2026.
Consulatul rosienesc 7 3 8 . C u r t e a domnilor moldoveni 2 3 0 .
C o n t ă ş (uricar) 1725. Cuza ( A l e x a n d r u I o a n ) 8 7 9 . 8 8 2 .
Copou 747. 1064. 1495. 1609.
Corsei ( D i a c o n u l ) 1716. Czakul (Mihail) 2129.
Coriatovici (Iurg) 757. Czubek ( I o a n ) 1970.
Corlat 7 8 4 .
C c ş b u c (familia) 1018. D
Cosbuc (Gheorghe) 1199. 1200. 1 2 0 1 .
D a b i j a ( E u s t r a t i e ) 1088.
1202. 1203. 1204. 1801. 1802.
D a c i a 9 8 . 9 9 . 100. 101. 102. 106.
1803. 2069. 2074. 3 1 1 0 . 962. 9 6 4 . 1047. 1854. 1964.
Coslegi 9 2 9 . — preistorică 9 5 .
C o s t a c h e (Veniamin) 1 1 3 1 . Dacii 1005. 1006. 1965.
C o s t ă c h e ş t i i ( B o l d u r ) 1007. D ă l h ă u ţ i (schit) 6 9 0 .
C o s t a n g a i i a (lupta dela) 3 2 6 . Dâmboviţa (jud.) 846,
Costin (Hatmanul) 1021. Damian ( P a t r i a r h u l Ierusalimului)
— (Miron) 54. 59. 6 0 . 1019. 1603.
1020. Dan al I I - l e a 8 5 1 .
— ( V e l i c a ) 1019. Dârvari 929.
C o t l a r c i u c 1839. Davila ( A l e x a n d r u ) 1216.
C o t l a r c i u c (Mitropolitul Nectarie) — (Car-ol) 2 0 7 6 .
1205. De G e r a n d o 2 0 1 6 .
C o t n a r 5 1 8 . 1842. Dej 487. 1579.
Cotys de C a l l a t i s (basileus) 2 0 5 9 . D e l a v r a n c e a 1217. 1768. 1804.
Ccvurlui (judeţul) 5 1 9 . Deleni (Moldova) 5 2 1 .
Crăciunul 1842. Demetrescu (Dr. Dragomir) 1218..
Cracovia 1961. Densuşianu (Ovid) 2107,
Craiova 3 2 3 . 530. 5 3 3 . 5 3 4 . 5 3 5 . D e s p o t - V o d ă 756.
5 3 6 . 537. 538. 5 7 9 . 819. 8 9 3 . D e t a (Tirrns T o r o n t a l ) 4 9 9 .
1061. 1917. 1918. Deva 1461.
Crasna (Ban de) 7 0 0 . Dietele ardelene 697. 7 0 6 .
— (mănăstire) 6 1 6 . Dima (Gheorghe) 1219. 1220. 1221.
Creangă ( G . D.) 2 0 7 1 . Dima (Suiulgiul) 783.
— ( I l e a n a ) 1093. 1209. Dimitrie-cel-Nou (Sfântul) 3 7 3 .
— (Ion) 1092. 1 1 3 1 . 1206. Dindar 1839.
1208. 1210. 1211. 1735. Dionisie (Eclesiarhu!) 1222.
1768. 2069. Divanul Domnesc din Moldova 7 3 9 .
— (neamul) 2 1 8 6 . Dlugosz [Toanj 5TJ.
— (Zahei) 1208. Dobrescu (casa) 637.
Dobridoru (moşie) 8 3 0 .
Creştinismul *n D a c i a 106.
D c b r o g e a 3 5 1 . 6 5 3 . 7 2 3 . 9 7 9 . 1766.
— la R o m a n i 114
1989.
Cieţeanu (George) 2075.
Dobrogea-Nouă 3 4 0 . 3 4 1 . 640. 1989.
Crevedia 9 2 4 .
1990.
C r e v e d i a - M i c ă 924.
Crişan (revoluţionarul) 2 0 8 . 1584. Dobrogeinu (Iordache) 861.
Crişana 1946. Dobrunul 1839.
Cristea ( P a t r i a r h u l M i r o n ) 1212. ! D o b r u ş a - V â l c e a (mănăstirea) 854.
1213. 1214. 1562. Doiceşti 6 3 6 .
 BIBLIOGRAFIA 711

D o l h a i a 1839. F a n a r i o ţ i i 166 198. 2 3 0 . 247.

