CUPRINS

CUPRINS............... 1
ARGUMENT..... 2
I. TRAUMATISMELE OFTAMOLOGICE. 3
1.1 Generalitati 3
1.2. Cauze 3
1.2.1. Arsurile.. 3
1.2.2. Abraziuni si perforatii... 4
1.2.3. Perforatiile 5
1.2.4. Hifema si fracturi orbitare. 5
1.2.5. Corpi straini intraorbitali 6
1.2.6. Keratita prin ultraviolet.. 6
II. SPALATURA OCULAR 7
2.1. Definitie.......................................................................................................... 7
2.2. Indicatii.......................................................................................................... 7
III. ETAPE DE EXCUTIE............................................................................................... 8
3.1.Materiale necesare........................................................................................... 8
3.2. Etape de executie.............................................................................................

3.2.1.Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare........................................ 8

3.2.2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului......................................................

3.2.3. Efectuarea tehnicii........................................................................................ 8

3.2.4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica..............................................................

3.2.5. Reorganizarea locului de munca.................................................................

3.2.6. Observatii...................................................................................................

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................
1

10

ARGUMENT
Spalatura oculara reprezinta spalarea sacului conjunctival prin introducerea unei
cantitati de solutie aseptica.
Scopul acestei lucrari este de a prezenta traumatismele oftalmologice si etapele
corecte de executie a unei spalaturi ocular.

I.

TRAUMATISMELE OFTAMOLOGICE

1.1 Generalitati
Leziunile traumatice oftalmologice se caracterizeaza printr-o mare varietate de cauze,
manifestari clinice si severitate. Unele sunt minore si se pot vindeca prin aplicarea unui
simplu tratament si a unui pansament local, in timp ce altele sunt complexe si pot fi chiar
cauza de pierderea vederii la ochiul afectat. Aproximativ 1 din 20 de consulturi
oftalmologice este pentru un traumatism ocular. Frecventa crescuta a acestora este datorata
in principal pozitiei anatomice a ochiului.
Acesta este foarte expus incidentelor traumatice, insa, din fericire, doar un procent redus
din totalitatea cazurilor au afectare profunda a structurilor (si prognostic rezervat). Cele
mai multe sunt traumatisme superficiale.
Din punct de vedere medical, acestea sunt de mai multe tipuri: arsuri, plagi, contuzii, corpi
straini, eroziuni, abraziuni. In cele ce urmeaza sunt prezentate si descrise cele mai
frecvente tipuri de traumatisme oculare, precum si principiile diagnostice si terapeutice.
Cele mai des intalnite cauze ale traumatismelor oculare sunt reprezentate de bucati de
lemn, aschii, metal, sticla, pietre, mingi de tenis, fluturasi de badminton, sageti, artificii.
Ele pot determina traumatisme penetrante sau perforante (plagi), in care este intrerupta
integritatea epiteliului cornean si structura ochiului este afectata in profunzime, sau
contuzii, care nu sunt penetrante si afectarea este mai superficiala.

1.2. Cauze

1.2.1. Arsurile
Exista mai multe tipuri de arsuri, in functie de tipul agentului etiologic. Sunt descrise arsuri
chimice, termice, electrice si chiar cu ultraviolete.
Arsurile chimice sunt rezultatul contactului direct dintre ochi si o substanta nociva. Unele
substante nu sunt capabile sa determine leziuni foarte extinse sau cu risc vital pentru ochi.
Este cazul sapunului, cremelor, si chiar gazului lacrimogen. Ele pot determina aparitia unei
reactii locale insotita de inrosirea ochiului si hiperlacrimatie, simptome ce se rezolva
relativ usor, fara sa lase sechele importante. Cele mai periculoase substante din aceasta
3

categorie sunt insa cele alcaline.

