VACCINURI SI SERURI

Definitie :Bioprep sterile utilizate in metodele terapeutice bazate pe imunitate

(prop pe care o detine un organism de a lupta si de a rezista la ef ag patogeni care
determina o boala infectioasa ).
Sunt destinate prevenirii diferitelo boli ( infectii ) si mai rar in terapeutica ptr a trata
infectiile.
Principiul general al imunitatii : o subst straina introdusa in organism face sa apara in
sange subst speciale care react specific contra lor.
Subst straina = antigen ( anti = contra + gennan = a naste ) sinonim imunogene : subst
ce stimuleaza productia de anticorpi in organism care vor reactiona specific cu acestea
formanid complexul antigen anticorp.
Anticorpi : subst specifice de natura proteica ( imunoglobuline din clasele IgG , IgM ,
IgA, IgE,IdD ) care apar in organism in urma unui stimul antigenic si au prop de a
reactiona cu AG respectiv.
Microorg. si toxinele secretate de acestea provoaca in org formarea de Ac iar in cazul
toxinelor se numesc antitoxine ( anti = contra + toxikon = otrava ) sinonim anticorp
antitoxic si sunt definite ca subst capabile de a neutraliza o toxina microbiana.
Toxinele bacteriene pot fi modificate prin caldura la 39 grade si fenol timp de o
luna si devin atoxice dar conserva prop antigenice = anatoxine ( ana = fara si
toxikon = otrava ) sinonim toxoid.
Ele determina producerea in organism de Ac specifici = antitoxine si permit imunizarea
org contra act.toxinei. Ei persista in sange sau in tesuturi un timp variabil.
Bazele imunologice ale vaccinarii:
Introducerea unui Ag in org declanseaza un raspuns imunitar care poate fi de ordin
umoral , celular sau ambele simultan.
Raspunsul imunitar are la baza recunoasterea de catre sist imunitar a subst
antigenice si selectionarea unui nr de celule imunologic competente apte sa
organizeze acest raspuns.

Schematic doua tipuri de celule intervin in rasp imunologic : macrofagele si limfocitele

Ag infectate captate de catre macrofage ( fagocite din sange si tes conjuctiv )
elibereaza

stimuli

specifici

care

sunt

transmisi

la

anumite

limfocite

selectionatea.Acestea se multiplica si se diferentiaza in 2 categorii :

- timodependente sau limfocite T care asigura imunitatea celulara
- independente de timus limfocite B si plasmocite specializate in sinteza si
secretia de Ig responsabile de imunitatea umorala ( gamaglobuline ).
Imunomodulatoarele sunt constituenti bacterieni de origine parietala ( peptido
glucani) sau ribozomali .Ele declanseaza:
-modificari functionale ale diferitelor celule imunocompetente si
- productia de mediatori ai inflamatiei prin intermediul macrofagelor
Gamaglobulinele constitue suportul functiei de Ac care iau nastere in timpul vietii
sub influenta Ag.
Se cunosc 5 clase de globuline : IgM,IgG,IgA, IgD,IgE.
Functia de Ac specifica se intalneste la primele 3 clase de Ig.
Imunitatea naturala cand individul este normal si spontan refractar la inocularea sau
incubarea unui microorg.
Imunitatea dobandita apare in urma bolii sau la inocularea articiala ( vaccinare ) .
Imunitatea provocata -in stare benigna.
Durata persistentei Ac in serul sanguin, poate fi toata viata sau mai putin. Uneori
anticorpii pot persista o perioada mai mare de timp ca urmare a prezentei in organism a
unei cant. mici de antigen.
Alteori are loc cresterea conc Ac existenti datorita unei rc anamnestice .In aceste
cazuri stimulul poate fi reprezentant de un Ag diferit de primul dar care prezinta in
structura sa unele fractiuni comune cu primul.
In practica se tine seama ca prima inoculare de Ag = vaccinarea primara este capabila sa
induca un raspuns imun slab. Conc de Ac scazand dupa un timp scurt sub limita
protectoare.
Vaccinul ideal este cel care contine o subst puternic antigenica cu eficacitate totala
intr-o singura inoculare neproducand rc adverse , producand protectie postvaccinala
puternica , chiar ptr toata viata la suta la suta dintre receptori .

