Doctrina economica-ansamblul principiilor si tezelor economice fundamentale ale unei grupari

Analiza DE- teorie dominant(mainstream)

-ideologie predominanta(doctrine de stanga si de dreapta)

Doctrina-latina, invatatura, cale de urmat

IMPORTANTA-cercetarea contributiei scolilor de gandire la sustinerea tezelor principale ale

doctrinelor

TIPURI de DE:-justitie distributive si comutativa, liberala, socialista,keynesiana, crestina

Principiile si conceptiile se formuleaza pe baza IDEII ECONOMICE

ECONOMIE=microeconomie+macroeconomie

Curente de gandire economica: mercantilism, protectionism,liberalism, socialism

DE reprezinta suportul oricarei guvernari

4 familii de doctrine economice:crestine, liberale, interventioniste, socialiste

DOCTRINELE ECONOMICE IN ANTICHITATE

Oikos+Nomos=economie. Antichitate(atunci au aparut primele idei)

Statul antic era construit pe credinta in Divinitate si o serie de virtuti morale. Cei care au promovat
ideile economice au fost inteleptii si filozofii de la acea vreme care urmareau deprinderea
habitusului, adica comportamente si atitudini favorabile unei bune comunicari politice, sociale,
militare etc.

Doctrina proportionalitatii(Legile lui Solon): Bogatii primeau o putere proportionala cu puterea lor si
functii de conducere iar saracilor le erau anulate datoriile si desi nu aveau functii de conducere si nu
plateau taxe aveau dreptul de a decide singuri in privinta guvernarii.

Doctrina egalitatii(Pericle): acorda drepturi de cetatenie doar atenienilor tata-fiu si sustinea

distributia puterii cat mai echitabil. Scotea in evidenta avantajele democratiei si impiedicarea
grupurilor de a prelua puterea.

Doctrina justitiei comutatie si distributive(Aristotel,Xenofon, Platon)

SCOP-gasirea solutiilor care sa armonizeze actiunile oamenilor

Justitie comutativa: asigura egalitate in fata legii.

Justitia distributiva: rezulta din faptul ca dreptul este ceva proportional folosind abordari geometrice

Justitia reparatoare:se aplica in contracte voluntare si nevoluntare si este diferita de justitia

distributive.

IN CONCLUZIE: aceste tipuri de justitie se adreseaza oamenilor care traiesc intr o comunitate care-si
regleaza relatiili prin acorduri sau contracte.

Doctrina bunei guvernari:pleaca de la intrebarea: Care era cea mai buna forma de guvernamant?
Cand ar fi domnit un om bun si cand ar ar fi domnit legilie bune?(asa vedeau lucrurie filosofii greci)
Doctrina moderatiei: SCOP: bogatie moderata

Trei cai principale de imbogatire(Aristotel):imbogatirea prin natura,speculatii de inavutire care

asigurau monopolul si arta imbogatirii.

Imbogatirea prin natura: este limitata si trebuie sa fie furnizata de gospodarie

Arta imbogatirii era descurajata prin lege

Speculatii de inavutire cu monopol: Thales din Milet a prevazut cresterea productiei de masline, a
cumparat toate fabricile si s a imbogatit

Doctrina imprumutului fara dobanda:comertul cu bani era vazut ca o forma coondamnabila de

comert mai ales din pricina dobanzii.

Aristotel:s-ar deturna moneda de la adevaratul sau rol si dobanda apare ca un “ban venit din ban”.(
moneda era doar un semn al valorii)

Folosirea monedei din metale pretioase nu era vazuta bine deoarece incurajau comertul si
schimburile( lucruri pe care nu voiau sa le scape de sub control)

Pretul just:pretuirea marfii dupa valoarea ei adevarata, nu unul exagerat cu care negustorii sa insele.

Doctrina interventiei statului in initiative private: Interventia statului era admisa fara sa fie controlata
si sacrificau drepturile individului pentru binele colectivitatii.

Sursele venitului statului:impozite, taxe, pllati de razboi, ofrande aduse zeilor.Destinatia

cheltuielilor:intretinerea institutiilor publice.

Temistocle si descoperirea minelor de argint…

CONCLUZIE:Statul pe care il promovau filosofii era unul politienesc, justitiar etc regimul democratic
nefiind garantat. Vietile aenienilor depindeau de comertul cu grane.

IDEILE ECONOMICE IN ROMA ANTICA

FILOSOFI:Cato Cel Batran, Marcus Terentiius,Columela, Marcus Tulius Cicero(240-43 iH)

Domnitor la acea vreme: Cezar

Romani doreau bunastare si moderatie. Ocupatii: mestesuguri, ocupatii industrial, exploatari miniere.

