roAN $ERDEA|{

AAETODNCA
PREDARTN

mA4Bnn
ROA/IADNE
[A CTASTM
FNV
trIanual pentm lieee pedagog;iee,
clascle a XI"a qi a XII-a
- s p e e i a l i tatea i nvi { i tori -

DDITURA DIDACTICA$r PEDAGOGTCA

_ BUCURE$TI

9.d,r?& "e^rrrft

spncrFrcul srurlrur,ur LrMRrrnoMANEim crcrur, pRIrrAR.

oBrpcrul rlEToDICrrpnnn[nrr LTMBIInouAun
Lirab-a romAn5 constituie un obieg!*_{_g
in inv5ldmintur
Jt-Uliu ^impg-I-t.?nt
nostru obligatoriukie 10 ani. SLudiulIimbii romane
-are o insemndtate*eii-toftl
deose-bi+d:-in-tdrmtiEa:multilateralia iineretrrlu-ig.,o1a..-n!.r
insuqireaiorespunzStoarga]i-mbii-iomd-ne nu poate fi-congepute evoiulia
gcolaril,qrfpf6,gEtiii:ii tor coreipu'zitoarB__.fq."q9rg1g.l1" intElectuals*viitoarea
.partidului
-ii-.rra{e i1v-1!ami;t b"
aceda documentele
9i statului nostiu .itii"o*"ilrr"
romand la loc de
frunte in rindul disiiprinelor incluse in pranur
t"";tilirrt
gcolii. ,,consider
-d;
necesar - arita tovar5gul Nicolae Ceaugescuta congresni "r
p"riti"Jii
Eau.u1i"i
al culturii Socialiste-.- sr atrag
asupra necesitdlii de a se acorda o mai
_atenlia
mare grijr istoriei, literaturii, limbii rom6ne,'crealieipffirului
nostru f
un factor importanr pentru educarear";l;i;;i; a tinereturui";;r1;
p"iri"i
;:H::11:"0
limbii romdne ca disciplini gcolarr capat5 dimen. .ln gicl-u]-p1iryar-importanfa
siuni noi;'ddferminatede faptill cr prin aceastase urmdtelte
atit.eultiVarea limbajtilui oral gi scris al gl".Yil"l .-un,iniilr.u qi folosirea
a limbii materne,
cit sfinTEtarea-un-or tehnici de baza'ale;;it;t;ttt'jii.iJ"tuur",
""r*ta
cum sint cititul
scristrfq'i'dxliiimaiea corectE.Tc6;ta'i'"j-"-i"i sau instil;6;;ejat"
mu.rtii
asrgurr ctezvoltareagi perfeclio'fdia.iimbajurui,',pie.:"^"iisuccesul intetectuaij
in intreaga
evolulie viitoare a qcoiarilor
Formulind func!iile qi obiectivele-principaleale Iimbii
romane, ca disciplini
qcolar5in 'dclul primar, se cuvine sd fie amintiti,
in trir";i rind, tocmai ftmclia
sa instrumentald.care se realizeazdin toate
.compartimentetetimlii;t}fiffi;
scris;reffiFte,llffiiutoltarea
yo.Luili, colnprnr,'e, grr^rgi.-^Ci aciasta
$;te Lunctia'.Fea
mairfii;it-cfrte a-Ti?nfiiT'ffi;";T,.d;;:;;;51;:,I-iEpt
rj-i.ul"irr,.opur rearizdriiei
alrr''ape rumatare drn num[ruf
aproapelT@5TdTF*dYi
numdrur iotal
totar cle
de ore
ore r]in
din pra.rr,r
de in'x*x-ri-+--lr.*li^:::t-i
oc^
invitdh
rnval
lnlenrrt
ratrul rln
-"i qnl l rl aI cl asei I
este aTei Lat invJEliis1t1ii
sc"ierji I i dez.yd6ii-y!&irii.
dezydlra-rij_ibrht. ii. ln
i cla'Grei.mat*."
i##
ti;
cicruhr-Trima..fi
t"irffi 0"6;r'o'Jliffi
"
;;;#i,:'ffi
;,iir;*!a"#.9nJj:
mai nilEiGIG menline'la api;;il;i"";"ireime
din totatut orernrn,nrinqa in nro-,,r

*;,m,ljltyitffi
l;;Hiki:',lJ"::?il:,$"J""',:'"*;':1"J

Frnciia il;iffi;;Gfe
a-!ip!ii romane se realiz-eaei
bindirii ae iEttii6ie'ili-.afrfttecfr-nogtinlecare sint implicate cu snccespe fondul cloin
intelectu.ale'ciclul primar nuTre doai rolul ae,,atiatreiiiirJ; insegitehnicilemuncii
n copiilor. chiar acest
proces al alfabetizdrii are Ia bazd'unetrecunogtinle
care-asgu.a congtientizareainvdfirii cititului ;i a scrisului. pe lingi acestecunogtinte,
elevii pdtrund in mod
sistematic, incd din clasa I, Ia toate activitdlile
de limba r.omand,in unele din
tainele cunoaqteriirealitdlii inconjurrtoare. De aceea,
o alti funclie ,!imb!i ro_
|

a
- "" I*:Il

I I pri mar o_cqns,tituie_Iy!:lig. i\IgnelJesstd_

r Nicolae
cle a u se
scu , Exp u n e r e cu'pri ai re l a acti ai tatea pol i ti co-i deal .ogi cd
$i cul l ural -educal .i od
de formare a omului nou, cottstruclor
con;tienl.si.deuotat aI societdlii socialr.sfemultilaleral
dezt;oltatc
, < i a l ' rcn tu n ism u lu i ln Ro m d n ia , g u .u ..j ti ,
pol
i
ti
cn,
E i i tura
i rt6, ;.';r.

lncl din per-ioad4 p.reabecedare,?,.".c,Jg-g."J-J-priu-toate

activitdlile pregdtitoare
in r - ede rd Ai n v l l a -ri i c i ti ri i ;i s c ri c l i i , precrrm;i pri n' temati ca acti V i tdl i l or de dezv olt ar e a v o rb i ri i . a p o i i n p e ri o a d a abecedarl -qi cea postabecedarl , pri n con!' i nri tul
coioanelor de cuvinte gi ai textelol din abecedar se asigurl'elemente ale funcJiei
inf ormative a acestei'clisiiiiiiffi' tiiolire.
"*- D'fipe"'6. e-le-vjisi-au iniugit, fie 9i la un piye,l-i4aqg,q!,tehnici ale muncii intelectuqtg, in speeial dupl invllareq citirii, aria de cunogtinle dobindite prin mijIbici'iea lecturii cregte in mod consider.abil. Concomite-nl--c-u-p,crfcclionareatehnicilor
nrrrilrii-du carlea, eletii iau cunoqtin!5 cle intregirl confinut informa"flonlTTl.teTt'elor
pe cgleJe^sits9'", care infafigeazl aipecte dint'rc cele'mai diferite'ir[ieariteJifficonj urdtoare.
Cunogtinlel_or dqb,indite pri!-_ illerrlrediul citirii li se adaugl cele Qc limbd,
pe care'g-colaiiite inva![ la gramaticl;i care constitu.ie'1ja2ateoreticl a exprimSrii
lol corecte.
Atit functia instrumentalS. cit si cea informationali se rcalizeazii cu iezultate
'bdlieffffrfg-xerslri
a capaciilifilor'intef une.-Lrim-a.i.lii Cffi-4.{iil-e:-I}r-bisuslinute
Iectuale ale elevilor. D" r."*n, o [itE fuic!ie a l;mUii romiue cstc funcfia*piifr?fiaeclucatiud. Toate activit-IliTE Ggqfe" d6Tnvd-fa-rea-ei'{iriiJ-fT-eficrii., cele' cri pr'iviiE ta
vorbirii angajeazl prodes-ele--i11,-cg49,e!Fre.Giamatica soliciti, prin
d;7mffiea
excelenld, un evident efort intelectual, o puternicd angajare a proccselor de cunoa;tere ale elevilor.
Prin intregul sIu conlinut, in special prin continutul tcxtelor de lectnrI.
prin tematica activitllilor de dezvoltare a vorbirii 9i cle cornpunerc, limba rotnanl
ai-e o contribulie din cele mai de seamd la cultivarea lrilor alesc calitili moralcetirlenegti in rindul qcolarilor.
Obiectivele formativ--educative ale lirnbii roqrine ca discipl.inl ;colaiS ir ciclul
pi'iurar se realizeazl'c-oncomit"i.i-c" obicctivele iegate de finclia instrur:rentalS
gi inf or m a Xi o n a l e .L -a -ri n d u l l o r, accs[ea di n rrrml i rot Ii i ndepl i ni te i 4- cnndi { i i
optime numai pe fondul unui invildmint formativ, care solicita capacitSfile intelectuale ale elevilor.
Com fi l c x i to b e a fu n c ti i l o r l i m b i i romi ne i n ci cl ul pl i nrar a drtei ' tni nat cottl ttgcolilc, co.c lin searna at.it de
rar-ea unoi lqturi distinite ale aceitei-fiiilpline
rle virstd
funcliile titGie, cTt-$i alteTepde^?ealiz.erii lor, potrivit particularitililor
ale elevilor. Astfel, ..in clasa L, citit-scrisul se conslituie in{r-o disciplini spccifici,
plr t nul d e i n v l l d mi ;T a c 6 frfi A rrn..mai e ni i i ndL db ore pentl u ?i ci are di n aceste
ac t , iv it ll i . C i ti rc a rl m i n e 9 i i n c l a sel e urmi toare o di sci pl i nl cl e bazl cl rei a i ,i este
uor:l ti ri, i avi nd prog.' gntdpl opri e
af ec t al trn n u m i r c o n s i d c l a b i l d e o rc. D czuol t_ari u
se comple.Leazd.ctt orele speciale de conrpunerc. Cutrost[ilcle dc
in clasele I-III,
/iaiZ,d i,n clasele I gi a II-i sint inse+ar-abillcgate- tle-invIplga 1ii'onunlici corccte,
ln
cte exeiciliile de analizl ;i sintezd fonetici neCesareindtfficrtir'ii';i-sclierii.
gramaticii.
al
gi
in
studiul
sistematic
constituite
a
IV-a,
ele
sint
a
II!-a
clasele
Privite astfel, disciplinele limbii _romine se constitrrie' lntr--un sistem unitar.
Aceste discipline se influenleazl recipi,o-c.si-Sint Cooidonate in veclirea-indepltnirii
unor'-frrr0lii-Toffi,rile. Functiitr;i obliiliaele limbii romdne Ia ciclul primar se realizea:d prin corelarea.,in mod. armonios, a tuturor acliunilor ce se intreprind la fiecare
ilin disciplinele ei specifice.
Studiul limbii romAne in ciclul primar privegte toate componentele din care
este constituith accastd disciplinl gcolarl, atit in ceea ce privegte notele lor cotnune,
cit 9i in ceea ce are specific fiecare dintre ele. Notele specifice ale fiecirei discipline
dau gi orientarea metodic[ adecvat[ fieclreia dintre ele.
Oricit de evidente sint notele comune, datoriti obiectivelor lor aparte, fiecirei
discipline ii sint proprii gi metode specifice. De aceea metodele de invdldmint
+

toare
*deziu t ul
rd!;ei
iqteEijk iler
* r el,r
f

=':-

u lnE hi,
mirii
Itate
ietelOIf :a

FF ia
Fiin
t9as-

na n i
$ral:i. l :l l
rl a i i

;in!ii
: tn , Di' Li-

it de
fo:sie
ffiti.
reste
e s te
ryrie
'.e de
gcte.
Lln
tticiiiit ar.
inirii
'ccJiatdif

c.&re
,ure,
)line
rirei
u i nt

tunoseute din pedagogier,igiglsesc un mod deosebit de folosire, uruile dintre ele fiind
constituite in metode specifice pentru fiecare disciplinl a limbii romane. Astfel,
in studiul citit-scrisului, metodele de invildmint cunoscute sint completate cu o
metodi specifici, ce are in vedere particularit5lile fonetice ale limbii romAne gi
partieularitilile psihopeda$ogice ale copiilor de virstl ;colarl mic5, iar la citire
se folose;te, de asemenea,o metodd speciald,care apropie elevii de analiza literard,
olientindu-i in tehnica muncii cu cartea. Compunerea gi gramatica presupun qi
ele folosirea rnetodelor de inv[fdmint potrivit cu specificul acestor discipline.
Meto"d,i.sa-preddriilimbii romine se gcupd de metodele specifice fiecdreia din
discipli-ne-le__lldibiirgr4Ane. Folosirea apdrte, la condiliilo concrete, a metodelor
generale de invifdmint,
precum gi folosirea unor metgde speciale contureaze,
in cele din urmi, obiectul metodicii studierii limbii romine in ciclul primar. Atit
unele cit Ei celelalte sint fundamentate pe datele psihologiei pedagogiie in general
;i- ale psiholcgiei invlldrii in special.
Manualul de metodic[ a studiutui limbii romAne este elabolat pe baza plograrnei respective de metodici aprobati de M.E.l., cib;i potrivit prevederilor programelor gcolare de limba romAni pentru ciclul primar. Conlinutul manualului este
determinat de prevederile programelor respective, precum gi de numlrul orelor
prevlzute iu planul de inv[limint
Ia aceastl disciplin[ gcolarl specifici liceelor
pedagogice.
Din aceste motive, precum gi din ccle amintite mai inainte, metodica de fa!5
nu reia in capitole speciale unele probleme de didactici sau de psihologie pedagogicl, ele liind explicate ori de cite ori nevoile inlelegerii problemelor-de metodici
impun acest lucru. Inlelegerea corectl a acestor probleme teoretice se asigurl ccl
mai bine in insugi procesul aplicdrii lor la fiecare din disciplinele limbii romAne.
De aceea se cere o continud reactualizare a problemelor de didacticI, precum
qi a celor de psihologie pedagogicd, limba romAni constituind un foarte propice
domeniu de aplicare creatoare a acestor probleme. Astfel, de exemplu, conversalia
caplt6 r'alenle deosebite la lecliile de analizl gi sintezl fonetic5, la clasa I, sau,
la clasele celelalte, in analiza textelor de citire. Povestirca are Lin rol cu totul aparte
la lecliileCe citire, mai ales la cele cu conlinut istoric.-Explicafia i;i g[sqte un cimir
pfopice de folosire la lecliile de grauaticd. Exerciliul este indispensabil la lecliile
de c i ti re ;i s c ri e re i n c l a s a I gi , a;a curn se va vedea, fol osi rea acestei metode i mpune luarea in considerare a specificului deprinCertlor rcspeqlive de citire qi scriere.
Acelaqi lucru este cerut gi de particularitnlile invitlrii tehficilor muncii cu cartea,
care se realizeazd.prin exersarea unor activitlli corespunzltoare.
$i celeialte metode se fclosesc, in mS.surd rnai mare sau mai mic5, in funclie
cio particularit[lile specifice ale fiecireia din disciplinele limbii romAne,
Astfel metoclica preddrii limbii romine aparc ca o necesitate de generalizirre
a expelienlei inaintate acumulate prin folosirea datelor oferite de didacticd 1a
specificul acestei discipline ;colare. n{etodica rcprezint[ in brrni m5.surI rezultatul
studierii qi generalizlrii experienlei pozitive dobindite de-a lungul anilor de numero;i invSlltori Ia care se adaugi noile euceriri din domenirrl psihopedagogiei.
Obiectul metodicii poate fi mai bine conturat dacl se are in vedere cI aceastl
dipcfp.f-iqq respuireb-fa*fntrebfitilffil.-int
; cete e c?n?iryfiif"Aj:4p_llnei gcotare resprictive,-deci ie urmeazi sd invele elevii, in ceTffi#-livaJi
sau^ia re-{fitTatsW
pi obiecliaeledisciplinei lespeclive 9i cunr sg-desfSloarI pi-ocesultlc pfCaftTnvIlalt'.
hffi6dftAffi"spund" mai aies acesiei ulfiiile Tntlr6Eti-jneercJnrl sI dea o orientarc
corespunzltoare activitllii de inarmare a elevilor cu--intrr:gul conlinut ai prograrnelor gcolare de, limlia rom6nl.
in funclie de importanfa fiecS.rciacliu accste intreblri este contul'atI, in linii
rnari, structura rnetcdicii. Cea nlai mare extinderie o iLu, fIrI indoialS, plr!.ile cale

'i:::g4u1tl:,ff"T:1"::ilp,

depre" ";';";:^
"rJ;i#Hi'*ffi":Hilii-1i#iffi
.*it".tnririffi
#1,J"-T-,ffii,Ht#..i1;,o
impaea
nr"t"ai."