Ele au o mare putere de a penetra in tesuturi si ca urmare pot leza profund epiteliul si
cornea, conjunctiva si structurile subiacente lor. Substantele alcaline sunt continute in soda
caustica, var, amoniac. Arsurile sau traumatismele chimice pot sa apara si in cazul
contactului ochiului cu spray de par, spray paralizant.
In cazul in care pacientul vine in contact cu astfel de chimicale, specialistii ii recomanda:
- Sa nu se frece la ochi deoarece astfel se poate extinde substanta pe intreaga suprafata
oculara, si se poate instala ischemie locala importanta. Cu cat leziunea chimica este mai
extinsa, cu atat prognosticul pacientului este mai rezervat. In plus, prin frecatul ochilor cu
mainile contaminate se poate transfera o cantitatea suplimentara de substanta chimica in
ochi.
- Sa se prezinte imediat la medicul specialist oftalmolog deoarece este foarte importanta
indepartarea substantei chiar in primele minute de la contact pentru a se evita aparitia
complicatiilor.
Arsurile termice sunt cauzate de flacari care vin in contact cu ochiul, de vapori de apa
fierbinte sau de lichide fierbinti. Situatiile sunt mai rare, insa apar mai ales in incendii, in
explozii, in accidente la locul de munca (in cazul pacientilor care nu au un echipament de
protectie adecvat necesitatilor). Gradul de lezarea a suprafetei oculare este mai redus, insa
nu trebuie ignorat,datorita faptului ca pacientul are tendinta reflexa de a inchide ochiul in
momentul in care flacara se indreapta spre el. Astfel pleoapele reusesc sa mai protejeze
sensibila suprafata oculara. Daca arsura este insa profunda, se poate ajunge la complicatii
corneene grave.
Arsurile cu radiatii ultraviolete pot sa apara chiar si la cateva ore de la expunere, deoarece
ochiul este deosebit de sensibil la actiune lor. Intensitatea simptomatologiei este moderata
insa, si nu apar complicatii sau sechele care sa interfere cu corecta functionare a ochiului.
1.2.2. Abraziuni si perforatii
Abraziunile corneene se caracterizeaza ca fiind leziuni superficiale, care nu intereseaza
structurile profunde si nici nu altereaza integritatea epiteliului corneean. Ele sunt produse
in diverse situatii, unele foarte frecvente si pacientul poate sa nu fie constient ca a suferit
un astfel de traumatism deoarece simptomele pot fi foarte slab exprimate clinic. Cel mai
frecvent abraziunile apar in urma contactului cu fire de praf grunjoase, cu frunze, ramuri de
copac sau aschii sau in momentul in care pacientul este lovit in ochi (accidental sau
voit). Ele pot fi complicatii relativ frecvente in cazul pacientilor care folosesc lentile de
4

contact pentru corectarea defectelor de vedere sau in scop cosmetic.

Prin mecanism traumatic similar abraziunilor corneene poate sa apara si irita traumatica.
Termenul descrie inflamatia de natura traumatica a irisului. Irisul este de fapt zona colorata
a ochiului (contine un strat pigmentar specific) care este responsabila de reglarea cantitatii
de lumina care ajunge la retina. Irita traumatica poate fi rezultatul unor leziuni oculare
directe cu un obiect bont, ca de exemplu un pumn.
1.2.3. Perforatiile
Sunt leziuni in care apare o solutie de continuitate in epiteliul afectat, fie ca este vorba de
cel conjunctival, corneean sau scleral. Ele trebuie investigate foarte atent deoarece pot
asocia leziuni profunde care, daca nu sunt tratate corect si la timp, pot afecta serios functia
ochiului. Etiologia acestor traumatisme este multipla si include : contactul cu obiecte
metalice zburatoare, aschii, caderi de la inaltime.
Dintre aceste perforatii, cele mai periculoase si grave in acelasi timp sunt plagile sclerale
deoarece in urma lor, globul ocular este deschis. Riscul de aparitie a complicatiilor locale
precoce si tardive, inclusiv a celor infectioase este ridicat in cazul in care pacientul nu se
prezinta de urgenta la spital.
1.2.4. Hifema si fracturi orbitare
Hifema este termenul medical care descrie acumularea de sange in camera anterioara a
ochiului. Camera anterioara este de fapt spatiul plin cu lichid localizat intre fata posterioara
a corneei si fata anterioara a irisului, si contine umorul apos. Hifema poate sa apara sub
forma unor striatii sangvinolente sau sub forma unei acumulari sangvine la baza irisului
sau a corneei, in functie de gravitate. Cel mai adesea apare in urma traumatismelor
nepenetrante si poate fi cauza de scaderea brusca si severa a acuitatii vizuale. Afectiunea se
poate complica in timp, daca nu este tratata, cu hemosideroza sau heterocromie (aparitia
unor diferente de culoare la nivelul irisilor sau in cadrul aceluias iris) si chiar cu cresterea
presiunii intraoculare.
In unele cazuri hifemele se pot resorbi in mod spontan, daca acumularea de sange nu este
importanta, insa de cele mai multe ori necesita tratament de specialitate. Fracturile orbitare
apar in urma unor traumatisme foarte puternice si constau in fisurarea masivului osos facial
in diverse grade. Fractura poate interesa atat peretii cat si podeaua orbitei, iar daca forta
care a produs leziunea este destul de puternica, parti din continutul orbitei pot fi impinse in
sinusurile paranazale. Pacientii pot ramane cu sechele importante in urma acestor tipuri de
5

traumatisme, incluzand diplopie si scaderea acuitatii vizuale.

