ABCESELE HEPATICE

Afectiuni grave datorita pluralitatii agentilor

etiologici, dific.dg. precoce, trat.sustinut,

progn.rezervat.
Colectii purulente delimitate de parenchimul indemn
prin invelis fibros.
Clasificari: primitive- secundare
piogene- amibiene
lob drept, stang,dom,profunde,superficiale
supraacute, acute, cronice.

ABCESE CU PIOGENI
frecventa nu e mare, 30-50ani, barbati.
cauze biliare, regionale ale tubului

digestiv(enterocolite,apendicita, ulcer perf.),

generale(septicemii),traumatisme
abd.,postoperatorii, criptogenice.
Germenii- E.Coli, stafilococ,steptococ, proteus,
pioceanic.
Cai de propagare- biliara, portala, arteriala,
contiguitate, directa.

ABCESE CU PIOGENI
Anatomie patologica
- mai frecv. in lob drept
- Unice, multiple.
- Peretele- tesut hepatic care reactioneaza

inflamator si tesut fibros.

- Continut galben maroniu, tesuturi necrotice,
leucocite, germeni, bila.

ABCESE CU PIOGENI
Clinica- debut- brutal, insidios(mascat de boala

de baza)
- per.de stare- durere,febra, frison,
alterarea starii generalesoc toxicoseptic
- obiectiv- hepatomegalie, icter, aparare
musc.,splenomegalie(inconstant), semne
toracice, renale.

ABCESE CU PIOGENI
Paraclinic anemie, leucocitoza, probe

hepatice, bilirubina.
- hemocultura.
- imagistica- radiografie abd.simpla,
pulmonara, echo., tomografie computerizata,
scintigrama,hepatica, arteriografie,
colangiografie.

ABCESE CU PIOGENI
DIAGNOSTICUL POZITIV
Triada Fontan- durere, febra, hepatomegalie

neteda, ferma, dureroasa.

Antecedente
Explorari imagistice
Punctia abcesului.

ABCESE CU PIOGENI
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Abcese subfrenice
Colecistita acuta
Pileflebita.
Flegmon perinefretic
Pneumonie bazala dreapta.

ABCESE CU PIOGENI
FORME CLINICE
Etiologice- angiocolitice, dupa apendicita acuta,

septicemice...
Evolutive- acute, cronice.
Topografice-posterioare, anterioare, dom, lob
stang.

ABCESE CU PIOGENI
COMPLICATII
Ruptura in- peritoneu, pleura, pericard, pulmon,

organe de vecinatate(stomac, colon)

Hemobilia.
Pileflebita.
Casexie.

ABCESE CU PIOGENI
TRATAMENT
Profilactic- asanarea focarelor infectioase.
Medical- antibioterapie, trofice hepatice,

simptomatice, reeechilibrare.
Chirurgical- pt.formele rebele la trat.medical,
cronice, complicate.
Cale de abord.
Hepatotomie, drenaj
Trat. Postop.

ABCESELE AMIBIENE
ENTAMOEBA HYSTOLITICA
Mecanism- colonizare intestin- cale portala

ficat- necroza parenchim- microabcese- abces.

Frecvent in lob drept.
Cavitate cu pereti subtiri, cu granulatii in diverse
stadii de necroza cel., eozinofile, fara PMN.
Contine puroi- tesut. necrotice, sange, PMN,
putine amibe.

ABCESELE AMIBIENE
CLINICA- debut precedat de episodul dizenteriform.

Triada Fontan.
PARACLINIC- examen coproparazitar,
imunologice(HAI;RFC,imunofluorescenta), imagistice.
Dg.+ :antecedente, clinica, punctie, identificarea
amibei.
Dg.dif.:similar.
Evolutie: supraacuta, acuta, cronica.
Complicatii: rupturi, pileflebita, casexie.
Prognostic:moralitatea<4% daca e corect tratat.

ABCESELE AMIBIENE
TRATAMENT
AMEBICIDE- emetina, dihidroemetina, alcaloizi

de emetina, metronidazol.
Punctia abcesului
Tratament chirurgical

TUMORI HEPATICE BENIGNE

Clasificare- tumori epiteliale(adenom,

chistadenom, papilom)
- mezodermale(hemangiom)
- tumori mixte diverse
- leziuni like-tumori(hiperplazia
nodulara focala, hiperplazia multipla nodulara)
- tumorile capsulei Glisson si ale
ligamentului suspensor.

TUMORILE HEPATICE BENIGNE

Tabloul clinic- necaracteristic, descoperite

intamplator(echo,C.T,intraoperator).
Evolutia functie de forma
histopatologica(benigna, adenom trabecular- se
comporta ca o tumora maligna)
Explorari- imagistice
Tratament - chirurgical

TUMORI HEPATICE MALIGNE

PRIMITIVE SI SECUNDARE
Primitive- parenchimatoase, ductale,mixte.
Clinic- astenie, inapetenta, balonari, greturi, jena

dureroasa, febra inexplicabila.