D o l j e n i 1527. F a t a (sat) 489.
Doriici ( A l e x a n d r u ) 1792. F a u r i e l (Claude) 2007.
— (Leon) 1223. F e k e t e Negruţui ( P r e o t u l Nicolae)
Dorohoi 8 6 1 . 8 9 8 . 1343.
Doroteiu al Monembasiei (crono­ Ferde 1841.
graful lui) 4 1 . Ferdinand I al R o m â n i e i 1069.
Dracşani 224. 1243.
Drăgoi (Slugerul) 807. Fereştii (Vaslui) 735.
Dragomirna 2065. F e r r e r i ( F r a n c i s c ) 1544.
Dragoş (Ioan) 274. 713. Feteşti 385.
D r a g o ş - V o e v o d 147. Filadelfia 1249.
Dragomireşti (Dâmboviţa) 9 3 0 . F i l a r e t I (Mitropolitul) 8 7 0 . 8 7 1 .
Drajna-de-jos 996. Filip (Regele Macedoniei) 97.
Dregătorii Ţărilor R o m â n e 120. Filipescu (Mare-Spătarul Gr.) 840.
121. Firita ( b ă t ă l i a ) 8 5 5 .
Dresliauca 781. F l ă m â n d a (lupta dela) 367. 3 9 0 .
Dridu din P r a h o v a 1 8 8 0 . F l e c h t e n m a c h e r (Cristian) 1685.
Drosinis ( G . ) 1 8 1 3 . F l o n d o r ( I a n c u ) 1244. 1245.
Dumba (familia) 1224. F l o r e n ţ a (soborul dela) 5 1 ,
Dumbravă ( B u c u r a ) 1225. 1226. F l o r e s c u ( A l e x a n d r u ) 1246.
Dumbrava R o ş i e 4 5 . F l u t a u s i s — Oltul 1 8 4 1 .
Dumitrache ( c r o n i c a r u l ) 4 0 . Folficeni 522
Dumitru P o s t e l n i c u l (fratele lui Francezii 651.
Costin H a t m a n u l ) 1 0 2 1 . francisc I (împăratul) 278.
D u n ă r e a „fluviu al Paradisu'ui" F r a n c i s c a n i i 137. 1540.
1841. F r a n k e n cel t â n ă r ( F r a n t z ) 1095.
Dupre (Louis) 1 0 7 3 . F r a n ţ a 410. 467. 468. 469.
Durau 911. F r a u e n d o r f 552.
Fronius ( M a r c u s ) 1247.
E
Fumurenii ( V â l c e a ) 6 3 2 .
E ' e n a ( D o a m n a ) 1645. F u n d a ţ i a c u l t u r a l ă Principele C a ­
E'lena (Principesa moştenitoare) rol 1488.
1022.
Elenism (influenţa) 102. G
E l i n a ( D o a m n a ) 8 5 5 . 897.
Elisabeta (Doamna lui Ieremia Gagy 352.
V o d ă ) 2 2 4 . 897. G ă i n a (târgul de fete) 1109.
Elveţienii 6 4 3 . G a l a ţ i 7 7 3 . 2020.
E m i l i a n ( Ş t e f a n ) 1227. G ă l ă ţ e n i i 1996.
E m i n e s c u (M.) 1023. 1024. 1099. G a l e a Lupul 818.
1119. 1 1 3 1 . 1228. 1229. 1230. Galilei 1815.
1231. 1232. 1 2 3 3 . 1234. 1235. G a m b e t t a 327.
1236. 1237. 1238. 1239. 1240. G a n e ( G . ) 1816.
1496. 1 8 0 5 . 1 8 0 6 . 1807. 1808. Gâneşti 528.
1809. 1810 1811. 1812. 1813. G ă v a n e l e (schit) 6 1 4 .
1814. 1 8 2 1 . 1823. 1951. 2069. Gavriil ( M o n a c h u l ) 1949.
— (muzeul) 1666. G a z e t a Transilvaniei 1909.
Eminovici (Henrieta) 1126. Geneva 1634.
E n d r o d i fAlexandru) 2 1 1 0 . G e o r g e s c u (Dr. Autonom) 1248.
Enescu (George) 1241. Gepizii 106.
Erzenberg ( B a r o n u l C a r o l ) 2 0 0 . 2 5 9 . Germanii 652. 6 5 3 . 6 5 4 .
Etiopienii 9 5 . Germania 380.
E u s t r a t i e (biv Logofăt) 1888. Geţii 99.
Evreii 3 6 5 . 6 4 4 . 6 4 6 . 647. 6 4 8 . 6 4 9 . Ghenovici ( C r i s t e a ) 1007,
Gheorghe (Logofătul) 8 6 1 .
— (Pisarul leşesc) 518. 6 0 8 .
F a c u l t a t e a de Teologie din Chi­ Gheorghiu (D.) 2 0 7 1 .
şinău 1595. Gherasim-Vlahul 1249.
F ă g ă r a ş 488. 6 2 6 . G h e r l a 8 9 8 . 1087, 1613.
712 .'. CRĂCIUN
Gheuca (Leon, Episcop de Roman)
734.
Ghibu (Onisiior) 1250.
Ghica (Ion) 1767. 1768.
— (Grigore Vodă) 878.
— (Grigore, al Moldovei) 229.
777.
— (Grigore Matei-Vodă) 631.
Ghighiu (mănăstirea) 816.
Gilău 1839.
Glavina (Istroromânul) 1251.
Glcgova 828.
Gcga (Octavian) 2071.
Goidu (Em.) 717. 1252. 2077.
Golăi 1855
Goldiş (V.) 1522.
Golescu (Dinicu) 1131.
Golia 1855.
Gorj 633. 987. 992. 1322. 1665.
Gorun (Ion) 1253.
Goţii 994. 1967.
Grădişte-Perjâmos 975.
Grămadă (Ion) 1254.
Grănicerii năsăudeni 213.
Gratiani (Gaspar) 222.
Greceanu (Radu) 1841.
Grecia 443. 1928.
Grecii 697. 706. 991.
Grigore al II-lea (Mitropolitul)
869.
Giigorescu (General Eremia) 1255.
— (Nicolae Pictorul) 1131
1256. 1630. 1658.
Grigorovitza (Emanuil) 1257.
Grozescu (luliu) 1258.
G'rozeşti 900,
Gruia 2066.
Gumelniţa 1000. 2064.
Gura-Foii (comună) 547.
Gura Motrului 609.
Gyalui (Dr. Farkas) 1242.
Hadad 654.
Hagi-Gogu (George) 456.
Halici (Mihail) 949,
Halippa (Pantelimon) 1259.
Hamangia (Dobrogea) 982.
Hamm (Dr. Wilhelm) 1102.
Hangerli (Vodä Constantin) 246.
940.
Hangu 911.
Hann (Sebastian) 1026.
Karet (Spiru) 1131. 1260.
Härläu 918. 922.
Hasdeu (Alexandru) 1791. 1792.
— (B. P.) 1131. 1261 1262.
1263. 1264. 1265. 1768.
1815.
— (Tadeu) 2078.
Haşdeii (familia) 1025. 1437.
Haţeg (ţara) 1692.
Heltai 1745.
Heine (Heinrich) 1826.
Heliade-Rădulescu (I.) 1131. 1392.
1393. 1790. 1817. 1818.
Henric al III-lea (Regele Franţeijt
160.
Hering (George) 1072.
Heydendorff (Carol) 215.
Histria 1055. 1056. '
Hodoş (Alex.) 1253.
Hodoş-Bodrog (mănăstire) 702.
Horia 205. 208. 1584.
Hossu (Arhiereu Vasile) 1266.
Hotin 561. 592. 1596. 1597. 1599.
Hrascovici (Pantelie) 747.
Huniade (Ioan) 126. 128. 133.
Huniadeştii 2183.
Huriiedoara 972.
Hurezi 941. 950.
Hurmuzachi (familia) 1027.
Huşi 720 . 915.
Huţanii 655. 656.
I J
Iai.cu (Avram) 267. 269. 711. 713.
1131. 1979. 2079.
Iancu-Vodă (Sasul) 151. 155.
Iaşi 523. 524. 525. 526. 527. 528.
575. 727. 732. 733. 743. 769.
770. 773. 783. 784. 794. 796.
797. 198. 898. 919. 1116. 1480.
1647. 1666. 1886. 1925. 2019.
2092. 2135.
Ieud (manuscript) 1716.
Jicnii (neamul) 1028.
Jiu (lupta dela) 361.
Jivanovici (Sinezie) 1580.
Iliada 1768.
IHyricum (chestiunea financiară
din) 93.
Impozitul „banii calului" 249.
Incunabule despre ţara noastră 33.
Inoteşti (Buzeu) 1060.
Institutul pentru studiul Europei
Sud-Estice 1492.
— Social Român 1489. 1490.
1491.
loan-Vodâ cel Cumplit 235.
— Potcoavă 145.
Ioan dela Prislop (Mitrpolitul)
699.
Ioan III Sobieski 1046.
Ioasaph (Patriarhul aromân) 448..
Jokai (Mauriciu) 1831.
lontscu (Take) 1267. 1268. 1944.
— (Thoma) 1269. 1270. 1271.
2080.
— -Sadi (Al.) 1272.
— Siseşti (G.) 1122.
 BIBLIOGRAFI
Iorest (Episcopul Huşilor) 921.
Iosif II (împăratul! 212.
Iosif (Şt. O.) .1273. 1274. 1275.
1276.
Irinarh (Arhiepiscopul Chişinăului)
1600.
Isak-beg (medicul) 1894.
Isope?cu (Arhimandritul Dr. Sil­
vestru) 1277.
Isopia Voroneţiană 1737.
Istoriografia română 28. 30.
— săsească 90.
Istrati (N.) 954.
— (Panait) 1278.
Iswolski 397.
Italia 412.
luga-Vodă 754.
Iugo-Slavia 443.
Junimea (dicţionarul) 1782.
Jurgea-Negrileşti 745.
Ivan IV, cel groaznic 1029.
K Lupu (Voevodul Vasile) 225. 239.
Kallatis vezi = Callatis
Karadza (Arhive) 789.
Karagiale (Kostache) 1927.
Kemen (general Ioan) 790.
Kemenv (Iosif) 215.
Kogălniceanu (M.) 333. 728. 1131.
1279. 1767. 1768.
Konon (Mitropolitul) 392.
Kevâchoczv 46.
Kraina 453.
Kristof (Dr. Gyorgv) 1280.
Kunisch 1099. 1821.
L Mailath (contele Gustav) 1294.
Lăbuşcă (N.) 1281.
Lahovari (Alexandru) 1768.
Lak (o interpretare greşită a lui
Vlak) 158.
I.amartine 801.
Lambrior (Al.) 1286.
Lăpedatu (Alex.) 1282.
Lăpuşna 511.
Lăpuşneanu (Alexandru) 48 141.
1029.
Lavra 1097.
Lazăr (Gheorghe) 1131. 1283.
Lazarea (Ciuc) 227.
Lechinţa-de-Mureş 967.
Leitich (Anton) 2018.
Lemberg vezi : - Lwow.
Lemeni (Episcopul) 278. 1120 1284.
1612.
Lendway (Dr. Bernath) 1285.
Leon Vodă 831.
Letopiseţul dela Bistriţa 67.
713
— Frăţiei Slauropighiene
din Lwow 65.
— moldoveneşti 52.
— dela Putna 67.
Leuşeni 908.
Lipova (biserică) 909.
Lipsea 1673.
Liszt (Francisc) 2135.
Literatura din Bucovina 311.
Livezi 1258.
Lloyd (George) 408.
Lovas (Franciscus) 1732,
Lucaciu (Dr. Vasile) 1287.
Ludendorff 356.
Ludescu (Stoica) 56.
Ludovic I (Regele Ungariei) 159.
Ludovic al XlV-lea 1627.
Lupas (Dr. Ioan) 1288. 1289. 1290.
1291. 1292.
Lupescu (Mihai) 1131.
Lupu (Generalul) 1293.
— (D-rul N.) 2081.
562. 784.
Lwow = (Lemberg) 65. 1669. 1961.
2099.
M
Măcăreşti 779.
Măcău 1591.
Macedonia 1920. 1937. 1964.
Macedo-Românii vezi = Aromânii.
Mackensen 345.
Mădârjeşti 911.
Maftei (monah, Veneţianul) 1749.
„Magyar" 2124.
Maior (Petru) 902. 1130.
Maiorescu (Titu) 1131. 1295. 1296.
1456. 1815. 1816. 2069.
Malcoci (George B.) 1297.
Manasses (Const.) 63.
Mănăstirea Agafton 600.
— Agapia 601. 914.
— Bogdana 602. 603.
— Brebu 616.
— din judeţul Buzău 2027.
— Călugăra 590.
— Câmpulung (Muscel)
613.
— Cârţişoara 849.
— Caşinului 900.
— Cheia 616.
— Colţea 528.
— Coşula 604. 917.
— Covil 718.
— Crasna 616.
— Doamnei 781.
— Dobruşa (Vâlcea) 854.
— Dragomirna 596,
711 I.
Mănăstirea Ghighiu 616.
— Golia 605.
— Hârjauca 2032.
— Hodoş-Bodrog 702.
— Lespezi 616.
— Neamţului 606. 690.
1949. 2045.
— Noul-Neamţ 593.
— Pasărea 615.
— Pavliceni 1840.
— Poenile 744.
— Predealu 616.
— Putna 597. 598.
— Râpa-Râmeţului 704.
— Răteşti 617.
— Samurcăşeşti 618. 934.
— din Sinaia 616.
— Snagovul 619.
— (sat) 1001. 1003.
— Strâmba 619.
— Susana 616.
— Ţigăneşti 620.
— Văleni-de-Munte 1664.
— Zamfira 616.
Mănăstirile Basarabiei 591.
Bucovinei 565. 595.
din eparhia Hotinului
592.
— din Moldova 599.
— din Muntenia 868.
— din Oltenia 609.
— din judeţul Prahova
616.
— din Eparhia Romanu­
lui 607.
Maniu (Ioan) 1132. 1298.
— (Iuliu) 1522.
Manoli Vodă Roset 865.
Mărăcinul (moşia) 829.
Maramureş 409. 414. 1903 1907.
1946. 2011.
Mărăşeşti 366. 576. 577. 1932.
Mărdărescu (General) 1299.
Marghiloman (Alexandru) 1300.
1301 1302.
— (guvernul lui) 344.
345
Mărgineni (biserica) 584,
Măria (Regina României) 1303.
Marinescu (Anghel) 1304.
Marki (Anton de) 1305. 1306.
Marotinul (moşia) 814.
Marţian (I.) 899. 1862.
Mârzescu (Gh.) 1307. 1308.
Masaryk (preşedintele) 399.
Mateevici (Alexe) 1309. 1767.
1792.
Mavrocordat (Constantin) 233 250.
1566.
— (Nicolae Vodă) 1098.
Ci ĂCI0N
Mavrogheni (Nicolae) 1928.
Mazaris 1843.
Mediaş 490.
Meglenoromânii 447.
Mehedinţeanu (Buliga) 827. 1031.
Mehedinţi (jud.) 840. 1839. 2102
Melchisedek (Episcop al Romanu­
lui) 13i0. 1604.
„Memorandul" Romanilor ardeleni
263.
„Meşterul Manole" 1901.
Meţova 452.
Miele (Veronica) 1119. 1126.
Micu-Klein (Inocenţiu) 1611.
— (S.) 1311.
Miercurea-Ciucului 898
Mihăescu (Alexandrina) 1312.
Mihai Viteazul 122. 125. 127. 130.
134. 168 1 7 5 . 180. 184. 483.
588. 692. 693. 694. 696. 850
852. 896. 1095. 1096. 1131.
1620.
Mihail dela Porohoi 768.
Mihăilescu (Episcopul Teofil al
Argeşului) 1313.
Mihalv de Apşa (Dr. Ioan) 1030.
1314. 1315.
Mihnea-Vodâ-Radu 857.
Mihnea II „Turcitul" 847.
Miko (Emeric) 1469.
Milcov (Episcopia) 137.
Milescu (Spătarul Nicolae) 1131.
1316. 1317. 1318. 1319. 1320.
1321.
Milo (staroste cernăutean) 238.
Miloşescu (Nicu D.) 1322.
Minorităţile in România 272. 443.
Minovici (Dr. Ştefan) 1323.
Mircea-cel-Bălrân 182.
Mitescu (familia) 2068
Moesia inferioară 1051.
Mogoşoaia 634. 636.
Moian (Gheorghe) 1324.
Moiceşti 528.
Moisil (Vicarul Grigore) 1326.
Moldova 65. 125. 1 3 9 . 2 2 1 . 2 2 2 . 2 2 3 .
226. 234. 237. 319. 320. 368.
471. 474. 525. 656. 709. 742.
751. 763. 765. 768. 771. 778.
788. 7 9 0 7 9 2 . 795. 801. 811
895. 923. 942, 1040. 1113. 1114.
1115. 1602. 1605. 1625. 1835.
1 8 9 3 . 1 9 2 4 . 1 9 2 5 . 2009 2099.
2188.
Moldoveni 1768.
Moldovan (Silvestru) 1913,
Moldvai (Gregoriu) 1120.
Molnar-Piuariu (Ioan) 1326. 1327.
1328. 1889. 1891. 2128.
Monteoru 1839.
Moravia 462.
 BIBLIOGRAFIA
Moreni 548.
Moruzi (Alexandru) 868. 1729.
— (Constantin) 221.
Moscova 438.
Moşinoaele (schit) 590.
Moşoiu (General Traian) 2082.
Mostiştea 1694.
Moţii 1981.
Movileştii 140.
Movilă {Vodă Ieremia) 140. 224.
— (Vodă G a m l ) 824.
— (Petru) 195.
— (Vodă Simion) 824.
Mozolea 1839.
Miinster (Sebastian) 43.
Munteanu (General Alexandru)
1329.
— (Casian R.) 1330. 1331.
— (Gavril) 1332.
Muntenia vezi = Ţara-Românească.
Mureşeanu (Andrei) 481. 1911.
— (lacob) 481. 1375.
— (Septimiu B.) 1333
Mureşenii (familia) 1032.
Mureşul (vechiul scaun) 691.
Murgoci (Gh. M.) 1334. 1335. 1336.
1337.
Murgu (Eftimie) 1338.
Muscel 845. 872.
Musicescu (Gavril) 1339.
Muzeul Ardelean 1469. 1470.
— Britanic 1047. —
N Ostrovul-Mare 836.
Nadăş 1592.
Nahman 733.
Napoleon 69. 329. 1734.
Năsăud 212. 213. 491. 2011 2012
2013. 2087.
Natalia (soţia lui Constantin Şer-
ban) 242.
Neaga (Doamna) 1033.
Neculce (Ioan) 1340.
Negri (Costache) 883. 1341. 1324.
Negru-Vodă vezi si — Radu-Negru
157. 163. 173.'
Negruzi (Costache) 1344. 1768.
Negulescu (P. P.) 1479.
Neofit (rabinul botezat) 1345.
Nestor (Romul) 1346.
Nichifor Dascălul 150.
Nichita Remesianul (Sf.) 2094.
Nichitici (Episcopul Ghedeon)
1584. 1585.
Nicoară (Moise) 1593.
Nicola (Tribunul Matei) 1347.
Nicolau (Hagi) 62.
Nicoleanu (Nicolae) 1348.
Nicopole 1544.
Niebelungenlied 1968.
715
Nijopolenii 456
Nistru (cetăţi) 628.
Noailles (Ana de) 1829.
Nosnerland 479.
Nottara 1349. 1350.
O
ObeSeni (fundaţia) 581. 924.
Obradovicici (Dositei) 734.
Obrocea (avocat) 874.
Ocolnişte 818.
Odobescu (Al.) 1351.
Olandesă (descriere) 189.
Olănescu Ascanio (Dimitrie C.)
1352.
Clasi (Ioan) 698
Olszewski (colecţie) 1084.
Oltea-Doamna (mama lui Ştefan-
cel-Mare) 138.
Oltenia 240. 530. 632. 651. 802.
803. 823. 835. 836. 989. 990,
991. 993. 994. 995. 1094. 1482.
1526 1693. 1709. 1710. 1785.
1918.
Oltul =: Flutausis 1841.
Onciul (Dimitrie) 1353. 1354.
Opitz (Martin) 1901.
Or adia 492. 1580.
Orhei 562.
Orodelu 834.
Ortiz (Ramiro) 1355.
Ostrog (Constantin Basile d') 184.
Oteteleşianu (Barbu) 816.
Ozolimna = Balta Ialomiţei 1840.
1878.
P
Pabula Iulii Caesaris 107.
Pacea dela Bucureşti (1917) 370.
1933.
Pacea dela Paris (1920) 406. 1999.
Pădurenii (regiunea) 1692.
Păguior 1844.
Pâhui 1844.
Palia dela Orăştie 1745.
Panonia 962.
Păntea (Gherman) 1356.
Papacostea (Alexandru) 1357,
Papa-Goga (Ion) 2083.
Papp al Aradului (Episcopul Ioan
I.) 1358. 1359. 1360.
Pârcălabii în Moldova 148.
Paris 325. 1418. 1495. 1634.
— (colonia românească) 1125.
"Paristrion 105.
Partidul Naţional 1521. 1522. 1523
— Naţional-Liberal 1519.1520.
— Ţărănesc 1524.
716 I . CRĂCIUN
Pârvu Ylădescu (velcomisul Şer-
ban) i034.
Paşcani (biserică) 912.
Pascua Romanorura 107.
Paska (Goslawic) 1970.
,,Paslores romanorum" 2184.
Păstori ardeleni 194.
Pătrăşcanu (D. D.) 1361.
Pătraşcu Vodă 807.
Paul (Ioan) 1362. 1363. 1364. 1365.
1366.
Pecenegii 1955.
Pedro (prinţ portughez cruciat)
171. 1117.
Pelarino ţlacob) 1695.
Petică (Ştefan) 1367.
Petrosu (lupta deia) 361.
Petru Aron (voevod) 179.
— Cercel 160. 806.
— -cel-Mare (ţarul) 236.
— Şchiopul 170.
Petrovici (Ioan) 1378.
Pherekyde (Mihail) 1371.
Pianul-de-jos 493.
Piarişti 2111.
Picot (Emile) 887. 1369.
Pickarski (Vitold Rola) 1370.
Piemontul 470.
Pimen (Mitropolitul Moldovei) 1603.
Piu al Vll-lea (Papa) 1544 .
Pleniţa (plasa) 988.
Pievna 1004
Ploesti 637.
Poenaru (Clucerul Barbu) 826.
Poenaru (Răducanu) 816.
Poiana Selei 963. 2053.
Polo (Marco) 158.
Polonia 69. 471 472. 683. 1046.
1884. 2184.
Polychroniade (Ioan N.) 1372.
Poni (P.) 1131. 1373. 1374.
Pop (Vicarul Macedcn) 1375.
— (Ciceo Ştetan) 1376, 1377.
— (Vasile L. baron) 1378. 1379.
— -Matei (Simeon) 2084.
Popa Duhu 1208.
Popazu (Ioan) 1380.
Popescu (Stelian) 1381.
Popov (E.) 153.
Popovici (Aurel C.) 1382. 1383.
— (Arhimandritul Clement
C.) 1384.
Popp (J. M.) 1890.
Porumbescu (Ciprisn) 13S5. 1386.
1387. 1386.
Potaissa 103.
Poteca (Eufrosin) 1608.
Potlogi 636.
Poznania 1961.
Praetorium 977
Prahova 874.
Prale (Iouii) 1121.
Predealu (mănăstire) 616.
Preoţimea română din Ardeal 3%.
Presa Micei Antante 1905.
Pretendenţi la tronurile româneşti
125.
Prcuteşti S98.
Prigoreni 527,
Principatele (Unirea) 880.
Principalele-Rornâne 35. 1499. 1560.
1669. 1887.
Principii protestanţi ai Ardealului
201.
,.Propăşirea'' 1758.
Protestantisnuil în Moldova 1546.,
2092. ^
Psaltirea Scheiană 1746.
Puşkin 252. 1825.
Futna (jud) 520.
Q
Quiuet (Edgar) 1389.
Quittendorf 1863.
R
Rabulin (contele) 701.
Răcăciunii 746.
Răcăşdia 500. 2017
Racoce (Teodor) 1715,
Rădăuţi 314. 565.
Radeln 533. ' '
Radianu (Boicea) 1390.
Rcdici (Stjepan) 473.
Radila 929.
Radu din Cozmeşti 807.
Radu (Episcopul Dimitriu) 1391.
1462.
Radu-cel-Mare 848.
Radu-Negru (Basarabă) vezi şi —
Negru-Vodă 156. 159. 183.
Rădulescu-Qodin (C.j 1394.
— -Motru 1395.
Raifet (Denis-August-Marie) 1074.
1094.
Raiveţ (dascălul pulnean Ştefan)
2105.
Rakoczy (Gheorghe II) 1974
Râmnic (episcopie) 848.
Râmniceanu (Gheorghe) 1400.
Râmnicul-Vâlcea 1483. 1484.
Fangoni (Claudio) 683.
Râpa-Râmeţulul (mănăstire) 704.
Rareş (Petru) 144. 1839. 1971.
Râşcanu (familia) 1035
— (Toderiţă) 801.
Răsipiţii 821.
Râşnov 127. 557.
Râtul 527.
Reghin 589. S9S, 902.
 BIBLIOGRAFIA
Regulamentul Organic 319.
Reiner (Francise Joseph) 650.
Remezianul (Nichita) 1572.
Repta (Mitropolitul Vladimir) 1396.
1397. 1398.
Republica moldovenească (sovie­
tică) 464.
Reşiţa 50i
Revoluţia ardeleană (din 1437) 131.
— (delà 1848) 271. 837.
1985.
— 1848 (Ardeal) 257.
— delà 1848 (Ţara-Româ-
nească) 321. 322.
— (din 1907) 331.
— din 1918 (Ardeal) 262.
276. 277. 279. 355.
— rusească 1997.
Rey 1099. 1821,
Riegler (Doctorul Mauriciu) 1399.
Robeanu (T.) 1401.
Robu (Mjhai) 1402.
Rodna 132. 2P9 214. 623. 2014.
Roma 1732.
Roman (biserică armenească) 920.
Roman (I N.) 1403.
— Pribeagul (fiu al lui Petru
Aron) 179
— (Visarion) 1404. 1405. 1406.
România 475. 642. 888. 959. 960.
1942. 1943.
„România Jună" 1496. 1497. 2088
„Romanii' notarului Anonimus 116.
Românii 5fc8. 670. 946. 1954. 2184.
— din America 444. 445.
— din Ardeal 80. 90. 201.
207. 210. 268 270. 272.
273. 284. 1577. 1703.
1983.
— din Balcani 74. 449 458
1966. 2005.
— din Banat. 1539.
— din Basarabia 297.
— bistriţeni 555.
— din Bucovina 1343.
— din Bulgaria 446.
— din Dacia-Traiană 74
— din Istria 461.
— grecizaţi 450. 454.
— macedoneni 450.
— năsăudeni 211.
— de peste Nistru 463 464.
465.
— nomazi 449.
— rutenizaţi 318.
— someşeni 199.
— din ţinutul Săcuilor 87.
— din valea Timocu'ui 473.
— din Ungaria (după 1920)
466.
— din Viena 349.
717
— din Zarand 204.
Ronsard IPierre de) 1833. 2112.
2113. 2114.
Roşa (biserica) 566.
Rosculescu (Alex.) 769.
Rosetti (C. A.) 1407.
— (Radu) 1408. 1409. 1410.
1411.
— Solescu (Teodor) 748.
Roşiorii de Vede (biserica) 928.
Roth (Daniel) 2085.
— (Ştefan Ludovig) 1412.
Rucăr 1881.
Rudi (schit) 594.
Rudow-Suciu (Lucreţia) 1908.
— (Dr. Wilhelm) 1908.
Ruscalla (Giovenaîe Vegezzi) 1413
Ruscanii 528.
Rusească (ocupaţia) 685. 813.
Ruda 384. 403. 431. 464. 1264.
1934.
Ruşii 71. 323. 389. 2188.
Russo (Alecu) 1789.
Rusu (Ioan) 1121.
Rutenii 655. 2036.
Ruthenia 2184.
Rrxanda (fiica lui Vasile Lupu)
524.
s
Săcalbaz 502.
Săcele 494.
Sachs von Harteneck (comite)
701.
Săcuieni-Dâmboviţa (biserica) 585.
586.
Şaguna (Andrei) 718. 1131. 1569
1582.
Saint-Germain 418.
Sălagiu 654.
Saligny (Anghel) 1414.
Sălişte 1166. 1690
Salsovia 980.
..Sămănâtorul" (mişcarea) 1777.
Samarina (comună) 457.
Sandu-Aldea (C.) 1122.
Sântâlie (călugării) 518. 608.
Sanudo (Marino bătrâmll) 124.
Şapcă (Preotul Radu) 321.
„Şapte-Cetăţi" 2122.
Sărăcăcianii 450. 454.
Sărăcineşti (schit) 610.
Sârbii 473.
Sârbu (Ioan) 1792.
Sarmisegetusa 101. 963. 2052. 2053.
Saşii 272. 624. 658. 661. 662. 663.
664. 665. 666. 667. 668. 1412.
1852. 1887. 2037. 2119.
— din Bistriţa 199. 211.
, Săsime" 1836.
718
Sătmar 675.
Săulescu (Gh.,) 1418.
Sava (C. staroste) 773.
Scărişoara 1109.
Scerbacev (Generalul) 302.
Schitul Aninoasa-Cislău 611. 1033.
— Brâdetul 612.
— Brazii 520.
— Dăhlăuţi 690.
— Găvanele 614.
— Moşinoaele 590.
— Rudi 594.
— Sărăcineşti 610.
— din eparhia Hotinului 592.
Scintilă (Vasile) 1415.
Sciţia Minoră 2051.
Sciţii 985. 993. 1052.
Şcoala lui Gheorghe Lazăr. 1485.
— românească din Franţa
1494.
Scriban (Arhim. I.) 1416.
— (Neofit) 14*7.
Scriitorii bănăţeni 220.
— români 256.
Schwancz Hauptmann (Friedrich)
835. 1710.
Seaca Carave (sat) 827.
Sebus (terra) 672.
Secelenii 1855.
Sechenyi (contele Ştefan) 2010.
Secuii 669. 670. 671. 672. 1108.
1870. 1873. 1940 . 2038.
Selim al Il-lea (sultanul) 170.
Senat (atentatul) 422.
Şendriceni-Dorohoi 736.
Sepenicul (Ţara) 136.
Serban (Vodă Constantin) 242. 243,
244. 875.
— (logofătul) 56.
Serbia vezi si — Iugoslavia 876.
2184.
Sever (Axente) 711. 1419. 1420.
Severin-ban 164. 165.
Seybriger (Michael) 64.
Siberia 384.
Sibiu 858. 1465. 1667. 1873. 1886.
1887. 2015.
,,Siebenbürgen" 1865. 1869 1871.
2124.
Sighişoara = (Schaessburg) 44.
Sigismund (Regele) 182.
Sihleanu 1421.
Silistra 133. 733.
Simion (Logofătul) 1731.
— Dascălul 47.
Simionescu (Virgil) 1422.
Simtion (Elena din Ardeal) 1423.
Sinaia (mănăstire) 616.
Sinan-Paşa 185.
Şincai 38. 1131. 1284. 1424. 1425.
I . CRĂCIUN
Siskovici (Generalul Baron Iosif)
215.
Slatina 932.
Slavii 66. 80. 1781.
Slavici (Ion) 1426. 1427. 1428.
1429. 1819.
Smedorova 1841.
Socaciu (Ioan) 1430.
Sofia 362.
Şomănescu (loan) 839.
Someş (Valea) 2016.
Soroca (jud.) 594.
Soutzo (arhiva) 789.
— (Prinţul N.) 747.
Stamati (Constantin C.) 1431. 1792.
Stanca (fica Postelnicului Preda)
485. 1432.
Statusul romano-catolic 1541.
Stavropoleos 2031.
Ştefan (Gheorghe Voevodul Mol­
dovei) 791. 2104.
Stefan-cel-Mare 152. 153. 154. 569.
630. 768. 1131. 1620. 1 8 9 4
— dela Putna (dascălul) 2 1 0 5 .
Ştefănescu (Gheorghe M.) 1433,
Ştefăneşli-Botoşani 578.
Ştefano viei (Milos) 268.
Stelian (Toina) 1434. 1435. 1436.
Şterca Şuluţiu de Cărpeniş (Mi­
tropolitul Alexandru) 1440
Stere (Constantin) 354.
Stinde (Iulius) 1103.
Stockholm 394.
Stoica (pictorul) 1623.
Strehaia (bănia de) 176.
Stroescu (Vasile) 1437. 1438.
Stroher-Moor (lagăr de represalii
a prizonierilor români) 361.
Studenţii români la Paris 884.
Sturza 758. 1090.
— (Colonelul Alex.) 361. 375.
— (Alexandru S.) 1600.
Suceava 777. 910. 1401. 2025.
Suedia 959.
Şuhan (Ilarion) 1439.
Sultana (comuna) 997. 2063.
Supplex Libellus 203.
Susana (mănăstire) 616.
Suseni 2054. 2057.
Şvabii 673. 674. 675. 2040. 2041.
2042.
Szamoskozy 46.
Szechenyi (Ştefan) 260.
„Szekely" 1865. 2124.
"f
Tabla Butii 999.
Tăcucii (vama) 800.
Talpalari (biserica) 766.
Ţamblac 1441. 1841.
 B BLIOGRFIA 719

Tapia (Tapae) 503. Tzigara-'Samurcaş (Al.) 1659.