:::11:;1"':"re

frl'i'1{ili:*i,fr*ii$###r1

dlscrptftrEl

cusche
i1n-oate cusabronismur,

i'i";,,?";n;:1"-*
tT,ilff
ntr#lk;ff
tiT#:,fr?-iii.fffi
ii,Ti:,fi
o*,'umirur
,ot,i1ilo"
ci
ae
rnasuffi#":flXl:ffi**ffi1r
f-",':Tli.g,l;i{9;

j:.*HEf,T::"|;'il::i;ff;'iiitrf
m:'lg*'
l,'::":",+'T;;t:";ilHfr
taliledevirstd
respective,
dL-pr.ii.r[ri-

ff.ffffele
ln acestr"r."lu "r"iii".l;;;;;'.i'#T,?
0,"*:l*.le^leclii
Latein anexS'valoarea
ll-"*i"^_r1t"riig
didacticeprezeo_
lor constdmai alesin aceeasi proiecLete
practica;corari,
inia.iu*"zdsitua!iirealedin
cd si't
"e
cu o bogabr
"r"r-"-."t-'pl'ol.r."
cxperie.nra
r'-".ti"ili*'11'1i1t1ffr;';i;ir"ii'r,*"r.
"*p.riJnili'.oii."r" a unor invdidtori
modereabsorure,
Erenu prezintl
i,i;;;;; r;;."jurare., .i aoa. puii.r"
"ot"bit.
a. reperde Ia caro

,.."..ffiXT,1;.ilJ:,;,11il;::l:ll;tint**ii*":i{:,l,XX!
eidesiaeurare
aunor
lst'ReeARr
r.

t
I

'I
I

1. Care slnt principalelo

primar ?

functii

:,"1il1l:r:#ffi,'fij,*"JlT:l

alo limbii
.re
'u'rrr

({)IDarle
rom6ne ca
ce nhio.r
obiect i^
do f_-_:.!_
Invifimlnt

ln ciclul

roqdnern cicrurprimarsi cumexprica;r

corcrarla

S curn tnfelegefi legdtura

ilintre diilactica generaldgl
metodieastuitierii limbir rominr?

.'
CITIRETISr SCRIEREA,
INSTntDrEryrnnr naZA
ar,n acrrvrrATrr rNTELDcruAtE
cicrurprimar. ca parbe

integran[5a invdfd.minturui
'dezvorra.eu
bulie speciFic-i-ra
are o contri_
rr,lr'ri;i;e!i1i^;_;;;;-.;,ft obrigatoriu,
prinsirEra_
a acesruicicluesreu.;.;-'--d6+'ffiliil1r"
il,J,"..
saiciril
p" -eert#ie
mai eficjenre
sau-ln3liuileiGare;cfi\,,ir'!iiffi*@r..
Gtiirici
i""-ulal
se poateifr_une
prineip-ata-fi@
cr
";;",
lnc 1i a-Tiwrury4t
a-Id.
ln ripdur inirquu
es!"yftil ;igig.*3"i;;ff
-:iLletoi_,
*.1i, 1ppqrurts, sint
cititut;i"*i-*n:?-lnvdla
p" *4iilioiafi sX
9it$1ali sdscrie,in perspec[iva
evo_

IHT;*::t"rffic#;a-ifnv-afa-,m.i..iouefefoiosindu-sede

':T;'.#{:il'elilffiffi,t'iirus

ldrii unor nbi bfi;;;in9",

roi*e; l; mulrilaterale.
Farniliariza."" glg"jl.g." cr.u*citit-ul,
uool din principarele instrumente
rnnn"tf?"*inVEfaie ji*de
are
"n.
fo.ma*"
ut"rritor, const-i!_uie,
prin urmare, un obiectiv
"
6

dc prim ordin al ciclului primar. Se poqtqqUl4a, nu fhrr temei,cd i_ntreagaevolutie

a eleviior, atiU T-rrgcudiifft, gi, apTi,Tn via!5, _depindede mls.ura-in]crire:Ci-Fi=au
insuqitcititul,'pin5 la nivelul la care acestasd constituieun mijloc de autoinifruife.
De felul in care elevii;i-au ingg;_!t,*i9,9_1c-lulp.d"matsi
chiar in primele claseale acestui
ciclu, capa*ciiAGe-AEA
cifi dApitd randamenbul;colar ;1.p'-iweniic6*rrminerr'i"in
tr.rrndla-iqy.5.fa!um"De-a'ltfel, es[ennffi-de
necontesial cd. cel pu[in in pflffile
clas-eale gcolii, cititorii buni sint, in cele mai multe cazuri, buni Si la celelalte obiecte

de i@

careil-u_ffiui
care
iluffiui
ta uilTvffiFIa
uiTEFtE
. fe5ptlnzit-o-rl-inf4lredispu''-i-l-n's.]rc.c-qqelqrg'!lacelelaltediscipline9colare.
9:.=lW

Cititul Fi scrisfrl;;;
instrumente ale oricdrei activit5gi intelectuale, igi justificri ;i mai inult .valoalea in condiliile revoluliei gtiinlifice gi tehnice actuale. Cu
toatl amploarea pe care au luat-o, mijloacele audio.vizuale in difuzarea cultufii,
c a. r t c aa r l m a s 9 i v a ri m i n e u n u l d i n cel e mai i mportanLe mi i l oace de autoi nstrui re,
delo|nf r r e a o -tIe c i i -o ri c d i e d i n t,e trn i c i | eaudi or o$t in! edi fe ri te ,l e c tu ra c i r!i i o fe ri .c i ti t orul ui ,
pe lingl satisfacliile ce le aduce orice noutate, prilejuri unice de refleclie; de meil!
talie; ea angajeazi valori,fsrmativ,=edugalive, care se risfring in intregul compor:
tament al cititoruhli. Ia![ deci un argume.nt in plus pentru a susline cI ciiitul
reprezintd unul.-dinbqe cele mai de pre! instrumente lie activitilii
intetecift]il:
E , l" s e af l6 , n e i n d o i e l n i c , p ri n tre c e l e mai rdspi ndi l " e;i i nbenseacti vi l l !i al e omul ui
conlemporan. Aceasla cu atiL mai mult, cu, cit, in epoca noastri, uumdrul exemplarelor de cdrti, reviste, ziare tiplrite etc., cregte in progresie geometricd.
Procesul familiarizlrii elevilor cu-cititul, ca inslrument al muncii de invdlare,
se realizeazl intr-o perioadd de.timp relativ lungi. Cind afii.mlm acest lucru avem
in vedere faptul c[ a citi nu inseamnd a te rezuma la simpla descifrare a unui text.
, , A S ii s [ -g rtq $ i { ...) i n s e a mn l a fi d o bi ndi ! q l ghl 4I ce nu prezi nt[ val oare;i i n-

tcreildEtTE-ila9a-cel-ce
inteteqg
(:..) faprul ci erii
:tisJ4glepsc-a
"_ggaj9_-tr$e;
si uirrneri-flu inseamnl
cI gtii matemaLicI"r.
Aceastl comparalie a cititului cu matematica atrage atentia cd simpla cunoa;tere a literelor 9i posibilitatea de a realiza citjtul sub aspectul siu dit"e*fioT.lwsin!-!uficiente pgntiu Ca adest-act SI-boiidtfiuie cri*dd6vilat u" miiloc pentru propria inltrriife. IGugirea'eifitului
nu cbiistituie un scop in sine, li un milto" a"
prelungire a efortului educativ individual, cu resurse proprii. Realizarea ictului
cititului inseamnd cunoagtereaunor tehnici de lucru corespunzitoare, care sh permiti celui ce citegte sd se orienteze in text, sI inleleagd mesajul'acestui text, cu
multiplele lui valenle. Insugirea tehnicii cititului este iubordonatl sarcinii de a-i r I a
invlla pe elevi cum sd foloseascl manualul ;i, in general, cartea. Cu alte cuvinte, / f 'I

"-i

iry1to,p.*-"teyj
jg.rly,"t" cu ajurorutclrfii. r'
ig1e31ge_a-Jjn:lt19u*
T.i!9asg
Avind

in vedere importanfa deosebit.I a ciLitului, aceastl activitate se bucurl,

in ciciul primar, de o atenlie specialS. Citirea figureaz[ ca disciplind gcolard la
toate clasele, acordindu-i-se cel mai mare num1r de ore in planul de invdl5mint.
Prevederile programeior gcolare formuieaz5, in acest sens, conlinutul orelor de
citire, obiectivele gi sarcinile adecvate fiecirei clase. Aga cum se poate desprinde
din programa Ecolar5, in fiecare clasi obiectivele citirii se realizeazl oarecum in
mocluri diferite. Astfel, intr-un fel se rezolv[ obiectivele acestei discipline in clasa I,
unde se realizeazd., de fapt, alfabetizarea propriu-zis[ a elevilor, gi altfel in clasa
a II-a, 9i mai ales in claselea III-a gi a IV-a, unde accentul se pune pe familiarizarea
r R o be rt
n. 102.

f ) ot t r ens ,

A educ agi ainst r u i , B u c u r e g t i ,E d i t u r a D i d a c t i c d g i P e d a g o g i c d , 1 9 7 0 ,

{ '

poate
spune
rnsh
cdrdrrceea
?1,1il1?i;.le
ceserenli:'#'jJ"iilii'ii*#T,:l
nu pot fi inclipuit* ui.i
.clevilorcu act cotnplex
u"ilri;**;i;'i:ea

al cititultri
a"rr"l"r"icultl" celclalte
1i"iL"1irr"iui"ii ,r,., insr;i acrivitar^lnv-rf3r"
trcpte ale
:.._.rii:ru"-"ll'o""onti,ur auroperfectij3^_ro"iuta,-.ni*l;;i

I"''r;;;;'l.lti:.r? ;r:Xtff'::il;l
..13.r
-rl-oa,i"...o'l'l':ii,:J"t"ffilt;:%:Li::
ecoraruiuT
noi'p'",'-

Itlll .|#il'""x'."#,'3l:lih,fi:li
ucIa razacirtdiriisi comunicerii
':i";illl,.;::',,,1',,',."1id.
ri,r"iiJ;i:l,i :::ff:H";: j:;:

,."nr"^.

1i;i;r1u4
Activjlaf-ea
,'o^
de scriere.-esteindisol
-, re-ape:rrc1ve,1r

^ ::1t,.

l*,"
cunoigTEffi

co'co.mi-t-ei;;
li#jt'51eu_9"*iT :irr*. s.TlJ seftirrr_

'f$ipffiffi*;tgffi,ffii:-

j,i,"I :iTffi#
Jr",

"

o'nunt.ur"e-6iffifiu.$

-' * " -l v * d rrr rrl rpetuoa-se

a,mi j l oace-i i G
c _ u ms -a ' ;
al'atat,au un mar-erol
l1l
:'
" ;o
umane,'scrisJ.]"-ru"nl

de

comuni care

r; t.rir..rrrilreavatorilori n ' rrs.i

culturii
3',:.."i*'-e..rente,,uttula,. n lo , t , . , * e n t e |e l' u n d a t t t e n -in.i,..li-

l,TllX,::i:.,1
lli" *.*..n"u.,o;i,i'",t'ilil;,"1i,*:::::^rnasneroron;r,
mineazi
poziria::,.l'.'"'.1,^,,'f-i
s-arpa*"
il"llfi:

i:Hji| T:,q:;?":
""re
"u-.,11
;ii::;'i":,;H,tI!i11,",*;X_":ffi
;,ifu#JihJ|,J?i:,""1
j.,i#,r*r
ii-,..ieretrebuie
RrisSa
Valoarea insi

Srin

";"lM
ff ::r'rcr.g...;

,
I
I

,
j

privirif;

il;i;;r,ilil'i11.".3?il.0,::'::1" "iti."

j;::*!::,1'
::,1;,1:11.
:#"ffi.{ n:::
,l
t

4tlil:"lJ-,-J'j,ll;j1l,::ld:+T:;;
activitnt.na" invrlare,;;

tului st'crios,i'generar in

rn sine' Ea trbbuie.sr
duc' ru

u..,,,unea aborda.u

#:H"ril|!t:-_i:rr::::;t

frorr"melor meto.olcr.ice
;;l "**,J;;;;il" i.,l,r,u'
'ff':,;l,.:ru"ff
;";:li"H:i:ffi
a" r*n,'
i".;,-n.*
T
Pri' rr'-Lte, se-po?!e.{irma
"

c5 teme.ria"_intregii

munci.cre.in^rrdsare-.'qe
jiltt;lT"i"**I;Xl:'bune misura
prne
deci{.reere'i
"t'in..io"t"p1i,0.,'-i.,.,u,.ea

i",*di;;;# ;i
iiliFTT:L:
:*:.t::;*;1*fI ffi :l:
{,i.j,T:il!;

cesulin efortul pe care

elevii il f", p.rt.u formarea
;i a"r'}r".ea

I
:F-L

' trN

I
I

i
:

It

"

rormurtiiaterara.