Fiecare regiune din Italia era specializata intr-o anumita industrie. Minele erau in proprietatea
statului si erau lucrate de sclazi

Comertul:important centru commercial. “Toate drumurile duc la Roma”. Comertul era vazut ca o
amenintare pentru agricultura

Marfurile: se comercializau la forum iar preturile erau libere. Forumul devine piata financiara si mai
tarziu publica.

Banii: Secolul IV i.H. Unitate de masura livra, cu chipul unei divinitati. Roma isi bate primele monede
la sf sec XIII i.H: sestartii si denarii. Mai tarziu pe moneda este pus Cezar. Aurul a fost considerat
malefic

Creditul cu dobanda: Ca si la greci creditul era socotit immoral.

Statul: preocupari fiscale si militare, lucrari publice, aprovizionarea Romei si a armatei

Venituri: impozite directe si indirecte. Tezaurul-pastrat in templul lui Saturn si pazit de garzile
cvestorilor.

Destinatia cheltuielilor: intretinerea armatei, lucrari publice, administrarea Imperiului(orientate spre

crearea de noi locuri de munca)

Impozite si danii: sunt create noi tipuri de impozite de noii imparati, chiar si pe toaleta publica.

“Teoreticieni ai vietii rurale”: Cicero, Horatius, Seneca, Vergilius, Pliniu: incercau sa impuna o
doctrina economica bazata pe valori morale traditionale: agricultura).

CONCLUZII: se pune accentual pe agricultura, micul proprietar autonom fiind pivotal bogatiei.

Contributia Romei antice in gandirea economica s-a realizat prin realizarea unui regim economic
suplu, complex si variat, regim care a favorizat afirmarea proprietatii individuale. Toate acestea vor
pune mai taziu bazele regimului capitalist.

DOCTRINELE ECONOMICE IN EVUL MEDIU-MERCANTILISMUL

-Secolele XIV-XVIII

Caracteristici:superioritatea bogatiei monetare, balanta economica excedentara,organizarea

industriei si comertului.

Mercantilism:commercial, metalist(primul),industrialist

Bullionism: Juan de Mariana, Antonio Serra. Rolul banilor, instrument de schimb. Este sustinuta
abundenta monetara. Se pune accent pe industrie si nu pe agricultura

Concluzii: aveau ca obiectiv gasirea celei mai eficiente metode de a imbogati statul. A fost criticat
pentru sustinerea inversunata a liberalismului.

DOCTRINELE ECONOMICE ALE UTOPISTILOR: Thomas Morus- Utopia, luxul este indentificat ca fiind
cauza principal pentru saracia clasei inferioare

ADEPTI AI COMUNISMULUI-totul se facea la comun. Se pune mare accent pe munca fizica fiind
considerate sursa de bunastare

Tomasso Campanela- Cetatea Soarelui-bunuri comune inclusive femeile

Deviza: “Nici paine fara munca nici munca fara paine”

DOCTRINELE ECONOMICE ALE FILOSOFILOR MORALI Machiavelli(Principele), Locke,

Hobbs(Leviathan), Mandeville

IDEI: Bogatia este puterea

Functia principala a statului este de inhibare a pornirilor agresive. Individul este motorul progresului
economic
Locke-Opusul lui Hobbs in gandire. Bogatia consta in abundenta banilor.

Concluzii: Evul Mediu a dat nastere la conceptii opuse: crestinism, mercantilism, liberalism si
communism. Toate acestea se vor regasi in curente de gandire din perioada moderna.

LIBERALISMUL

Ia nastele Scoala Clasica. Reprezentanti:David Hume”oamenii si bunurile sunt bogatiile unei

comunitati”

Munca-sursa primara a bogatiei. Respinge mercantilismul. Cere libertatea dobanzii. Ratele dobanzii
rezulta din 3 imprejurari.

David Hume-drumul spre bogatie fondat pe “laissez faire”. Liberul schimb, diviziunea muncii.
Sustinator al monarhiei. Prefera impozitele indirecte(consum si lux). Sustine taxele multiple.
Impozitele moderate impulsioneaza productia. Fiscalitate blanda non-opresiva. Impotriva creditului
public.

Statul:administreaza afaceri publice, aplica politica fiscal,intretine armata

LBERALISMUL CLASIC

Reprezentanti:Adam Smith, David Ricardo, Thomas Malthus, J.S. Mill etc

Adam Smith:considerat fondatorul economiei ca stiinta. A scris Avutia Natiunilor.Initiaza laissez faire.
Reglarea spontana a economiei si statul minimal. Respinge sistemul agricol si mercantilist si il sustine
pe cel comercial. “Un stat este bogat daca are indivizi bogati”.Munca este un mijloc si nu un scop.

Oamenii cauta maximul de satisfactie cu minimul de effort. Pune accent pe DIVIZIUNEA MUNCII si
modul in care aceasta creste productivitatea. Vorbeste despre beneficiile economisirii. Guvernantii
sunt cei mai mari risipitori ai societatii.

