Comentariu

al Decizie Curții Supreme de Justiție

din 18 ianuarie 2017 în dosarul nr. 2ra-117/17

1. Descriere generală

Reclamant: Iordăchescu Iurie

Pârât: Izbaş Renata

Intervenienți accesorii: nu sunt.

Obiectul cererii (cerința materială): solicită casarea hotărîrilor instanței de fond și apel,
precum şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii.

Temeiul cererii (norma juridică): Articolul 633 alin. (1) Cod civil prin care este prevăzut „ (...)
Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească
celeilalte părţi dublul arvunei”

Hotărârea instanței de fond: acţiunea depusă de Iordăchescu Iurie a fost respinsă. S-a încasat
de la Iordăchescu Iurie în beneficiul Renatei Izbaş suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru
asistenţa juridică.
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, 12 martie
2016.
Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției.

Hotărârea instanței de apel: a fost respins apelul declarat de Iordăchescu Iurie şi menţinută
hotărîrea primei instanţe.
Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Curtea de Apel Chişinău, 07 septembrie 2016
Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției.

Hotărârea instanței de recurs: Recursul declarat de Iordăchescu Iurie se consideră inadmisibil.

Denumirea instanței, data adoptării Deciziei: Curtea Supremă de Justiţie, 18 ianuarie 2017
Dispozitivul deciziei: pagina web a instituției.

2. Caracterizarea deciziei
 a) Scurtă expunere a faptelor invocate de părți și argumentele considerate de către instanță
ca fiind admisibile și pertinente cauzei și care au servit ca temei pentru adoptarea
hotărârii.

Reclamantul:
- Iordăchescu Iurie a invocat că neîncheierea contractului de vânzare-cumpărare se
datorează comportamentului pârâtei.
- Susține că responsabilitatea vînzătorului rezultă din mai multe probe, cărora instanţele nu
le-au dat suficientă apreciere. Instanţele au reţinut probele prezentate de pîrît, ignorîndu-
le pe cele prezentate de el, prin ce s-a încălcat principiul egalităţii părţilor în drepturile lor
procedurale.
- Faptul disponibilităţii sale pentru semnarea contractului este probat prin descifrările
telefonice anexate la dosar, care, în opinia recurentului, probează cine este vinovatul de
neexecutarea contractului.
- La fel susţine că instanţa de judecată nu a reţinut faptul că tranzacţia nu a avut loc
exclusiv din vina intimatului.
- Cerinţa privind proprietatea nu a fost întrunită la data convenirii pentru tranzacţie, fapt
care a determinat refuzul notarului de autentificare a tranzacţiei planificate pentru
01.06.2015.
- În opinia recurentului vînzătorul intenţionat a tergiversat momentul semnării contractului,
or pînă la moment viciul ce a afectat contractul de schimb a intimatului nu este înlăturat.
- Susţine că nu poate fi reţinut argumentul intimatului, precum că acesta a întreprins
măsuri în vederea înlăturării neregulilor din contractul de schimb de referinţă prin
declararea contractului ca fiind pierdut cu declararea acestui fapt în Monitorul Oficial.
Or, contractul există în natură, deci creează suspiciuni fie asupra autenticităţii lui, fie
asupra legalităţii activităţii notarului. Menţionează că lui nu i-a fost asigurată însuşi
realizarea tranzacţiei în termen, datorită faptului că dreptul de proprietate a vînzătorului –
promitent se pretindea a fi probat printr-un act nul, respectiv a luat naştere dreptul său la
revocarea promisiunii cu recuperarea stabilită expres de legiuitor prin art. 633 alin. (1)
Cod civil.
Pârâtul:
- Colegiul civil al instanţei de apel a menţionat că nu au fost prezentate careva probe, ce ar
confirma refuzul pârâtei de la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare.
- Colegiul civil al instanţei de apel a considerat justă constatarea primei instanţe care a
stabilit cu certitudine faptul, că pârâta avea toate actele în ordine pentru perfectarea
 contractului, cu excepţia contractului de schimb, în sarcina căreia nu poate fi pusă
omisiunea efectuată de notarul Lupaşcu Eugenia, dar şi chiar şi aşa la data de 09 sau 10
iunie 2015, pârâta era dispusă să încheie contractul şi notarul la fel, doar reclamantul nu a
dorit, fapt pentru care se constată reaua credinţă a acestuia.

NOTĂ: instanța de judecată nu consideră a fi admisibile și pertinente argumentele invocate de

reclamant, calificându-le ca și temei pentru inadmisibilitatea recursului.

b) Preluarea unor propoziții, expresii și argumente prin care instanța motivează încadrarea
faptelor într-o anumită normă juridică material, și pe care masterandul le consider ca
fiind cele mai importante pentru judecarea corectă a litigiului.

