RESPIRATOR

Anatomie si histologie

Mucoasa nazala normala, epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,

HE, 20x

Mucoasa nazala normala, epiteliu

cilindric simplu si
pseudostratificat ciliat, cu celule
muco-secretorii, si corion cu tesut
conjunctiv lax, bine vascularizat,

Caile aeriene superioare:

cavitatea nazala
sinusurile nazale
nazofaringe
laringe
trahee
Histologic
mucoasa
epiteliu pavimentos stratificat sau
epiteliu inalt cilindric pseudostratificat (de tip respirator)
zonal epiteliu de tip tranzitional
submucoasa

cu rare ducte, HE, 10x

glande sero-mucoase
tesut limfoid dispersat sau aglomerat (amigdala palatina, amigdala Gerlach la
deschiderea trompei Eustachio)
Principalele procese patologice
malformatii
leziuni circulatorii
infectii
reactii de hipersensibilitate
boli infectioase de etiologie incerta
tumori
Malformatii

Modificari de forma nas in sa socratic , in sifilisul congenital

Anomalii osoase (deviatii de sept cu ingustarea unei cavitati)
Anomalii de rezorbtie sau fuziune (imperforarea coanelor, fisuri intre mugurii nazali si
maxilari: cheiloschizis = buza de iepure; gnatocheilo-palatoschizis = gura de lup)
Leziuni circulatorii
Hiperemia mucoasei acuta sau cronica : ingrosarea mucoasei datorita dilatarii vasculare;
coloratie rosie, suprafata lucioasa
Hemoragii
la nivelul cavitatilor nazale epistaxis (hipertensiune arteriala, malformatii vasculare,
modificari hormonale ciclice)
petesii pe intreaga mucoasa in sindroame hemoragipare (evidentiabile fibroscopic)
Edem inflamator (de vecinatate) de staza venoasa
Inflamatia
Inflamatiile frecvente acute, cronice (specifice, nespecifice)
Inflamatii acute = rinite
Rinita catarala coriza: etiologie virala, bacteriana sau alergica (noxe profesionale,
sensibilizare)
Macroscopic: - hiperemie si edem al mucoasei, hipersecretie, initial seroasa, apoasa, apoi
mucoasa fluida, incolora filanta si in final, muco-purulenta, cu o bacterie piogena dominanta
Microscopic: - hipersecretie, descuamare, hiperemie, inflamatie
Complicatii:
Sinusita maxilara empiem sinusal
Sinusita frontala si etmoidiana
Extremitatea trompei Eustachio inflamatia timpanului cu perforare

Mastoidita
Tromboflebita sinusurilor de la baza craniului

Rinita pseudomembranoasa cu streptococ - exsudat fibrinos la suprafata si necroza superficiala

subjacenta
Erizipel: streptococ aripa nasului dermita streptococica propagare spre venele faciale
tromboflebita de sinus cavernos leptomeningita purulenta
Furunculele: stafilococ auriu aripa nasului inflamatie necrotizanta +/- tromboza sinus
cavernos
Inflamatiile cronice nespecifice:
Purulenta hiperplazica
Purulenta atrofica = ozena in apropierea zonei olfactive: ulceratii, cruste, puroi
In particular, la brbai tineri poate apare angiofibromul nasofaringian, compus din vase capilare
i stroma densa cu fibroblaste.
Rinita cronica acutizata, corion edematos cu
infiltrat inflamator mixt, HE, 10x

Acelasi caz, rinita cronica acutizata, detaliu cu PMN, limfocite, vasodilatatie capilara cu staza,
HE, 20x

Acelasi caz, hiperplazie foliculara limfoida

reactiva, cu celule NK pozitive IHC in
centrii germinativi, IHC, 10x

Acelasi caz, hiperplazia reactiva a tesutului limfoid cu centri germinativi proeminenti, bcl-2
pozitiv in limfocite din zona marginala, 10x

Vegetatii adenoidiene (

Papilom hiperkeratozic, cu akantoza si hiper-parakeratoza marcata, HE, 4x

Tumori maligne nazofaringiene

Carcinomul scuamos keratinizant / nekeratinizant

Carcinomul nediferentiat (limfo-epitelial):
cu celule mari sau cu celule mici
asociat cu infectia cu virusul Epstein-Barr (EBV)
tipul Schmincke (difuz)
tipul Regaud (nodular)
metastaze in ganglionii latero-cervicali
Adenocarcinomul papilar
Carcinomul adenoid chistic
Limfoame maligne non-Hodgkin (frecvent cu celule B)
Melanomul malign

Carcinom scuamos nekeratinizant nasofaringian, HE, 4x

Carcinom scuamos nekeratinizant (slab diferentiat) naso-faringian, HE, 10x

Carcinom nediferentiat de cavum, cu celula

mare si bogat infiltrat inflamator limfocitar,
HE, 10x

p53 pozitiv in ~ 80% din nucleii celulelor

tumorale intr-un carcinom nediferentiat de
cavum, IHC, 40x

Carcinom nediferentiat de cavum, reactie de

hibridizare in situ (ISH) cu virusul EpsteinBarr (EBV) pozitiv difuz in tumora, 10x

Carcinom nediferentiat de cavum, EBV pozitiv in nucleii celulelor tumorale, ISH, 40x

Carcinom nediferentiat de cavum cu celule mici, HE, 10x

Carcinom adenoid chistic, cu zone muco-secretorii, HE, 10x

Carcinom adenoid chistic

(proliferare glandulara cu aspect
cribriform), HE, 10x

Carcinom adenoid chistic, CK19 pozitiv in

epiteliul glandular tumoral, 10x

Carcinom adenoid chistic, PCNA pozitiv ~ 50% in nucleii celulelor tumorale, 10x

Adenocarcinom de cavum, HE, 20x

Adenocarcinom de cavum cu diferentiere scuamoasa, HE, 20x

Limfom malign non-Hodgkin difuz cu

celule mici de cavum, HE, 4x

LMNH difuz cu celule mici (limfocite B),

L26 (CD20) pozitiv difuz, 10x

LARINGE si TRAHEE

Principalele afectiuni

laringita acuta
laringita TBC
nodulul cntreului
papilomul hiperkeratozic

Nodulul cantaretului
Benign, bilateral pe corzile vocale adevarate
Disfonie laringiana cu stridor
Tesut conjunctiv lax si mixoid acoperit de epiteliu scuamos nekeratinizat
In evolutie, nodulul se fibrozeaza de la periferie spre centru
Cresterea in dimensiuni kissing nodule cu ulceratie

Nodulul cantaretului, tesut conjunctiv lax si

mixoid acoperit de epiteliu pavimentos
nekeratinizant, HE, 4x

Nodulul cantaretului, acelasi caz, corion cu

tesut conjunctiv lax si mixoid cu elemente
inflamatorii cronice dispersate, HE, 10x

Epiglotita acuta supurativa, cu formare de microabcese, HE, 10x

Epiglotita acuta supurativa; acelasi caz, alta

zona cu prezenta unui exsudat fibrinoleucocitar abundent la nivelul corionului,
HE, 20x

Amigdalita acuta pultacee; infiltrat

inflamator cu PMN in grosimea epiteliului
scuamos, cu formare de agregate nodulare,
asociat cu hiperplazia foliculara reactiva a
tesutului limfoid cu formarea de centri
germinativi proeminenti, HE, 20x

Amigdalita acuta pultcee, cu formare de microabcese intraepiteliale, HE, 20x

Papilom hiperkeratozic laringian, HE, 10x

Carcinomul laringian
Factori de risc: fumatul + alcoolul
Frecvent carcinoame scuamoase bine diferentiate (cu formare de perle) sau slab diferentiate (fara
formare de perle)
Pot fi intrinseci (la nivelul corzilor vocale) sau extrinseci (la nivelul epiglotei, plicile
ariepiglotice si fosa piriforma)
Traheobonsita acuta
Etiologie virala (adenovirusuri) uneori cu suprainfectie bacteriana (traheobronsita purulenta)
Mucoasa inflamata si congestionata; bronhii cu lumen plin cu puroi (PMN + detritusuri celulare
necrotice)
Se poate complica cu bronsiolita si bronhopneumonie)

Plaman normal si patologic:

Plaman normal; bronhie principala cu

mucoasa tapetata de epiteliu
pseudostratificat cilindric ciliat si corion cu
glande sero-mucoase, insotita de prezenta
cartilajului hialin in peretele bronsic, HE,
10x

Plaman normal; alveole pulmonare si

bronhiola intralobulara (fara piese
cartilaginoase), HE, 10x

Plaman nerespirat in autoliza (avorton, 850 g), HE, 20x

Plaman partial respirat, cu aspirat

amniotic intra-alveolar si microhemoragii focale la un nou-nascut,
HE, 20x

Acelasi caz, detaliu cu scuame fetale intra-alveolare si microhemoragii intra-alveolare, HE, 40x

Insuficienta respiratorie

Apare cnd presiunea parial a oxigenului PaO2 < 60 mmHg

(normal PaO2 = 80-100 mmHg; PaCO2 = 35-45 mmHg).
Sunt descrise 2 tipuri :
tipul I (hipoxic -normocapnic) n care PaO2 < 60 mmHg i PaCO2 normal
tipul II (hipoxic-hipercapnic) n care PaO2 50 mmHg.
Insuficiena respiratorie cronic determin hipoxemie cronic i apariia hipertensiunii
pulmonare prin vasoconstricie (i consecutiv hipertrofia ventricular dreapt cu aparitia cordului
pulmonar cronic).
De asemenea, apare i policitemie cu creterea vscozitii sangvine i tromboz. Hipoxemia
determin cianoz central, iar hipercapnia determin tremor, puls crtor - Mahler,
confuzie , com.
TEP

TEP masiv apare cnd ~ 90% din patul vascular pulmonar este obstruat i duce la colaps cardiovascular cu disociere electromecanic (inima bate, dar nu mpinge sngele) i deces subit .
TEP major apare cnd sunt obstruate arterele de dimensiuni medii i determin infarct pulmonar
(dispnee + junghi + hemoptizie). Poate fi urmat de un TEP masiv, n lipsa tratamentului (embol
premonitor).
TEP minor recurent apare prin obstrucia recurent, ndelungat a vaselor mici, cu embolii mici
repetitive i obliterarea patului vascular cu hipertensiune pulmonar
Consecintele:
creterea presiunii arteriale pulmonare prin barajul embolic al inimii drepte
ischemie cu mismatch : zone ventilate i neperfuzate

Trombembolism pulmonar masiv cu moarte

subita, aspect macroscopic

Trombembolism pulmonar masiv, embol de

mari dimensiuni (

Trombembolism pulmonar major cu infarct pulmonar, aspect macroscopic

Infarct pulmonar hemoragic, HE, 10x

TBC

este cauzat de Mycobacterium

Tuberculosis (bacilul Koch)

este o reacie de hipersensibilitate de tip IV (ntrziat, mediat celular)
semnul histologic caracteristic este granulomul cazeos (foliculul Koster)
principalul organ infectat este plmnul

infecia pulmonar n copilrie produce complexul primar TBC : afectul primar,

limfangita i adenopatia satelit hilar
infecia pulmonar la adult produce focare Assmann (focare bronhopneumonice TBC n
lobii superiori)
diseminarea sangvin produce TBC miliar
diseminarea bronhogen produce bronhopneumonia TBC
reactivarea focarelor primare se face n condiii de imunosupresie i produce TBC
secundar

Mycobacterium Tuberculosis (bacilul Koch)

Bacil alcool-acid rezistent (BAAR) ce prezint un perete cu coninut bogat n acizi
micolici
Are un genom format din 39 perechi de baze, fr plasmide i cu transpozoni
Genomul e bogat n Guanina=Citozina, care-i confer rezisten n mediu

Diagrama patogenezei infectiei cu bacilul Koch

Boala se transmite aerian prin picturi expulzate n urma tusei de
ctre o persoan infectata cu apariia unor leziuni exsudative
(nespecifice, sub forma unui exsudat seros cu PMN), leziuni
alterative (necroza de cazeificare) i proliferative (foliculul
tuberculos).
Bacilul Koch (B.K.) este preluat de macrofagele alveolare, cu apariia unei inflamaii locale i
recrutarea altor macrofage. Bacilii sunt transportai n ganglionii regionali de ctre macrofagele
stimulate de limfocitele T CD4+ si IFN. In unele cazuri macrofagele activate distrug B.K., dar
unele bacterii rmn viabile. In acest stadiu, B.K. poate circula spre alte organe (creier, rinichi,
os) n interiorul macrofagelor.
In majoritatea cazurilor apare un rspuns imun protector sub forma unor granuloame cazeoase;
dup 2 luni de la expunere apare o reacie de hipersensibilitate ntrziat de tip IV la antigenele
M. Tuberculosis.
Reactivarea se poate face oricnd, cu predilecie n segmentele apicale ale lobilor superiori,
ducnd la necroz cazeoas extensiv. Eliminarea cazeumului duce la formarea unei caverne n
pereii creia se dezvolt o circulaie vascular bogat (anevrisme Rassmussen) ce se poate rupe
n timpul tusei, dnd hemoptizie.

Detectarea bacilului Koch prin PCR: linia 1 martor (+), linia 9

martor (-), in centru markeri de marime

Detectarea bacilului Koch extracelular, in produs patologic, col.

Ziehl Neelsen, 100x imersie

Detectarea bacilului Koch

intracelular (in citoplasma unei
celule gigante Langhans), col.
Ziehl Neelse, 100x, imersie

Celule implicate in dinamica raspunsului imun din TBC; celule

epitelioide (macrofage modificate) pozitive la CD68 intr-un
granulom non-cazeos, 40x

Celule implicate in dinamica

raspunsului imun din TBC;
limfocite T helper CD4+, 40x

Celule implicate in dinamica

raspunsului imun din TBC;
limfocite T citotoxice CD8+, 40x

Diagrama patogenezei TBC primare si secundare, Complexul primar

tuberculos Rancke, Ganglion din hilul pulmonar cu TBC
Complexul primar TBC:
- Afectul primar TBC (proces de alveolita exsudativa aspect
poligonal, subpleural cu calcificare sau fibrozare)
- Limfangita de legatura
- Adenopatia satelita hilara, APOI poza cu Patogeneza infectiei cu
BK
TBC pulmonara primara
Microscopic, granulomul TBC (foliculul Koster) este format de la centru spre periferie din:
zona central de necroz cazeoas
una sau mai multe celule gigante Langhans (cu nuclei n potcoav)
celule epitelioide, aezate radiar
o coroan limfocitar la periferie
granuloamele TBC au tendina la confluare i devin policiclice.
diagnostic diferential cu sarcoidoza

Granulom TBC clasic (folicul Koster): necroza de cazeificare, celule gigante multinucleate
Langhans, celule epitelioide, limfocite, HE, 4x , Fragment pulmonar cu necroza cazeoasa
(medalion stanga), Celula giganta multinucleata Langhans (cu nuclei

TBC pulmonara secundara:

Macroscopic exist 3 tipuri de leziuni : nodulare, difuze i ulcerative.
Leziunile nodulare se pot prezenta sub forma granulaiei miliare, nodulul simplu, nodulul acinos
sau tuberculom; tuberculomul poate fi omogen, stratificat sau polimorf.
Leziunile difuze apar n plmni i pe seroase sub forma pleureziilor i peritonitelor serofibrinoase sau a infiltratului precoce Asmann (leziune exsudativ cu focare confluente de
bronhopneumonie cazeoas).
Leziunile ulcerative apar la nivelul pielii i mucoaselor i au margine anfractuoas, cu fond
neregulat, murdar; n plmn apare caverna TBC.

TBC pulmonara miliara; granuloame TBC

cu celule gigante multinucleate Langhans si
focare de necroza cazeoasa incipienta, cu
tendinta la confluare, HE, 4x

TBC pulmonara miliara (detaliu cu

granulom TBC clasic), HE, 10x

Tuberculoza pulmonar secundar se poate prezenta clinic ca :

pleurezie sero-fibrinoasa
tuberculoza infiltrativa
tuberculoza nodular
tuberculoza cazeos-circumscris - tuberculomul (diagnosticul diferenial se face cu
nodulul solitar pulmonar),
tuberculoza cazeos extensiv
tuberculoza miliar
tuberculoza cavitar (caverna)
Caverna conine germeni cu densitate mare i ritm rapid de multiplicare (2n/24 h). Diviziunile
bacilului Koch sunt nesincrone i ritmul multiplicrii inegal, ceea ce duce la un mozaic
histopatologic de leziuni pulmonare
PNEUMONIA

In pneumonia lobar infecia se rspndete n alveole prin porii Cohn i implic un ntreg lob
Bronhopneumonia apare prin rspndirea unei infecii traheobronice n lobulii pulmonari
Pneumonia atipic produce inflamaie interstiial limfo-plasmocitar

Pneumoniile cu germeni comunitari, din mediu (n afara spitalului) cuprind pneumococul i

Haemophilus Influenzae
Pneumoniile cu germeni de spital (nosocomiale) cuprind Gram (-) i anaerobi
Expunerea la antigene neobinuite din mediu duce la apariia psittacozei (boala cresctorilor de
psri), boala legionarilor (pneumonie atipic cu manifestri digestive n infecia cu Legionella
Pneumofila) sau pneumonii fungice (Aspergillus)
Pneumonia de aspiraie produce leziuni mixte : chimice i infecioase
infeciile oportuniste afecteaz pacienii imunosupresai i includ mycobacteriile, virusuri, fungi
i protozoare
Etiopatogenic pot fi:
Comunitare (community acquired) Streptcoccus Pneumoniae, Haemophillus
Influenzae, Legionella Pneumphila
Nosocomiale (hospital acquired) Stafilococcus aureus, Klebsiella pneumoniae,
Pseudomonas Aeruginosa, Serratia
Atipice (interstitiale), cu virusuri: influenza, adenovirusuri, citomegalovirus, rujeola sau
cu microorganisme intracelulare: micoplasme, chlamydii, ricketsii (Coxiella Burnetti)
Pneumonii chimice de aspiratie
Pneumonii la imunosupresati: Pneumocystis Carinii, Mycobacterium Avium
Intracellulare, Criptococcus, Aspergillus
Pneumococul este un coc Gram (+), aerob, ncapsulat, dispus in diplo, care se transmite aerian i
disemineaz n alveole prin porii lui Cohn producnd pneumonia franc lobar.
Haemophillus Influenzae - frecvent la copil
Klebsiella Pneumoniae - frecvent la alcoolici
Stafilococul auriu (coc Gram (+), aerob, dispus in gramezi) produce pneumonii necrotizante, cu
abcese i pneumatocele i evoluie spre empiem i piopneumotorax; n evoluie pot apare
metastaze septice pe valva tricuspid.
Alti germeni: Micrococ cataral, Streptococ piogen

Pneumococ (coc Gram pozitiv, incapsulat,

ce produce colonii de tip M) cu dispozitie in
diplo, Gram, 100x, imersie

Stafilococ (coc Gram pozitiv, ce produce

colonii de tip S) cu dispozitie in gramezi,
Gram, 100x, imersie

Klebsiella Pneumoniae, bacil Gram negativ incapsulat, Gram, 100x, imersie

Haemophillus Influenzae (coco-bacil Gram

negativ), Gram, 100x, imersie

Pneumonie, faza de
hepatizatie cenusie, alveole
cu exsudat leucocitar
(predominant PMN), HE,
10x

Etapele pneumoniei:
Faza de congestie
Faza de hepatizatie rosie

Faza de hepatizatie cenusie

Faza de rezolutie

Pneumonia se poate complica cu evoluia spre abces (hepatizaie galben), spre organizare i
fibroz (carnificare) sau apariia de metastaze septice frecvent pe valva aortic.
Complicatii:
Pulmonare - carnificare; abcese
Extrapulmonare - pericardite fibrinoase, peritonite (copii), septicemii, endocardite
valvulare ulcero-vegetante, meningite pneumococice, artrite, osteomielite, supuratii.
Moarte prin cord pulmonar acut insuficienta cardiaca dreapta; asfixie (in forme
bilaterale)

Pneumonia lobara
Inflamatia parenchimului pulmonar aerogena
Etiologie bacteriana
Localizare: un lob sau un plamin
Procesul patologic evolueaza in etape
Monomorfism lezional / etapa
Apare prin depasirea mecanismelor de clearance pulmonar:
Diminuarea reflexului de tuse
Leziuni ale aparatului muco-ciliar
Diminuarea activitatii fagocitare a macrofagelor alveolare
Congestie pulmonara si edem
Acumularea de secretii prin obstructia bronsica si suprainfectie (e.g. in bronsiectazii
secundare fibrozei chistice sau sindromului Kartagener)
Clinic de obicei adulti tineri, sex masculin, debut brusc junghi, tuse, expectoratie hemoptoica
(sputa ruginie), in raport cu densitatea fibrinei, febra in platou, evolutie ciclica, rezolutie in criza

Pneumonie franca lobara, cu pleurezie

purulenta si aderente pleurale, aspect
macroscopic

Pneumonie franca lobara, sectiune

Fragment pulmonar cu pneumonie

organizata (carnificare), aspect macroscopic

Acelasi caz, scleroza pulmonara secundara unei pneumonii cronice organizate, sectiune
macroscopica

Pneumonie de hipersensibilizare, cu celule gigante multinucleate,

pe fondul unei alveolite alergice extrinseci, (F, 28 de ani, cu lupus
eritematos sistemic), HE, 20x
Pneumonia leziuni asociate
Pleurezia parapneumonica (fibrinoasa) sau
metapneumonica (fibrino-purulenta) cloazonare
(inchistare) empiem pleural
Adenite supurate (mediastin)
Staza viscerala
Maduva osoasa leucocitoza
Pneumonia - complicatii
- Pulmonare - carnificare; abcese
- Extrapulmonare - pericardite fibrinoase, peritonite (copii), septicemii, endocardite valvulare
ulcero-vegetante, meningite pneumococice, artrite, osteomielite, supuratii.
- Moarte prin cord pulmonar acut insuficienta cardiaca dreapta; asfixie (in forme bilaterale)
Pneumonia cronica organizata cu bronsiolita obliterativa (BOOP)
Este o forma particulara de pneumonie cronica focala, caracterizata prin:
- Obstructie brohiolara prin tesut de granulatie
- Ghemuri (whorls) de fibroblaste si leucocite inconjurate de benzi de fibroza dispuse
concentric in alveole
- Obstructia cailor aeriene duce la acumularea de surfactant, care este fagocitat de macrofage, cu
aparitia unei pneumonii lipidice endogene
Pneumonie cronica organizata cu bronsiolita obliterativa (BOOP),
obstructie bronsiolara prin tesut de granulatie asociata cu
numeroase elemente inflamatorii cronice si fibroza, VG, 20x

BOOP, fibroblaste si benzi de

colagen cu dispozitie concentrica,
nodulara, VG, 40x

BOOP pe fond de bronhopneumonie (M, 73 de ani, arsuri intinse

secundare unei tentative de suicid), HE, 10x

Bronhopneumonia
Apare prin rspndirea unei infecii traheobronice n lobulii
pulmonari prin bronhiolele lobulare
La copii i btrni (cu un reflex diminuat de tuse) poate aparea
consecutiv unei bronite sau bronsiolite, iar la persoane imobilizate, prin aspiraie
2 tipuri:
bronhopneumonia cu focare diseminate
bronhopneumonia cu focare confluente
Microscopic apare un polimorfism lezional : zone afectate alternand cu zone de parenchim
normal
Leziunea consta dintr-o alveolita exsudativa sero-fibrinoasa sau fibrino-leucocitara centrata de o
bronhiola plina cu puroi, care macroscopic se prezinta sub forma unor focare diseminate,
proeminente, galbui, de 2-3 cm, care pot conflua

Cancer pulmonar centro-hilar, cu aspect

nodular, albicios

Bronhopneumonie in rezolutie, HE, 10x

Bronhopneumonie, alveole cu exsudat

purulent, HE, 4x (femeie, 53 ani)

Bronhopneumonie, bronhiola intralobulara cu exsudat purulent, HE, 10x, acelasi caz

Pneumonia interstitiala
Pneumonii interstitiale idiopatice:
Pneumonia interstitiala cronica comuna
Pneumonia interstitiala descuamativa
Pneumonia interstitiala limfocitara
Pneumonii interstitiale virale:
Virusul Influenzae
Adenovirus
Citomegalovirus
Pneumonia interstitiala atipica:
Este cauzat de o varietate de organisme, cum ar fi virusuri, Mycoplasma pneumoniae,
chlamidii.
Virusuri: virusurile gripale de tip A i B, virusul respirator sinciial, adenovirusuri, rinovirusuri,
virusul rujeolei i virusul varicelei

Predominant este natura interstiial a reaciei inflamatorii, localizat n interiorul pereilor

alveolari.
Septele alveolare sunt lrgite i prezinta, de obicei, un infiltrat inflamator limfo-plasmocitar si
macrofagic, insotit de vasodilatatie capilara si staza.
Au evolutie autolimitata cu restitutio ad integrum
La docimazia hidrostatica, fragmentele plutesc intre 2 ape
Pneumonia viral este dat cel mai frecvent de virusul Influenzae (ce produce gripa) i se
caracterizeaz prin edem alveolar, necroz alveolara focal, si prezenta membranelor hialine. Se
complica prin suprainfectia cu stafilococ auriu si bronhopneumonie.
Adenovirusurile sunt asociate cu apariia necrozei la nivelul bronhiolelor si aparitia bronsiolitei
obliterative.
n infecia cu citomegalovirus, apar incluzii nucleare cu halou in celulele epiteliale, cu aspect de
ochi de bufni, cnd virusul produce efecte citopatice.
Rujeola - pneumonia cu celule gigante (Warthin Finkeldey)
Pneumocystis Carinii este un fung evideniabil prin coloraie argentic Grocott, care produce o
pneumonie interstiial cu plasmocite i un edem alveolar bulos (bubble). In ganglioni, splin
i ficat produce granuloame .

Pneumonie interstitiala, HE, 10x (F, 3 ani)

Pneumonie interstitiala, infiltrat

inflamator limfo-plasmocitar la
nivelul septelor alveolare, focare
de atelectazie, HE, 20x, acelasi
caz

Pneumonie interstitiala, infiltrate

limfo-plasmocitare intraseptale, alveole libere, focal macrofage
spumoase ce au fagocitat lipide de constitutie, HE, 10x

Pneumonie interstitiala cu Pneumocistis Carinii, edem alveolar

bulos, HE, 10x (M, 3 luni)

Pneumonie interstitiala cu
Pneumocistis Carinii, infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar
septal asociat cu edem alveolar
bulos (

Pneumonie interstitiala cu
Pneumocistis Carinii, celule gigante multinucleate, HE, 40x,
acelasi caz

Sdr. OBSTRUCTIV

Bronsita cronica
Emfizemul pulmonar
Astmul bronsic
Bronhopneumopatia obstructiva cronica:

Tipul A (don Quijote) predomina emfizemul; clinic: pacienti pink puffer

Tipul B (Sancho Panza) predomina bronsita cronica; clinic: pacienti blue bloaters

Sindromul pulmonar obstructiv :

bronita cronic i astmul bronic produc ngustarea cilor respiratorii; emfizemul

produce scderea elasticitii i complianei pulmonare
astmul se caracterizeaz prin spasmul pereilor cilor aeriene inferioare pe un fond de
hiperreactivitate bronic
spasmul muscular, dopurile de mucus i edemul submucoasei determin obstrucia cilor
aeriene
emfizemul este cauzat de proteazele secretate de celulele inflamatorii, ce distrug
ireversibil pereii alveolari
bronita cronic se manifest clinic prin tuse i expectoraie matinal zilnic 3 luni / an, 2
ani consecutiv. Histologic, apare o hiperplazie glandular cu hipersecreie de mucus

Bolile pulmonare obstructive (bronita cronic, astmul, emfizemul) produc hipertensiune

pulmonar i insuficien cardiac dreapt !
Bronsita cronica
Sindrom obstructiv cronic manifestat clinic prin tuse i expectoraie matinal zilnic 3 luni pe an
an, 2 ani consecutiv.
Microscopic se caracterizeaz prin hipersecreie de mucus, hiperplazie glandular, hipertrofie
muscular + metaplazie pavimentoas, infiltrat limfo-plasmocitar i uneori, fibroz n
submucoas.
Indicele Reid (IR) = grosimea glandelor bronice / grosimea peretelui (normal IR ~ 0,44). In
bronita cronic IR > 0,52.
Bronsita cronica + Emfizem pulmonar = Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC)

Emfizemul pulmonar
Dilatarea permanent i anormal a cilor respiratorii inferioare distal de bronhiola terminal
prin ruperea septelor alveolare, cu formarea unor spatii aeriene chistice.
Ca urmare scade elasticitatea i compliana pulmonar i crete capacitatea rezidual funcional
Emfizemul centrolobular apare n lobii superiori i este asociat fumatului
Emfizemul panacinar apare n lobii inferiori i este asociat deficitului de alfa1-antitripsin.
Scleroemfizemul pulmonar localizat paraseptal apare frecvent la tineri, subpleural, n lobii
superiori, asociat cu vezicule pulmonare (blebbs) i se poate rupe dnd pneumotorax spontan.
Emfizemul neregulat este asimptomatic, asociat cu cicatrici si atelectazii la varstnici
Alfa 1 antitripsina este un inhibitor de proteaze sintetizat in ficat si codificat de gena MM
(fenotipul normal este PiMM ~90% din populatie).
Statusul homozigot PiZZ si heterozigot PiZM duce la aparitia unui emfizem simptomatic prin
diminuarea alfa 1 antitripsina la ~ 80% din populatie.
Dezechilibrul mecanismului proteaza (elastaza ce distruge fibrele elastice din septele alveolare)
anti proteaza (alfa 1 antitripsina, inhibitor de proteaze, sintetizat in ficat.)

Emfizem pulmonar periferic subpleural, aspect

macroscopic

Emfizem pulmonar; ruperea septelor alveolare cu formarea unor spatii aeriene neregulate, HE,
4x

Diagrama cu aspectul 3-D al moleculei de

IgE

Dermatophagoides Pteronissimus (acarian din praful de casa, ce se hraneste cu celule epiteliale

descuamate de la nivelul pielii si care este implicat in declansarea astmului bronsic extrinsec),
HE, 10x

Eozinofil cu granulatii intracitoplasmatice

(celula efectorie in cadrul astmului bronsic),
MET, 4500x

Bazofil cu granule electrono-dense

intracitoplasmatice (celula implicata in
mecanismul declansarii astmului bronsic),
MET, 4500x

Astmul bronsic
Prototipul este o reactie de histosensibilitate tip
I
Interleukina-4 rol in mecanismul de switching isotype de pe IgG pe IgE
Interleukina-5 rol in recrutarea eozinofilelor, cu secretia prostaglandinei PGF2, tromboxanului
TxA2, leucotrienelor LTC4, D4, E4 care formeaza SRSA (slow reacting substance of
anaphylaxis) si secretia PAF (factorul activator plachetar)
La patogeneza mai contribuie si sistemul adrenergic prin eliberarea substantei P, ce determina
hiper-secretie de mucus
Alergen -> hiperreactivitate bronsica -> bronhoconstrictie -> VEMS
Clinic - triada dispnee paroxistica expiratorie, wheezing, tuse cronica
Poate fi extrinsec (de cauza alergica) sau intrinsec (de cauza neurogena)
Microscopic se constat hipertrofie i hiperplazie muscular, invaginaii epiteliale, cu nlocuirea
epiteliului cu celule mucinoase mari, hipersecreie de mucus i infiltrat cu eozinofile.
In sput se gsesc corpi Creola, cristale Charcot-Leyden i spirale Curschmann.
In snge apare eozinofilie i creterea IgE serice,
Probele ventilatorii arat VEMS (volumul expirator maxim pe secund) sczut, PEF (debitul
expirator de vrf) sczut i indicele Tiffneau (IT) sczut; IT = VEMS / CV (CV = capacitatea
vital).

Diagrama cu mecanismul cooperarii

celulare din cadrul declansarii raspunsului
imun in astmul bronsic (prototip al reactiei
de hipersensibiltate imediata, prin IgE)

Diagrama cu mecanismul activarii celulare in

declansarea astmului bronsic

Sdr. RESTRICTIV

Sindromul pulmonar restrictiv :

cuprinde boli ce afecteaz interstiiul pulmonar cu fibroz
rspunsul pulmonar iniial este sub forma unor leziuni alveolare difuze
SDRA (sindromul de detres respiratorie acut) este o form acut de leziuni
alveolare difuze determinat de sepsis i oc
Fibroza interstiial progresiv duce la apariia plmnului n fagure de miere
(honey-comb lung)
Alveolita alergic extrinsec se datoreaz hipersensibilitii la alergenele inhalate (ex.:
plmnul fermierului la fn)
Pneumoconiozele (boli profesionale pulmonare) sunt exemple de fibroz interstiial
produs de praf i minereuri inhalate; Pneumoconioza minerului la crbune are 2 forme :
fibroza simpl i fibroza masiv progresiv
Azbestoza predispune la fibroz interstiial i mezotelioame pleurale
Sarcoidoza i bolile de colagen (ex.: sclerodermia) determin fibroza interstiial a
plmnului
Bolile pulmonare restrictive scad compliana plmnului prin distrugerea difuz a pereilor
alveolari, cu evoluie n 3 faze :
Hemoragie i exsudat proteic intra-alveolar cu formare de membrane hialine (fibrin,
proteine i celule deteriorate)
Edem i inflamaie interstiial
Fibroz interstiial
Pot fi acute, cum ar fi SDRA (hipoxemie refractar la oxigen + opaciti difuze bilaterale n
ambele cmpuri pulmonare + scderea complianei pulmonare) sau cronice, cum ar fi fibroza
interstiial progresiv cronic, din scleroza sistemica progresiva (plmnul n fagure de miere,
caracterizat prin spaii chistice aeriene alternnd cu zone de fibroz).
Alveolita alergic extrinsec apare prin infecia cu bacterii termofile de tipul Actinomyces i
evolueaz n 2 faze :
expunerea acut la antigen determin o reacie de hipersensibilitate de tip III cu remisiune
n 24 de ore
expunerea cronic la antigen determin o reacie de hipersensibilitate de tip IV cu fibroz
interstiial
Exemple de alveolita alergica extrinseca: plmnul fermierului (la fn), plmnul
cresctorului de psri (porumbei), bagasoza (la cei ce cultiv trestie de zahr).

Sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA)

La adult este un edem pulmonar acut non-cardiogen, ce apare cel mai frecvent n septicemii i
ocuri, se manifest ca sindrom restrictiv i nu rspunde la oxigen.
Caracteristica histologic o reprezint formarea membranelor
hialine (compuse din fibrin, proteine i detritusuri celulare) ce
tapeteaz pereii alveolari, leziuni ale membranei alveolocapilare, cu transsudat alveolar, necroza pneumocitelor
La nou nscut SDRA apare prin lipsa surfactantului (pneumocite
tip II imature), ce determin atelectazie, cu necroza epiteliului
bronhiolelor respiratorii i acoperirea cu membrane hialine.
Boala apare frecvent la nou-nscui prematuri, cu mame diabetice.
Complicaiile SDRA la nou-nscut sunt:
hemoragia cerebral
displazia bronho-pulmonar
enterocolita necrotizant
persistena canalului arterial.
Mortalitatea este de ~ 50% la cei cu o greutate < 1000 g.

Alveolita alergic extrinsec

Alveolita alergic extrinsec apare prin infecia cu bacterii
termofile de tipul Actinomyces i evolueaz n 2 faze :

expunerea acut la antigen determin o reacie de hipersensibilitate de tip III cu remisiune

n 24 de ore
expunerea cronic la antigen determin o reacie de hipersensibilitate de tip IV cu fibroz
interstiial

Exemple de alveolita alergica extrinseca: plmnul fermierului (la fn), plmnul cresctorului
de psri (porumbei), bagasoza (la cei ce cultiv trestie de zahr).
CANCERUL BRONHOPULMONAR

Cancerul bronho-pulmonar :
are printre cauzele importante factori de mediu cum ar fi fumatul i radiaiile ionizante
(radonul), cu vrful incidenei ntre 40-70 de ani
exist 4 tipuri principale: carcinomul cu celule scuamoase, cu celule mici, cu celule mari
i adenocarcinomul
tumorile pot fi centrale (scuamoase i cu celule mici) sau periferice (adenocarcinoame i
carcinomul cu celule mari)
Adenocarcinoame
acinar
papilar
mucinos solid
bronhiolo-alveolar
Carcinoame scuamoase
Carcinoame anaplazice cu celule mici
tipul n bob de ovz,
tipul intermediar cu celule fusiforme
tipul combinat
Carcinoame anaplazice cu celule mari (clare sau gigante)
Carcinoame ale glandelor bronice (muco-epidermoid, adenoid chistic)
Tumori carcinoide
Criteriile de prognostic favorabil n cancerul bronho-pulmonar sunt :
diametrul tumorii < 3 cm
distana > 2 cm de carina traheal
fr invazie n diafragm, pericard, trahee, vase mari, esofag
fr metastaze la distan
fr invazie ganglionar
fr efuziuni pleurale maligne
absena unei atelectazii sau pneumonii suprapuse
Carcinoamele pulmonare dau frecvent metastaze n ficat, creier, oase (coaste i vertebre) i n
suprarenal
Carcinomul bronhiolo-alveolar este o form special de adenocarcinom.
Carcinoamele cu celule mici sunt tumori neuroendocrine, foarte agresive i cu multe sindroame
paraneoplazice endocrine

supravieuirea global este de 5-30% / 5 ani, dependent de tipul i stadiul neoplasmului

Clinico-oncologic carcinoamele pulmonare pot fi :
centro-hilare (cel scuamos i cu celule mici) sau
periferice (adenocarcinoamele i cel cu celule mari).
Clinic se manifest prin triada tuse, hemoptizie i dispnee.
Cancer pulmonar centro-hilar, cu aspect nodular,
albicios

Cancer
pulmonar
cu invazia
intregului
parenchim,
sectiune,
aspect
macrosopic
Invazia structurilor anatomice adjacente
determina
o serie de sindroame:
Invazia ganglionului stelat sd. Horner Claude Bernard: ptoza + mioza + enoftalmie +
anhidroza ipsilaterala
Compresia venei cave superioare sd. venei cavei superioare: edem in pelerina +
cianoza + circulatie colaterala pe trunchi
Invazia plexului brahial sd. Pancoast Tobias: disfonie (afectarea n. laringeu recurent) +
nevrita brahiala (durere) + fatigabilitate la nivelul bratelor
Invazia pleurei determina pleurezie
Molecular:
Deletii ale Rb si p53
Mutatii punctiforme ale genei ras
Supraexpresia receptorului factorului de crestere epidermal

Cancer pulmonar centro-hilar cu plecare in bronsiile mari, aspect

macroscopic

Cancer pulmonar; detaliu cu formatiune tumorala nodulara, albicioasa, cu contur vag policiclic,
invaziva, cu arii de hemoragie, aspect macroscopic, sectiune, acelasi caz

Cancer pulmonar centro-hilar, tumora albicioasa cu necroza

centrala si invazie peribronsica in parenchim, aspect macroscopic,
detaliu pe sectiune, acelasi caz

Cancer pulmonar periferic cu invazie

subpleurala si in parenchimul pulmonar,
aspect macroscopic

Cancer pulmonar periferic; tumora invaziva cu necroza si cavitatie, cu prezenta unei excrescente
papilare rugoase in interiorul cavitatii, aspect macroscopic, detaliu pe sectiune, acelasi caz

Cancer pulmonar centro-hilar; invazie

peribronsica prin contiguitate in
parenchimul pulmonar cu hemoragie, aspect
macroscopic

Cancer pulmonar centro-hilar; acelasi caz cu detaliu pe sectiune: tumora invaziva, albicioasa cu
zone hemoragice, aspect macroscopic

Carcinomul scuamos
Carcinomul scuamos are punct de plecare n epiteliul bronic al broniilor mari.
Apare frecvent la brbai, fumtori, pe o metaplazie scuamoas a epiteliului respirator, avnd
forme att bine difereniate (cu perle keratozice) ct i forme slab difereniate.
Are un model de cretere lent, cu timp de dedublare mare, iar tumora poate suferi n timp un
proces de necroz central, cu formarea unei caviti.

Se nsoete de apariia unor sindroame paraneoplazice, cum ar fi : hipercalcemia (secretie de

PTH-like) i osteoartropatia hipertrofiant pneumic (degete in bat de tobosar)
Carcinom pulmonar scuamos nekeratinizant
(slab diferentiat), HE, 20x

Carcinom pulmonar scuamos keratinizant cu formare de perle keratozice, HE, 10x

Carcinomul cu celule mici

Carcinomul cu celule mici are punct de plecare n celulele Kulchitzky (ce aparin sistemului
neuroendocrin difuz APUD).
Este un cancer central, ce prezint o form limitat (la un hemitorace) i una extensiv (n
ambele cmpuri pulmonare).
Are model de cretere rapid, cu metastaze frecvente pe cale sangvin, n creier.

Celulele sunt mici, rotund-ovalare, dispuse n plaje, cu aspect n bob de ovz (oat-cell). Este
radio- i chimiosensibil.
Imunohistochimic se pot evidenia markeri neuroendocrini (TB-01 / Leu-7, chromogranina i
synaptofizina), hormoni polipeptidici (ACTH), neuropeptide (endorfine)
Electrono-microscopic se pot evidenia granule dense neuro-endocrine inconjurate de o
membrana.
Este nsoit de o serie de sindroame paraneoplazice : secreia ectopic de ACTH (sindromul
Cushing), secreia inapropriat de ADH cu hipo-natremie si intoxicatie cu apa (sindromul
Schwartz-Barter), sindromul miastenic Eaton-Lambert, afectare cerebeloasa cu ataxie.
Carcinom pulmonar nediferentiat cu celule mici (

Carcinom pulmonar cu celule

mici, reactie IHC pentru
chromogranina in celulele
tumorale, 10x

Carcinom pulmonar cu celule

mici, HE, 20x

Carcinomul cu celule mari

Este un cancer periferic, compus din celule mari, rotund - poligonale, cu aspect polimorf, uneori
cu celule gigante sau clare, dispuse n plaje, cu atipii i mitoze (figuri mitotice). Cuprinde
formele nediferentiate de adenocarcinom si carcinom scuamos.
Carcinom pulmonar slab diferentiat, cu
celule mari, rotund-poligonale, dispuse in
plaje solide si cuiburi, HE, 10x

Invazie perineurala intr-un carcinom pulmonar

nediferentiat cu celule mici, HE, 20x (F, 53
ani)

Adenocarcinoame
Adenocarcinomul are punct de plecare n
epiteliul bronic din bronhiile mici.
Apare mai frecvent la femei, asociat cu cicatrici vechi, periferice, subpleurale (infarcte
pulmonare vechi sau leziuni de TBC).
Are model de cretere lent cu forme de la bine difereniat la slab difereniat.
Carcinomulbronhioloalveolar
este o variant de adenocarcinom cu punct de plecare n epiteliul bronhiolo-alveolar
muco-secretor si celulele Clara.
are model de cretere intra-alveolar, compus din celule nalte, cubo-cilindrice, ce
delimiteaz i nlocuiesc pneumocitele si se extind de-a lungul septelor alveolare ca
fluturii pe gard (lepidic fashion); 2/3 din aceste tumori sunt mucosecretoare

Adenocarcinom pulmonar moderat

diferentiat cu formare de structuri
glandulare si cu zone de necroza, HE, 10x

Adenocarcinom pulmonar acinar, cu

marcata reactie desmoplazica, HE, 10x

Adenocarcinom bronhiolo-alveolar, HE, 4x

Adenocarcinom bronhiolo-alveolar, detaliu,

HE, 10x

Carcinomul pulmonar

Reactie IHC pozitiva difuz pentru CK7 in citoplasma celulelor

tumorale dintr-un adenocarcinom pulmonar, 10x

Reactie IHC pozitiva difuz pentru

TTF1 in nucleii celulelor tumorale
intr-un carcinom pulmonar, 4x

Carcinom adenoid chistic de

glande bronsice; proliferare
tumorala glandulara cu aspect cribriform, HE, 4x

Carcinoidul bronsic
Apare n bronhiile proximale sub forma unor mase polipoide cu model de cretere endobronic.
Sunt tumori local invazive, cu grad sczut de malignitate, ce dau metastaze n ganglionii
regionali.
Sunt compuse din celule mici, rotunde, aezate n cuiburi, cordoane sau acini, ce aparin
sistemului APUD i conin granule neuroendocrine.
Poate fi tipic sau atipic (cu necroza centrala si mitoze)
Tumora neuroendocrina bine diferentiata
(carcinoid bronsic tipic); celule mici,
rotunde, monomorfe, dispuse in cuiburi,
HE, 10x

Carcinoid bronsic, aspect macroscopic

Metastazele pulmonare
Metastazele pulmonare se pot prezenta sub 3 forme :
nodulul solitar pulmonar
metastaze multiple nodulare
limfangita carcinomatoas (de tip reticulonodular sau micronodular)

Criteriile de benignitate pentru un nodul solitar pulmonar sunt : vrsta mai mica de 35 ani,
calcificri prezente i lipsa creterii tumorale n ultimii 2 ani.