Capitalul-unicul mijloc de care dispune o natiune pentru a-si mari bogatia. Capital ethnic, banesc si
educational. Creditul cu dobanda este ceva firesc.

Diviziunea muncii este limitata de intinderea pietei si acumularea de capital. Impozitul este un semn
de libertate a individului.

J.B. SAY-a sistematizat si reorganizat conceptia economica liberala a lui Smith

1803-primul tratat classic de economie politica

Sub orice formă de guvernământ un stat este prosper, dacă este bine administrat.

Cei trei factori de producţie – pământul, munca şi capitalul – deşi, în mod diferit, contribuie
împreună – formula trinitară – la producerea bogăţiei

 Legea debuşeelor, cunoscută şi ca legea reglării automate a capitalismului, dă consistenţă

teoretică laissez-faire-ului: pivotul economiei întreprinzătorul, particularul, omul de afaceri,
capitalistul era „lăsat să producă”, dar avea o problemă – cum să vândă?

 „Întreprinzătorii din diverse ramuri ale industriei au obiceiul de a spune că greu nu este să
produci, ci să vinzi.”

 Say susţine neutralitatea monedei.

  Obstacolele restrâng producţia, iar nesiguranţa o suprimă”.

 IMPOZIT „acea parte din produsele unei naţiuni care trece din mâna particularilor în
mâinile statului pentru subvenţionarea consumului public”.

FREDERIC BASTIAT: cel mai mare jurnalist economic din toate timpurile

Capitalism + Liberalism = Echilibru

 Prin urmare, „valoarea este raportul dintre două servicii schimbate”.

 Bastiat a atras atenţia asupra modului cum diviziunea muncii îi transformă pe oameni în
„prizonieri” ai profesiei sau meseriei pe care o practică şi-i face să trăiască după iluzia că
bogăţia este proporţională cu valorile, valorile cu eforturile, eforturile cu dificultăţile.

 Ca orice liberal, Frédéric Bastiat era adeptul guvernării fondate pe legi bune.

 „Mâna dreaptă şi mâna stângă” este un pretext pentru Frédéric Bastiat de a protesta
împotriva obstrucţionării oficiale a liberului schimb

 Bastiat admite că învăţământul poate fi comunizat, dar nu poate fi gratuit, pentru că,
serviciile profesorilor trebuie plătite cumva.

 „Statul este o mare invenţie prin intermediul căreia toată lumea se străduieşte să trăiască
pe cheltuiala tuturor”

 Bastiat a fost un critic virulent al socialismului de orice fel

ANTOINE-AUGUSTIN COURNOT: matematician profesionist, Fondator al econometriei

Creeaza legea debitului

 Antoine-Augustin Cournot demonstrează că preţul pe o piaţă concurenţială este cel mai

scăzut şi corespunde unei situaţii optimale a consumatorului.

JOHN STUART MILL: considerat un economist al sintezei

 Mill era preocupat mai mult de a găsi o modalitate prin care să se egalizeze condiţiile
tuturor indivizilor într-un punct zero, considerat punctul de start, îmbunătăţindu-se
repartiţia proprietăţii

 Pământul, nu rezultatul muncii omului, nu a creat nici un atom de materie; proprietatea

reprezintă un dar al naturii, pe care individul l-a acaparat

 John Stuart Mill apără dreptul de proprietate numai al celor care lucrează şi ameliorează
pământul, cu deosebire al micilor proprietari.

 Individualismul nu se identifică cu egoismul şi nici nu exclude simpatia

 John Stuart Mill admite că în unele cazuri piaţa reglează cel mai bine interesele indivizilor,
dar că, în altele, individul nu-şi poate nici detecta, nici apăra propriul interes, lăsând să se
înţeleagă intervenţia corectoare a statului, a autorităţii în general.

 Pe termen lung, valoarea unui stat este valoarea indivizilor ce-l compun

 „Tot ce limitează concurenţa este un rău, iar tot ce o extinde este un bine definitiv

 Legea cererii şi ofertei operează la fel pentru bunuri, pentru servicii şi pentru monedă.
 SOCIALISMUL

Reprezentanti:Fourier, Owen, Blanc, Saint-Simon

SAINT-SIMON:Repartiţia venitului urma să se facă conform următorului principiu:

“de la fiecare după capacităţi, fiecăruia după necesităţi”.

 Noua societate era imaginată de Saint-Simon ca o comunitate fără clase: nu mai erau
necesari nici nobilii, nici burghezii, nici clerul. După părerea sa, în societate nu erau decât
două clase: clasa lucrătorilor şi clasa trântorilor.

 Saint-Simon contesta proprietatea privată arătând că: „Nu există schimbare în ordinea
socială fără schimbare în proprietate”

 Robert Owen

 Cauza sărăciei, după Owen, o constituia concurenţa pe care maşinismul o făcea muncii
umane

 Deviza sa era: „Să schimbăm omul şi vom schimba mediul”.