Instanța de judecată:
- Completul denotă că Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa recurentului copia deciziei
integrale, însă la materialele dosarului nu se regăseşte dovada recepţionării acesteia, din care
considerente recursul declarat se consideră a fi depus în termen.
- Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul
în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.
- recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri
însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii,
asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător.
- recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

c) Dacă a fost invocată încălcarea normelor de procedură civilă și o scurtă expunere a

faptelor invocate și a normelor invocate.

DA!
 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în
cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi
(4) Codul de Procedură Civilă, respectiv Completul Colegiului civil, comercial şi de
contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de
Iordăchescu Iurie nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4)
CPC. Analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios
 administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de
apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar
argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în
prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu
de drept.

d) Dacă au fost evidențiate situații de aplicare în mod necorespunzător al normelor

materiale.
DA!
 Reclamantul consideră că instanțele nu au luat în calcul argumentele aduse de el precum
că prin intermediul art. 633 alin. (1) se naştere dreptul său la revocarea promisiunii cu
recuperarea stabilită expres de legiuitor.

e) Dacă este vre-o hotărâre explicativă a Plenului CSJ în domeniul speței analizate.

DA! Hotărîrea explicativă a Curții Supreme de Justiție Privind procedura de judecare a cauzelor
civile în ordine de recurs.
 Pct.21. Art. 432 CPC prevede temeiurile declarării recursului. Acestea pot fi divizate în
următoarele: 1) încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
(art. 432 alin. (2) CPC); 2) încălcarea esenţială a normelor sau aplicarea eronată a
normelor de drept procedural (art. 432 alin. (3) CPC); 3) săvîrşirea altor încălcări (art.
432 alin. (4) CPC).

f) Concluzii.

- Opinia studentului asupra acurateței, exhaustivității descrierii faptelor relevante

expuse de fiecare din părți, a motivării și a concluziei instanței. Dacă nu cumva
există norme juridice de care nu a ținut cont instanța.

În opinia mea Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție este redactată în mod
corespunzător în ceea ce ține de acuratețea transpunerii ideilor, precum și a modului de
derulare a acestora. Referindumă asupra exhaustivității descrierii faptelor relevante
expuse de părți consider că ar fi fost necesar să fie stipulate expres și temeiurile invocate
 atît în instanța de fond cît și cea de apel, or din hotărîrea dată este necesar ca să aplici
uneori metoda deductiei și inducției pentru a înțelege cu adevărat unele temeiuri invocate
de părți.

Consider că prin motivarea și concluzia instanței de recurs sunt bine întemeiate și

definite astfel încît s-a autosesizat în privința temeiurile inadmisibile din punct de vedere
a legislației procedural civile și mai exact art. art.432 or, părţile şi alţi participanţi la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Referindumă asupra faptului dacă instanța a omis careva norme juridice pot spune că în
urma analizei Hotărîrii date nu s-au depistat.

- Opinia studentului asupra corectitudinii stilistice și gramaticale a textului, structurii

și coerenței textului.
Din punct de vedere a corectitudinii dactilografierii voi menționa că greșeli de
ordin gramatical și stilistic nu au fost depistate, ba mai mult decît atât au fost respectate
normele diacriticii ceea ce face ca textul să fie pe înțelesul tuturor. Referindumă asupra
structurii și coerenței textului pot spune că a fost redactat în mod clar, astfel încît ideile
decurg în mod coerent și concis ceea ce relevă claritate în modul de expunere.
În conformitate cu articolul 241 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă al R.M.
”hotârârea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile
prevăzute la art. 236 alin. (5) C.P.C., hotărîrea judecătorească constă din partea
introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se
evidenţiază separat în textul acesteia”. Menționînd asupra faptului că legislația
procesuală nu prevede condițiile pe care trebuie să le întrunească decizia instanței de apel
și a celei de recurs consider oportun să se țină cont de reglementările referitoare la
hotărâre atunci când se redactează și o decizie a instanței de recurs.

- Opinia studentului asupra situației juridice analizate și dacă consideră că instanța a

folosit corect/incorect normele juridice. Dacă nu cumva prin actul emis de instanța
de judecată se încalcă drepturile fundamentale.

Analizînd situația juridică pe care s-a expus instanța de judecată pot spune că sunt în
totalmente deacord cu argumentele precum și normele juridice expuse pe marginea acestei spețe,
or normele procedurale în cazul dat sunt extrem de importante pentru a garanta o justiție
echitabilă fapt de care nu a ținut cont reclamantul în cazul declarării recursului.

De asemenea trebuie de specificat faptul că actul emis de instanța de recurs este întemeiat și
nu contravine normelor legislației în vigoare a Republicii Moldova și nici drepturilor
fundamentale ale omului.