Elemente legate de tanatocronologie: De cand a murit

Exactitatea cu care se poate data momentul mortii se face mai usor cand durata de la deces e mai
scurta. Pe masura ce creste durata se face mai dificil.

Continutul stomacului:
- La necropsie se desface si se gaseste continutul
- In fc de gradul de digerare, este un mod in plus pentru a stabili cand a murit
- Gasesti mancarea aproape nedigerata – a murit repede dupa ce a mancat; aprximare faorte
buna a momentului mortii
- Alimente care se digera si se elimina repede: lichide, glucide se elemina repede;
proteinele mai greu; fasolea, varza stau mult in stomac -5-6h;
Starea de plenitudine a vezicii urinare:
- Daca e plin e mai spre dimineta; daca e gol mai aproape de seara

Tehnici speciale:
- Suspiciune de pneumotorax:
o Tehnica normala
o Cand terminam la cap, incepem trunchiul, decolam partile moi
o Se face ca un sac cu partile moi, si se umple cu apa; se inteapa pleura si daca ies
bule de aer se confirma pneumotoraxul
- Embolie gazoasa:
o Iatrogen, boala de cheson, sectiuni de vene mari (au presiune negativa si trage
aerul)
o Ajunge in VD in general; si apoi ajunge in mica circulatie
o Nu se incepe cu autopsia capului; putem baga aer prin sectionare vaselor gatului;
se incepe incizia trunchiului, se face incizie la VD, gaura intre coaste, localizez
pericardul, se face o butoniera in el, se toarna apa mai mult decat lichidul
pericardic, se punctioneaza peretele VD si daca ies gaze avem bule de aer-
embolie
- Tehnica eviscerarii totale:
o In general rusii faceau asa
o Se scot organele cav bucale, toracelui si abdomenului dintr-o bucata
o Se foloseste atunci cand sunt afectiuni care intereseaza mai multe organe in bloc
si pot creaza blocuri aderentiale sau sunt leziuni care afecteaza mai multe organe,
si se poate pierde canalul de leziune dintre organe si raporturile dintre ele;
 o Aceeasi ca pentru piesa bucocervicotoracala, doar ca in loc sa se taie deasupra
diafgramulu, se sectioneaza diafragamul de pe cutia toracica, pe lateral la
abdomen se sectioneaza insertia peritoneului si se scoate tot;
o Ele se aseaza pe masa de necropsie cu partea posterioara in sus; mezenterul le tine
la loc; se face examinare dinspre posterior spre anterior;
- Autopsia la Nou-nascut:
o Obiectivele urmarite sunt diferite fata de cele de la adult;
o Se masoara, se cantareste;
o Daca s-a nascut viu sau mort; sau daca a murit intrauterin de cauza traumatica;
o Cum e viu: cel putin 1: activ cardiaca, respiratie spontana, activitate a SNC
manifestata prin tipat, miscari reflexe;
o Plamanul: e primul lucru daca il testez; daca avea ceva patologic, daca era viabil;
o Autopsia capului: se patrunde cu vf foarfecii in fontanela si se sectioneaza in
lungul suturilor, craniul fiind moale, cartilaginos; alta varianta cand e suspicionata
leziunea meningelui, se pleaca din fontanela posterioara si ma duc deoparte la
stanga si la dreapta la 2 cm de linia sagitala si ajung la sutura coronara, apoi
metoda clasica, se scot si se desfac oasele, dar ramane pe mijloc o zona din os din
parietale, pentru ca se insera coasa creierului pe el, si trebuie pastrat meningele pe
loc- >> metoda cosuletului- ca un maner de cosulet; stanca temporarului se
deschide neaparat, pentru ca pot fi procese patologice care duc la moarte, mai ales
la sugar, mai rar la NN- af ale urechii interne sau medii care se poate propaga la
nivelul craniului;
o La autopsia trunchiului: spre desoebire de adult, unde incizia e submentopubiana;
e altfel, incat sa evaluam si fata post a peretului abdominal, mai ales zona
ombilicala; se face in Y; pana la 2 cm deasupra ombilicului si apoi 2 incizii