Metastaza de carcinom pulmonar slab

diferentiat cu celule mari in corticosuprarenala (aspect epidermoid), HE, 10x

Detaliu cu celule tumorale mari, rotund-poligonale, cu focare atipice, la acelasi caz cu metastaza
de carcinom pulmonar in cortico-suprarenala, HE, 20x

Metastaza de carcinom pulmonar in corticosuprarenala, TTF1 pozitiv difuz in nucleii

celulelor tumorale, IHC, 10x, acelasi caz

Metastaza de carcinom pulmonar in cortico-suprarenala, CK7 pozitiva difuz in citoplasma

celulelor tumorale, IHC, 10x, acelasi caz

____________________________________________________________________________
PNEUMOCONIOZE
Pneumoconiozele colagene se caracterizeaz prin leziuni ireversibile datorit distrugerii
structurilor alveolare i a unei reacii interstiiale colagenice (ex.: silicoza, azbestoza).
Pneumoconiozele necolagene au leziuni reversibile, structura alveolar rmnnd intact, iar
reacia interstiial este de tip reticulinic (ex.: antracoza).
Silicoza
Silicoza apare prin expunerea la dioxid de siliciu cristalin sau quartz (~ 5m). Specific este
nodulul silicotic format dintr-o zon central areactiv (ce conine fascicule fibrohialine
concentrice) i o zon periferic reactiv (compus din macrofage, limfocite, plasmocite,
fibroblati). In lumin polarizat se observ cristale de dioxid de siliciu n centru i la periferia
nodulului.

Nodul silicotic, cu zona centrala areactiva (fibroasa) si zona

periferica reactiva (celulara), VG, 4x

Cristale de quartz extracelulare,

birefringente in lumina polarizata,
intr-un nodul silicotic, 40x

Nodul silicotic; zona reactiva

periferica cu limfocite, macrofage
si fibroblasti, VG, 10x
Azbestoza
Azbestoza apare prin expunerea la fibre de azbest cu lungime > 8
m. Exist 2 categorii de azbest : alb (crisotil) i albastru
(crocidolit). Specific apare fibroza interstiial colagen i corpii
azbestozici fibre de azbest nvelite ntr-o manta proteic ce conine Fe i mucopolizaharide,
care se gsesc i n macrofage i n interstiiu.
Antracoza

Antracoza apare prin expunerea la crbune superior (antracit, huil, grafit). Specific este macula
de crbune alctuit din fibre de reticulin aezate radiar, care prind ca ntr-o plas aglomerrile
de macrofage ce au fagocitat crbune i care se gsesc peribronhiolar.
Pleurezia
Pleurezia serofobrinoasa este o inflamaie exsudativ fibrinoasa a pleurei.
Pleurezia poate insoti boli pulmonare ca: tuberculoza, pneumonie (pleurezia meta- sau
parapneumonica), infarct pulmonar, abcese pulmonare, broniectazii, boli sistemice ca: artrit
reumatoid, lupus eritematos diseminat, uremie, infecii sistemice difuze sau unele afeciuni ca
metastazele postiradiere n terapia tumorilor pulmonare i de mediastin.
Patogenic n fazele recente apare un exsudat seros sau serofibrinos redus; de cele mai multe ori
reacia serofibrinoas este minim i exudatul se resoarbe, ducand la rezoluie, alteori poate
apare o organizare a componentelor fibrinoase.
Macroscopic, leziunea intereseaz pleura visceral care are aspect eritematos, cu luciu ters, de
culoare rou nchis. Uneori apar depozite fibrinoase, ca nite false membrane alb-gri sau albroii, cu aspect reticulat sau vilos, asemanatoare cu limba de pisic sau cu o tartin cu unt,
dezlipit.
Microscopic, mezoteliul de suprafa este alterat. Stroma conjunctiv este intens hiperemiat i
acoperit cu un depozit de filamente de fibrin eozinofil cu aspect de reea plexiforma, pe
alocuri realiznd mase compacte, ntre care se gsesc rare limfocite.

Pleurezie sero-fibrinoasa, HE, 4x

Pleurezie purulenta cu formare de

aderente si inchistare (cloazonare),
aspect macroscopic

Pleurezie puruelenta, detaliu

macroscopic

Mezoteliomul
Este o tumor bifazic cu punct de plecare n mezoteliu, ce poate apare prin expunerea la azbest
dup o perioad de latenta de 20-25 de ani.
Are o component sarcomatoas sub forma unor celule fusiforme dispuse n benzi i o
component epitelial sub forma unor structuri glandulare delimitate de celule epiteliale.
Lipsa uneia dintre componente atrage denumirea de mezoteliom monofazic (celule epiteliale
columnare, ce delimiteaz fante i formeaz papile ce protruzioneaz n interior).
Imunohistochimic este pozitiv la citokeratin, antigenul de membrana epiteliala, vimentin,
calretinin, mezotelin.
Mezoteliomul secret acid hialuronic (glicozaminoglican), vizibil n celulele tumorale sub form
de vacuole cu coloraii speciale (PAS +)

Mezoteliom; proliferare bifazica (epiteliala

si mezenchimala), cu predominanta
componentei epiteliale, sub forma de
trabecule si structuri glandulare, HE, 10x

Mezoteliom; calretinina pozitiva difuz in citoplasma celulelor tumorale, IHC, 10x

DIGESTIV

Histologia tubului digestiv

Stomac, zona fundica, HE, 4x; cripte scurte,
glande lungi si drepte

Stomac, HE, 10x, zona fornixului, detaliu

(feathery pattern): celule apicale
(acidofile) secretoare de HCl si celule bazale
(bazofile) secretoare de pepsinogen (celule
principale)

Duoden, vilozitati intestinale si glande submucoase Brunner, HE, 4x

Jejun, vilozitati intestinale si glande

Lieberkuhn, HE, 10x

Ileon, vilozitati intestinale cu celule caliciforme si placa Payer cu centru germinativ proeminent,

IHC pentru bcl-2, 4x

Colon, cripte colonice cu numeroase celule

caliciforme, celule ale sistemului APUD
pozitive la NK1, 10x

Pancreas, acini cu celule centro-acinare, HE, 20x

Glanda salivara mixta sero-mucoasa cu

ducte excretorii si semilune Gianuzzi-Ebner,
HE, 10x

Pancreas, insula Langerhans, HE, 10x

Insule Langerhans pancreatice pozitive

la NSE, 10x

Ficat, cordoane Remack, vena centro-lobulara, HE, 4x

Ficat, spatiul port Kiernan cu triada Glieson,

HE, 20x

Cavitatea orala

Cele mai frecvente malformaii sunt palatoschizisul i cheiloschizisul (buza de iepure).

Alte malformatii din zona capului si gatului cuprind chistul de canal tireoglos si chistul
branhial
Stomatitele infecioase se pot datora infeciei cu : virusurile Herpex Simplex 1, EpsteinBarr, Coxsachie A sau fungi de genul Candida Albicans.
Epulisul este un granulom inflamator la nivelul gingiei.
Ranula reprezint un chist mucinos de retenie pe planeul cavitii bucale

Epulis, creasta alveolara, M, 80 ani, HE, 4x,

imagine de ansamblu

Epulis, acelasi caz, detaliu cu celule gigante multinucleate, HE, 10x

Epulis, acelasi caz, zona cu metaplazie

osoasa, HE, 4x

Epulis, acelasi caz, numeroase vase capilare

si depozite de hemosiderina, HE, 10x

Chist de canal tireoglos, F, 60 ani, HE, 4x

Chist de canal tireoglos, acelasi caz, CK7

pozitiva in foliculii tiroidieni, 10x

Chist de canal tireoglos, acelasi caz,

tireoglobulina pozitiva in foliculii tiroidieni,
10x

Patologia orala
Caria dentar apare ca rezultat al
distrugerii smalului i dentinei de acidul
format de bacteriile din placa dentar tartru; in mod normal, acidul este neutralizat de secreia
alcalin a salivei.
Densitatea plcii bacteriene mpiedic saliva s ajung la smal, iar acidul dizolv hidroxiapatita
de calciu i ptrunde n grosimea dintelui decalcificndu-l i producnd o cavitate numit carie.
Bacteriile ptrund n continuare n dentin i canalele dentinale pe care le demineralizeaz i le
lichefiaz i ajung n cavitatea central producnd 2 complicaii : pulpita acut i abcesul
periodontal sau apical.

Parotidita epidemica
Parotidita epidemica este o inflamaie acut exsudativ (sialadenita parotidian) dat de virusul
urlian (paramixovirus) care de obicei afecteaz glandele salivare mari (n special glandele
parotide).
Virusul are chemotactism pozitiv pentru pancreasul exocrin, testicule, ovare
ntre acini i canale interstiiul prezint hiperemie i exudat abundent seros, slab colorat, acidofil,
cu elemente inflamatorii limfo-histiocitare, uneori cu fibroza

Sialadenita parotidiana, abundent infiltrat inflamator limfo-plasmocitar interstitial si periacinar,

HE, 10x

Infectie cu citomegalovirus (CMV) in

glanda salivara

Infectie cu citomegalovirus (CMV) la

nivelul glandei parotide, HE, 4x

Infectie cu CMV, acelasi caz, detaliu cu

acini glandulari, HE, 20x

Efect citopatic incluzionar nuclear cu aspect in 'ochi de bufnita', HE, 40x

Amigdalita cronica hipertrofica

Amigdalita acuta:

Parenchimatoasa (hiperemie + exsudat albicios)

Foliculara (pultacee)

Consecintele amigdalitei acute:

Abcesul peri-tonsilar

Abcesul retrofaringian
Angina Ludwig (flegmon al gatului)

Amigdalita cronica hiperproductie de keratina la nivelul criptelor amigdaliene (colonizate cu

Actynomices care intretin procesul inflamator) si hiperplazie limfoida foliculara reactiva

Amigdalita cronica hipertrofica, F, 20 ani,

aspect macroscopic

Amigdalita cronica hipertrofica, acelasi caz, sectiune

Tumori ale cavitatii orale

Carcinomul scuamos al cavitii orale apare mai frecvent la brbai, cu varsta mai mare de 65
de ani, cu localizare la buza inferioar, pe zone expuse la soare sau traume repetate si limb (2/3
antero-laterale); poate apare pe focare de displazie.
Tumorile sunt de obicei bine difereniate, cu keratinizri, infiltrare local i metastaze n
ganglionii latero-cervicali

Tumora de bolta palatina ulcerata

Carcinom scuamos lingual, zona de trecere de la epiteliu normal la epiteliu displazic, HE, 4x

Carcinom scuamos lingual, acelasi caz,

trecere de la displazie la CIS, HE, 4x

Carcinom scuamos lingual, acelasi caz, trecere de la CIS la carcinom scuamos invaziv
nekeratinizant, HE, 4x

Ameloblastomul (adamantinomul) apare n mandibul i se caracterizeaz prin prezena de

cuiburi de celule stelate incluse n esut conjunctiv lax, delimitate la periferie de celule fusiforme.
Tumora deriv din epiteliul fetal odontogenic (reticul stelat) i formeaz chiste, cu distrugerea
substanei osoase. Poate avea cteva forme histologice, mai frecvente fiind forma folicular,
achantomatoas i plexiform
Tumora Abrikosov (mioblastom) este o tumora cu celule granulare la nivelul limbii, cu originea
n celulele Schwann (S-100 pozitive)

Tumora de mandibula, aspect macroscopic

Tumora de mandibula, acelasi caz, sectiune

Ameloblastom folicular cu zona

achantomatoasa, HE, 10x

Ameloblastom folicular, HE, 10x

Tumorile glandelor salivare

Tumorile glandelor salivare apar cel
mai frecvent n parotid i pot fi
benigne (marea majoritate) sau
maligne.
Cea mai frecvent tumor benign este
adenomul pleomorf (tumora mixt) ce
poate apare n orice gland salivar, urmat de tumora Warthin (adenolimfomul) ce apare
numai n parotid
Adenomul pleomorf se caracterizeaz printr-o proliferare adenomatoas nsoit de metaplazie
condroid, mixoid sau osoas a stromei
Tumora Warthin (adenolimfomul / cystadenoma papiliferum lympho-matosum) se
caracterizeaz prin prezena unor structuri limfoide foliculare incluse ntr-o proliferare
adenomatoas cu aspect chistic, n care structurile limfoide sunt delimitate de un epiteliu cubocilindric de tip oncocitic
Cea mai frecvent tumor malign este carcinomul adenoid chistic, caracterizat printr-o
proliferare epitelial cu aspect cribriform, cu model de cretere lent, potential local distructiv
crescut i diseminare perineural
Carcinomul scuamos poate apare la nivelul glandelor salivare, avnd forme de la bine
difereniate (cu perle orto- sau parakeratozice) pn la forme slab difereniate (nekeratinizant)
Carcinomul cu celule acinare este o tumora rara, cu formarea unor structuri tubulare, cu celule
cubo-cilindrice, palide, fin granulare, cu nuclei mici, asezati apical (polarizare inversa)
Alte tumori ale glandelor salivare sunt: carcinomul muco-epidermoid, adenocarcinomul cu
celule bazale, carcinom pleomorf, carcinoma ex- pleomorphic adenoma
Adenom pleomorf

Adenom pleomorf, aspect macroscopic

Adenom pleomorf, sectiune

Macroscopic: nodul incapsulat, bine

delimitat, pe sectiune cu aspect albicios, ce
determina tumefierea zonei parotidiene,
deasupra unghiului mandibulei
Poate prezenta zone extinse in tesutul
parotidian inconjurator si poate afecta
nervul facial
Are structura histologica bifazica, iar lipsa componentei mezenchimale atrage denumirea de
adenom monomorf; se poate transforma malign in cazurile netratate, dupa un timp indelungat
(carcinoma ex pleomorphic adenoma) ~ 2% din cazuri

Adenom pleomorf, proliferare adenomatoasa

cu metaplazie condroida si mixoida a
stromei, HE, 4x

Adenom pleomorf, acelasi caz, proliferare adenomatoasa asociata cu metaplazie stromala, HE,
4x

Carcinom scuamos keratinizant de glanda

salivara, HE, 10x

Carcinom muco-epidermoid de glanda salivara, HE, 4x

Carcinom adenoid chistic de glanda

salivara, HE, 4x

Carcinom muco-epidermoid de glanda salivara, acelasi caz, detaliu, HE, 10x

Tumora Warthin (cystadenoma papilferum

lymphomatosum), HE, 4x

Tumora Warthin, reactie IHC pentru anticorpi anti-mitocondriali in celulele tumorale oncocitare,
10x

ESOFAGUL
Anomalii congenitale:
Fistula traheoesofagiana
Sd. Plummer Vinson (retea membranoasa mucoasa la nivelul esofagului cervical)
Inelul lui Schatzki (diafragm ce ingusteaza esofagul in portiunea distala)
Achalasia (insuficienta relaxare a sfincterului esofagian inferior cardiospasm si absenta
peristalticii esofagiene, prin lipsa celulelor ggl. din plexul mienteric Auerbach) -> megaesofag
Esofagita:

De reflux (cel mai frecvent datorita unei hernii gastrice transhiatale)

Chimica (ingestie de alcaline NaOH, sau acide H2SO4)
Infectioasa (Candida, Herpes, Citomegalovirus)

Hernia hiatala (prin alunecare, prin rostogolire sau mixta)

Diverticulii esofagieni (de pulsiune, de tractiune, epifrenic)
Sindromul Mallory Weiss (hemoragia digestiva dupa varsatura, ca urmare a rupturii mucoasei
jonctionale esogastrice, asociata alcoolismului acut si cronic; complicatia majora o reprezinta
ruptura esofagului sd. Boerhaave)

Diverticulii esofagieni
Expansiunea peretelui esofagian sub forma unei pungi, care contine toate straturile
morfologice.

Diverticul de pulsiune Zencker (rotund, 1/3 superioara, la nivelul cartilajului cricoid)

Diverticul de tractiune (triunghiular, 1/3 medie a esofagului, cauzat frecvent de infectii
tuberculoase, prin aderenta fibroasa la ggl. mediastinali)
Diverticul epifrenic (neregulat, 1/3 inferioara, datorat achalaziei, insotit de reflux gastroesofagian); o cauza freventa de achalasie este boala lui Chagas determinata de
Tripanosoma Cruzi

Varicele esofagiene
Vene dilatate la nivelul submucoasei ce apar in cursul sindromului de hipertensiune portala
(splenomegalie, ascita, circulatie venoasa colaterala) din cadrul cirozei hepatice, susceptibile
la rupturi si hemoragie.

Varice esofagiene

Clasificare:

mici (evidentiabile prin manevra Valsalva)

largi (ocupa 1/4 din esofag)
mari (ocupa 1/2 din esofag)
pseudotumorale (ocupa 3/4 din esofag)

Esofagite
Post-caustica

Esofagita post-caustica, B, 78 ani,

supravietuire 1 luna de la ingestie cu gastrojejuno-anastomoza, VG, 10x

Esofagita post-caustica, acelasi caz, detaliu cu fibroza si inflamatie cronica nespecifica, VG, 20x

Esofagita de reflux
Se caracterizeaz prin leziuni esofagiene datorate regurgitrii sucului gastric n poriunea
inferioar a esofagului.

Aceasta se realizeaz prin relaxarea anormal a sfincterului esofagian inferior datorit unei hernii
hiatale sau ingestiei unor alimente iritante (sucuri acidulate, alcool, ciocolat, igri, condimente,
alimente grase).
Clinic se caracterizeaz prin pirozis si disfagie progresiv mai nti la solide apoi la lichide
O cauza obisnuita de disfagie o reprezinta globus pharyngeus, la femei tinere, datorat spasmului
mm. cricofaringian, de cauza psihosomatica, manifestat subiectiv prin prezenta unui nod in gat
(fara existenta unei esofagite de reflux)
Macroscopic se descriu 5 tipuri de esofagite de reflux (clasificare dup Savary-Miller, 1989,
actualizat) :

tipul 1 : eroziune pe un pliu esofagian

tipul 2 : eroziune pe mai multe pliuri, cu tendin la confluen
tipul 3 : eroziune circular
tipul 4 : ulcer esofagian
tipul 5 : esofag Barrett

Microscopic se caracterizeaz prin :

infiltrat inflamator cu polimorfonucleare

hiperplazia zonei bazale a epiteliului (> ? din grosime)
alungirea papilelor corionului
parakeratoz
fibroz n corion
celule epiteliale balonizate

Esofagita mai poate fi determinata de infectii cu Candida Albicans, virusuri (Herpetic,

Citomegalic la cei cu SIDA), in boli autoimune (sd. Behcet) sau dupa iradiere
Esofagul Barrett
Reprezint metaplazia columnar a epiteliului esofagian la mai mult de 3 cm de linia Z (ce
separ esofagul de stomac), datorat unei esofagite de reflux ndelungate.
Macroscopic poate fi de 3 tipuri : Barrett insular, Barrett n flacr, Barrett circumferenial.
Microscopic, metaplazia poate fi cu epiteliu de tip intestinal, de tip joncional sau fundic.
Prezena celulelor caliciforme reprezint un element de diagnostic definitoriu pentru mucoasa
Barrett (no goblet, no Barrett).
Esofagul Barrett poate evolua n timp spre un adenocarcinom.

Esofag Barret, metaplazie columnara si prezenta de celule caliciforme, HE, 10x

Tumorile esofagiene
Sunt frecvent maligne, cele mai importante fiind carcinomul scuamos i adenocarcinomul
dezvoltat pe esofag Barrett.
Macroscopic pot avea forme vegetante, ulcerate sau infiltrative ce determin stricturi esofagiene.
Microscopic, carcinomul scuamos poate prezenta forme de la bine difereniate (cu perle orto- sau
parakeratozice) pn la forme slab difereniate.
Evoluia se face prin contiguitate (din aproape n aproape) de-a lungul esofagului n mediastin
sau prin continuitate (fistule traheo-esofagiene sau erodarea unui vas mare: aorta toracica, vena
cava superioara), i cu metastaze n ganglionii cervicali, mediastinali sau gastrici.
Tumorile benigne sunt rare si sunt reprezentate de papiloame, leiomioame si schwannoame

Carcinom scuamos keratinizant esofagian,

HE, 4x

Carcinom scuamos keratinizant esofagian,

acleasi caz, detaliu cu perle keratozice, HE,
10x

STOMACUL
Anomalii congenitale:
Diverticuli
Situs inversus
Pancreas heterotopic in peretele gastric ->adenocarcinom
Atrezia gastrica
Stenoza hipertrofica congenitala de pilor
-Gastrite acute si cronice
-Ulcerul gastric
-Cancerul gastric

Gastrita acuta
Gastritele sunt inflamaii ale mucoasei gastrice i pot fi acute sau cronice.
Cele acute pot fi non-erozive (congestive), erozive, corozive (prin acizi sau alcaline) i
flegmonoase (purulente).
Gastrita acut eroziv i hemoragic apare prin ingestia de AINS (aspirin, indometacin),
cortico-steroizi, alcool sau prin leziuni ischemice micro-circulatorii datorate ocului sau
sepsisului.
Toate acestea duc la diminuarea factorilor de aprare cum ar fi scderea produciei de mucus, de
prostaglandine i scderea ratei de rennoire epitelial.

Gastrita acut se caracterizeaz prin eroziuni i peteii hemoragice confluente la nivelul

mucoasei i submucoasei
Gastrita acuta coroziva este determinata de ingestia de acizi (care produc necroza de coagulare)
sau de alcaline (care produc necroza de lichefactie)
Gastritele mai pot fi si de cauza infectioasa : Candida Albicans sau citomegalovirus (la
imunosupresati)

Infectie gastrica cu citomegalovirus la un

imunosupresat, HE, 10x

Acelasi caz, efect citopatic incluzionar, HE, 10x

Acelasi caz, limfocit intraepitelial, HE, 10x

Gastrita micotica, dezorganizarea

arhitecturii mucoasei cu ulceratie intinsa si
inflamatie, HE, 4x

Gastrita micotica, acleasi caz, hife fungice PAS pozitive, 20x

Gastrita micotica, acleasi caz, infiltrat

inflamator subacut mixt, HE, 20x

Gastritele cronice
Pot fi nespecifice, specifice sau forme
speciale.
Gastritele nespecifice sunt reprezentate de

tipul A (autoimun, fundic),

tipul B (bacterian cu H. Pylori, cu localizare antral) i
tipul C (gastrita chimic de reflux la cei cu anastomoze gastro- duodenale tip Billroth I
sau II).

Gastritele specifice sunt gastrite granulomatoase ce apar n sifilis, tuberculoza, boala Crohn,
sarcoidoz.
Formele speciale de gastrit sunt reprezentate de gastrita limfocitar, gastrita eozinofilic i
gastrita Menetrier (hipertrofic, hiperplazic i hipersecretorie)

Toate tipurile de gastrit cronic se caracterizeaz prin :

infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar,

metaplazie intestinal i
atrofie glandular.

Cnd infiltratul inflamator este limitat numai la nivelul corionului se numete gastrit cronic
superficial.
Gastrita atrofic se refer la atrofia mucoasei gastrice, n timp ce atrofia gastric reprezint
atrofia ntregului perete, nsoit de fibroz i infiltrate limfocitare nodulare.
In gastrita cronica antrala, tipul B, prezenta H. Pylori poate fi evidentiata prin 4 metode:

Testul respirator la uree (uree radioactiva -ureaza bacteriana (rol in alcalinizarea

mediului) -> NH3 + CO2 radioactiv)
Serologic (anticorpi anti H. Pylori)
Histochimic (col. Giemsa)
Cultura

Gastrita cronica atrofica, metaplazie

intestinala, HE, 10x

Gastrita cronica atrofica, infiltrat inflamator limfo-plasmocitar, HE, 10x

Prezena polimorfonuclearelor n infiltratul inflamator semnific o gastrit cronic activ. De

asemenea prezena polimorfonuclearelor intraepitelial sau n mucoasa gastric, precum i
infiltratele limfocitare nodulare uneori, reprezint un semn indirect de H. Pylori (+).
Metaplazia intestinal din cadrul gastritei cronice poate fi complet sau incomplet.

Cea complet se nsoeste de prezena celulelor caliciforme, celulelor Paneth i a unei

mucine neutre (PAS +).
Metaplazia incomplet se nsoete de absena celulelor Paneth, prezenta celulelor
mucinoase i prezena unor mucine acide (sialomucine sau sulfomucine pozitive la
coloratia alcian blue pH = 2,5).

Gastrita cronic autoimun se datoreaz prezenei unor autoanticorpi anti-celul parietal

(dirijati impotriva H+- K+ \ ATP-azei) i anti factor intrinsec i se nsoete de anemie
pernicioas (anemie megalo-blastic, datorat malabsorbiei vitaminei B12, n lipsa factorului
intrinsec), vitiligo, tiroidite, boal Addison.

Ulcerele acute

Ulcerul Curling la arsi

Ulcerul Cushing (de stress) in accidente vasculare cerebrale sau traumatisme craniocerebrale (frecvent hipotalamice)
Ulcere acute in stari de soc sau sepsis

Ulcerul cronic gastro-duodenal

Reprezint pierderea de substan ce intereseaz mucoasa, submucoasa i musculara propria prin
secreie gastric acid.
Cel mai frecvent se datoreaz unui dezechilibru ntre factorii locali de aprare (mucus +
bicarbonat, rezistena apical a celulei epiteliale i fluxul sangvin local) i cei de agresiune (HCl
+ pepsina, H. Pylori, refluxul biliar).
H. Pylori este un bacil Gram (-), incurbat, spiralat, cu flageli, microaerofilic, ce produce ureaz,
catalaz, oxidaz i se gsete la nivelul stratului neclintit de mucus de la nivelul polului apical
ale celulelor epiteliale gastrice; este sensibil la eritromicin, metronidazol, tetraciclin.

Ulcerul gastric se asociaz cu grupul sangvin AII, apare frecvent pe curbura mic, are un aspect
rotund ovalar, cu pliuri convergente, poriunea proximal fiind alungit, neted, iar cea distal
are un aspect n teras (n trepte), datorit peristaltismului.

Diagrama ce reda schematic aspectul microscopic al ulcerul gastric cronic peptic

Ulcerul gastric
Microscopic se caracterizeaz prin : detritus necrotic cu PMN, necroz fibrinoid, esut de
granulaie i fibroz cicatricial.
Funcie de localizarea anatomic exist clasificarea lui Johnson H., care mparte ulcerele n 3
tipuri :

tipul I pe curbura mic, mai sus de unghiul gastric

tipul II asociaz i un ulcer duodenal (frecvent bulbar)
tipul III ulcer prepiloric

Ulcer gastric cronic, detritus necrotic cu

PMN, stratul de necroza fibrinoida si tesutul
de granulatie, HE, 4x

Ulcer gastric cronic, detaliu la acelasi caz,

HE, 10x

Complicatiile ulcerului cronic

Perforatia in peritoneu -> peritonita chimica

Penetrarea in pancreas -> pancreatita acuta necrotico-hemoragica
Erodarea a. lienale -> hemoragie
Stenoza pilorica (prin fibroza)
Degenerarea neoplazica

Tumorile benigne gastrice

Polipii non-neoplastici:

Hiperplastic (prin regenerarea mucoasei, la marginea unui ulcer cronic peptic)

Hamartomatos (in polipoza Peutz-Jeghers)
Retentiv chistic (in zona fundica, la femei)
Fibroid inflamator (granulom eozinofil)

Polipii neoplastici:

Adenomatosi
Vilosi
Leiomioame
Schwannoame

Cancerul gastric
Frecvent in tarile scandinave, Japonia, America de sud; B > F, peste 50 ani
Asociat cu consumul de alimente conservate prin afumare si sarate, gastrita cronica atrofica si
grupul sangvin AII
Are 2 modele macroscopice de apariie: cancerul gastric precoce (early gastric cancer) i avansat
(advanced gastric cancer).
Cancerul gastric precoce (noiune introdus de coala japonez de endoscopie) se caracterizeaz
prin desfurarea procesului neoplazic n mucoas i submucoas, indiferent de invazia
ganglionar sau prezena de metastaze i are 3 forme:

tipul protruziv
tipul superficial (supradenivelat, plat i subdenivelat)
tipul escavat

Cancerul gastric avansat (Borrmann) se caracterizeaz prin invazia muscularei propria i a

subseroasei i are 4 forme macroscopice :
vegetant

ulcerat
ulcerat-infiltrativ
infiltrativ difuz
Diagrama cancerului gastric avansat

Diagrama cancerului gastric preocce

Studiile moleculare n cancerul gastric au artat :

n adenocarcinoamele bine difereniate activarea proto-oncogenei c-met (ce codifica

HGFR = scatter factor) i inactivarea antioncogenei p53
n adenocarcinoamele slab difereniate amplificarea genei Her-2/neu i a genei k-sam (ce
codifica receptori tirozin kinazici)

Tipuri histopatologice de adenocarcinom gastric

Clasificarea OMS a cancerului gastric l mparte n :

adenocarcinoame cu formele:
o tubular
o papilar
o mucinos
o cu celule n inel cu pecete
carcinom adenoscuamos
adenoacantom
carcinom cu celule scuamoase
carcinom nedifereniat.

Clasificarea clinico-epidemiologic a lui Lauren - tabel

Tipul intestinal

Tipul difuz

Bine difereniat

Slab difereniat

Asociaz metaplazie intestinal Nu asociaz metaplazie intestinal

Metastaze hepatice

Metastaze peritoneale

Mucus puin

Mucus abundent

Prognostic relativ favorabil

Prognostic defavorabil

Adenocarcinom gastric tubular bine diferentiat,

HE, 10x

EGFR pozitiv in vase peritumoral intr-un adenocarcinom gastric tubular, 10x

EGFR pozitiv in vase la nivelul frontului de

invazie si in glande tumorale intr-un
adenocarcinom gastric, 4x

Adenocarcinom gastric papilar, PCNA pozitiv in nucleii celulelor tumorale, 20x

Adenocarcinom gastric mucinos cu invazie

in musculara propria, HE, 4x

Celule in 'inel cu pecete', intr-un adenocarcinom gastric mucinos, HE, 10x

Acelasi caz, celule in 'inel cu pecete', plutind in mucus, HE, 10x

Supravieuirea n cazul cancerului gastric precoce este de 99% la 5 ani n afectarea strict
mucoas i de 91% la 5 ani n afectarea mucoasei i submucoasei.
Placarde de carcinom in situ se extind n continuare invizibile n jurul tumorii vizibile =
fenomenul plcii continue.
Evoluia de la cancer gastric precoce la cancer gastric avansat necesit aprox. 8 ani.

Supravieuirea la 5 ani este de 50%, fr prinderea seroasei, fr metastaze hepatice sau

peritoneale i cu ganglioni limfatici regionali liberi. Supravietuirea post-chirurgicala este de 20%
la 10 ani in cazul cancerului gastric avansat si de 90% la 10 ani in cazul cancerului gastric
precoce.

Ki-67 pozitiv in nucleii celulelor tumorale

intr-un adenocarcinom gastric, 20x

Apoptoza celulelor tumorale intr-un adenocarcinom gastric, imunofluorescenta, 40x

Adenocarcinom gastric
Diseminarea pe cale limfatic se face n ganglionii regionali (gastrici, celiaci), iar la distan
determin o serie de semne caracteristice : adenopatia supraclavicular stng (semnul VirchowTroisier), adenopatia axilar stng (semnul Irish), metastaza din ombilic (semnul sisters
Joseph).
Diseminarea hematogena se face in ficat si in ovare (tumori Krukenberg)
Diseminarea transcelomica determina ascita neoplazica
INTESTINUL SUBTIRE si GROS
Anomalii de dezvoltare
Sindroamele de malabsorbie sunt reprezentate de boala celiac, boala Whipple i giardioza
Bolile infecioase cele mai frecvente sunt tuberculoza intestinala, febra tifoid i dizenteria
bacilar sau amoebian
Bolile inflamatorii non-infecioase: boala Crohn si colita ulcerativa

Tumori: epiteliale (benigne polipi, maligne adenocarcinoame), tumori gastrointestinale

stromale (GIST), LMNH de tip MALT
Leiomioamele, schwannoamele si lipoamele sunt cauza de intussusceptie (telescopare), la adult,
cu necroza intestinala

Anomalii de dezvoltare
Atrezia intestinala
Duplicatii intestinale
Anus imperforat
Omfalocelul prezenta anselor intestinale in afara abdomenului la nastere, datorita nerevenirii
acestora in cavitatea abdominala, secundara herniei fiziologice fetale
Diverticulul Meckel reminiscenta a sacului vitelin Yolk, sub forma unei pungi ce prezinta
toate cele 3 straturi ale peretelui intestinal; poate avea mucoasa cu epiteliu de tip intestinal,
gastric sau tesut ectopic pancreatic; se poate complica cu ulcere prin hipersecretie acida sau se
poate inflama, simuland o apendicita acuta
Boala Hirschprung (megadolicocolonul congenital)

Diverticul Meckel, F, 67 ani, aspect

macroscopic

Diverticul Meckel, acelasi caz

Sindroamele de malabsorbie
Boala celiac (enteropatia gluten senzitiv) este un sindrom de malabsorbie datorat
sensibilitii epiteliului intestinal la gluten (poriune insolubil din fina de gru).
Se caracterizeaz histologic prin atrofia vilozitilor, infiltrat limfo-plasmocitar n corion i
hiperplazia reactiv a criptelor.
Bolnavii au risc mare de a face un limfom non-Hodgkin cu celule T. Bolnavii prezint n ser
anticorpi anti-gliadin, anti-endomisium i asociaz genotipul HLA-B8.
Boala Whipple (lipodistrofia intestinal) este un sindrom rar de malabsorbie ce afecteaz
brbaii ntre 30-40 de ani i este produs de un bacil din familia Actinomyces.
Histologic se caracterizeaz prin viloziti distorsionate, turtite (blunt vili), infiltrat cu
macrofage spumoase i granulare n corion i dilatarea vaselor limfatice din mucoas i
submucoas ce sunt pline cu mucus i lipide; macrofagele sunt PAS (+), iar bacilii sunt vizibili
electrono-microscopic n lizozomi.
Scorul Marsh pentru aprecierea severitatii bolii celiace

Tipul 0 cripte normale, arhitectura viloasa, < 40 LIE / 100 enterocite

Tipul 1 cripte normale, vilozitati normale, > 40 LIE / 100 enterocite
Tipul 2 hiperplazia criptelor, vilozitati normale, > 40 LIE / 100 enterocite
Tipul 3 hiperplazia criptelor, atrofia vilozitatilor, > 40 LIE / 100 enterocite

Bolile infecioase intestinale

Tuberculoza intestinala

Apare prin ingestia laptelui infectat cu bacil Koch sau a sputei, afectnd cel mai frecvent
zona ileocecal (90%).
Leziunile sunt circulare de tip ulcerativ, hipertrofic sau mixt (ulcero -hipertrofic).
Microscopic, caracteristic este granulomul tuberculos.

Febra tifoid

Apare prin ingestia apei sau alimentelor infectate cu Salmonella Typhimurium, cu

localizare ileal la nivelul plcilor Payer.

Evolutia este in etape: primul septenal tumefierea encefaloida a mucoasei, al doilea

septenal necroza placilor Payer cu ulceratie si perforatie, al treilea septenal faza
reparatorie
Macroscopic leziunile sunt longitudinale sub forma unor ulcere ovalare.
Microscopic se formeaz un granulom nespecific cu celule Rindfleisch (macrofage
spumoase).
Boala asociaza splenomegalie (75%) si macule eritematoase cutanate (50%)
Bolnavii pot ramine purtatori cronici asimptomatici prin cantonarea bacilului la nivelul
vezicii biliare

Dizenteria (bacilara Shigella Disenteriae, amoebiana Entamoeba Histolitica se hraneste cu

hematii)
Apare prin ingestia apei contaminate si se caracterizeaza prin ulceratia focala a mucoasei insotita
de un traiect fistulos ce se termina cu un microabces criptic (leziune in buton de camasa).

Febra tifoida, granulom nespecific cu celule spumoase Rindfleisch in corion, HE, 10x

Apendicita acuta
Afectiunile apendicelui :

apendicita acuta
mucocelul apendicular
carcinoidul apendicular

In mucocelul apendicular apare hiperplazia celulelor caliciforme, cu hiper- secretie de mucus si

obstructia lumenului cu dilatarea chistica a apendicelui
Apendicita acut apare prin obstrucia lumenului (cel mai frecvent cu fecoliti) sau hematogen la
copii, adolesceni i aduli tineri. Poate apare secundar unui cancer de cec prin invazia
apendicelui, la varstnici
Are 3 forme : cataral (edem + hiperemie), flegmonoas (purulent) i gangrenoas
Complicatii: perforatie cu peritonita si soc toxico-septic, plastronul apendicular cu abcedare,
diseminare pe cale portala cu abcese pileflebitice hepatice

Apendicita acuta catarala, aspect macroscopic

Apendicita acuta
purulenta, Enterobius
Vermicularis prezent in
lumenul apendicular, HE,
10x

Apendicita acuta
purulenta, HE, 10x

Infarctul mezenteric
Infarct rosu determinat de obstructia rr. jejunale sau / si ileale ale a. mezenterice superioare cu
necroza ischemica a intestinului subtire.
Peretele intestinal este subtiat, negricios, cu lumenul plin cu sange; se poate rupe cu aparitia
peritonitei si soc toxico-septic.
Microscopic vilozitatile sunt necrozate si desprinse in lumen, iar peretele este inundat cu sange
Cauzele sunt: embolia, tromboza arterei mezenterice superioare, hernie incarcerata cu
strangulare, volvulus, intussusceptie (telescopare)
Angiodisplazia colonica

Infarct mezenteric intins

Necroza hemoragica a peretelui intestinului subtire intr-un infarct mezenteric, HE, 10x
Tumorile neuroendocrine (carcinoide)
Au punct de plecare n celulele sistemului difuz APUD
Histopatologic pot fi :

tumori bine difereniate (carcinoide tipice), compuse din celule mici, rotunde dispuse n
insule, trabecule sau microacini
tumori mediu difereniate (carcinoide atipice), compuse din insule de celule rotunde, cu
necroz central de tip comedo i mitoze atipice
tumori slab difereniate (carcinoame cu celule mici i carcinoame cu caractere
neuroendocrine)

Carcinoidele din stomac, intestin subire i colon au model de cretere lent, sunt multicentrice i
dau frecvent metastaze hepatice i n ganglionii regionali.
Carcinoidele din apendice i rect cresc rapid, produc obstrucie i nu dau metastaze.
Tumorile neuroendocrine ce produc serotonin (5-hidroxi-triptamin) determin clinic sindromul
carcinoid : flush, bronhospam, diaree i hipertensiune arteriala.Precursorul serotoninei este
triptofanul, iar produsul ei de metabolism este acidul 5-hidroxiindolacetic, detectabil in urina.
Histochimic, celulele pot fi detectate prin coloraia Grimelius.
Imunohistochimic sunt pozitive la:

TB-01 (Leu-7, CD57) marker pan-neuroendocrin nespecific

cromogranina, synaptofizin markeri neuroendocrini specifici
NSE (enolaza neuron specifica).

Sindromul Zollinger Ellison se caracterizeaz prin ulcere gastro-duodenale rezistente la

tratament, diaree cu malabsorbie i creterea gastrinei serice; este produs de un gastrinom cu
localizare pancreatic.

Carcinoid apendicular, HE, 10x

Carcinoid apendicular, chromogranina pozitiva difuz in celulele tumorale, 10x

Bolile inflamatorii non-infecioase

Colita ulcerativ este o boal autoimun aprut pe un fond genetic susceptibil i se
caracterizeaz clinic prin diaree cu mucus, puroi i snge.