INrnEgARr gr TEI{E

i. flll,-liJi #to"nl'."
ce cltitul
telectuale.
peutru

documenrsla

runcltea elcrurui.
priruar? ra ce eonsliea
?
qi
scrisul reprezinli
---'-

,*o."nn_*"
r,.'tuueflte

:
,.,,"" ;T;iT;:%ffi;,eonsu'a!,
&h,,r!*_--.

u_-i
oe
'azd

ale

aetivi{hlii

in-

Si instruirea
---"-* "'anslud,
inte
tura Diaacti.;":,.^:::r:mtntut
acticd ti Pedagogici, _modern
BucureEti,Edi*
lgzl,p. gg-g?
j_to b e"

e.a*g,giJa,Dr;;l;: ii;-trii""

s'' a irrslrui,Bucureeti,
EdituraDidactici
si

CARACTDRUL $TTINTTFIC AL IIETODEI FOLOSITI'

BLEvTLoRCU CITITUL $I SCNISIL

lx neunranlzAnrA

In activitatea de
;i scriere se opereazS.cu fapte de limb5. De aceea este
necesar ca atunci cind-citire
ne ocuplm de familiarizarea elevilor cu cititul qi scrisul
s6
a vc r n in v c dere a c c s te c o mp o n e n te a l e l i mbi i .

sjytemut
d9-.,99mu-nicare-intre
uulrltllltu;rre rnlre oamenl'
':-*'-::::-!q-t" DrDUvru
oameni,,,presupune
un ansamblu
ansamblu de
,,presupune un
IJPSI

frrchrizdie".:g.*.uli4,ii;
inisliqqstr$;;tird;

llfl;u,l,j"lul?:":lll.-fd;:.lgl::
e-s_!9
sula gre;elilo1"l.Iny$31gq.c_orectd
a cititului ;i u i",iffi;i;f;
ires--uiioradin-Te$
pentr-uelevi stnt suficienle, a;a
of
m-9.nf
e, car e
i."
eleUrenJar
! nvaiI pe
.e.9UJ
cale iutuitivd, pentru invllitdr
"-9-,e-.
ator ?-.1,s
procesul
familiarizirii
1

'j .
I'l*rl

j
I
I

ffiT".'.,.ici,;i;i'd,!"";
','jl,'ft"1""#i',1,'T?q:d:t-:i:**."*:llll'-n.ii
,T';..lf

' .'
impune fundamentarealui-ne
da
p9,d3!gle
lingvisticii.
rtrarticulaiitnfiie
!'lrLurarrL4r'uc bpcuurce
speCifiCe'lii6,"-iinei
alc uner ii-fri
llmDr determine,
ctetermini.,

alegerea celor mai adelvate

zlrii

metode

elevilor cu cititul ;i scrisul.

de invdl5mint

folosite

in bund mIsu1r, chiar

in
procesul familiariin
in Drocesul
familigri-

. . $stiel' este suficientsi amintim cd unele limbi-au l4-ba2i,o.ortografieetimologiei, iar albeleo.ortografie foneticd. Cele cu 6""ri"g=."ri"
.iil"r"ijde-r"i""re
cuvintele nu aga cum sint pronunfate astizi, ci cum
p.oounlatJ iltr_o faza
mai veche a limbii, eventual intr-o limbi din care au fbsf
"i", imprumutate,
^inleleg^e c*m este i
cazul, bunioari, al limbii franceze.,,Prin scrierefonetici
se
,.ri.r* I
*in
care red[, mai mult sau mai pulin exact,.pr_qauntarea
""*
actuari?,e.
acest
,"rr.i.'
li,T.!-3J,q{o"a+6*este,Jimh.[-toneticarfN 3
'
---:] i+"*#l
:9"..:gq-91
Pornind doai d'e la acestedouh categoriilcre
se poate deducecd
metodelecare se vor forosiIa invrlarea.ciliqp;ui ,,orto.grafii',,
gisgyrgi"i tlebuig.sr !in[ searna
ceeec3 ig*AfTpA;ti". estf;i;'a;ttG
specificutlimllii'liianc eze (care are la bazl
feortografie
o
etimologici) este de preferat metoda globald,caracterizatl prin citirea
in intregime a cuvintelor, fdrd_clnoagterea prealibitd a
sunetelor gi a literelor-,Ia
tp".iip$.Hynbii romiue -..c1de altfef al altor limbi,
cumLste bunroari rusa, *
9i
este indicatd metod-ap4*gf!C.g*
anqljlicorpi$gs;g,.1"
urmeazi vom explica
acbsrlfrcnr.*4rhrncf'frnd v'o-ffeqte,"dm,ir;ift;G;;";;;p;; ""fu ""
cle erementei; ;"fi;_
nente ale limbii. Din aceast5eaaz1,mai arespentiu
nu cunoscgramatica
sau o cunoscfoarte superficial,adeseorise coniiderl un
";i;;;.
cuvint ceeace la c analizl,
fie gi sumarx, se dovedegtea fi un grup a*.""ioi.. I;-;;^;"
privegteanarizacri_
vintul,ui g,idespdrlirealui in sunete,"aceasta
nu se poate face clecit dupl o perioad1
speciall de invllare.,,Un om-ca.renu;tie carte nu este con,s[ient
de sunetetre
clin
care se compuue fiecare cuvint.,a. +
, Daci avem in vedere_
aceste.particularitdliale limbii in general, ale limbii
romane in special,vom inlelegecr pentru-a invlga.or."i-"itit,ir
gi scrisul, p"ntr*
a realiza un inceput bun fn aiest proces de invriar;
;;Jri.
luate in consi"derare,
in mocl
elQmen-tele
com-ponenteale limbii. Nu se pqgte invi.ta cititul
-obligatoriu,
rdrd ca erevii sr dispun{*d'e_sapacitaiea-;t.1d;Ii;iiid;hi.r;'};
si scrisut
;;;_
bire gi, in caz*r rimbii roman'e,f{ffi"fi;';;;;ifl
Tii-*#it-pentru
ca apoi sd fie
r66lizatd unirea sune-teJglin culintg.qi n
i" ii"i".Ur.
Acdsta I";;"*a
ci
"""itori
pd"eaiA;"fi;i;iim in'iamitiarizarea'eieitroi
.iiitut 9i itrfiffiI.f;66uG
.metoda
sd finr seama'pe.deo parte, de f-aptul ci scrierea,
",,,
l".r*i"-"ln
detipar, concordiaproape exact, cri pronunlarea, deci metoda trebuie
si fie lronelicd.,iar,pede alrft
1 vale ria
Gu tu
R9T1lo, .
c or e- c lit uit ine
gi gr y s t a l d , B u c u r e g tEi ,d i t u r a g t i i n t i f i c 5 , t g 7 2 , p . t 0 ; +
: q r a u r, ilfic tratat de ortografie,rio.uiqti, Editura gtii'lifici,
1974, p. 18.
A
l.
Gra trr,
'
o p. c il. , p. 5.

l*parte' cd trebuie-s{--se
porneascd
de l3 clgsp-rindeye3 prop--ezilii-diq
.qpgi
si se realize;6'a.e-r!*i-tqqba
_vorbire,
cuvintrr"i r1={ilil;;;'"p"i'Igq"."
silabi in sunete,
dupr care*Br=se-riimeze-$rirqr-qr
i"i"rr, a"
ceeace denori ci metoda{ieruie sa ii" la suneteia sirnbr,cuvint gi piopozifie,
9i iiiiitii"_iiiiriir".
A analizains,e.gmSa
a implrli un intreg,i";r;,ir;riru
oro'orilia,resDecLiv
"duvinteie,in pirlile ror componlnte,pinr"i" oir-.rur,"u"o"t"to.,
ial. sintezaeste
inversd,
cle irnbinare,reunirea acestorpdrli in
'3pe1*i1
intregullor.
Prin
urmhre-,*'stabilifea
fmetodei
\qltitul qi scrisulnu se face in mod .folositein scoiut familiarizdrii elevilor su
are la bazr raliuni
clesprinse,
".tt-r.f3r.lii;;";'il-;odei
in primurrind, din p".ti""raritegr.
ri,ili ,;;;"", precum$i di' particularitdtile..psiholo.gice
arecopiiior'a;-6-t ;;i,'1il;;;;i"din
particuhiiffiT'-eijs;hologiceale inceOdto.il_dl
in'eean*d"-privegte
cititu-l
gi
scrisul,
pe carele vomiua
in considerarein lec!iile ;r;;i;;;."
Expelig4la ' d-idacticdag".gg.u,rtt
generai, clerimitareacur-intelor
,:.u,
vorbire
din
nu creeazdprea mari dificultdli
p.ntri-i.oiulii
'n
ce'a mai cornptichli
gi, 'in consecihld-,"'mai
dificilr ;;; ;;i*rio."n
":ri.i.
,u,r"i*ior,^^r"rp".ti'
studierea aces_
tot'a, domeniu de
, :'-' -'
se
.care ocupi fonetica.
Folosirea metbcleifonetice, analitiQe.sintetice,
in vederea familiarizdrii elevilor cu cititul gi scrisul permiie ioting*r*n
acestorclificultd!i qi prevenireaunor
gr,ejeli, altfel foarte frecvente,
rorrit"u fie in r..i.run-regati a unor
cuvinte,
ca urmare a nediferen!ieriiacestora,
"".*
fie i" o*iriu"l,"lii"r.ir,ni,
subslit'iri rsau
adrugir-ide litere, ca urmare a nediferen-fterii;_'iotvolfr..,
. sunetelorrespective.
Aceastapresupuneo activitate rpe"raie
a.
a componenterorres;i;;il;"
pective ale linrbii.
""urire
separareacuvintelor din vorbire reprezintd
un elementinclispensabil
al citirii
scrierii.
-gi
Dacd un mare numdr de cuvinte, in
special cere care denumescpbiecte, nu

situaliicare
*eeazrgreutifi
ffi"'i"fi#t';ttln:i li'^"#3ii;,;;l"u numeroase

un exemplu sint cuvintele compuse..

cind avem de-a face cu un singur cuvint
;i cind cu mafmulte-r e"oinr I * i]ri"""i .,o.t.
J"rJ'p", aprrea in regdrurd
cu acestecazuri,studiiie de specialitate.fac.urmdt";;;;;;,rare
"oniorii
: ,,... atunci cind
fiecare.cur-intin parte ;i_a pdstra.tinqcresur
si;;;;;;#r'.r,"_
separar,
iar dacd
gt'upul in ansdmblua cdp[tat un i"1*t"s
nou, iar
ulcdtuitiia*re
au
pieidut
contactul nolional cu int'LlesurileIor pri-ltiu",
"uvintei"
..ti.*
iot.,r i]rt.-un singur cuvint.,r.
Aceastr precizareatrage atenlia cr,'inainte
a"
analizd a gindi|ii explimate. ca urmare, se vor a ii"u-iar;"r"n, trebuie frcutr
'
pir'lit ;i cele in care Je scrie regat. Este vorba slabiii cazurilein care se scrie des;;;^;p;;li*
p,
va trebui s_o
fac5, firegLe,tnvitdLonrl.
""r"
tfteve-cazuri, mai frecvente, semnalate
de artfel in Indreptarur ortografic,
ortoepic;i de punctualievor f.i bineuenite.
Relinem a"ii'ti"rruntt nu bine uenit,
din
rnotiveleamintite. Din acereagicauzese scrie
a:irriari,"'"rt\ei,"'atryet(o
artfel de pur_
tare)' dar alt fel de mincare. Reveninaia formaliile
cu bi'ne,
adverbui acesta(bine)
intrr intr-o serie cle.compuse
acljectivaresi ;;";;l;"iJ
binetnleres,
in verbe ca a bineuoi,;i ie scri'intr-urr-riog.,.
;;;ht, "^"Z,inrrunoscut,
;;";;;"" adverbul respectiv
pi-apierdutindependenfa.
Exisrrinsr cazuiiin care,ia"..n"i6i;#r;;'ffifi;
lui originard 9i deci treiuie r";il ;6;r;; :
este
regula n_a
,r::I t;:r1,:::;Ieasdretc. ln acestecaiuri se poatcun rucru b,iie cunoscur,
spune si irirru cunoscutbine,n_a
1 A l.

L0

G r aur,

o p . cit., p . 7 4 .