Ţara-Bârsei 665.
— Ladianscă 1841. U
Ţara-Românească 62. 157. 474. 485.
708. 859. 895. 2099. Ucraina 417. 1835. 2009.
Ţările Române 588. 687. Udrişte 1839.
Târgovişte 858, Ungaria 111. 1967. 2183. 2184.
Târgu-Jiu (lupta) 388. Ungurii 348. 642. 1592. 2043. 2044.
Târgu-Mureş 558. 1985. 2119. 2122.
„Târnava" 2123. — din Ardeal 677.
Tartan 1851 — din Moldova 641.
Tartlau 1956. — (optanţi) 434.
Tătărescu (G.) 1442 — din România 2134.
Tătarii 118. 119. 214. Universitatea din Cernăuţi 1479.
Tatos 1840. — maghiară din Cluj
Tatul 1841. 1474.
Tavernier 2127. — săsească 1475.
Tecuci 745. Upsala 228. 1730.
Tecuci (Apostol) 1725. Urban (Colonelul) 307.
Telega (comună) 549. Ureche (Antimia) 1036.
Teliman (Mihai) 1443. — (Grigore) 37. 47. 51. \53.
Teodorescu (Ilarie, Episcop de 60. 66. 1036.
Constanţa) 1444. 1601. Urlat 842.
Teodoroi (Ecaterina) 1445 1446. Ursu (I) 1452. 1453. 1454.
1447. Uskocii 453.
Teodosie (marele logofăt) 698.
Thewrew de Ponor (Iosif) 2115. V
Tibiscum 973. 974.
Tighina 593. Văcărescu (Elena) 1829.
Timişoara 504. 559. 1476. 1594. — (Iancu) 1455.
Timus (Hatmanul Cazacilor) 524. Vadul Basarabilor 1879.
Tincu-Velea (Nicolae) 1448. Valacul (Sfantu! Iereniia) 1536.
Tinosul 2067. 1538.
Tisza (contele Ştefan) 1986. Valahia vezi = Ţara-Românească.
T
ofan (Gheorghe) 1449. Xalaşka 1883.
Tohăneanu 1839. Vâlcea 610. 844.
Tokoli 1855. Valea Mare (biserica) 1743.
T
o m a logofătul 897. Vâlenii-de-Muiite 587 . 621 1664.
Tomis 1601. 2060. Valerio (Theodore) 1075. 1081.
Tcmşa (Ştefan) 146. 223. Vâlsan (G.) 1456. 1839.
Tcrdasi (Pa vel) 1722. Vdlvasor 453,
Torontal (jud.) 2018 Vandalii 1967.
Tracii 96. 1896. Varlaam (Dumitrachi) 61. 1457.
Traco-Romami (populaţia) 1051. — (Mitropolitul Mo'doveli)
Traian 104. 1841. 1965. 1725.
Transhumanta română 187. 188. Varnav (Teodor) 1792.
Transilvania vezi — Ardeal. Vârşeţ 2039.
Trianonul 418. Varşovia 1961
Tributul Moldovei pentru Turci Vasilco (neamul) 1037.
142. Vasile din Bogata (preotul) 1749
Vasile Lupu vezi=Lupu (Voevo-
Troada (legenda) 1766.
dul Vasile).
Troia 1005. 1006.
Vaslui 529. 737. 748. 898. 913
Tuducescu 1839.
1725.
Tulcea (catedrală) 568.
Vatican (arhive) 688.
Tulgheş (lupta dela) 361.
Veisa (colonel) 796,
Turcia 162. 1724. 2005.
Velichi (arhiva) 773.
Turcii 172. "182, 224. 245. 2188.
Vicina 1876.
Turnu-Severin 1118. 2062.
Viera 245. 458. 894. 1224.
Tuţescu (Şt. St.) 1450. 1451.
Viola (Iosif) 2130.
Tyras 978.
Virâg (Benedek) 1757.
'720 I. C R Ă C I U N

Vişnievieţchi {Pretendentul Dumi- Woll (Andreas) 525. 1886.

traşco) 1835.
Vlad-Vodă (Vintilă) 848. X
Vlădeşti-Vâlcea 853.
Vladimirescu (Tudor) 252. 856. Xenopol (Alexandru) 1460.
1975.
Vladislav-Vodă 1097.
Valahia Mare 451. 1843. Z
Vlahii 1968. Zăuâriciu 924.
Vlahuţă (Al.) 1131. 1458. 1768. Zaharesti 567. 777.
— (familia 1038. Zălau 495.
Vlaşco-Selo, ,,Sat românesc" 188J Zamfira (mănăstire) 616.
Vlăsia 1694. Zamjta 1839.
Voevozii d'n Bihor 135. Zătreni (boierii) 927,
Voluntarii ardeleni 358, — (sat) 927.
— români 1535. Zarand 204.
Vulcan (losif) 1459 1753. Zeiden 622. 1863. 1864. 1866
— (Episcopul Samuil) 1586. Zeietin (Şt.) 1.
7615. Zmovagl (Elin) 1086.
Zold (Petru) 2035.
W
Zubaşco 1839.
Wilna 1961. Ztibiycki (Dionisie) 65.
 T A B L A D E MATERII A B I B L I O G R A F I E I

Pag.
BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 483
Introducere 483
B i b l i o g r a f i a la alţii 484
B i b l i o g r a f i a la noi 492
a. Bibliografii istorice 496
b. Bibliografii de istorie literară 502
c. Alte bibliografii 504
d. Periodice bibliografice 506
I S T O R I O G R A F I A R O M Â N A ÎN 1925 şi 1 9 2 6 515
Câteva lămuriri preliminarii 515
P l a n u l lucrării . . . 522
Izvoare 533
Bibliografia 539
A. Istorie . . • • 539
/. Generalităţi. Teoria fi filozofia istoriei. Sinteză. Meto­
dologie 539
//. Periodice 539
///. Istoriografie. Cronici 541
1. Istoriografie 541
2. C r o n i c i 542
IV. Istorie propriu zisă 544
— Studii de sinteză 544
I. Istoria v e c h e . P e r i o a d a de plămădire a poporului român
până la ultimele năvăliri b a r b a r e . (1241) . . . . . . . 546
"\". P r o t o i s t o r i a ţinuturilor l o c u i t e de R o m â n i 546
2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 — 2 7 5 ) 547
3. E p o c a năvălirilor b a r b a r e . ( 2 7 5 — 1 2 4 1 ) 547
II. Istoria M e d i e . P e r i o a d a organizării V o e v o d a t e l o r şi Prin­
cipatelor r o m â n e până la unirea lor sub Mihaiu Viteazul
(1241 - 1 6 0 1 ) . • . . . • • . . • '• . • • 548
— Studii g e n e r a l e 548
1. Ardealul 548
2. M o l d o v a 549
3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 550
III. Istoria M o d e r n ă . Perioada tendinţelelor de unitate poli­
tică, religioasă şi culturală până ia T u d o r Viadimirescu.
(1601-1821) . . . . . . . . 552
— Studii g e n e r a l e 552
Anuarul Inat. de Ist. Naţ. IV. 46
722 I. CRĂCIUN

1. Ardealul 553
2. Banatul • 554
3. Moldova 555
4. Oltenia 556
5. Ţara-Românească • . 556
V. Istoria C o n t e m p o r a n ă . P e r i o a d a înfăptuirii succesive a
unităţii naţionale până la realizarea României-întregite.
(1S21 - l ' . ) 2 0 ) . "." . . . . . . . . . . . . "". . . 557
- Studii g e n e r a l e . . . . . . . 557
1. A r d e a l u l cultural, revoluţionar şi naţionalist al vea­
cului al X l X - l e a şi începutul veacului al X X - l e a . . 557
2. B a s a r a b i a sub ocupaţia rusească. (1812 1918) . . • 559
3. Bucovina sub ocupaţia austriacă. ( 1 7 7 5 - 1 9 1 8 ) . 560
4. Domniile pământene şi frământările pentru unirea
M o l d o v e i şi a Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i . (1821 - 1 8 5 9 ) . . . 561
a. M o l d o v a 561
b Ţara-Românească 561
5. Principatele-Unite şi domnia lui C u z a V o d ă . ( 1 8 5 9 - 1 8 6 6 ) 562
6. România sub domnia regelui C a r o l I. (1866 - 1 9 1 4 ) . 562
a. R ă s b o i u l pentru independentă. ( 1 8 7 7 - 1 8 7 8 ) . . 562
b. D o b r o g e a 562
c. R ă s b o i u l balcanic. (1913) 563
7 R o m â n i a în primii ani ai domniei regelui F e r d i n a n d I.
(1914 1920) 563
a. Răsboiul pentru întregirea R o m â n i e i . ( 1 9 1 6 - 1 9 1 9 ) 563
a. P a c e a dela Paris. (1920) . . . . . . . . 567
V. Istoria Nouă. R o m â n i a întregită. (Dela 1 9 2 0 până în zi­
lele noastre) 568
A . Românii din alte ţări 569
— Studii generale . . . . . 569
1. America 569
2. Balcani 569
3. Istria 570
4. M o r a v i a . . 571
5. Transnistria 671
6. Ungaria (după 1920) . • 571
B . Relaţiile şi legăturile cu alte state 571
1. F r a n ţ a . • 571
2. Piemontul 571
3. P o l o n i a 571
4. S â r b i a 572
V. Istorie parţială 572
1. J u d e ţ e şi localităţi 572
— Studii generale . . . . . . 572
a. Ardealul 572
b. Banatul 573
c. B a s a r a b i a . . . . . 574
d. B u c o v i n a . • 574
e. D o b r o g e a . . 574
 T A B L A DE M A T E R I E 723

5 7 4
f. M o l d o v a . • • • •
g. O l t e n i a 575
h. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă • - • • 576
2 Biserici şi Mănăstiri • , 576
5 7 6
a. C a t o l i c e
b. Evanghelice 577
c. O r t o d o x e 577
a. B i s e r i c i 577
p. Mănăstiri 579
3. M o n u m e n t e istorice 581
6 8 1
a. Ardealul
b. B a s a r a b i a 582
c. B u c o v i n a 582
5 8 2
d. M o l d o v a •
e. Oltenia 582
f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă - • • 582
g. Străinătate 582
4 . Naţionalităţile din R o m â n i a 582
a. Bulgarii 582
b . Ciangăii 583
c. Elveţienii 583
d. Evreii 5S3
e. Francezii 583
f Germanii 583
g. Huţanii 584
h. Saşii . 584
i. Secuii 585
5 8 5
k. Ş v a b i i
1. Ungurii 585
5. Documente 585
— Generale • - 585
a. Ardeal 586
b. B a n a t . . . 588
c. Basarabia , 588
d. Bucovina • 588
e. Dobrogea 588
f. Moldova • 588
g. Oltenia • 59d
h. Ţara-Românească 506
i. Principatele Unite ( 1 8 5 9 - 1 8 6 6 ) • 598
5 9 8
k. R o m â n i a ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 )
1. R o m â n i a întregită 599
a. Arhive . 599
p. Peceţi . . . • 599
5 9 9
6. Inscripţii • •
— Generale 599
a. Ardeal 000
b. B a n a t • 600
c. B u c o v i n a 600
724 I. CRĂCIUN

d.Moldova 600
e.Oltenia 601
f.Ţara-Românească 601
g.Străine 602
. a. C r i p t o g r a f i e 602
7. Civilizaţie. C u l t u r ă 602
B. Ştiinţe auxiliare 603
I. Arheologie. Antichităţi 603
— Studii g e n e r a l e 603
1. Ardeal 604
6 0 4
2. Banat
6 0 5
3. Basarabia
4. Dobrogea 605
5. Moldova • • 605
6. Oltenia 605
7. Ţara-Românească . . • - • • • 606
8. Străinătate 606
II. Genealogie 606
III. Heraldică 608
IV. Numismatică 608
— Studii generale 608
1. A r d e a l • • 609
2. D o b r o g e a 609
3 . Moldova 609<
4 . Oltenia 610
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 610
6. Principatele-Unite . . 610
7. România-Intregită 610
V. Iconografie 610
— Generalităţi 610
1. Bucovina 611
2. M o l d o v a 611
3 . Oltenia 612
4 . Ţara-Românească 612
C. Materii in legătură cu istoria 612
/. Călătorii 612
— Studii g e n e r a l e 612
1. Ardeal 613
2. B a n a t 613
3 . Basarabia 613
4 . Moldova • • • 613
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 613
11. Biografii. Contribuţiuni biografice 614
11U Istoria diferitelor instituţii .şi societăţi 631
1. Ardeal • 631
2. B a n a t 632
3 . Basarabia 632
4 . Bucovina 632
5. Moldova 632
 TABLA DE MATERIE 72S

6. Oltenia 632
7. Ţara-Românească 633
8. România . . . 633
9. Străinătate 633
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria • . 633
/. Clasele sociole. Politică 633
1. Clasele sociale 633
2. Politica internă 634
a. Minorităţile 634
3. Politica e x t e r n ă . . 634
4. Partidele politice • 635
//. Constituţia 635
///. Chestia agrară 636
6 3 6
1. Oltenia . . . •
2. R o m â n i a 636
IV. Biserica 636
— Generalităţi 636-
1. B i s e r i c a catolică . 637
a. A r d e a l 637
b. Moldova 637
c. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 637
2. B i s e r i c a evanghelică 637
a. B a s a r a b i a 637
b. Moldova 637
3. B i s e r i c a o r t o d o x ă 638
— Generalităţi 638
a. Ardeal 639
b . Banat 640
c. B a s a r a b i a 641
d. D o b r o g e a • 641
e. M o l d o v a 641
f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 642
g. Principatele-Unite 642
4. Biserica r e f o r m a t ă ^'42
5. B i s e r i c a unită 642
6. S e c t e religioase 642
V. Armata 643
VI. Arte. Muzee 643
1. Arte 643
2. M u z e e 646
Vil. Comerţ. Industrie 646
1. C o m e r ţ . . 646
2. Industrie 646
VIU. Drept 646
IX. Etnografie 647
- Generalităţi 647
1. Ardeal 647
2. Oltenia 648
3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 648
726 I . CRĂCIUN

X. Finanţe 648
XI Geegrafie. Date statistice. Hărţi 648
— Generalităţi 648
1. Ardeal . . . 649
2. Basarabia . . 649
3. M o l d o v a 649
4. Oltenia 649
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă °49
XII. Literatură. Filol >gie 650
1. Literatură 650
a. Cărţi şi manuscrise vechi 650
b . Istorie literară 653
c. Scriitorii români 655
d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . . 657
e. Influenţe româneşti asupra literaturilor străine . . 658
f. Străinii în literatura r o m â n e a s c ă 658
g. Românii în literaturile străine 658
2. F i l o l o g i e 658
a. A r d e a l . 660
b . Banat 660
c. M a c e d o r o m â n i i 660
a. T o p o n i m i e 660
6 6 2
XIII. Medicină
1. Ardeal 662
2. M o l d o v a 663
3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 663
XIV. Obiceiuri. Folk lor 663
1. Obiceiuri 663
2. Folklor 663
Al'. Presa 664
1. Ardeal 664
2. Basarabia 665
3. Oltenia 665
4. Ţara-Românească 665
5. Străinătate 665
XVI. Teatru. Muzică 665
1. Ardeal 665
2. Moldova 665
3. Ţara-Românească 665
S U P L I M E N T L A „ I S T O R I O G R A F I A R O M A N A IN 1921 Ş l 1 9 2 2 " 666
A. Istorie 666
IV. Istorie propriu zisă 666
III. Istoria M o d e r n ă . ( 1 6 0 1 — 1 8 2 1 ) 666
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 666
IV. Istoria C o n t e m p o r a n ă . ( 1 8 2 1 - 1 9 2 0 ) 666
7. România în primii ani ai domniei regelui F e r d i n a n d I.
(1914-1920) 666
a. R ă s b o i u l pentru întregirea României (1916-1919). 666
A. Românii din alte ţări 667
 TABLA DE MATERIE 727

2. Balcani 667
V. Istorie parţială 667
4. Naţionalităţile din R o m â n i a 667
— Studii g e n e r a l e 667
d. Evreii 667
1. Secuii 667
B. Ştiinţe auxiliare 668
/. Arheolegie. Antichităţi 668
4. D o b r o g e a 668
C. Materii in legătură cu istoria 668
/. Călătorii 668
//. Biografii. Contribuţiuni biografice 668
///. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 668
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 668
III. Chestia agrară 668
IV. Biserica 669
1. B i s e r i c a c a t o l i c ă 66^
a. Ardeal 669
3. Biserica o r t o d o x ă 669
— Generalităţi 669
VI. Arte. Muzee 669
1. Arte 669
IX. Etnografie 669
XII. Literatură. Filologie 669
1. Literatură . . . „ 669
2. F i l o l o g i e 669
a. T o p o n i m i e 669
S U P L I M E N T L A „ I S T O R I O G R A F I A R O M Â N A IN 1923 şi 1 9 2 4 " 670
A. Istorie 670
11. Periodice 670
IV. Istorie prop-iu zisă 670
— Studii de sinteză 670
I. Istoria V e c h e , (dela primele începuturi — 1 2 4 1 ) 671
2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 — 2 7 5 ) 671
3. E p o c a năvălirilor b a r b a r e . ( 2 7 5 - 1 2 4 1 ) 671
II. Istoria Medie. (1241 - 1 6 0 1 ) 671
2. M o l d o v a . . 671
III. Istoria M o d e r n ă . ( 1 6 0 1 — 1 8 2 1 ) 672
•- Studii generale 672
1. Ardealul 672
5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 672
IV. Istoria C o n t e m p o r a n ă . ( 1 8 2 1 - 1 9 2 0 ) • - 672
— Studii g e n e r a l e 67,2
1. Ardealul cultural, revoluţionar fi naţionalist al vea­
cului al XIX-lea şi începutul veacului al X X - l e a . . 673
2. B a s a r a b i a sub ocupaţia rusească. (1812 — 1918) . • . 673
6. România sub domnia regelui C a r o l I. (1866 — 1 9 1 4 ) . 6 7 3
b. D o b r o g e a 673
7. R o m â n i a în primii ani ai domniei regelui F e r d i n a n d I.
(1914-1919) 673
728 I. CRĂCIUN

a. R ă s b o i u l pentru întregirea României. (1916-1919). 674

a. P a c e a dela P a r i s . ( 1 9 2 0 ) 674
V. Istoria Nouă. (Dela 1 9 2 0 până în zilele noastre) . . . 674
A. R o m â n i i din alte ţări 674
2. Balcani . . ' 674
B . Relaţiile şi legăturile cu alte state 675
1. Bulgaria 675
2. U c r a i n a 676
3. U n g a r i a 675
V. Istorie parţială 676
1. J u d e ţ e şi localităţi 675
a. Ardealul 675
b . Banatul 675
f. M o l d o v a 676
2. Biserici şi mănăstiri 676
c. O r t o d o x e 676
a. Biserici 676
p. Mănăstiri 677
3 . M o n u m e n t e istorice 677
b. B a s a r a b i a . 677
4 . Naţionalităţile din R o m â n i a 677
— Studii generale 677
b. Ciangăii 677
h. Rutenii 677
i. Saşii 677
k. S e c u i i 677
1. Şvabii 677
m. Ungurii 678
5. D o c u m e n t e 678
6. Inscripţii 678
B. Ştiinţe auxiliare 678
I. Arheologie. Antichităţi 678
— Studii generale 678
1. Ardeal 679
4. D o b r o g e a 679
6. Oltenia 679
7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 679
II. Genealogie 679
C. Materii în legătură cu istoria 679
//. Biografii. Contribuţiuni biografice 679
III. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 681
. 1. Ardeal ' • 681
9. Străinătate 681
D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 681
/. Clasele sociale. Politica 681
2. P o l i t i c a internă 68j
a. Minorităţile 681
///. Chestia agrară 681
IV. Biserica 681
 TABLA DE MATERIE 729