1.2.5. Corpi straini intraorbitali
Prin corp strain se intelege de obicei o bucata de mici dimensiuni de metal, plastic, sticla
sau lemn care provine din mediul extern si ajunge in mod accidental in contact cu ochiul,
determinand o simptomatologie specifica si o reactie locala menita sa protejeze ochiul de
actiunea posibil daunatoare. Datorita pozitiei ochiului, aproape orice poate sa vina in
contact cu el, iar profunzimea localizarii corpilor straini difera in functie de natura lor.
Corpii straini corneeni si conjunctivali sunt de cele mai multe ori in contact cu suprafata
oculara fara sa penetreze efectiv epiteliul. Pot fi si exceptii: corpi straini inclavati in cornee
care trebuie excizati doar in sala de interventii. In cazul corpilor starini de natura metalica
exista posibilitatea ca dupa cateva ore, in jurul lor sa se formeze un inel de rugina. Acesta
trebuie si el tratat si indepartat dupa ce agentul traumatic in sine este scos.
Corpii straini intraorbitali sunt localizati in interiorul orbitei, insa nu penetreaza efectiv
globul ocular. Ei trebuie localizati foarte precis pentru ca excizia sa fie completa si astfel sa
nu ramana vreun fragment intraorbital deoarece acesta se poate mobiliza si penetra ochiul.
Corpi straini intaoculari sunt acei corpi straini care se gasesc in interiorul ochiului, care au
penetrat sau perforat epiteliul de la suprafata si au ajuns in structurile profunde.
1.2.6. Keratita prin ultraviolete
Keratita prin ultraviolete apare in urma expunerii ochiului la radiatii de acest tip (atat direct
de la lumina solara, cat si prin diverse lampi - inclusiv lampile clasice de birou cu
halogen). Corneea este foarte sensibila si daca pacientul nu se protejeaza corespunzator de
actiunea nociva a radiatiilor (in principal prin ochelarii de soare), ea poate fi lezata cu
usurinta.

II.

SPALATURA OCULAR

2.1. Definitie
Spalatura oculara reprezinta spalarea sacului conjunctival prin introducerea unei cantitati
de solutie aseptica.
2.2. Indicatii
Este indicata in scop terapeutic in procesele inflamatorii ale conjunctivei, pentru departarea
secretiei cat si pentru indepartarea corpilor straini.

III.

ETAPE DE EXCUTIE

3.1.Materiale necesare
-

o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom pregati o pipeta sterila;
o casoleta cu comprese de tifon;
tampoane de vata sterile;
tavita renala
substante antiseptice izo-tonice (acid boric 3%, oxiceanat de mercur 1 la 5000 sau ser
fiziologic sau apa bicarbonata 22% - toate in prealabil incalzita la 37 grade C);

3.2. Etape de executie

3.2.1. Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
3.2.2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului
Psihic:
-se anun pacientul.-i se explic necesitatea i inofensivitatea tehnicii.
Fizic:
-se aeaz pacientul n poziie eznd, cu capul aplecat pe spate, cu privirea in
sus.
-se protejeaz ochiul sntos cu o compres steril.
-se protejeaz cu un prosop n jurul gtului.
-se aeaz tvia renal lipit de gt, de partea ochiului ce urmeaz afi splat(susinut de
bolnav sau ajutor).
-daca starea general nu permite poziia eznd, pacientul va sta n decubit dorsal
sau lateral, cu capul aplecat napoi.
3.2.3. Efectuarea tehnicii
- spalatura oculara va fi efectuata de 2 asistente;
- una mentine bolnavul in pozitia aleasa, il supravegheaza, sustine capul bolnavului si
tavita renala;
- cealalta efectueaza spalatura:
- spalare pe maini cu apa si sapun; dezinfectare cu alcool;
- se imbraca manusile;
8

- se verifica temperatura solutiei antiseptice;

- se aseaza pe cele 2 pleoape cate o compresa imbibata in solutie antiseptica de spalare;
- se deschide cu degetele mainii stangi, fanta palpebrala;
- se picura incet lichidul de spalatura cu pipeta in sacul conjunctival evitand contactul
pipetei cu corneea ochiului;
- se solicita bolnavul sa miste ochiul in toate directiile;
- se repeta tehnica de mai multe ori;
- se indeparteaza tavita renala;
- se verifica prezenta corpului strain in lichidul de spalatura;
- spalare pa maini cu apa si sapun;
3.2.4. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
- se aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului cu tampoane de vata;
- se indeparteaza compresa sterila de pe ochiul sanatos;
- se sterge fata bolnavului cu un prosop curat;
- se ajuta sa se aseze intr-o pozitie cat mai comod;
3.2.5. Reorganizarea locului de munca
- instrumentele folosite se spala se dezinfecteaza si se pregatesc pentru sterilizare;
3.2.6. Observatii
- varful pipetei va fi tinut la o distanta de 6-7 cm de ochiul bolnavului pentru a preveni
traumatizarea ochiului prin eventualele miscari reflexe ale acestuia sau ale asistentei;
- spalatura se poate efectua si prin stoarcerea unor tampoane de vara sterile imbibate in
solutie antiseptica;
- lichidul de spalatura de la un ochi nu trebuie sa infecteze pe al doilea ochi;
De Evitat: infectarea ochiului sntos prin lichidul de spltura de laochiul bolnav.
De Reinut:ciocul undinei va fi inut la distana de 6-7cm de ochiulpacientului pentru ca
eventualele micri reflexe produse de acestasau gesturile greite ale asistentei s nu
traumatizeze ochiul cu vrfulrecipientului.

BIBLIOGRAFIE
9

http://www.sfatulmedicului.ro
https://www.scribd.com

10