Cazuri aparte sint ;i : numai; nu.mai. Numei*,gXpi,in+*q*1.des-J"ai{#';i poate

doar sau cu ercllrsitt"'ffud-eaceplieetc' Dar se scrie: pe riu nu'mai e
fi inlocuit
"i mai ctntd. eLc.
el
nu
fum,
ln cazurile odatd.Ei o datd avem de-a face, in primul, cu un adverb ce p_Oate
fi.inllsuiJ.-s:u.,odinioard,ctndua, iar al doilea cu nlrmeralul o;i substantivul d.atdt
Cazuri asem-5thcd o d.atd(mai spune-mi.de dou5, ori --dirufi-dEqf
miit$rnr-mi
niteare sint nieictn|, qq ie.rr de niciodatd, 9i nici cind (nici cind a spus touard;a
t nuuldt oar e. . . ).
ln formaliile cu particula negativd ne se face recomandarea de a o uni cu elementul urmdtor : neinlelegere,negre;it, nepdsdtor (de altfel, pdsdtor nici nu apare
izola[). nesocltit, nedumerit, nemaiud:ut e|c.
Cazuri foarte frecvente, care provoacd adesea confuzii, sint cele in care apar
prepoziliile, in primul rind prepozi\ia d.e.Astfel: d.ellc, clefel,deursu&"g9Flliu ]mpreunat, neplstrindu-se inlelesul primitiv al elementelor lor componente. Ilar
ie scrie de ureme in : totu:Ldgpinde d-eureme, unde .ultimul cgvint inseamnd ,,starea
tirnpului", iar d,e igi p[streaid viloh.rea de prepozilie. Cazul lui de m4ll.-qi-.!3mult
s e r i" z olv i c u a i u to ru l i n b re b d ri i l a c a re rdspunde adevdrul : de ci nd e;ti ai c[Tde
mull, iar in iaz contrar se scrie intr-un cuvfnt : ctnd s-au petrecut acestea? d.emult.
.
Prepoziliile compuse sint,. de asemenea; destul de frecvente 9i pun prolrleme
de scrieie. Decil este-un element gramatical care introduce acuzativul ca al tloilea
termen al unei comparalii gi se va scrie intr-un cuvint. Dar in formularea : de
cit timp doarme ? prepozilia de se separl de cif, din moment ce se poate spune
dt timp e de cind iloarme 2 ln acelagi mod se rezoivi ;i cazul lui numaidectt, care e
advdrb gi are inleles de ,,imediat". In ce priveqte cazurile de la, pe Ia, d.epe', de cdtre,
lndreptarul stabilegte scrierea lor separatl. Tot aga sint simplificate lucrurile pentru-: despre, dinspre, inspre, c-are se scriu intr-un cuvint.
Tendinla ;colarilor din clasa I de a considera-un singur cuvjnt c9_91c9.de.fapt
r epr ez int l un g ru p d e c u v i n L e s a u d e a ,,rupe" i n doul un cuvi nb nu se l i mi beazd
ceva ilai dificile pe care le-am analizaL, ci cup-ri1{g9 arie mulb
doar la
mai larg[""ro.iil
de cuvi_nte. Este n.ecesai aeci ca exerciliile de despdi,tirti a:lir-opoziliilor
incepind "cu perioada preabecedarl, apoi pe
in cqviite Sh_Albd,9 poqdgre-spoiitl
"ctasele
par-i:firsiii
urmltoare. De asemenea, unele cazuri mai
in
clasei I si chiar
tot
Aifiiite vor-fi"inff-odrfie in mai micd mlsuri in exerciliile de analizd, in special in
prima parte a clasei I, cind elevii igi insu;esc teh:rica acestor exercilii, urmind
ia fiu in atenlie pe tot parcursul ciclului primar. Penlrq ,a-i familiaiza pe micii
gcolari cu aceste iazuri mai dific.ile nu se va recurge la de_fini!-iigramaticale,- ci la
rnoddlibili de lucru cu va!o_4-re.ig!ui!ivd,in special la comparalii 9i analogii. Flevii
finva!6, pe cale intuitiv5, ci iirisui redd cuvintele izolate prin pauz[ ;i in forma
*
[or absoluti.
Fali de acliunea de desplrliLe a cuvintelor, aceea de delirnitare a sunetelor
este, fiiqte, mai anevoioasi pentru gcolari. Activitatea de familiarizare a elevilor
eu cititul gi scrisul trebuie s[ aibi un suport lingvistic.
Din punct de vedere metodologic este necesar sI se lini seama de diferenfierile ce apir in sonoritatea unor foneme (,,fonemul este chiar sunetul emis" - A li n d i fe ri te c u v i n b e . As tfe l ,,,un rom6n va nota pri n e pe e accentuat
Ros et t i)
din d.eget,indiferent de calitatea deschisl sau inchisl a lui e, deoarece deschiderea
mai mire sau mai micl a lui e nu serve;te pentru a diferenlia doui cuvinte sau
forme gramaticale"l. Sonoritatea diferi![ in diverse cuvinte 9i chiar in acela;i
cuvint a unor sunete, cum se vede din exemplul dat, poate deruta pe gcolari in
.1 Al.

Rosetti,

Introilucere tn foneticd,Bucureqti, Editura $tiinfificd, 1972' p' 5.

11

F*
ideutificarea exactd a
sunetelor. De a

muncimigd
}oasrc{
e
J:i
;r,U:;nn
;x,;
".*
*
:ff
fui;{L,""
:
{t:i,"
Isunet
it
c8l'
scrierea noLeazi, in gcncral,
" - printf-A'[ib,.ell,r fi-|, ;;-attlr&
fieccle

acer
a{-sunetcs
t" reiqrpJj;
ii ri'ii: iil!ft*}tuxr :r.[ffH
ri;;,r il,i,.Ti
jri*u
ffi

T,ffi"p#it*#*g:,;i,.*,i
-:::f,HSd;;++':",,1f
,':i;,,,i,-ii,i:iui''liTin
fi$#"Jf;',:-;u,';g',J;,i*'.1r1"
fri:::,

surrdtelecs (erplozie),
Llrel'a c redd u11+,}i,i.
}_t'l')_t^':': !r:, sintd)..
vocalE(romdn,'ntni),."ir.";;;;;'*{"i"r
p" a.""lii'i;"'i;"|' 1rcamen)'iar'litereled 9i.i redau-n.**rBr

redau
acera;i
,,ii"i.i,r,:,a:
l;;;;;;;;
vrzut.
fie.firin
fi,.,},!ii,,!ryJf"i:3",,".,H,J,
l*:11
riterere
u rtiiiiii.'.rocmai
acesre
sirr:a1;$
;;:{:t+!':!:!;!id;,iiT,,'--:.

carcnusepor,r,irj:lltXtil:,';:l'ffi::"t;a""iili"ei""i*'n.""rnr
sorutiiap*ie.
Famitiaiiza*'"

i."ir". .u'.#n'..|*il:I:tH;"
vedcainrr'-orecrieurmrr.oar";-;i;;i;;-"
cu literete,
inrplicr,asacum 1.u(ee
j.,:;i;{:ri!'tl'?*".i1ii
de pronu,trie

T..T^:L'i,lil;-mli;*fi"'"' T'a .a anariza,'cras'ica

si descrie

trris
:iii:.1:tt,
tare, sint mai.dificiie,;il';";;;&
de
vedereal inieregerjilor
dc
cit.e
*I.::l"iji
ducind la gre;cli Irecventc,
de alt.fel in tuci'arii" a.
sem'aliii.e
,p.i"lit"i"."'tt'"
ca lilere, opere, galere,
,^l]urrl.l.c
Drt
^^ iepure;ginere:,
ca
se termina cu e, ceei .^t'rT^u] tttgularele de,cleclinaleaa IIJ-a

-te,etedeiintiiercre,
operere;.
i9;:,;;i;;*,:i"$-;,,.!;li,,i,i1l"X?,i:.ld;lfft*:
Existi un a-sa-zis

' consonnere
oe
'conflict"' a"'"lair regionali"tr'"-r'ii ri cind sint urn*tc
guieritoare
s ;ir'. frtJn1'".";i
p;.;r;".i,
,n asemeneacazr;r.6

i"."ra""r,.,".J;;;;;:# - u;d,
;Tftl?*_,i;;:l;u":*:3:;.*:1;
srija- j,ijd.

!
i
a

;
,I
,'

vocaliceconstituitedin
vocarr
no"",?"Jro-1r*,jl;ifi"j"*."_tsirrni
doui sunetprriro.i+^;^^.-.:
;i liocard)
pronunlate
".,ii:T*::::.#:Xl";:.T:",S:Tl,:.(fffTl;
r''
"._"ryi

iil#ill;ffiir;",,du;;r:;;;,
il:|r,{*_*,?:;:i'{ijtr{1,.,:?f

;ean'ordfearT'
cruieanetc.r^"t.r-ro, nu
sea-rd'

se scriu;;.i;fi".;#':i:y,,rr;,:;:rr1:
leapd'leapldn,,roia.-iiJ;i;;,'se.scrie
",,
care'cind exis{-rrorme.arter;il;;,;
ri * p."n"nfi ia,
r.a.dupr ro_
,,t,iio, tiioi":"i;;;';, bdiatnu
"-ioiti"^lt*rneard-.cu
vocale,cind termin"liir"
_ ttdieri.Dul;i
--rra,
_irli','rrrr,se scriegi
nuntr ia nu ea: croiqscd.
se rrr.o_
- rroi'rri,-irrit,iiiri"-r ,iar"iitrrr,
htemeiazd
_-intenio,irz_
Atenliespeciald.impune
gi a;t*ngur i, ea:e,uneor;,";;;"
cu
inloc'it in mod gr.egib
e. Asrfel,potrivir ,;.;;j;;";rog_rafiei
'ocala
;.;;;:
.; unereexcepfiise scrie
$r se pionunfSie nri e,.ra
sau ra rr"Jp"irl unei
.inc"p;';;
".,"rr1
i .t'stii'-tipu"'i',ii,'
; r,ar,,-,'tiii,'oiloii,' silabecare ur_
f:?::^,,lifi,:

:,",;X]?

,,*,te,proitct,
srutt:i,

;:i;:;lx;,
i:i*',;iir:'ix"ir
';i;::ioifitj""{!'f,i|""!'ir:'f"",i',""T1"";;"

uneredificurtSti sc'iereapar
.in
;i
neconcordanre.i,
lre scriereqi pronunt-ie.
pe aroc'ri, rri'1,: "orr? p"..",*r'iu,
lir-r"pr'""r-"r,,i
F"li;;
a
,,,ea,
precumsi a$
/r*l'prereni,
persoaner"
'e.brrtui
a ri-a ri ,,'l_i7rii,'Trtz);i
ra
imperfect,
care..
i i*"'-i'r,iar,i1ste.,
i.rd*'.t..'ilum

ITI

:;:; :-"HT."J"ilir'',pfT-"-tr
,, rn pronunlar, pot

insrin acesre

cafi mai ugo.

gi confuziileiu scris..
Mai semnale.n
"uit"t."
difto'gului
ua, cind nu exist5 forme
o _ ott.; rorct,,rrorf^"Yrrle
cu alternantar
t a clouq'G lrcua,precum gl aic
ureau(ntt triau, r.riJrl
triitongului
eau: beail.)1'uo
t2

de

.-In scriere-aconsoarglo_r apar mq$-_pai p3!!ge Sihratii --c-alear putea crea dific.ultir!i. O atenlie deosebiid-trebuie acoiil?td'unor cazuri speciale. cin4t consoanele
gr.,p.tii.
*prr,"'in
-aparte
"
cle consoane in grup sint aga-numite.leconsoaue duble. I-/nele
Un ciz
<lin1re ele, cum sint, de exemplu, cc cu pronunliri diferite nu prezintl clificultdti:
,acrrs. accirlent, succes.Problema plin-qipalI, in cazul consoanelor duble, este cea
a crivintelor formate cu prcfixul in- : daci tema incepe cJl !- in mod nolmal vom
ar . c a doi n i a .ri n d . D e c i : ,,n v a fi - scri s tl ubl u acol o unde formal i a e anal i zahi l l ,
dei:i in cazul lui innegri (in- * negru), tnnoda (in- * nod), innopla (in- f noapte),
innttra (in- * nor) etc."r.
Proilemele lingvisbice de a ciror rezolvare corectl depinde in mare misuri
snrr;esul in invi{area cititului gi a scrisului sint mult mai numeroase,cele semnaiate iltervenincl insl mai frecvent prinbre cauzeie care genereazd gregeli in scriere.
Cun,.ragtercagi rezolvarea lor corecti reprezint[ o condilie esenliall in prevenirea
gr.et*lilor cle scriere. trfccLua-r'eaexcrciliilor de alalizl gi sinte_zI IoneLicI este nec-esarsI se fac5. in prezen!i- Inilliptarului ortografic, orloepicpi de punctualie. I'{umai
sFrijin-iirdu-ne pe datele lingvist-icii ;i luinC in considerare particularitilile psiholugi.e ale copiiior d,e 6-7 ani vnm asigula un caracter gtiinfific metodelor folosite
{n familiarizarea elevilor cu cibitul ;i scrisul.
l x rn e e A n r

S I T EIIE

ero un caracter gtiinfilie?

1. I)e cc metorla fonolici, analitico-sintclici
ils voeabular qi foaetiec
2. Ce consecinle ile orilin metoilic deeur.rl ilin parlicularitlllile
ale timbil romfrno ?
Consqlfali pontru dotumentlrre :
Indreptar oilogrufic, orloepic gi de punctualie, Bucureqti, Editura Academiei R.S.R"

n lt .; t;

cd . a iV- a , 1 9 8 3 .
G r a u r, ,\Iic tratat de ortagrafie, Bucuregti, Editura

A l.

:rle

$tiinlificii'

19?4.

t i{'?lti r
1-' , -

.:

cot[r]ITII CAnE ASIGUni, SUCCnSur,N inn'.f,TAnnl'

CITITULUI 9I SCRISULUIIN CLAS.{I

_-:L

tr ie

nbr:
.: l - . -

din;i ai

cris-,
rn!;r
:1 I -. :

Frocesul formli'ii depriuderilor de citire 1i-;criere are un caractel.gom,plex,

acste dept'inder! fiirfcl'efe hsele complexe. Devinc astfel necesarl formularea 9i
respectai6d iinor cerinle metodologice generale, care s5 lin6 seam[, pe de o parte,
de iralticularitilile fizice gi psihice ale copiilor de virstd gcolari mic5, iar pe de
alt..:rparte, de particularit5lile specifice ale limbii romane.
fonetice ale limbii romane permite fo4rrfuiaqga uqol
Analiza particularitililor
cerinle cle ordiu metodologic cu privire la invdlarea citirii gi scrierii de citre qcolar ii inic i .
inlre pronunlia corecld;i orlo'
1) Existi, a$a cum s-a v5znt, o relaJie-slrinsd
:in oitdgrr{ia limbii romane
cxceplii
un616
in
cu
ln condiliile
care -qrafie.
dlri..sfI o concordanli intre sunete (foneme);i iitere (grafeme),A,9gullia,9or99ttt
r A i.

G f

r r,
-n

o p . cit., p . 1 8 7

13

asuprat.
lWy:!4 poZiti.u(r

:;l'+#itrffi?ff.::+,rffia$?l:i"i;il'iiiil#i;
.Effilrlfi
!$!e. I.n acest sens, c+r-+it-

ff,;.:.1."',,;:h#+:i:-;;;;";;;!fiul,,l,li,.?1.:.i:$",;:i'
eidep
indeintromd-

xli:x:!":
{*,ff4q4iff."ffi:*,#:
"::.f

#-;"ri

;? ii*1*F,HH';*i,f
r#inr*1
iff#:f
*-+***srffi
1r
*1t,
eri
fi;:
,tlrl
lliii:rg##d
ffi: :i:1".:'::.ll:r' :s-r
ti'i-*ii:r'm;;r#$;"iiiiii*,ffi;it
ffi
i'1t
iqii:ffi
*
u'
;;i?*'rj
ilrd. 0,;;
ir,ii:,f6ti
n:ut
poate instala tot

pre)fntI, o Tonditj

.:,i{;:i"nrll*;s6'l,i:}.::*?"Tn,r
liit#,tglt ur';j"ll*,:iii,";
il'::TJ,'':',#.fi
jtJ:liJ1l:Ti.i:
nt*'t'
i'un'
i*';ti"
f"'tti#u;l

,#iiiq*i'fi,*.i"**i:'"r'i'"',?
i*:;&Trffi:T,,'iitffi
jij,,ll.;"o,.,lilifi*f';iiifi
duce,i""".,"ii.it
"ffi;

cunoa$terea
a.nu'i#tr"Llt::'*l:i

::-:"_:
{*i -pi

t
t

jv},UvqI4,UaI.eSasoltciteBe.t.opiis5deierre-#1;,;9'i!:;.;i;;u,';""ji:1':ffi
pentrut,i"r-"Igr"i;;:',
$*rl$:.ase
rncepururui.