1. B i s e r i c a catolică 681
2. B i s e r i c a evanghelică 681
b. Moldova . 681
3. B i s e r i c a o r t o d o x ă 682
— Generalităţi 682
5. B i s e r i c a unită 682
VI. Arte. Muzee 682
1. A r t e 682
Vil. Comerţ. Industrie . 682
1. C o m e r ţ 682
VI11. Derpt 682
XI. Geografie. Date statistice. Hărţi 683
4. Oltenia 683
XII. Literatură. Filologie 683
1. Literatură • • 683
a. Cărţi şi manuscrise vechi 633
b. Istorie literară 683
c. Scriitorii români 683
d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . 683
g. Românii în literaturile străine 683
h. T r a d u c e r i din româneşte în limbi străine 684
2. Filologie 684
a. Ardeal 684
a. T o p o n i m i e 6«4
XIII. Medicină 685
1. A r d e a l 685
2. M o l d o v a 685
3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă • 685
XIV. Obiceiuri. Folklor 685
2. Folklor 685
XV. Presa . 686
1. Ardeal 686
XVI. Teatru. Muzică 686
2. Moldova 686
Recenzii f ă c u t e c ă r ţ i l o r a p ă r u t e în „Istoriografia Română în
1921 şi 1 9 2 2 " 687
Recenzii f ă c u t e c ă r ţ i l o r a p ă r u t e în „ I s t o r i o g r a f i a R o m â n ă în
1923 şi 1 9 2 4 " 688
Recenzii f ă c u t e c ă r ţ i l o r i s t o r i c e a p ă r u t e î n a i n t e de 1921 693
Indice de autori, recenzenţi, traducători, etc 694
Indice de nume, lucruri şi materii 706
T a b l a de materii a B i b l i o g r a f i e i 721
 ADDENDA-CORRIGENDA

Pag. 4 3 5 r. 2 de j o s c i t e ş t e : ce să n e g u s t o r e s c
„ „ 1 „ „ o/^ânduelile ţării
436 „ 10 „ „ „Magica Stana"
9 mănăstirii Bezdinului
11 11 ~ 11 11 „Ulitze F u r k o j e "
437 „ 4 de sus oppidi F ă g ă r a ş
„ 3 „ jos Ku şerrfur(i) de fir
438 „ 15„ „ la cuvântul Cube pune nota :
9
a
(ce, ci,) înainte de a şi u s'a transcris cu
)) ii ii ii
simplu r. S e va citi d e c i : c/ube, rmcuri
etc.
Pag. 4 3 9 r. 6 de sus citeşte : K u n e g r ă verrfe (cKSmrjiî Kfp.u)
o r»iRt%
ii ii ^ ii ii ii ciftii^ă
20
A. A. M.
ii ii ii ii ii
noi'iSAdH ( p o r c i u l a n )
„ „Nota,, „
staroste
4 4 0 r. 1 de sus
„ ,, 2 de jos ,,
 TABLA NUMELOR
A. Albert (Mihail) 150. 151. 158. IbV.
162.
Abafaia 154. 156. 157. 161. Albis 321.
Abrud 83. 84. 96. 101. 102. 104. Albu (Vistierul) 6. 9. 29. 70.
105. 106. 107. 108. 110. 111 Aldea 200.
112. 259. 285. Aldea (de Râşnov) 202.
Acaderaia-Nouă 189. 191. Alexandri 230.
Academia Română 288. 337. 423. Alessi (Dr. A. P.) 229.
476. 477. Alexandru loan I 305.
Acarnania Etolia 186. Alexandru I (al Rusiei) 468.
Achaia 320. Alexandru cel Bun 461.
Acfii'm 5. 20. 21 Aii Mârza 398.
Actium 317. 319. 320. Altenberger (Thomas) 62. 74.
Adam (Onica) 263. Altinum 473.
Adamescu (Gh.) 477. Aluta 457.
Adrian (G.) 91. Alvinţ 284.
Adrianopole 128. 131 132. 300. Ambrosius de Drag 421.
301. Americanii 115.
Africa 317. 320 Aminciu 188
Agareni 72. Amlaşul 296
Agathyrşii 456. 457 Ammianus Marcelliuus 457.
Agăţa Hanăş 7. 10 37. 39 77. 78 Ananie (Mitropolitul) 9. 63.
Agria 340. Ancyra 311. 312. 315. 317. 323.
Agura fD. D.) 4. 73. Andreas (Stephanus Iban) 421.
Aiud 84. 102. 104. 112. 196. 276. Andreas Lacz (de Mueselma) 421.
280. 281. 283. 284. Andreas (de Macedonia) 421.
Aiudan 107. Andreas (Nicolay) 420.
Aizizis 330. Andrei II 443.
Akkerman 301. Andreica 91. 107.
Akornion 323. 324. 325. 326. 327. Andrica 200.
328. 329. 330. 333. 334. 335 Andruşco (medelnicer) 210.
336. Anghel 78.
Alba inferioară 255. 256, 26S. 347. Anghel (Simion) 255. 257.
354. Anghelescu 382.
Alba lulia 83. 86. 101. 102. 109. Anglia 81 303. 365. 469.
113. 199 214. 346. 351. 352 Anglo-Saxoni 81
448. Angora 312.
Albac 104. Anjou 204.
Albanezii 178. 180. 182. 184. 187 Annon 327.
188. 189 190. 191. 192. 193 Antiochus (din Commagene) 316.
Albani 322 Anlonius (C.) 330 331, 333.
Albania 176. 186. 187. 188. 159 Antonius (M.) 317. 325. 330.
190. 193. 194 Anuarul (Institutului de Istorie
Albano 474. Naţională) 3.
Albert (prinţul de Prusia) 2SS Anvers 288.
290. Apâthi (Nic.) 453.
Albert (Ioan) 463 Apollo 318. 319.
732 TABLA NOMELOR

Apollodor 459. 460. B a b u (I'oar) 257.

Appollonia 4 6 1 . 312. 3 3 3 . B a c ă u 397,
Appianus 3 3 5 . Baceintie 263. 264.
Apulus 4 7 2 . B a c i a n o 134.
Apus 3 0 3 . 304. 307, 4 1 9 . 4 5 6 . 468 B a c s y (Gheorghe) 4 6 3 .
Arabia 321. B a d e a 6. 2 5 . 27.
A r a d 158. 2 2 ? . 2 5 1 . 254. 4 3 6 . E ă d i c a Voevod 4 2 . 5 6 .
Arciuteanu (IoanJ 2 7 4 . B ă e a s a 180.
A r d e a l 5. 7. 12. 19. 4 3 . 4 6 . 83 B a i a de Cris 84. 105. 108 2 8 5 .
135. 137. 140. 142. 144. 145. B ă i l ă 6. 2 9 . 139. 199.
147. 148. 149. 150. 162. 173. B a i r a n o 131.
196. 197 199. 2 0 5 . 2 0 9 . 214. B a k ó c z ( T o m a ) 462.
2 1 6 . 2 1 8 . 2 2 6 . 229. 2 5 1 . 252. B a k o s (George) 153.
253. 347. 3 4 8 . 3 4 9 . 352. 391 Bălăceanu 92.
3 9 5 . 3 9 6 . 397. 4 1 9 . 4 4 1 . 442. B ă l ă ş e s c u (Nicolae) 4 4 6 .
443 444. 445. 446. 448. B a l c a n (muntele) 176. 179. 181.
454. 4 6 3 . 477. 183. 184. 187.
Ardeleni 11, 9 0 , 347. 3 4 9 . B a l c a n i 186. 193. 2 9 9 . 3 0 1 . 3 0 6 .
A r g e d a r o n 329. 3 2 3 . 379. 467.
Argedava 3 2 5 . 329. 3 3 0 . B ă l c e s c u N. 105
Arieşul 104. B a l c i c 3 2 3 . 3 2 4 . 328,
Aristotel 457. Balciu (pârcălab) 64.
Armbruster (Mathias) 6 1 . B ă l g r a d 2 5 5 . 2 5 6 . 257. 2 6 3 . 269.
Armeni 8 2 . 2 0 1 . 2 4 8 . 280. 283. 284.
Aromânii 175. 179. 180. 182. 185 B a l i n t 8 4 . 9 1 . 103. 104. 107. 108.
186. 187. 188. 189. 190. 191. 109. 111
192. 1 9 3 . 194. Balomir 260. 263.
Aron ( V o d ă ) 134. 195. 196. 197. Balomirian 263.
198. 199. 2 1 3 . 214. 220, 296 B a l s a n y ( F r a n c i s c ) 357.
298. 461, B a l t a Ialomiţii 4 5 5 .
Arsenti ( T e o d o r ) 145. B a n a t 6 4 . 145. 173 187. 229. 2 5 5 .
Artner (Edgar) 464. 3 4 5 . 4 5 1 . 4 5 4 . 457. 464. 465
A r z a l R e 131. 132. 133. Bănăţean 231.
Asaneşti 2 0 0 . B ă n e s c u (N.) 477.
Asia 3 2 0 . Banfi Hunyad 257.
Asia Mică 311. Banfi ( M a r i a ) 153,
Assan 133 134 Banfi (Petru) 2 0 5 . 2 1 5 .
Asturii 3 2 1 . Banfi (Sigismund) 154.
Afilio 2 1 6 . B a r a c (Ioan) 2 2 6 .
A t t i l a 457. 3 4 5 . Băran (Florea) 226.
Audasius 4 7 4 . Băran (Teodor) 226.
Augsburg 3 3 9 . B a r b u l ( B a n u l ) 9. 6 4 . 6 5 .
Augustus 3 1 1 . 3 1 2 . 3 1 3 , 314. 3 1 5 B a r b u l (Diac) 7. 36.
3 1 6 . 317. 3 1 8 . 319. 3 2 0 . 321 B a r b u l (Marele V o r n i c ) 8. 6 0 .
322. 3 2 3 . B a r c s a i ( A c a ţ i u ) 441
Aurelian 182. B a r o s a i (Pavel) 153.
Aurifaber (Melchior) 6 4 . B a r d o c z y ( I o a n ) 35Ó. 3 6 2 .
Austria 187. 189. 200 ' 229. 252 B â r g ă u l 142.
253. 369. B a r i ţ i u (George) 82. 88. 9 5 . 102.
A u s t r i a c a 87. 94. 299. 254. 2 7 0 . 2 7 8 . 2 8 0 .
Austro-Ungaria 385. Bărnuţ (Simion) 254. 264. 266
Avram Viorel 262. 267. 2 6 8 . 269. 2 7 0 . 272. 274.
Axieros 336. 275. 2 7 6 . 277. 278. 279. 280
Axiokersa 336. B â r s a n i i 139.
Azarie 337. B â r s e a n u (Andrei) 217. 219.
Azizie 3 7 2 . B a r t h a ( I o a n ) 156.
Azovul 4 6 1 . Barvinski (E.) 420.
B. Basarab (Laiotă) 208.
B a s a r a b ( V o d ă B ă t r â n u l ) 307.
B a b a 128. 131. Basarab.t I I (cel B ă t r â n ) 5. 14. 15
Babilon 445. 19.
 TABLA NUMELOR 733

ßasaraba III (cel Tânăr) 5. 15. Bistriţa 148. 212. 278. 282, 283,
16. 17. 18. 20. 26. 293.
Basaraba IV (Neagoie) 6. 7 . 31. Bitcuchi 190.
33. 34. 35. 36. 37. 39. 40. 61, Bitolia 187. 188. 193,
65. 68. Blaga Chirilă 156.
ßasarabeni 468. Blaga Ioan (alias Szabo) 154 157.
Basarabia 143. 332. 467. 468. 469 Blaga (Nicolae) 154. 157.
Basarabii 296. 298. Blaga (Sandu) 154. 157.
Basilica (Iulia) 318. Blaj 84. 88. 258. 261. 272. 278.
Basiota (Stoian) 136. 283. 285. 476.
Bastarnia 322. Blâjeni 108.
Bastarnii 323. 331. 332. 333. Blandrata (Gheorghe) 351.
Bâthori (Andrei) 340. Bloch 3 3 6 . '
ßäthori (Sigismund) 199. Bear (Irimier) 156. 15?.
Batori (Gavriil) 395. 39o. 397. Boemia 396.
Baiori .Ştefan) 5 14. 17. 19. 462 Bogdan-Duică (Gh.) 477.
Bavarezii 379. Bogdan (Filow) 329.
Bazylik (C.) 345. Bogdan (Ioan) 4. 12. 15. 17. 21
Bebek (Francisk) 348. 24. 26. 27. 28. 34. 40 . 42.
Bedeus ( J . ) 442. 56. 62.
Bedinul (mănăstire) 43b. Bogdan (Voivod) 307. 148.
Bekesi (Gaspar) 349, Bogdani 129. 130. 131. 132.
Bela IV 346. Bogdanla 129. 130. 132. 133. 134.
Bellegarde 143 Boghici 227.
Belgia 339 Boghici (Radu) 219.
Beloch 473. Bcgrea (V.) 470. 477
Belogradzic 246. Boheim 266.
Bem (generalul) 86. 282. 283. Boii 323. 332. 333.
Bena (Ioan A.) 477 478. Boiu (Ilie) 153. 156.
Bender 132. 461. Bojeszku (Ioan) 263.
Benedic (Jupan) 10. 75. Boldur (Alexandre) 467 468. 469.
Benedictus (Michaelis) 421. 470.
Benedictas (Nicolai) 42Ü. Bolgarii 196. 199.
Benţescu (Titus) 145. Bompa (Ştefan) 156.
Beoţia 455. Boniiaciu IX 201
Berat 193. Bonn 313.
Bereg 148. Borcocel 140.
Berestem 128 Borgoprund 136. 141. 142.
Berger (A. dr.) 204. Bormann 324.
Berlin 248. 312. 316. 327. 458. Bormano 316.
Bersava (Bârzava) 458. Bornemissa 205.
Bertleff 143. Bornemissa (Baltasar) 350, 362.
Berzobis 458. 363.
Besnier (M.) 315. Bornemissa (Ioan) 350.
Bessii 332. Bornemissa (Paul) 153. 350.
Bethlen (Ladislau) 152. Boros Bocsard 256.
Beulsner (Ioan) 220. Boroş (Ion) 465.
Bezdinul 227. Borsec 149.
Bianu (I.) 476. 477. Bosfor 468.
Bibescu (G.) 289. Bosna 131.
Bihari (Alexandru) 150. Bosnia 19. 131. 186.
Bihor 346. 349. Bouquet 288
Bilbor 149. Brad 102. 105. 111.
Billecocq 289. 290. Bran (pasul) 216.
Binder (Samuel Trangott) 447. Brâncoveanu (Constantin) 206 225
Bintzintz 260. 299.
Biro (Micloş) 255. Brancovici (George) 187.
Bist 458. Brandis 325. 327.
Biserica Neagră 201. Bretan (Ioana) 153.
Bismarck 385. Breţcu 154. 157.
 TABLA
Brodarics (episcop) 339. 462.
Broilavo 129.
Brcnssais 454.
Broşteni 142.
Bruckenthal 3. 341.
Bruckner (Gyozo) 462.
Brundisium 474.
Buceş 111.
Buciumeni 89. 108.
Bucova 242.
Bucovina 83. 141. 282. 430
Bucureşti 111. 139. 226. 230.
248. 288. 290. 365. 367.
369. 374. 375. 377. 378.
384. 385. 386. 388. 420
453. 476.
Buda 205. 225. 269.
Buda Creasteş 10. 76.
Budacher (Gaspar) 212.
Budacul român 142. 145
Budapesta 252. 254. 462. 476.
Budnar (Dumitru) 152.
Budoi (losiv) 264.
Bvftea 382.
Bukow (gen.) 218.
Bulgaria 175. 182. 186. 187
246. 247. 248. 308. 370.
460.
Bulgarii 142. 184. 185. 188.
191. 192. 194. 200. 201.
231. 247. 248
Burebista 457.
Burgio 462.
Burnumis 55.
Busbeck 312.
Buta (Ioan) 153. 162
Buteanu 91. 103. 105 285
Buzău 396.
Buzăului (pasul) 214.
Byrebista 323. 324. 325 326.
329. 330. 331. 332. 333
335.
C.
Cabiri 336
Cacova 67. 83.
Cacova Ierei 104.
Cadrilaterul 247.
Caesar (Iuliu) 318.
CegmU (R.) 312 313 324. 329.
Calafat 369.
Calării 188,
Calată 84. 112.
Calimah (Scarlat Alexandru) 433,
Că limanul 149.
Călugăreni 127.
Câmpeni 102, 104. 105. 107.
Câmpie 158. 160.
Câmpineanu [Ion) 302, 303.
Câmpul Bârseanului 149.
Câmpulung 7. 10. 43. 75. 76. 202.
NUMERELOR
463. I Campus Martius 311. ;
Cananău (Ecaterina) 431.
Candiea (I. Aurel) 477
Câneni 29.
Cantabri 321
Cantacuzino 472.
Cantemir (Antioh) 461.
Cantemir (Demetre) 455. 456.
Căpâlna 350. 362. 363
Capetingii 443.
Capidan (Th.) 477.
247. Capitanovcea 377.
368. Capitoliu (sanctuarul) 318.
382. Capul dealului 139. 149.
435. Capul Stânişoarii 143.
Caracostaa (D.) 477.
Caragiova 175.
Caraiman (Aga) 393, 394
Caransebeş 229.
Caras 330. 464. 465
Carcalechi 227.
Carlopolis 461.
Carol I al României 230. 231. 306.
307. 365. 368. 370. 371. 373.
374. 375. 376. 377. 379. 380.
193. 382. 384. 385. 386. 389. 430.
379 431.
Carol III (al Ungariei) 200.
189. Carol VI (al Austriei) 200.
208. Carol XII 461.
Carol cel Mare 448
Carol Ferdinand (Arhiduce) 282.
Carol Quintul 312. 339.
Carpaţi 137. 214. 295. 307. 323.
334.
Cărpinisan (I.) 259.
Cartojan (N.) 477.
Casele albe 139.
Caşin-Feltiv 149.
327. Casmilos 336.
334 Caşovia 347.
Cassius Dio 322. 323. 331.
Castaldo (generalul) 347.
Castello 132.
Catilina 330.
Caucaz 322. 457.
Cavala 188.
Cavallioti (Teodor Anastas) 191
Cazaci 392. 3 9 3 . 39o.
Cazimir 462.
Ceauş iDaviu) 226.
Cekefalău 149.
Cellii 332. 456.
Cenger (Nastasia) 152. 157.
Cenger (Sava) 152.
Cenger (Simion) 152. 154. 156.
Cenger (Vasile) 154. 160.
Cepescu (Dimitrie) 196. 197. 22/.
Cerbuc 139. 149.
Cercel (Dimitrie) 212.
Cercel (Petru Vodă) 198, 213.
 TABLA NUMERELOR 735

C e r c h e z (colonelul) 3 8 6 . 387. 297. 2 9 9 . 3 0 1 . 3 9 3 . 3 9 4 . 3 9 7 .