laterale ce ajung perpendicular pe creasta iliaca;
o Se recolteaza portiunea de ombilic si tegument periomobilical si se poate
aproxima destul de bine cat a trait; exista un infiltrat la acest nivel; se sectioneaza
coastele cu foarfeca; se scoate piesa bucocervicotoracala; la cord sa fim atenti la
malformatii; se verifica orificiul interatrial, care se inchide la 2-3 zile, la NN
trebuie sa existe permeabilitatea orif lu Botalo; canalul arterial se inchide dupa 1
luna;
o La plaman se face docimazia sau proba Galen: hidrostatica; se scufunda intr-un
vas cu apa plamanul sau un lob; daca a respirat are aer in alveole si pluteste;
rezultate fals pozitive sau fals negative: copil care s-a nascut viu, dar la care
fragmentele de plaman se scufunda – inec, aspirat de lichide, in orice sindrom de
condensare, la arsi apare un exudat foarte bogat, in faza lichida a putrefactiei;
cand s-a nascut mort si totusi plamanul pluteste – daca se incearca resuscitare si se
introduce aer pasiv, in faza gazoasa a putrefactiei, plaman inghetat – gheata
pluteste in apa; fibrele elastice din bronhiole se coloreaza cu orceina si cand
respira apare cu aspect stelat, daca a respirat apare destins;
o Cat a traiat daca a trait: docimazie gastro intestinala – Proba Bresleau - aflam cat
de departe in tubul digestiv a patruns aerul – dupa nastere aerul ajunge la nivelul
 stomacului in 15 min, la duoden in 30 min, la niv cecului cam in 6h, la niveul
rectului in 24h; se scoate tubul digestiv inchis la capete, se scufunda in apa si se
vede unde e aer si pana unde e; se inteapa pentru certitudine ca are aer;
o Daca e nascut la termen sau nu: vernix caseosa , unghia depaseste pulpa
degetului; se masoara reperele osoase, in general oasele lungi; reperul este al
taliei; daca talia unui produs de conceptie, daca are sub 25cm – radical din talie in
cm -> varsta in luni lunare(28 zile) o sarcina are 10 luni lunare sau 9 luni
calendaristice; daca are mai mutl de 25 de cm se imparte la 5 -> in luni lunare;
o Nucleii de osificare – apare la varsta de 9 luni calendaristice esste cel Beclard –
nodulul de osificare distala a femurului; se face flexia genunchiului, incizie long
care sa porneasca din 1/3 distala si ajunge pe 1/3 proximala a gambei, se expune
epifiza distala a femurului cartilaginoasa, se fac sectiuni cu cutitul perpendicular
pe axul lung al osului; daca e acolo nucleu (are pe sectiune forma rotunda, de
lentina biconcava, 0,5 cm, culoare rosie maronie, spre deosebire de restul care e
alb sidefie); se pastreaza mai mult timp dupa descompunerea partilor moi
o La epifiza proximaala a tibiei se fac sectiuni seriate transversale, nucleul lui
Tapon, apare dupa 8,5-9 luni
- Daca se gasesc fragmente de cadavru: le masuram, fotgrafiem, cercetam leziunile
traumatice, cerceteam reactia vitala – daca a fost desprins de omul viu sau de cadavru; l-
a lovit trenul si e fragmentat pe 2km; a murit in padure si au venit lupii; in incercari de a
disimula o crima – fragmentarea cadavrului; se trimit la bucuresti – sectia de antropologie
– se poate masura si pot spune eventual sex, talie, greutate,
- Exhumarea: situatii in care procurorul poate dispune exhumarea; se face in in vederea
autospierii sau reautopsierii; atunci cand apar elemente de suspiciune rezonabila ca este
posibil ca moartea sa fie pusa in legatura cu vreo infractiune, mai ales omor; se merge la
cimitir, identificam cadavrul, cautam lotul in care e ingropat, descrii orientarea
mormantului, se descrie tipul de sol, se recolteaza probe si din haine, giulgiu, salteaua de
satin, perna, din lemnul sicriului si pamantul din jurul sicriului;