.:r#Hffi#

iiTiil"'3''i?'il1',''l'ir:'#ii'{iJ,"{f
tu.,'
,.,,,J.,:lii":ln:i1".'*::
;6
;il".
p;il#;'u,"";,
i,rinrirarea
.,iiii,r,,i
",Jpi
"",il#
ii]'.T*:iTif;,''fi*'l,'l;*
cea
are^consecinl"a alfabetirerii'f-p.;;-;;;;
ea fiind foarte nl-*.ti:|d5'
"t$6"U
_,
re
si
a
t
d
n"."'i
;
;,;i
l,.il"u"
;,i
# ;:lnX
JiT
lTlX.,llJ|:,iiHinkI i;l;i
"*",",Lq

tI

I'
I

I
lr'{

i}*ix'ilit;;"triiHrrlii
Ui;,1i.:';f:.*ft!l"i"JT#iii*

t{tffi;ilit+T:'.l':'",,'',i;Htr
trt
-g;'"#g;:iT:i?,.*Tijf#i:x*$T;,{,1,.i:,i!'ilt,'J

I
t

cdtre
;; r'","ti?"1:";,t""
::i Sili' .c.le
"opii,

"

;.;;i";1ffh;;"#-ei;e5*lee-iil;Tltj:1:"::.:^:jl-'llt
sau
"u"i"i"ro.,propozililor

ur>-iri"

i#;"',';i

oe psihologiainvS!5rii,.ceie
<lealaacticnmoderndatrag are'-

* e.".iig i;iJ'iil'ffi*etu-d-*i*;*u.e-e;re

**:1llt:y
-

deter-minat
de

#ff#-

A n g a j a re a e fo rtu l u i i n te l e ctual
propri u i n snr' r i n' X + X ...

r.";i*i-1";;;*"#";X;'*l;iliii'ii.ii,",illl,,ff'#
il?,?i1*:',.i.t3X,r*il
a""l"te;'il;;';'6r:Fi;;
3'ecopii'or
#t#'*'{;iiiii4'#l];dffU',ff;""
:i:i"li:,l,i?,i"it
',T.lH
erevinparre.,",. il",;:*
#::;*,
#if
sJlT
lT:
t
lli
"

:n*r- i Lr-it
t d e arrt+
lce si'ri-qul
at:--r-' md:c 5i J;ro 1 r 'i! r; i i ci ,
l, : iiii- 'f ea

l :. : : , 1 : : , se
iS ; L !ln'::::l r reI eli'{-i ii a le
e irtinde
: e s i e c eS'-'-: : : , t ea
a i - ; ; i l or
ri i i . : t re.
1;a . : : l - ' tii
[e-:l ' i r i in
. -.riietea
:l:r. fiild
iii. I ,:rte
>

<i ipl

i - , : r , l fi i
r, llf e

-I : :

.; s i t ina
2:

--: ,- 1 -.

J-- .
;: - - r:i

ZA

le i r. r i:tt i

: : ri. [ ]

{ : : ; . : l i li
'i-i'..-- ise,
e. :':-::rri::

tr ''

i ir:::..'-r

tatea de muncd ind..epend.entd-apentru cd este vorba ca toli si

fiec-d4uielev,,
exerseze
pt6ffi;'i;1iunir"
," J#Jt_,tui",in cereclinurmd,
in acestedeprincleri."J.;
c,r'n'".ulria""l.rr-qr"- ""." in
invilrtorului treb'ie
99 l-age mod independent,controlux
ri."x*i' erev;,Ac6sta,Ia rindul
l-ui' se podte face i"
"q*p1"i"i-i''oulocontrz"i
ei;"-;'"rrtnir"rni in conailiite i;;;r"
erevii dispun de anumite jnsl.rzmente
de -u*
uutocont,oi.-Ar!*.n., jnstrumente
i". lucru pot fi insugite,
in lecliireurmitoare,

sn-m6'dcofe6']'"
i iri

ri; : t ile
?!=-,- in
i :i . - l'i rr ;- :, 'ieri
ia :' aC:.

i- -: ilO
:-:

.:!Ig

t'r,i
; ,.;ri-

.iin. ra metodafoneiicd,

'' 4) cele mai mtrlte cazuride rhminere in urmr

la invrtrturi,
dintre care unele
ajung pini la situafia
,
jl. *p;i.;;.,^opn.
la
clasa
I.
S-ar putea crede cr aceastdsiiualie
.rte r"g;t! ie dificultrlile create
larizarea copiilor la virsta d" 6-o;i.-o
de gcoasemeneaexplicatie este neintemeiati,
cle-

i;'""'i""ii.i;;J';n,,i.itiiffi',.i""r",a
:;J"'i"ll*,"i;i'"1
:Ti'lfTf;*i'
Dupr opiniire speciarigtil;;;..iuru prin"ipald

lirifilJ:"

a copiiloideIa o ro'*i'a" r.ti,,itai" ia trebuie crutatd in greutr!'e

;r;;, ;;rp""tiv clera joc la in-

' '*'De aceea este- necesarsr se asigure

g,tgg,ltinuitatq.fireascr
intre a;;;;;atea
specifici ceror dour etape in
d;;;il"b.*r. ;";;;i;;."iirur",o"n"u
coprinuirar,easi_
rapidradapiare-a
;p;i;;;l"";ffi;'i

fr".,T;"1"t

i, f,"'#,.u,"ritr!lemunciide

$coala' isi incepe actiunea cle instruire

;i educare pe fondul acumulirilor rezrliz a te d e c o p i i l a tj 1 g .1 q
p 1 q ." r " te.^n" al eea e necesai e
cunoagterea,,zestrei ..i n_
retecLuare

a=acumurri"ir;.';;;;rL;de"lopii
inuinfu-j"-iir#"n ror in
velul*i lor de dezvortarei"1;il;;r;.
scoard,a ni_
i..rt.
achizilii ;;;;i"
prernare,,dinmers..,
astfel ca ada'tarea
n11".1y1"."rr"rd;fi;,care eteviile vor face,
de data aceista, in"uuojjil"i-ilqi!;;;
forme.speci?ice'n.Urritetii
qcolare.
l{'{s.r'ire menite se
-ut.i"'Ii"tre
r;ir"'p.rioada
,as;gire-"o"ti"*uitut";
pre;colari qi cea a
micii gcolaritii!i sint
ele sint h"
,m.ultilieigienico-sanitard
au ln
si
imbundtrlirea sistemului a"
""irra
tuturor 'edere
copiilor de 6 ani, r;";;;;;'in."p.."u "*".ir"r"",,'"iicarr
9i psihologicaa
gcolarizdrii.(J asemeneamrsuri,
formnlati"in stud.iur priiiii-iiiirir"o'ntrrtuttli
cle prygdtiii a ereulor richidarea
repetenlieitn cicrul pr^imar,
;i
p"n"..n a" uco.nr"u---virsteide
"ii"iii'
Ecoiarizare
cu
,.llglosicd,,,,;virsfe;;;;;";;;
lJ po, confuncta.prjn ar
,..11*i.
r-ine

i'scrie*ara.ur.uriteciasei;;;;;.

copiide6 r"i;;.;;";T: #,]::lx i:.ii,1;

de dez'oltare fizicr
;i int"t."iuul;;;;;;*."
pentru solicitrrjre muncii interect'are.
intre s'reai"il-e ii-i.""le se asigura
in special-pr.in ntdsuri rte
,ruiu'";:n::;;;atea
.O

primi mis
temeinicd
-qrr.qr, in specia,H#ilJiilJi";Tr*'crea
a.fi!{kr )ajg@'eai,,

,.',rr:u.
_ plt-

.5

fa;i;J ;;;

:lX,:rl# n#,."u10."

eTimente
prcgdt'ifoar.p;;i;';.j;i,#""ilitj,i

Jl"jl:,1ia

pregcomid'
cale constituie

l:*f,*,*"*tl

decoordona,;,
,,[.e$iiiiit;fii,fffitti]]?t"
rraraiii:.nno.
.uurr?*i,t$i.$i#".|
menire.ss
conrribuie
.*,t'$,;i,utl''i",::':i;'Ji",!9.!
ra nsig'rarea
3i:::i,p:^d:9,:9-'i':

.'iil!:',x:sf
;:tl'i;i:,1',.t:':;gjli;ff":i:i1*i:#'--::r,1}::l!:d;
J-','f[ii't
.l:'g;iTff
J.}#:ffi
.fllu.{i;
iir::'i;Tl:r1'"",,:,,;.'r.,$";i"';i;;;;;;;;;1."{{ffi

gi dc i n r Ifa to ri .

conti[uitatea in..activitatea instructiv-eclucativi,

intre grrdinili ;i clasa I
nu poate fi conceputr frri o
."u"oniille temeinicr ;o;^.;
pregcolariin vedeiea pregdtirii
ce rearizeazeicopiii
rot f."t u invilarea" citirii gi scrierii.
cunoasteiea

cle dezvoltare a volbirii, in special qcn!13 glupa

oricit cle sumari a programei
'deivltuie
numeroaseacliuni -ca1e 31]igipeaz[ ^familiarizarea
rnare din gridinill,
bazi ale depriuderii cilitului' Astfel, principala
de
ele'ilor cu u'elc
constituie,'perce""*p;;;t"
a activitdlilor de {ezvoitare a vorbirii in grupa mare o
expresivitate
,si siguranld
exa"titat",
clarilatc,
""r.i"e
perea, articulSrea qi pt""""!".{"" "."
in propozilii".
qi
a
cuvintelor
ji-gr"p.ititor
prec.um
sunete,
cle
a t*l*ror sunetelor
referl, dc asemcnea,la
In aceeagiprogru-d-riai'si"t formulate saicini care se
diferenliere perceptivde
capacitirlii
dezvoltarea auzului-tortematl., la sporirea
exprirnirrii
congtidntizarea
la
pr"".t*
,oitit5,
9i
fonetici a cuvintelor-in-voruii"a
ploprii sub raPort fonelic.
formcle
programa stabii;;;^ ;ijloacele_ de realizare a sarcinilor respectiv.e,activitate din
de
corespunzltoare
forma
fapt,
de
de activitate care
""fi"ip."la,
o ,'oli"itur" inteiectuali mai suslinuti din partea elevilor'..De
clasa I gi care asigurt
I, in vederea familiaaceea,folosirea,rtt"intt.,*ite tehnologii didactice in clasa
efectuat in gridiniin'
ce.s-a
ceea
neglija
p'oate
nu
rizdrii elevilor cu cititui gi scrisul,
cit qi cele de r'netoSe cer a fi preluat",'pri"-"t*are, atit elemenieiede conlinrit,
dologie.
-O
didactice' o
treia categoriede m-dsuripedagogice'ain tf:11,I:hnologiei
t
in acfil.
diiacticc
procetleelor
^
f;i,qgf.g{ ryeIolelor;i
ri:nrezinti
a proro.''raa"?ffiSriizare
"ontio'4dqe-la^5
tiil;d;';"##*i;i6ffA;;+;+i'{hr".it.ntric"fii'ff,ffii
'in
c*noscute
trebuie
sens
lecfii. ln acest
cesului de invdpmitit, i" primul rinrt
in clasa I, la introducerca
m[surile luate cu pii.rit. la durata gi structura lecliilor-

+il#'ffih";i*it#"4+':'"'A:i**'Lo;'ii"Pi""'
ca mod d_ei-nriPrg
r.

face in lecliile urmaO analiz{ mai im[nunlit5 a mdsurilor amintite o 'om

fireascl intre
continuitate
toare. Trebuie re-tin"ii- neclsitatea de a se asigura.-o
mai rapitl5 a
cit'
adaptarea
fi
condeputl
poate
nu
iere a" care
erldinili gi gcoald,
'clasa
I la specificul muncii de invdlare'
E"oiifoil clin
"

ixrRssAnr gI TEIIE
eslc un miltoc de elrtoeonlro{?
1. Cum ln{elegeti laptul ei pronunfia corcelli
d e mai ulor sir se folmeze deprin'
2. Cum explicali, alin punct ilo teilcro psihologic,
grcgit
?
formnte
eelc
ileri eorecte ilocit sir se lnilrepto
3 .Ccr e e ta lip r o g r a m l.tlr upei rnari i l c|agri ri l l nl l i |i stat}i l i l i acti r.Itl i 'i l ccarcprcln clasa I. care dintto ele so
gatusc copiii pentru invilarea citilului gl a serisului
cer a ii Prelnato ql ln clasa I ?

CITITULUI lN CLAsj\ t;
lNv.[T.[nn
ASIGUnAREA CARACTERULUI C0N$TIENT AL
AUTOCONTNOL
DE
FAilTILIARIZAREA ELEVILOR CU INSTRUIIENTE

constituic lcg5ttrra
o par[icularilate a metodei foneticc, analitico-sinlet]cg9
acLii'iti{i
fntrc
fi a1c4eu1.qi. accst'c
;;:r;;ed';
.,,i#-i;;;;;;;i;di;
De
"
'irituioi
rc.c,iProc'
spiilini"O"-se
t
o*.ro"tl-i.1nm'.
.
existl numerriaSenoto- coiliun",

;;;,
16

Din rnotive
ei scrisi,i-sJl"""ii.i*urta1, ilii <iu1llbinoisolubili'
"ilii,rr

ce are specific fiede ordin didactic, pentru a putea evidenlia mai pregnant ceea
predare-invdlare
procesul
de
in
care din aceste instrumente ale muncii inielectuale
este
comun in acest
ce
ceea
insi
subliniind
separat,
le vom trata, in continuare,
!lf 0ces.