C e r n a 108. 400. 445. 456 4 6 1 .
Cernât (general) 241 Contzu 2 7 5 . 2 7 6 .
Cernât (Matei) 261. Corabia 373. 374.
Cernât (Petru) 261. Corbana 159.
Cernăteşti 225. 437. Corbea (David) 2 2 5 . 2 2 6 .
Cernăuţi 141. 142. 143. Corbea ( F l o r e a ) 2 2 5 .
Cernavoda 249. Corbea ( T e o d o r ) 2 2 5 .
C e r n i s s k i (Nicolai) 432. Corbeşti 2 2 5 .
C e r n i t a 107. 108. Corbul 149.
C e s a r 2 9 4 . 3 2 0 . 3 2 2 . 323. 3 2 5 . 3 3 4 . Corcheş 9 1 . 107. 112.
C e t a t e 227. Cores 10. 7 6 . 77. 78.
Cetatea Albă 461. 4 6 J . Coresi 2 1 1 . 212.
C e t a t e a de B a l t ă 2 7 8 . 2 % . C o r n a 108.
Chersonesul Cimbrilor 3 2 1 . Cornu ( D - n a ) 2 3 0 .
Chertego 1 3 1 . Corona 2 0 1 .
Chişinău 3 6 7 . 4 1 9 . Cornul lui S a s 3 9 8 . 4 0 0 .
C h i r i l ă ( S a l o m i a ) 156. Coşa (Constantin) 155.
Chirilă ( G e o r g e ) 154. 155 156. Cosachi 132.
Chirca (a lui M a r i n ) 5. 40. Coşbuc (Gh.) 4 2 3 .
C h i r c a 7. 14. Cosma 4 2 3 .
Chirasieri 2 5 5 . Coşna 149.
Chipoşariu ( l o a n ) 4 3 1 . Costacki (Veniamin) 210
Chiustengea 2 4 8 . Costea 200,
Chilia 1 3 1 . 297. 4 6 1 . 4 6 3 . Costin (Nicolae) 461
Chieaiasi 134. Cotmeana 10. 7 4
Chukas (Giorgius) 7 7 . 7 8 . Cotroceni 36K
Christîanus ( K o s t i u s ) 422. Cozia 141.
Ciobanu ( Ş t e f a n ) 4 6 1 . Crăciun Câmpan 153. 160
Cigala 132. 133. Crăciun 9. 6 3 . 6 4 .
Cichorius 4 5 8 . 4 6 0 . Crăciun ( l o a n ) 159. l o l . 162
Ciceul 296. Cracovia 346. 400.
Cicero 3 3 1 . Crăiniceanu (Gh.) 4 5 3 .
Craiova 9. 64, 66. 67. 2 0 9 . 2 1 0
Christianus din S e b e ş 4 2 2 . 369
Christiani 130.
Crasna 3 4 6 . 3 4 9 .
Cişmaş ( l o a n ) 152. 156.
Crassus M . Licinius 3 3 1 .
Ciubârciu 4 6 1 .
Cricău 84. 2 5 4 . 255. 2 5 6 . 257
C i u c e a 84. 102
Crirnea 3 0 3 . 4 6 1 .
Ciuperceni 2 4 6 .
Cristea ( l o a n ) 252.
C i u r c a 13. 14.
Cristea (Nistor) 153.
Ciurcul ( R a d u ) 4 3 6 .
Cristea (Vasile) 153.
Ciuribeanu ( I . ) 9 2 . 9 5 .
Crişul (Alb) 103.
Claudia 4 4 8 .
Crişuri 118.
Clement V I I 4 6 4 .
Crobyzi 3 2 8 .
Cleopatra 317. 335.
Cronoevici (Arsen) 187.
C l i s u r a 188.
Crusova 193.
Cluj 82. 8 3 . 84. 102. 2 6 5 . 2 6 9 . 2 7 4 . Csâki (Mihail) 3 4 9 . 3 5 4 . 3 6 2 .
2 8 1 . 2 8 8 . 3 1 1 . 4 4 8 . 4 5 3 . 477. Csânyi (Ladislau) 2 5 1 . 252. 253
Cluj (Universitate) 3. 254.
C o d i c e l e Dornean 4 2 4 . Csele 4 6 3 .
Cohalm 2 6 5 . Cserei (Mihail) 2 0 9 .
Colonea 4 6 3 . Csomortany ( E l i s a b e t a ) 3 9 1 . 392
Colonia 186. 393. 3 9 9 .
C o l o n i a Malvensis 3 5 7 . Csorge 143.
Colun 6. 2 5 . Csutak (maior) 105. 106
Coman ( P o r t a r u l ) 6. 3 4 Cuciuc-Cairiargi 4 6 1 .
Comnena ( A n a ) 4 5 5 . Cucole ( I o n ) 432.
Conradus de S e p t e m c a s t r i s 4 1 9 . Cucureasa 143. 149.
Constantinopol §, 16. 127. 128. ! Cuieşd 154. 156.
140. 145. 175. 184. 192. 207. I Cumanii 4 4 5 . 4 6 1 .
736 TABLA NUMELOR

Curia (Iulia) 3 1 8 . i Dionysos 3 2 6 . 327. 3 2 8 . 3 3 3 . 334.

Custozza 2 2 9 . I 335. 3 3 6 .
Cuteau ( I o a n ) 140 Disnăieu 152. 156. 157.
Cuzgun 247. Dittenberger ( W . ) 3 2 4 . 3 2 5 . 327.
Czartoryski (Adam) 302 329. 334.
Dobriţin 105.
D. Dobrizza 1 3 1 .
Dabrowski ( I o a n ) 4 6 3 Dobrogea 248. 296. 3 2 3 324. 329.
D a c i a 177. 178. 182. 183. 2 9 4 . 3 3 0 . Dobrotie] 2 9 6 .
332. 4 4 4 . 4 4 5 . 4 5 7 . 4 5 8 . 4 6 0 . Doclea 474.
D a c i a Malvensis 4 5 7 . D o j a (Gheorghe) 4 6 2 .
Dacia Traiană 478. Dolni-Etropol 245.
Dacii 148. 2 9 5 . 3 1 9 . 322 . 3 2 3 . 3 2 9 Domaszewski 4 5 8
3 3 4 . 3 3 5 . 4 4 5 . 457. 4 5 8 . 4 5 9 . Donts (Mihaiu) 2 6 2 . 2 6 4 .
D a c o - R o m â n i e 94. Dorgon ( G a b r i e l ) 2 7 3 .
D a c o r o m â n i i 87. 9 8 . 176. 177. 178. Dormitor (munte) 185.
179. 180. 183. 194. D o r n a 143. 144.
D a i l y Chronicle ( T h e ) 3 8 3 . Doussault Ch. 287. 2 8 8 . 2 8 9 . 2 9 0 .
Daily News ( T h e ) 3 8 7 . D r a b a n ţ i 7. 2 4 1 .
D a i l y Telegraph ( T h e ) 3 7 7 . 3 8 3 . D r a c e a 8. 5 1 .
Dalmaţia 321. 456. 472. 473. 474. D r ă c u l e ş t i 337. 3 3 8 .
Damianu 2 3 5 . Drăganu (N.) 477.
Danciul ( V ă t a f ) 8. 5 5 . Drăgăşani 140. 1 4 1 .
Danesul (Mihai) 2 6 9 . Drăgoiasa 139. 1 4 1 . 142. 143. 144-
Dangli 186. 149.
Danubio 128. 129. 130. 1 3 1 . Dragomir ( C ă l u g ă r u l ) 6 2 .
Dardania 331. 472. Dragomir (Silviu) 187. 477.
Dardanii 3 3 3 . Dragomir ( V ă t a f ) 8. 5 6 .
Davila (dr.) 2 3 1 . 2 4 3 . Dragomirescu (Mihail) 477.
Dealu (lat) 140. Dragos 105. 148.
Dealul ( b ă t r â n ) 149. Drexler (W.) 335.
Dealul iepei 149. Drouhet (Ch.) 4 7 7 .
D e a t c o 6. 2 5 . Dronot 287.
Debreţin 2 5 2 . 2 5 3 . Drusus 321
D e c c a r d (Ioannes Guilelmus) 4 5 1 . D u Cange 455.
Decebal 457. Duma (Dimitrie) 227.
D e j 269. 2 7 4 . D u m a - N i c o l a u 227.
Dembinski 86. Duma R a d u 2 2 4 . 227
Demetrius de B u d 4 2 1 . Dumeştt 2 2 " .
Demetrius (Dyonisii) 4 2 0 . Dumitrache 145
Demetrius de V a s a r h e l 4 2 0 . Dumitru 5 20. 26 6 5 . 200.
Demian (Vasiîe) 158. Dumitru (popa) 9. 6 2 .
Dentheleţii 3 3 2 . Dumitru (din S ă l i ş t e ) 3. 6. 7. 9.
Dtsidiattis 4 7 2 . 27. 3 5 . 4 2 . 4 3 .
Despa (Ciurcul) 2 1 9 . Dumitru (din T â r g o v i ş t e ) 13.
Despina D o a m n a 3. 8. 60. 6 1 . 62. | D u n ă r e 2 3 . 6 3 . 127. 128. 134. 139.
Dessau 3 1 6 . I 176. 178. 179. 180. 181 182.
Deus 2 8 8 . j 183. 164. 1 9 1 . 198. 2 0 0 . 2 3 0 .
Deva 83. 84. 1 0 1 . 102. 2 6 3 . ! 231. 2 4 6 . 247. 2 4 9 . 2 9 6 2 9 7 .
Deveria ( A c h i l l e ) 290. J 300. 3 0 3 . 3 2 1 . 3 2 2 . 3 2 3 . 3 3 0 .
Diac (Ioan) 258. 331. 332. 365. 369. 370. 3 7 1 .
Dicso de S z e k e r e s (Veni am n) 152. 372. 3 7 3 . 3 7 4 . 377. 3 7 8 . 3 7 9 .
Didrih 5. 11. 3 8 0 . 3 8 3 . 455. 457. 4 6 4 . 4 7 7 .
Diehl ( E r n s t ) 3 1 3 . 3 1 5 . Dupre (Louis) 2 8 8 .
Dima 227. Durazzo 193.
Dinca 9 1 . Durostor 2 9 6 .
Dindius 4 7 5 . Duruy ( V . ) 3 1 3 .
Diocletian 4 7 4 . Dyrrachium 4 7 3 . 4 7 4 .
Dion Chrysostomul 332.
Dionysopolis 3 2 3 . 3 2 4 . 3 2 5 . 327. E.
328. 3 3 1 . 3 3 3 . 3 3 4 . Eder (î.) 448.
 TABLA NUMELOR 737

Eitimie 337. Filitti (I. C.) 65.

Egetboros (Zaharie) 158. Fink (Iosif) 255. 256
Egipt 321. 335. Flaminia (via) 318.
Egiptenii 444. Floci 213.
Egloflstein 110. Florentin 373.
Jtisenmann (Louis) 476. Florian (Aron) 266. 269. 272. 274.
Ekrene 328. 276 277. 279
Elada 181. 192. Florica (Domniţa) 215.
Elba 321. Florina 187.
El Basan 193. Fodor (Vasile) 104. 112.
Elini 191. fogoras (Vasilie) 430.
Elisabeta (Domniţa) 376. 380. Forgâcs 396. 397. •''
Emericus (de Septemcastris) 419, Forro 110.
Smericus (de Sered) 420. Forum Augustum 318.
Eminescu 423 Francezi 462.
Engelbert 142. Francisc (David) 351.
Ennius 475. Francisc (Forgach) 341.
Eperieşul 149. •Franci 81.
Franciscanii 218. 223.
Epir 17b. 179. 180. 186. 187. 188. Frâncu 6. 25. i
Epureni 210. Frangepan (Cristofor) 463.
Ercea 150. 157. Franţa 81. 303.
Krţegov-ina 186. Fuste (Gheorghe) 437.
Esarcu 127. 134
Etiopia 321.
G.
Europa 86. 185. 187. 189. 201. 231
301. 302. 303. 305. 375. 381.
397. 462. Gaertringen (Hiller v . ) 324.
Europa Centrală 476. Găina 104.
F.ustatievici (Dimitrie) 22o. Găinari 6. 25
Evoleeanu (D.) 477. Gaius 321,
Ezerele (Ialomiţa) 455. Galatia 311. 312.
Galia 294. 317. 321.
F. Gallia Narbonensis 320.
Gallicia 454,
Făgăraş 64. 204. 226. 296. 437. Gambetta 378
Făgeţelul 149. Garbai (Iancu) 160.
Fălticeni 142. Gârbova de jos 190. 256.
Mailar 192. Gardthausen (V.) 313
Fanarioţii 139 Gaşpar 69
Fântâna Iancului 149. Gaster 423.
Fântâneie 112. Gavril Lipovanul 436.
Farmaki (Ioan) 140, Gavrilaş 393. 394. 395.
Fisching 217. Gazeta Transilvaniei 231)
Fazakas (Mihai) 153. Geffcken 315.
Feder Bulgarus 202. Gelău 102.
i eige (Ios.j 419 Gelmari 260.
Felfalău 154. 156. 157. 160. 16.1. Geoagiu 296.
Felvinţi 266. Genucla 331.
Ferdinand 46. Georgescu-Tistu (N.) 230.
1 erdinand (împăratul) 276. Georghius (Baghdan) 420.
Ferdinand Habsburg 338 339. 340. Georgius (de Lazo) 421.
341. 344. 345. 347. 348. Germania 128. 134. 148. 176. 189
Ferdinand I 461. 191. 321. 339. 371.
Ferdinand II 312. Germanii 444.
Ferhad (Ferat) 128. 131. 132 133, Geţii 331. 332.
134 Gliibu (O.) 419.
t e n a 71. Ghica (Grigorie Alexandru) 435
Ferro (Pascal los.) 454. Ghimeş 141'. 148 149
Filenski 398. Giavernio 130.
Filip II 336. Gtdllaume 312.
Anuarul Inst, de Ist. Naţ. IV. 47
 TABLA NOMELOR
738

Giurca 5. Hârs Gheorghe (Mihailovici) 200.

Giurescu (Constantin C.) 465. 466. Hârşova 455.
467. 477. Hârstas 156. 157.
Giurgiu 7. 41. 369. 370. 421. Hartleben 458.
Gojdu (Emanuil) 464. Hasan 127. 128. 129,
Golubinsky 57. Hasdeu 422.
Gomboşiu (Ioan) 104. 109. Haţeg 145.
Gore (Ioan) 160. Hatvany 107. 108. 109. 111. 117.
Gorni-Etropol 245. Hatzegani 280.
Gorny (Studen) 374. 389. Hecht (Georgius) 7 8 .
Gottanka 323. Heltai (Gaspar) 351.
Gradisca 193. Henric VIII 464.
Grămadă (Nic.) 455. Hephaistos 336.
Gramoste (munte) (Valahia de Heraclea 328.
Sus) 186. 188. 190. Herculaneum 4 7 2 .
Grant (Ludovic) 274. Hermann 200. 203.
Grebeneşti 281. Hermannstadt 357. 447.
Grecco 129. 131. 134. herodot 457.
Grecia 128. 131. 133. 134. 144. 188. Hiberi 322.
189. 193. Iiirscher (Ioan) 199.
Grecianu (Şt. D.) 58. 60. 67. 7i. Hirscher (Luca) 199. 212.
72 73. Iiirschfeld O. 316.
Grecii 100. 140. 144. 179. 180. 181. Histria 328. 334., 339.
182. 187. 188. 189. 191. 192. Hoban (Stanciu) 218; 225.
193. 200. 201. 227. 248. 299. Hodoş (Nerva) 477
329. 330. 332. 336. 436. Hoemus (muntele) 184.
Grecu (Andrei) 436. Hohenzollern 305. 367. 376.
Grecu (Vasile) 477. Hoica (Marta) 153
Gregorius (Francisci) 420. Homer 461
Greissyng Ciryllus 214. Homorod 265,
Grid (Gridovici) Eustaţie 200. 226 Honigberg 203.
Grid (Vasile) 200. 226. Honterus 202. 221,
Grideşti 226. Honterus (Ioan) 341.
Grigore (popa) 162. Hopf 177.
Grigorie (Alexandru Ghica) 431. Horak (general) 269.
Griviţa 244. 230. 231 376. 379. Horatius 319.
382. 384. 385. 388. 389. Horovitz (F.) 460
Grohot 101. Horvath (Danii) 152.
Gromo Giovannandrea 350. Hosmoss Voyna Gjorgj 261.
Groza Simion 91. 103 109 111. Hota 8. 59.
112. Hotin 392. 397. 399
Gura Bradului 111, Hötzendorf (Conrad von) 476.
Gura Haitei 139. 149. Hratni 8. 61.
Gyalokay (Jeno) 463. 464. Hriste (Gavrilă) 435. 436. 437
Gyory 454. Hrus 10. 76. 77. 78.
Huedin 84. 102. 269. 275.
H. Humann 312.
Hunedoara 263. 268 330.
Habsburg 84. 114. 297. 462. 465. Huni 345,
Hadrianus 311. Huniade-Corvinul (Iancu) 338.
Haemus 333. 334. Huniadeştii 344.
Hagi (Ciurcul) 227. Hurduceanu (dr.) ¿44.
Hagi (Şandru) 227. Hurmuzaki (colecţia)' 4. 11. 12.
Hagi (V'ilara) 227. 23. 24. 31. 33. 34. 40. 43, 44,
Hagymâsi (Cristofor) 348. 349. 62. 67. 68. 71. 127.
Hakenau 139. Huszar (Alexandru) 153.
Halle (Universitatea din) 176. Huszar (Varvara) 338.
Haller (Petru) 347. 354. Huszt 349, 350, 362. 363.
Halmagy (Ştefan) 216.
Hahcov (Bogdan) IU. 75. I.
Haromszek 275. Iacob 258.
 TABLA NUMELOR 736

Iacob (Jupan) 3 3 . 6 8 , Iupiter (Feretrus) 3 1 8 .