Macroscopic, leziunile sunt continui, difuze, la nivelul mucoasei i implic numai colonul i
rectul. Leziunile sunt sub form de ulceraii, hemoragii i edem al mucoasei.
Tratamentul se face cu salazopirina (derivat de acid 5 amino salicilic)
Microscopic, inflamaia este limitat numai la mucoas, sub forma unui infiltrat cu
polimorfonucleare (PMN), de tip abces criptic (PMN n criptele colonice) sau criptit (PMN
lng cripte). Pot apare atipii epiteliale cu displazie. In evoluie, mucoasa se regenereaz i d
natere unor excrescene numite pseudopolipi inflamatori. Bolnavii au risc crescut de a face un
adenocarcinom pe zonele de displazie.
Colita ulcerativ poate evolua n 3 moduri :

boal activ acut (criptit + abces criptic)

boal activ fulminant (disectia muscularei propria, cu evoluie spre un megacolon
toxic)
boal cronic silenioas (cnd este tratat i se caracterizeaz prin ramificri glandulare,
infiltrat inflamator discret i diminuarea celulelor caliciforme)

Complicaiile colitei ulcerative pot fi : spondilita ankilozant, eritemul nodos, artropatii,

pioderma gangrenosum i iridociclita

Colita ulcerativa, ulceratie intinsa, infiltrat

inflamator, hemoragie in mucoasa, HE, 4x

Colita ulcerativa, microabces criptic in mucoasa, HE, 10x

Colita ulcerativa, dezorganizarea arhitecturii glandulare, inflamatie si microabces criptic, HE,

10x

Recto-colita ulcero-hemoragica, criptita,

HE, 20x

Recto-colita ulcero-hemoragica, inflamatie cronica, glande distorsionate, microabcese criptice,

HE, 40x
Alte tipuri de colite
Colita colagenic (caracterizat printr-o band fibroas de colagen sub membrana bazal
i un infiltrat inflamator cronic nespecific)

Colita limfocitar microscopic

Colita pseudomembranoas cu Clostridium Difficile, secundara antibioterapiei
(necroza mucoasei, cu exsudat fibrinos abundent pseudomembranar, cu aspect
microscopic de vulcan)
Yersinia Pseudotuberculosis produce limfadenita mezenterica la copil, cu o colita
nespecifica, ce mimeaza apendicita acuta
Colita ischemica cu fibroza

Boala Crohn
Boala Crohn este o enterit regional ce afecteaz cel mai des ultima ans ileal. In apariia bolii
sunt enumerate cauze genetice, autoimune i factori de mediu.
Leziunile sunt discontinui (skip lesions), transmurale i prind tot tubul digestiv.
Macroscopic, iniial apare o ulceraie aftoid, sub forma unor pierderi de substan rotunde cu
aspect tanat. Ele devin longitudinale, se interconecteaz i vor delimita o serie de arii de
mucoas normal, cu aspect de piatr de pavaj. Lumenul se ngusteaz prin fibroz i peretele
intestinal devine rigid.
Microscopic apare un infiltrat inflamator cronic transmural, fibroz i prezena unor granuloame
sarcoid-like (~ 50%), ce au n centru o degenerescen hialin, nconjurat de celule epitelioide,
celule gigante i limfocite.
Bolnavii au un risc de 3 ori mai mare de a face cancer dect ceilali indivizi.
Complicatiile bolii Crohn sunt: fibroza cu stricturi si stenoza, perforatii secundare fisurilor,
fistule perianale cu abcese

Boala Crohn, granulom sarcoid-like, VG,

20x

Boala Crohn, granulom sarcoid-like in grosimea

muscularei propria, HE, 10x

Acelasi caz, boala Crohn, granulom nespecific sarcoid-like, HE, 20x

Polipii intestinali
Se prezint ca nite proliferri adenomatoase sub forma unor excrescene, pediculate sau sesile,
unici sau multipli. Pot fi non-neoplastici sau neoplastici.
Polipii non-neoplastici pot fi:

hiperplastici : prezena de glande n tirbuon i celule caliciforme proeminente, ce dau

n ansamblu un aspect n dini de fierstru (adenoma serrata defineste un polip
hiperplazic cu zone displazice de novo)
juvenili : glande dilatate chistic, cu inflamaie cronic i ulceraie

hamartomatos (Peutz-Jeghers): benzi musculare netede, printre glande, dnd aspect de

ramur de copac
limfoid : foliculi limfoizi n grosimea mucoasei, cu protruzia mucoasei hiperplaziate
regenerativ n colita ulcerativ (pseudopolip inflamator)

Polipii neoplastici pot fi adenomatoi, viloi sau micti.

Polipii adenomatoi au o proliferare glandular uniform, cu nuclei uniformi, hipercromi,

aglomerai la polul bazal, cu puin strom interglandular i fr celule caliciforme.
Polipii viloi se prezint sub forma unor proiecii papilifere delimitate de celule cilindrice
aezate pe un ax conjunctivo-vascular.

Polipoza colonic familial definete o afeciune autosomal dominant, ce afecteaz frecvent

brbai sub 20 de ani, caracterizat prin prezena a sute de polipi adenomatoi colonici, ce se
transform neoplazic pn la vrsta de 40 de ani n proporie de 100%.

Polip intestinal, aspect macroscopic

Polip intestinal pediculat

Polip intestinal sesil

Polip hierplastic, HE, 10x

Polip hiperplastic, glande ramificate, celule caliciforme proeminente, HE, 10x

Diagrama diverselor tipuri de polipi non-neoplastici (de la stanga la dreapta: polip hiperplastic,
polip hamartomatos, polip juvenil, polip limfoid)

Polip adenomatos, HE, 10x

Polip vilos, HE, 10x

Cancerul colo-rectal
Clinico-epidemiologic poate fi :

Cancer asociat cu polipoza adenomatoasa colonic familial,

Cancer ereditar non-polipozic sau
Cancer sporadic.

Cancerul colorectal ereditar non-polipozic se asociaz cu adenocarcinoame de stomac, ovar i

endometru (sindromul Lynch) i prezint 4 mutaii ale genelor de reparare a DNA (mis-match
DNA), din care 2 sunt mai importante: hMSH2 (Cz 2p) i hMLH1 (Cz 3p).
Imunohistochimic este pozitiv la citokeratina 20, CEA (antigen carcinoembrionar) , MUC2
(mucina 2)
Cancerele colonice produc obstrucie cu colici abdominale, distensie cu vom, hemoragii oculte
cu anemie.
Ca localizare, 50% apar n rect i sigmoid, 30% n cec i colonul drept (formele vegetante) i
20% n colonul stng i transvers (formele ulcerate i infiltrative).

Secventa transformarii neoplazice in cancerul colonic

(SCHEMA)
Mutatia APC duce la acumularea beta-cateninei cu activarea transcriptionala a ciclinei D1.
Macroscopic are 3 forme : vegetant, ulcerat sau infiltrativ
Microscopic sunt adenocarcinoame ce prezint proliferri epiteliale n tubi sau papile cu diferite
grade de difereniere; pot secreta mucus i pot prezenta focare de metaplazie scuamoas. Mai
sunt descrise carcinoame adenoscuamoase (carcinom scuamos + adenocarcinom) i
adenoacantoame (adenocarcinom cu focare de metaplazie scuamoas). Adenocarcinoamele
mucinoase prezinta mucus mai mult de 50% din tumora

Cancer sigmoidian stenozant infiltrativ (1.5

cm, M, 92 ani)

Adenocarcinom de colon, APC pozitiv

zonal in citoplasma celulelor tumorale, 10x

Cancer sigmoidian infiltrativ, aspect macroscopic

Cancer sigmoidian, acelasi caz, alta zona cu

infiltrare tumorala parietala

Adenocarcinom colonic bine diferentiat mucosecretor, HE, 10x

Adenocarcinom colonic bine diferentiat cu

invazie in submucoasa, HE, 4x

Adenocarcinom colonic bine diferentiat, HE, 10x

Adenocarcinom colonic, CK20 pozitiva in

citoplasma celulelor tumorale, 20x

Adenocarcinom colonic, PCNA pozitiv in nucleii celulelor tumorale, 10x

Adenoarcinom colonic, CEA pozitiv zonal

apical in celulele tumorale, 10x

Cancerul colonic disemineaz:

prin contiguitate dnd
carcinomatoz peritoneal
prin continuitate dnd fistule (in
vezica urinara sau vagin)
disemineaz limfatic cu metastaze n
ganglionii regionali
sangvin n ficat, plmn sau ovar
(tumori Krukenberg = metastaze
ovariene de carcinom mucinos gastro-intestinal)
Stadializarea Dukes a cancerului colorectal modificat

stadiul A : intereseaz mucoasa i submucoasa

stadiul B : penetreaz musculara, cu 2 substadii : B1 nu depete seroasa; B2
depete seroasa
stadiul C : intereseaz ganglionii regionali, cu 2 substadii : C1 - 4 ganglioni
stadiul D : metastaze la distan

Tumora Krukenberg, sectiune

Tumora Krukenberg, aspect macroscopic (metastaze ovariene de adenocarcinom mucinos

gastric)

Tumora Krukenberg, insule de celule

mucinoase tumorale, HE, 10x

Tumora Krukenberg, celule 'in inel cu pecete', HE, 40x

Tumora Krukenberg, CEA pozitiv difuz in

citoplasma celulelor tumorale, 10x

Tumora Krukenberg, MUC2 pozitiv zonal in citoplasma celulelor tumorale, 10x

Tumorile stromale gastrointestinale (GIST)

i au originea n celulele interstiiale Cajal, cu funcia de pacemaker al motilitaii
gastrointestinale.
Celulele sunt fusiforme sau stelate, uneori epitelioide, incluse ntr-o strom conjunctiv, iar n
funcie de origine, pot prezenta difereniere: predominant muscular neted, predominant
neural, dubla diferentiere sau fara diferentiere.
Imunohistochimic, celulele Cajal sunt pozitive la vimentin (difuz), CD34 (~ 75%), CD117 / ckit (> 85%). Uneori tumora poate prezenta imunoreacie pentru S-100 (n diferenierea neural)
sau actin (n diferenierea muscular).

Tumora stromala gastro-intestinala (GIST),

aspect macroscopic

GIST, celule fusiforme si stelate incluse intr-o stroma conjunctiva, HE, 4x

GIST, CD117 pozitiv difuz in celulele

tumorale, 10x

GIST, CD34 pozitiv difuz in celulel

tumorale, 10x

Analiza deletiilor la nivelul exonilor 9 si 11 ai genei c-kit prin PCR in GIST

Limfoamele de zon B marginal (tip MALT)

Reprezint echivalentul neoplazic al celulelor din zona marginal a splinei i ganglionilor
limfatici
Limfoamele MALT deriv din limfocitele B asociate mucoaselor, ce invadeaz i distrug
structurile glandulare (leziune limfoepitelial), pe un fond reprezentat de un esut limfoid reactiv,
n care sunt proemineni centri germinativi non-neoplastici.
Limfoamele MALT tind s rmn localizate, ceea ce le confer un prognostic relativ favorabil,
dar se pot transforma ntr-un limfom non-Hodgkin cu celule mari B, cu mprtiere n ganglionii
limfatici mezenterici i la distan.

Imunohistochimic sunt pozitive la CD20 (L26), bcl-2, bcl-6

Limfom malign non-Hodgkin intestinal (tip

MALT) cu celule mici, difuz, leziune limfoepiteliala, HE, 4x

LMNH intestinal tip MALT, MNF116 negativ in tumora, pozitiv in structuri glandulare restante,
4x

LMNH intestinal tip MALT, bcl-2 pozitiv

difuz in limfocite tumorale, 20x

LMNH intestinal tip MALT, Ki-67 pozitiv ~

25-30% in nucleii celulelor tumorale, 20x

LMNH intestinal tip MALT, CD20 (L26) pozitiv in frecvente celule tumorale, 20x

Patologie HEPATICA
Tipul
viral

Transmisie

Hepatit
acut

Hepatit
cronic

Observaii

HAV

Fecal - oral

Da

Nu

Autolimitant, uoar

HBV

Snge, saliv,
sperm

Da

5-10%

Transmisie sexual, transfuzii, ace

contaminate

HCV

Snge, saliv,
sperm

Da

50%

Transfuzii

HDV

Snge, saliv,
sperm

Da

Da

Numai n asociere cu HBV

HEV

Fecal - oral

Da

Nu

Autolimitant, uoar; fulminant la ~

5% din femeile nsrcinate

Hepatitele acute
Hepatita A este produs de un enterovirus cu genom ARN, ce face parte din familia
picornaviridae.
Clinic se caracterizeaz prin grea, anorexie, subfebr, malaise, uneori debut pseudogripal.
La 1 sptmn de la debutul simptomelor apare icterul i hepatomegalie dureroas.
Biochimic crete bilirubina direct, cresc transaminazele (AST i ALT) ce denot necroz
hepatocelular, fosfataza alcalin crete uor i crete i timpul de protrombin.
Serologic apar anticorpi anti-HAV iniial de tip IgM, apoi IgG.
Hepatita B este produs de un hepadnavirus cu genom DNA.
Sunt descrise 5 modele de infecie : hepatit acut auto-limitat, hepatit acut fulminant,
hepatit cronic (5-10%), purttor asimptomatic cronic, infecie asimptomatic subclinic.
Inainte de perioada de stare apare Ag HBs, care arat c bolnavul este infecios.
In perioada de stare apar: Ag HBe (care arat replicarea viral activ), Ac antiHBc i HBV-DNA
sau DNA polimeraza detectabile prin PCR.
Pacienii cu AgHBe (+) beneficiaz de tratament cu interferon-a pentru seroconversie : apariia
Ac anti-HBe, scderea titrului de Ag HBe i creterea transaminazelor.
Dup perioada de stare apar Ac anti-HBs ce arat vindecarea i care persist indefinit.
Hepatita D este produs de un viroid (virus defectiv ARN).
Se poate manifesta n 2 moduri: ca suprainfecie (infecie HBV urmat de infecie HDV) sau
coinfecie (infecie concomitent HBV i HDV).
In > 60% din cazuri evolueaz spre ciroz. Serologic apar IgM anti-D + IgM anti-HBc + HDVARN.
Hepatita C este produsa de un flavivirus cu genom ARN
Se asociaza cu artrita si agranulocitoza
Multi pacienti sunt asimptomatici si se cronicizeaza in peste 50% din cazuri, cu evolutie spre
ciroza sau cancer
Serologic: Ac anti HCV + HCV-RNA (PCR)
Histopatologic, hepatita acut se caracterizeaz prin:

infiltrat inflamator cronic n spaiul port (limfocite i macrofage)

leziuni hepatocelulare:
o balonizare celular
o prezena corpilor acidofili Councilman = corpi apoptotici
o necroza focala

hipertrofia i hiperplazia celulelor Kupffer

Hepatita acuta, degenerescenta

hepatocitara, infiltrat limfoplasmocitar, HE, 20x

Hepatita acuta, limfocite in spatiul port, MET, 1900x

Hepatita cronic
Este un sindrom clinico-patologic, cu etiologii multiple, caracterizat prin leziuni inflamatorii
cronice, necroz hepatocelular i un grad variabil de fibroz, ce evolueaz fr ameliorare > 6
luni.
Hepatitele cronice pot avea mai multe cauze :

virale : hepatita B, C, D
autoimune : hepatita autoimun (lupoid cu Ac anti-Sm i Ac anti-nucleari), ciroza biliar
primitiv (Ac anti-mitocondriali) i colangita sclerozant primitiv
toxic / metabolice : medicamentoas, boala Wilson (degenerescena hepato-lenticular),
deficitul de a1-antitripsin, hemocromatoza.

Diagnosticul unei hepatite cronice virale se face de obicei n 3 situaii :

pacientul aflat sub supraveghere medical dup un episod de hepatit viral acut nu se
recupereaz i prezint nivele crescute ale transaminazelor > 6 luni.
pacientul dezvolt semne i simptome nespecifice: anorexie, grea, scdere n greutate,
malaise i prezint teste hepatice serologice anormale (AST / ALT crescute) care dureaz
> 6 luni
pacientul este complet asimptomatic i este descoperit ntmpltor la un examen de
rutin

Histopatologic, hepatita cronic viral se caracterizeaz prin :

infiltrat inflamator cronic n spaiul port (limfo-plasmocitar i macrofagic)

leziuni hepatocitare de 3 tipuri : spotting necrosis (focare necrotice multiple intralobulare), piece-meal necrosis (necroz periportal la nivelul plcii limitante), bridging
necrosis (necroz confluent n punte) de tip porto-portal sau porto-central
grade variate de fibroz

Infecia cu diferite tipuri virale determin o serie de leziuni caracteristice :

n infecia cu HBV, hepatocitele au citoplasma n geam mat (ground-glass) i nuclei

nisipoi
n infecia cu HCV apar steatoz micro- i macrovezicular, agregate limfoide portale i
leziuni degenerativ necrotice ale ductelor biliare

Aprecierea severitii unei hepatite cronice se face prin evaluarea leziunilor necro-inflamatorii
(grading) i a fibrozei (staging) dup un scor semicantitativ.
Grading-ul si staging-ul hepatitelor cronice
Gradul leziunilor necro-inflamatorii
Scor

Portal

Lobular

Absent

Absent

Inflamaie portal

Inflamaie fr necroz

Necroz uoar a hepatocitelor periportale

Celule necrozate focal cu corpi acidofili

Necroz moderat a hepatocitelor periportale

Leziuni celulare severe

Necroz sever a hepatocitelor periportale

Necroz n punte ntre tracturile portale

Stadiul fibrozei (staging)

Scor

Severitate

Absent

Fibroz n spaiu port mrit

Fibroz extins periportal

Fibroz n septe fr distorsionarea arhitecturii hepatice

Fibroz cu distrugerea arhitecturii hepatice (ciroz)

Hepatita cronica infiltrat inflamator cronic in

spatiul port, HE, 10x

Infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar n spaiul port cu leziune de tip piece-meal necrosis
intr-o hepatita cronica virala, HE, 10x

Hepatita cronica virala, fibroza

interstitiala, tricrom Masson, 10x

Hepatita cronica virala, fibroza in punte, Van Gieson, 4x

Heptita cronica virala, fibroza in punte

centro-portala, Gomori, 4x

Hepatita cronica cu HBV (ground-glass

hepatocytes), HE, 10x

Hepatita cronica cu HBV, IHC pentru AgHBs, 10x

Hepatita cronica cu HBV (ground-glass

hepatocytes), acelasi caz, detaliu, HE, 20x

Hepatita cronica cu HBV, IHC pentru AgHBc, 10x

Hepatita cronica cu HBV, AgHBs pozitiv

difuz in citoplasma hepatocitelor infectate
viral, 10x

Hepatita cronica cu HCV, IHC pentru HCV, 20x

Hepatita cronica cu HCV, inflamatie cronica

portala cu formare de agregat nodular, Van
Gieson, 4x

Hepatita cronica cu HCV, steatoza macro si

micro-veziculara, HE, 10x

Hepatita cronica cu HCV, inflamatie

cronica, steatoza, leziuni degenerative
hepatice, HE, 10x

Hepatita cronica cu HDV, IHC, 10x

Abcesele hepatice
Cele bacteriene pot fi colangitice (pe cale ductal), pileflebitice (pe cale portal abcesul
Chauffard), caz n care sunt multiple intraparenchimatoase (ficatul n burete), sau subcapsulare
(pe cale arterial).
Pot apare si in urma unei septicemii, ducand la insuficienta hepatica acuta
Pot fi cu Gram (-), Leptospira (boala Weil), Treponema Pallidum (sifilisul tertiar, cu necroze
gomoase si fibroza hepatica ficatul legat in sfori), TBC (granuloame cazeoase)
Abcesele pot fi produse si de protozoare:

Entamoeba histolytica abcese necrotice cu aspect de pasta de ansoa, ce pot perfora

diafragmul sau se pot rupe in cavitatea peritoneala

Leishmania abcese inconjurate de celule Kupffer, ce contin corpii Donovan

Plasmodium vivax / ovale - malaria

Abces hepatic cu colonii bacteriene, HE, 4x

Abcese hepatice subcapsulare, aspect macroscopic

TBC hepatic, HE, 10x

TBC hepatic, HE, 20x

Chistul hidatic hepatic

Echinococcus Granulosus, vierme lat cu un cap scolex (cu 4 discuri de suctiune si 2 randuri de
carlige) si un corp numit strobila ce contine 3 segmente numite proglote (una matura, una
imatura si una gravida). Produce chiste uniloculare in plamani, ficat si creier, delimitate de o
membrana anhista, care contin un lichid limpede ca apa de izvor si nisip hidatic. Are ca gazde
intermediare caninele si ierbivorele

Chist hidatic hepatic, membrane anhiste

Chist hidatic hepatic, membrana proligera (anhista) stanga, scolecsi dreapta, HE, 4x

Clasificarea icterelor hepatice

Bilirubina totala > 2 mg% (N [BD + BI] = 1 mg%); depunere de-a lungul fibrelor elastice in
derm, sclera, mucoase
Bilirubina indirecta neconjugata, circula legata de albumina; Bilirubina directa conjugata
(sulfo- / glucurono conjugare) este excretata in bila

Prehepatice icterul hemolitic

Hepatice :

hepatocelular (hepatite acute, cronice, ciroze),

prin deficit enzimatic
de conjugare : sindrom Crigler-Najjar
o sau de secreie : sindrom Rotor
o colestaza intrahepatic

Posthepatice icterul mecanic

Colestaza intrahepatica

Colestaza intrahepatica, HE, 10x

Microscopic se observ arhitectura lobular

pstrat, n spaiul port canaliculele biliare
conin bil de culoare brun-verzui,
denumit impropriu trombi biliari iar
hepatocitele conin granule brun-verzui n
citoplasm
Este o distrofie pigmentar cu acumularea intrahepatic de pigment biliar, consecutiv obstruciei
cilor biliare (prin litiaz biliar, hepatic, parazii, inflamaii) sau prin compresie extern (ciroz
biliar, cancer de cap de pancreas)

Steato-hepatita alcoolic
In stomac, alcoolul etilic este inactivat de catre alcool dehidrogenaza
In ficat: CH3-CH2-OH CH3-CH=O CH3-COOH (dubla oxidare)
Steatoza alcoolic se caracterizeaz prin steatoz micro- i macrovezicular (in ploaie) i
fibroz perivenular.
Hepatita alcoolic se caracterizeaz prin necroz hepatocitar, corpi hialini Mallory, infiltrat cu
PMN i fibroz perisinusoidal. Corpii Mallory contin citokeratina si ubiquitina
Ciroza alcoolic este o ciroz hipertrofic i micronodular, caracterizat histologic prin
hepatocitoliz, noduli de regenerare i fibroz; (ciroza posthepatitic este o ciroz atrofic i
macronodular).

Ciroza hepatica alcoolica, VG, 5x

Ciroza hepatic
Cele mai frecvente etiologii sunt cea alcoolic i viral.
In patogeneza cirozei rolul cel mai important l joac celula Ito (celul stelat din capilarul Disse,
cu rol de rezervor de vitamina A).
Celula Ito sub aciunea EGF (factorul de cretere epidermal) se transform n miofibroblast
(imunohistochimic este actina +), ce secret colagen I i III cu apariia fibrozei.

Pe de alt parte, celula Ito activat, secret o serie de proteaze ce remodeleaz matricea
extracelular.
Hepatocitele restante prolifereaz i formeaz noduli de regenerare, delimitai de benzi de
fibroz

complete sau incomplete

active (contin limfocite) sau inactive (nu contin limfocite)

La periferia nodulilor de regenerare apar vase de neoformaie, care se anastomozeaz cu vasele

intrahepatice i determin hipertensiune portal (prin suntarea circulatiei intrahepatice).
Sindromul de hipertensiune portal se caracterizeaz prin splenomegalie, ascit i circulaie
colateral

de tip porto-cav : varice esofagiene i hemoroizi sau

de tip cavo-cav : capul meduzei periombilical.

Histopatologic, ciroza hepatic se caracterizeaz prin 3 elemente:

fibroza : benzi groase de colagen (complete sau incomplete) i fibroblaste ce nconjoar

grupe de hepatocite, vase, ducte biliare, cu sau fr prezena unui infiltrat limfoplasmocitar (septe active / inactive)
noduli de regenerare : sub form de insule, plaje sau cordoane
distorsionarea arhitecturii hepatice : prin compresia dat de noduli i fibroz, cu
compromiterea vascularizaiei (prin suntarea circulatiei sinsusoidale intrahepatice i
sinusoide cu structur anormal), nsoit de proliferare biliar ductal si colestaz

Pentru diagnosticul de ciroz hepatic sunt necesare 2 elemente: fibroza i nodulii de regenerare
(macronoduli > 3-5 mm, sau micronoduli < 3-5 mm).
Atenie : poate exista fibroz fr noduli n schistosomiaz, sau pot exista noduli fr fibroz n
hiperplazia nodular focal. Nici una dintre ele nu este ciroz !
Clinic: icter, stelute vasculare (angioame arahneiforme), ginecomastie, atrofie testiculara, edeme
(datorita hipo-albuminemiei), hipertensiune portala, tulburari de coagulare (prin insuficienta
sinteza a factorilor de coagulare dependenti de
vitamina K: II, VII, IX, X), encefalopatie
portal-sistemica cu asterixis.

Ciroza hepatica, aspect macroscopic

Ciroza hepatica, noduli de regenerare,

fibroza, VG, 5x

Ciroza macronodulara cu peritonita purulenta si aderente

Ciroza etanolica pe o steato-fibroza

hepatica

Boli hepatice autoimune

Ciroza biliar primitiv este o boal
autoimun ce apare frecvent la femei de
vrst medie, ce prezint :
anticorpi anti-mitocondriali (~
90%),
creterea titrului enzimelor de
colestaz (fosfataza alcalin, gamma-glutamat transpeptidaza i 5-nucleotidaza) i
asociaz i alte boli autoimune: tiroidite, gastrit atrofic
leziunea primar o reprezint distrucia ductelor biliare printr-un infiltrat inflamator
limfo-plasmocitar periductal (leziuni floride ale ductelor mari i medii).

Hepatita cronica autoimuna (lupoida):

Frecvent la femei intre 25-40 de ani

Se asociaza cu auto Ac anti-Sm (smooth muscle) si anti-nucleari si infiltrat cu limfocite T
citotoxice CD8+
Se asociaza cu sindromul Sjogren (xerostomie, xeroftalmie si artrita)

Alte afectiuni hepatice non tumorale

Colangita sclerozanta primitiva apare frecvent la barbati (25-40 ani) si prezinta:

Asociere cu colita ulcerativa (60%)

Afecteaza ductele biliare intra- si extrahepatice, ce prezinta dilatatii si stricturi, cu aspect
de margele insirate pe ata la colangiografia endoscopica retrograda
Histologic apare fibroza concentrica periductala, cu infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
Au risc crescut de a face colangiocarcinom

Afectiuni vasculare ale ficatului:

Hepatomegalia de staza, in insuficienta cardiaca dreapta

Infarctul rosu portal al lui Zahn, in tromboza venei porte
Sindromul Budd-Chiari, in tromboza venelor suprahepatice
Colangita acuta supurativa (bacteriana)

Ficatul polichistic
Afectiune autosomal dominanta asociata cu rinichiul polichistic
Chisti serosi sau cu bila de marimi si dimensiuni variabile
Poate determina hipertensiune portala.

Ficat polichistic

Chist seros simplu hepatic subcapsular

Chist hepatic cu resturi biliare, HE, 4x

Vezica biliar
Litiaza biliar
Apare prin precipitarea srurilor de calciu n jurul unei matrici organice formate din celule
necrozate, colonii bacteriene i propagarea lor cu formarea unui calcul (piatr).
Calculii biliari conin calciu, bilirubin i colesterol. Ei pot fi de 4 tipuri : colesterolici,
pigmentari (apar n anemii hemolitice), calcici i micti (apar n infecii biliare). Complicaii
produse pot fi :

obstrucie cu staz i colecistit acut

migrare i producerea unei pancreatite acute
fistule bilio-biliare sau bilio-intestinale
degenerare neoplazic : carcinom scuamos sau adenocarcinom

Colecistitele pot fi acute (cataral, flegmonoas sau gangrenoas) sau cronice (atrofice,
hipertrofice sau mixte).

Colecistoze

Colesteroloza colecistic apare prin depunerea colesterolului n mucoas sub forma unor
cristale numite achene. Macroscopic, pe mucoas apar nite depuneri proeminente, glbui
: vezicula frag. Microscopic se constat prezena unor macrofage spumoase n corion
(ce au fagocitat esteri de colesterol).
Diverticuloza intramural reprezint prezena unor mici caviti n peretele vezicii
biliare, pline cu bil i microcalculi, prin invaginri i dilataii ale mucoasei (sinusurile
Rokitansky-Aschoff). Poate asocia proliferare muscular la nivelul fundului vezicii
(adenomiom fundic) sau difuz a ntregului perete (adenomiomatoz).

Cancerele vezicii biliare sunt reprezentate de adenocarcinom i carcinomul scuamos aprut pe

zone de metaplazie scuamoas prin iritare mecanic.
Colecistita acuta
Este o inflamaie acut exsudativ a mucoasei vezicii biliare, ce evolueaz n pusee, foarte
frecvent nsoit de litiaz (90% din cazuri ).
Microscopic, colecistita acuta cataral se caracterizeaza printr-o inflamaie acut exsudativ alterativ (catar - scurgere), cu celule epiteliale alterate descuamate n cantitate mare, i rare
PMN. Mucoasa este hiperemica si edematiata.
n cazul colecistitei acute flegmonoase, coninutul cavitii este constituit din piocite, hematii i
detritus necrotic. Mucoasa are soluii de continuitate, iar musculara propria este infiltrat cu
PMN. Seroasa evideniaz hiperemie important i uneori sufuziuni sanguine.
n colecistita gangrenoas, puroiul este prezent n lumen, apar fistule de la nivelul mucoasei
pn n seroas, sunt prezente false membrane de fibrin i apar perforatii ale seroasei cu
evolutie spre peritonita. Pot aprea abcese pericolecistice, subhepatice, subdiafragmatice
Clinic apare durerea in hipocondrul drept cu iradiere in umarul drept, greata, febra. In coledocita
apare triada Charcot: durere + icter + febra in turnulete

Calcul biliar sferic

Colecistita acuta gangrenoasa

Colecistita cronica hipertrofica

Colecistita cronica hipertrofica

Acelasi caz, colecistita cronica hipertrofica,

detaliu

Colecistita cronica hipertrofica, HE, 4x

Colesteroloza colecistica, celule spumoase (macrofage) in corionul mucoasei, HE, 10x

Colesteroloza colecistica, vezicula fraga

Adenocarcinom de colecist, HE, 10x

Carcinom de colecist cu invazia peretelui

pina in seroasa, aspect macroscopic

Tumorile benigne hepatice

Adenomul hepatic noduli bine delimitati,
la femei tinere, ce utilizeaza contraceptive
orale pe baza de estrogen; histologic
recapituleaza structura hepatica, dar fara
prezenta spatiilor porte; se pot complica
prin ruptura si hemoragie
Adenoame de ducte biliare hamartoame,
localizate sub capsula hepatica, compuse din ducte biliare proliferate intr-o stroma colagena
densa
Hemangiomul cavernos hepatic subcapsular
Complexul von Meyenburg

Hamartom de ducte biliare, HE, 10x

Hamartom de ducte biliare, CK7 pozitiv in

ducte biliare, intrahepatice, 4x

Hamartom de ducte biliare, HE, 20x

Hamartom de ducte biliare, CK19 pozitiv in

ducte biliare intrahepatice, 4x

Hemangiom cavernos sclerozant subcapsular, M, 52, accident rutier (camion) cu hemoragie

interna, HE, 5x

Hemangiom hepatic, acelasi caz, detaliu, cu

vase, HE, 10x

Hemangiom hepatic, acelasi caz, VG, 10x

Tumorile maligne epiteliale hepatice - tabel

Caracter
e
Celula de
origine

Carcinom
hepatocelular

Colangio
carcinom

Hepatocitul

Celula
ductal
biliar

Distribui Frecvent n Africa

a
sub-saharian i Asia
geografic
de SE

Tot
globul


Media de vrst

Aduli (> 33 ani)

Vrstnici

Sex

Frecvent brbai

Egal ambele sexe

Prezena cirozei

Frecvent

Rar

Displazia hepatic

Poate fi prezent

Absent

Alfa-fetoproteina

Prezent

Absent

Producia de bil

Prezent

Absent

Secreia de mucus

Absent

Prezent de obicei

Aspectul macroscopic

Moale, hemoragic, verde

Ferm, alb

Diseminare

Venoas

Limfatic

Hepatocarcinomul
Poate avea macroscopic 2 forme :

precoce (early, < 2 cm)

tardiv (cu 3 subtipuri : nodular, difuz, masiv).

Microscopic se caracterizeaz prin :

proliferarea unor celule poligonale cu dispoziie n trabecule sau acini

prezena bilei
prezena unui pattern sinusoid caracteristic.

OMS-ul descrie 5 forme histologice : trabecular, pseudoglandular, compact, fibrolamelar i

schiros i 5 forme citologice : hepatocyte-like, pleomorf, cu celule clare (au glicogen), oncocite
(au mitocondrii) i sarcomatoide (fusiforme).
Imunohistochimic este pozitiv la alfa - fetoproteina, p-CEA (canalicular), OCH1E5 (specific
hepatocitar), CD34 (pentru capilarele sinusoide), albumina, h-TERT (telomeraza).

Hepatocarcinom, tipul nodular macroscopic

Hepatocarcinom, invazie in peretele gastric,

acelasi caz

Hepatocarcinom, tipul difuz multinodular in ambii lobi hepatici

Hepatocarcinom, acelasi caz, sectiune, tipul

difuz multinodular

Tumora hepatica nodulara cu invazie in diafragm si plamanul drept

Intestin subtire cu depozite nodulare

intramurale de la un cancer hepatic

Aspecte histopatologice ale hepatocarcinomului uman

Forma trabecular prezint celule
asemntoare hepatocitelor, cu dispoziie n
cordoane (trabecule), cu atipii nucleare,
citoplasm eozinofil, desprite de spaii
sinusoidale proeminente (pattern-ul
sinusoidal reprezint o cheie de diagnostic
pozitiv i diferenial cu colangiocarcinomul).
n forma acinar celulele tumorale sunt dispuse n acini, ce conin bil (bila poate fi i intra- i
extra-celular, o alt caracteristic important de diagnostic), cu puin strom n jur; de reinut n
continuare pattern-ul sinusoid care este prezent. Aceste 2 tipuri sunt forme bine difereniate i
trebuie distinse de ciroza cu atipii i de hiperplazia adenomatoas atipic, mai ales n situaia
unei biopsii cu ac fin.
Forma solid este compus din celule slab difereniate, uneori nedifereniate, dispuse n plaje
solide, fr strom. Celulele sunt pleomorfe, cu numeroase figuri mitotice, nucleoli proeminei,
citoplasm bazofil; uneori celulele pot fi gigante multinucleate, altele pot fi sarcomatoide, cu
aspect fusiform, iar altele mici, anaplazice.
Carcinomul fibrolamelar apare cu o inciden crescut la ambele sexe, la tineri (20-40 ani), nu se
asociaz cu ciroza, HBV sau alte leziuni hepatice i are un prognostic mai bun.
Are un model de cretere lent, prezentndu-se ca o mas mare, solitar, ferm, alb-cenuie,
frecvent n lobul stng hepatic i cu o rat de supravieuire de 50% la 5 ani.
Pe seciune, prezint o serie de septuri fibroase radiare ce converg ctre o cicatrice central
stelat.
Microscopic, se observ celule poligonale mari, eozinofile, cu citoplasm granular, cu caracter
oncocitic, cu nuclei veziculoi i nucleoli proemineni, aranjate n cordoane sau cuiburi i
separate de lamele paralele de fibre dense de colagen. Cea mai important trstur microscopic
este fibroza aranjat ntr-un model
lamelar ntre hepatocitele neoplazice.

Hepatocarcinom bine diferentiat forma

trabeculara si pseudoglandulara, HE, 10x

Hepatocarcinom bine diferentiat forma

trabeculara si pseudoglandulara, HE, 20x

Hepatocarcinom trabecular, HE, 10x

Hepatocarcinom pseudoglandular, HE, 4x

Hepatocarcinom schiros, HE, 4x

Hepatocarcinom schiros, VG,

4x

Hepatocarcinom compact, HE, 10x

Hepatocarcinom cu celule hepatocyte-like, HE, 10x

Hepatocarcinom cu celule clare, HE, 10x

Hepatocarcinom cu celule pleomorfe, HE,

10x

Hepatocarcinom cu celule fusiforme, VG,

10x

Hepatocarcinom, CK8 pozitiv difuz in

celulele tumorale, 10x

Hepatocarcinom, CK18 pozitiv in celulele tumorale, 10x

Hepatocarcinom, CD34 pozitiv in vase

intratumorale cu pattern sinusoid, 10x

Hepatocarcinom, OCH1E5 pozitiv difuz in celulele tumorale, 10x

Hepatocarcinom, prealbumina pozitiva

zonal in celulele tumorale, 10x

Hepatocarcinom, albumina pozitiva zonal in celulele tumorale, 10x

Hepatocarcinom, telomeraza NCL-hTERT

pozitiva in nucleii celulelor tumorale, 40x

Hepatocarcinom, hibridizare in situ pentru

ARNm albuminic in citoplasma celulelor
tumorale, 100x, imersie

Colangiocarcinomul
Poate fi macroscpoic de 2 tipuri : periferic
sau centro-hilar (cu 3 subtipuri : periductal sclerozant, intraductal papilar, infiltrativ nodular).
Este ferm, albicios, cu reacie desmoplazic intens, uneori cu ombilicare central, fr
hemoragii i necroz.
Microscopic se constat celule columnare dispuse n tubi, fibroz i mucus.
OMS-ul recunoate urmtoarele tipuri histologice: tubular / glandular (~ 90%), trabecular,
mucinos, cu celule n inel cu pecete, adenoscuamos, mucoepidermoid, sarcomatoid.
Imunohistochimic este pozitiv la m-CEA, citokeratina 7, citokeratina 19, PTHrP.
Tumora Klatskin este un adenocarcinom ce apare la unirea canalului hepatic stng cu canalul
hepatic drept.

Colangiocarcinom, celule columnare

dispuse in tubi cu fibroza si discret
mucus, HE, 10x

Colangiocarcinom, HE, 10x

Colangiocarcinom, CEA pozitiv zonal in celulele tumorale, 20x

Metastazele apar prin insamantare hematogena, pe calea venei porte din adenocarcinoame
colonice si gastrice, pe cale limfatica din cancere pulmonare si mamare; mai pot da metastaze
limfoamele si leucemiile.

Metastaza hepatica de fibrosarcom, HE, 4x

Metastaze hepatice de la un cancer de cap de pancreas

Pancreatita acut
Reprezint inflamaia pancreasului exocrin secundar unor leziuni ale celulelor acinare.
In patogenez sunt implicate 2 procese majore : obstrucia ductelor pancreatice i leziuni ale
celulelor acinare.
Obstrucia se poate realiza prin calculi, tumori, spasm al sfincterului Oddi sau fibroz chistic;
leziunile celulelor acinare sunt produse de alcool, virusuri (v. urlian), droguri, hipercalcemie.
Sunt descrise 3 tipuri de pancreatit acut :

interstiial (infiltrat cu polimorfonucleare i edem interstiial)

supurativ (purulent)
necrotico-hemoragic

Refluxul bilei n canalul Wirsung, duce la activarea enzimelor pancreatice, cu necroza esuturilor
i hemoragii prin erodarea pereilor vasculari i autodigestia glandei.
Lipaza duce la dezintegrarea esutului adipos peritoneal, glicerolul se resoarbe, iar acizii grai n
prezena srurilor de calciu formeaz spunuri, sub forma de plcue proeminente albicioase, ca
petele de spermanet (pete de citosteatonecroz).

Complicaiile pancreatitei acute sunt reprezentate de : abcesul pancreatic, pseudo-chistul,

sechestrul sau infecia cu germeni Gramm (-).

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

Pancreatita acuta necrotico-hemoragica, pete de citosteatonecroza

Clinic: durere intensa in bara, dintr-un flanc in celalalt al abdomenului (marea drama
abdominala), bolnav in stare de soc, cu cresterea amilazei serice si urinare

Citosteatonecroza intr-o pancreatita acuta,

VG, 4x

Citosteatonecroza intr-o pancreatita acuta,

HE, 4x

Pancreatita cronic
Reprezint distrucia progresiv a
pancreasului acompaniat de fibroz i
inflamaie cronic.
Anatomo-patologic apare pancreatita
cronica sclero-atrofica de tip calcificant
(90%) i / sau obstructiv.
Consumul abuziv de alcool duce la precipitarea proteinelor n ducte, cu formarea unei matrici
numit nidus; iniial matricea conine celule descuamate prinse ntr-o reea reticular, n jurul
creia se depun prin acreie proteine, formnd un agregat laminar.
Pe el se depune calciu i apar atacuri mici, intermitente de pancreatit acut urmate de o perioad
de linite cu cicatrizare fibroas.
Pancreasul devine mic, fibrozat, cu ducte dilatate, ce conin numeroi calculi.
Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului)
Afectiune autosomal recesiva, datorata mutatiei genei CF ce codifica CFTR (cystic fibrosis
transmembrane conductance reglator), cu rol de canal ionic pentru clor
Pancreasul apare micorat de volum, atrofic, fibrochistic; microscopic ducte dilatate chistic
pline cu un material proteinaceu telescopat; acini atrofici fara inflamatie

Mucoviscidoza (fibroza chistica a pancreasului), ducte dilatate chistic pline cu un material

proteinaceu telescopat, HE, 10x

Tumorile pancreasului exocrin

Tumorile benigne au localizare n corp sau coad, sunt multiloculare i cu potenial de
transformare malign, si sunt reprezentate de :
chistadenomul seros (cu punct de plecare n epiteliul ductelor mici)
chistadenomul mucinos (cu punct de plecare n epiteliul ductelor mari)
neoplasmul papilar mucinos intraductal (proliferri epiteliale papilare i cribriforme
multicentrice).
Tumorile maligne sunt reprezentate n principal de adenocarcinoame cu localizare n capul
pancreasului (~ 60%).
Macroscopic, tumorile pot fi nodulare sau difuze, invadeaz perineural i n ganglionii regionali,
se extind prin contiguitate n stomac si duoden
Clinic produc :

Obstrucia prin compresie a coledocului cu acumularea bilei n colecist, ce poate fi palpat

sub rebordul costal, la un bolnav icteric i fr dureri (semnul Courvoisier-Terrier).
Tromboflebita migratorie (sindromul Trousseau)
Dureri difuze cu iradiere in spate, scadere in greutate

Din punct de vedere histopatologic pot fi :

adenocarcinoame ductale (punct de plecare in ductele pancreatice)

carcinoame cu celule acinare (punct de plecare acinii pancreatici)

Cancer de pancreas

Cancer de pancreas, tumora primitiva

Cancer de pancreas, metastaze in ficat,

acelasi caz

Tumorile pancreasului exocrin

Adenocarcinoamele pancreatice ductale
sunt pozitive imuno-histochimic la mucina
1, mucina 2, antigen carcinoembrionic, i
prezint o serie de variante histologice:

chistadenocarcinoame mucinoase (~
75%),

chistadenocarcinoame seroase
carcinom adenoscuamos
carcinoame anaplazice

Din punct de vedere citologic se descriu:

varianta cu celule clare (PAS pozitive)

varianta oncocitar (contin multe mitocondrii)
tipul sarcomatoid (cu celule fusiforme)
tipul cu celule gigante sau cu celule mici

Carcinoamele cu celule acinare sunt compuse din celule cubo-cilindrice cu nuclei bazofili la
polul bazal, ce formeaz micro-lumene i sunt pozitive la CD30, alfa-fetoproteina, KL1
(pancitokeratina).