*
**
-"'.l

r*"
indelungab'care parcurge' rn trnr
ci..Ljlt$iiesbeun proces-.931-p1""'
t"*;'*s'glepgi?:T,*1.1'?:i+,?P*-:":*"*H-$l'"",1T',.1ii"l
Insu;ireal.

l',xli

qii

i;riiff.*.-fi"'"

'isl;""l"ix-'ouil4!'ig1*
i
a. i n clasa

T*tilevi
iT# mun c"-.c,g1te
"p-mt*
u
t
j:::
am
o'::i:I "iaautoinstruiie.
;,: I "Yd:
liurrmijloc
1: Ceea
; l^1'::
ce
de ::l:
p";ii.u ia-cititul s[ devinl

rffi
,silbI;'HAfu#"
'inVE",ffrie6-1i
"1i
#i""ffintp;,#
uhreurP:nff,I*uT
i,

elevilor cu
,*uli"*"r6-in cldsa I est-q,,alfabetizarea" propriu-zis[, familiarizarea
propoz-iliiltu
a
cuvintelor,
""
iilatielor,
citirea
oO;a;p"11ieLout",
;;J;;lit"r"iO
".sT
ai*oosiuni reduse. Aceasta nu inseamnd insd ci, in
;';;;;"d;t"-iiitn"e;1",'a"
participare
o
flri
..,i*ru f, cititul se rJzume doar la aspectele lui ext'6iioare,
-intesemnificaiia mesajelor citite,-oricit de simple ar fi^ele'
lectuali, flrl a r",r.-ari
cif.$i
Prin urmare, invilaiea cititului in clasa I ire atib valenle instrumentalg'

informative
si forfretif,-bducatlV-e-r--'
';:r
deprirlilerii cit:ilffiii{ CiLiLul este constiLuit din citeva compoCiiri"intele
mijloc de a asigura caracterul congtient
""*gffin"'etmoiqt6i-e-d;on$tfiriie"'un
i""atafri acestei deprinderi. Oricg de?rild-:-I9 "tt": la originea 1"r.^ulli"l'^*
treb.ie pornithe.la com"i
il,j,'ii;;#:' pffiii. ;';;il;'
"""^iTienn*1aa*ri'ecesarr
care, prin exercilii sistematice,se vor automatiza'
resfective
""lrt"i;ff'a"pri-"a"rii
o,lica
-'---prl;t" voi transforma in deprinderi'
actul cititului se reatizeazitranspunereaunor structuri grafice in.struc:
turi sonore gi mintale, transpunere care esie legati, totdeauna, de o semnificalie
cuvintul, piopozilia sint purtitoare.$e informafii'
literilor. Realizind actul citiO primd componentdo consbituidfecunoasterea
tului,copilultrebuiei;";";";;fi-*"iffimaqiorie-nt.area-lor'
pi""o* ji tocut fieclreia in cuvint, fiind qtiut c[ orice schimbare a locului acestora
sau orice omitera r"hi-ne insu;i cuvintul. ReculgS*e,I-e3-!i!9fei--esie-osociald'9"q
iar cuvintul care are o semiltnetu:Litera,luat[ separat,nu are nici o semnifid-alie'
ale cititului unitatea optici
incepitori-in
pentru copiii
p""i"
trii;*1i||"
"""stitui
acest
in
p-ot
cuprinde
nu
ei
citire,'adic[
vizual de
,oo
"iiP.1l,"l:^il:]];
ugureazi
are
o semnificalie,
"f-p"t
nu
dac5.
care,4hiar
silabl
la
recurge
se
aceea
De
treg.
cimrealizarea
silabe
tn
si
Literelor
i,."E"."" pragului ,pr" Jitir"u cuvintelor..qtinirea
f,^
)^
,.it^A.i
;.qr+tffifffi8ffiiefii"tttitrilui.-Iii
---,.-:
^2t2-;
reprezintE
^
silabd
o
pului de citirede
--^-ooinri "?91,!gmPonenca:,l"!ltl:"^:li."itli"'-Tj"

loi

[;'i;;ff
{fr.i'WeqUgg1|y!-"!Lk':!HLJL:.q'.i*
'"uti"u
p(
tsffi
"'eii-""t,"J""ii
pl ; ii ht$titrcrla
ffi T'eiitriff
p ""' Ia:
;
: #';J ;ffit."i
"'
"
citire care oricit de
cuvintelor,
cibirea
de
pe
elevi
-;
upropi"
1i
Aceasti componenti
-'tr-^

urmd ii!"1"g:t:i
lentd este la inceput, prin reveniri succesiv'e, asigurd in cele din

i.

I
T
D

'l'

ii
9. "t 1

d:
conlinutului semantic'ai cuvintelor. Actul cititului presupune 9i capacital"S
cititori'
micii
Pentru
inchegate'
texte
urmE
qi
cele
din
in
a ciii propozilii
acestora
stabiliria tbcului fiecdtu-i|u-A.tnttn ptopozilie sau frazd ;i inlelegereasensu/ui
timp acelaqi
in
constituie
care
r=;;ffi;";"*i*ii"t"'""mplexi';i-'dificild,
cornponenteale actului cititului.
intrucit
cunoagtereaacestor componentede catre invaldtor,este necesarl,
inlelegerii
vederea
in
eleYi
c[tre
de
insugitl
fie
.e
lghnic;i
fiecare din ele ,r.*.ura
cititului'
ciLitului. Cunoa$tereagi exersarei lor asigurS.congtientizareaactului
posibiliilli sigLrrede interiorizare, precum ;i
inbelecLuale,
"p..'"liir"r
""i1|1,;;"
un cimp larg de transfer.
t

Mo to d i ca

pr cciar i) llr nbii

r om Anc

ct. I- IV

L'

.(t'.,:";

l n c o n s e c i n fI, p ro b l c mel e
metodologice la care ne vom
referi in continuare
a u i^n v e d e re i n s u ;i re a d e cdtre
elevi a acestor componente ate
aepr:irrAe.ii
A c e s t l u c ru n u tre b u i e p ri vi t ca
un scop-in sine, ci ca un mijloc
"ititr,lui.
af u uri.q,rrn
terul congtient al inve.tdrii,
caracde a puire la indemina micilor"gcolari
ln.t.-u*"rrt" A"
Iucru, de autocontrol.

tn ramiriarizqrea
eteuiror
ue q.urocontrol.
d,
cute,tuici
,,r':+flnff6i:";::::i"!:^'::::::::::'.,.,,::!,l:n:,id
cresLere,
invdlarea ciLiLuhfiy?#

iLJ'ii';;
#"it" "li'","i''i"i'iii"ii',llt(li1'
i:;ii:,'::':i:;',il#w*
m3,s.ur3.
partilipdr.ti" li'1i""1r+
d1
r3frt{;l#
r;li["..m.aIS
participare inlplicd e
s.J:illrl?
j""lj
t?r{,Tjd#}i,,r}tiX$|ill
cconstituite
nstiruiLeinindeprinderea
o
a
;
n
:.:?,,
:
:r:
:,
i
L
cititulu,
ce presupun" ,"
".,,.
pendenlr
TJ",j;::

l
I

I
I

J.
I

din paitea.fiecrrui
"*q
"r"1."X""tJ:,?H:
in mod indepenrrert
exercifii corectede citire implicr,
"r"*-'p"jrili";;;";;;'"f:;'i;"
ra-.ioauf
ei,.-"*"*rie'iup""rtnt"
d.eautocotttrrr.
Se poate afirma cr succesiiltin i""a1"..a
corectda tehnicii iititut.ri in clasa
determiiiii de niverul i; ;;;"^l";;;;'liJ,
I este
airpun" ;.";;;;ite
instrumente de a.ro_
control, de capacitatead"
in scopul prei-enirii
grbgelilor,pentru formarea i-;i. "q;r.gra';i;.r"r;;
d" r" i;;;;"t
"iiiirh], corecte.
a unor deprinderi
o asemeneacerinfi se rearizeazdprin,familiarizarea
erevilor cu insegicompo_
nentele deprinderii cititurui,
."g"}['teh.nice].g;;;";"-;""tur
citit'lui. in prac_
ticr, familiarizareaerevilor'.;-";;il;';guli
""
se.f.aceprintr_un complex de misur.i
printre care un loc. importa* ii
Aceste exercifii sint ju;tific;te a"""upe exerciliile al analiza gi sintezi fonetici.
.iii"t"rur fonetic ui-r..i"rii in limba.ror*ii:na
gi de necesitateade-a pune la
indemina elevilor i;;;;;;;;
de lucrn, care sr le
permiti autocontrotut, in
gregelilor.
""d";;;--;;;venirii
urmirind $c-o,larii
mici iy
cu'inte cu litere mobire
_ti-mgce citesc,_nu
sau in timp ce scriu, se constatd
&..tri;;"lr;:i-rr;;iJ#riiu."
"o*pun
constaude obicei
din omisiuni' inversiuni, substituiri-sar,^aaaugiri
liteie, uneori chiar cle silabe
intregi. cauza nrinciparr ;;;;^;r;;;;""
.de
giegericonstr in greutatea pe
resimt elevii in a-si reprezenta
"
corect structuia rorreiira a cuvinteror. ca'e c,
care diSfiunede caoa.citatead"
u' erev
pos-ibilitatea
"-l;;;"exercifii de.analizl gi sintezl foneFffi.fre
sa-iaentitic"." ri"li"jf'rtru"toia
rbneticea luvinteror pe cnre ur_

ii"lo-ii;;; il-;;;ii ftii,araretur

mobii).
ilii,X,il ':.,.tliX,,:u
rie,
;:";1,,u:.,",i",
Realizind analizafon-eticdpind la nivelul
sunetului ce urmeazi sr fie inr"ritat.
este necesarca acest-asi fie sludial
in mod t"r"i.ri.,*iiai""lrrarr-r" felul
cum ," f.oti
lui,comparativa

;r}:'i.tt;oJ:""lx1li::

c"-arte
'u"L["rr"Jei.ato"r"sauin combinafii

O datd cu studierea sunetelor trebuie

depistate Si eventualele gre;eli
nun{ie ale elevilor, stabilindu-r*
cle pro_
ror.
la originea unor gre;eri stan
cauze de naturd -bbngenifald,
!a_gd
"o"r"r"
artere
poi'proveni din insri;i mediul
social de viatrr
al elevilor. l,t g".rerui, a"p.i"a".il"
iiticutatorii formate'i" p.r*"
copldrie, p'ecum gi pronunlareacuvintllot

i" t""ilui.."-r1"rt'ri'""irtr"t au o puternicr

enld asuprapronunlieicorecte impiiot,
i'iluasupradeteimindriiexactea structurii
;i,

fouetice a cuvintelor.
ln asemeneasitualii sint justificate,
pe lingd procedeeleintuitive, reguli
or._
toepice,care si fie apricatein pronunlie.
Educarea pronunliei este posibild gi
*r-._
cesardin cazurile de rostire semicurtd
sau neiugrijite. un terme' nou devine
achi_
zilie autenticd numai in misura in
care este invrlat impreund cu pronunlia
scrierea lni corect{. Forme ca:
;i c'
subect,conjuctie,fta)uersa, conrupt,
petagaq,
escursieetc. pot gi treb*ie sd fie
corectateprin educalia auzurui
,si a pronuntiei.
18.

rtinilare
it i i u lui .
I Ci: l'A C-

e n t e de
' t*iittici
c i :i in
: e! ev ii
rt.a-sti
re sint
r i n de-

I
I
I

,1 itr.lellt

t:rirul.
I est e '"
' a ut oi-r n irii,

F: a c-

il'r1'

F l 'r -f;i

Fr'r:t < i i l
r, -. i

ii:,J-

f i; :l rI : i

t't'-

na. t -- "
c'.1
f): : ,

iei.

xnitat""'do'#i;*!"f.li'.i?iitlt3";l.ffi
;13";i*r*'nt*l**H:;
qc-reahz*eazd
si qiafgZs,se poatLasiguracongtientiz.area
tehnicii
cititulili, tidt-elea
pragrit-ui*de
riTirun" tu'ruti'nJii#oT r" prop;-r'itii,r;i:iol.t"g..*d
sensunriacesrora.
Rostireasuneteror,
a sraneior;; f;;;
a inlerege
actulcititurui.
unitatea de bazi a
rft"i.:J.r;";rfi;
Jri" ;rylglqt*iar pe'tru inlere_
)'?ibi.ii;;;uiJo."-oificalie

fir'!1 :i*iflcuvintelor:-si "ip'"p"riliib';;;;';""i;t;#i"r"rirea

atlt a anarizei,

Erprimarea artic.ulatd,mijloc de autocontrol.

Datoritr ritmului foarte Ient in
"&
tt-re et.vii mici asociareiu"Jtuiriterei^
."rp""iir"*r#:-i,'
bare-ei- pefcep s'aba
gi realizeazdtrecereade la silale
ta Juvint,;tt". ;"r.t
s-nu efectuat
"i.rd .o,,,tu., exercilii
cere;"i";;;;,,t"

in omisiuni,

:,wi#,*$;..xff"Hi#i#';fi
i,;::**fu
j:.
i?H;fl
iil1:,,'J"H1iH,lT.