Iakler 2 8 2 . Iupiter (Tonans) 3 1 8 .
Iancu (Avram) 8 / . 8 9 . 9 1 . 9 3 . 98. Iustinian 4 4 4 .
103. 104. 105. 107. 108. 109 Iusuf-Paşa 1 4 0 .
110. 111. 112. 280. 283. 285. lutlanda 3 2 1 .
Iancu (Sasul) 3 9 3 . Ivan 2 1 0 .
lane (Clucerul) 2 0 6 . Ivan (cnezul) 6 9 .
1 anine 1 8 7 . jvan (Niculae Sibiszan) 2 6 1 ,
lanus 3 2 1 . Ivan (Spătarul) 6 . 2 9 .
Iaşi 1 4 5 . 1 9 7 . 1 9 9 . 2 1 3 . 3 7 8 . 398 Ivanovich 9 8 . 1 0 7 .
454. 461. Izabella (regina) 3 4 6 . 3 4 7 , 348.
laţimirschi 4 2 9 . 4 3 0 . 351, 354.

Iavolenus (Priscus L.) 4 7 4 , Izvorul Bocinişului 1 4 4 .

Iaxici 4 4 8 . Izvorul Păltinişului 13,9.
leciu 1 5 0 . 1 5 2 1 5 3 . 1 5 5 . 1 3 6 . 157
158. 159, 160. 161. J.
lelarie (Arhimandrit) 4 3 2 . 4 3 3 .
Jacobus (de Oldan) 4 2 1 .
Ienschmester 2 5 5 .
Jacobus (Schultetus) 4 2 1 . 4 2 2 .
Ierea 1 0 4 .
Jacobus (de Tapsa) 4 2 1 .
Ilea (Grămăticul) 8 . 5 2 .
Jakabffy (Elemer) 4 6 4 ,
Ileana 3 3 8 .
Jamborn 1 0 / .
Ilfov 2 1 5 .
Japonia 4 6 9 .
Iliria 3 3 2 .
Jeleri 2 8 5 .
Illiri 4 6 0 . 4 7 0 . 4 7 1 . 4 7 2 . 4 7 4 . 4 7 5 . Jidani 8 2 .
Illiricum 1 7 8 . 3 2 1 . 3 2 2 . 4 f l Jiga (Iancu) 1 5 9 .
Imbros 3 3 6 . Jipa (Ioan) 1 9 6 2 2 7 .
Inglitterra 1 2 9 . Joannes (Michaelis) 4 2 0 .
Ioan Vodă (Basarabul) 4 2 2 . Joannes (Vid) 4 2 2 .
loannes (de Septemcastris) 4 1 9 . Johannes (de Gehcz) 4 2 1 .
Ioannes (Tarlack) 4 1 9 . Johannes (dictus Olah) 4 2 1 .
loanovici 2 2 7 . Johannes (Institutor de Mare) 4 2 1 .
Ioanovici (Nestor) 2 2 7 . 4 3 6 . Johannes (Lupaczionis) 4 2 1 .
Iojica 1 9 9 . Johannes (de Mâleod) 4 2 1 .
Ion Dascălul 2 2 5 . Johannes (Ohamt) 4 2 1 .
Ion Vodă (cel Cumplit) 2 9 8 . Johanes (Stanislai) 4 2 0 .
Ionichie (episcopul) 4 2 9 . 4 3 0 . Johannes (ex Telsch) 4 2 1 .
Icnichie (de Homor) 4 2 4 . Johannes (de Toeltsch) 4 2 1 .
Iordanes 3 3 1 . Johannes Wolachus (de Welenis)
Torga ( N . ) , 3 . 4 . 1 0 . 1 2 . 1 7 . 1 9 . 2 3 . 3 1 . 421.
34. 12. 43. 62. 63. 67. 69, 90
Johannes (Zhudâ) 4 2 1 .
177. 205. 419. 423. 429. 430.
Jirecek Const. 1 8 1 .
455. 466. 477.
Juhâsz 1 1 0 .
Iosif II 1 1 4 . 2 2 7 . 4 6 5 .
Jung 4 5 7 .
losii (Mitropolitul) 4 3 L i .
Iovăniszu 2 6 1 . Jurcuţa 1 1 2 . i
Ipsilanti (Alexandru) 135. 136.
138. 140. 141. K.
Isac (Grigoraş) 1 5 7 . Kalinderu (Muzeul) 2 8 8 .
Isac (Nuţu) 1 5 3 . 1 5 4 . 1 5 7 . Kaliulea (E.) 3 2 4 . 3 2 5 .
Isker 3 7 4 . 3 8 3 . Kauitz 1 9 0 .
Ismail 1 9 9 . Kato (Iancu) 1 6 0 .
Istroromânii 1 7 5 . 1 7 6 . 1 8 5 . Kazarow 4 7 3 .
Istvânfi (Nicolae) 3 4 1 . Keisan (Simion) 2 6 1 .
Italia 81. 187, 190. 229. 315. 317
Kekaumenos 1 8 2 . 1 8 6
318. 320. 321. 339. 469. 470. Kelnek 2 8 2 .
471. 472. 474 475 Kemeny 2 8 1 .
Italieni 3 5 0 . Kemeny (Adani) 1 5 3 .
Iuga 2 2 7 . Kemeny (Gheorghe) 1 5 3 ,
Iugoslavia 4 7 2 Kemeny (Nicolae) 1 5 1 .
Iulia 3 1 2 . Kemeny (Eupu) 1 1 0 . 1 1 1 . 1 1 2 . 1 1 3 .
Iuno 3 1 8 . 117.
740 TABLA NOMELOR

Kemeny (Simeon] 153. 157. 161. Lauriah (A. Treboniu) 254. 274.
ftendi 395. 280. 283. 284. 289
Kendi (Anton) 348. Lazar 227.
Kendi (Fîancisc) 348 Lazurea (Ioan) 162.
Keru 336. Leake (Williom Martin) 188.
Kerpeuszian 263. Le Bas 312.
Kertesz (Mihai) 152, 158. Lecca-Râuţ 227.
Keteline (Nicolae) 261 Lederata 330.
Kiev 226 Lehmann (Karl) 458
Kis (George) 152. Leiningen 265. 266.
Kis (Petru) 152. Leipzig 315. 458.
Klebelsberg (Kuno) 464. Lemberg 229.
Kobanowski 399. 400 Lemnos 336.
Kocsis (Mihaî) 153 Lenin 467.
Köln 321. Lenormant 336.
Köpetzi (Alexandru) 155. 156. 157. l.eo X 462.
158. 159. 160. 161. 162. Lesczinski (Stanislauî 461
Korecki (Samuil) 391. 392. Leşii 394.
Kornemann (E.) 313. 315. 316. Leyden 321.
Komis 395. Lietzmann 313.
Kornya (Ioan) 258 Lindoc 128.
Kcssuth (Ludovic) 105. 106 118. Lipoveni 461,
252. 254. 281 Lisos 18f.
Kovats 110. 112 Livia Augusta 317. 321
Kozrna 258 Lodomerius 203. 204.
Krähe 474. 475. Lomanariu (Gligor) 261.
Krähe (H.) 471 Longobarzi 81.
Kramer (Ioannes Georgius Henri- Lcm-Palanca 246.
cus) 451. 452. Liibker 315.
Krüdener 387
T ud o vie 464.
Krupp 368.
Ludovic I 443.
L. Ludovic II 338. 463.
Ludovic Jagelonul 463.
Ladislaus (ßlasy) 421. 422. Luerin 151, 152. 153. 154 156. 157;
Ladislaus (de Getze) 421. 158. 159. 160. 161 162.
Ladislaus (de Macedonia) 421. Lugoj 464
Ladislaus (Sacol) 420 Lukinich (Emeric) 462.
Ladislaus (Ungarus) 419 Lulay ((ohann) 9 70
Lafaye (G.) 313. Lully 474.
Laiotă 15. Luna 83.
Lancrem 266. Lup (Constantin) 152. 160
Lange (Martin) 454. Lup (Iânos) 159. 160.
Lapedatu (AI.) 17. 27. 62. 65 67 Lupaş (I.) 3. 477.
70. Lupercal 318.
Läpusna 461, Lupu (Ion) 477,
Lares 318. Lupu (generatul") 3f,9.
Larfeld 329. Luptt (Vasilej 298
I äsun 180" Luther 462
Laszk [György) 258. Lyncestis (Heracleaj 326
Laszk (Onu) 260. 261.
Laszk (Pantilimon) 261. M.
Laszk (Petru) 258
Laski (leronim) 461. Macarie 337,
Laţ (Ioan) 258 Macarie (Mitropolitul) 9. 62
Latini 319 Macedoneni 422.
Latislaus (Wolachus) 421. Macedonia 176. 179. 180. 182. 186
Latyschew (Vasile) 324. 325. 329 187. 188. 189. 190. 191. 192.
Laurentius (Andree Burger) 420. 194 207. 226. 320. 326 329
Laurencius (Râcz) 421. 330. 331. 332. 333 334. 336.
Laurencius (de Moldova) 421. 422. 472.
 TABLA
Macedoromânii 175. 176. 177. 178
179 180. 182. 183. 185. 187
189. 190. 191. 192.
Măcelăriţi 284.
Macovei (Câmpan) 153.
Magarova 188,
Maghiari 252. 263. 266 271. 285.
Măgura 141.
Măgura Calului 149.
Magyoros 282
Mahomed II 5. 19.
Maniz 321.
Maior (Basiliu) 264.
Maior (Gheorghe] 351.
Maior (Mihai) 158.
Maior (P.) 113.
Makod 421.
Malkavsley 282.
Manasse 337
Mănăstirea Neamţului 429. 430,
431. 432. 433.
Manchester Guardian (The) 383.
Manea 6. 8 28. 34. 200.
Mansfield (colonelul) 382.
Manu (generalul) 373.
Mânzat 109.
Mar (Negro] 128. 129. 130. 133
134.
Maramureş 148. 173. 349.
Mareea (Banul) 9. 67.
Marcu 5. 19
Marcu (Alexandru) 477.
Marcus (Vinicius) 322.
Marea Adriatica 181.
Marea Mediterană 320.
Marea Neagră 127. 181. 297. 300.
325. 463.
Mărgănt (Safta) 438.
Mărgărit (Staroste) 437. 438.
Marghita 392, 393.
Maria (Regina) 338. 339.
Maria Terezia 150. 218. 446. 464
Marian (Iuan) 261.
Marin 14.
Marina 33S.
Marişel 84. 89. 101. 112
Mariselul de sus 274.
Mars' (Ultor) 318. 319. 321.
Martinus (de Mare) 421
Maflinus (de Roskoan) 420.
Martinus (de Septemcastris) 419
350. 351.
Martinuzzi (Gheorghe) 346. 347
350. 351. 449.
Masaragi 131
Massaro 462.
Mateescu (G. G.) 470
Matei 338.
Matei (Corvin) 21. 225. 338 343.
345. 395. 396. 397. 448 462.
463
NUMELOR 741
Mateiaş (Mathias Armbrusterl 8
60.
Mateiu (popa) 69.
Mateiu Vodă (Basarab) 206. 298
Mater Deum 318.
Matheus (Sanducz) 421.
Matheus (de Telcz) 421.
Malhias (de Backowya) 420.
Mathias (Filczkopoter) 420.
Mathjas (de Telcz) 421.
Mavro.Vlachii 185. 187.
Maximilian 348. 349
Mediaş 255. 283. 448.
Medrea (Ioan) 478. 479.
Medwischer (Iacob) 31. 32. 33.
Meglenoromânii 175. 176. 179 180.
182. 183. 186.
Mehedinţi (S.) 477.
Melcher (jupan) 9.
Meletie (marele eclesiarh) 432.
Melovski 398.
Mevcşagul 149.
Mercklin 328.
Mercuria 26S. 284.
Mercurea Ciucului 141
Merope 176, 186.
Messembria 328. 331. 333.
Mezii 321. 322. 333.
Mica (Simeon) 156. 15/.
Micali 129.
Micena 445.
Michael (de Septemcastris) 419.
Michael (Thome) 410.
Miclescu (Calinic) 431
Miclosia 265.
Micşuneşti 215.
Micul 9. 67,
Mihai Viteazul 127. 198. 199. 205.
208. 213. 214. 215. 216. 231.
296. 298. 391. 396. 398.
Mihail (Zidarul) 220. 224.
Mihaiu 5. 12.
Mihaila (Dumitru) 261
Mihăilaş 392.
Mihăileni 105
Mihalţ 83.
Mihnea 5. 6. 10. 14. 22. 23 24.
76. 77. 78.
Mihnea I 6. 28. 29. 31. 70
Mihnea (alui Sinadin) 78.
Mihnea Vodă 448.
Mikasin 276.
Mikes (Ana) 153.
Milada Pavlova) 476.
Milcovul 396.
Miletic (L.) 4. 73.
Minerva 318.
Mircea cel Bătrân 296.
Mircea II (Ciobanul) 8 58. 59. 60.
211.
Mirislău 205.
742 TABLA NUMELOR

Misail (G.) 422. Muntenia 3. 4. 5. 6. 99. 135. 136.

Nisenum 474. 475. 137. 138. 139. 140. 141. 143.
Mocanii 139. 144. 173. 202. 203. 204. 210.
Moci 157. 337. 338. 344. 392. 395. 396,
Moesia 321. 322. 332. 333. 398. 437. 446, 453. 463.
Moesia Superior 457. 460. 472, Munţii Apuseni 81. 83. 84. 89. 115.
Moglan (Valerie) 430. 431. Murăşmort 161.
Mogyorosi (Ştefan) 152. Mureş 97. 110. 118. 268. 283. 284.
Mohâcs 338. 462. 463. 464. 285. 457.
Moise (Grozea) 229. 230. Mureş Turda (judeţ) 150.
Moise ("Fanase) 284. Mureşianu (Aurel) 229.
Moisi Vodă 7. 44. 45. 47. 48. Mureşianu (Aurel A.) 229.
Molnâr (Adam) 453. Mureşianu (Elena) 230.
Moldov.i 19. 99. 128. 134. 135. 136. Mureşianu (lacob) 229.
137. 138. 140 141. 143. 144 Mursa 473.
145. 148. 149. 150. 152. 154. Musulmani 248.
155. 156. 162. 173. 195. 19b. Muzachia 186. 193.
197, 198. 202. 203. 206. 209 Mydwescher (lacobus) 68.
210. 214. 288. 295 296. 298.
332. 337. 344. 380. 391. 392. N.
393. 394 395. 396. 397. 398.
399 400. 420. 430. 431. 432. Nagiatul 200.
433. 446. 454. 455. 461. 463. Nagy (George] 152. 158. 160.
468. Nagy (Iânos) 158. 160
Moldo Valahi 290. 378. 385. Nagy (Petru) 152. 158.
Moldo Vaîahia 386 Nalâtzi (Ştefan), 153.
Moldovan (Ana) 152. 157. Napoleon III 118.
Mnldovan (Blaga) 153 Năsud 88. 136. 137. 138. 139. 140,
Moldovanu (Ion) 219 142. 145. 421.
Moldovan (Sandu) 153. Nas-ir-Mahala 246.
Moldovan (Ştefan) 274. Neacşul 202.
Moldovan (dr .Victor) 423. 424. Neagoie Basarab 3. 8. 198. 224.
Moldovan (V.) 102. Neagra 149.
Moldoveni 12. 139 144. 394 396. Nechifor (Pavel) 263.
461 Necodis 472.
Mommsen (Th.) 312. 313. 316. 472. Nechita (dascăl) 424.
474. 457. Nedejului (valea) 261.
Morariu (Ioan)' 158. Negoiul 149.
Morariu (Leca) 424. 477 Negru Vodă 202. 204,
Morariu fPetru) 153. Nemţi 339.
Morlacii 187. Neonil (stareţ) 431. 433.
Morning Post (The) 383. 384. Nestor (Şlefan) 261.
Moroseni 282. Nevesco 188.
Moscopole 188. 189. 190 191 N;ca (Nichifor) 227.
Moscova 56. 57. 400. Nica (Simeon) 154.
Moscoviţi 376. 378 194 397. 39b. Nicea 190.
400. Nichi (Lazar) 254.
Motoc 422. Nicolae 338.
Movilă (Constantini 391. ^92. 393. Nicolae (mare duce) 245.
394. 395. 396. 397. 398. Nicoleascu (Stoica) 4. 39. 62. 69
Movliă (leremia) 391. 394. Nicolau (Zaharia) 436.
Movilă (Simion) 391. 392. 393. Nico'aus (Andree) 420
Muftiu 128 131. Nicolaus (de Lele) 421.
Mühlberg 340. Nicolaus (de Mare) 421.
Muncaci 148. Nicolaus (de Septemcastris) 419.
München 323. Nicolaus (Sletan) 421.
Müller 274. 231. Nicopole 127. 129. 132. 230, 373.
Müller G. 203. 204. 384.
Muşatini 296. 298. Nicula 78. 200.
Musceleanu 431. Niculae (Ioan) 260.
Munteni 398. Niculiţa 190.
 TABLA NOMELOR 743

Niese-Hohl (B.) 316. Ortiz Ramiro 477.