Adenocarcinom mucinos pancreatic, acelasi

caz, detaliu, HE, 10x

Adenocarcinom mucinos pancreatic (coada

pancreasului, metastaze hepatice prezente,
F, 28 ani), HE, 5x

Adenocarcinom pancreatic ductal, KL1 pozitiv in celulele tumorale, 10x

Adenocarcinom pancreatic ductal, reactie

desmoplazica intensa, HE, 10x

Adenocarcinom pancreatic ductal, MUC1 pozitiv in celulele tumorale, 10x

HISTOLOGIE si TERMINOLOGIE

Corticala renala cu glomeruli si tubi

contorti proximali si distali, HE, 10x

Glomeruli renali, CD10, 10x

Medulara renala cu ducte colectoare si anse

henle, HE, 10x

Vezica urinara; uroteliu (epiteliu de tip

tranzitional) cu celule bazale, celule in
racheta si celule umbeliforme, HE, 20x

Insuficiena renal total poate fi acut

sau cronic; cea acut poate fi reversibil,
cea cronic este ireversibil prin distrucia
definitiv a nefronilor.
Insuficiena renal parial se manifest
prin 2 sindroame : sindromul nefritic sau
sindrom nefrotic.
Sindromul nefritic se manifest prin
oligurie, hematurie, uremie, iar sindromul nefrotic prin proteinurie, hipoproteinemie, edeme.
Cea mai frecvent cauz de sindrom nefritic este glomerulonefrita acut difuz poststreptococic.
Cea mai frecvent cauz de insuficien renal cronic este pielonefrita cronic obstructiv.
Cele mai frecvente tumori renale sunt carcinomul renal la adult i nefroblastomul la copil.
Cea mai frecvent infecie a vezicii urinare este cu E. Coli, ce produce cistit acut, manifestat
prin polachiurie, piurie, disurie.
Tumorile vezicii urinare pot fi papilomul tranziional sau carcinomul tranziional cu diferite
grade de difereniere.
Sdr NEFROTIC
Se manifest clinico-biologic prin:
proteinurie
hipoproteinemie (scderea albuminei plasmatice) i edeme
lipidurie cu hiperlipidemie (creterea colesterolului).
Pacientii sunt predispusi la infectii (prin pierdere de IgG) si tromboze vasculare (prin cresterea
nivelului de fibrinogen)
Cauzele sindromului nefrotic la adult:
diabetul zaharat
lupusul eritematos sistemic
amiloidoza (~ 40%)
glomerulonefrita membranoas (~ 20%)
glomerulonefrita proliferativ (~ 15%)
Cauzele sindromului nefrotic la copil:
glomerulonefrita cu leziuni minime (~ 60%)
glomerulo-scleroza focal (10%)
glomerulonefrita proliferativ (10%)

Histopatologic sindromul nefrotic se poate exprima sub 3 forme :

1. nefroza lipoid (sindrom nefrotic cu leziuni glomerulare minime la MET: vacuolizari
ale epiteliului tubular si fuziuni ale proceselor podocitare)
2. glomeruloscleroza focal i segemental, cu hialinizare
3. nefropatia membranoas (depozite in membrana bazala glomerulara, de IgG i C3 de tip
lumpy-bumpy)
Nefropatia membranoas apare frecvent la aduli prin depunerea complexelor imune circulante n
membrana bazala glomerulara.
Membrana bazal este ngroat i hiperpermeabil; 50% din cazuri dezvolt insuficien renal
cronic (IRC).
Marea majoritate a cazurilor ns (80-90%) sunt idiopatice (nu au o cauz aparent).
Sindromul nefritic
Se manifest clinico-biologic prin:
hematurie microscopic
cilindri eritrocitari
hematii dismorfice
proteinurie minim cu edeme i hipertensiune arteriala.
Histopatologic, sindromul nefritic se exprim sub 4 forme :
glomerulonefrita proliferativ difuz acuta poststreptococica
glomerulonefrita lupica
glomerulonefrita membrano-proliferativ
glomerulonefrita proliferativ focal i segmental
Etiologii: infecioase, autoimune, idiopatice.
Glomerulonefrita post streptococica
Este produs prin depunerea complexelor imune n glomeruli, consecutiv unei infecii n
antecedente cu Streptococ beta hemolitic de grup A, tulpini nefritigene (Griffith).
O mare parte se recupereaz, dar o parte progreseaz spre insuficien renal acut sau cronic.
Histopatologic se caracterizeaz prin:
proliferare mezangial, prin secretie autocrina de factor de crestere derivat din trombocite
depozite subepiteliale de complexe imune IgG si C3 (humps), ce activeaza
complementul
inflamaie glomerular difuz cu polimorfonucleare leziuni minime de membrana
bazala glomerulara
proliferare endoteliala
leziuni intinse de membrana bazala glomerulara cu depozite de fibrina, cu formare de
semilune
Cu timpul apare hialinizare segmentala si focala

Diagrama leziunilor microscopice in

glomerulonefrita acuta proliferativa difuza

Glomerul cu hipercelularitate mezangiala si inflamatie moderata intr-o glomerulonefrita difuza

proliferativa, HE, 20x
Glomerulonefrita lupica
Se caracterizeaz prin:
hipercelularitate mezangial
depozite subendoteliale de IgG, IgM, IgA, C1, C3 (full-house)
capilare n srm (wire loops)
semilune (crescents) fibroase prin depunerea de fibrina si proliferarea celulelor
parietale ale capsulei Bowmann
ngroarea membranei bazale
Dup OMS (1999), exist 4 tipuri de glomerulonefrit lupic :
mezangial
focal proliferativ
difuz proliferativ
membrano-proliferativa.

Diagrama cu modificari microscopice in

glomerulonefrita lupica

Depozitele de complexe imune din glomerulonefrita

lupica

Glomerulonefrita membrano-proliferativa
Apare frecvent la adolesceni i aduli tineri, putnd
cauza un sindrom mixt nefritic / nefrotic.
Histopatologic se caracterizeaz prin :
proliferare mezangial
reduplicarea membranei bazale (aspect de
sina de tramvai tram track)

lobulaia glomerulului

Poate fi de 2 tipuri :
tipul I (idiopatic ~ 90%, cu depunere de complexe imune i fara complement)
tipul II (~ 10%, cu depozite dense de complement C3, n membrana bazal, fr
complexe imune i evoluie spre insuficien renal).
Glomerulonefrita focala si segmentara
Poate avea 2 cauze:
Cauze primare: boala Berger, sindromul Goodpasture
Cauze secundare: endocardite, vasculite
Boala Berger (nefropatia hemoragic cu IgA mezangiale) este autoimuna, apare frecvent la
adulti si se caracterizeaz histopatologic prin :
hematurie i proteinurie cu IgA
ngroarea mezangiului, cu hipercelularitate
hialinizare, n timp cu evolutie spre insuficienta renala
Sindromul Goodpasture se caracterizeaza prin:
Hemoragii pulmonare
Glomerulonefrita rapid progresiva
Anticorpi anti-membrana bazala glomerulara (anti-MBG)
Iniial se manifest ca o glomerulit necrotizant focal i segmental, apoi are loc ruptura
membranei bazale, cu acumulare de macrofage i fibrin, i formarea unor semilune, iar n
final se produce fibroza glomerular.
Anticorpii anti-MBG sunt dirijati impotriva colagenului IV, epitopul fiind reprezentat de lantul
3 (colagenul IV are 5 lanturi 1 5 helix), care se gaseste atat in membrana bazala
glomerulara, cat si in membrana bazala alveolara.

Glomerulonefrita proliferativa focala si

segmentala cu formare de semilune
fibroase, HE, 40x

PIELONEFRITA
Reprezint o infecie n general bacterian a parenchimului renal prin ascensiunea germenilor n
tractul urinar sau nsmnare hematogen, cu microorganisme de tipul E. Coli, Proteus sau
Pseudomonas.
Clinico-biologic se manifest prin: leucociturie cu cilindri leucocitari, polakiurie, disurie, febr,
manevra Giordano (+).
Pielonefrita acut se caracterizeaz histopatologic printr-o inflamaie focal cu
polimorfonucleare n interstiiu i tubi i formarea unor microabcese ce conflueaz i se extind
fie n capsula renal (abces perinefretic), fie n cile urinare, determinnd pionefroza (supuraia
parenchimului i sistemului pielo-caliceal).
Pielonefrita cronic se caracterizeaz prin prezena unui infiltrat limfo-plasmocitar interstiial
cu fibroz, i atrofie tubular cu cilindri hialini n lumen (aspect de tiroidizare). Macroscopic
apar cicatrici corticale, cu distorsionarea calicelui subjacent.
Pielonefrita cronic poate fi obstructiv prin calculi urinari sau de reflux, prin reflux vezicoureteral datorat relaxrii anormale a sfincterului vezico-ureteral, iar evoluia este invariabil spre
insuficien renal cronic.

Pielonefrita acuta supurativa, exsudat

purulent in tubii renali si interstitiul renal,
HE, 10x

Pielonefrita acuta supurativa, HE, 10x

Pielonefrita cronica, infiltrat inflamator cronic

limfo-plasmocitar intersitial asociat cu numerosi cilindri hialini in tubii renali atrofici (aspect de
'tiroidizare'), HE, 10x

Pielonefrita cronica, aspect de 'tiroidizare'

tubulara, fibroza interstitiala si elemente
inflamatorii cronice dispersate, HE, 20x

Pielonefrita cronica, fenomenul de

'tiroidizare' si fibroza interstitiala variabila,
HE, 10x

Hidronefroza secundara litiazei renale, aspect macroscopic

Macroangiopatia diabetica se caracterizeaza prin prezena ateroamelor pe artera renal sau

aorta abdominal, ce determina ischemie renal general.
Microangiopatia diabetica este caracterizat prin ngroarea membranei bazale glomerulare
(glicozilarea non-enzimatica a proteinelor) i arterioscleroz hialin ce determina ischemie
glomerular.
Leziuni exsudative focale fibrinoid caps
Glomeruloscleroza diabetic nodular noduli Kimmelstiel Wilson, cu hialinizare
glomerular, determin proteinurie i insuficien renal cronic.
Pacienii au risc crescut de a face pielonefrit acuta (in special cu E. Coli) i necroz papilar.

Glomerulo-scleroza focala si segmentala in

diabetul zaharat, cu formare de noduli
Kimmelstiel-Wilson, HE, 20x

Acelasi caz, glomerulo-scleroza marcata, cu

extindere in tot glomerulul, HE, 20x

AMILOIDOZA
Nefropatie glomerular secundar unor
infecii cronice, asociat cu sindrom
nefrotic (glomerulonefrita amiloid)
Macroscopic, rinichii sunt mrii de volum,
palizi spre cenuiu nchis, cu consisten
crescut (rinichiul mare slaninos).
Rinichiul poate fi retractat datorit stenozelor vasculare prin depunerea amiloidului n pereii
vasculari.
Microscopic, corpusculii Malpighi prezint ngrori ale membranelor bazale glomerulare, prin
depunere de amiloid (identificabil cu coloratia ortocromatica Rosu de Congo sau metacromatica
cu violet de metil)
Capsula Bowman i membranele bazale ale tubilor renali apar ngroate, pereii vasculari
prezint depuneri de amiloid, iar unii tubi contorti conin cilindrii hialini.

Amiloidoza renala, depunere de amiloid la

nivelul capilarelor glomerulare, Rosu de
Congo, 20x

Acelasi caz, amiloidoza renala, depozite de

amiloid cu birefringenta verde in lumina
polarizata, Rosu de Congo, 40x

RINICHIUL POLICHISTIC
Este o afeciune transmis autosomal
dominant, n care sunt implicate 2 gene:
PKD1 de pe Cz 16 (90% din cazuri)
i
PKD2 de pe Cz 2 (10%).
Boala asociaz chiste hepatice, pulmonare, pancreatice i anevrisme berry (n mur)
cerebrale.
Rinichiul este transformat ntr-o mas de chiste mari, cu hemoragie intrachistic i compresie pe
organele abdominale.
Distrugerea treptat a nefronilor duce la insuficien renal cronic i hipertensiune arteriala.
Alte boli chistice renale sunt :
nefronoftizia familial juvenil
boala chistic medular (rinichiul n burete)
chiste renale simple.

Rinichi polichistic, chiste seroase de forme

si marimi variate ce inlocuiesc structura
morfologica a rinichiului, aspect
macroscopic

Rinichi polichistic, acelasi caz

Rinichi polichistic, sectiune

Rinichi polichistic

INFARCTUL RENAL
Este un infarct alb (organ cu circulatie
terminala)
Rinichii reprezint locul de elecie pentru producerea unui infarct, n cazul unei embolii
sistemice, deoarece un sfert din debitul cardiac trece prin rinichi !
Sursa major a embolilor este tromboza mural n ventriculul stng, ca rezultat al infarctului
miocardic.
Alte cauze: tromboza pe ateroscleroza a. renale i vasculita acut din poliarterita nodoas,
endocardita vegetant.

Pe sectiune apar zone triunghiulare cu baza spre cortical i vrful spre medular. n timp, zonele
de necroz ischemic sufer un proces de cicatrizare fibroas, dnd natere unei zone de
depresiune alb-glbuie, in forma de V.
Clinic poate aparea durere localizata la nivelul unghiurilor costo-vertebrale, asociata cu
hematuria.

Infarct renal, necroza ischemica tubulara si

glomerulara, HE, 4x

Infarct renal, detaliu cu necroza ischemica de coagulare glomerulara si tubulara, HE, 10x

TUBERCULOZA RENALA
Leziunea pornete de la granulaiile corticale renale post nsmnare hematogen; leziunile sunt
nchise i cnd se asociaz leziuni circulatorii, Bacilul Koch poate ptrunde n tubii urinari i n
urin.
La acest nivel, dac este prezent staza urinar (favorizat de unghiulaii papilocaliceale, cuduri
ureterale etc.), bacilul Koch urc, antrennd formarea de caverne n medular (pionefroza
cazeoas).
Cazeumul poate fi ncrcat de grsimi rinichi mic mastic sau datorit unor excesive depuneri
de calciu ia aspectul de rinichi mortar.
Materialul de necroz cazeoas pe cale canalicular ajunge n pelvis, ureter, vezica urinar i
urc spre rinichiul contralateral (faza deschisa).

In faza deschisa pot fi insamantate ureterele, vezica urinara, iar la barbat poate apare epididimita
si prostatita tuberculoasa.

Celula giganta multinucleata Langhans intr-un

TBC renal, HE, 40x

Inflamatie cronica granulomatoasa interstitiala periglomerulara fara necroza de cazeificare intrun TBC renal (faza inchisa), HE, 10x

Nefroangioscleroz benigna
Suprafaa renal apare fin granular datorit infarctelor anemice cauzate de obstrucia arterelor
de calibru mic prin depuneri de hialin.
Aspectul microscopic este caracterizat de prezena fibrozei interstiiale i a depunerilor de hialin
n peretele arteriolelor, cu arteriolo-scleroza si glomeruloscleroza.

Glomeruloscleroza si arterioloscleroza,
asociate cu nefrita cronica interstitiala
nespecifica, HE, 10x

Arterioloscleroza hiperplazica cu fibroza,

VG, 10x

Glomerul fibrozat comparativ cu glomerul normal, HE, 10x

Scleroza renala, fibroza interstitiala

moderata perivasculara si peritubulara, HE,
10x

Bolile vasculare renale se datoreaz

stenozei arterei renale prin ateroscleroz sau
displazie fibro-muscular cu apariia unei
hipertensiuni arteriale secundare. Evoluia
poate fi ctre nefroangioscleroz sau
necroz fibrinoid a mediei vasculare (cnd
hipertensiunea arteriala este malign).
Sindromul hemolitic uremic se caracterizeaz prin:
insuficien renal acut,
coagulare intravascular diseminat i
anemie hemolitic microangiopatic.
Nefropatiile tubulo-interstiiale pot apare n cadrul:

tulburrilor de dezvoltare (rinichi polichistici, displazia chistic sau medulara

spongiform),
a rejeciei de gref
imun mediate (droguri, virusuri)

Necroza tubulara acuta in intoxicatia cu mercur sau in socuri

Nefrita cronica tubulo-interstitiala nespecifica

Nefrita cronica interstitiala nespecifica, HE,

20x

Tumori benigne renale

Adenomul tumora galben cenusie, bine delimitata, cu structura papilara sau tubulara; trebuie
considerate (indiferent de diametru) carcinoame precoce (early carinoma), pina cand este
descoperit un marker benign inechivoc; in forma papilara se face dg. dif. cu carcinomul papilar
renal
Fibromul renal (hamartomul renal) tumora cu celule interstitiale reno-medulare
Angiomiolipomul vase + muschi netezi + tesut adipos; se asociaza cu scleroza tuberoasa (2550% din cazuri) cu epilepsie si retard mental
Oncocitomul punct de plecare in celulele intercalare ale ductelor colectoare; celule poligonale,
cu citoplasma eozinofila, granulara (cu multe mitocondrii), cu nuclei rotunzi, cu nucleol vizibil
(celule oxifile / oncocite); Imunohistochimic (+) la Anticorp anti-MT; dg. dif. cu carcinomul cu
celule cromofobe
Nefromul chistic
Carcinom renal
Apare mai frecvent la brbai (B/F = 3:1), dup vrsta de 50 de ani i se manifest clinic prin
triada :

hematurie
dureri lombare
mas lombar palpabil.

Se nsoete de sindroame paraneoplazice cum ar fi:

Policitemie prin hipersecreie de eritropoietin
Hipertensiune arteriala prin secreie de renin
Hipercalcemie prin secretie de PTH-like
Tumora invadeaz vena renal i d metastaze osoase.
Diseminarea local se face prin capsula renal n esutul adipos perinefric, diseminarea limfatic
se face n ganglionii paraaortici, iar diseminarea sangvin se face n oase, plmn, creier i ficat.
Macroscopic se nfieaz sub forma unei mase solide, galben ofranie la unul din polii
renali.
Microscopic poate fi:
carcinom cu celule clare (au glicogen, PAS +) = tumora Grawitz, cu punct de plecare in
epiteliul tubilor contorti proximali; celule dispuse in insule delimitate de septe
conjunctive fine (~ 80%)
carcinom papilar (cu celule cromofile), cu punct de plecare in epiteliul tubilor contorti
distali (celule cuboidale asezate pe axe conjunctivo-vasculare, cu macrofage spumoase);
frecvent la cei cu dializa si boala polichistica renala (~ 15%)
carcinom cu celule cromofobe, cu punct de plecare in celulele intercalare ale ductelor
colectoare (col. Halle - fier coloidal pozitiva) dg. dif. oncocitomul si carcinomul de
corticosuprarenala (anticorp anti-mitocondrial [+] la IHC); celule palide cu halou
perinuclear, dispuse in plaje solide (~ 5%)
carcinom de ducte colectoare Bellini (adenocarcinom cu celule hobnail dispuse in tubi
sau glande, cu stroma fibroasa abundenta) 1%
Tumorile care n-au depit capsula renal au un prognostic de supravieuire de ~ 70% la 10 ani.
Gradingul nuclear pentru RCC:
Fuhrmann 1: nucleu bazofil, omogen, punctiform
Fuhrmann 2: nucleu cu cromatina in gramezi, dispusa sub membrana nucleara
Fuhrmann 3: nucleu cu nucleol vizibil
Fuhrmann 4: nucleu cu atipii sau mitoze atipice
Imunohistochimic carcinoamele renale sunt pozitive la KL1 (pancitokeratina), EMA (antigen de
membrana epiteliala), vimentina, alfa1-antitripsina.
Din punct de vedere molecular:
Carcinoamele cu celule clare prezinta mutatia genei VHL de pe cromozomul 3p (in 2 etape
ipoteza two-hit a lui Knudson), ce codifica o proteina ce apartine complexului ubiquitinligaza :
O mutatie germinala, cu deletie sau translocatie nereciproca

O mutatie somatica, prin hipermetilarea promotorului genei, cu inactivarea celei de-a doua alele
Carcinoamele cu celule cromofile (papilare) prezinta mutatia punctiforma a genei c-MET, ce
codifica HGFR (scatter factor - proteina cu functie tirozin-kinazica), cu rol in invazie si
metastazare
Carcinoamele cu celule cromofobe prezinta pierderi ale heterozigozitatii (LOH) si mutatii ale
DNA mitocondrial.

Tumora renala nodulara, relativ bine

delimitata, la nivelul zonei corticale, de
culoare galbena, aspect macroscopic

Acelasi caz, tumora renala (carcinom renal) corticala cu zone de hemoragie si necroza si cu
invazie in tesutul renal subjacent, sectiune macroscopica

Carcinom renal cu celule clare (tumora Grawitz),

HE, 4x

Tumora renala corticala cu zone hemoragice, aspect

macroscopic

Carcinom renal cu celule clare, celule clare poligonale cu nucleu central, rotund, dispuse in
cuiburi delimitate de septe conjunctive subtiri, HE, 20x

Carcinom renal cu celule clare, HE, 10x

EMA pozitiva difuza intr-un carcinom renal

cu celule clare, 10x

Vimentina pozitiva difuz intr-un carcinom

renal, 10x

Carcinom renal cu celule cromofobe, HE, 10x

Carcinom renal cu invazie intinsa corticomedulara, HE, 4x

Carcinom renal, celule rotund-poilgonale cu citoplasma granulara, HE, 20x

Anticorpi anti-mitocondriali pozitivi in

citoplasma celulelor tumorale dintr-un
carcinom renal, 20x

Nefroblastomul (tumora Wilms)

Este o tumor embrionar (deriva din metanefros), ce apare la copii i se prezint macroscopic ca
o mas alb-cenuie, moale, granular.
Pot exista arii de hemoragie i necroz.
Din punct de vedere molecular tumora prezint deleia genei supresoare tumorale WT1 de pe
cromozomul 11.
Tumora Wilms prezint 4 elemente histologice caracteristice :
celule mici rotunde, albastre dispuse n plaje = blastem metanefric
structuri glomerulare imature = glomeruli abortivi
schie de tubi epiteliali
stroma cu celule fusiforme i elemente heterologe: muchi striai, cartilaj.

Nefroblastom (tumora Wilms); celule mici,

rotunde si albastre, dispuse in plaje (blastem
metanefric) cu schite de glomeruli imaturi
(glomeruli abortivi), HE, 4x

Nefroblastom (tumora Wilms); blastem

metanefric cu prezenta de elemente
heterologe: cartilaj hialin, HE, 4x

Cistita
Inflamaiile vezicii urinare se numesc cistite, ce pot fi la rndul lor acute sau cronice i se
manifest clinic prin polachiurie, piurie i disurie.
Cistitele acute pot fi supurative sau ulcerative, iar cele cronice pot fi pseudomembranoase,
polipoide sau emfizematoase.
Malakoplakia defineste o forma particulara de cistita cronica interstitiala cu macrofage ce contin
structuri targetoide corpii Michaelis Gutmann
Tumori vezicale
Tumorile vezicii urinare sunt asociate cu expunerea la carcinogeni chimici cum ar fi : fumul de
igar, colorani anilinici, PCV.
Din punct de vedere molecular s-au observat:
deleia genei pentru glutation S-transferaza (GST) n 50% din cazuri, cu apariia unui
genotip 0/0-GSTM1.
pierderi ale heterozigozitii (LOH) ale Cz9,
deleia genei p53 i
mutaii punctiforme ale genei k-ras.
Macroscopic se pot prezenta sub form de tumori papilare superficiale, solid invazive sau mixte
~ 80%.
Imunohistochimic tumorile vezicale sunt pozitive la KL1, CK7 i CK20
Leziunile precursoare sunt reprezentate de hiperplazia uroteliala papilara si carcinomul in situ
tranzitional.
Tipuri morfologice de carcinoame tranziionale :

Diagrama tipurilor
morfologice de
carcinoame
tranzitionale: a)
Epiteliul normal, b)
Carcinom in situ, c)
Carcinom solid invaziv,
d) Carcinom superficial
papilar, e) Carcinom
mixt

Carcinom tranzitional de ureter

Clasificarea histopatologica:
OMS, 1973
OMS / ISUP, 1998, actualizat
Papilom

Papilom

Carcinom
tranziional grad I

Neoplazie urotelial papilar cu potenial

sczut de malignitate

Carcinom
tranziional grad II

Carcinom tranziional de grad sczut

Carcinom
tranziional grad III

Carcinom tranziional de grad nalt

Caracterele histologice ale tumorilor vezicale:

Tumora

Grosime
(straturi)

Difereniere celular

Citoplasma
clar

Mitoze /
pleomorfism

Polarizare
nuclear

Papilom

<7

Strat superficial
prezent

++

CCT I

>7

Pierdere focal a
stratificrii

+/-

+/-

CCT II

Multistratificat

Pierderea extins a
stratificrii

+/-

Nedifereniat

++

CCT III Multistratificat

Carcinom tranzitional de vezica urinara

(G2-G3), HE, 10x

CK7 pozitiv intr-un carcinom tranzitional, 10x

CK20 pozitiv intr-un carcinom tranzitional,

10x

Genital masculin

Histo:

Testicul, tubi seminiferi, HE, 10x

Tub seminifer cu spermatogonii, spermatocite si spermatozoizi, HE, 40x

Prostata, acini prostatici cu epiteliu cilindric

cu excrescente epiteliale si stroma
conjunctiva interacinara, HE, 4x

Epididim, epiteliu pseudostratificat cilindric cu stereocili, HE, 10x

Spermatocelul dilatarea chistica a capului epididimului ce contine sperma

Varicocelul dilatatiile venoase ale plexului pampiniform
Hidrocelul acumularea de lichid seros intre foitele vaginalei testiculare
Hematocelul acumulare de sange in vaginala testiculului
Torsiunea testiculului - cu infarct

Chist mucinos de meat uretral, aspect

macroscopic

Chist mucinos de meat uretral, sectiune

Inflamaiile testiculare (orhitele)

Orhitele pot fi virale (cu virusul urlian) sau
bacteriene i se pot complica cu orhiepididimite.
Orhitele bacteriene pot fi gonococice, cu
Chlamydia Trachomatis
(limfogranulomatoza veneriana Nicolas-Favre) si cu Haemophilus Ducrey (sancrul moale)
Orhi-epididimita poate apare prin transmisie sexual, prin infecii ale tractului urinar sau
nsmnare sangvin (n stri septice).
Orhita granulomatoas apare prin traumatisme (cu formarea unor granuloame spermatice),
dup vasectomie, sau n cadrul unui sifilis testicular.
Sifilisul testicular evolueaz n 2 faze :

orhita interstiial caracterizat printr-un infiltrat inflamator interstiial i perivascular

cu limfocite i plasmocite
orhita granulomatoas = goma, compus central dintr-o zon de necroz, iar periferic din
limfocite, plasmocite, macrofage

tumori testiculare
Neoplazia intratubulara cu celule germinale este o tumora in situ, caracterizat prin prezena
unor celule rotunde, cu nuclei neregulai, centrali, cu citoplasma clar (au glicogen), cu
dispoziie n ghirland de-a lungul membranei bazale.
Membrana bazal a tubilor seminiferi este ngroat i nu exist spermatogenez.
Tumorile invazive se pot clasifica astfel:
1. Tumori cu celule germinale :

seminoame
non-seminoame : carcinom embrional, coriocarcinom, tumor de sac Yolk, teratom
tumori mixte : seminom + non-seminom

2. Tumori ale cordoanelor sexuale :

tumori cu celule Sertoli

tumori cu celule Leydig

3. Tumori stromale :

liposarcoame
rabdomiosarcoame (frecvent copii si adolescenti)

Tumora paratesticulara de mari dimensiuni,

invaziva, vag lobulara, albicioasa, cu zone
de hemoragie si necroza, aspect
macroscopic

Tumora paratesticulara, detaliu macroscopic cu focare hemoragice si necrotice (microscopic:

rabdomiosarcom de funicul spermatic)

Din punct de vedere imunohistochimic, seminomul exprim PLAP (fosfataza alcalin

placentar), coriocarcinomul exprim beta-HCG (beta-gonadotropina corionica umana), tumora
de sac Yolk exprim alfa-FP (alfa-fetoproteina), iar carcinomul embrionar exprim KL1 (pancitokeratina), CD30, hPL (hormonul lactogen placentar).
De asemenea, tumorile cu celule germinale prezint un izocromozom i(12p) n ~ 90% din cazuri.
Celulele embrionice stem n absena factorului inhibitor leucemic (LIF = leukemia inhibitory
factor) se agreg formnd corpi embrioizi; acetia grefai la adult determin teratocarcinom, iar
la blastocist dau natere unui embrion uman normal !

In testicul, pot da metastaze cancerul de colon sau prostatic la adult, iar la copil pot aparea
determinri secundare unui limfom non-Hodgkin limfoblastic cu celule B (infiltrate limfocitare
interstiiale).

Seminom
Seminomul este cea mai frecvent tumor testicular (~ 50%), la brbai cu vrsta medie de 3045 de ani, i se prezint macroscopic ca o tumor alb-cremoas, omogen, circumscris, cu
pattern lobular; d metastaze n ganglionii iliaci i paraaortici.

Tumora testiculara infiltrativa, albicioasa,

cu arii de hemoragie si necroza
(microscopic: seminom spermatogonic)

Tumora testiculara, infilltrativa, aspect macrosopic

Histologic se descriu 3 forme: seminom spermatogonic (clasic), spermatocitic i anaplazic.

Seminomul spermatogonic clasic se caracterizeaz printr-o populaie celular monomorf, cu

nuclei mari, veziculoi; celulele sunt rotunde, cu citoplasm clar (glicogen) i limite celulare
distincte.
Celulele sunt grupate n insule compacte, nconjurate de septe conjunctive, pline cu limfocite (tip
T UCHL1+).

Seminom spermatogonic; celule rotund

poligonale cu dispozitie in insule, delimitate
de septe conjunctive cu limfocite, HE, 10x

Seminom spermatogonic, detaliu cu celule tumorale rotund poligonale cu nuclei veziculosi

centrali, dispuse in insule compacte, inconjurate de septe conjunctive pline cu limfocite, HE, 40x

Tumora de sac Yolk

Tumora de sac Yolk (sac vitelin) apare frecvent la copii < 5 ani i este compus din structuri
glandulare, papilare i chistice.
Se descriu 3 forme histologice : reticular (cea mai frecvent), microglandular i polichistic.
Tumora are celule rotunde, conine globule eozinofilice extracelulare PAS pozitive i
imunohistochimic exprim alfa 1 antitripsina i alfa fetoproteina.
Caracteristic pentru tumora de sac Yolk sunt corpii glomeruloizi ai lui Schiller-Duval. Ei sunt
compui dintr-o papil cu un ax conjunctivo-vascular, delimitat de celule rotunde; papila
proemin n interiorul unui chist delimitat de celule tumorale embrionale.

Coriocarcinom
Coriocarcinomul este o tumor agresiv, invaziv, ce erodeaz vasele sangvine i d hemoragii
i metastaze; exprim beta-HCG (hormon corio-gonadotrop).
Tumora este compus din celule mononucleate, cu citoplasm clar asemnatoare
citotrofoblastului i celule gigante multinucleate asemntoare sinciiotrofoblastului.
Tumora cu celule Sertoli
Tumora cu celule Sertoli (adenomul tubular al lui Pick) este compus din celule columnare
(citoplasm eozinofil, nuclei rotunzi, mici, albatri, la polul bazal) cu aranjament tubular (forma
bine difereniat) sau n cordoane (forma slab difereniat), nconjurate de o reea fibroas
trabecular, ce dau n ansamblu un aspect retiform.
Tumora cu celule Leydig
Tumora cu celule Leydig este compus din celule poligonale, cu nucleu rotund central,
citoplasm eozinofil abundent i cristale Reincke intracito-plasmatice (incluzii rectangulare,
perinucleare, n ~ 50% din cazuri).
Celulele sunt aranjate n mase solide, nu prezint mitoze i relativ caracteristic, printre celule se
gsesc vase fine, cu perei subiri.

Coriocarcinom, proliferare cu celulele anaplazice, cu atipii

nucleare, zone de hemoragie si necroza, HE, 10x

Tumora cu celule Sertoli,

celule cubo-cilindrice cu
aranjament tubular,
inconjurate de o retea fibroasa
trabeculara, VG, 10x

Tumora cu celule Leydig, celule

poligonale, cu nuclei rotunzi, centrali, dispuse in plaje solide,
intinse, HE, 10x

Carcinom embrionar
Carcinomul embrionar este o tumor malign, ce apare la brbai tineri (20-30 de ani) i
invadeaz tunica albuginee, n epididim.
Este compus din celule rotunde, monomorfe, ntunecate, uneori anaplazice, cu dispoziie n
plaje ntinse, rar n tubi sau glande (prezena tubilor neurali arat diferenierea spre un teratom
imatur). Nucleii sunt veziculoi, suprapui, cu nucleoli vizibili.
Tumora exprim KL1 (pancito-keratin), hPL (hormonul lactogen placentar) i CD30.
Carcinomul embrionar se poate combina cu elemente de teratom (tumor disembrioplazic), i
atunci tumora se numete teratocarcinom

Carcinom embrionar, celule tumorale

monomorfe, rotunde, dispuse in plaje
intinse, HE, 4x

CD30 pozitiv focal intr-un carcinom embrionar, IHC, 10x

Teratom testicular, tumora nodulara, relativ bine delimitata,

incapsulata, aspect macroscopic (M, 26 ani)

Teratom testicular cu zone

chistice multiloculare si zone
solide, detaliu macroscopic

Teratom testicular, sectiune

Adenomul de prostata
Adenomul de prostat apare frecvent la brbai de peste 50-60 de ani, cu punct de plecare n
glandele periuretrale; prin compresia uretrei prostatice, determin dificulti de miciune, cu
apariia globului vezical i infecii ale tractului urinar sau formarea de calculi urinari prin staza
urinar.
Tumora este benign, compus din celule columnare clare, cu nuclei mici, bazali; celulele sunt
aezate pe 2 rnduri sau pseudostratificat, uneori cu proiecii papilare i simpexioni.
Proliferarea epitelial este nsoit i de o proliferare conjunctiv i muscular (adenoleiomiofibrom).

Adenom de prostata, tumora albicioasa,

multinodulara, incapsulata, bine delimitata,
aspect macroscopic

Adenom de prostata; hiperplazie benigna de

prostata, cu proiectii papilare intralumenale,
HE, 4x

Carcinomul de prostata
Carcinomul de prostat apare n glandele
periferice prostatice i este compus din tubi delimitai de 1 rnd de celule cubice, cu nuclei de
dimensiuni mici, neregulai, neuniformi; glandele maligne nu au stratul de celule bazale (care se
mai pstreaz n adenom).
Carcinomul prostatic d metastaze n vertebrele lombare i n pelvis de tip osteoblastic
(osteoformator).
Clinico-biologic, carcinomul de prostat se mparte n 3 tipuri :

carcinom prostatic invaziv,

carcinom prostatic latent
carcinom prostatic ocult.

Testosteronul n prezena 5 alfa-reductazei se transform in dihidroxi-testosteron (DHT), ce

acioneaz pe receptori nucleari, crescnd activitatea mitotic glandular i stromal i
determinnd astfel apariia unui adenom de prostat.
In evoluia de la adenom la carcinom de prostat apar o serie de rearanjamente ale genei PTEN
(pseudogena ce codifica fosfotensina).
Gradarea histologic a carcinomului de prostat se face dup gradul Gleason ce reprezint o
sum ntre pattern-ul dominant gradul principal (scor : 1-5) i pattern-ul subdominant gradul
secundar (scor : 1-5):
Scor 1: glande regulate, omogene, aglomerate
Scor 2: glande neregulate, dispersate
Scor 3: fuziunea glandulara cu formare de microacini
Scor 4: insule compacte sau cu aspect cribriform
Scor 5: necroza centrala (comedo) sau celule izolate sau in sir indian in stroma

Gradul Gleason minim este 2 (tumori bine difereniate), iar gradul Gleason maxim este 10
(tumori slab difereniate sau nedifereniate).
Imunohistochimic exprim PSA (antigenul specific prostatic), PAP (fosfataza acid prostatic) i
citokeratina 14.

Carcinom de prostata, invaziv, slab diferentiat, HE, 4x

PSA (antigenul specific

prostatic) pozitiv in
citoplasma celulelor
tumorale dintr-un carcinom
bine diferentiat de prostata,
10x

PAP (fosfataza acida prostatica) pozitiva intracitoplasmatic in

celulele tumorale epiteliale intr-un carcinom prostatic, 10x

Genital feminin

Histologie normala:
Ectropionul:
Inainte de pubertate pH-ul vaginal este alcalin, ceea ce permite extinderea epiteliului columnar al
endocolului n exocol, fenomen numit ectropion (impropriu denumit eroziune cervical).
Dup pubertate i o dat cu nceperea vieii sexuale, pH-ul vaginal devine acid (3-4) prin
transformarea glicogenului n acid lactic n prezena bacililor Doderlein.

Ca urmare se produce metaplazia scuamoas a epiteliului columnar, cu apariia unei zone de

transformare ce acoper ectropionul i care poate oblitera glandele endocervicale, ce se dilat
ducnd la formarea unor chiste numite ou Naboth; n timp se poate asocia o cervicit cronic.

Folicul ovarian tertiar de Graaf: antrul folicular

cu ovocit de ordinul II cu zona pellucida,
inconjurat de celule de granuloasa ce formeaza
corona radiata si cumullus oophorus, iar la
periferie celule tecale fusiforme, HE, 4x

Vestigii embrionare: celule poligonale din hilul ovarian, HE, 4x, 10x, 20x

Corp galben ovarian, HE, 10x

Glande endometriale in faza secretorie

(progesteronica) cu aspect in

Corp albicans ovarian inconjurat de stroma dens celulara cu vase sangvine, HE, 10x

Celule superficiale si intermediare in faza

estrogenica a ciclului menstrual, Pap, 20x

Celule endometriale exfoliate in placard (exodus pattern), Pap, 20x, 48 ani

Glera cervicala cristalizata in frunza de

feriga, Pap, 20x

Glanda endocervicala cu metaplazie

scuamoasa si displazie moderata, HE, 10x

La nivel vulvar se ntlnete frecvent o

afeciune numit distrofia vulvar, ce se
prezint clinic cu prurit i eritem, iar
histopatologic poate avea 2 forme :
forma atrofic (lichenul scleros i
atrofic) i
forma hiperplazic (hiperplazia
scuamoas), care se pot combina dnd forme mixte
La nivelul mucoasei vulvo-vaginale poate apare un proces displazic numit neoplazia
intraepitelial vulvar / vaginal (VAIN), ce poate fi de la displazie simpl (VAIN1), pn la
displazie sever (VAIN 3).
Carcinomul in situ vulvar (carcinom intraepitelial) se numete boala Bowen i se poate prezenta
sub forma unui papilom hiperkeratozic sau sub forma unor leziuni epiteliale plane (bazaloide).
Vaginite
Vaginitele (infecia mucoasei vaginale) apar prin transmisie sexual, cel mai frecvent infecia
fcndu-se cu 3 microorganisme : Gardnerella, Trichomonas i Candida Albicans.
Gardnerella este un cocobacil, ce produce vaginoza bacteriana (o inflamaie acut cu
polimorfonucleare si celule epiteliale, cu aspect de cer nnorat clue cells pe un fond cetos
al frotiului filmy background)

Trichomonas Vaginalis este un protozoar, cu aspect de par, sau de lmie flagelat, cu

citoplasm palid i nucleu central. Pe frotiu apare falsa eozinofilie, agregate nodulare de
polimorfonucleare (canon-balls) si asocierea cu Leptothrix
Candida Albicans este un fung, ce se poate prezenta sub form vegetativ de bastona (hife
pseudoseptate) sau sub form de spori.
Alte vulvo-vaginite apar prin infecia cu virusul Herpes Simplex 2, ce produce o serie de vezicule
intraepiteliale, pline cu un lichid seros i cu celule epiteliale cu nucleu n teanc de farfurii
aspect morular (molding) pe frotiu
Infecia cu Treponema Pallidum, duce la apariia sifilisului primar manifestat prin ancrul dur i
adenopatia satelit inghinal.
O alt infecie poate fi cea cu Chlamydia, caracterizat histologic prin infiltrate limfocitare
nodulare stromale.

Frotiu cervico-vaginal cu Trichomonas

Vaginalis, Pap, 40x

Frotiu cervico-vaginal cu Candida Albicans (hife), Pap, 40x

Frotiu cervico-vaginal cu Leptothrix, Pap,

40x

Frotiu cervico-vaginal cu Gardnerella

Vaginalis, Pap, 40x

Actinomicoza cervico-vaginala pe fond inflamator cu gardnerella, 28 ani, Pap, 20x, 40x

Frotiu inflamator nespecific cu modificari celulare

reactive (celule metaplazice imature: 'cookie
cutter cells'), Pap, 20x

Frotiu inflamator nespecific cu numerosi bacili

Doderlein si pseudokoilocit, Pap, 40x

Frotiu cervico-vaginal cu celula superficiala

HPV pozitiva, IHC, 40x; Medalion: Celule
epiteliale pozitive la KL1 intr-un frotiu
cervico-vaginal, IHC, 10x

Condilomul este o infecie cu HPV (human papilloma virus), transmis pe cale sexual (tipurile
16 i 18 au potential oncogen). HPV d un efect citopatic nuclear incluzionar la nivelul celulelor
epiteliale superficiale si intermediare
Macroscopic poate fi plan sau acuminat - sub forma unor vegetaii, cu aspect de fire de iarb
sau creast de coco, pe vulv, vagin sau col uterin.
Microscopic se caracterizeaz prin:
akantoz,
parakeratoz,
infiltrat inflamator cronic limfo-plasmocitar i
prezena koilocitelor (celule epiteliale infectate cu HPV, care au un nucleu mare,
neregulat, n stafid, cu halou clar perinuclear)

Condilom acuminat, aspect colposcopic

Frotiu cervico-vaginal cu koilocite la o femeie cu condilom acuminat, Pap, 20x

Koilocite, pap, 40x

Condilom acuminat:
suprafata rugoasa,
lobulata, aspect
conopidiform, F, 48 ani

Condilom acuminat (acelasi caz): baza de implantare cu zona

hemoragica, aspect macroscopic

Condilom acuminat,
akantoza, numeroase
koilocite, HE, 10x

Detaliu

cu koilocite intr-un
condilom: celule
epiteliale cu nucleu
neregulat

Hibridizare in situ pozitiva

pentru HPV intr-un koilocit
binucleat, 100x, imersie

Celule epiteliale cu nuclei

pozitivi la HPV intr-un
condilom plan, ISH, 10x

HPV pozitiv in frecventi nuclei ai celulelor epiteliale infectate dintr-un condilom, IHC, 20x

Inflamatii
Cervicitele sunt inflamaii ale mucoasei colului uterin i pot fi acute sau cronice.
Cervicitele cronice sunt obinuite i se caracterizeaz printr-un infiltrat inflamator limfoplasmocitar nespecific i metaplazia scuamoas a epiteliului endocolului; se poate asocia cu
dilatarea chistic a glandelor endocervicale (ou Naboth) sau cu apariia unor polipi
hiperplazici microglandulari endocervicali.
Hiperplazia endocervical microglandular mai apare n sarcin i n tratamentul cu pilule
contraceptive pe baz de progesteron.

Cervicita cronica cu endometrioza si reactie

granulomatoasa de corp strain: glande
endometriale si stroma, cu microhemoragii
periglandulare, HE, 4x

Cervicita cronica cu endometrioza si reactie granulomatoasa de corp strain: agregat nodular

limfo-plasmocitar periglandular, HE, 10x

Cervicita cronica cu endometrioza si reactie

granulomatoasa de corp strain: celula
giganta multinucleata, HE, 10x

Cervicita cronica cu endometrioza si reactie granulomatoasa de corp strain: granulom epitelioid

perivascular si microhemoragii adjacente, HE, 20x

Polip fibro-glandular endocervical, HE, 4x

Polip endometrial, celule endometriale glandulare si stromale, Pap, 10x

Cancerul de col uterin

Generalitati
Carcinomul de col uterin se asociaz din punct de vedere epidemiologic cu :
infecia cu HPV (human papilloma virus) 16, 18 i HSV (herpex simplex virus) 2
contacte sexuale cu parteneri multipli (> 6) i via sexual nceput la vrst mic (~16
ani)
igien local deficitar
multiparitate
Studiile cu G-6Pdeh (glucozo-6 fosfat dehidrogenaz) au artat c ~ 95% din carcinoamele
cervicale sunt originare ntr-o singur celul su, cu punct de plecare n jonciunea scuamocilindric (teoria clonal).
Clinic se manifest prin triada : hemoragie + leucoree + durere la contact sexual (dispareunie).
HPV capsida eicosaedrica, genom DNA d.c.
Genele E6 si E7 inactiveaza anti-oncogenele p53 si Rb, ducand la anomalii ale ciclului celular
si promovarea proliferarii celulare
Apariia carcinomului de col uterin se face prin transformarea neoplazic a celulelor epiteliale
cervicale, i trecerea prin stadiul de CIN (neoplazie intraepitelial cervical). Evoluia de la CIN
la CIS (carcinom in situ) se face n ~ 12-15 ani.
Carcinoamele invazive de col uterin pot fi: carcinoame epidermoide (~ 90%), adenocarcinoame
sau carcinoame cu celule clare (mezonefroide).