.b i .-ei
iil;be
lre o

i; -

;i irnsueirii
coiectezf_t-e'nicii

Asemenea gre;eii pot fi prevenite

prin insolirea activitdlii de
") punere a cuvintelor cu
citire, de comaju-torul lit-er.elorr.nqbile
sau u a"ii"itelii d;;";i;;;-;4i"rip>i..

ri sLrri
ie tic i.
rrlinI
d le

lrle

#illi;,.tt?citnlilor

*"";:,Ti,,tJl:1ilff?,i:,"::il;".*ille

l i I: , o-

cu prilejul exerciliilor de analiz6gi

sintezdfoneticr esterecesarsi se
ambele operalii' Exisfr te-ndintra
realizeze
ae'a se realiza analiza
nivelul
sunetului,
dar seneglijeazr
sau-chiar'r"
1"
afiit" ,i"teza,inmJ^"ui"t"r.n1ne
,r";.,riiri""i.
s'au omiterea sintezei.areconsecinte
rri*l-our_"
nrgatiye g[it ain"punctul de vedeie
il aer_
intetectuare-aie-"iJ"i1o.-bl*!t"

.l

exersare simurtand a anarizatorurui

vizual-'Jil;i";;;fi-roto.,
devenind astfel
un gfi-ciqnt.
-i.nstrumentde autocorilrol.
.
\
Existr o
pronunlarea
corectd
a cuvinterorgi perceperea
"".:t:tl"il:lnsd.intre
lor a'ditivd, pe
de o parte, 9i imagineaviiuard
lirnooruri gi semne(liter.e,
eremenregrafice), de arripartei nrig".*"r ;";i';;J;"ntii
";;;;
.pe
corelalieperfecti intre
cereaoi e urp".t"'ur" *rrJi"r"Jii"""interor:corecrecrucera o
Activitatea de.cultivare a limbajutu]
prin a-aluta erevii si desprincld
cuvitvtele din vorbire
i":.,p"
9i sn diferenliele ,.,rret.t..
De
ac""a', in activitatea de dez_
voltare a'limbaiurui oiar qi ;-;;i;;
cet,ri
s.r;s,-p"r*1"#pi
pentru familiarizarea
elevilor cu tehnicile ae ciiit
upnr" necesard.
;i-r;,,
exersareaauzurui fonematic,
dezvoltareafuncliilor upn.nt.,iui"ionitir,
r.espectarea
corectaa pauzerorin vorbrre,

;#:1J"ff'3"3;.","JuJ.;JJinteror,
sdci"""u"" ir v",i"i";;;i;"-t saseexprime,
cultivarea atentr
9i sub toate aspectele a timbii
este cu atit mai irnportantd, cu cit ea iniluen!"nra
'orbite
,,.diltocit rimba'r..iial'cg$I4"a
rimbiivorb

,d&tri'*:j#l:TiffiffiG
li}j::l:'s,:':,i,t,l:T_'i,.:,:lJ';d"#i*'fi
;:...:i'1.i1..'":'x..".jolosiaceastd.nllt,t.."ffiT|",..to.ont.olainacfitrnea
Exprimarea articuratd a cuvinteror
lor constitrie deci o concrilienotdiiioare in vederea citirii gi, mai ales, a scrierii
i' rororur"n,;;;
pre-v,-qpirea
corecte, iri
greqelilor.:Di" i"esl-pr".ia"
veclere,se foate {eprinderi
aprecia cr erevulca.e
d$pune de capacitateade a explima.ai"-{iglla!,
in mot{ cordct cuvintele, in*-veclere.ilor, dispune-deLrn impof;nj*li;to.
kiHriis-r-.ps-Ilgrii
de autocontror.un elev car,e
pronunld core"iJ'iln cuvint*;i,
pril ;;a;;;*ii
ft;;;o; .A;A;,,p;r.*,"
distingind s'netele respectivegi
ordineaexacti a ror i' cuvinle posedr ",,.,r,r]q,
capacitatea
de a preintimpina gregerifrecvente
in activitatea de citire gi, in special,
in cea cle
scriere: omisiuni, inversiuni,substituiri
,",, ;il;; ;;rffi;ie
t;tere.
19

In legdturd,lu-acest
fenomen,stu-di'ede
fjgg-v-isJicr--gubliniazd
ideeaci ,,...tot
ce se confu"uu
il.'.g-l.u."Fr" poate fi-omif,lrldiirij;_scris.,1. De diiiia exerci_
!iile de pronttntire.-core'cbf
up"i-""

o modalibate a"-n"re menitd

sr-i facd pe micii

i,Jiit"r"r, in scopur
prevenirii
!.i:|ll1ff: ::fl1:1*:.::i"":i 't'i,.t,,,uroneticr
"

Asemeneaexercilii sint cu atit mai necesare,

cu cit gcolarii din clasa I, degi
dispun de capacitateade n r"
fosb orientati in mod special ""l.ir"a, uneori suficient de cursiv gi corect, nu au
componenleisonore a cuvintelor pe
care Ie
l.",
perrect.
-;;t;; o"'"o'i .ii,,"t"
.r,iq grupuri

;J:lil

ii.|,"r""il"-

':J:l:9

de sunete

'r.,

j*;
:;,"#;;ro"o?l!il:,iJ,ill'3;{#;1.{fi
ffi *"1",,H
lltr,.,?ffi

sensuluiacestora-De aceea
J"
;[i
ceeace are ca urmare
fireasci aparilia unor gregeli
"rpu"i"ru
1,,fo:md,:
de felul celor
amintite.".iii;"r",
A-sJmeneagrqeli apar foarte
trecvent in cazul unoivocate,
.in spjcial ,l ,;;l;;i;i;;
nesesizarein vor_
bire, nu vor apdrea nici in scrie.e.'De
asemenea,elevii mici
"u.",
intimpin[ dificultdli
in rostirea, resPectivscrierea.diftongito..
r'o".t" ir*"un# .i"t cazurile in
nu diferentiazi corect.sunetele
care ei
o. sonoritate apropiatd, cum sint
d-t, p-b etc. De asemenea,utii i"""r"'"u
;_7, s_2,
proiunlie
;ilr-rJf;"i" r"
," o-tt
omit deseori
deseoricorrr
nele finale are unor cuvinte, mai'aies
corrsoa_
"it hotrrit
articor'l
/.r
La toate aces-teamai trebuie adiugat .faptul
ci. numeroasesunete, atunci
cind se rostesc izorat, se aud inir*"
tet, iar ciot." pronunli in compo_
unor cuvinte se aud oarecum arttel.
"r"-itMal.m,irilrtir.,-"
'en!adintre
serie.desunete, in spe_
cial
vocale, au o sonoritatediferitn crriar
ln
cuvint. Bundoard' vocala e in cuvintu.lmgrs: se pronunp
""Jr,i""""ruiagi
;i ." *J"
io moduri diferite, iar in
scris se folosegteaceea;iliterd.b"
este necesare,porir.a ponderii exercitiilor
de anatiz5Ei sintezdfonetici, in speciai
""i"" a ceror;;;;;;;tenta
a suneteror.
Exerciliile de pro,unlare corecti i"
r
au
loc,
ae
rapt,
la toate discipli_
nele ;colare, in spebialla dezvoltarea
:1":."
vorbirii, pr.*"i"if,
iir"gte, la orele de ciiire
;i scriere.Defectelede pronunt;ry; sunetelor'a"
nefavorabileasupra
dezvoltrri'inintelectualea'eleviloi-D" nJ""",
"""r""i"1e
in
se impune depistarea cauzelor deficiengelo. clasa r,-r".e ii" primele zile de gcoali
a"
ooservarea zilnici a
copiilor, prin antrenarearor in .*".r"r""
actului"orili.;;;;"
'"^"''r'^ e' prin organizareaunor
exercilii sistenatice de corectar" u pro"o"fi.il. ;"*iirfii
_
Articularea clarr 9i precisd a cuvintelor,
rostirea corectd a sunetelor sint asigurate in mare mdsuri dg felul in
care este-efectuatdrespiraliaintimpul
vorbirri,
clemodul in care se fac migcdrilearticulatorii,
precum gi ie catitateaauzului fonematic' De aceeaexerciliile de vorbire
trebuie s[ urmrreascr deopotrivi realizarea
acestor sarcini.
Numerogi copii de 6 ani schimbd ritmul
respiraliei, care devine neuniformi
in timpul vorbirii' Neregularitilile ritmului
respirato, ,"
tueaz6.in timpul
t'orbirii, de obicei accererindu-se,
".r.o
de aceea unii copii forleazd
actul respiraliei
favorizind contraclii ale mugchilorgitului,
ceeace impiedicdemisiavocali
gi favorizeazdaparilia prematuri
'ormali
a oboselii.La alli copii, migcirile
respiratorii
sint superficiale,cu o frecvenld acceleratd,
ei inspirind
dupd fiecare cuvint
din cuprinsulunei propoziffi, uneori chiar
"pffi"
la miirocul .orrirrtutui.
Existi copii care,
grlbili cind vorbesc,incearcd.
sd emitd sunete,chiar sI articulezecuvinte
in cursutr
inspiraliei, nu al expiraliei, cum e normal.
I

'\ l'

20

G r a u r'

,4fir trctlat de orto1.,afie. Bucurcgti,

Editura

$tiinfific',

1974, p.

744,

Jot
rciricii
ririi
ileqi
au
lle
rete
rtefea
rare
lrte
,(tr-

reti
:e i
t-z,
oanci
popel5in
lor
ilL
ire
!ra
di
ra
l(lr
6F

rii,
t-

ea
ni
lul
ei,

Ie
rii
nt
,
ul

Aceste neregularit[li in respiralia ele'r'ilor mici, departe de a constitui defecte

fiziologice, duc la aparilia tulbi,rrlrilor de exprimare. Prevenirea unor asemenea
tulbur[ri se agigurl prin exercilii care:i"Iamiliarizeaz[ pe copii cu.un ritm normal
de respiralie, cu folosirea corecti a pauzelor in timpul vorbirii. Asemenea tixerc$ii de respiralie pot fi de tipul celor de gimnastic5, copiii fiind pu;i sI efectueze
inspiralii tr$inci, urmate de expiralii puternice gi prelungite, avind ca scop gi fortiflareg mugchilor abdominalj, ai toracelui 9i ai gitului.
Jocuqi-le.d.e,.'14igcare
siit, de asemenea, un bun mijloc de exersare corecti a
actului respirator. Umflatul baloanelor, suflatul pe suprafala unei og-linzipinl se
a'burepte,unrflarea puLernicl a obr?jilor;i dezumflarea lor treptatS, jocunle de emitere a rrnof onijrnaftiteainsotite de"mi;ciri (care imitl foqnetul frunzelor, zumzetul
aibinelor, ;ueratul vintului g.a.) sint ocazii prielnice de a obignui copiii cu o respiralie corectl care, in cele din urmi., f.avorizeazd o pronunlie corect5.
Exercilii speciale de migcdri ritmice, cu rolul unei gimnastici pentru organele
vocale, sint necesare;i pentru acei copii care vorbesc cu capul aplecat in fa!5, cu
gura insuficient deschisl, cu buzele imobile sau cu vllul palatin prea coborit 9i
lirnba plasati intr-o pozilie mai anterioari decit este necesar. O deosebiti eficien{d
' o au exerciliile de gimnasticl faciall, cum sint : inchiderea gi deschiderea alternativl a gurii, umflarea gi sugerea simultani a ambilor obraji, imitarea surisului,
cu scopul de a ohSine deschidereatransversal[ a gurii, vibrarea puternici a buzelor
imitfnd sforlitul cailor, precum qi exercilii de gimnasticd a limbii, in scopul insuqirii corecte a migcdrilor de articulalie neverbali, care, treptat, se pot asocia cu
exercilii de emiterb a unor sunbte mai dificile. Bundoari, consoanele s-z se obtin
pr in p ro n u n fa re a ri tmi c [ a u n o r seri i de si l abe di recte gi i ndi recLe(sa, se, si ,.so,srr,'
a.r, is, .t, ot-"t..).
Prin diverse exerclfii, chiar sub formd de jocuri, copiii pot fi pugi in situalia
de a pronunla numele unor diferite obiecte, fiinle sau acliuni ale clror denumiri
se deosebescprintr-un singur sunet (pe.r'e-mere-bere;
barzd-aarzd; ramd-Iamd-mamd;
.
/" '
lac-mac etc.). La acestea se pot adduga ;i cunoscutele ,.frimintiri de limb5".
Destul de.frecvent unii copii comit gre.;eli in vorbire gi datoJiti gra!e,!-{q.3 tormulg.1-5sp-qnsurile
la intreblrile puse. Uneori aceasti grabl poate constitui cauza unei .
fals6'6ii61iCii, thiar la copiii f5i[ defecte de vorbire. Solicitali sd rlspundd repecle,
neglsindu-gi cuvintele, copiii le pronun!5 incorect, se bilbiie.
,
Asemenea tendinle pot fi anihilate prin punerea lor in situalia de a vorbi
intr-un ritm normal, care s[ le permitd sd pronunle completgi clar cuvintele, spre
a fi intele;i.
P ro n u n { a re a c o re c tI a s u n e tel or se poate obl .i ne aLunci ci nd copi i l or l i se ofel i
m od e l e i " p i o g u n i t" d e " ' p ro n u n l are. i nsol i te de" expl i cafi i verbal e
modul ui
" srp.a
id Care se ioToSesc-'oi$-fr6fe
vorbirii, a felului in care se emile fiecare
sunet. Prin
migclri de articulare lente gi precis conturate, copiii vor reugi, pe baza imitaliei
9i a explicaliilor verbale, sd-gi insugeasci o pronunlie corectl.
Forrytageactmpului .de,si.Iire.ln articularea cuvintelor este
raTE 1tifr
".".r*
seama{e motfffffiaetohare.
Un cuvint esLealcdtuit din silabe,
care sint grupuri
de sunete pronunlate cu o singuri'.deichidere a gurii, cu un singur btort respi.aior.
Rostirea articulat[ trebuie sI se facd deci luindu-se in seaml silabele. nrelunsindu-se%ci're;iliidt;ln'speeial
vocalele. Apq;!-Ig-cfu este-cu aJit, ineii important" in
ti4pul scrisului, deq.31eqe,obignuind copiii sI insoleas6h adtivitatea de scriere cu
pioiiirntrruf cuvintelor pe silabe.qinu pe sunete, ei vor realiza actul cititului- avihd
c a u n i ta L e d e b a z d to t s i l a b a , c eea ce va permi te trecere-amai ugoarl a pragul ui
de la silab[ la cuvinte, ca $i despertirea corebt[ a cuVintelor in silabe, la sfirgitul

rindriliii.

2T

reprezintr
arftunscop
citeiunmiiroc
"i,;-;;JTJ
:::$i.,#r",:T#ili,ffiii:-.1il'",,,:.ll
incra

o,t"'io,"#
l,i;.lli' *So,i
l",";ilff";J".,n
:::iI ",In
l'fi "j: . sa
i:obiectiv'
"r"
"t acest
in a;a r.r i".ii,e ;;;ffi;:::i
scop,

citirede cerputin

"':,litilj'*1'.*p,"i,,a'Ht:.;:.:JJilllTr,1rormarea
arrabetur
mobiiv;?'"!e.pi
"irp,r"i'a"
tt u rnal e i rnedi at

11
l:'i
mori[;:;;:,:*i"::J;:;::";,
*,#:fi:f:i;'-'?H:i
l:l
:,,,,
**l*;;
!
:j
citi
asirei",,"r'1,1"J',H.-1i,t"",:i
lfi:i l.Tq'","*irirr.ea.arr"icuraru
u ,,1t^'")-:i
c u m c u c o m p u s . ,r

r.e.aliza,"u
,iot.)"i
;".,,1i#T;.;[,r:::iT""1nre
;::jlj*'i:, :,lf;,}".uunor
"ri"r,"in."iJ
toate silabele
cuvinte, se i*p,i#
ImPttne

respective,din literea.
urti.ilu"-^
conrpunerea
"uu;n5^",J-'o-tnt"'

rr
in ;*rl.-.:f!in
primul rind lorm-a.."-.liir"i

unitatea
a"r,,i il';;,

, transrormare
.1".r,;i,"".;,iiii,,:','"."T*;*h:
:_::l'
de
a unorcuvinte,
joc,rire
5J'l?,;.9:liol_'e,".il
11*u."
""t*"rti'.fff;f
tr""rrorml.ii'ii,,,orur,
ii
toi
Jinr"
:ff:r:";Tr",J,",lloj1_r",
i, ma_mcr,,r
"u
seinrocuiesre
',r
'a-rrlQ

,-...1i,;;Gffi#'#i,T:':J,fi"1::*'

intr-o-mdsurdconsioeraritd
de inarma."j ,lltil,l,ri ;i a scrisului,reu;ita clepinde

"
",iT:X'i,'ft
:il.",".1
#T'J;T,"#,
l:: ::,l,'# ;h:liHt
*f ; ;' ;:;liff:,i?1":
lxrnpeARr

gr TEIIE

1. Care sint efapele

tnvdlirii
2. Care sint

cititului .si scrisului

?