Niesowsky (Stanislau) 347. 349. Osiorbely 277.
Nikeratos 332. Osman Paşa 241. 242. 245 246.
Nona (Dumitru) 206. 373. 385. 386. 387. 399.
Nimsvegen 32L Ostia 474.
Nipru 398. Ozolirnna 455.
Nissen 316.
Nistru 323. 399. 467. 468. 470. P„
Norbert (Jokl) 330.
Noricum 321 472. Padul 81
Normanzi 81 Paeonia 472. 473.
Novak (baron) 141 Paionii 460.
Paleolog 399.
O. Panaitescu (P. P.) 455. 477.
Panaşuri 149.
Oancea 10. 77. 78. Panga (George) 153.
Onreja 229. Panga (Grigoraş) 155.
Occident 82. 148. 177. Pannonia 178. 321. 322. 472. 473.
Ocna 141. Pantazi 227
Ocolişul (Mare) 104. Papahagi (Tache) 477.
Octavianus 33 L. 334. Pâpai 110.
Odesa 386. Pardala 475.
Odessos 328. Paris 304 312 315 367. 454. 467.
Odessus (Varna) 33b. 476.
Odryzii 328. 332. 333. Pârleap (Perlepe) 188.
Oituz 148. 149. Părţii 321.
Olanul (Nicolae) 337. 338. J39. Pârvan (Flore) 162.
340. 341 343. 352. 354. 357. Pârvan (Petru) 162.
359 360. 448. Pârvan (Vasile) 322. 325. 331. 461.
Olbia 328. 332. 333. 334. 470.
Olbiopoliţii 332. Pârvu (Banul) 9. 66. 67.
Olimpiotul (Iordaki) 140. Pătrăuţii (Sucevii) 43Q
Olt 280. Patru (Vodă) 196.
Olteni 288. 289. Patsch (Carl) 456. 457. 458.
Oltenia 145. 230. 369. 457. 466. Paul 5. 20.
Olteniţa 247. 368. Paulichiani 187.
Olymp 336. Paulus (Iovius) 344
Omer Paşa 396. 397. Paulus (Pauli) 420.'
Onciul (D.) 466. Paulus (Raducz) 421.
Ongari 132. 133. Paulus (de Sered) 420.
ungaria 130. 134. Pauly-Wissowa 325. 327.
Opcina Diecilor 149. Pavel 56.
Oppeln 349. Pavel (arhiepiscop) b. 57.
Oprea 6. 7. S. 25. 26. 29. 39 58. Pavel (Clopotar) 431.
Oprea (Obreja) 157. Peloponez 180. 181.
Oprea (pârcălab) 44 Peltier 312.
Oprea (Vistierul) 9. 67. 68. Peninsula Apeninâ 475.
Opriş 9. 66. 67. Peninsula Balcanică 175. 176. 177.
Opritio (Todor) 263. 178. 179 180. 181. 182 183.
Opruţ (Petru) 157. 184. 185. 186. 1S7. 188, 189,
Oradia 86. 102. 339. 347. 349. 190. 191. 192. 193. 456.
Orăştie 212. 261. 262. 263. 264. Perrot 312.
268. 284. 285. 338. Persia 394.
Oraviţa 330. Persianii 396 397
Orbes 143. Pesta 85. 269. 385.
Orecki 399. Petersburg 324 467.
Orbanie 373. Petersen 458.
Orientul 148. 184. 294. 303. 306 Petras (Tiron) 153. 160.
312. 316. 322. Petraşcu (Nicolae) 215.
Orlat 88. 258. Petrovici (I.) 477.
Oroles 457 Petru 74. 79.
744 TABLA NUMELOR

P e t r u (jupan) 5. 10. 15 Poltava 4 6 1 .

Petru (Armeanul) 214, P o m o c i 187.
P e t r u cel M a r e 2 2 6 . "456. Pompeianii 3 3 5 .
Petru Rareş 209. 449. 461. Pompeius ( C n a e u s ) 3 2 6 . 3 3 4 .
P e t r u s (Georgii de S e p t e m c a s t r i s ) Pompeius ' M a c e d o n i a ) 3 2 9 .
419. Pomponius ( M e l a ) 3 2 8 .
Petrus (lacobi) 420. P o n o r 104.
Petrus (Iohannis) 420. P o n o r u l "rvemetei 112.
Petrus (Ladislai) 420 Pontus Euxhius 319. 323. 324. 327.
P e t r u s (Nobag) 4 2 1 . 328. 333.
P e t r u s (de Nona) 421 Pop (A,) 280.
Petrus (Zcschapa) 422. P o p ( M a c e d ó n ) 142.
Peutinger (tabla) 478. Pop (Maxim) 229.
Philipon (Ed.) 4 7 1 . Pop (Petru) 255. 256. 274. 280.
Philippide ( A l e x . ) 1 8 1 . 182. 281. 282.
Philippopolis 4 6 0 Popa (Bacile) 262. 263.
P i a l i ( B a s s a ) 131. Popa (Balea) 212.
P i a n u l (de j o s ) 4 7 7 . 4 7 8 . Popa (Braţul) 208. 209..
P i a t r a Dornii 138. 149. Popa (Constantin) 210.
P i a t r a T o m n a t i c u l u i 149. P o p a (Dobre) 5 0 8 . 2 1 0 . 2 1 1 .
P i c i o r u l pietrei roşii 149. P o p a ( G e o r g e ) 156. 160. 1 6 1 . 162.
Pick 335. Popa (Iane) 211. 212. 213.
Pick B ; 327. P o p a (Ilie) 157.
Picot (Emile) 230. P o p a (Ion) 2 1 0 .
P i e r d (muntele) 186. 188. Popu (loan) 285.
P i e r r e le G r a n d e 4 5 5 . Popa-Liseanu (G.) 325.
P i e t r i l e R o ş i i 138. 140. 143. 149. P o p a ( M i h a i ) 195. 196. 197. 193.
P i l e a ( F l o r e ) 154 155. 156. 157. 199. 2 0 7 . 2 0 8 . 2 0 9 . 210 211.
159. 1 6 0 . 212. 2 1 3 . 2 1 4 . 2 1 5 . 2 1 6 . 217.
P i l e a ( I a c o b ) 160. 219. 221. 222. 223. 224.
P i l e a ( M a r i a n ) 154. 155. 156. 160. P o p a (Neagoslav) 2 1 3 .
P i l e a ( T i r o n ) 135. 159 160. Popa (Pavel) 225.
Pisidia 312. 320. Popa (Petru I) 208. 209.
Pistiner (lesei) 141. Popa (Petru I I ) 208. 210.
P l a i u l pe dealul Rusului 149. P o p a ( S i m e o n ) 156. 159. 160. 161.
Plevna 242. 243. 245 346. 373. P o p a (Torna) 2 0 8 . 209. 2 1 0 . 211.
374. 375. 376. 3 8 1 . 384. 385. Popa (Vasilachi) 210.
3 8 6 . 387. 3 8 8 . 3 8 9 . P o p a (Vasile) 195. 196. 197. 198.
Plinius (naturalistul) 3 2 8 / 208. 210. 212. 216.
Plinius cel B ă t r â n 4 6 0 .
P o a r t a O t o m a n ă 5 9 . 127. 128 134. Popa (Voicu) 211.
P o p p ( I a c o b ) 2 7 2 . 274. 2 7 8
138. 139. 2 9 6 . 2 9 7 . 2 9 9 . ' 3 0 0 .
Popovici (comerciant) 244.
301. 304. 305. 367. 368 379.
F o p o v i c i (Dionisie M a r c i a n ) 257.
391. 394. 395. 396. 397. 398
399. 400. 461. 258. 259. 260. 264. 268 269.
P o d u l Drâgoiesei 149. 2 8 0 . 2 8 1 . 2 8 3 . 2 8 4 . 285.
P o d u l Haitii 149. Poradim 387.
P o d u l T e m o u l u i 149. Porozan 200.
Poetovio 473. Portus 86.
P o g a c e l e a 281 P o r u t z ( S a m u e l ) 255. 2 5 6 .
Poiana 387. P o s e n 191.
P o i a n a S t a m p î i 144. Postovarul 2 0 2 .
P o i e n a r i 7. 9. 6 8 . 6 9 . Poszmos 278.
Pojun (Bratislava) 227 437 P o t o c 153. 154. 155. 156. 157. 159.
P o l a c h i 129. 1 3 1 . 160.
Poieni 297. 3 9 1 . 392. 393. 394. P o t o c k i (Stefan) 3 9 1 . 3 9 2 . 3 9 4 3 9 8 .
395. 396. 397. 398. 399. 400 399.
420. 4 6 3 . Praga 419. 476.
P o î c n i a 8. 56. 2 9 5 . 347. 3 9 2 . 3 9 5 P r e o t (munte) 186.
3 9 6 . 3 9 8 . 3 9 9 . 4 0 0 . 4 4 2 . 462, P res a c a r 149.
463. Prezerebski ( M i x i m i l i a n ) 3 9 1 .
 745
TABLA NOMELOR

Raşcov 461.
Pricop (Ecaterina) 436.
Pricop (Ilinca) 436. Răşinari 69. 208. 209. 210.
Pricop (Radu) 436. Râşnov 203. 210. 211.
Pricop (Stana) 436. Ratibor 319.
Prisko 282. R a u p e n s t r a u c h 143.
Prihodişte 1 4 9 . R ă u ţ (Necula) 219.
P r i n c i p a t e 105. 135 145. Ravenna 474. 475.
P r i p o n i i Candrii 138. 144. 149. Ravennat 330.
P r i z r e d 184 187. Răzvnn 199.
R e d u t a 149^ „,
P r o b u (Simion P r o d a n ) 1 0 4 . Reghin 154. 155. 156. 2 7 4 . 2 7 6 .
P r o c o p o v i c i ( A l . ) 477. 277. 2 7 8 .
Prodan (Probu) 285. R e m e t e a 104.
Prol (Elisabeta) 24.
Remser (Paulus) 68.
P r o l (Nicolae) 2 4 .
R e n z e l ( M a r t i n ) 5. 1 3 .
P r o t o p o p e s c u (Dragoş) 4 7 7 .
P r u t 367. 377. 392. 3 9 8 . 4 6 8 . 4 7 0 . R e t i a 178.
P r u t u l 135. 145. R e v u e H i s t o r i q u e 177.
Ptoiemeii 3 2 1 . R h e d e i ( D i u s i a n a ) 153
Ptolemeu 330. 478. R h e d e i i M i h a l ) 152. 153. 161
rtolemeu X I V 335. Riciu 281.
Puchner 88. 99. R i e b e l 265
P u ş c a r i u ( S e x t i l ) 2 2 9 . 2 3 0 . 477 Rin 321.
P u ş c a ş George (alias M e r a ) 1 5 4 . R o d n a 1 4 9 . 156. 2 9 6 .
R o d n e n i (munţi) 1 3 5 . 1 3 9 . 1 4 0 .
P u i ( I o a n ) 157.
R o d o p e (muntele) 176. 1 7 9 . 185.

Romana. 134. 311. 312. 314. 318

Quintilius 4 7 2 . 319 320. 3 2 1 . 322. 3 3 1 . 444.
Quirinus 3 1 8 . 445! 4 5 9 . 4 7 0 . 4 7 1 . 4 7 3 . 4 7 4 .
R. 475.
R o m a n 10. 7 0 .
Racoviţa 92. Roman (Burtul) 7 1 .
R ă d ă u ţ i 141. R o m a n (Constantin V i v u ) 2 7 2 . 2 7 4 .
R a d e g a (Gheorghe) 187. 279
R a d i s o v o 242. R o m a n ' ( D i a c u l ) 6 . 7. 3 3 . 4 0 6 8
R a d o v i c i (generalul) 3 6 9 . R o m a n i 1 0 0 . 3 2 5 . 3 2 6 . 3 2 9 . 332.
R a d u (Gheorghe) 2 1 9 . 335. 442. 444. 457. 460.
R a d u Mihnea 3 9 5 . 3 9 6 . 397. R o m â n i N o m a z i 1 8 0 . 186.
Radu (Şerban) 392. 393. 395. R o m â n i 175 1 7 6 . 177. 178. 1 7 9 .
Radul 200. 180, 182. 183. 1 8 4 . 1 8 5 . 186.
R a d u l d e l a Afumaţi 7. 4 1 . 4 2 . 43. 187. 190 1 9 1 . 192. 1 9 3 . 1 9 4 .
195. 196 197. 200. 201.
44.
202. 203 204. 2 0 5 . 206. 207.
Radu III (cel F r u m o s ) 5. 11. 12.
2 0 8 . 210. 2 1 1 . 2 1 5 . 2 1 7 . 2 1 8
13. 19- 219. 220 2 2 6 . 2 2 7 . 2 3 0 . 231
R a d u l I V ( c e l M a r e ) 6. 2 4 . 2 6 . 232. 246. 247. 2 4 8 . 2 5 1 . 252.
27. 2 8 . 4 0 . 2 5 8 . 263. 2 6 5 . 2 6 7 . 2 7 1 . 2 7 3
R a d u l V I ( P a i s i e ) 8. 5 0 . 5 1 . 52. 2 7 6 . 231 282. 2 8 3 . 2 8 5 . 2 8 8
53 54. 55. 56. 57. 209. 323. 338. 3 4 3 . 3 5 0 . 3 6 8 . 3 7 0
R a d u l ' (Vistierul) 5. 13. 3 7 1 . 379 3 7 3 . 3 7 4 . 3 7 5 . 3 7 6 .
Rădulescu-Pogoneanu 477. 377, 379^ 3 8 0 . 3 8 1 . 3 8 4 . 385.
Raetia 321. 3 8 6 . 387. 3 8 8 . 3 8 9 . 4 1 9 . 420,
Raffet 2 8 7 . 2 8 8 . 4 2 1 . 422. 4 3 5 . 4 3 6 .
Răhău 259. 263. Românii 8 1 . 82. 8 3 . 8 4 . 8 5 87. 88.
Rahova 383. 89 90 92. 9 3 . 9 5 . 9 6 . 9 8
R a k o c z i (Sigismund) 442. 101 104. 105. 1 0 6 . 107. 108
R a k s â n y i ( F r a n c i s c ) 160. 109. 110. I U . 1 1 2 . 1 1 3 . 114
R â m n i c 7. 9. 10. 3 5 . 50. 6 8 . 74. 315 116. 117. 1 1 8 . 127. 128.
75. 135. 138. 147. 148. 162. 4 3 8
Randi (O) 472. 4 4 8 4 4 9 . 451, 4 5 2 . "454. 4 7 8 .
R â n g a c i o g (mănăstire) 2 1 0 . 2 1 1 .
R ă s ă r i t (probleme din) 4 5 6 .
746 TABLA NUMELOR

România 248. 293. 306. 307. 308. I Şăndroaia 149.

366. 367. 368. 369. 370. 372. | Sângeorgiu 104. 112,
373. 374. 375. 376. 377. 379 Sân Georzul de Ci«e 149.
380. 381. 382. 384. 385. 386 Sânpetru 274. 282.
387. 446. 456. 469. 470. Sapei 332.
Romossan (Gorgy) 260. Sarajevo 476.
Romossan (Ioszif) 260. Sarapis 326, 335.
Romoşan (Nutzu) 260. Sârbi 142. 193. 194. 217. 299. 421.
Romossan (Uretu) 260. Sârbo-Croaţi 184. 185.
Ros (Petru) 260. Sârbul 69.
Poscher 336. Sardinia 317.
Rosenau 203. Sargatae 457.
Rosetti 368 Sargatioi 457.
Rosetti (Al.) 477. Sargetia 457.
Roşia 107. 108. 285 Sarghiz 7. 8. 35. 39. 58,^
Roşu (Pelagia) 112. Sarmatae Argaragantes 455.
Rotar flacob) 257. Sarmatae Limigantes 457.
Rotterdamus (Erasmus) 344. Sarmaţi 457.
Rubensohn (O.) 336. Sarmizegetusa 460.
Ruchata 33. Şarul Dornei 142. 144,
Rucichi 134. Sărună 179. 180.
Rudoif (împăratul) 214. Sasi 3. 82. 83, 87. 92. 448. 201.
Rupcea 377. 202. 203. 204. 205. 206. 207.
Ruşi 105. 109. 113. 138. 230 241. 208 209. 211. 213. 214. 215
242. 243. 254. 299. 300. 366. 216. 218. 219. 220. 227. 282.
367. 369. 371 373. 375 376. 283. 341. 350. 420. 441. 442.
377. 379. 380. 381. 382. 388. 443. 444. 445. 448. 478.
389. 453. 461, 467. 468 Sătmar 437.
Rusia 8. 137. 190 192, 225. 249. Sava (Furcă) 211.
300 331. 302. 303. 304. 306. Sava (Toma) 153.
329 365 370. 371. 376. 377. Saxoni 448.
379. 384. 385. 456. 461. 468. Saxonia 207.
469. 470. Scarbantia 473.
Rutean 421. Scenobarbus 472,
Ruteni 463. Schanz (M.) 314. 315.
Ruthian (Nicolae) 261. Schepper (Cornel) 339.
Şcheiu (Braşov) 195. 198. 199.
S. 200. 201 202. 203. 204. 205.
206. 207. 208. 209. 211. 212
Sabazios 328. 336. 219.
Săcal 151. 156. 157. 159. 160. 162. Scfiesaeus (Christian) 448. 449.
457. Schober 460.
Săcălean (Ioan) 15S. Schuller (Dr. R.) 478.
Săcălian (Dolia) 158. 160. Schnstek de Herve (Emanuil) 135.
Sacidava 457. 136.
Săciorul 284. Sci(i 456. 457.
Săcui 7. 41. 82, 83. 103. 148. 203. Scordisci 323. 332 333.
258. 264. 265. 269. 270. 271. Scutari 181.
275, 276. 277. 280. 281. 282. Scythae 322. 330.
345. 348 441. 442. 445, 44«. Sear (Seres) 188.
449. Sebastianus Bezerasb (de Sali)
Snglio-Pattier 336. 421.
Saica 10. 77. 78. Sebeş 258. 259. 260. 262. 263. 264.
Şcilcău 25. 268. 269 282. 283. 284. 285.
Salciva 104. 112 421. 441 478.
Salonae 474, Sebeşul săsesc 102.
Salonic 175. 179. 181. 186. Seen (mănăstirea) 431. 432. 433.
Salzburg 282. 385. Secuime 103. 396.
Samothrake 325. 336. Seghedin 463.
Samuel 186. Sekullich 143.
Sandleld (Kr.) 185. Seliste 258.
 TABI A NUMELOR
747

Sembrech 131. Sinai (schitul) 225.