Cancer de col uterin (aspect colposcopic):

tumora exofitica, cu suprafata rugoasa, cu
zona hemoragica intinsa

Carcinom scuamos nekeratinizant (slab

diferentiat) de col uterin, HE, 4x

Carcinom scuamos nekeratinizant de col uterin, HE, 10x (acelasi caz)

Carcinom scuamos nekeratinizant de col

uterin, insula de celule tumorale pozitive la
HPV, IHC, 10x

Stadializare
St
adi Extensie
ul

Supravi
etuire la
5 ani

90%

Limitat la cervix

Invazia vaginului
II superior sau
parametre

75%

Invazia vaginului
III inferior, uretere sau 30%
perete pelvin
Invazia rectului,
IV vezicii urinare sau 10%
dincolo de pelvis

Neoplazia intraepiteliala cervicala

Neoplazia intraepitelial cervical (CIN) se caracterizeaz histologic prin:
atipii nucleare
hipercelularitate focal
pierderea polaritii celulare
Evoluia de la CIN1 la carcinom invaziv se face dup schema:
CIN1 -> CIN2 -> CIN3 -> CIS -> carcinom microinvaziv -> carcinom invaziv
Caractere histologice

Sistemul
tradiional

OMS

Besthesda

Koilocite + atipie uoar

Infecie HPV

Infecie
HPV

L-SIL

Displazie limitat la 1/3 inferioar a

epiteliului

Displazie uoar

CIN1

L-SIL

Displazie limitat la 2/3 ale epiteliului

Displazie moderat CIN 2

H-SIL

Displazie extins la 1/3 superioar a

epiteliului

Displazie sever

CIN 3

H-SIL

Displazia ntregii grosimi a epiteliului

Carcinom in situ

CIS

H-SIL

ASCUS, 44 ani, diabet zaharat,

contraceptive orale, Pap, 40x

LSIL, 36 ani, infectie HPV, Pap, 40x

HSIL, 31 ani, nastere prin cezariana, fara

antecedente personale patologice, celule de
talie mica cu nuclei hipercromi, neregulati,
dispuse in placarde, Pap, 20x

ASC-H pe metaplazie imatura, 30 ani, fara antecedente, Pap, 20x

ASC-H, 23 ani, fara antecedente personale

patologice, celule in sir indian, Pap, 20x

Neoplazie intraepiteliala cervicala

(displazie) limitata la 2/3 ale epiteliului cu
extensie usoara in 1/3 superioara,
keratinizare prezenta in suprafata, (CIN2CIN3), HE, 10x

Carcinom in situ de col uterin, jonctiunea scuamo-cilindrica: pierderea polaritatii celulare cu

dezorganizarea arhitecturii epiteliale si frecvente atipii celulare si nucleare, membrana bazala
intacta, HE, 10x

H-SIL, celule displazice, mici, izolate, cu

nuclei hipercromi, neregulati, mariti de volum,
Pap, 20x

Neoplazie intraepiteliala cervicala

(displazie) severa - CIN3, HE, 10x

- Carcinom in situ Carcinomul in situ este o leziune malign n care celulele neoplazice nu au depit membrana
bazal. Histopatologic se prezint sub 3 forme :
CIS cu celule mici : celule rotund-ovalare, dispuse n ir indian, bazofile cu raport
nucleu:citoplasma -> 1; ocazional exist saci de polimorfonucleare (celule maligne ce
au fagocitat polimorfonucleare = canibalism celular)
CIS keratinizat : grupuri neregulate, de celule maligne, cu aspect nodular, cu perle
keratozice
CIS non-keratinizat : grupuri rotunde, regulate de celule, fr perle keratozice; celulele
din acest tip pot fi celule fibr (spindle-cell), celule mormoloc (tad-pole cell) sau
celule intermediare (din altreilea grup)
- Carcinom invaziv Carcinoamele invazive de col uterin pot fi: carcinoame epidermoide (~ 90%), adenocarcinoame
sau carcinoame cu celule clare (mezonefroide).
Carcinomul epidermoid microinvaziv depete membrana bazal, cu invazie minim (3 mm
n profunzime i 7 mm n lateral, dup FIGO = Federaia Internaional de Obstetric i
Ginecologie); extensia se face n model spray-like i prinde ~ 3 ganglioni regionali.
Carcinomul epidermoid invaziv se prezint macroscopic cu aspect vegetant, ulcerat sau
infiltrativ, cu hemoragii i necroze, n apropierea orificiului extern al colului.
Microscopic, celulele pleac din jonciunea scuamo-cilindric, ptrund n strom i pot
keratiniza, ducnd la apariia unor forme bine, mediu sau slab difereniate de cancer.
Prezena perlelelor orto- sau parakeratozice arat dezvoltarea unui carcinom scuamos bine
difereniat, iar lipsa keratinizrii, evoluia spre un carcinom slab difereniat.

Carcinom invaziv de col uterin, 58 ani: celule tumorale

izolate si in placarde pe un fond inflamator, Pap, 10x

Carcinom invaziv de col uterin, 58 ani: celule tumorale

izolate si in placarde pe un fond inflamator, detaliu cu celule
mici, rotunde, cu nuclei hipercromi neregulati si cu celule
fusiforme, Pap, 20x

Carcinom invaziv de col

uterin, 58 ani: detaliu cu
celule tumorale mici, cu
hipercromi, cu cromatina
celule fusiforme si mitoza

nuclei mariti de volum,

grunjoasa ('pebbly chromatin'),
atipica, Pap, 40x

Adenocarcinomul apare postmenopauz, frecvent la

femei obeze, cu hipertensiune arteriala, diabet sau nulipare. Poate avea forme de la bine
difereniat (cu formare de glande) la slab difereniat (cu formare de plaje solide). Poate prezenta
zone mucinoase sau poate avea diferentiere scuamoasa (carcinom adenoscuamos i
adenoachantom).
Carcinomul cu celule clare (mezonefroid) apare ~ 1% din cazuri, cu supravieuire de ~ 40% la
5 ani. Se caracterizeaz prin formarea de glande i papile tapetate de celule clare, cu citoplasma
abundent (celule hobnail n int de pantof).
Diseminarea cancerului de col uterin se poate face prin extensie prin contiguitate n vagin,
parametre, rect, vezic urinar, prin extensie hematogen (cu metastaze pulmonare i hepatice)
sau prin extensie limfatic n ganglionii iliaci interni, externi, sacrai i lombo-aortici
Endometrioza
Definete prezena unui esut endometrial ectopic (care nu este la locul lui) compus din glande
endometriale i strom. Endometrioza poate fi de 2 tipuri :
endometrioz intern (localizat n miometru; poate asocia proliferarea musculaturii
netede miometriale i atunci poart denumirea de adenomioz nodular)
endometrioza extern (n afara uterului) care poate fi intraperitoneal sau
extraperitoneal.
Se descriu 3 mecanisme n apariia endometriozei:
menstruaia retrograd,
metaplazia mezoteliului peritoneal
diseminarea metastatic endometrial.
Apare n ovare, pe suprafaa peritoneal, pe cicatrici laparoscopice, ombilic, vagin, vulv i
apendice
In ovar are ca rezultat hemoragia i producerea aa numitelor chiste ciocolatii

Endometrioza ovariana cu formare de chiste hemoragice,

aspect macroscopic

Endometrioza interna:
glande endometriale si
stroma la nivel miometrial,
HE, 10x

Endometrioza externa, pe
cicatrice fibroasa, HE, 4x

Hiperplazie endometriala
Hiperplazia endometrial reprezint o proliferare glandular a
endometrului ce poate fi simpl sau complex. Fiecare la
randul ei poate fi tipica sau atipica.
Hiperplazia endometrial tipica simpl (glandulo-chistic) se
caracterizeaz prin prezena unor glande endometriale dilatate
chistic, cu forme i mrimi variate, tapetate de un epiteliu cubo-cilindric, ce dau n ansamblu un
aspect de vaier.
Hiperplazia complex (adenomatoas) poate fi tipic sau atipic.
Cea tipic se caracterizeaz prin proliferarea unor glande aglomerate, cu pattern budding and
tufting (nmugurite), tapetate de celule cilindrice nalte, cu strom prezent.
Hiperplazia complexa atipic (adenomatoas) se prezint ca o proliferare de glande spate n
spate, cu pleomorfism celular, nuclei hipercomatici i uneori atipici, i strom puin (diagnostic
diferenial cu adenocarcinomul bine difereniat).

Hiperplazie simpla fara atipii (glandulochistica) de endometru, HE, 4x

Hiperplazie complexa fara atipii de

endometru, HE, 10x

Neoplasme corp uterin

Cancerul endometrial
Adenocarcinomul endometrial se prezint
ca o proliferare glandular neoplazic, cu
glande spate n spate, fr strom, cu
invaginri epiteliale ce dau aspectul de
gland n gland.
Supravieuirea n stadiul I este de 75% la 5 ani.
Adenocarcinomul endometrial se mparte clinico-biologic n 2 grupe :
grupa cu prognostic favorabil: la femei perimenopauz cu hiperestrogenism i hiperplazie
glandular endometrial
grupa cu prognostic defavorabil: la femei postmenopauz, fr stimuli estrogenici i fr
hiperplazie glandular endometrial

Cancer endometrial (sectiune la nivelul fundului

uterului), zona de necroza, aspect macrosopic

Cancer endometrial cu invazie

in peretele uterin pina la nivelul
seroasei; col uterin fara invazie
macroscopica

Cancer endometrial: aspect

albicios, omogen pe sectiune

Histopatologic sunt recunoscute 3 mari categorii:

Adenocarcinom endometrioid (~ 60%) format
din celule cubo-cilindrice cu nuclei veziculosi,

cu dispozitie in tubi; poate avea diferentiere scuamoasa (adenoscuamos, adenoachantom)

sau poate avea secretie PAS (+)
Adenocarcinom papilar seros celule cilindrice cu nuclei omogeni, bazofili, la polul
bazal, ce tapeteaza axe conjunctivo-vasculare, cu formare de papile, uneori secundare sau
tertiare, dand un aspect arborescent
Adenocarcinom cu celule clare celule hobnail in plaje

Diseminarea se poate face prin:

Invazie directa in miometru, parametre vezica urinara, rect (prin continuitate)
Diseminare pe calea trompei uterine ovare
Diseminare limfatica ggl. paraaortici
Diseminare vasculara plaman (in special adenocarcinom papilar si cu celule clare, care
au prognosticul cel mai rezervat)

Adenocarcinom papilifer de endometru, HE, 4x

Adenocarcinom papilifer de endometru cu formare de papile secundare si tertiare, HE, 4x

Stadiul Extensia

Supravietuirea la 5 ani

Limitat la corpul uterin

75%

II

Prinde corpul si colul uterin

52%

III

Limitat la pelvis

30%

IV

Invazie in vezica urinara, rect sau dincolo de pelvis 10%

Tumora stromala endometriala

Tumora stromal endometrial cuprinde 3 entiti :
stromatoza nodular : celule fusiforme, dispuse concentric perivascular, ce formeaz
noduli, fr mitoze
mioza stromal endolimfatic : celule alungite, fusiforme, dispuse n fascicule, cu
tendina de invazie n limfatice, fr mitoze
sarcomul stromal endometrial (celule fusiforme ce prezint mitoze numeroase).
Imunohistochimic (+): vimentina, CD10, ER, PgR

Sarcom stromal endometrial: celule

fusiforme dispuse in vartejuri scurte
perivascular si in plaje solide, HE, 10x

Sarcom stromal endometrial: CK7 pozitiv in epiteliul endometrial si negativ in celulele tumorale,
IHC, 10x

Sarcom stromal endometrial, invazie in

miometru, HE, 4x

Sarcom stromal endometrial: zona cu celule rotunde, HE, 10x

Sarcom stromal endometrial, zona laxa cu

celule fusiforme, HE, 10x

Sarcom stromal endometrial, zona dens celulara cu atipii, HE, 10x

Sarcom stromal endometrial, vimentina

pozitiva difuz, 10x

Sarcom stromal endometrial, ER pozitiv ~ 80-90% in nucleii celulelor tumorale, 10x

Sarcom stromal endometrial, Ki-67 pozitiv

~ 5-10% in nucleii celulelor tumorale, 20x

Sarcom stromal endometrial, PgR pozitiv ~ 75% din nucleii celulelor tumorale, 10x

Sarcom stromal endometrial, CD10 pozitiv

zonal in tumora, 10x

Sarcom stromal endometrial, densitate microvasculara inalta, EGFR pozitiv difuz in numeroase
vase capilare intratumorale, 4x

Sarcom stromal endometrial, desmina

negativa in tumora, pozitiva in miometru,
IHC, 10x

Sarcom stromal endometrial, caldesmona negativa in tumora, pozitiva in miometru, 10x

Tumora Mulleriana mixta

Tumora mullerian mixt (carcinosarcomul) / tumora mixta mezodermala) este o tumor bifazic
cu proliferare att epitelial (tubulara) ct i mezenchimal, cu celule fusiforme dispuse in
fascicule (uneori cu elemente heterologe, cum ar fi prezena cartilajului sau muschi striati).
Adenosarcomul
Adenosarcomul este o tumora caracterizata prin proliferarea adenomatoasa benigna a
componentei epiteliale insotita de proliferarea maligna a componentei stromale.
Leiomiofibromul
Leiomiomul se prezint ca un nodul ncapsulat, bine delimitat, cu localizare submucoas,
intramural sau subseroas; microscopic se caracterizeaz prin proliferarea unor fibre musculare
netede dispuse n vrtejuri, incluse ntr-o strom conjunctiv.

Leiomiofibrom uterin gigant, multinodular

(30 cm, 20 kg), aspect macroscopic

Leiomiofibrom uterin gigant, detaliu cu sectiune: nodul albicios, neomogen, cu mici zone
hemoragice

Leiomiofibrom uterin complicat cu

hemoragie marcata, aspect macroscopic

Leiomiofibrom uterin intramural complicat

cu necroza focala, aspect macroscopic

Leiomiofibroame uterine subseroase si intramurale complicate cu degenerescenta chistica, aspect

macroscopic

Leiomiofibrom uterin complicat cu

hialinizare si calcificare, aspect
macroscopic

Leiomiofibrom uterin: celule fusiforme cu dispozitie in vartejuri si fascicule, VG, 10x

Leiomiofibrom uterin, acelasi caz, detaliu cu

celule fusiforme, VG, 10x

Leiomiofibrom uterin cu zone epitelioide, alfa-actina muschiului neted (SMA) pozitiva in

celulele tumorale, IHC, 10x

Leiomiosarcom
Tumora maligna compusa din celule alungite, eozinofile, cu citoplasm fibrilar, dispuse n benzi
i fascicule, care uneori se intersecteaz n unghi drept.
Se descriu mai multe tipuri histologice : bine difereniat, epitelioid, mixoid, pleomorf sau
dedifereniat.
D frecvent metastaze sangvine n plmn i ficat; prognosticul este defavorabil cnd diametrul
tumorii este mai mare de 6 cm, cnd exist hemoragii i necroze sau mai mult de 5 mitoze / HPF
(cmp cu obiectiv mare - 40x).
Imunohistochimic este pozitiv la alfa actina muchiului neted, desmin, caldesmona.

Leiomiosarcom: celule fusiforme si gigante,

pleomorfism celular si nuclear, mitoze
atipice, HE, 10x

Leiomiosarcom: zona cu necroza si

hemoragie, HE, 10x

Leiomiosarcom: detaliu cu mitoze atipice, HE, 40x

Leiomiosarcom: celule fusiforme atipice in

fascicule, celule gigante cu pleomorfism
nuclear si atipii, HE, 10x

Chisturi ovariene
Chistul mezotelial de incluzie tapetat de
epiteliu cubic de invelis ovarian, cu continut
seros
Chistul folicular tapetat de celule
granuloase, cu secretie de estrogeni
Chistul luteal tapetat de celule
granuloase luteinizate, cu secretie de
progesteron
Chistul tecal luteinizat tapetat de celule tecale, multiple, bilaterale, pline cu lichid seros
cauzat de nivele crescute de gonadotrofine
Sindromul Stein-Leventhal:
Histopatologic: chiste multiple subcapsulare mici + fibroza intensa subcapsulara +
hiperplazie stromala

Clinic: obezitate + hirsutism + acnee + cicluri anovulatorii neregulate

Pacientele au niveluri scazute de FSH (hormon foliculostimulant) si PgR (receptor pentru
progesteron) si niveluri crescute de LH (hormon luteinizant) si ER (receptor pentru
estrogen), cu risc de hiperplazie endometriala si evolutie spre un carcinom endometrioid

Tumori ovariene
Apariia tumorilor epiteliale ovariene se face dup urmtoarea schem :
Epiteliu celomic embrionar epiteliu de nveli ovarian tumor epitelial
difereniere endocervical tumor mucinoas
difereniere tubar tumor seroas
difereniere tranziional tumor Brenner
difereniere endometrial carcinom endometrioid / mezonefroid
Tumori
stromale

Tumori epiteliale

Tumori germinale

Seroase: chistadenom,
tumor border-line,
chistadenocarcinom

Teratom matur (chistul

dermoid de ovar);
Fibrom
teratomul imatur

Mucinoase: chistadenom,
tumor border-line,
chistadenocarcinom

Disgerminomul

Fibrotecom

Carcinom endometrioid

Tumor de sac Yolk

Tumor de
granuloas

Tumora Brenner

Coriocarcinomul

Arenoblastom

Metastaze

Din adenocarcinoame primitive

gastrointestinale mucinoase (tumori
Krukenberg), cancere de sn, uter sau
limfoame (in particular, limfomul
Burkitt)

Carcinom mezonefroid

Chistadenoame
Chistadenomul seros se prezint ca o tumor benign, sub forma unei proliferri adenomatoase,
cu formare de chiste tapetate de 1 singur rnd de celule cubice aezate pe o membran bazal i
cu secreia unui lichid seros.
In chistadenomul mucinos prolifereaz celule cilindrice nalte aezate pe 1 singur rnd, cu
secreie de mucus; prin rupere poate da pseudomixoma peritonei (nsmnarea tumoral a
cavitii peritoneale).
Se descrie i varianta papilifer (chistadenoame papilifere ovariene) n care apar proliferri
papilare sub forma unor papile cu un ax conjunctivo-vascular tapetat de celule cubo-cilindrice i
prezena n strom a corpilor psamomatoi (concreiuni laminare proteo-calcare).

Chist adenom seros ovarian, aspect macroscopic

Acelasi caz, chistadenom seros

cu zona hemoragica

Chist adenom papilifer mucinos

ovarian, HE, 4x

Chist

adenofibrom ovarian, fante delimitate de un

epiteliu cubo-cilindric insotite de o
proliferare stromala, HE, 4x

Chistadenofibrom ovarian, CK7 pozitiv

difuz in epiteliul de acoperire, IHC, 10x

Chistadenofibrom ovarian, CA-125 pozitiv

in epiteliu, IHC, 10x

Chistadenofibrom ovarian, Ki-67 pozitiv,

sub 5%, IHC, 40x

Chistadenofibrom ovarian, detaliu cu celule cilindrice si stroma densa cu celule fusiforme in

vartejuri scurte, HE, 10x

Tumora ovariana chistica mucinoasa cu

zone solide si hemoragii (40 cm, 55 ani)
Chistadenocarcinoame
Tumorile seroase / mucinoase border-line
sunt tumori la limita malignitii,
caracterizate prin proliferarea n straturi (<
4 straturi) a unor celule cubo-cilindrice, ce
pot prezenta atipii i mitoze, care nu
depesc membrana bazal, dar pot
prezenta proliferri papilifere intrachistice.
Tumorile pot prezenta axe papilare
conjunctivo-vasculare cu ramificatii
arborescente ierarhice (papile secundare sau tertiare) sau non-ierarhice (papile filiforme cu
aspect in filigran)
Corespondentul malign al chistadenomului seros / mucinos ovarian este chistadenocarcinomul
seros sau mucinos.
Carcinomul endometrioid este un adenocarcinom asemntor cu cel endometrial : proliferare
glandular spate n spate, cu forme de la bine difereniat (formare de tubi) pn la slab
difereniat (formare de plaje solide).

Carcinomul mezonefroid este un carcinom cu celule clare, cu citoplasma abundent (celule

hobnail).

Tumora maligna mucinoasa a epiteliului de

invelis ovarian (microscopic:
chistadenocarcinom papilifer mucinos
ovarian)

Tumora maligna mucinoasa a epiteliului de invelis ovarian, sectiune cu proeminente papilifere

intrachistice

Tumora maligna mucinoasa a epiteliului de

invelis ovarian, detaliu

Tumora maligna mucinoasa a epiteliului de

invelis ovarian, detaliu macroscopic cu
chiste si papile mucinoase

Tumora ovariana epiteliala maligna cu numeroase proiectii papilifere in suprafata (microscopic:

chistadenocarcinom papilifer seros)

Tumora ovariana epiteliala maligna cu

numeroase proiectii papilifere in suprafata,
acelasi caz

Tumora ovariana maligna cu zone solide si chist seros cu vegetatii papilifere

Tumora ovariana maligna, albicioasa,

omogena, cu invazie in vecinatatea
salpingelui, cu arii restranse de hemoragie
si necroza

Chistadenocarcinom papilifer seros ovarian, HE, 10x

Chistadenocarcinom papilifer seros ovarian,

HE, 4x (pentru detalii vezi textul)

Chistadenocarcinom papilifer seros ovarian, HE, 4x

CA-125 pozitiv intr-o metastaza de

adenocarcinom ovarian, IHC, 10x

Tumora Brenner
Tumora Brenner este o tumor cu celule
tranziionale, clare, cu nuclei n bob de cafea,
dispuse n insule nconjurate de o strom dens
Poate fi benign, border-line (tumora Brenner
proliferanta) sau malign (axe conjunctive
tapetate de un epiteliu tranzitional stratificat, cu pleomorfism si mitoze atipice).
Uneori poate avea degenerescen chistic central.

Tumora Brenner ovariana, sectiune cu

formatiune tumorala nodulara albicioasa,
omogena, incapsulata, cu invazie in
vecinatatea salpingelui si in corticala ovariana,
ce contine un corp galben hemoragic restant,
aspect macroscopic

Tumora Brenner, insula de epiteliu tranzitional cu degenerescenta chistica centrala, HE, 4x,
acelasi caz

Leiomiofibrom uterin gigant asociat tumorii

Brenner, acelasi caz, aspect macroscopic cu
noduli subserosi si intramurali

Acelasi caz, tumora Brenner ovariana

Tumora Brenner benigna:
Metaplazie uroteliala a epiteliului coelomic de invelis ovarian
Varianta de adenofibrom: epiteliu tranzitional + stroma fibroasa abundenta
Tumora Brenner border-line:
Axe papilare conjunctive tapetate de un epiteliu tranzitional
Tumora Brenner maligna:
Carcinom tranzitional cu componenta de tumora Brenner benigna sau border-line
Imunohistochimic: citokeratina 7, uroplakina, trombo-modulina
Formele border-line exprima p63 !
Carcinomul tranzitional:
Nu are componenta de tumora Brenner
Diagnostic diferential: metastaze carcinom tranzitional de vezica urinara, forme
nediferentiate de carcinoame seroase
Imunohistochimic: citokeratina 7, antigenul cancer-125 (CA-125), mezotelina.

Tumorile ovariene cu celule tranzitionale reprezinta ~ 2 - 3% din totalul tumorilor ovariene

Tumora Brenner benigna cu degenerescenta

chistica, HE, 4x

Tumora Brenner benigna, insule de epiteliu tranzitional, cu formare de pseudoglande cu secretie

eozinofila intraluminala, HE, 10x

Tumora Brenner benigna, CK7 pozitiv

difuz, 20x

Tumora Brenner, insula cu epiteliu

tranzitional cu secretie eozinofila PAS
pozitiva, 20x

Tumora Brenner benigna, insula de epiteliu tranzitional inclusa intr-o stroma fibroasa, densa, HE,
10x

Tumora Brenner benigna, insule compacte

de epiteliu tranzitional incluse intr-o stroma
conjunctiva densa, HE, 4x

Acelasi caz, chistadenom mucinos asociat tumorii Brenner, HE, 4x

Acelasi caz, chistadenom mucinos (epiteliu

cilindric inalt muco-secretor) asociat
tumorii Brenner, detaliu, 10x

Acelasi caz, tumora Brenner benigna, insula compacta cu celule tranzitionale cu nuclei rotundovalari, omogeni, inclusa intr-o stroma fibroasa, HE, 10x

Tumora Brenner border-line (proliferanta),

epiteliu tranzitional cu excrescente
papilifere, HE, 4x

Tumora Brenner border-line (proliferanta),

insula cu polimorfism celular, HE, 10x

Tumora Brenner maligna, invazie stromala, HE, 10x

Tumora Brenner maligna, CA-125 pozitiv,

10x

Tumora Brenner maligna, EMA pozitiva

difuz, 10x

Carcinom ovarian cu celule tranzitionale, HE, 4x

Carcinom ovarian cu celule tranzitionale,

zona solida cu celule rotunde, monomorfe,
HE, 10x

Carcinom ovarian cu celule tranzitionale, mitoza

HE, 40x

atipica,

Carcinom ovarian cu celule tranzitionale, detaliu cu atipii

nucleare si pleomorfism, HE, 40x

Carcinom ovarian cu celule tranzitionale, zona trabeculara,

HE, 10x

Teratoame
Teratomul este o tumor disembrioplazic, cu punct de plecare n toate cele 3 foie embrionare
(endoderm, mezoderm, ectoderm) i conine esuturi variate cu dispoziie dezorganizat .
Teratomul histioid deriv dintr-o singur foi embrionar (teratom monodermic; ex.: struma
ovarii proliferare exuberanta a unui tesut tiroidian)
Teratomul organoid deriv din 2 foie embrionare (teratom didermic)
Teratomul organismoid deriv din toate cele 3 foie embrionare (teratom tridermic; ex.: chistul
dermoid ovarian).
Teratoamele mature sunt benigne i se pot prezenta macroscopic sub form solid, chistic sau
mixt.
Cel mai tipic exemplu l constituie chistul dermoid ovarian, care se prezint macroscopic sub
forma unui chist unilocular, cu perete fibros, cu o proeminen central (protuberana cefalic a
lui Rokitansky) i cu coninut variat : pr, dini, ochi, epitelii etc. (organism
caricatural). Microscopic este compus din epitelii cilindrice, scuamoase, tesut conjunctivoadipos, cartilaj, muschi neted
Teratoamele imature sunt maligne i sunt compuse din esut embrionar nedifereniat, sub forma
unui esut neural imatur cu dispoziie n rozete sau tubi neurali. Pot avea cteva tipuri
histologice:
poliembriomul (cu formare de corpi embrioizi resturi alantoide dezvoltate intr-o stroma
densa)
teratomul intermediar
teratomul trofoblastic.

Teratom sacro-coccigian la un fat nascut

mort

Teratom, aspect macroscopic multinodular

Teratom, sectiune cu sebum, fire de par, capsula de invelis cu epiteliu

Teratom ovarian, fragment de cartilaj hialin,

tesut adipos, tesut nervos, HE, 4x

Teratom ovarian, epiteliu cilindric simplu muco-secretor, muschi neted si tesut conjunctiv lax,
HE, 10x

Struma ovarii (teratom ovarian monodermic),

foliculi tiroidieni cu coloid, HE, 4x

Disgerminomul
Disgerminomul este echivalentul seminomului
testicular i este compus din celule clare,
rotunde sau poligonale, cu nucleu rotund mare,
grupate n insule, ncojurate de septe
conjunctive infiltrate cu limfocite T (UCHL1+)

Disgerminom, insule compacte cu celule

rotund-poligonale cu nuclei mari,
veziculosi, delimitate de septe conjunctive
pline cu limfocite, HE, 10x

Tumora de sac Yolk

Tumora de sac Yolk (sac vitelin) are caracteristic corpii glomeruloizi ai lui Schiller-Duval. Ei
sunt compui dintr-o papil cu un ax conjunctivo - vascular, delimitat de celule rotunde; papila
proemin n interiorul unui chist delimitat de celule tumorale embrionale
Tumori stromale
Tumora de granuloas prezint o proliferare de celule poligonale cu nuclei n bob de cafea,
sub forma unor foliculi numii corpi Call-Exner (sunt corpi graafieni atretici). Poate fi de tip
juvenil sau de tip adult.
Sunt descrise 3 forme histologice: forma folicular, forma trabecular (cu celule dispuse n
cordoane) i forma difuz (cu celule dispuse n plaje solide).

Imunohistochimic este pozitiva la inhibina, actina (granula paranucleara), S-100

Arenoblastoamele (androblastoame) sunt tumori rare, cu celule Sertoli-Leydig, dispuse n tubi
sau cuiburi. Pot fi cu structura tubulara simpla sau tubulara complexa (celule cilindrice dispuse
in jurul unor corpi hialini = tumora de cordoane sexuale cu tubi anulari).
Coexistenta unei tumori de granuloasa cu elemente de arenoblastom atrage denumirea de
ginandroblastom.
Fibrotecomul este o tumor stromal benign, ce se caracterizeaz prin proliferarea unor celule
alungite, clare, bombate, (plump cells), cu lipide intracitoplasmatic (evideniabile prin
coloraia Sudan), cu dispoziie n buchete laxe sau vrtejuri. Uneori celulele pot fi clare (celule
luteinizante)
Fibromul este o tumora benigna, caracterizat prin proliferarea in fascicule si vartejuri a unor
celule fusiforme stromale; sindromul Demon Meigs: fibroame ovariene bilaterale asociate cu
ascita sau pleurezie.

Tumora de granuloasa, forma foliculara,

tipul juvenil, HE, 4x

Fibrom ovarian, celule fusiforme in vartejuri cu formare de plaje solide, intinse, HE, 4x

Tumora de granuloasa, tipul folicular, HE,

10x

Tumora de granuloasa, tipul trabecular, HE,

10x

Fibrotecom ovarian, HE, 4x

Fibrotecom ovarian, detaliu cu celule

fusiforme, HE, 10x

Fibrotecom ovarian, detaliu cu celule luteinizante, HE, 10x

Arenoblastom ovarian, tipul tubular simplu

(celule tip Sertoli cu dispozitie tubulara),
VG, 10x

Arenoblastom ovarian, tipul tubular simplu, stroma conjunctiva densa intertubulara, VG, 10x

Patologia trompelor

Endometrioza
Sterilitate secundara infectiei cu Chlamydia
Infectii acute gonococ, cronice tuberculoza, sifilis
Sarcina ectopica tubara
Hiperplazia pseudo-epiteliomatoasa (dg. dif. adenocarcinom salpinge)
Cancerul tubar

Tumora maligna salpingiana, 48 ani, proliferare tumorala

solida, albicioasa, cu umplerea lumenului salpingelui
(microscopic: adenocarcinom papilifer seros)

Chist seros paratubar (femeie de 39 de ani cu dureri

intermenstruale si fibroadenoame mamare bilaterale), HE, 4x

Chist seros paratubar,

detaliu cu celule cilindrice
ce formeaza izolat
proiectii papilifere, HE,
10x

Sarcina tubar const ntr-o

grefare i dezvoltare a
oului la nivelul trompelor uterine
(evolueaza max. 2 luni).
Apare datorit aderenelor secundare salpingitelor, a mobilitii sczute a trompelor, a existenei
unor malformaii sau datorita unei endometrioze.
Trompa apare crescut n dimensiuni, acoperit de cheaguri i fibrin, cu existena unui orificiu
de perforare.
Lumenul este ngustat, remarcndu-se prezena unui cheag hematic cu resturi embrionare.
Aspectul microscopic relev lumenul trompei plin cu cheaguri fibrino-hematice n care se gsesc
viloziti coriale.
Se observ de asemenea i transformarea decidual a mucoasei cu secreie crescut.
Apar de asemenea modificri de tip Arias-Stella la nivelul endometrului.

Cheag fibrino-hematic cu vilozitati coriale

intr-o sarcina tubara, HE, 10x

Patologia sarcinii

Diagnosticul de sarcin se pune pe prezena vilozitilor coriale placentare !

Ele sunt compuse dintr-un ax conjunctivo-vascular tapetat de trofoblast (cito- si
sincitiotrofoblast)
Cauzele de hemoragie ante-partum pot fi :
abruptio placentae = decolarea prematur a placentei de pe peretele uterului
placenta praevia = placenta jos inserat ctre orificiul intern al colului

Vilozitate coriala placentara, cu trofoblast si

miez conjunctivo-vascular bine reprezentat,
sarcina normala, HE, 10x

Celule epiteliale naviculare (in 'barca' sau 'corabie') in sarcina normala, Pap, 20x

Celule naviculare, detaliu, Pap, 40x

Placenta dubla cu avorton

Hygroma cysticum intr-un sindrom Turner

Acelasi caz, vedere laterala

Sarcina extrauterina(tubara)
Sarcina tubar const ntr-o grefare i
dezvoltare a oului la nivelul trompelor
uterine (evolueaza max. 2 luni).
Apare datorit aderenelor secundare
salpingitelor, a mobilitii sczute a
trompelor, a existenei unor malformaii sau
datorita unei endometrioze.
Trompa apare crescut n dimensiuni,
acoperit de cheaguri i fibrin, cu existena
unui orificiu de perforare.
Lumenul este ngustat, remarcndu-se prezena unui cheag hematic cu resturi embrionare.
Aspectul microscopic relev lumenul trompei plin cu cheaguri fibrino-hematice n care se gsesc
viloziti coriale.
Se observ de asemenea i transformarea decidual a mucoasei cu secreie crescut.
Apar de asemenea modificri de tip Arias-Stella la nivelul endometrului

Cheag fibrino-hematic cu vilozitati coriale intr-o sarcina tubara, HE, 10x

Mola hidatiforma
Mola hidatiform apare prin moartea embrionului i proliferarea trofoblastului gestaional,
prezentndu-se macroscopic sub forma unor vezicule pline cu un lichid seros, ce au n ansamblu
aspect de ciorchine de strugure;
Microscopic are 3 caractere :
distrofia hidropic a vilozitilor coriale
absena vascularizaiei
proliferarea citotrofoblastului i sinciiotrofoblastului
Mola hidatiform poate fi complet (diploid) sau incomplet (triploid). Mola complet are
cariotip 46XX (~ 80% din cazuri) sau 46 XY, n timp ce mola incomplet are cariotip 69XXY.
Pentru mola complet ntotdeauna este penetrat un ovul gol, fr material cromozomial.
Cnd cariotipul este 46xx este penetrat un ovul gol de un spermatozoid care se duplic; cnd
cariotipul este 46xy este penetrat un ovul gol de 2 spermatozoizi.
In cazul molei incomplete este penetrat un ovul normal de ctre 2 spermatozoizi.
Mola hidatiform poate evolua spre un corioadenom destruens (mol invaziv) i mai departe
spre un coriocarcinom.

Mola hidatiforma cu distrofia hidropica a

vilozitatilor coriale si absenta
vascularizatiei, HE, 10x

Acelasi caz, mola hidatiforma cu distrofia

hidropica a vilozitatilor coriale si absenta
vascularizatiei, HE, 10x

Uter cu mola invaziva

Acelasi caz, detaliu cu mola invaziva

Acelasi caz, detaliu cu vilozitati degenerate chistic

Acelasi caz, detaliu cu invazie in peretele

uterin

Coriocarcinomul
Coriocarcinomul are punct de plecare la
nivelul vilozitilor coriale placentare.
Este o tumor agresiv, invaziv, ce
erodeaz vasele sangvine i d hemoragii i
metastaze pulmonare; exprim beta-HCG
(hormon corio-gonadotrop).
Tumora este compus din celule
mononucleare, cu citoplasm clar
asemnatoare citotrofoblastului i celule gigante multinucleate asemntoare sinciiotrofoblastului.

Coriocarcinom, aspect macroscopic (31 de

ani post-fertilizare in vitro)

Coriocarcinom, HE, 10x

glanda mamara
Histo:

Unitatea ducto-lobulara terminala, CD10, 10x

Canal galactofor: celule epiteliale luminale

si celule mioepiteliale, CD10, 20x

Mastite
Sunt infecii ale snului i pot fi acute, cronice sau leziuni reactive.
Mastita acut supurativ apare prin fisuri ale mamelonului i infecia cu Stafilococ Auriu sau
Streptococ n lactaie i poate evolua spre un abces mamar, ce necesit drenare chirurgical.
Mastita cronic cu plasmocite apare frecvent la femei multipare, n decadele 5-6 de via i se
caracterizeaz prin infiltrate plasmocitare periductale i n pereii ductelor, i se asociaz cu
ectazii ductale (dilataii ale ductelor ce sunt pline cu secreie lactat uscat) i fibroz
periductal. Se mai poate asocia cu adenoame hipofizare i un nivel crescut de prolactin.
Leziunile reactive apar n traumatisme ale snului, cu necroz grsoas sau n implanturi cu
silicon, ce pot produce granuloame de corp strin (pe seciune, siliconul are aspect de fagure de
miere).

Mastopatii fibrochistice
Sunt o form de hiperplazie ce implic elemente epiteliale i stromale, ca urmare a rspunsului
anormal al snului la hormonii ovarieni (hiperestrogenism)
Frecvent la femei mature, cu varsta mai mare de 25-30 de ani.
Caracterele histologice principale sunt 3 :
hiperplazie epitelial ductal i acinar (adenoz)
fibroza
dilataii chistice ductale, cu metaplazie apocrin
Asocierea adenozei cu o fibroz intens produce adenoza sclerozant, ce poate fi confundat
clinico-radiologic cu un cancer mamar (histopatologic, diagnostic diferenial cu carcinomul
tubular).
Se descriu 2 forme histologice :
1. forma simpl, non-proliferativ, ce ntrunete cele 3 criterii de diagnostic i
2. forma proliferativ, ce are caracteristic o proliferare epitelial hiperplazic, intraductal,
cu model cribriform sau papilar (> 2 straturi de celule, cu pattern n vrtej).
Hiperplazia ductal atipic crete riscul dezvoltrii unui carcinom mamar.
Mastopatie fibrochistica: numeroase chiste
cu marimi si forme variabile, HE, 4x

Mastopatie fibrochistica: dilatatii chistice ductale, metaplazie apocrina, fibroza interstitiala, HE,
10x

Criterii de difereniere ntre hiperplazia ductal i carcinomul ductal in situ:

Hiperplazia ductal

Carcinomul ductal in situ

> 1 populaie celular

1 populaie celular

Nuclei paraleli cu lumenele

secundare

Nuclei perpendiculari pe lumenele

secundare

Axe conjunctivo-vasculare
prezente

Axe conjunctivo-vasculare absente

Puni celulare ncurbate

(streaming)

Puni celulare rigide (roman bridges)

Celule mioepiteliale prezente

Celule mioepiteliale absente

Hiperplazie epiteliala intraductala atipica,

HE, 4x

Hiperplazie epiteliala intraductala atipica, CD10, 10x

Tumori benigne
Fibroadenomul
Fibroadenomul este cea mai frecvent tumor benign mamar, ce apare la femei tinere (20-30
ani) sub forma unei proliferri hiperplazice nodulare hormono-dependent.
Macroscopic se prezint sub forma unui nodul unic, mobil, ferm, bine delimitat, cu un diametru

~ 1-4 cm.
Microscopic are 2 componente histologice:
una epitelial, sub forma unor structuri glandulare delimitate de epiteliul ductal
o component stromal, reprezentat de esut conjunctiv lax n jurul zonelor canaliculare.
In funcie de predominana uneia din cele 2 componente, fibroadenomul poate fi:
pericanalicular
intracanalicular (stroma fibroas este abundent i comprim ductele, dnd aspectul de
coarne de cerb)

Fibroadenom mamar peri- si intracanalicular, HE, 4x

Tumora Phyllodes
Tumora phyllodes a fost descris prima oar ca cystosarcoma phyllodes, n 1838 de Johannes
Muller (tumora n frunz de ferig).
Macroscopic se prezint ca un nodul rotund, solid, alb-cenuiu, uneori cu degenerescen chistic
sau infarcte hemoragice, la femei n jurul vrstei de 40-45 de ani.
Microscopic se urmresc 2 elemente de diagnostic: hipercelularitatea stromal i elemente
glandulare benigne, cu aspect de fante nguste, tapetate de un epiteliu turtit.
Imunohistochimic, tumora phyllodes arat pozitivitate la CD34 i bcl-2 (varianta maligna este
CD117+). Componenta stromal are aspect fibroblastic, uneori cu focare de esut adipos matur.
Varianta malign prezint atipii nucleare, mitoze, hiperproliferarea stromei sarcomatoase, cu
dedifereniere liposarcomatoas, fibrosarcomatoas sau de tip histiocitom fibros malign, uneori
cu metaplazie cartilaginoas sau osoas.
Metastazele sunt pe cale sangvin n plmn i oase, cu elemente stromale, excepional pe cale
limfatic n ganglionii axilari.

Tumora phyllodes, aspect macroscopic,

tumora nodulara, albicioasa, cu vag contur
policiclic, relativ bine delimitata

Tumora phyllodes, aspect macroscopic, acelasi caz

Tumora phyllodes, detaliu macroscopic pe

sectiune, acelasi caz

Diagrama infatisand populatiile celulare

dintr-o tumora phyllodes in diverse faze ale
ciclului celular prin citometrie in flux,
aprox. 49% fiind in faza S (rosu)

Tumora phyllodes benigna; proliferare stromala cu

celule fusiforme, HE, 4x

Tumora phyllodes; transformare

sarcomatoasa a stromei cu dispozitia
celulelor in vartejuri scurte, HE, 4x

Tumora phyllodes benigna, pozitivitate la

CD34 a structurilor epiteliale si stromale
tumorale, 10x

Tumora phyllodes, PCNA pozitiv ~ 60% din nucleii celulelor tumorale stromale, 10x

Papilomatoza intraductala
Papilomul intraductal apare n ductele lactifere mari, ca o mas polipoid < 3 cm, palpabil
subareolar, la femei cu vrsta medie de 48 de ani.
Microscopic se observ 2 elemente de diagnostic :
arhitectur arborescent cu papile cu strom abundent
papilele sunt delimitate de 2 rnduri celulare : 1 rnd bazal de celule mioepiteliale i 1
rnd de celule cubo-cilindrice spre lumen.