Natura vaccinurilor :
Vaccinurile se prepara din germenii vii atenuati , germeni omorati sau toxine care siau pierdut puterea lor patogenica pastrindu-si puterea antigenica ( anatoxinele )
Germenii vii tb sa fie atenuati ptr a-si pierde virulenta.
In cazul variolei , atenuarea tine de faptul ca este o alta boala vaccina , a carei gravitate
este f slaba in comparatie cu variola , si care are cu aceasta maladie o imunitate
incrucisata.
Alteori se face o atenuare artificiala ; bacilul carbunos care devine nevirulent dupa
cultivare 2-3 luni la 42,5 grade , aceasta temp impiedicandu-l sa produca spori.
Cai de administrare:
Orala : ingestie de solutii , drajeuri- virusul antipolio.
Intranazala : instilatii , pulverizari.
Parenterala : scarificare , injectii im , sc, intradermice- antituberculos ,
antifebratifoida, antirabic.
Intervalul optim intre doze , dozele vaccinale , ritmul de adm variaza de la un produs
la altul in functie de produs , varsta , etc.
De ex : vaccinul holerei are o durata scurta de imunizare si necesita numerease
injectii de rapel , atunci cand subiectii se afla intr-o regiune in care boala este endemica.
SERURI
Serurile terapeutice sunt biopreparate sterile obtinute din sangele recoltat de la
animale ( cal ) la care s-au injectat doze crescatoare de germenii vii , un anumit
timp. Sangele acestor animale contine doze masive de Ac , el este recoltat si dupa
coagulare , lasa sa exude un ser bogat in Ac si antitoxine.
Formarea de Ac la animale conduce la seruri animale cu Ac heterologi . Ac formati la
om dau seruri cu Ac homologi.
Spre deosebire de vaccinuri , serurile dau o imunizare pasiva prin Ac formati intr-un
alt organism , de asemeni o imunizare specifica.

Prepararea serurilor se realizeaza in cond de asepsie prin extragerea sangelui de la un

animal ( cal ) intr-un flacon unde ulterior are loc coagularea si separarea in cheag ,
plasma si ser.
Serurile terapeutice se obtin de la animale vaccinate in prealabil contra unor boli
infectioase.
Astfel daca se injecteaza la un animal , doze crescande de germeni vii , acest animal va
putea rezista incetul cu incetul la doze crescande de culturi microbiene.
Sangele sau va contine deci doze masive de Ac si va da un ser bogat in Ac si antitoxine
Serul va fi introdus in fiole sterile si va putea fi injectat la bolnavii atinsi de aceiasi
boala ca si cea injectata la animal.
Se pot obtine si seruri solide prin evaporare la vid ( criodesicare ) la 40 grade
Antigenii si anticorpii sunt de natura proteica.
Seruri purificate
Principalul inconvienet al serurilor este toxicitatea lor din cauza proteinelor continute
in ele , putand da accidente anafilactice datorita prezentei albuminei.
Purificarea serurilor consta in eliminarea celei mai mari parti a proteinelor ptr a
pastra doar fractiunea de globulina combinata cu Ac = Ig.
Ig sau gamaglobulinele umane realizeaza o imunoterapie pasiva prin aport direct de
Ac circulanti cu rol imediat antiinfectios.
Metoda de utilizare de seruri in scop profilactic sau terapeutic
Consta in injectarea la un bolnav , a serurului altui bolnav , sau de la un animal
care are deja in sangele sau Ac specifici Ag unei boli
Da o imunitate pasiva , ptr ca este vorba de Ac donatorului , ea neproducand formare
de Ac de catre primitor
Dureaza maxim 20 zile , dar are eficacitae imediata
Se poate folosi :
-cu titlu preventiv , ptr a evita aparatia unei boli ( seroterapia preventiva antitetanica)
-cu titlu curativ ( in cursul difteriei ) ,
-cu titlu se simpla atenuare
Indicatii : - neutralizarea toxinelor microbiene ale toxiinfectiilor : difteria , tetanos

- ptr a neutraliza veninurile serpilor sau toxine ingerate ; botulism

- ptr a lupta contra afectiunilor virale : rujeola , poliomelita
-se utilizeaza un ser antirabic ptr a atenua act vaccinarii antirabice la subiectii
muscati de animale turbate ( serul nu este suficient ptr a se opune bolii ).
Inainte de explozia Ab se utilizau seruri specifice ptr unele boli : meningita ,
pneumonia.