Senteiu (Mihai) 269
Seraphim (Fr. Wilhelm) 2 0 8 .
Şerban 6. 23. 212.
Serbar. Vodă (Radu) 215. 216.
Serbia 57. 175. 185. 187. 193. 371.
Serdica 330.
Şelraru 227.
Seure (Georges) 325. 329. 333.
Severin 296. 297.
Severu (Axer.te) 280. 285.
Severu (Axinte) 91. 93. 98. 104.
107. 109. 112. 113.
Sextus (Aelius Catus) 322.
Sextus (Pompejus) 320 . 325,
Sf. Adormire (biserică) 227.
SI. Ana (ordinul) 245.
Sf. Bartolomen (biserica) 204, 220
Sf. Fecioară Maria (biserica) 220
St. Maria (biserica) 201.
Sf. Nicolae (biserica) 195. 197.
198. 199. 200 208. 212. 215.
216. 219. 224. 225. 343. 436.
Sf. Petresburg 384.
Sf. Treime (hram) 227.
Síbíeni 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,
24. 29. 32. 44. 47. 62. 70, 261,
Sibiseni 258. 259. 261.
Sibiszan (Iacob Nitză) 261.
Sibiu 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,
13. 14. 15. 16. 17 18. 20. 21,
22. 23. 24. 25. 26, 27. 28. 29,
30. 31. 32. 33. 34. 36. 37. 38.
39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46,
47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54,
55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62,
63. 64. 65. 66. 68. 69. 70. 72.
73. 74. 75. 76. 78. 88. 91. 92,
96. 98, 101. 102. 135 137. 145.
203. 208. 209. 214. 218. 255
258. 259. 261. 263. 264 266
267. 268. 269. 270. 272. 274
275 276. 277. 278. 279. 280.
282. 283. 284. 338. 341. 347.
359. 360. 396. 448.
Siboth 262.
Sicilia 317. 320,
Siebenbürgen 444. 454,
Sida (Iancu) 160.
Sighetul Marmatici 421.
Sighişoara 265. 478.
Sigismund 395. 399. 400. 462.
Sigismund (loan) 346 347. 348.
349. 350. 351. 352.
Silezía 344. 349.
Silistra 134. 139. 246. 247. 248
249. 455.
Simion (Irina) 153. 154.
Simon 6. 21.
Simon (da Ol ah) 421.
Sin (Logofătul) 10. 71. 72.
Sinun 128 132. 133. 134.
Sinuariu (F.ftimie) 261.
Sion 287
Şipca 190.
Siria 254.
Sirmiu 339. 444.
Skyranos 327. 328
Sleok (P.) 474.
Slăniceanu (colonel) 366. 383,
Slatina 6, 23
Slavii 177. 179. 180. 181. 183.
184. 185. 187. 190. 192. 194
421. 455. 473.
Smârdan 377.
Smolensk 400
Sofia 181. 242. 245. 246. 324, 329,
373.
Sohodol 111.
Soliman 348.
Solomon 284. 285.
Solunu 179.
Someş 118. 275.
Someşul rece 104.
Somlyai (Elisabeta) 436.
Somlyai (Gheorghe) 436.
Somlyai (Măria) 436.
Somlyai (Nicolae) 437.
Sopocani 37.
Sorbona 476.
Spania 128. 134. 317. 320. 321.
St. Dămăcuş 149.
St. Tămas 149.
Stan 7. 9. 39. 48, 49. 63. 64, 200,,
Stama 227.
Stan (Pârcălabul) 9. 68. 69.
Stanca tF/nnmna) 215.
Stanciui 7. 10. 39. 73. 200.
Standul (Postelnicul) 10. 70. 71.
Stanul (Clucerul) 8. 57. 58.
Stari-Vlah (munte) !85.
Ştefan 338.
Ştefan V 346.
Ştefan (Bogdan) 393. 394. 395. 397.
Ştefan (George) 261.
Ştefan (din Sueriu) 155. 156. 158.
Ştefan cel .Mare 11. 12. 19. 231.
296. 429. 430. 461. 463,
Ştefan I (Muşat) 431.
Ştefăneş'd 392. 398.
Ştefăniţă (Vodă) 210.
Şlefina 7. 35. 35. 37. 39.
Stepfianus (din Byzantion) 328
Scephanus (de Copatz) 422.
Stephanus (Ganoj) 422.
Slephnus (Varadyno) 420.
Stezar (Const.) 259.
Sîinghe (Sterie) 1%. 299.
Ştirbei (Alexandru) 382.
Ştirbei (Barbu) 288. 290.
Stoian 338.
 748 TABLA NUMELOR
Stoica 6. 201.
Stoica (jupan) 9. 23. 63.
Stoica (alui Laiotâ) 5. 12.
Stoica (Goltev) 7. 43.
Stoican 46.
Stolzenburg 255,
Strabo 311. 328. 332. 333. 334. 335,
Strasbourg 321.
Siruşilă (Andrei) 159.
Stratis (Zamfir) 143.
Strigoniu 201. 203. 338. 340. 354.
357. 359. 360. 362. 462.
Ştruţiu 108.
Strymon 330.
Stuart (Jones) 458.
Stupcanu (Teojtist) 432.
Sturza (Dimitrie) 366.
Sturza (Mihail) 431. 433
Stutterheim (Barosi) 265.
Stutterheim (Iosif) 141.
Şturţ 111.
Srceava 430. 431.
Suciu (Constantin) 156.
Suedia 461.
Suetonius 311. 313. 323. 335.
Suevi 319.
Sugag 258. 261.
Sugareni 261.
Suhar 111.
Suing 254.
Suliman (Sultanul) 461. 464.
Şuluţiu (Iosif Şterca) 82.
Susul 149.
Suto (lancu) 158. 160.
Svoronos 473.
Symon (Iohaunis Vikerle) 420.
Syria 320,
Szabo (Catarina) 152.
Szabo (George) 158.
Szabo (loanj 153. 157.
Szabolcs 421
Zakâcs (Ferencz 152. 159. 160.
Szalkai (Ladislau) 462.
Szâsz (Pentek) 274.
Szâszvaros 282.
Szatmâri (mitropolitul) 338.
—• (George) 462.
Szecheny (Biblioteca) 462
Szekely (Lup) 157.
Szekely (Moise) 215.
Szeremi (Gheorghe) 467.
Szesztioreni 261.
Szygyarto (George) 158. 160.
Szilagyi (Ştefan) 284.
T.
Tabula Peutingeriană 330.
Tagliavini (Carlo) 477.
Ţalapi (Logofătul) 10.73.
Tamasi (Vasile) 284.
Tâmpa 204.
Ţânţari 211.
Ţara Bârsei 196. 203. 204. 208.
211. 212. 214. 265 350.
Ţara Leşească 392.
Ţara Oltului 64. 265.
1'ara Românească 3. 8, 19. 31. 34.
36. 39. 45. 47, 50. 53. 61, 62,
63. 69. 128. 206. 281. 287,
295. 296. 298. 302. 338. 395.
437.
Tara Ungurească 12. 17. 46.
Tarbeşii 187.
Targovişte 7. 10. 24. 40, 77. 216,
Târgovistenii 78.
Târgul Mureş 143. 150. 436.
Târgul Săcuilor 86.
Ţările de jos 339.
Tarius Rufus (L.) 474.
Tarniţa Haitii 149.
Târnava 479.
Târnova 188.
Tartlau (Tertillow) 203.
Tartler 205.
Tătar (Ionas, alias Lup) 153.
Tătarii 134. 204. 295. 392. 394.
396. 397. 398 399. 400. 461.
463. 468.
Tatul 7. 35. 77. 78.
Tedeschi 129.
Teiuş 104. 110. 254. 257. 280.
Telciul 421.
Teleki 82.
Teleki (Mihail) 209.
Tellar (Georgius) 454.
Teltsch (Telcz) 421.
Tempea (Radu) 196. 208. 218. 225.
226.
Teodorescu (D. M.) 330.
Teodosie 62.
Tepeieni 193.
Ţepeluş 15. 17. 19. 21.
Terek (Alutus) 457.
Tesalia 176. 180. 182. 186
Teurisci 323. 332. 333.
Teutoni (cavalerii) 204,
Teutsch (Dr. Fr.) 479.
Thais 221. 222. 224.
Thasos 336.
Theatrum M. Marcelii 318.
Theatrum Pompeji 318.
Theodorus 325.
Thessaloniks 179.
l'.oldolaghi (Franc! 154.
Tholdolaghi (Susana) 153.
Thomas (Georgii) 420.
Thomas (de Naghhany) 420.
Thunmann 176.
Tib (Nicolae) 261.
Tiberius 313. 315. 317. 322.
Tiberius (Nero) 321.
 TABLA NUMELOR 74»

Ţibeu (Rodna) 148. 149. Tulgheş 143. 148. 149.

Tibiscum 330. Turchia 131.
7
Tiburcius (Demetri de Il ie) 4?.0 Turci 5. 7 13. 17. 41. 42. 45. 46.
Tidius (Oct. T. C.) 474. 56. 69. 127. 128. 130. 134. 139.
Ţigani 82. 448. 140. 141 143. 144. 148 149.
fighina 461. 183. 187. 188.189. 192. 198. 199.
Tihan 8. 60. 200. 230. 241. 242. 243. 244.
Tilmţa 138. 141. 143. 144. 149. 245. 246. 247. 296. 297. 298.
Times (The) 366. 299. 300 312. 338. 339 349.
Timiş 458. 465. 367. 369. 372. 373. 375. 376.
Timişoara 269. 393. 396. 451. 377 379. 384 387. 388. 392.
Timoc 330. 394. 396. 397. 398. 399. 400.
Timoftei (stareţ) 430. 431. 445. 461. 462. 463. 464. 469.
Timok 184. 199. Turcia 184. 190. 296. 299. 303. 306.
Tinaszje (loannes) 260. 365. 377. 379. 463. 469.
Tinişar. (Miron) 260. Turcia Europeană 184.
Tirana 193. Turcu (Petru) 42.
Tirnavia 340. 341. 343. 345. 357, Turda 84. 102. 110. 151. 156.
359 Turnu Roşu 5. 12.
Tisa 115. 332. 457. 464. Turtucaia 247.
Tismana 9. 63 64.
Tisza (Ştefan)'476. u.
Ţiţ (Leonte) 153.
Titus Livius 331. Ucraina 469.
Tobias (Alexandru) 259. Ucuta (Constantin) 187. 191.
Tocilescu 313. Udritzki 139.
Todoranu 281. 282. Uîpianum 478.
Todoru (Stavru) 432. Ungaria 5. 7. 34. 82. 83. 84. 85. 114.
Todtleben (generalul) 376. 115. 128 173. 201. 204. 210.
Toma (jupan) 18. 225. 251! 252. 253. 269. 270.
Tomeş 9. 10. 274. 295. 337. 338. 339. 340.
Tomnatic 139. 343. 344. 345. 347. 348. 353.
Tomorg (arhiepiscop) 463. 354. 357 359. 396. 419. 420.
Tomşa (Ştefan) 397. 398. 399. 437. 446. 447. 448. 454. 462.
Torontal 465. 463. 464. 465.
Trabisonda 131. Ungrovalahia 11. 14. 16 25 26.
Traci 336. 456. 460. 470 28. 30. 35. 47. 48. 51. 54. 55.
Tracia 179 180. 183. 184. 186. 187. 57. 63. 225.
188. 193. 322. 332. 460. Unguraşul 296.
Tracia Occidentală 176. Unguri 5. 18. 19. 31. 82. 83. 84".
Tracia Orientală 176. 181. 184. 85. 86. 88 92. 96. 97. 101. 102.
187. 104. 105. 106. 107 108. 109.
Traco-Daci 323. 110. 111. 112. 113 114. 115.
Traco-Iliri 182. 184. 117. 118. 128. 130. 147. 148.
Traian 294. 458. 459. 460. 149. 158 162. 177. 180. 203.
Tramontana 130. 205. 230. 252. 254. 255. 258.
Transilvani 129. 263. 264. 269. 273 276. 281.
Transilvania 81. 82. 84. 85. 87. 92. 283. 285. 295. 296. 297. 335.
101. 109. 114. 115 118. 128. 384. 396 420. 421. 422 441.
133. 134. 199. 207. 210. 214. 442. 446. 462. 463. 464. 465.
218. 220. 230. 283 295. 296. Urano 130.
307. 337. 338. 340.' 345. 346. Urban generalul) 87. 255. 265.
347. 348. 349. 350 395. 396. 279. 281. 282 283.
448. 456 457. 478. Urs (Vasile) 153. 157.
Trase ău 104. 112. Úrsula 338
Trastevere 319. Ustie 391. 399.
Trianon 464.
Tribalii 332. 333 V.
Tril" (Macovei) 153.
Trogus (Pompejus) 331. Váida ¡Gaspar) 153.
Trucza (Petru) 254. 255. 256. 257. Váida (Mihai) 153.
750 TABLA NOMELOR

V a i d a ( Ş t e f a n ) 153. V i o l a (îoseph) 4 5 4 .
Vaivoda (David) 153. 158. V i s ă t o r (munte) 185.
Vaivoda ( M o n c a ) 153. 160. Vlad 227.
V a l a c h i 129. 130. 131. 132. 136. V l a d (Călugărul) 6. 2 1 . 2 2 . 2 3 . 24.
137. 2 5 2 . 2 5 3 . 4 4 9 . 25 3 3
Valahia 137. 138. 2 0 3 . 207. 302. Vlad I V ('cel T â n ă r ) 6. 20.
446 4 4 7 . 4 5 4 . Vlad V 7 4~6. 4 7 . 4 8 .
V a l a h i a A l b ă 177. V l a d V I 7. 4 9 . 50.
Valahul (Mihail) 3 3 7 . 3 4 5 . 346, Vladimirescu (Tudor) 135. 136.
347. 3 4 8 . 3 5 0 . 3 5 1 . 352. 353. 137. 138. 139. 140. 2 9 9 .
V a l c a n 6. 2 2 . 2 3 . V'ladislau I I 3 3 8 .
Vâlcul 200. Vlăduţ 65.
V a l e a Dosului 104. V l ă d u ţ i u 91 107.
V a l e a meselor 149. Vlahii 187.
V a l e a T o c i l e l o r 149. Viaho-Bulgaria 200.
Vălenii de M u n t e 4 6 5 . V l a i c u ( P â r c ă l a b u l ) 5. 13.
Valentinus (Andree) 4 2 0 . Voevodeasa 143.
Valentinus (din B i s t r i ţ a ) 422. Voica ( D o a m n a ) 3 1 .
Valentinus (Grenicerusj 422. Vulcan 1 1 1 .
Valerio 287. Vulpe ( R a d u ) 4 7 0 . 4 7 1 . 472. 4 7 3 .
V a l l a c h i a 128. 130. 132. 133. 134, 474. 4 7 5 . 4 7 6 .
V a l o n a 193.
Vâisan (G.) 477. W.
V ărădia 330.
Waddington 312
V a r g a ( C a t e r i n a ) 9 0 . 153.
V a n W i j k 184. 185.
Varşovia 4 0 0 .
W a r d e n e r ( B a r o n de) 2 6 5 .
Vasarhely 278. 280. 281.
W a s s ( C a t a r i n a ) 151. 152.
V a s c ă u 102. 104. W a s s (Cristina) 150, 158.
Vasile (diacul) 2 2 5 . Weigand 474.
Văsii 2 0 0 . 2 1 8 . Weiss (Mihail) 199. 2 1 6 .
Vasvâri 110. 112. W e s z p r e m i 451 4 5 2 . 4 5 3 .
V a t r a Dornii 142. Wickhoff 4 6 0 .
Vay 8 3 . Wiener (Paul) 341.
Velican 142. W i l c k e n (U.) 3 1 3 .
Velius (Ursinus) 3 4 4 . Wifiamowitz-Moellendorf (U. von)
Velleius ( P a t e r c u l u s ) 3 3 5 . 316.
Venczeslaus (de T h e w c z ) 4 2 1 .
Winkler 280. 281. 284. 285.
Veneţia 6 8 127. 128. 133 134. 207. W i r l h (Albert) 193.
297. 4 6 4 . W i ş n i t a 141.
Veniamin ( C o s t a c h e ) 432. 4 3 3 . Wisznowiecki 391. 392.
Venier ( M a r c o ) 127. YiiUenberg 3 5 1 . 422.
Verbitza 2 4 3 . 2 4 4 . 2 4 6 . 3 8 9 . Wurzbach 453.
Verboczi ( M a r t i n ) 150.
Veretzlea ( I a c o b ) 141. X.
Verona 229.
Vers a 229 Xenopol (A. D.) 4 6 5 . 4 6 6 .
Vid 3 7 4 . 3 8 3
Z.
Vidin 2 4 5 . 2 4 6 . 3 6 9 . 3 7 1 . 372. 373.
377. 3 8 3 . 3 8 7 . Zagreb 3 4 0 .
Vidino 133. Zala 252.
Vidra de S u s 104. Zalmoxis 332.
Vidul-Iserul 2 4 5 . Zamfir (Manoli) 4 3 6 .
Viena 8 3 . 114. 135. 137. 143. 150, Zâpodia Bucinişului 139. 149.
230. 2 4 4 . 252. 2 7 6 . 3 2 4 . 3 4 0 . Zâpolya (familia) 3 4 6 . 3 4 7 . 3 5 0 .
34S. 3 5 7 . 3 6 7 . 3 8 5 . 3 9 6 . 4 2 1 . Zâpolya (Gheorghe) 4 6 3 .
443. 4 5 1 . 4 5 4 . 4 6 5 . 4 7 6 . Zâpolya ( I o a n ) 3 3 9 . 4 4 1 . 4 4 8 . 462.
Viminacium 3 3 1 . 4 5 8 . 463. 464.
Vindelicia 3 2 1 . 4 7 4 . Zâpolya lo^n ( I a n ă ş Craiu) 7. 4 5 .
Vinţi 8. 5 1 . 5 5 . 199. 2 9 6 . 46.
V i n t i l ă (logofătul) 5. 16. Zarand 84. 102. 105 106 109 110.
Vinţu de sus 8 4 . 111. 2 5 7 . 2 6 5 .
 TABLA NUMELOR 751

Z a r z i c k y 86. Zlatna 8 4 . 104. 108. 110. 112. 262.

Zatetzki (de R o b e l s w a l d A n t o n ) 285.
135. 1 3 6 . 137. 138. 140. 142. Zolkiewski 3 9 8 . 3 9 9 .
Zdrapţi 105. Zotoff (generalul) 3 7 4 .
Zeugma 4 4 8 . Zsigmond (Ştefan) 153.
Ziebarth 3 1 5 . Zislmar 2 6 0 .
Scrisoarea lui Radul cel F r u m o s , Nr. 5.
Scrisoarea D o a m n e i Despina, Nr. 52.
S c r i s o a r e a Mitropolitului Macarie, Nr. 53.
 t
*

< T.

S va I t
~Ç •

< -Ci- - ? i 2 ¿ * *,

7
3 v> a •> V
, f í i
* T. t J»"-

X •a
•mm'*

S c r i s o a r e a Banului Barbul, Nr. 56.

S c r i s o a r e a Banului Pârvul, Nr. 57
S c r i s o a r e a judeţului şi pârgarilor din Câmpulung, Nr. 67.
S o l d a ţ i români
Un post de soldaţi români.
PI. II!

Surugiu.
Pl. IV
PI. V

Portretul unei r o m â n c e necunoscute.