Moartea subita:
- In plina stare de sanatate aparenta
- Apare rapid dupa semnelor si simptomelor
- Clasificare:
o Cu leziuni evidente macroscopic: anevrism rupt, avc hemoragic, ima cu ruptura
de miocard, trombembolie pulm
o Patologie mai ales de tip degenerativ: in anumite conditii poate duce la moarte;
miocardoscleroza; hipertrofie ventriculara stanga, nefroangioscleroza; expunere la
temp exrteme, act sexual, effort fizic, consum alcool si substante in cat mare pot
decompensa patologia;
o Nu se gaseste o leziune evidenta macroscopic: gasim sufuziuni hemoragice pe
seroase, edem cerebral, edem pulmonar, staza generalizata; se fac examene
 histopatologice, anatopatologice,toxicologic, histochimic(cercetarea diferitelor
enzime – in caz de IMA), laborator pentru reactia vitala -peroxidaza; ex
bacteriologic – suspiciune de toxinfectie alimentara - decese in grupuri; Examene
biocriminalistice: a petelor de sange, sperma si a firelor de par;

Reactie vitala
- Modalitatea de rasp a unui traumatism asupra ogranului viu
- Stabilesc daca s-a produs in timpul vietii sau dupa
- Ex: infiltratul hemoragic; la omul viu sangele in arborele arteriale e sub presiune-
tensiunea arteriala; apare la omul viu, la decedat nu apare; daca apare un traumatism –
sangele impregneaza tesutul perivascular sub presiune; la decedat nu exista presiune si nu
are loc impregnarea tesuturilor
- Hemoragia: datorita sangelui sub presiune; daca e mor nu curge mult sange
- Coagularea fibrinoasa a sangelui: la viu se face coagulul; la mort nu apare
- Semnele de imflamatie: leucocitoza; marginatie leucocitara, diapedeza;
- Fibrele elastice isi pierd elasticitatea dupa moarte;
- Retractia plagii dupa decedare; sectionarea postmortem nu se retrage
- Cicatrizare
- Astea sunt semne generale

- Semne locale:

o Diatomele la inecati;
o Intoxicatie cu CO la arsi: cauti funingine pe caile respiratorii;
carboxihemoglobina in sange;
o Ciuperca inecatului: era viu;mucusul de freaca de apa ->
o Materiale inghetate : isi inghite propriul creier – in fracturile de baza de craniu –
cu dilacerare; aspira creier dilacerat si uneori mai si inghite

Relatia de cauzalitate:
- Patologie preexistenta, si toate duc la deces
Legatura de cauzalitate:
- Primara/directa
o Conditionata:Presupune niste factori conditionali: mai exista un elem de leg intre
truamatism si mecanism; teren preexistent;
 Factori determinanti: rup legatura de cauzalitate intre traumatism si
mecanism de producere a mortii; ex: unul care are un anevrism pe o artera
cerebrala si primeste o palma, se rupe anevrismul si moare;
 Factori adjuvanti: un traumatism la cineva care are ateroscleroza
cerebrala; un vas cu anevrism e mult mai sensibil la actiunea unui
truaumatism decat unul cu ateroscleroza;
 Factori conditionali exogeni: se bat in afara barului; il loveste, isi pierde
starea de constienta, cade in zapada; e gasit mort dimineata si se gaseste ca
a murit de hipotermine, dar nu se intampla daca nu era lovit;
o Neconditionata:
 Sau imediata se mai numeste
 Nu exista nicio veriga intermediara intre leziunea traumatica si
mecanismul de producere al mortii
 Ex: il impusca in cap, cade de la etajul 10, injunghiat in inima
- Secundara/indirect: aparitia unor complicatii in evolutie unui traumatism; bata in cap,
fractura craniana, cu contuzie cerebrala si hematom subdural, internat pe Nk, operat, dar
din cauza existentei si a contuzie, imobilizat, bronhopneumonie si moare; a survenit o
complicatie; o trombembolie pe o fractura de femur, dupa 2 sapt mort – aparitia unei
complicatii;
- Dublu conditionata/complexa/mixta: teren preexistent si factor exogen: doctorul nu i-a
dat fraxiparina;