Papilomatoza intraductala, proliferare

papilifera intraluminala, cu aspect
arborescent, avand axe conjunctivovasculare tapetate de 2 randuri celulare,
celulele bazale (mioepiteliale) fiind pozitive
la actina, SMA, 4x

Papilomatoza intraductala, celule

mioepiteliale pozitive la calponina (randul
bazal), 10x

Carcinoame mamare
n cancerul mamar familial, pacientele au istoric familial de cancer mamar (predispoziie
genetic), tumori la ambii sni, asocierea tumorilor mamare cu tumori ovariene sau antecedente
familiale cu tumori multiple metacrone sau sincrone de sn, ovar, endometru, colon sau
sarcoame.
Din punct de vedere molecular apar mutaii ale genei BRCA1 de pe Cz 17 (asociate i cu
dezvoltarea carcinoamelor ovariene), mutaii ale genei BRCA2 de pe Cz 13, iar n 5% din cazuri
apar pierderi ale heterozigozitii (LOH) ale genei p53 de pe Cz 17.
Carcinomul ductal invaziv: Imunohistochimic, carcinoamele mamare pot fi pozitive pentru
receptori hormonali (estrogen, progesteron), la c-erbB2 (factor de agresivitate), catepsina D si
bcl-2 (factori de invazivitate), PCNA-antigenul nuclear al proliferarii celulare, Ki-67 (factori de
proliferare), EGFR- receptor al factorului de crestere epidermal (factor angiogenic)
Pozitivitatea tumorii pentru receptorii de estrogen i progesteron arat un prognostic favorabil
(cu posibilitatea de raspuns la tratamentul cu Tamoxifen), c-erb B2 intens pozitiv (+++) corelat
cu p53 crescut arat un prognostic defavorabil, iar EGFR evalueaz densitatea microvascular a
tumorii.
In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2 (her2 / neu) de pe Cz 17p, printr-o
translocaie cu juxtapoziie genic (identificabil prin FISH = hibridizare in situ cu fluorescen),
exprimat prin supraexpresia membranar a proteinei genei c-erb B2, identificabil
imunohistochimic)
Pozitivitatea la c-erbB2 (+++) arata indicatia pentru tratamentul cu Herceptin, iar TOP2a (+) se
asociaza cu rezistenta la citostatice (in particular la antracicline)

Tumora mamara invaziva, cu zone de

necroza si hemoragie, aspect macroscopic

Tumora mamara invaziva, acelasi caz

Metastaza in ganglion axilar dintr-un carcinom mamar, aspect macroscopic

Carcinom ductal invaziv, mitoze atipice cu

nuclei in profaza si telofaza ai celulelor
tumorale pozitivi pentru TOP2a, 40x

Carcinom ductal invaziv, mitoza atipica, nucleu in metafaza pozitiv la TOP2a, 40x

Detaliu cu mitoza atipica intr-un CDI,

TOP2a, 100x, imersie

Carcinomul lobular
Carcinomul lobular in situ este
multifocal i este compus din mase
compacte insulare de celule mici, cu nuclei
rotunzi, uniforme.
Carcinomul lobular invaziv se
caracterizeaz prin prezena unor celule
dispuse n ir indian, ce pot avea
ocazional o vacuol de mucus perinuclear i o reacie desmoplazic sever (fibroz intens).

Carcinom lobular in situ, mase compacte

insulare, de celule mici, uniforme, HE, 10x

Carcinom lobular invaziv, celule cu dispozitie in

Carcinom lobular invaziv, celule in sir

indian, focare de elastoza pericelulare, HE,
10x

Carcinom lobular invaziv, celule cu dispozitie in vartejuri, HE, 4x

Carcinom lobular invaziv, celule cu

dispozitie in tinta (targetoid pattern), HE,
4x

Carcinom lobular invaziv, vacuole de

mucus perinucleare, aspect pseudotubular,
HE, 10x

Carcinom lobular invaziv, celule tumorale izolate si in sir indian, inglobate intr-o stroma fibroasa
densa, HE, 10x

Carcinomul ductal in situ (CDIS)

Carcinomul ductal in situ (intraductal) nu a depasit membrana bazala
Poate avea mai multe forme :
pattern cribriform (spaii chistice mici, ntre celulele tumorale, cu aspect ciuruit)
comedocarcinom (prezint necroz central tumoral)
pattern micropapilar
pattern solid.

Carcinom ductal in situ cribriform cu zone

de tip comedo, HE, 4x

Carcinom ductal in situ cu zone de necroza

centrala tumorala (comedocarcinom), HE,
4x

Comedocarcinom, detaliu, HE, 10x

Boala Paget mamara

Apare la nivelul mamelonului, prin invazia epidermal (din aproape n aproape de-a lungul
ductelor mamare) a celulelor tumorale dintr-un carcinom ductal in situ i conine celule Paget
(mari, poligonale, eozinofile, uneori clare, cu nucleu central, veziculos).

Boala Paget mamara, invazia epidermului cu celule tumorale Paget, poligonale, cu nucleu
veziculos, HE, 10x

Carcinoame mamare Invazive

Carcinomul ductal invaziv este un adenocarcinom desmoplazic, cu model de cretere radiar;
este compus din glande i cuiburi de celule solide, uneori n trabecule, incluse ntr-o strom
fibroas dispus n benzi. Prognostic defavorabil
Carcinomul tubular este format din celule epiteliale cubo-cilindrice dispuse n tubi bine
individualizai, inclui ntr-o strom conjunctiv fibroas. Prognostic excelent; dg. dif.
carcinomul secretor
Carcinomul medular se caracterizeaz prin plaje ntinse de celule poligonale, compacte, cu
aspect sinciial, cu strom srac, nconjurate de multe limfocite. Prognostic favorabil
Carcinomul mucinos conine lacuri de mucus, n care plutesc insule de celule tumorale sau
celule n inel cu pecete. Prognostic favorabil.

Frecventa diverselor tipuri de

carcinoame mamare invazive

Fragment extirpat chirurgical dintr-un carcinom mamar invaziv cu infiltrarea tesutului adipos
peritumoral, aspect macroscopic

Carcinom ductal invaziv cu pattern

trabecular, HE, 4x

Carcinom ductal invaziv cu pattern tubular

si cu marcata reactie desmoplazica, HE, 10x

Carcinom ductal invaziv schiros, HE, 10x

Carcinom ductal invaziv mucinos, HE, 10x

Carcinom medular mamar; proliferare celulara compacta fara structuri glandulare, cu formarea
unei mase sincitiale cu celule poligonale mari cu nuclei proeminenti, insotita de o reactie
inflamatorie limfocitara asociata tumorii, HE, 10x

Carcinom medular, detaliu cu celulele

tumorale, HE, 20x

Carcinoamele ductale invazive se pot grada

dup scorul Scarf Bloom Richardson (1975,
actualizat) :

formare de tubi : bine difereniat (>

75% - 1 punct), mediu difereniat (2
puncte), slab difereniat (< 10% - 3
puncte)
anizocarie = pleomorfism nuclear

(de la 1 la 3 puncte)
mitoze atipice (de la 1 la 3 puncte)

Scorul minim este 3 (tumor cu grad sczut de malignitate), iar scorul maxim este 9 (cu grad
nalt de malignitate).
Factorii de prognostic defavorabili n tumorile mamare sunt reprezentai de :
tumora primar > 2 cm
fixarea la esuturile nconjurtoare
metastazele n ganglionii axilari sau diseminarea sangvin
gradul tumoral : n gradul I, supravieuirea este de 85% la 10 ani, n gradul III
supravieuirea este de 45% la 10 ani
tipul histologic : carcinomul tubular i medular au prognostic favorabil fa de celelalte
tipuri
Indicele prognostic Nottingham (NPI) = [Dimensiunea tumorii (cm) x 0.2] + [Afectarea
ganglionar (1-3)] + [Gradul histologic (1-3)]
Din punct de vedere practic se delimiteaz 3 grupe prognostice :

favorabil (scor < 3.4)

intermediar (scor : 3.4-5.4)
defavorabil (scor > 5.4).

Ca urmare, supravieuirea la 15 ani este de 80% (prognostic favorabil), 42% (prognostic

intermediar) i 13% (prognostic
defavorabil).

Invazia in tesutul adipos peritumoral intr-un

carcinom ductal invaziv, HE, 4x

Diseminare perineurala intr-un carcinom

ductal invaziv, HE, 10x

Diseminare vasculara: embol tumoral, EGFR, 20x

Receptorul pentru estrogen

(ER) pozitiv in nucleii
celulelor tumorale dintr-o
metastaza de carcinom ductal
invaziv, 10x

Metastaza hepatica de
carcinom ductal invaziv mamar, HE, 10x

Imunohistochimic, carcinoamele mamare pot fi pozitive pentru receptori hormonali (estrogen,

progesteron), la c-erbB2 (factor de agresivitate), catepsina D si bcl-2 (factori de invazivitate),
PCNA, Ki-67 (factori de proliferare), EGFR (factor angiogenic)
Pozitivitatea tumorii pentru receptorii de estrogen i progesteron arat un prognostic favorabil

(cu posibilitatea de raspuns la tratamentul cu Tamoxifen), c-erb B2 intens pozitiv (+++) corelat
cu p53 crescut arat un prognostic defavorabil, iar EGFR evalueaz densitatea microvascular a
tumorii.
In cancerele sporadice apare amplificarea genei c-erb B2 (her2 / neu) de pe Cz 17p, printr-o
translocaie cu juxtapoziie genic (identificabil prin FISH = hibridizare in situ cu fluorescen),
exprimat prin supraexpresia membranar a proteinei genei c-erb B2, identificabil
imunohistochimic)
Pozitivitatea la c-erbB2 (+++) arata indicatia pentru tratamentul cu Herceptin, iar TOP2a (+) se
asociaza cu rezistenta la citostatice (in particular la antracicline)
NB: Imaginile de FISH pentru c-erbB2 au fost obtinute prin amabilitatea dr. Florin Andrei, medic
primar, CPIII, si d-nei biolog Maria Neagu, CS, INCDV, Bucuresti

Carcinom ductal invaziv, ER pozitiv in

nucleii celulelor tumorale, 10x

Carcinom ductal invaziv, pozitivitate focala pentru TOP2a in nucleii celulelor tumorale, 10x

Carcinom ductal invaziv, pozitivitate pentru

receptorul pentru progesteron (PgR) in
nucleii celulelor tumorale, 10x

Carcinom ductal invaziv, pozitivitate difuza

pentru bcl-2 in citoplasma celulelor
tumorale, 10x

c-erbB2 slab pozitiv (+) membranar intr-un CDI, 10x

c-erbB2 intens pozitiv (+++) membranar

intr-un CDI, 10x

c-erbB2 moderat pozitiv (++) membranar intr-un CDI, 10x

Detaliu cu c-erbB2 intens pozitiv (+++)

intr-un CDI, 40x

Carcinom ductal invaziv, PCNA pozitiv ~ 75% in nucleii celulelor tumorale, 20x

Carcinom ductal invaziv, CD34 pozitiv in

numeroase vase, densitate microvasculara
inalta, 10x

Amplificarea genei c-erb B2 (rou) n nucleii celulelor tumorale (albastru) ntr-un carcinom
ductal invaziv; n verde gena normal; FISH, coloraie simultan cu 3 fluorocromi: DAPI
(diaminido fosfat indol), Texas Red, FITC (fluorescein izotiocianat), 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, cromatina

nucleara evidentiata cu DAPI, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, centromerul

cromozomului 17p evidentiat cu FITC,
100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, agregate (clusters) genice (amplificare) evidentiate prin Texas Red,
100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, triplu filtru

DAPI-FITC-TR, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, cromatina nucleara evidentiata cu DAPI, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, centromerul

cromozomului 17p evidentiat cu FITC,
100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, amplificare

genica evidentiata prin Texas Red, 100x,
imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, triplu filtru DAPI-FITC-TR, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, triplu filtru

DAPI-FITC-TR, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, centromerul cromozomului 17p evidentiat cu FITC, 100x, imersie

CDI, FISH pentru her-2/neu, amplificare

genica evidentiata prin Texas Red, 100x,
imersie

CDI, CISH pentru centromerul cromozomului 17p, 100x, imersie

CDI, CISH pentru centromerul

cromozomului 17p, 100x, imersie

te
gumentul

Histo:

Corpuscul Vater Paccini, HE, 10x

Piele cu epiderm si derm, HE, 4x

Unitatea pilo-sebacee, HE, 20x

Leziuni comune
Macula este o hiperpigmentare focal, plat a pielii.
Papula este o proeminen cutanat datorit unei inflamaii dermice acompaniat de akantoz;
mai multe papule formeaz placarde.
Nodulul este o leziune elevat, cu infiltrat dermic inflamator sau tumoral.
Vezicula este o cavitate plin cu lichid de edem.
Chistul este o cavitate cu material sebaceu sau keratin.
Pustula este o vezicul plin cu puroi.
Crusta este o coaj format din snge coagulat sau exsudat uscat.
Ulceraia reprezint o pierdere de substan la nivelul pielii.
Leziuni autoimune si infectioase
Dermatita acut (forma cea mai obinuit este eczema) se caracterizeaz prin :
spongioz (edem intraepidermic),
vezicule intraepidermice i
infiltrat inflamator mixt dermic;
Dermatita cronic se caracterizeaz prin :
akantoz (ngroarea stratului spinos),

hiperkeratoz (ngroarea stratului cornos) i

infiltrat inflamator cronic difuz dermic.

Forma cea mai obinuit este lichenul simplu nespecific, cu localizare frecvent la nivelul
cavitii orale i vulv (microscopic apare atrofia epidermului cu infiltrat inflamator limfoplasmocitar in banda in dermul superficial)
In lichenul plan apare akantoz i hiperkeratoz, nsoit de distrugerea stratului bazal prin
degenerescen hidropic i corpi apoptotici Civatte.

Lichen plan bulos; infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

Psoriazisul se caracterizeaz prin :

ngroarea epidermului cu parakeratoz,
elongarea papilelor dermice, ce conin vase dilatate (venulizarea capilarelor = semnul
Auspitz) i
infiltrate inflamatorii dermice i sub form de agregate n epiderm (abcesul Munro).
Granulomul piogen este un esut de granulaie, cu cretere aberant, bogat vascularizat, ce apare
pe hemangioame traumatizate sau traumatisme minore (nepturi). Are caracteristic un gulera
de proliferare epidermal la marginea leziunii, cu ulceraie n suprafa i exsudat.
Chistul sebaceu (termen clinic inadecvat) este un chist epidermic caracterizat printr-o cavitate
plin cu keratin, delimitat de un epiteliu pavimentos atrofic.
In infecia cu virusul Herpes Simplex 1 apar:
vezicule intraepidermice pline cu fluid i akantoliz;
celulele epiteliale au nuclei polizati (steel-gray), cu aspect n teanc de farfurii,
ocazional pot apare celule gigante multinucleate.

Molluscum Contagiosum este o inflamaie proliferativ de tip epitelial produs de infecia cu

virusul Pox; histologic, celulele epiteliale au aspect piriform, coninnd o serie de agregate
virale proeminente rou-albastre (corpii molluscum).

Molluscum contagiosum; celule epiteliale parazitate viral, cu aspect piriform si cu incluzii

citoplasmatice (

Veruca vulgar este o inflamaie proliferativ de tip epitelial, dat de infecia cu virusul
Papilloma i are toate caracterele unui papilom (akantoz, hiperkeratoz i papilomatoz), dar are
n plus, celule clare dispuse n grupuri mici la jonciunea strat granular-strat spinos.
Furunculul este o acumulare de puroi n jurul rdcinei firului de pr, cu necroz central, dat
de Stafilococul Auriu; un buchet de furuncule formeaz carbunculul, frecvent la nivel
interscapulo-vertebral i sacro-coccigean.
Infecia supurativ a dermului i hipodermului se numete celulit.
Impetigo este o pustul intraepidermic determinat de infecia cu Streptococ.
Pemfigusul vulgar se caracterizeaz prin apariia unor vezicule intraepidermice suprabazale i
akantoliz (leziunea este diferit de cea din pemfigusul bulos n care veziculele apar n stratul
bazal).
In lupusul eritematos sistemic apare :
degenerarea cu lichefacie a stratului bazal (balonizare),
depunerea de complexe imune la jonciunea dermo-epidermic = banda lupica vizibila in
imunofluorescenta (tipic);
necroz fibrinoid i infiltrat inflamator limfo-plasmocitar n derm, n jurul vaselor
sangvine i a firelor de pr.

Papiloame
Papilomul este o tumor epitelial benign caracterizat prin
akantoz (ngroarea stratului spinos),

hiperkeratoz (ngroarea stratului cornos) i

ngroarea i nmulirea papilelor dermice prin hiperplazia corionului dermic

Keratoza seboreic este un papilom bazocelular, caracterizat prin prezena unor cuiburi de
keratin ntr-o mas de celule bazale, aezate n plaje; se mai numete i keratoza senil;
papilomul hiperkeratozic este un papilom spinocelular ce poate evolua spre un carcinom
scuamos.

Keratoza seboreica, perle keratozice incluse

intr-o masa de celule bazale, HE, 4x

Papilom
pediculat,
aspect
macroscopic

Papilom, sectiune transversala, akantoza

marcata, HE, 4x

Papilom, sectiune longitudinala, akantoza,

hiperkeratoza, ramificarea papilelor dermice,
HE, 4x

Boala Bowen
Boala Bowen este un carcinom intraepidermal (in situ), n care celulele tumorale nu au depit
membrana bazal; cnd displazia implic numai nivelul inferior al epidermului (1/3 ) se
numete keratoz actinic (solar).
Carcinomul bazocelular
Carcinomul bazocelular prezint insule de celule cubice, cu nuclei rotunzi n centru, delimitate la
periferie de celule cilindrice, aezate n palisad; poate apare degenerescenta chistica a tumorii.
Macroscopic apare ca un nodul cu o depresiune centrala, cu margini delimitate; uneori poate fi
plan, rosietic, ulcerat central
3 tipuri principale:

Tipul nodular (nodul bine delimitat de celule bazale, in dermul profund, cu celule
cilindrice in palisada la periferie si celule cubice, in centru)

Tipul morpheiform (cordoane de celule bazale incluse intr-o stroma conjunctiva densa)

Tipul superficial (multicentric, cuiburi de celule bazale in dermul superficial)

Apare frecvent la fata (1/3 superioara: zigomatic, aripile nazale, frunte, scalp), pe zone expuse la
soare, are potential local invaziv si distructiv, mai ales in tesuturile moi ce vin in raport cu oase
ulcus rhodens; nu da metastaze

Carcinom bazocelular, tipul superficial, HE,

10x

Carcinom bazocelular, tipul superficial,

reactie IHC pozitiva pentru BerEp4 in
celulele tumorale, 10x

Carcinom bazocelular, ulcerat si suprainfectat, aspect macroscopic

Carcinom bazocelular, sectiune

macroscopica

Carcinom bazocelular, tipul nodular, HE, 4x

Carcinom bazocelular, cuiburi de celule bazale

alcatuite din celule cilindrice la periferie si
celule cubice in centru, HE, 10x

Carcinom spinocelular
Carcinomul spinocelular are punct de plecare n
stratul spinos al epidermului, cu proliferarea
unor celule poligonale n plaje ce pot forma
perle orto- sau parakeratozice (diagnostic
diferenial cu hiperplazia pseudo-epiteliomatoas globi pseudokeratozici, cu insule de celule
epiteliale, fr atipii i mitoze, i infiltrat inflamator limfo-plasmocitar).
Keratoachantomul se caracterizeaz prin akantoz, hiperkeratoz, prezena unui dop keratozic cu
invaginaia epidermului (caracteristic), uneori cu perle keratozice, nsoite de un infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar (diagnostic diferenial cu carcinomul spinocelular).

Carcinom spinocelular, celulele poligonale

in plaje, perla keratozica, minim infiltrat
inflamator asociat tumorii, HE, 10x

Carcinom scuamos bine diferentiat (spinocelular), numeroase perle keratozice, HE, 10x

Carcinom scuamos bine diferentiat,

diferentiere marcata de tip spinocelular, HE,
10x

Tumorile anexelor
Cu punct de plecare in firul de par:
Trichoepiteliomul
Trichofoliculomul
Trichilemomul
Pilomatrixomul
Cu punct de plecare in glandele sudoripare:
Siringomul condroid
Cilindromul
Poromul eccrin
Hidroachantoma simplex
Achantomul cu celule clare
Hidradenomul eccrin cu celule clare
Cu punct de plecare in glanda sebacee:
Adenomul sebaceu
Carcinomul sebaceu
Trichoepiteliomul este o leziune simetric, compus din 3 elemente, toate incluse ntr-o strom
fibroas :
celule bazaloide cu punct de plecare n firul de pr,
corpi mezenchimali papilari (papile foliculare) i
chiste cornoase

Trichoepiteliom, insule cu celule bazaloide,

cu microchiste cornoase, incluse intr-o stroma
conjunctiva, minim infiltrat inflamator
asociat tumorii, HE, 10x

Trichoepiteliom, acelasi caz, insule cu celule bazaloide, HE, 10x

Pilomatrixomul ( epiteliomul calcificat de tip Malherbe) este o tumor benign de foliculi

piloi, cu celule bazale periferice i celule necrozate mumificate (ghost cells), cu contur ters
i urme nucleare, n centru, ce pot prezenta calcificri; n jurul masivelor de celule fantom
poate apare o reacie granulomatoas de corp strin.

Pilomatrixom (epiteliomul calcificat Malherbe), HE, 4x

Siringomul condroid este o tumor mixt de glande sudoripare, caracterizat prin proliferarea
unor structuri tubulare adenomatoase cu perete bistratificat, nsoite de o strom cu metaplazie
condroid, cordoane celulare i esut conjunctiv remaniat.

Siringom condroid, tumora mixta de glande sudoripare, proliferare epiteliala pavimentoasa cu

metaplazie condroida, HE, 10x

Tumora benigna de glande sudoripare

(siringoadenom), HE, 10x

Acelasi caz, detaliu cu celule bazaloide

dispuse in trabecule si schite tubulare, HE,
10x

Acelasi caz, detaliu cu celule cu dispozitie pseudoglandulara, HE, 10x

Acelasi caz, pozitivitate difuza la CK 34

beta E12 in celulele tumorale, 10x

Nevii

Diagrama cu evolutia naturala a nevilor

Nevul congenital prezent de la nastere;

formele extinse au risc de malignizare. Are
model de crestere intradermica in jurul
anexelor, fasciculelor nervoase si a vaselor
sangvine
Nevul albastru nodul negru-albastrui,
confundat clinic cu melanomul. Histologic
apare o infiltrare dermica cu celule
dendritice, puternic pigmentate, fara
formare de cuiburi, cu fibroza asociata
Nevul Spitz frecvent la copii, confundat
cu melanomul; aspect bifazic: celule
epitelioide, bombate (plump cells) +
celule fusiforme (spindle cells), cu aspect
in ploaie, la jonctiunea derm epiderm,
ce formeaza fascicule si corpi eozinofilici
Kamino
Nevul halo caracterizat prin infiltrate
limfocitare in jurul cuiburilor nevice
(reactie imuna impotriva structurilor nevice)
Descrisi inca din 1730; prima caracterizare facuta de Clark et al. in 1978, pe 2 familii studiate,
descrisi ca mole BK
Macroscopic:
> 5 mm,
leziune cu s uprafata grunjoasa (pebbly),
aspect targetoid: un centru intunecat, elevat si o periferie plana, neregulata,
depigmentata

Microscopic:
Punti celulare intre cuiburile nevice (coalescenta cuiburilor nevice)
Fibroza liniara, lamelara in jurul cuiburilor nevice
Prezenta melanofagelor (macrofage ce au fagocitat melanina din celulele nevice distruse)
Elemente secundare: hiperplazia lentiginoasa nevica, atipii nucleare si hipercromazie
celulara

Nev traumatizat cu suprafata rugoasa si mica zona

hemoragica, aspect macroscopic

Nev intradermic, cuiburi intinse de celule nevice, monomorfe, HE, 4x

Nev displazic pigmentar, HE, 10x

Melanomul malign
Este o tumor malign agresiv cu punct de
plecare n melanocite, celule aflate la
jonciunea derm-epiderm, ce deriv din
creasta neuroectodermal.
Poate apare pe piele, mucoasa orala, anogenitala, esofag, meninge si ochi
Localizare: femei frecvent pe coapse, barbati frecvent pe spate
Factori de risc: nevi displazici, indivizii hipo-pigmentati cu expunere la RUV, nevi traumatizati
repetat
Clinic:
A = asimetry (asimetria leziunii)
B = border (margini neregulate, estompate)

C = color (variatii de culoare)

D = dimension (> 10 mm)
E = elevation (proeminenta in suprafata)
Cresterea in dimensiuni a unui nev, cu prurit sau usturime, cu neregularitatea marginilor, cu
variatii de culoare si hemoragii sunt semne de avertizare
Prognostic favorabil:
invazie < 1.7 mm
sex feminin
mitoze putine / absente
prezenta infiltratului limfocitar intratumoral (TIL)
localizare la extremitati
Se descriu 4 tipuri histogenetice (dup Clark, 1982): tipul superficial - extensiv, tipul lentiginos,
tipul acral i tipul nodular (cu varianta acromic).

Melanom malign superficial extensiv, aspect macroscopic

Histologic poate avea 2 tipuri celulare : epitelioide sau fusiforme;

Diseminarea local se face pe orizontal (radial n derm), apoi vertical, invadnd hipodermul, cu
metastaze n ganglionii limfatici regionali.
1. Metastaze in tranzit = noduli sateliti pe traiectul limfaticelor dintre tumora si ggl.
regionali
2. Ganglionul santinela
3. Metastaze in cord (notoriu) si gastro-intestinal

Melanom malign, HE, 10x

Faza de crestere radiala pe orizontala, intre epiderm si dermul superficial, timp indelungat,
fara capacitate de metastazare. Tipurile histologice specifice acestei faze sunt:
Lentigo malign
Superficial extensiv
Lentiginos acral (mucosal)
Celulele cresc in cuiburi slab delimitate sau sunt izolate in timpul fazei radiale, asociate cu un
infiltrat limfo-plasmocitar abundent
Faza de crestere verticala cu patrundere in dermul profund, cu lipsa de maturare celulara si
formarea unui nodul (celulele capata capacitatea de metastazare).
Celulele melanice de melanom sunt rotund poligonale, au nucleu mare, cu contur neregulat, cu
cromatina dispusa in gramezi sub membrana nucleara si cu nucleol vizibil.
Celulele au un model de crestere nodular (balloon-like), cu dispozitie in plaje, ce invadeaza
hipodermul, in faza verticala
Funcie de invazie exist 5 tipuri de nivele de invazie Clark :
Nivelul I melanom in situ
Nivelul II melanocite extinse n papilele dermice
Nivelul III invadarea dermului papilar
Nivelul IV invadarea dermului reticular
Nivel V invadarea hipodermului
Grosimea tumorii (fost indice Breslow) se apreciaz, tradiional, cu micrometrul ocular n
milimetri :
Grupa I < 1 mm
Grupa II 1 2 mm
Grupa III 2 4 mm
Grupa IV > 4 mm

Activitatea mitotic se apreciaz astfel :

G1 - < 1 mitoz / 5 cmpuri
G2 - > 1 mitoz / 5 cmpuri
G3 - > 1 mitoz / cmp.
Indicele de proliferare se calculeaz dup formula : I.P. = (Nr.mitoze / mm2) x H, unde H =
grosimea tumorii.
Alte elemente ce pot sugera prognosticul tumorii pot fi :
existena unei ulceraii pe trana de parafin
invadarea vascular
prezena unui infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
existena unor semne de regresie tumoral
prezena melaninei (col. Masson-Fontana)
Imunohistochimic, melanomul malign arat pozitivitate la vimentin, proteina S-100, HMB45,
Melan A, MAGE.

Melanom malign, vimentina pozitiva difuz

in celulele tumorale, 10x

Melanom malign, S-100 pozitiv difuz in

celulele tumorale (citoplasmatic si nuclear),
10x

Melanom malign, HMB-45 pozitiv focal in

celulele tumorale, 10x

Melanom malign, melan A pozitiv focal in

celulele tumorale, 10x

Melanom malign nodular acromic, celule melanice tumorale dispuse in cuiburi intinse, HE, 10x

Melanom malign nodular acromic, detaliu

cu celule tumorale rotund-poligonale cu
atipii nucleare, HE, 20x

Melanom malign nodular acromic, acelasi caz, S-100 slab pozitiv difuz in celulele tumorale, 10x

Melanom amlign nodular acromic, acelasi

caz, HMB-45 pozitiv focal in celulele
tumorale, 10x

Sarcomul KAPOSI
Sarcomul Kaposi este o angiosarcomatoz
multicentric, ce asociaz infecia cu
virusul Human Herpes tip 8.
Se descriu 4 forme clinice :
endemic (african),
epidemic (n cadrul infeciei cu

HIV),
clasic (european) i
forma post-transplant.

Macroscopic pot apare macule, plci sau noduli, frecvent la gambe

Microscopic se observ 3 elemente :
proliferare vascular cu 2 categorii de vase :
vase adulte, delimitate de endoteliu i
vase capilare, delimitate de celule fusiforme
proliferare de celule fusiforme dispuse n fascicule
granule de hemosiderin intra- i extracelular, hematii extravazate i o reea de reticulin
perivasculara
Histologic se descriu 3 tipuri :
tipul angiomatos (diagnostic diferenial cu angiosarcomul bine difereniat)
tipul fibroblastic (diagnostic diferenial cu fibrosarcomul bine difereniat)
tipul mixt.

Sarcom Kaposi, proliferare nodulara cu

celule fusiforme, HE, 4x

Sarcom Kaposi, numeroase spatii vasculare,

fara pereti proprii, delimitate de celule
fusiforme, HE, 10x

Sarcom Kaposi, invazie vasculara, HE, 10x

Sarcom Kaposi nodular, impregnare

argentica, Gomori, 4x

Sarcom Kaposi, celule tumorale pozitive la

CD31, 10x

Sarcom Kaposi, celule tumorale pozitive la CD34, 10x

Sarcom Kaposi, celule tumorale pozitive la

FVIII, 10x

Sarcom Kaposi, celule tumorale pozitive la FXIII, 10x

Alte tumori

Fibroepiteliom Pinkus, trabecule de celule

bazale cu aspect anastomotic, incluse intr-o
stroma conjunctiva densa, HE, 4x, F, 60 ani,
aripa nasului

Fibroepiteliom Pinkus, detalii celulare si cu stroma, acelasi caz, HE, 10x

Fibroepiteliom Pinkus, acelasi caz, reactie IHC la CK 34 beta E12 in celulele tumorale, 10x

Dermatofibromul se caracterizeaz printr-o proliferare fibroblasto-histiocitar, cu celule

fusiforme n vrtejuri scurte, celule xantomatoase (macrofage ce au fagocitat esteri de
colesterol), uneori celule Touton (celule gigante, cu nuclei n coroan).
Benigna, localizare frecvent subunghiala
Dureroasa

Dermatofibrom, celule gigante

multinucleate Touton (cu nuclei in coroana),
HE, 40x

Dermatofibrom, detaliu cu proliferare celulara fusiforma in vartejuri si fascicule, HE, 10x

Dermatofibrom, celule fusiforme dispuse in vartejuri scurte in dermul superficial, HE, 10x

Glomangiomul deriva din celule musculare netede ale corpului glomic (anastomoza arteriovenoasa specializata in termoreglare)
Histologic: vase capilare, uneori ramificate, separate de stroma conjunctiva densa ce contine
plaje sau cuiburi de celule cubice / rotunde (celule glomice)

Tumora glomica (glomangiom); plaje de

celule mici, rotunde, monomorfe, asociate
cu o stroma conjunctiva cu vase capilar,
HE, 4x

Tumora glomica, detaliu cu celule glomice dispuse perivascular, HE, 10x

Tumora Merkel: Tumora neuroendocrina subcutanata, cu celule mici, rotunde, albastre, dispuse
in cuiburi si plaje.

Tumora Merkel, celule mici, rotunde,

albastre, dispuse in cuiburi si plaje, HE, 4x

Tumora Merkel, detaliu cu celule neuroendocrine dispuse in cordoane, HE, 20x

Tumora Merkel, KL1 pozitiva in numeroase

celule tumorale (granula paranucleara), 20x

Tumora Merkel, chromogranina pozitiva in frecvente celule tumorale (granula paranucleara),

20x

gl endocrine
Hipofiza:
Adenoame
Adenoamele hipofizare sunt compuse din celule eozinofile sau bazofile dispuse n cuiburi, ce pot
fi depistate imunohistochimic.
Tumora

Hormonul

Manifestri clinice

Prolactinom (~ 30%)
Prolactina
microadenoame

Femei : amenoree-galactoree,
infertilitate
Brbai : impoten, scderea libidoului

Somatotropic ~ 20%

STH

Acromegalie la adult, gigantism la copil

Corticotropic ~ 15%

ACTH

Sindrom Cushing

Gonadotropic ~ 15%

FSH/LH

Cicluri neregulate

Tireotropic ~ 1%

TSH

Hipertiroidism

Multihormonal ~ 10%

STH+prolactin -

Nefuncional ~ 25%

Simptome locale : cefalee, tulburri de

vedere, hipopituitarism, disfuncii de

nervi cranieni

Adenom hipofizar, celule eozinofile dispuse in

cuiburi compacte, delimitate de septe
conjunctive cu vase capilare, HE, 10x

Adenom hipofizar, prolactina pozitiva in frecvente celule tumorale, 10x

Adenom hipofizar, ACH pozitiv zonal in

celulele tumorale, 10x

Adenom hipofizar, STH pozitiv in numeroase celule tumorale, 10x

Craniofaringiom
Craniofaringiomul este o tumor ce se dezvolt din punga lui Rathcke i este compus din 2
zone:

o zon central cu celule epiteliale scuamoase keratinizate clare sau opace, aezate n
cuiburi i
o zon periferic cu celule tumorale rotund-ovalare, aezate n palisad. Uneori poate
avea aspect de adamantinom (ameloblastom).

Tumora supraselara cu aderente de chiasma

(M, 31, microscopic: craniofaringiom)

Detaliu macroscopic la tumora hipofizara supraselara, acelasi caz

Hipopituitarism
Hipopituitarismul reprezint atrofia hipofizei, consecutiv urmtoarelor cauze :

sindromul Sheehan = infarct hipofizar post-partum (hipotensiv)

inflamaii (sarcoidoza, meningo-encefalita)
tumori (craniofaringiomul, adenoame, histiocitoza X, glioame)

tiroida:
Boala Basedow
Boala Basedow-Graves:
Reprezint o form de hipertiroidie prin hiperplazia foliculilor tiroidieni (gua exoftalmic).
Este o boal autoimun, ce apare frecvent la femei tinere, caracterizat prin prezena unor autoanticorpi anti receptor TSH de tip IgG si anti- tireoglobulina; asociaza haplotipul HLA-DR3.

Histopatologic se remarc foliculi hiperplazici cu celule cubice nalte, cu citoplasm palid,

vacuolar i nuclei veziculoi, cu excrescente papilifere in lumen.
Coloidul are un aspect mucat (dantelat) prin proteoliz (vezicule de resorbtie), iar n strom se
gsete un infiltrat limfo-plasmocitar nespecific, ce poate lua uneori aspecte nodulare.

Boala Basedow Graves: hiperplazie foliculara cu celule cubo-cilindrice si excrescente papilare si

putin coloid, HE, 4x
Tiroidita Hashimoto
Tiroidita Hashimoto:
Este o boal autoimun, frecvent la femei tinere sau de vrst mijlocie, caracterizat prin:

Imunologic: prezena unor auto-anticorpi anti tireoglobulin i anti-microzomiali

(peroxidaze); Limfocitele T citotoxice au activitate crescuta, Limfocitele T supresoare au
activitate diminuata.
Genetic: asociaza haplotipul HLA-DR5.

In ser: T3 si T4 sunt scazuti, iar TSH este crescut.

Histopatologic:

Forma hipertrofica: infiltrat limfo-plasmocitar difuz, cu formare de foliculi limfoizi cu

centri germinativi si foliculi tiroidieni izolati, distorsionati cu celule Hurthle (celule
degenerate din epiteliul folicular cu multe mitocondrii).

Forma atrofica: fibroza extinsa, atrofie glandulara si putin infiltrat limfo-plasmocitar.

Tiroidita Hashimoto: infiltrat limfo-plasmocitar abundent cu formare de foliculi limfoizi cu

centru germinativ proeminent, acompaniat de foliculi tiroidieni atrofici si distorsionati, HE, 4x
Tiroidita de Quervain
Tiroidita de Quervain :
Apare frecvent la femei tinere, cu febra si largirea dureroasa a glandei.
Este o tiroidit de etiologie viral (v. urlian, v. rujeolei).
Histopatologic:

Faza acuta: ruptura foliculilor tiroidieni + microabcese cu polimorfonucleare.

Faza cronica: reactie inflamatorie granulomatoasa, cu celule gigante multinucleate, ce

inconjoara foliculii restanti.
Tiroidita Riedl

Tiroidita Riedel fibroasa (de lemn) :

Este o atrofie tiroidiana, cu hipotiroidism, de etiologie necunoscuta.
Se caracterizeaz prin nlocuirea esutului folicular, cu fibroz intensa i atrofia foliculilor
(struma), ce apar distorsionati (dg. dif. metastaze de carcinom). Asociaz fibroz retroperitoneal
i mediastinal.

Gusa tiroidiana

Gusa multinodulara, aspect macroscopic

Gusa multinodulara, numeroase chiste coloide de forme si marimi variabile, acelasi caz, aspect
macroscopic

Gusa coloida anizofoliculara, HE, 4x

Gusa coloida anizofoliculara, foliculi tiroidieni cu forme si marimi diverse, cu epiteliu turtit
atrofic si coloid abundent, HE, 4x

Adenoame tiroidiene
Macroscopic: Incapsulate, bine delimitate, cu arhitectura omogena, extensie prin expansiune
(by pushing), gri-cenusii, moi; nodul cald.
Microscopic:

Tipul embrionar

Tipul fetal celule dispuse in trabecule, cu foliculi abortivi, despartite de o stroma laxa,
mixoida

Tipul simplu (microfolicular) microacini formati din celule cubice cu nuclei centrali,
rotunzi

Tipul coloid (macrofolicular) foliculi de marimi variate, cu epiteliu turtit si coloid

abundent

Ocazional pot apare focare de hemoragie, fibroza si calcificari; rar zone de necroza cu
transformare chistica.
Se mai descriu varianta papilara si varianta cu celule Hurthle.

Adenom tiroidian, nodul

bine delimitat, gri-cenusiu,
incapsulat, aspect
macroscopic

Adenom tiroidian, aspect macroscopic

Tumori epiteliale
Carcinomul papilar (~ 75%) este caracterizat prin: nuclei
Orphan Annie eyes, corpi psamomatosi (concretiuni
laminare proteo-calcare), incluzii intranucleare eozinofile
(invaginatii citoplasmatice), papile cu celule cubocilindrice; invazia are loc prin intermediul vaselor
limfatice in ggl. laterocervicali.
I se descriu 3 variante histopatologice:

Forma incapsulata (prognosticul cel mai favorabil)

Forma foliculara

Forma cu celule inalte (prognosticul cel mai defavorabil)

Carcinomul folicular arhitectura microfoliculara, uneori incapsulata; poate avea celule

poligonale sau Hurthle-like cu dispozitie in trabecule sau plaje solide, cu foliculi abortivi;
Invazia capsulara si vasculara sunt singurele elemente care il diferentiaza de adenom. Da
metastaze pe cale vasculara in oase, plaman si ficat.
Carcinomul anaplazic poate fi:

Cu celule fusiforme (dg. dif. cu un sarcom)

Cu celule gigante multinucleate (cel mai agresiv)

Cu celule mici (dg. dif. cu limfom malign non-Hodgkinian sau metastaze de carcinom
pulmonar cu celule mici)

Carcinom tiroidian, tumora invaziva, cu

zone de necroza si hemoragie, aspect
macroscopic

Carcinom tiroidian, acelasi caz acelasi caz

de tumora invaziva, aspect macroscopic pe
sectiune

Carcinom tiroidian papilar, tireoglobulina pozitiva focal in celulele tumorale, IHC, 20x

Carcinom tiroidian papilar, proliferare

epiteliala digitiforma cu celule cubocilindrice, eozinofile, cu nuclei mari,
veziculosi ('orphan Annie eyes'), HE, 20x

Carcinom tiroidian papilar, varianta

foliculara, HE, 4x

Carcinom tiroidian papilar, varianta foliculara, detaliu la acelasi caz, HE, 10x

Carcinom tiroidian, anticorpi antimitocondriali pozitivi in citoplasma

celulelor tumorale, 40x

Carcinom tiroidian folicular, invazie capsulara, HE, 4x

Carcinom tiroidian folicular, tireoglobulina pozitiva difuz in celulele tumorale, 10x

Tumori medulare
Punct de plecare in celulele interfoliculare C (secretoare de calcitonina).
Histopatologic: cuiburi de celule rotund-poligonale cu pattern organoid, incluse intr-o stroma
amiloida. Poate apare in asociere cu neoplazie endocrina multipla tip II.
Imunohistochimic: calcitonina, chromogranina, S-100. Mai secreta nespecific: somatostatina,
ACTH, CEA (antigen carcinoembrionar), enolaza neuronala specifica (NSE), serotonina.
Macroscopic 2 pattern-uri:

Implicarea unui lob de catre un nodul (forma sporadica)

Implicarea ambilor lobi, de catre mai multi noduli (forma familiala)

Microscopic se mai descriu variante cu celule carcinoid-like, ce contin granule neurosecretorii,

cu miez dens si membrana vizibile la TEM; uneori celulele tumorale se pot dispune in trabecule.

Carcinom medular tiroidian, detaliu la

acelasi caz, HE, 10x

Carcinom medular tiroidian, celule mici,

rotunde, dispuse in cordoane, inglobate intro stroma abundenta eozinofila, amorfa
(amiloid), HE, 4x

Carcinom medular tiroidian, evidentierea amiloidului cu Rosu de Congo, 10x

Carcinom medular de tiroida, birefringenta

galben-verzuie a amiloidului in lumina
polarizata, 10x

Carcinom medular tiroidian, calcitonina pozitiva in frecvente celule tumorale, 10x

Carcinom medular tiroidian, chromogranina

pozitiva in numeroase celule tumorale, 10x

Carcinom medular tiroidian, S-100 pozitiv difuz in celulele tumorale, 10x

Paratiroidele
Adenom paratiroidian, tumora nodulara,
incapsulata, aspect macroscopic

Suprarenala
Insuficienta corticosuprarenalei
Insuficienta corticosuprarenaliana poate fi
acut sau cronic. Cea acut apare n
sindromul Waterhouse-Friederichsen care
reprezint necroza hemoragic bilateral
cortico-suprarenalian n cadrul septicemiei cu meningococ, asociat cu peteii cutanate ntinse.
Cea cronic apare n tuberculoza, boala Addison, sau boli autoimune (sindromul Schmidt)

Corticosuprarenala: tumori
Sunt reprezentate de hiperplazia cortico-suprarenalian (nodular sau difuz), adenomul corticosuprarenalian (cu celule eozinofile, poligonale, dispuse n plaje) sau carcinomul corticosuprarenalian.
O variant de carcinom cortico-suprarenalian este oncocitomul adrenocortical (tumor cu celule
poligonale mari cu citoplasma fin granular i nuclei veziculoi, pozitiv imunohistochimic la
anticorpi anti-mitocondriali).
Funcie de originea lor celular aceste proliferri pot produce :

sindromul Conn : hiperaldosteronismul primar, prin afectarea celulelor zonei

glomerulare, cu creterea secreiei de aldosteron i hipertensiune arteriala.
sindromul Cushing : hipercorticismul, prin afectarea celulelor zonei fasciculate i
creterea nivelului glucocorticoizilor (bolnavi hiperponderali, cu facies n lun plin i
vergeturi cutanate)
sindromul adreno-genital, prin afectarea celulelor zonei reticulate, cu creterea nivelului
sexosteroizilor

Tumora maligna invaziva de suprarenala,

acelasi caz, sectiune

Tumora maligna invaziva de suprarenala

(carcinom), multinodulara, alb-cenusiu
galbuie, cu zone de hemoragie si necroza,
aspect macroscopic

Carcinom de cortico-suprarenala, cu formare de structuri pseudo-glandulare, HE, 10x

Carcinom de cortico-suprarenala, anticorpi

anti-mitocondriali pozitivi in numeroase
celule tumorale, granular, paranuclear, 40x

Carcinom de cortico-suprarenala, celule tumorale poligonale dispuse in plaje intinse, HE, 10x

Carcinom de cortico-suprarenala,
pleomorfism celular si mitoze atipice, HE,
20x

Carcinom de cortico-suprarenala, celule tumorale pozitive la anticorpi anti-mitocondriali, 40x

Carcinom de cortico-suprarenala cu celule

gigante, HE, 20x

Carcinom de cortico-suprarenala,
synaptofizina pozitiva focal in celulele
tumorale, 20x

Medulosuprarenala: tumori
Feocromocitomul este o tumor malign secretant de catecolamine (adrenalin i
noradrenalin), caracterizat prin prezena unor celule mari, cu nucleu rotund, central, i
citoplasm fin granular, cu dispoziie n cuiburi (Zellballen), nconjurate de septuri
conjunctive bogate n vase sangvine mici. Pot fi prezenti corpi hialini globulari. Poate fi :

Simplu - cu 3 forme : alveolar, trabecular sau solid

Compus : cu component de ganglioneurom sau neuroblastom

Clinico-biologic, feocromocitomul se caracterizeaz prin crize de hipertensiune arteriala (nsoite

de tahicardie, transpiraii, tremor, agitaie psihomotorie) i creterea nivelului de acid vanil
mandelic si homovanilic (produsi de degradare ai catecolaminelor) n urin.
Neuroblastomul este o tumor embrionar compus din plaje solide de neuroblaste (celule mici,
rotunde i albastre) cu dispoziie n rozete perifibrilare, de tip Homer -Wright. Imunohistochimic,
este pozitiv la NSE (enolaza neuron specific) i NFT (neurofilamente totale).
Ganglioneuroblastomul este compus din neuroblaste, celule ganglionare i fibre neurale
(neuropili).
Ganglioneuromul este alctuit din celule ganglionare, esut nervos mielinizat, esut conjunctiv i
neurofibroblaste.