Obiectiv- hepatomegalie, icter, ascita
Paraclinic-leucocitoza, anemie, bilirubina, probe
hepatice, ACE, imagistice
Tratament- complex
Secundare- uneori prima manifestare a bolii neoplazice

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Este o tumora lichidiana benigna cauzata de

cestodul Taenia Echinococus Granulossus,

parazit ce traieste in forma adulta in intestinul
cainelui si in stadiul larvar in organismul omului
si ovinelor.
Boala hidatica insumeaza suferinta organului cu
suferinta intregului organism generata de
difuziunea toxinelor parazitare.
Se tinde la inlocuirea termenului de CHH cu cel
de boala hidatica hepatica.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

EPIDEMIOLOGIE
Larg raspandita in zona temperata a Europei si Asiei.
Penetranta cea mai mare in Australia, Noua Zeelanda,

Argentina, Africa de Sud, bazinul mediteranean.

Cazuri sporadice: Ungaria, Polonia, tarile scandinave.
1953-1963- 5,6 la 100000 loc.
1977- 5,32 la 100000 loc.
Zona Braila- 7,2 la 100000 loc.
1000 cazuri noi intre 1991- 1995
Infestarea cainilor 4,6-60%

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

.DATE GENERALE
Parazit viu ce se dezvolta intr-un alt organism

viu numit gazda.

Imbolnavirea rezulta din:interactiunea C.H si
viscer unde e localizat,precum si din difuzarea
toxinelortabloul general al bolii hidatice.
Parazitul:lung de 3-6cm., cap, gat, strobila(3
proglote).scolex=organ de fixare, 25-30
carlige,4 ventuze. Ultimul inel contine
ouale(embriofori).

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

PATOGENIE
Marele ciclu echinococic

cainele gazda definitiva

omul gazda incidentala sau accidentala
ovinele gazda intermediara.
Intestin cainemediu
inconj.ovine,bovinemoartecaine.
Intestin cainemediu inconj.omCHH.
Micul ciclu echinococic
CHHrupturagrefare in alt organ.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

Ouale ingeratemediu alc.duodenembrioni

hexacanti(6perechi carlige)25micr.trec prin

peretesist.portficatCHH sau prin
anastomoze portocave naturale circ.generala.
60 ore- granulom inflamator.
4 zile- vacuola cu lichid clar ce creste lent
formand CHH.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

ANATOMIE PATOLOGICA
Chistul format din perete si continut.
Perete- cuticula si membrana proligera.
Cuticula- membrana anhista,alba,MPZ,neteda,alb
sidefie,1-3mm,structura lamelara concentrica,rol
nutritional.
Membrana proligera-subtire,continua,multinucleata.
Elem.nobil. Secreta lichid hidatic,dupa 6 luni si vezicule
proligerescolecsii viitoarelor tenii adulte.
Scolecsii detasatinisip hidatic(1ml=400000 scolecsi).
Lichidul hidatic- clar ca apa de stanca, bilios, purulent.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

ANATOMIE PATOLOGICA
Ficat- la periferia chistului se afla perichistul- structura 3

zone- cea externa prin atelectazia tesutului hepatic, cea

mijlocie produs al actiunii alergice(t.conj), zona interna
t.fibros,hialin.
Modificari structurale pana la ciroza.
Caile biliare intrahepatice- amprentate, fisuri,fistule.
Colecist- colecistita parahidatica- alitiazica, litiazica.
CBP-de pasaj, oddite.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

TOPOGRAFIE
Chisturile ficatului median(segm.I,IV,V,VIII)-

superior,inferior.
Chisturile paramediane profunde.
Chisturile domului.
Chisturile laterale(segm.II,III,VI,VII).

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

FIZIOPATOLOGIE
Faza de prefistulizare- pres.de80-120

cmH2Ofiltrare dinspre chist spre cai bil.,

tulb.trofice locale
Faza de fistulizare- trecerea lichid. hidatic in cai
bil.(colica hidatica), iar in momentele de
hiperpresiune biliara invers.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

CLINICA
Faza pretumorala- sindrom alergic minor, diskinezii

biliare.
Faza tumorala- la 6 luni diametru de 2 cm.
Complic.biliare cea mai frecventa suferinta clinica.
Tumora hidatica- elastic renitenta, mobila cu ficatul,
matitate in continuarea celei hepatice.
Clasic- freamat hidatic Briancon, vibratia hidatica
Santini.
Forme topografice cu simptomatologie particulara

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
Biologic- IDR Cassoni-domeniul istoriei.

- eozinofilie
- imunelectroforeza
- imunofluorescenta
- RFC
- hemaglutinare indirecta.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL PARACLINIC
Imagistica- Rx.abd simpla, toracica.

- echo,CT
- scintigrama hepatica
- ERCP
- tranzit baritat, urografie, colangiografie.
Laparoscopie.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

DIAGNOSTICUL POZITIV
Zona endemica, profesie.
Simptomatologie,ex.obiectiv
Expl.paraclinice imunol.,imagistice.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
Tumori hepatice
Afectiuni biliare
Tumori de vecinatate.

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

EVOLUTIE.COMPLICATII.
Rar spre vindecare prin calcificare.
Mecanice- rupturi, fisuri, compresiuni.
Supurative
Complicatii biliare- colecistita, angiocolita,

oddita scleroasa.
Ciroza hidatica
HTP

CHISTUL HIDATIC HEPATIC

TRATAMENT
Medical- albendazol
Chirurgical-inactivarea parazitului,

evacuarea continutului, trat.cavitatii

restante, tratamentul complicatiilor.
Metode radicale, met.ce lasa perichistul pe
loc, met.ce rezeca partial.
Tratamentul laparoscopic.