Feocromocitom simplu, celule poligonale,

intens eozinofile dispuse in plaje intinse,
HE, 4x

Feocromocitom simplu, celule rotundpoligonale, cu dispozitie in cuiburi

compacte, HE, 10x

Feocromocitom compus, cu componenta de

ganglioneurom, HE, 10x

Celule ganglionare vegetative din

componenta ganglioneurala intr-un
feocromocitom compus, HE, 20x

Feocromocitom, anticorpi anti-mitocondriali, 40x

Neuroblastomul
Este o tumor embrionar cu celule mici, rotunde i albastre, ce apare la copii mai mici de 4 ani
cu localizare n lanul ganglionar simpatic paravertebral i suprarenal (70%).
Tumora poate avea o regresie spontan (60% din cazuri) prin difereniere : neuroblastom
ganglioneuroblastom ganglioneurom.
Histopatologic se constat celule mici, rotunde, albastre n plaje, cu un pattern vag lobular sau n
cuiburi incluse ntr-un matrix neurofibrilar (procese neuritice); uneori pot apare rozete

perifibrilare (Homer-Wright) sau un pattern marcat lobular (aspect organoid - prognostic

favorabil).
Imunohistochimic poate fi (+) la NSE(enolaza neuron specifica), S-100 (+), nbl (+)
Molecular apar amplificarea genei n-myc i corpusculi double minute.

Neuroblastom, plaja solida cu celule mici,

rotunde si albastre, HE, 10x

Neuroblastom, proteina genei nbl pozitiva perinuclear in numeroase celule tumorale, IHC, 20x

Estesioneuroblastom (neuroblastom
olfactiv), HE, 10x

Neuro:
Histo:

Creier, neuroni piramidali si celule gliale,

HE, 10x

Cerebel: stratul granular, stratul celulelor Purkinje, stratul molecular, HE, 10x

Chist epidermoid, detaliu la acelasi

caz, keratina si lamele epiteliale
pavimentoase paralele, HE, 10x

Chist epidermoid (vestigiu embrionar);

localizare la baza creierului, intre hipofiza si
cerebel (M, 17 ani), numeroase lamele paralele
de epiteliu pavimentos, asociate cu keratina
abundenta, HE, 5x

Leziuni neuronale : balonizarea citoplasmei i cromatoliza (pierderea bazofiliei dat de corpii

Nissl)
Degenerescena wallerian : prin transecia axonal, apare degenerescena segmentului distal al
axonului
Glioza reactiva: creterea numrului de astrocite, nsoite de modificri reactive ale astrocitelor,
cu formarea unei cicatrici gliale (ex.: n insuficiena hepatic cu encefalopatie portal apar
celulele Alzheimer II astrocite cu nuclei vacuolari, cu glicogen intracitoplasmatic);
astrocitele protoplasmatice sufer modificri reactive i se transform n celule gemistocitice (cu
citoplasm abundent, eozinofil)

Tesut cerebral in hipoxie cu edem

prenecrotic si glioza anoxica reactiva, HE,
20x

Staza si edem cerebral, aspect macroscopic

Satelitoza (dispunerea nevrogliilor n jurul neuronilor lezai) i neuronofagia (microglii care

fagociteaz mielina din zonele de infarct sau abcese i se transform n celule cu citoplasma
spumoas (gitter cells)
Afectiuni VASCULARE
Accidentul vascular cerebral (AVC) poate fi de tip ischemic (infarct cerebral) sau hemoragic;
manifestrile clinice ale ambelor tipuri de AVC sunt reunite sub denumirea clinica de stroke
(apoplexie).
Hemoragia extradural apare prin prin ruptura arterei meningee medii, ramur din artera
maxilar, ramura din artera carotida externa
Hemoragia subdural apare frecvent prin ruperea venelor subarahnoidiene i formarea unui
hematom subdural AVC Ischemic 6-9
AVC Ischemic
AVC ischemic determin necroz de lichefacie i ramolisment cerebral cu apariia unor caviti
chistice. Cauzele cele mai frecvente sunt 2 :

tromboza pe o plac de aterom fisurat din teritoriul vertebro-bazilar sau carotidian

embolie prin fragmentarea unui tromb mural, dup un infarct miocardic al ventriculului
stng, a unui tromb atrial prin fibrilaie, sau a unor vegetaii trombotice aortice sau
mitrale

Staza si edem cerebral, aspect macroscopic

Ramolisment cerebelos relativ recent, aspect macroscopic

Ramolisment ischemic cerebral intins cu

transformare chistica reziduala, aspect
macroscopic

Ramolisment cerebral relativ recent, aspect

macroscopic

Ramolisment cerebral, acelasi caz, alt focar

Ateroscleroza progresiv aprut pe vasele mici duce la microinfarcte insidioase i apariia

demenei multi-infarct.
Obstructia vaselor mari infarct cerebral regional:

Embolia aa. cerebrale anterioara si medie

Tromboza in sistemul vertebro-bazilar sau carotidian (la bifurcatia a. carotide comune)

Arterioloscleroza hialina a vaselor mici microinfarcte lacunare in nucleii bazali, punte,

talamus, capsula alba interna
Apare in hipertensiune arteriala si diabet zaharat si se manifesta clinic prin: monopareze, pseudoparkinsonism, dementa
Cei cu hipertensiune arteriala fac micro-anevrisme (Charcot-Bouchard) pe vasele mici
predispuse la rupturi, iar indivizii mai in varsta de 70 ani au depuneri de A- amiloid in peretii
vaselor, asemanator cu boala Alzheimer
Ischemia globala necroza laminara corticala
Apare in soc, hipoglicemie, intoxicatia cu monoxid de carbon, iar pacientii sunt intr-o stare
vegetativa
Morfologic se constata o banda de tesut glial galbui pe convexitatea creierului, care apare turtit
Tromboza sinusului cavernos infarcte venoase
In infarctul cerebral se descriu 3 zone :

zona de necroz de lichefacie

zona cu macrofage spumoase, care au fagocitat mielina = gitter cells
zona de glioz (proliferare astrocitar reactiv, echivalent esutului de granulaie)

Focar de AVC ischemic, macrofage

perivasculare, edem, VG, 10x

Accident vascular cerebral ischemic vechi,

macrofage perivasculare, VG, 20x

AVC ischemic, proliferare vasculara reparatorie, glioza anoxica reactiva, VG, 20x

AVC Hemoragic
AVC hemoragic poate fi de 4 tipuri :
Intraparenchimatos frecvent n nucleii bazali, punte i cerebel, n hipertensiune arteriala,
datorit unor vase cu perei subiri, colagenizai, predispuse la rupturi
Subarahnoidian apare prin ruptura unor anevrisme berry (mur) sau a unor malformaii
arterio-venoase, frecvent n poligonul lui Willis
Subdural prin rupere venoas, frecvent la btrni, prin traumatisme sau hipertensiune arteriala

Extradural prin ruptura arterei meningee medii, exclusiv traumatic (fracturi de baz de
craniu)

AVC hemoragic acelasi caz, detaliu

AVC hemoragic intraparenchimatos cu inundare ventriculara, aspect macroscopic

Hemoragie subarahnoidiana intinsa, relativ

recenta, creier, HE, 20x

Congestie cerebrala si hemoragie

subarahnoidiana la nivelul cerebelului si
creierului la un nou-nascut, aspect
macroscopic

Hemoragie submeningeala difuza, HE, 10x

Hemoragie subarahnoidiana la nivelul

lobului temporal drept, aspect macroscopic

Hematoamele cerebrale, edemul cerebral si

procesele expansive intracerebrale pot
determina 4 tipuri de hernii:
1) Hernie subfalciala a girusului cyngulat
2) Hernie transtentoriala a girusului parahipo-campic
3) Hernia amigdalei cerebeloase prin foramen magnum (atentie la punctia lombara !)
4) Hernia diencefalului

Sindromul de hipertensiune intracraniana = cefalee + voma + edem papilar

AVC hemoragic intraparenchimatos intins

Microhemoragie cerebrala, HE, 10x

Cerebel cu focar hemoragic vechi (prezenta

corpilor granulosi), HE, 20x

Focare hemoragice subcorticale si

intraparenchimatoase relativ recente, HE, 5x

Meningita
Meningitele virale sunt frecvente cu
enterovirusuri, tranzitorii i nefatale. Cele
bacteriene sunt frecvente cu meningococ si Haemophilus Influenzae (la copil), cu meningococ si
pneumococ tip 3 (la adulti), cu pneumococ tip 3 si Lysteria monocytogenes (la varstnici).
Meningitele fungice sunt cu criptococ i apar n SIDA.
Consecintele meningitei bacteriene:

tromboza sinusurilor cavernoase

hidrocefalie
aparitia unui abces cerebral
cronicizare cu fibroza meningeala difuza

Histopatologic, meningita bacteriana se caracterizeaz printr-un exsudat purulent cu

polimorfonucleare in spatiul subarahnoidian.
Leptomeningita definete inflamaia spaiului subarahnoidian la nivelul convexitii calotei
craniene in infectia cu meningococ, sau la nivelul bazei creierulul in infectia cu Haemophilus sau
tuberculoza. Poate fi bacterian, caracterizat printr-un infiltrat purulent cu polimorfonucleare,
viral (caracterizat printr-un infiltrat limfo-plasmocitar) sau granulomatoas n tuberculoza.
In leptomeningita viral, lichidul cefalorahidian conine numeroase limfocite, glucoza este
normal, iar reacia Pandy este pozitiv; n leptomeningita tuberculoasa, lichidul cefalorahidian
conine numeroase limfocite, glucoza este sczut, iar reacia Pandy este pozitiv. In
leptomeningita bacteriana lichidul cefalorahidian are numeroase polimorfonucleare si glucoza
scazuta.

Meningita acuta purulenta, HE, 4x

Fibroza arahnoidiana intinsa, HE, 5x

Fibroza meningeala, VG, 10x

Encefalite
Encefalitele virale au 3 caractere histologice, indiferent de virus:

satelitoz cu neuronofagia neuronilor distrui

infiltrate limfocitare perivasculare n manoane
glioza cerebral

Arbovirusurile produc acumularea limfocitelor perivascular n spaiile Virchow-Robin (n

encefalite), asociat cu degenerare neuronal.
Virusul Herpes Simplex 1 (ce produce cea mai frecvent form de encefalit), determin
necroz extins a lobului temporal, microhemoragii, infiltrate limfocitare i produce un efect

citopatic incluzionar nuclear, producnd nuclei ground-glass (sticl mat), sub forma corpilor
Cowdry A.
Virusul Herpes Zoster produce zona zoster prin cantonarea la nivelul celulelor ganglionare din
radacinile nn. spinali si vasculita cerebrala
Virusul rabic produce meningoencefalita fatala, prin diseminarea de-a lungul nervilor periferici
(neuroni cu corpii Babes Negri intracitoplasmatici)
Rujeola produce panencefalita sclerozant subacut, iar virusul vJC papova produce
leukencefalopatia progresiv multifocal la imunosupresati, forme rare de encefalit.
In infecia cu HIV, apar caracteristic celule gigante multinucleate perivascular.
Citomegalovirusul determina encefalita cu microcefalie si calcificari cerebrale la fat in utero

Encefalita purulenta, HE, 10x

Encefalita virala, infiltrat inflamator limfo-plasmocitar perivascular, HE, 20x

Mielita cronica focala nespecifica, HE, 20x

Mielita cronica focala nespecifica, acelasi

caz, infiltrat inflamator limfo-plasmocitar
perivascular abundent, VG, 20x

Abcese cerebrale
Encefalitele bacteriene pot produce abcese
cerebrale.
Abcesele pot apare prin contiguitate (de la o
meningit, de la o otit medie purulent) sau prin diseminare sangvin de la un focar septic, cel
mai frecvent din plmn.
Histopatologic se caracterizeaz printr-o cavitate plin cu puroi, delimitat de un perete fibros, cu
reacie astrocitar n jur.
La imunosupresai apar abcese fungice cu Aspergillus, Criptococus, Zygomices sau cu
Toxoplasma.
Otitele medii purulente abcese temporale
Infectiile sinusurilor nazale abcese frontale
Infectiile tuberculoase pulmonare abcese cerebeloase
Septicemiile abcese parietale
Encefalopatia spongiforma
Encefalopatia spongiform este o boal dat de infecia cu prioni, se caracterizeaz
histopatologic prin prezena unor microchiste numeroase n substana cerebral sub form de
bule (bubbles), iar clinic se manifest prin demen.
Prionii sunt proteine infecioase, aprui prin modificarea unei proteine numit PrP, care este
asociat membranei celulare i care-i schimb configuraia tridimensional, devenind rezistent
la degradare i cu potenial infecios.
Encefalopatia spongiform cuprinde 3 entiti :

boala Creutzfeld-Jacob
boala Kuru
boala Gerstmann-Straussler.

Boli demielinizante
Scleroza multipl (n plci) este produs de o infecie viral cu virusuri neurotropi, ce
declaneaz o reacie autoimun mpotriva neuronilor afectai, frecvent la femei (20-40 ani),
caracterizata prin demielinizare focala in pedunculii cerebelosi si periventricular.
Asociaza HLA-DR2, iar celulele microgliale au supraexprimat complexul major de
histocompatibilitate II (MHC II); infiltratul contine numeroase celule CD4+ si limfocite B
Histopatologic, iniial apare un infiltrat limfo-plasmocitar i macrofagic, in mansoane
perivascular, cu demielinizare focal (n plci), periventricular, tipic.
In final, demielinizarea este ntins, cu conservare axonal, fr infiltrat limfocitar.
Boala Krabbe (leukodistrofia globoid) se caracterizeaz prin acumularea n jurul vaselor
sangvine a unor macrofage globoide cu citoplasma ncrcat cu galacto-cerebrozide.
Boli neurodegenerative
Scleroza laterala amiotrofica
Scleroza laterala amiotrofica la adulti, se cararcterizeaza prin paralizie progresiva cu
insuficienta respiratorie si deces; histopatologic se constata: pierderea neuronilor motori corticali
si spinali + glioza reactiva + corpi incluzionari ce contin ubiquitina
Boala Huntington
Boala Huntington autosomal dominanta, caracterizata clinic prin coree si dementa, morfologic
prin atrofia nucleului caudat si a putamenului, iar molecular prin expansiunea unor secvente
trinucleotidice repetitive (Citozina-Adenina-Guanina) ce codifica huntingtina
Boala Alzheimer
Boala Alzheimer se manifest clinic prin sindromul afazo-agnozo-apraxic (deteriorare cognitiv
i de integrare a informaiilor, pn la demen), iar macroscopic apare atrofia lobilor temporali
(girusul parahipocampic) i frontali.
Microscopic, caracteristic sunt plcile senile i ghemurile neurofibrilare neuronale.
Placa senil este format la periferie din neurofibrile dispuse n grmezi de ace, iar n centru se
gsete o matrice amiloid, ce conine o protein numit beta-amiloid peptidul.
Ghemurile neurofibrilare (neurofibrilary tangles) sunt formate din neurofilamente rsucite, n
ghem, ce conin proteina tau asociat microtubulilor, n neuroni.

Se mai descriu: atrofie neuronal, glioz, amiloid perivascular (tipic), distrofie granulo-vacuolar
neuronal i incluzii eozinofilice sticloase n citoplasma neuronilor piramidali din hipocamp
(corpii Hirano).
Cile amiloidogene n boala Alzheimer sunt 2 i sunt nfiate n schema de mai jos :

beta-secretaze A beta 42 (ABP = amiloid beta peptidul) n placa senil

gamma-secretaze (preseniline) clivaj poziia 40 APP
clivaj poziia 42 APP A
beta 42

APP=amyloid precursor protein

Placi senile in boala Alzheimer, IHC pentru amiloid beta peptidul (AbP), 10x (prin amabilitatea
dr. D. Arsene, INBCV)

Boala Parkinson
Boala Parkinson se caracterizeaz prin apariia unui sindrom extrapiramidal, datorit lipsei
dopaminei la nivelul sistemului nervos central.
Clinic bolnavul prezint un tremor involuntar, n repaus, repetitiv (pare mereu c numr bani),
are un facies imobil (ca de cear) i are tendina de accelerare la deplasare (fuge dup centrul
de greutate).

Histopatologic se caracterizeaz prin pierderea neuronilor din substana neagr i din locus
coeruleus (din mezencefal), cu lipsa pigmentului i apariia corpilor Lewy (caracteristic).
Corpii Lewy sunt incluzii rotunde, eozinofile, citoplasmatice ce conin proteina alfa-synucleina
si NFT (neurofilamente totale).

Tumori cerebrale:
Caractere generale
Structuri primare :
Rozetele sunt formate din celule ce delimiteaz un lumen i pot fi de 3 tipuri :

tip Flexner Wintersteiner (propriu-zise), n retinoblastoame

tip ependimal
tip tubulo-canalicular (cu celule cilindrice)

Pseudo-rozete sunt formate din celule ce nu delimiteaz lumene, dar sunt agregate n jurul unor
structuri, i sunt de 3 tipuri:

tip Homer-Wright (perifibrilare), n neuroblastoame i meduloblastoame

perivasculare, n ependimoame
perinecrotice, n glioblastoamele multiforme

Structuri n palisad apar n meduloblastom i schwannom

Structuri secundare :

Satelitoz i neuronofagie
Infiltrat leucocitar perivascular

Structuri teriare :

Proliferare mezenchimo-vascular
Organizare glial (glioz) = distrofia nevroglic a lui Seitelberger (proliferare
hiperplazic astrocitar reactiv)

Clasificare
Tumori neuroectodermale :

astrocitom : protoplasmatic, fibrilar, gemistocitic, pilocitic

ependimom : celular, mixo-papilar, cu celule clare
oligodendrogliom
tumori de plex coroid (papiloame / carcinoame)
tumori embrionare : meduloblastomul, meduloepiteliom, ependimoblastom,
neuroblastom
glioblastoame multiforme pot proveni din astrocit, oligodendroglie, celule ependimare
i pot fi gigantocelulare sau gliosarcoame

Tumori meningo-vasculare :

meningiom : meningotelial, fibromatos, angiomatos

sarcom meningeal
hemangioblastom

Tumori de nervi periferici :

schwannom : celular, plexiform, melanocitic

neurofibrom : circumscris, plexiform
neurofibrosarcomul : tumora malign de teac de nerv periferic

Astrocitoamele sunt caracterizate prin proliferarea astrocitelor de tip proto-plasmatic sau

fibrilar, n formele bine difereniate (grad 1) sau a unor celule pleomorfe, nedifereniate n
formele slab difereniate (grad 4) cum este glioblastomul multiform. Imunohistochimic sunt
pozitive la proteina acida fibrilara gliala (GFAP).
Astrocitomul pilocitic frecvent la copii si adolescenti, in cerebel, cu prognostic excelent; se
prezinta macroscopic, ca o cavitate chistica, cu un nodul in perete, iar microscopic se
caracterizeaza prin celule bipolare + fibre Rosenthal (contin proteine de soc termic) +
microchiste
Glioblastomul multiform se caracterizeaz prin proliferarea unor celule pleomorfe, aezate n
rozete perinecrotice (caracteristic) sau n plaje, nsoit de o proliferare endotelial vascular
tipic, cu necroze i hemoragii.
Din punct de vedere clinico-biologic, glioblastomul se imparte:
Glioblastomul primar model de crestere rapida, la varstnici, aparut de novo
asociaza amplificarea receptorului factorului de crestere epidermal si mutatii ale mdm2 si PTEN.
Glioblastomul secundar model de crestere lenta, la tineri, pe leziuni preexistente
asociaza mutatii ale p53 si ale receptorului factorului de crestere derivat din trombocite
(fractiunea alfa)

31 - tabel
Grad
OMS

Denumire OMS

Denumirea St.
Anne-Mayo

Astrocitom
fibrilar

Astrocitom grad 1 Astrocite fibrilare

II

Astrocitom difuz Astrocitom grad 2 Atipii nucleare

III

Astrocitom
anaplazic

Astrocitom grad 3 Atipii nucleare + mitoze atipice

IV

Glioblastom
multiform

Astrocitom grad 4

Criterii histologice

Atipii nucleare + mitoze atipice + proliferare

vasculara / necroze (rozete perinecrotice)

Astrocitom difuz, HE, 10x

Glioblastom multiform, rozete perinecrotice, HE, 10x

Oligodendrogliomul prezint proliferarea unor celule cu aspect de ou prjit sau ou-ochiuri

(fried-egg apearence), dispuse n plaje.
Ependimomul se caracterizeaz prin celule cilindrice aezate n pseudo-rozete perivasculare.

Meduloblastomul este o tumor cerebeloas, la copil, cu malignitate crescut, caracterizat prin

proliferarea unor celule mici, cu nuclei rotunzi-ovalari, dispuse n plaje, cu rozete perifibrilare tip
Homer-Wright.
Hemangioblastomul este o tumor vascular benign, cerebeloas, cu numeroase vase sangvine,
cu perei subiri, nconjurate de celule clare; se asociaza cu sindromul von Hippel-Lindau (ce mai
cuprinde malformatii urogenitale si oculare).
In creier mai pot apare limfoame maligne non-Hodgkin cu celule B, la cei cu SIDA, sau
metastaze din cancere pulmonare sau mamare sau melanoame.

Oligodendrogliom, celule tumorale dispuse

in plaje solide cu aspect de 'oua ochiuri'
(fried-egg), HE, 10x

Meduloblastom (tumora cerebeloasa, F, 7 luni); proliferare difuza cu celule mici, cu nuclei

rotunzi, dispuse in plaje intinse, HE, 10x

Meduloblastom, acelasi caz, detaliu cu celule mici, rotunde si albastre, HE, 20x

Meningioame
Au localizare frecventa de-a lungul falx cerebri, pe convexitatea craniana sau aripile sfenoidului,
la adulti
Deriva din celulele meningoteliale ale arahnoidei si au un aspect nodular, cenusiu, bine delimitat,
moale - cauciucat sau dur - fibros, uneori pedunculate
Imunohistochimic: antigen al membranei epiteliale, vimentina, PgR (receptor pentru
progesteron) factor de prognostic
Histopatologic (OMS):

Meningiomul benign / low grade (grad I OMS)

Tipul sincitial (meningotelial) celule dispuse in vartejuri compacte
Tipul fibroblastic celule fusiforme dispuse in fascicule + benzi de colagen
Tipul intermediar (tranzitional) intre cele 2 tipuri de mai sus
Tipul psamomatos (corpi psamomatosi concretiuni laminare proteo-calcare)

Tipul secretor cu incluzii eozinofile intracitoplasmatice PAS (+);

Imunohistochimic exprima KL1(pancitokeratina) si CEA (antigen carcinoembrionar)
Tipul microchistic

Menigiomul atipic (grad II OMS)

> 4 mitoze atipice / 10 HPF (camp cu obiectiv mare - 40x)
Hipercelularitate, raport nucleu:citoplasma 1, nucleol proeminent, necroza
Cuprinde tipurile cu celule clare si chordoid

Meningiomul anaplazic (grad III OMS)

> 20 mitoze atipice / 10 HPF
Cuprinde tipurile papilar si rhabdoid

Meningiom, tumora nodulara, cenusie,

incapsulata, aspect macroscopic

Meningiom, corpi psamomatosi printre celulele tumorale, HE, 20x, acelasi caz

Meningiom meningotelial, celule ovalare

dispuse in vartejuri compacte si insule, HE,
10x, acelasi caz

Meningiom meningotelial, focar cu degenerescenta mixoida, HE, 10x, acelasi caz

Facomatoze
Neurofibromatoza von Recklinghausen autosomal dominanta, caracterizata prin
neurofibroame multiple subcutanate + pete caf au lait (tipul 1) si neurinoame acustice bilaterale
+ tumori cerebrale (meningioame, glioame) in tipul 2

Neurofibromatoza tip 1 apare prin mutatii ale genei ce codifica neurofibromina, ce

inactiveaza proteina genei ras
Neurofibromatoza tip 2 apare prin mutatii ale genei ce codifica schwannomina (merlina)
o gena supresoare tumorala

Scleroza tuberoasa autosomal dominanta, caracterizata prin hamartoame cerebrale (noduli ce

se dezvolta pe crestele girusurilor, compusi histologic din neuroni si astrocite cu proliferare
anarhica) + angiomiolipoame renale; clinic se manifesta prin crize de epilepsie, iar molecular
apare mutatia genei ce codifica tuberina si hamartina, ce formeaza un complex, implicat in
activarea proteinei GAP-3.
Sindromul von Hippel-Lindau - hemangioblastoame cerebeloase + carcinom renal cu celule
clare + feocromocitom

Asociaza chiste renale si secretie de eritropoietina cu policitemie

Molecular apare mutatia genei VHL care codifica ubiquitina

Tumori nervi periferici:

Cuprind:
schwannomul : celular, plexiform, melanocitic
neurofibromul : circumscris, plexiform
neurofibrosarcom : tumora malign de teac de nerv periferic
Schwannomul (neurilemom) este compus din celule fusiforme cu nuclei aezai n palisad
(ca scndurile ntr-un gard) (tipul Antoni A), sau cu dispoziie neregulat, pe un fond lax,
vacuolar, prin degenerescena tumorii (tipul Antoni B), formnd structuri organoide numite corpi
Verocay; pot exista vase hialinizate (tipic). Cnd apare pe traseul perechii a VIII-a de nervi
cranieni se numete neurinom de nerv acustic.
Neurofibromul este o tumor benign de nervi periferici, cu celule fusiforme, cu aspect n
virgul, proliferate pe un fond mixoid (matrice cu mucopolizaharide).

Neurofibrom interscapulo-vertebral, tumora

nodulara, albicioasa, relativ bine delimitata,
aspect macroscopic (M, 54 ani)

Neurofibrom, proliferare celulara difuza subcutanata, HE, 4x, acelasi caz

Neurofibrom, celule cu aspect in 'virgula',

HE, 10x

Neurofibrom, celule fusiforme dispuse in plaje, pe alocuri perivascular, ce formeaza structuri

nervoase, HE, 10x

Schwannom tip Antoni A, corpi organoizi

Verocay, HE, 10x

Schwannom tip Antoni A, celule fusiforme

dispuse in palisada, HE, 10x

Schwannom, hialinizare vasculara, HE, 10x

Tumora maligna de teaca de nerv periferic MPNST (schwannom malign sau

neurofibrosarcom), celule fusiforme dispuse
in fascicule inglobate intr-o stroma densa,
HE10x

MPNST (acelasi caz), pleomorfism celular

si mitoze atipice, HE, 40x

MPNST (acelasi caz), celule fusiforme si ovalare atipice dispuse in fascicule, fante vasculare fara
pereti proprii, HE, 10x

MPNST (acelasi caz), celule tumorale

pozitive difuz la S-100, 10x

sist limfatic

Histo ggl si splina:

Hiperplazii reactive histiocitare

Histiocitoze sinusale
Histiocitoza sinusal benign se caracterizeaz prin prezena n sinusuri a unor macrofage cu
citoplasm eozinofil, cu nucleu veziculos central. Ca exemple se pot da :

macrofage ncrcate cu crbune n ganglionii mediastinali

macrofage cu hematii n anemiile hemolitice autoimune
macrofage reactive la infecii, neoplasme

Histiocitoza sinusal cu limfadenopatie masiv (boala Rosai-Dorfman) se caracterizeaz prin

prezena unor macrofage ce au fagocitat limfocite intracitoplasmatic, n sinusurile medulare
(tipic), plasmocitoz intersinusoidal i fibroz capsular

Limfadenopatia dermatopatica
Limfadenopatia dermatopatic (reticuloza lipo-melanic) prezint macrofage cu lipide i
melanin n citoplasm, sinusal i paracortical. Apare in psoriazis si la debutul Mycosis
Fungoides.

Histiocitoza X
Histiocitoza X (cu celule Langerhans) se prezint sub forma a 3 sindroame :

sindromul Letterer-Siwe, ce apare la copii sub varsta de 2 ani, cu evoluie fulminant

diseminat n piele i viscere;
sindromul Hand-Schuller-Christian, ce apare la copii ntre 2-5 ani, caracterizat prin triada
: diabet insipid + exoftalmie + liz osoas
granulomul eozinofil, apare dup vrsta de 5 ani, pn la aduli de 30 de ani, este
autolimitat, afectnd n principal oasele i nsoindu-se de o eozinofilie intens

Caracteristic pentru histiocitoza X, indiferent de sindrom este celula Langerhans : o celul mare,
cu citoplasm eozinofil, cu nucleu faldurat, cu incizuri, ce prezint granule Birbeck intracitoplasmatic (structuri pentalaminare cu aspect n rachet de tenis) vizibile electronomicroscopic i pozitiv imuno-histochimic la S-100 i CD1a.
Hiperplazii reactive limfocitare
Hiperplazii foliculare(celule B)
Nespecifice, n boli infecioase, n boli autoimune (ex.: poliartrita reumatoid) sau SIDA
Boala Castleman (hiperplazia angiofolicular) :
Tipul hialin vascular (~ 90%) se caracterizeaz prin :

mase mediastinale mari, frecvent la brbai tineri

structuri foliculare mici, cu vase hialinizate dispuse radiar
limfocite mici dispuse concentric n jurul structurilor foliculare (bulb de ceap)
proliferare capilar extensiv interfolicular

Tipul plasmocitar (10%) se caracterizeaz prin :

foliculi hiperplazici cu puine vase radiare

plasmocitoz interfolicular

vascularizaie proeminent

Boala Castleman poate fi localizat sau multicentric; din forma multicentric se pot dezvolta
sarcoame Kaposi sau limfoame maligne non-Hodgkin imunoblastice

Hiperplazii interfoliculare
Nespecifice aspect histologic de sare cu piper
De etiologie virala, n infecii cu virusul Epstein-Barr, Herpes, Citomegalovirus
Mononucleoza infecioas (produs de virusul Epstein-Barr) se caracterizeaz prin :

hiperplazie imunoblastic sinusal

hiperplazie folicular
insule de celule epitelioide

Boala Kikuchi (limfadenita necrotizant histiocitar) se caracterizeaz prin prezena unor

macrofage cu detritusuri citoplasmatice, cu nuclei curbai i rsucii (aspect in semiluna) si
necroze multiple corticale
Alte tipuri de hiperplazii interfoliculare pot fi fenitoin induse (printr-o reacie de
hipersensibilitate) sau n lupusul eritematos sistemic.

Hiperplazii mixte
Toxoplasmoza se caracterizeaz prin :

hiperplazie folicular
insule de celule epitelioide ce nconjoar foliculi limfatici (leziunea Piringer)
limfocitoz B monocitoid perisinusal

Boala ghearelor de pisic are histologic un focar de necroz supurativ central, cu celule
epitelioide, cu nuclei n palisad la periferie (abces stelat); diagnostic diferenial cu
limfogranulomatoza venerian Nicolas-Favre.
Limfadenopatia angio-imunoblastic cu disproteinemie proliferare a venulelor cu endoteliu
inalt (HEV) + infiltrat polimorf (imunoblaste, eozinofile, epitelioide, CGM) + centri germinativi
arsi (burned germinal centers)
Alte afeciuni ganglionare netumorale sunt limfadenitele acute (bacteriene) i cronice
(granulomatoase, n tuberculoza, sarcoidoz, boala Crohn) i hiperplaziile reactive la tumori.

Limfomul HODGKIN
Celularitate
Celulele implicate n limfomul Hodgkin pot fi :
Celule comune n toate tipurile histologice :

celula Reed-Sternberg clasic

eozinofile

Celule particulare n diferite subtipuri histologice (sunt variante de celule Reed-Sternberg) :

celula Hodgkin - n forma cu celularitate mixt

celula lacunar - n forma cu scleroz nodular
celula pleomorf - n forma cu depleie limfocitar
celula pop-corn - n forma cu predominan limfocitar, forma nodular

Celula Reed-Sternberg clasic are talie medie (15 20 nm) este rotund - ovalar, cu citoplasma
eozinofil, nucleu bilobat nmugurit (aspect de imagine n oglind), cu nucleol eozinofil,
proeminent. Imunohistochimic este pozitiv la CD15 i CD30.
Celula Reed-Sternberg pleomorf este o celul mare, cu nucleu bizar, poliploid, lobulat; este
relativ caracteristic limfomului Hodgkin, forma cu depleie limfocitar.
Celula lacunar este o celul rotund cu nucleu rotund sau lobulat, citoplasma palid i
retractat, cu aspect lacunar (artefact de fixare, ce d impresia c celula se afl ntr-un spaiu
optic vid); este caracteristic limfomului Hodgkin cu scleroz nodular.
Celula Hodgkin este o celul de talie medie, cu un singur nucleu rotund - ovalar cu nucleol
proeminent; este relativ caracteristic limfomului Hodgkin cu celularitate mixt, dar poate apare
i n celelalte tipuri, cu excepia limfomului Hodgkin cu predominan limfocitar, forma
nodular.
Celula pop-corn este o celul cu nuclei cu aspect de floricele de porumb, datorit lobulrii
nucleare, cu membrana plicaturat, fr nucleoli proemineni; apare n forma cu predominan
limfocitar, forma nodular, n care lipsesc eozinofilele. Este CD15 si CD30 (-), dar CD20 (+).

Limfom Hodgkin cu celularitate mixta,

celula Reed-Sternberg cu nuclei cu imagine

Limfom Hodgkin cu celularitate mixta, celula

Hodgkin si celula Reed Sternberg, HE, 40x

Limfom Hodgkin cu scleroza nodulara, HE, 4x

Limfom Hodgkin cu scleroza nodulara,

celule lacunare, HE, 40x

Limfom Hodgkin, celule Reed-Sternberg pozitive la CD15, 20x

Limfom Hodgkin, celule Reed-Sternberg

pozitive la CD30 (granula paranucleara), 40x

Clasificare si stadializare

Clasificarea
Rye, 1965

Clasificarea REAL /
WHO, 2000

Forma cu
predominan
limfocitar

Predominan
limfocitar, forma
nodular

Forma cu bogie
Forma cu
limfocitar (difuz sau
celularitate mixt
nodular)
Forma cu
Forma cu celularitate
scleroz nodular mixt
Forma cu
depleie
limfocitar

Forma cu scleroz
nodular
Forma cu depleie
limfocitar

Clinic, limfomul Hodgkin se stadializeaz dup clasificarea Ann Arbor, 1975 (actualizat) :

Stadiul I - Localizare ntr-un singur grup ganglionar sau un singur organ extralimfatic
Stadiul II - Localizare n 2 sau mai multe grupe ganglionare de aceeai parte a
diafragmului
Stadiul III - Localizare n grupe ganglionare de o parte i de alta a diafragmului, +/localizare splenic
Stadiul IV - Localizare difuz sau diseminat n organe extralimfatice (ficat, mduva
osoas)

Fiecare stadiu este submprit n :

tipul A - absena simptomelor

tipul B - prezena simptomelor : febra ondulant mai mare de 38o C (Pel - Epstein),
scdere n greutate- mai mult de 10% din greutatea corpului n 6 luni, transpiraii
nocturne.

Alte simptome clinice pot fi : limfadenopatie cervical bilateral (gt proconsular) i dureri
ganglionare la ingestia de alcool.

Limfomul NON - HODGKIN

Clasificare
Cu grad sczut cu Cu grad nalt cu
celule B
celule B

Cu grad sczut cu celule T

Cu grad nalt cu
celule T

Limfocitic

Centroblastic

Limfocitic

Pleomorf

Limfo-plasmocitic

Imunoblastic

Cu celule mici cerebriforme: Mycosis

Fungoides, sindrom Sezary

Imunoblastic

Plasmocitic

Limfoblastic

Limfo-epitelioid Lennert

Limfoblastic

Centroblasticcentrocitic

Limfom Burkitt

Angioimunoblastic

Anaplazic

Centrocitic

Cu celule mari
anaplazic

De zon T
Pleomorf, cu celule mici

Limfoame cu celule B :

Limfoame cu celule B precursoare

Leucemie / limfom limfoblastic cu celule B
Limfoame cu celule B periferice
Limfom limfocitic, limfom cu limfocite mici
Imunocitom / limfom limfoplasmocitic
Limfom cu celule de manta
Limfom de centru folicular
Limfom de zon marginal
Leucemia cu celule proase
Plasmocitom / mielom
Limfom difuz cu celule mari
Limfom Burkitt

Limfoame cu celule T :

Limfoame cu celule T precursoare

Leucemii / limfoame limfoblastice cu celule T
Limfoame cu celule T periferice
Limfom limfocitic (cu celule mici)
LGL (leucemia cu limfocite granulare mari)
Mycosis fungoides / sindrom Sezary
Limfoame cu celule T periferice, nespecific
Limfom angioimunoblastic
Limfom angiocentric
Limfom de tip intestinal
Limfom / leucemie cu celule T ale adultului
Limfom cu celule mari anaplazic

LMNH splenic, aspect macroscopic pe

sectiune, tumora invaziva in parenchimul
splenic, alb-galbuie omogena, cu aspect
multinodular

LMNH splenic, aspect macroscopic pe sectiune, tumora invaziva in parenchimul splenic, albgalbuie omogena, cu aspect multinodular

Limfocitul B la nivelul centrului germinativ poate suferi urmtoarea transformare:

centroblast (Hipermutatie somatica + diviziune) centrocit imunoblast plasmoblast
plasmocit productie de anticorpi

Limfom folicular
Are urmtoarele caracteristici :
Morfologic : mixtur de centroblaste i centrocite
Imunologic : Igs, CD19, CD20, CD22, CD79a, bcl-2
Genetic : t (14;18) ~ 75% cu rearanjamente ale bcl-2
Clinic : aduli, evoluie lent (media de supravieuire ~ 7-9 ani)
Se descriu ~ 11 variante.
Gradarea (OMS):
Gradul I : < 5 centroblaste / 10 foliculi
Gradul II : 6 15 centroblaste / 10 foliculi
Gradul III : > 15 centroblaste / 10 foliculi (subtipul A cu prezenta centrocitelor, subtipul B cu
absenta centrocitelor)
Limfomul de centru folicular este cel mai frecvent limfom malign non-Hodgkin (LMNH), cu
punct de plecare n centrul germinativ i model de cretere folicular, compus din: centroblaste si
centrocite (celule de talie mic - comparativ cu hematia, cu nucleu clivat, neregulat)
Se poate transforma ocazional n LMNH cu celule mari difuz (centroblastic).

Limfom difuz cu celule mari

Cuprinde limfomul centroblastic i imunoblastic din clasificarea Kiel i are urmtoarele caractere
:
Morfologic : celule mari monomorfe, cu nucleoli proemineni i citoplasma bazofil
Imunologic : Igs +/-, CD19, CD20, CD22, CD79a

Genetic : t(14;18) ~ 30%, rearanjamente ale genei bcl-6 ~ 40% i / sau mutaii ~ 75%
Clinic : copii i aduli, evoluie agresiv, dar cu potenial curabil
Se descriu 11 variante
Centroblastul este o celula de talie mare (de 2-3 ori mai mare decat hematia), cu nucleu
veziculos, cu 3-4 nucleoli adiaceni membranei nucleare
Imunoblastul este o celul de talie mare (de 2-3 ori mai mare decat hematia), cu nucleu bazofil i
un nucleol unic central

LMNH, centroblaste, HE, 100x, imersie

LMNH, imunoblaste, HE, 100x, imersie

LMNH difuz cu celule mari, HE, 40x

LMNH difuz cu celule mari, L26 (CD20)

pozitiv in numeroase limfocite B, 20x

LMNH difuz cu celule mari, pleomorfism celular si atipii nucleare, HE, 40x

Limfom difuz cu celule mici

LMNH difuz cu celule mici, L26 (CD20) pozitiv in numeroase limfocite B mici, 20x

Limfom cu celule de manta

Sinonim cu LMNH centrocitic din clasificarea Kiel
Se caracterizeaz histopatologic prin prezena a 2 populaii celulare :

celule dendritice reticulare cu pattern dezordonat, difuz

celule centrocyte-like, cu model nodular

Celulele centrocyte-like sunt de talie mic sau medie, cu nuclei neregulai, angulari.
Imunohistochimic celulele sunt Igs (+), CD5 (+), ciclina D1 (+), iar molecular apare translocaia
t (11;14) cu amplificarea genei bcl-1 i supraexpresia ciclinei D1.
Clinic sunt afectai mai des adulii, cu o evoluie moderat agresiv.

Imunocitom
Apare la aduli i are o evoluie clinic indolent.
Histopatologic se constat o mixtur de limfocite, plasmocite (cu corpi Dutcher) i limfocite
plasmocitoide.

Corpii Dutcher reprezint incluzii intranucleare de IgM.

Imunocitomul este un diagnostic de excludere; forma diseminat a bolii se numete
macroglobulinemie Waldenstrom.
Imunohistochimic celulele sunt pozitive la : IgMs, Igc, CD19, CD20, CD79a.

Limfom Burkitt
Clinic apare la copii, cu localizare n mandibul, asociat cu infecia cu virusul Epstein Barr, cu
evoluie agresiv, dar curabil; este endemic n Africa.
Histopatologic apare o proliferare de celule de talie medie, cu citoplasma vacuolar i rat
mitotic nalt, amestecate cu macrofage cu corpi tingibili (apoptotici), care dau n ansamblu
aspectul de cer nstelat.
Imunohistochimic, celulele sunt pozitive la IgMs, CD19, CD20, CD79a, CD10, iar indicele Ki67 > 85% !
Din punct de vedere molecular apare translocaia t(8;14) cu rearanjamente ale genei c-myc.

Limfom Burkitt (LMNH limfoblastic),

celule de talie medie, macrofage cu corpi
tingibili, HE, 10x

Limfom Burkitt, aspect de

Limfom Burkitt, CD68 pozitiv in frecvente

macrofage intratumorale, 10x

Limfom Burkitt, Ki-67 pozitiv ~ 85% in limfocite mici tumorale, 20x

Leucemii acute limfoblastice (LAL)

Clinic: sindrom anemic + sindrom infecios + sindrom hemoragipar
Morfologic (clasificarea FAB) :

L1 : celule mici, cu nuclei ntunecai, omogeni

L2 : celule mari, cu nuclei palizi i nucleol proeminent
L3 : celule de talie medie, cu citoplasma vacuolar (Burkitt-like)

Histochimic: PAS (+), Tdt (+)

Imunohistochimic :
LAL comun (pre-B ~ 60%) : CD10+ (CALLA)

LAL B (~ 5%) : CD19, CD20 (L26)

LAL T : CD45RO (UCHL1)
LAL null = non-B/non-T

Leucemii acute mieloblastice (LAM)

Clinic : hepatosplenomegalie + chloroame (noduli verzi subcutanat) + hiperplazie gingival
Morfologic (clasificarea FAB):

LAM1 - mieloblastic
LAM2 - mieloblasto-promielocitar
LAM3 - promielocitar
LAM4 - mielocitar
LAM5 - monocitar
LAM6 - eritroleucemia
LAM7 - megakarioblastic

Histochimic: mieloperoxidazo (+), Sudan (+), esteraze (+)

LAM3 (particulariti):

morfologic: corpii Auer (bastonae azurofile citoplasmatice)

biologice: promielocitul are substane procoagulante ce pot declana coagulare
intravasculara diseminata
citogenetice: t(15;17), ce determin supraexpresia unui receptor nuclear (RAR), acionat
specific de acidul retinoic
Leucemia limfatica cronica (LLC)

Leucemia limfatica cronica (LLC) poate fi cu celule B sau cu celule T (CD4/CD8).

LLC-B are limfocite mici, mature i umbre nucleare Gumprecht.
LLC-T CD4+ prezint celule mici cu nuclei clivai (forma comun) sau polilobai (forma
japonez), uneori virus T limfotropic uman-1 (+).
LLC-T CD8+ prezint limfocite mari cu citoplasma abundent i granulaii azurofile.
Stadializarea Rai (LLC-B) :

Std0 - limfocitoza
Std1 limfocitoza + adenopatii
Std2 limfocitoza + adenopatii + hepatosplenomegalie
Std3 limfocitoza + adenopatii + hepatosplenomegalie + anemie
Std4 limfocitoza + adenopatii + hepatosplenomegalie + anemie + trombopenie
10% din LLC-B prezint tranformare prolimfocitar, 5% transformare n limfom malign nonHodgkin difuz cu celule mari B (imunoblastic, centroblastic) = sindrom Richter
Celelalte tipuri de LLC sunt :

Leucemia prolimfocitar cronic

Leucemia cu tricoleucocite (hairy-cell)
Boala lanurilor grele
Boala Waldenstrom
Mielomul multiplu (plasmocitomul)

Boala Waldenstrom este o macroglobulinemie definit prin prezena de paraprotein

monoclonal circulant Ig M i proliferare malign monoclonal de limfocite, ce infiltreaz toate
esuturile sub form de limfocite, plasmocite sau limfocite plasmocitoide (este un limfom malign
non-Hodgkin tip imunocitom).
Leucemia granulocitara cronica (LGC)
Etape : faza cronic (3 ani) faza accelerat (2 ani) faza acut (6 luni) = puseu blastic
Diagnostic: splenomegalie + leucocitoz (>100.000/mm3) + bazofilie + formula leucocitar
deviat pn la mieloblast + FAL zero + Cz Ph1 [t(9;22)] + gena hibrida BCR/ABL i proteina
P210 hibrid.
Complicaii: hiperuricemia, hiperleucocitoza, infarcte splenice

Ganglion cu infiltrate de leucemie granulocitara cronica, HE, 10x

Metaplazia mieloid cu mielofibroz(MMM)

Se caracterizeaz prin proliferare global cu pancitoz, hematopoiez extramedular cu
metaplazie mieloid n ficat i splin i proliferare reactiv fibroblastic, ce duce la mielofibroz
i insuficien medular.
Procesul de fibroza este legat de eliberarea din megakariocite a unor factori de cretere: factorul
de cretere derivat din megakariocite, factorul de crestere derivat din trombocite (PDGF) i F4t.
Diagnosticul pozitiv: splenomegalie + anemie sever cu dacriocite (eritrocite n pictur) +
tablou eritro-leucoblastic (eritroblati + formul leucocitar deviat la stnga) + mielofibroz
(impregnare argentic / van Gieson) + FAL (fosfataza alcalina leucocitara) normal + absena
cromozomului Ph1.

PARTI MOI
Tumori benigne cu celule conjunctive
Fibromul se prezint ca un nodul ncapsulat, bine delimitat, cu consisten variabil (dur, cnd are multe
fibre, moale cnd are multe celule).
Histologic este format din fibroblati i fibre conjunctive de colagen.
Celulele tumorale sunt fusiforme, cu nuclei alungii la capete i ascuii, cu dispoziie n vrtejuri, cuprinse
ntr-o strom conjunctiv.

Sunt descrise o serie de forme particulare, cum ar fi :

elastofibromul (la nivel toracic, ce conine fibre elastice identificabile cu orcein),

dermatofibromul (n derm, care este o variant de histiocitom fibros benign) i
fibromul cardiac.

Fibromatozele sunt pseudotumori, deoarece sunt determinate de procese reparative; proliferarea

conjunctiv este difuz i benign.
Pot fi fibromatoze superficiale (tip Dupuytren) sau profunde (tip desmoid), fiecare la rndul lor putnd fi
localizate sau generalizate. Cea mai frecventa este fasciita nodulara.
Fasciita nodular (fibromatoza pseudosarcomatoas) este o fibromatoz bine vascularizat i cu model
de cretere zonal:

n centru : o zon lax, mixoid

intermediar : o zon bogat celular, cu celule fusiforme dispuse n fascicule (miofibroblaste),
uneori cu prezena unor macrofage spumoase
periferic : o zon inflamatorie limfo-plasmocitar

Ca localizare poate fi: subcutanata, intramusculara sau perifasciala

Fasciita nodulara; detaliu cu celule fusiforme pe

un fond conjunctiv lax, HE, 20x

Fasciita nodulara; fibromatoza cu model de crestere zonal: arie laxa, zona compacta cu celule fusiforme
inglobata intr-o stroma bine vascularizata, HE, 10x

Alte fibromatoze:
Tumora desmoid apare n muchii drepi abdominali i se caracterizeaz printr-o proliferare conjunctiv,
fibroas, difuz, benign, cu fibroblati alungii, cu dispoziie paralel. Tumora prezint recidive frecvente
i potenial local distructiv.
Fibromul naso-faringian este un angiofibrom juvenil, la copii, cu regresie spontan dup vrsta de 20 de
ani.
Fibromul aponevrotic juvenil calcificant
Fibromatoza palmar (Dupuytren), cu retracia aponevrozei palmare la nivelul tendoanelor 4 i 5 (mn
n ghear)
Fibromatoza penian (Peyronie)
Fibromatosis colli (la nivel sternocleidomastoidian)
Fibromatoza cicatricial (cheloidul)
Fibromatoza de iradiere

Tumori fibro-histiocitare
Histiocitomul fibros benign (fibroxantomul) este compus din macrofage cu citoplasma spumoas
(celule xantomatoase), celule gigante multinucleate, cu nuclei n coroan (celule Touton) i fibroblaste
dispuse n benzi sau fascicule scurte, mprtiate printre histiocite, cu aspect n vrtej

Histiocitom fibros benign, plaja intinsa cu celule

fusiforme cu dispozitie in vartejuri scurte, HE,
10x

Histiocitom fibros benign, celule gigante

multinucleate Touton (nuclei in coroana), HE
40x

Xantomul este format din celule mari,

spumoase, cu dispoziie n cuiburi, care au n
citoplasm esteri de colesterol (celule
xantomatoase), ce deriv din histiocite i rare
fibroblaste. Se descriu 2 variante :
xantogranulomul retroperitoneal i nevoxantoendoteliomul.
Mixomul este o tumor benign, gelatinoas, ncapsulat, albicioas, ce apare frecvent n mandibul,
coaps, umr i la nivelul cordului. Este compus din celule stelate, cu prelungiri lungi, mprtiate,
nglobate ntr-o substan fundamental lax bogat n proteoglicani. Este considerat un mixosarcom cu
grad sczut de malignitate.

Mixofibrosarcom cu grad scazut de malignitate, celule stelate si fusiforme cu dispozitie alveolara,

delimitate de septe conjunctive, HE, 10x

Tumora Abrikosov (tumora cu celule granulare; ex-mioblastom) este o tumor cu origine incert,
derivat fie din histiocite, fie din celule Schwann (ambele sunt S-100 pozitive), ce apare la nivelul limbii.
Este alctuit din celule mari, poligonale, turtite, cu citoplasma granular, ce asociaz i hiperplazia
mucoasei pavimentoase ce acoper leziunea.
Tumora cu celule gigante ale tecilor tendinoase apare la nivelul minii, n degete i este compus din
histiocite cu hemosiderin, macrofage spumoase i celule gigante multinucleate.

Tumori maligne
Fibrosarcom
Fibrosarcomul este o tumor malign compus din celule fusiforme, cu dispoziie n os de
pete (herring bone) sau n fascicule, cu lacune vasculare (spaii vasculare delimitate de celulele
fusiforme), uneori cu celularitate bogat, dens, uniform, n formele bine difereniate, alteori cu
rat mitotic nalt, mitoze atipice i monstruoziti nucleare i celulare n formele slab
difereniate.
Diagnosticul diferenial se poate face cu histiocitomul fibros malign i cu fasciita nodular.
Prognosticul este cu att mai favorabil, cu ct localizarea este mai distal sau la extremiti i cu
ct gradul de difereniere este mai mare.

Fibrosarcom, celule fusiforme maligne dispuse in fascicule lungi, HE, 10x

Histiocitom fibros malign

Este o tumor cu localizare frecvent retroperitoneal, frecvent la aduli de sex masculin, cu
aspect macroscopic de carne de pete fiert, alb-cenuie, cu hemoragii i necroze.
Sunt descrise 4 tipuri histopatologice : storiform-pleomorf, tipul mixoid, tipul angiomatoid i
tipul inflamator.
Cel mai frecvent este tipul storiform-pleomorf cu urmtoarele caractere histologice :

celule fusiforme dispuse n fascicule i vrtejuri scurte intersectate (model storiform =

pin-wheel pattern)
pleomorfism celular (caracteristic) format din histiocite, miofibroblaste, celule maligne
cu nuclei hipercromi, mitoze atipice, celule gigante bizare, uneori multinucleare.

Histiocitom fibros malign, zone storiforme

si zone pleomorfe, HE, 10x

Histiocitom fibros malign storiform pleomorf, arii de celule fusiforme amestecate cu arii de
pleomorfism celular, HE, 10x

Histiocitom fibros malign, celule gigante,

HE, 20x

Histiocitom fibros malign storiform

pleomorf, celule fusiforme in vartejuri
scurte, HE, 10x

HFM-SP, vimentina pozitiva in celulele tumorale, 10x

Histiocitom fibros malign storiform

pleomorf, atipii, pleomorfism celular si
mitoze, HE, 10x

HFM-SP, CD68 pozitiv in celulele tumorale, 10x

HFM-SP, mdm-2 pozitiv in celulele

tumorale, 20x

HFM-SP, Ki-67 pozitiv ~ 10-15% in nucleii celulelor tumorale, 20x

Liposarcom (LPS)
Apare la extremiti, mediastinal, retroperitoneal sau n glanda mamar. Sunt descrise histologic
cteva tipuri : bine difereniat, pleomorf, mixoid / rotundo-celular i dedifereniat.
Forma bine difereniat are potenial local distructiv i poate fi de 3 tipuri : lipoma-like,
sclerogen, sau tip inflamator.
Tipul pleomorf este compus din lipoblati maligni asemntori cu celulele adipoase embrionare
nedifereniate.

Tipul dedifereniat poate avea difereniere fibroblastic, rabdomioblastic sau de tip histiocitom
fibros malign.
Liposarcomul mixoid / rotundo celular reprezint ~ 50% din totalul liposarcoamelor, cu
localizare la coaps i regiunea poplitee (~ 75%); macroscopic prezint mase cu aspect gelatinos
sau opac.
LPS mixoid / LPS rotundo-celular reprezint o entitate anatomo-clinic; scderea gradului de
difereniere duce la tranziia : LPS mixoid -> LPS rotundo-celular.

Liposarcom coapsa (F, 78 ani, 5 kg, 40 cm,

a 9-a recidiva in 20 ani), aspect
macroscopic

Liposarcom coapsa, detaliu macroscopic, tumora invaziva, aparent incapsulata, de mari

dimensiuni, cu zone de hemoragie si necroza

Liposarcom, sectiune macroscopica, aspect

gelatinos, galbui

Liposarcom, detaliu pe sectiune cu tumora

invaziva, alb-galbuie cu o zona restransa de
hemoragie

Liposarcomul mixoid se caracterizeaz

prin arii multinodulare cu celularitate
sczut, pe un fond mixoid (matrix ce
conine acid hialuronic) i celularitate dens
la periferie, reea capilar plexiform cu aspect arborescent sau de piciorul ciorii, uneori lacuri
de mucus printre celule ce dau un aspect cribriform (n sit) sau chistic, uneori difereniere tip
fibroblast-like. Evoluia n acest tip de LPS este favorabil fa de celelalte tipuri, cu recidive
locale i uneori fr metastaze !

Liposarcom mixoid, celule fusiforme si

stelate, HE, 10x

Liposarcom mixoid, lipoblasti, celule stelate, vase capilare sangvine cu aspect de 'piciorul ciorii',
HE, 10x

Liposarcom mixoid, lipoblasti in diferite

stadii de diferentiere, HE, 10x

Liposarcom mixoid, lipoblasti, vase capilare si celule fusiforme pe un fond mixoid, HE, 10x

Liposarcom mixoid, lacuri de mucus si

lipoblasti maligni pe fond mixoid, HE, 10x

Liposarcom mixoid, CD34 pozitiv in

frecvente capilare arborescente, 10x

Liposarcom mixoid, S-100 pozitiv in celulele tumorale, 10x

Liposarcom mixoid, vimentina pozitiva

difuz, 10x

Liposarcom mixoid, p53 pozitiv ~ 5-10% in

nucleii celulelor tumorale, 20x

Liposarcomul rotundo-celular apare prin

scderea gradului de difereniere ce duce la
tranziia : LPS mixoid -> LPS rotundocelular. Exist 2 moduri de tranziie :

abrupt : noduli bine delimitai cu celule mici rotunde i arii mixoide lobulare bine
delimitate
progresiv : zone de LPS mixoid intercalate cu zone de LPS rotundo-celular

Liposarcom, S-100 pozitiv difuz in celulele

tumorale, 10x

Liposarcom mixoid, CD34 pozitiv in frecvente capilare arborescente, 10x

Histopatologic se constat celule mici, rotunde, cu nuclei suprapui, dispuse n agregate

(clusters) dense sau cordoane, uneori cu strom hialin.
Histochimic reacia Alcian blue poate fi +/- dup digestie cu hialuronidaz n matrixul
extracelular. Imunohistochimic se poate constata: vimentina (+), S-100 (+), aP2 = adipocyte lipid
binding protein (+) n lipoblaste. Molecular apare translocaia t (12;16) cu formarea proteinei de
fuziune CHOP / TLS.

Leiomiosarcom
Este compus din celule alungite, eozinofile, cu citoplasm fibrilar, dispuse n benzi i fascicule,
care uneori se intersecteaz n unghi drept.
Se descriu mai multe tipuri histologice : bine difereniat, epitelioid, mixoid, pleomorf sau
dedifereniat.
D frecvent metastaze sangvine n plmn i ficat; prognosticul este defavorabil cnd diametrul
tumorii este mai mare de 6 cm, cnd exist hemoragii i necroze sau mai mult de 5 mitoze / HPF
(cmp cu obiectiv mare - 40x).
Imunohistochimic este pozitiv la alfa actina muchiului neted i desmin.

Leiomiosarcom, zona cu hemoragie si

necroza, HE, 10x

Leiomiosarcom, celule fusiforme, celule gigante pleomorfe cu atipii si mitoze, HE, 10x

Leiomiosarcom, mitoza atipica, HE, 40x

Leiomiosarcom, vimentina pozitiva difuz in

celulele tumorale, 10x

Leiomiosarcom, Ki-67 pozitiv ~ 25% in nucleii celulelor tumorale, 10x

Leiomiosarcom, actina muschiului neted

(SMA) pozitiva in celulele tumorale, 20x

Leiomiosarcom, p53 pozitiv in numerosi

nuclei ai celulelor tumorale, 20x

Rabdomiosarcom (RMS)

Se caracterizeaz prin proliferarea unor celule numite rabdomioblati: celule rotund ovalare, cu
nucleu alungit, cu citoplasm eozinofil, cu miofibrile (striaii) abundente, alungit, ca o coad
= celul mormoloc (tad-pole cell).
Se descriu cteva tipuri histologice :

tipul embrionar (sarcom botrioid) alctuit din plaje de celule mici, rotunde, uniforme, cu
localizare frecvent n vezica urinar sau vagin; are o evoluie favorabil comparativ cu
alte tipuri
tipul alveolar cu celule dispuse n cuiburi, separate de septuri conjunctive dense
tipul pleomorf, cu celule nedifereniate, cu localizare frecvent la coaps (~ 75%)

Imunohistochimic poate arta pozitivitate pentru actina sarcomeric, desmin i mioglobin

(Mb), Myo-D1, miogenin.

Rabdomiosarcom, mioglobina pozitiva in

frecvente rabdomioblaste, 10x

Rabdomiosarcom, rabdomioblasti in diverse stadii de diferentiere, HE, 10x

RMS embrionar reprezint ~ 50% din totalul RMS, frecvent la copii < 10 ani i adolesceni, cu
localizare la cap i gt (~ 71%), genitourinar (~ 71%), retroperitoneal (~ 59%).

Se descriu 3 tipuri : RMS embrionar clasic (rotundo-celular), RMS embrionar botrioid (sarcomul
botrioid), RMS embrionar fusiform.
RMS embrionar clasic (rotundo-celular) se caracterizeaz prin arii celulare perivasculare,
alternnd cu arii mixoide, ce conin o mixtur de rabdomioblati nedifereniai (ovoizi, mici,
hipercromi) i rabdomioblati difereniai (mormoloc).
RMS embrionar botrioid (sarcom botrioid) are caracteristic stratul cambial Nicholson = celule
tumorale rotunde nedifereniate dispuse n plaje aflate subepitelial i desprite de epiteliu printrun esut mixoid.
RMS embrionar fusiform se caracterizeaz prin prezena unor celule rotunde alternnd cu celule
fusiforme cu aspect angular = semnul n zig-zag sau al paiului rupt (broken straw sign).
Histochimic celulele sunt PAS (+). Imunohistochimic sunt pozitivi : mioglobina citoplasmatic,
nefilamentos, desmina citoplasmic, filamentos (sensibilitate mare), Myo-D1 i mio-genina
nuclear (specificitate mare).
Citogenetic apare trisomia 8 i pierderea heterozigozitatii (LOH) 11p ~ 75%

Stratul cambial Nicholson - esut mixoid epiteliu, ntr-un rabdomiosarcom embrionar

botrioid de vl palatin, HE, 10x

Rabdomiosarcom embrionar, desmina pozitiva in numeroase celule tumorale, 10x

Rabdomiosarcom alveolar, HE, 10x

Sarcomul sinovial este o tumor bifazic, cu 2 componente histologice :

componenta epitelial, ce conine celule cubo-cilindrice, cu dispoziie n cordoane sau

glande
componenta sarcomatoas, ce conine fascicule dense de celule fusiforme, alungite

Reacia histochimic cu albastru de toluidin este pozitiv pentru mastocitele perivasculare,

element caracteristic sarcomului sinovial.
Imunohistochimic este pozitiv la vimentin i citokeratin, antigen de membrana epiteliala
(EMA) i uneori CD99 (MIC-2) n ~ 50% din cazuri

Sarcom sinovial, numeorase mastocite

intratumorale, albastru de toluidina, 10x

Sarcom sinovial, proliferare tumorala

bifazica: celule cubo-cilindrice ce formeaza
fante si structuri pseudoglandulare si celule
fusiforme mezenchimale ce formeaza
fascicule alungite, HE, 10x

Sarcom sinovial, pancitokeratina KL1 pozitiva difuz in componenta epiteliala, 10x

Sarcom sinovial, vimentina pozitiva difuz

in componenta mezenchimala, 10x

Hemangiopericitom

Este localizat frecvent la coaps, retroperitoneal, pelvis; se asociaz cu hipoglicemie (prin

hiperproducie de factor de crestere insulin-like).
Are o cretere lent, nedureroas i afecteaz aduli (vrsta medie ~ 45 ani).
Originea sa este n pericite (celule rotund-ovalare perivasculare cu caractere musculare).
Histopatologic se constat celule rotund-ovalare sau fusiforme dispuse n jurul unor structuri
vasculare de calibru variat, ramificate, anastomozate, ce dau aspectul de coarne de cerb,
precum i zone de hialinizare variabile interstiial i perivascular (mai ales la vasele mari).
Imunohistochimic se constat CD34 (+), F VIII i CD31 (-), desmina i vimentina (+)
inconstant.
Molecular apar rearanjamente ale Cz 12q, fr LOH (pierderi ale hetero-zigozitii) sau
amplificari genice la CGH (hibridizarea genomic comparativ).

Tumori neuroectodermale cu celule mici

Sunt reprezentate de:

Sarcomul Ewing (ES) scheletal

Sarcomul Ewing extrascheletal : ES tipic , ES atipic , PNET (tumor neuroectodermal
primitiv)
Tumora Askin: este o tumor cu celule mici rotunde i albastre toraco-pulmonar
(histologic similar PNET, dar cu caractere clinico-patologice diferite)

Sarcom Ewing, tumora neuroectodermala

cu celule mici, rotunde dispuse in plaje
solide, intinse, PAS pozitive, PAS, 20x

Sarcom Ewing, MIC-2 pozitiv in celulele

tumorale, 10x

Histochimic se observ reacia PAS (+)

intracelular, iar impregnarea argentic Gomori
arat o reea fin pericelular.
Imunohistochimic se poate constata CD99 / MIC2 (+), vimentina (+)
Citogenetic apare t (11;22).
Caracterele histopatologice ale sarcomului Ewing extrascheletal tabel
Caractere

ES Tipic

ES Atipic

PNET

Forma
celulei

Rotunda

Neregulata

Neregulata

Nucleul

Cromatina fina, nucleol Cromatina in blocuri,

punctiform
nucleol proeminent

Cromatina in blocuri,
nucleol proeminent

Glicogenul

Abundent

Moderat

Putin

Rozete

Absente

Abstente

Prezente (tip HomerWright)

Neuroblastomul
Este o tumor embrionar cu celule mici, rotunde i albastre, ce apare la copii mai mici de 4 ani
cu localizare n lanul ganglionar simpatic paravertebral i suprarenal (70%).
Tumora poate avea o regresie spontan (60% din cazuri) prin difereniere : neuroblastom /
ganglioneuroblastom / ganglioneurom.
Histopatologic se constat celule mici, rotunde, albastre n plaje, cu un pattern vag lobular sau n
cuiburi incluse ntr-un matrix neurofibrilar (procese neuritice); uneori pot apare rozete
perifibrilare (Homer-Wright) sau un pattern marcat lobular (aspect organoid - prognostic
favorabil).
Imunohistochimic poate fi enolaza neuronala specifica (+), S-100 (+), nbl (+)
Molecular apar amplificarea genei n-myc i corpusculi double minute.

Neuroblastom, plaja intinsa cu celule mici, rotunde si albastre, HE, 10x

Neuroblastom, plaja intinsa cu celule mici,

rotunde si albastre, HE, 10x

Neuroblastom, nbl pozitiv in frecvente celule tumorale, 20x

Estesioneuroblastom, neuroblastom olfactiv, HE, 10x

Cordomul
Este o tumor malign, cu punct de plecare n notocord (din care deriv coloana vertebral), cu
model de cretere lent i cu localizare sacrococcigian, atlanto-occipital sau supraselar.
Histopatologic, caracteristic sunt celulele physalifere celule cu citoplasm vacuolar, bogat n
glicogen, cu membran celular distinct, cu aspect de celule vegetale, cu dispoziie n plaje.
Imunohistochimic este pozitiv la citokeratin, vimentin, antigen de membrana epiteliala, S-100.

Cordom, plaja cu celule physalifere, HE,

10x

Cordom, celule physalifere, albastru de

toluidina, 10x

Cordom, KL1 pozitiv difuz in celulele tumorale, 4x

Cordom, vimentina pozitiva in celulele

tumorale, 4x

Cordom, EMA pozitiva in celulele tumorale, 4x

Cordom, S-100 pozitiv in celulele tumorale,

4x

Alte sarcoame
Sarcomul alveolar de pri moi (cu celule
granulare, de natur probabil
rabdomioblastic) este compus din celule
poligonale, organizate n cuiburi sau
alveole, ce dau un aspect organoid;
celulele conin incluzii cristaline
intracitoplasmatice PAS pozitive. Intre
cuiburile de celule se delimiteaz spaii vasculare sinusoidale subiri.
Sarcomul epitelioid este compus din celule epitelioide eozinofile maligne, cu aranjament
nodular i cu necroz central, la care se adaug abundente fibre colagene hialinizate intercelular.
Imunohistochimic sarcomul epitelioid este pozitiv la vimentin, citokeratin i CD34 (~70% din
cazuri).
Sarcomul cu celule clare al prilor moi (variant de melanom malign dezvoltat n esuturile
moi)

Sarcom alveolar de parti moi, celule poligonale, eozinofile, granulare, cu dispoziie alveolar,
delimitate de septe conjunctive fine cu spaii vasculare subiri, PAS, 10x
Tumora desmoplazica cu celule mici
Are localizare abdominal n ~ 94% din cazuri

Histopatologic se constat cuiburi de celule mici rotund - ovalare incluse ntr-o strom intens
desmoplazic hipervascular; celulele pot fi dispuse n trabecule, tubi, insule cu necroz central
sau pot avea caractere rhabdoide.
Imunohistochimic tumora prezint markeri epiteliali (citokeratina, antigenul de membrana
epiteliala), markeri mezenchimali (vimentina , desmina), markeri neurali (enolaza neuronala
specifica).

Osteo-articular si muscular:
Afectiuni metabolice osoase:
Rahitismul si osteomalacia
Rahitismul (la copil) reprezint o mineralizare inadecvat a matricei osteoide datorat deficitului
de vitamina D i scderea absorbiei calciului, leziunea de baz fiind la nivelul cartilajelor de
cretere; semnul caracteristic este osificarea endocondral anormal. Cartilajul de cretere nu
formeaz cordoane (cum se petrece la subiecii normali), ci cuiburi i este ngroat; n plus, mai
apare un exces de osteoid nemineralizat, cu trabecule osoase neregulate.
Osteomalacia (la adult, frecvent femei) se caracterizeaza printr-o matrice osteoida buna, dar cu
mineralizare neadecvata (centrul trabeculelor osoase este mineralizat, iar periferia nu). Clinic
apar dureri osoase, cu microfracturi corticale (liniile Looser - Rx) si incurbarea oaselor (frecvent
tibiile). Se datoreaza metabolismului anormal al vit. D: dieta inadecvata, sinteza inadecvata,
malabsorbtie (boala Crohn, boala celiaca), boli renale (insuficienta renala cronica)
Osteoporoza
Reprezint o diminuare a densitii osoase a scheletului, cu remanierea matricei osoase, fr
procese formative ale osului; cortexul i trabeculele osoase sunt subiri, dar normal mineralizate
i ca urmare, pot apare microfracturi (mineralizare adecvata cu matrice osteoida defectiva).
Exist 2 tipuri:

tipul I care apare mai frecvent la femei, dup menopauz i afecteaz oasele compacte cu
fracturi de coaste i vertebre, i

tipul II care apare la ambele sexe, o dat cu mbtrnirea (osteoporoza senila), afecteaz
esutul osos spongios, cu fracturi de old. Bolnavii prezinta in timp tasari vertebrale cu
microfracturi si cifoza

Genetic:
Mutatia punctiforma a genelor COL1A1 (17q) / COL1A2 (7q): G T

Polimorfismul genelor ce codifica receptorul pentru calcitonina (CALC-R) si receptorul pentru

vit. D
Osteoporoza mai apare in terapia cu corticosteroizi pentru PAR si in imobilizari pentru fracturi
de membre sau paralizii (atrofie de imobilizare).

Hiperparatiroidismul
Hiperparatiroidismul se datoreaz hipersecreiei de PTH i poate fi primar sau secundar.
Hiperparatiroidismul primar este datorat unui adenom paratiroidian i duce la apariia bolii von
Recklinghausen (osteodistrofia fibrochistic),
Hiperparatiroidismul secundar apare n cadrul insuficienei renale cronice, prin pierderea Ca 2+
prin urina si retentia de aluminiu (osteodistrofia renala).
Histopatologic apare o demineralizare osoas prin creterea activitii osteoclastelor (normal,
raportul osteoblaste / osteoclaste = 10:1) i fibroza mduvei osoase.
Pot apare microfracturi, cu microhemoragii, hemosiderina fiind fagocitat de macrofage, cu
apariia tumorii brune hiperparatiroidiene (caracterizat prin prezena unei mixturi de osteoclaste,
fibroblaste i macrofage ncrcate cu pigment); diagnosticul diferenial se face cu tumora cu
celule gigante a osului.
Boala Paget
Osteodistrofia deformant (boala Paget) este o distrofie mineral a calciului, ce afecteaz
frecvent craniul, vertebrele i pelvisul; poate fi monostotic sau poliostotic i poate evolua spre
un osteosarcom secundar.
Clinic apar dureri osoase osteocope, compresii de nervi cranieni, deformari ale cutiei craniene.
Histopatologic evolueaz n 3 etape :
1. faza osteolitic : prezena a numeroase osteoclaste n jurul spiculilor osoi
2. faza osteoblastic : trabecule osoase delimitate de osteoblaste, leziunea fiind tipic
hipervascular
3. faza osteosclerotic : aspect de mozaic zone (osteoid) calcificate, alternnd cu zone
necalcificate i fibroza mduvei
Displazia fibroasa

Displazia fibroas reprezint metaplazia osoas a stromei fibroblastice, cu apariia unor

trabecule de osteoid neregulate (cu aspect de litere chinezeti), nedelimitate de osteoblaste
(caracteristic); poate avea focare de metaplazie cartilaginoas.
esutul conjunctiv are multe fibroblaste fusiforme. Afeciunea apare frecvent pe oase spongioase
i poate avea o form monostotic (afecteaz un singur os) sau poliostotic (afecteaz mai multe
oase) i determin sindromul Albright (displazie fibroas + hiperpigmentare + tulburri
endocrine).
OSTEOMIELITA
Osteomielita reprezint infecia cavitii medulare a osului i poate fi secundar fracturilor (cel
mai frecvent), prin diseminare hematogen, cu Stafilococ auriu sau Salmonella (la cei cu anemie
falciform) sau n cadrul unei tuberculoze.
Osteomielita acut se caracterizeaz prin formarea unor abcese n cavitatea medular, cu
creterea presiunii n cavitatea nchis i apariia unor infarcte osoase i formarea de sechestre
(esut osos necrozat detaat n interiorul unei caviti osoase plin cu puroi).
In jurul sechestrelor poate apare o reacie granulomatoas de corp strin i evoluia spre o
osteomielit cronic.
Histopatologic, cavitatea medular este plin cu PMN, macrofage i fibrin, cu erodarea osului,
necroza lui i lipsa osteocitelor din lacune (caracteristic).
Fracturi
Fracturile pot aparea pe os normal sau patologic (osteoporoz, osteosarcom) i pot fi cu 2
fragmente, cu fragment intermediar (3 fragmente) sau cominutiv (> 3 fragmente).
Vindecarea fracturilor se face n mai multe etape:
distrugerea osului normal,
hemoragie la locul fracturii,
formarea cheagului sangvin,
apariia unui esut de granulaie (procalus),
ndeprtarea de ctre macrofage a detritusurilor celulare osoase,
formarea calusului (osteoid i os ondulat) i
remodelarea calusului.

Tumori osoase:
Tipul tumorii

Vrsta Localizare

Aspect histologic

Osteom

40-50

Craniu i fa

Os lamelar matur

Osteom osteoid

10-20

Diafiza oaselor
lungi i scurte

Osteoid mrginit de osteoblaste inclus ntr-o

strom fibroas

Osteosarcom

10-25

Metafiza oaselor
lungi

Osteoid + os ondulat inclus ntr-o populaie

celular variat : osteoblaste maligne, fibroblaste

etc.
Cartilaj hialin matur (encondrom / eccondrom),
cu pstrarea lobulaiei

Condrom

10-40

Mini, picioare

Condrosarcom

30-60

Cartilaj imatur, fr pstrarea lobulaiei, cu

Metafiza oaselor
celule aezate n diade sau tetrade, cu atipii i
lungi (schelet axial)
mitoze

5-25

Diafiza oaselor
lungi

Celule mici, rotunde, nedifereniate, fr strom,

ce erodeaz osul; multe capilare, PAS (+), MIC-2
(+)

Tumora cu celule
20-40
gigante

Genunchi

Celule gigante multinucleate, celule fusiforme,

celule mononucleare

Metastaze

Oriunde

Frecvent adenocarcinoame; marea majoritate

sunt osteolitice, excepie ADK de prostat ->
metastaze osteoformatoare !

Sarcom Ewing

50-90

Metastazele osoase sunt date mai frecvent de 5 cancere:

Carcinomul mamar
Carcinomul pulmonar cu celule mici
Carcinomul renal
Carcinomul tiroidian
Carcinomul de prostata

Consecintele MTS:

Dureri osoase
Fracturi
Inlocuirea M.O. anemie leuko-eritroblastica
Hipercalcemie prin distrugere osoasa
Compresii pe nervii spinali pareze / paralizii
Tumori benigne

Osteomul osteoid apare numai la oasele lungi (diafiz) i uneori n corpii vertebrali, ca o tumor
benign cu diametru < 1 cm, dureroas, la tineri < 20 de ani.
Radiologic se observ o cavitate central, numit nidus, i un halou clar periferic.
Histologic, prezint n centru o matrice osteoid delimitat de osteoblati, iar la periferie o
strom fibroas dens (osteo-scleroz) i esut osos compact.

Osteom osteoid, matrice osteoida trabeculara, cu aspect anastomotic, delimitata de osteoblasti,

inclusa intr-o stroma fibroasa, HE, 10x

Osteoblastomul este un osteom osteoid gigant cu diametrul > 1 cm; apare frecvent n vertebre i
nu invadeaz osul.
Histologic se constat osteoblati reactivi periferici, cu aspect n lacrim (tear drop cells), ce
delimiteaz o matrice osteoid, dnd n ansamblu aspectul de plasa de sirma (chicken-wire
pattern).
Osteomul este o tumor benign, ce apare la vrst adult (40-50 ani), cu localizare numai la
craniu; orice localizare pe oase periferice se numete insul de tip cortical sau enostoz.
Histologic se caracterizeaz prin prezena unui os matur lamelar (lamellar bone).
Osteocondromul este o exostoz osteo-cartilaginoas, format din trabecule de os matur i
cartilaj hialin bogat la periferie (ca o cciul); ntre cele 2 formaiuni histologice exist vase
sangvine ce erodeaz cartilajul. Este solitar, apare la tineri < 20 de ani, frecvent la genunchi.
Condroblastomul se caracterizeaz prin prezena unor plaje condroide i a unei strome cu 2
populaii celulare : celule mici, curbate, reniforme, cu origine condroblastic i celule gigante
multinucleate (osteoclaste).
Alte leziuni osoase benigne sunt:

miozita osifiant (cu 2 zone : periferic os compact i esut muscular striat, iar central
esut conjunctiv lax i osteoid imatur)
fibromul condromixoid - matrice mixoid cu celule stelate i strom cu septuri
conjunctive ce conin celule fusiforme i celule gigante; diagnosticul diferenial se poate
face cu condrosarcomul mixoid de grad II

fibromul osifiant

Marea majoritate a tumorilor se localizeaz n metafiz, sarcomul Ewing apare n diafiz

(cavitatea medular), iar epifiza gzduiete 3 tumori :

tumora cu celule gigante

condroblastomul
osteoblastomul
Tumori maligne

Osteosarcomul este o tumor osoas malign primitiv, ce apare frecvent la sexul masculin (~
10-30 ani), cu localizare metafizar, la nivelul oaselor lungi; respect regula : fuge de cot i se
apropie de genunchi.
Osteosarcomul secundar apare n boala Paget, post-iradiere (n maxil) sau pe focare de displazie
osoas; osteosarcomul din boala Paget este multicentric i apare dup vrsta de 50 de ani.
Funcie de localizare poate fi : central, periferic sau juxtacortical (are malignitate joas).
Histopatologic se caracterizeaz prin plaje de celule fusiforme (osteoblaste maligne), cu
pleomorfism i mitoze atipice, care produc matrice osteoid; se necrozeaz spontan n ~ 2/3 din
cazuri i d metastaze pulmonare. In formele bine diferentiate se pot observa osteoblasti maligni
in matricea osteoida (normal se gasesc la periferie)
Histologic se descriu 4 tipuri :
tipul osteoblastic
tipul condroblastic
tipul fibroblastic
tipul telangiectazic
Imunohistochimic poate fi pozitiv la vimentin, osteonectin, fosfataz alcalin, colagen I.
De remarcat c un indice de necroza post-iradiere n osteosarcom > 90%, arat un prognostic
relativ favorabil.

Osteosarcom, osteoblasti maligni, matrice

osteoida, HE, 10x

Osteosarcom, focar de necroza si

pleomorfism celular, HE, 10x
Condrosarcomul este o tumor
cartilaginoas malign, cu localizare
metafizar, n axul scheletului (coloan
vertebral, pelvis, centur scapular),
frecvent > 30 ani.
Poate fi central, periferic sau juxtacortical,
funcie de localizare, iar histologic se
caracterizeaz prin proliferarea unor
condrocite mari, binucleate, pleomorfe,
aezate cte 2 n lacune (diade) sau cte 4
(tetrade), fr pstrarea structurii lobulare a cartilajului hialin. Se urmresc 3 elemente :
densitatea celular, atipiile celulare i mitozele, funcie de care se descrie gradul de malignitate.
Histopatologic se descriu cteva tipuri :
condrosarcomul bine difereniat (diagnostic diferenial cu condromul dens celular)
condrosarcomul cu celule clare (citoplasma cu aspect de sticl sfrmat)
condrosarcomul mixoid grad II (diagnostic diferenial cu fibromul condromixoid)
condrosarcomul dedifereniat (conine o zon sarcomatoas diferit)
condrosarcomul mezenchimatos.
Condrosarcomul dedifereniat are 2 zone : o zon de condrosarcom nedifereniat (high-grade) i
o zon cu alt sarcom bine difereniat (low-grade) de tip histiocitom fibros malign sau
osteosarcom; ntre cele 2 zone limita este distinct i brusc.

Condrosarcom bine diferentiat, HE, 10x

Patologie articulara

Poliartrita reumatoida
Poliartrita reumatoid este o boal autoimun, frecvent la femei mature, caracterizat
histopatologic la nivelul articulaiilor prin panusul sinovial, iar la nivelul esutului subcutanat
prin noduli reumatoizi (frecvent la coate i genunchi).
Clinic se caracterizeaz prin dureri articulare la nivelul articulaiilor mici, cu deviere ulnar i
subluxaii ale falangelor minilor, afeciunea fiind simetric i prinznd articulaiile mici ale
minilor i picioarelor.
Biologic, complementul din lichidul sinovial este sczut, cel seric este normal, iar n lichidul
sinovial se pot gsi factor reumatoid (IgM anti IgG), ragocite (PMN ce au fagocitat anticorpi),
complexe imune.
Panusul sinovial reprezint sinoviala hipertrofiat i hiperplaziat, bogat vascularizat (esut de
granulaie ce crete aberant), ce formeaz proiecii viloase n cavitatea articular, care se pot
fibroza, ducnd la anchiloz; n sinovial mai apar i infiltrate inflamatorii limfo-plasmocitare n
agregate.
Nodulul reumatoid subcutanat prezint o zon central cu necroz fibrinoid i o zon periferic
cu histiocite, limfocite, plasmocite aezate n palisad.
In cadrul poliartritei reumatoide se descriu 2 sindroame : sindromul Felty i sindromul Caplan.
Sindromul Felty se caracterizeaz prin poliartrit reumatoid, splenomegalie i neutropenie.
Sindromul Caplan reprezint o pneumoconioz cu noduli reumatoizi n plmn.
Artroza
Artroza este o boal degenerativ, caracterizat prin degenerescena cartilajului hialin, cu
fragmente cartilaginoase intraarticulare (oareci articulari), chiste osoase subcondrale, apariia
osteofitelor i osteoscleroz. Clinic apar nodulii Heberden i Buchard, la nivelul falangelor
proximale i distale ale minii i halux valgus la nivelul picioarelor (monturile).
Sinovita vilonodulara pigmentara
Sinovita vilonodular pigmentar se caracterizeaz prin hiperplazia sinovialei, cu aspect vilos i
infiltrate nodulare cu macrofage ncrcate cu hemosiderin, celule spumoase i celule gigante
multinucleate.

Miopatii inflamatorii :

Au o serie de caractere comune reprezentate de :

degenerescen vacuolar muscular

necroz muscular focal
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar

Dermatomiozita se caracterizeaz printr-un infiltrat inflamator limfocitar cu celule CD4+,

perivascular, fr invazie muscular. Rspunsul imun este de tip umoral, cu anticorpi anti Mi-2,
tip IgG.
Polimiozita se caracterizeaz printr-un infiltrat cu limfocite CD8+, interstiial, cu invazie
muscular. Rspunsul imun este predominant de tip celular, cu anticorpi anti Jo-1 (asociaz i
afectarea plmnului) i anticorpi anti SRP (asociaz afectarea cordului).

Miopatii idiopatice (degenerative) :

Cu pattern neuropatic apare n denervri i poate avea mai multe tipuri :

atrofie celular singular (ex.: atrofia de inactivitate a fibrelor tip II)

atrofie de grup (ex.: scleroza lateral amiotrofic)
atrofie fascicular (ex.: boala Werdnig-Hoffmann)

Cu pattern miopatic apare n distrofii sau boli autoimune i se caracterizeaz prin fibroz
interstiial, infiltrat inflamator limfocitar i fibre musculare cu forme i mrimi variate.
Boala Duchenne (atrofia muscular pseudohipertrofic) este o distrofie muscular x-linkat
recesiv, datorat deleiei genei ce codific distrofina.
In fazele precoce apare atrofie muscular cu necroz, infiltrat inflamator macrofagic i
modificri reactive de tip hipertrofie compensatorie muscular (muchi hipertrofic cu nucleu
central). In faza tardiv apare fibroza interstiial i infiltrat cu celule adipoase
Alte afectiuni musculare:

Miopatia cu corpi nemalini (filamente asemntoare cu striurile Z)

Miopatia tubular (fibre musculare, cu aspect n int)
Miopatia mitocondrial (aspect electrono-microscopic de lot de parcare)