B.Expricari.,lL:'*:"r';r,f
T"n""l;t;,"t:deprinderiiciriruru

curaripordevenr
insrrume'te
de',X**Xff:i'l'",il1i::#

.-

4. I)e ce este necesar

sd se formuze ciu4lrrl
de citire de o silabi
?

I
I

I
\.I
I

t
I

rR

EXBnCIT'IUL:ROLUL,
I\'I*TUTARBA
,rj:!ll Sr spDcrFrclrl,
CITITULUI
IN cLAsA I "or

iffffiiJ:t.'#f',iilqlqi.pisi

,"
.,/ri
ji clcprindere
'a4ir
serearizeaz
",{$.1^
d prinererr,ote.iro,."'ii",j."'*X',X'"
"i'"TlH.ifi:';;;;";;':iitli",,.u,.p;;;;;
.:;_
Exersarea
citituluide

"it."

"ifirt
;i:',l#lt:*Trcomnt*xe,;;il;fiilJ

li::rr,a",

in general-de

crtre incepdtori,
interegerea
sensurui
pecareir
";;;;;'"
I desrieoarr
":il:l,ff u"ras1
o,actjvitate
murt mai

J
i

r;::;"'#:::" H;

:*fi*l*1f::l'
"",','#'i;
jl!'
:ffi
xl;"';,'j,*lil,fl
?HIl'i;"H?"*:H;"ffi
:1?;ffi
-iTii*11TJ:J,
cititorului cu experieng

estesuficientsd recurgi
fdrda mairosti'eventualiito""
doar Ir
,*r",
.""u
."
citegle,
"u
u,"#"1x11*::il:il:
22

cale auditivi coulinutul sonor al cuvintelor sau propoziliilor citite. Din aceasti
carrz[ el are posibilitatea si realizeze cititul intr-un ritm mai rapid decit vorbirea
c ur ent a.
Exersarea actului ciLitului de citre incepitori, -mai ales cind aceqtia sint copii
cle 6-7 ani, nu se poate realiza recurgindii-se doar la simpla percepere vizuald
a textului tiplrit sau scris. Copilul de 6 dni nu are format cimp.ul {9.citfe de un
ctrvint, nici m[car de o silab6. Abest cimp se reduce l.3.o singure l|tqr[,iar iso]cierea
literci cu sunetul respectiv se realida7d-I6qt, ffird siguranp, uneori chiaf prin- tatoin inlelegerea sensului cuvintului citit. Din aceasti
n[r'i,t'bda ce creeiX''dificufflli
calzl ;colarul din clasa I simte nevoia sI revini de citeva ori asupra cuvint-u]ui
p. .at*, dupd serioase eforturi, a reugit s[-l ,,descifreze", eventual plin a-] silabisi.
Pe ae atta parte, exersarea cititului de cdtre incep[tori implicd 9i rostirea celor
cit.ite, penbru a le percepe qi pe cale auditivd. Aceasta constituie o particularitate
psihologic[ esenliali a incepitorilor, care impune, in consecinld, mdsuri corespunzltoare de ordin didactic.

I.

il
i
:i
a
l,
e

implics, prin u1m3r9:.toliu,p e1e191!!p;gp--9t-.5i

-c-om-plgJ;1[.actului..g,lli-tului
acesluiact: ylA$tsL"
in
angajili
efectuarea
analiZitori
ciLnreaoltig;-tdii;;-celoitrei
ydb-q3gqto"rsi--affiUy. Cum este gi firesc,-la*analizatorul vizual-4U.s,9.v.g-1;1tea
tffifi'ga'n"itio,irG]Etiamine s[ fie angajat ti-dupd dobindirea deprinderiiiespective. Pe mei]fr ce se acumuleazdinsd Jxierienli prin exersareacorecti gi completi
Mai intii,
a crtiiTlffEfeiffiiva putea renunla, brepbat,la ceilalti doi_-analizatori.
t"nt"1n ra'cer auditiv.'Asrfel, daci ta*in"ceFrii:iifr't.tTffiff"s[,,se?ud'5"
;r;;;;;;;
cin6 citigte, cu timpul se va limita la cititul in ;oaptI, apoi numai la ceilalli doi
anrlizaLori;i, in mod treptat, la unirl singu.r.
Scolariimici au deseoritendinla de a exersaa.ctulcititului incomplet. ll mod
tr.ecvlfrf?i ienuntb-foarlerepedctocmai la analizatorulfundamental,la cel 'Vizual,
doar la rostirea cuqfl;afa.r*ai[" acti]l cititului pe ba;d""de"'inernorii!,-iimitindu-se
acesteitendinle
auditiv[.
Explicalia
perceperea
lor
gi,
aceasta,
la
cu
vintetor o clat[
trebuie .lut"tl in faptul cd din moment ce textul respectiv din'abecedara fost
parcurs o dat[ sau de doul ori, iar ei au reugit s[-l refind, le-a fost satisfdcutl cuijozitatea.Cind acesblucru s-a realizatin condiliile!g car"eelevii..auparcurs,prin
reSflectinpe care l-au 9i.,descifrat",
cfort plopriu,"o datd sau de 4oq4*o-fl textuI
-dar,insuficient ca pondere_.Se intimpll
totffi-irf eierCiliu"*oresf,
i*eri-T'e'dTiiat
insdToaite frecvent ca nici prinia citire si nurfi fost efectuat[ prin efortdl personal
textului respectiv pe
nT i1e{jil6r;'ihr ei sd ajung['la memo.aiea, ung@g!4la
alte c:ii, prin citirea invilitorului sau a altorET6TilTilT66frT;iz, {Etul cititului a fost
lipsit tocmai de percepereavizuald, fIrI de care nu poate fi conceput un Xer1
g4iu real de citire. in istfel de cazuri, chiar dacd elevii au participat, in aparenlI,
efectiv la leclie, reu;ind, bunioar5, s[ ,,comenteze"un text, sI explice-nigte termeni noi gi s[ alcituiasci propozilii cu acegtia,din punctul de vedere al angajdrii
lor la exersareacorecti a actului cititului randamentul este nesatisflc[tor.
Numeroasecazuri de ia-i"e.e i" urine in invllarea tehnicii cititului in clasa I
se datbresctocmal faptului ci exercifiile de citire nu sint efectuatecorect. Dimbu o pondereadecvatl ca duratd
potriv[, exersareacomplet[ a componentelor-citirii,
ritmului
lucru
care
asigurd accelerarea
de
o
modalitate
ia fiecarejeclie, constituie
de insugire a tehnicii cititului de citre elevi.
Asigurarea succesuluiin inv[larea corectd a mecanismului cititului in clasa I
mai estJ asig-uratdde gradul d.e ind.ependenlA
V elevilor ln efectuarea exercifiilor.
Orice crinogiing aeviire.iluralild atunci sind eite rodul propriului efort intelectual.
Acest lucru este pb deplin valabil gi in cazul invdlIrii tehnicii cititului. Expresia
cea rnai elocventda unei asemeneaorientiri o constituiepunereaelevilor in situalia
23

de a realiza ei ingigi prima citire a coloanelor cle cuvinte

;i a textului din abecedar,
de a ,,clescifra" prin efort propriu semnificalia
gi a propoziliilor respective.
"""i"i"io,
Citirea independentl, la ,,prima vedere" a unui text
clin abecedar este co'di..
lionatr de mlsura, in care elevii dispun de unele itrstrument" .i-pr" a"^uiJ"""rrt."r,
precum gi de nivelul in care s-a reilizat pregrtirea
lor prealabiii pentru aceasta
primr citire. o ase.meneapregrtire consti ii primul
ritid ai"
-Ele
,r,r!inut*
de analizr ;i sintez[ fonetiid.
"""."i1ii
se fac, pelti"u a-i inarma pe elevi
cu capacitatea
de a se autocontrola gi devin instrumentb cle lucru
;ii";i
cind elevii gi-au insu;it
tehnica efectuirii
Exerciliile de analizd. gi sintezr foneticd, pr"-".gt;n.*
^.lor.
primei citiri sint eficiente
atunci cind in cadmi Io. s"-ope.eazd chiar cu cuvinte
sau scurte propozilii pe care elevii le vor descoperi in
text. Vor ti anaiizai", ,r.,ai
;i
ales, unele cuvinte. noi pentru iopii, cuvinte de dimensiuni
mai mari, alcituite cli.
mai multe silabe ; se va face aniliza gi sinteza lor, se
to.
alte cuvi'te
sau scurte propozilii pornind de la ele.
"o-pune
citirea independentb, la prima vedere, a unei pagini noi
din abecedar presu_
pu^neo pregdtire prealabilr complexi, care - in
eseng - ii familiaiir.rra-pi"i...;
atit cu sunetul nou-invilat, cit gi cu structura fonetica?unor
cuvinte. Toate acestea
se vor face.pe fondul unei suslinLfe activitlli de dezvoliare
a vorbirii, un rol irnportant avindu-l ilustrafiile din abeceda., pi".um
alte materiale intuitive, ca.e
9i
vor constitui o sursd de ,,inspiralie" .pentru exerciliile
respective.
D u p d o a s e m e n e ap re g l ti re el evi i pot fi .sol i ci tai i sI
efectuezei n mod i ndepe* dent prima citire, atit a coloanelor cle cuvinte, cit gi
a textului respectiv, rezervindu-li-se in acest.scop timpul necesar.Exe-rsarea
i"ir.p"ni"nti
a cititului seface.
a$a cum o cer'particularitllile psihologice..aleincepdtoiilo.,
prin transpunerea clatelor vizuale in date auditive, p" bara
dacd nu
ro." tare, mdcar in qoapta.
Numai explorarea vizuald a cuvintului"itr.ii,
",'t
citii
po"t"*n;ig;r"
inlelegerea sensnl'i
acestuia gi de aceea copiii simt nevoia sd citeascd
"" astfel ca
s-i se poatE.;i auzi.
tJn asemenea mod. de fucru permite
Si indiaitlualizurea activitdlii de citile ;
fiecare

elev-citegtein ritmul sru propriu.t" u..r"giiilt;

iK

in funclie ir. p"r6iiite-

lile reale ale fiecdrui elev se poate asigura ajutorul coircret care trebuie acordat
elevilor cu un ritm mai lent de citire sau celoi care manifestd.
greutrti iii
activitate.
".""rte
DupI citirea independentl se face controlul prin citituliu
voce tare. Aceast:1
' operalie trebuie ficuti in aga fel^ incit s5 se asigur"
corectd a actul,i
cititului de cltre toti elevii clasei. in cadrul claselo"r.u.*"*"rrur"a
nu o oarecare omogenitate
exjsta posibilitatea.de a,determina pe toli elevii s5.
o"rr.r"
cibitul simultan crr
cel care este controlat prin cititul cu voce tare.
CiDd ribmurile de citire sint insd diversei
,,urmrrirea" obligatorie, pe text,
a elevului care citegte cu voce tare poabe.deveni"fictivd,
simulatligi ea ru'urrg;.e
o exersare corectl, dac[ nu se iau mlsuri in acest sens.
Sarcina principall in ace?sti
etapd este aceea de a determina fiecare elev sI exerseze
co.ecl gi cbmplet citil.'l.
fJe ir1 acelaqi ritm, fie in ritmuri diferite. Este de p..i"*il"aividualizarea
activititii decit incadrarea ei in tipare prestabilite, obligatorii pentru
tofi elevii clasei.
esenlial[ este ca toli elevii sd depund un efort propriu in proces.]
_t"i.uttia
^ ata
lnv
rrr.
Cititut-qr, .rrq-Sg't-il-g.
lepl-e?iqld o activitate

necesar[ in insu;irea acestei de-

prinaeiffffi';i;"
rr*ii un mijioc,o g-B!3 inspreinvrlareacitirii in gind, ca'.
estelectura cu cel mai marerandarnentltio
frec.ventfolosil-r"at'ttJi;'nb,.i..,,t at ea g c o l a rd , c i t;i d u p i te rm i narea gcol i i . {l i ti
-ni
tul i n gi ncl consti fri i e o necesi ta.Le
,4

rdar.
res-

de fiecare moment : de aceea exersarea lui, pe misurd ce elevii a.u realizat in prea_
---r^"*

lhbil".ocMse.apare

;ii#;H**trJffi

ci o necesitatd'dti
prim ;il.

offiiE*6-o'ira
i p"*6'"afaT Tie'chirlTtrti";i
ci prirffiie i+gercei:".44'6cifr6i?unrii*#difr"Tn"".a'* *ti" bt"t;iir;.;j;;";;

mditrol,
a st A
nute
atea
rugit
oare
inte
m ai
d in
in t e

se lnv

de cdtre elevi, nu trebuie neglija_tI-'citugi de putin citirea_model q*inv5lItorului,

care va oferi elevlTor un rnodei'de lecturi. Acest tucfif se va facdTfi;a'.a-"if"ii
r:alizat primrJ..!onTr.L cutexlirr respectiv
a"=r;e"cr"
9i dupr *nt.oi,ii
l".
i?tiii
al
lel u l u i i n c a re a u c i l .i t e l e vi i .
Procesul insu;irii tehnicii cititului nu se incheie o datl cu invitarea alfabetului
"r
sau cu parcurgepea intfe$ului abecedar. De aceea, este'firesc ca gi in clasa
a II-a,
uneori, in cazuri mai dificile, chiar ;i in clasa a III-a, sI fie utilizate
unele instrumente metodice specifice invi!5rii cititului in clasa.I, ponderea acestora fiind'ins[
I
mult mai mic5. Dar din moment ce elefii gi-au insugit in tinii mari tehnic"
a.ccentul se va deplasa, cum vom vedea in lectiile urmitoare, spre invltarea
"i*.-itui,
in- "'"
strumentelor muncii cu cartea, a modului de a se orienta intr-un text
citit, de a
recepta mesajul acestuia.

esll'ler-i
*e a
im-

INrReeAnr gr rEME

:aIe
1. Prin ec se caracterlzeazi exersarea eititului
rle citre lneepdtori ?
2. ce consccinfe de ordin metoilie au particutarititile
eititrlui
la lncepitori ?
3. cum pot fi angajali etevii ln exersarea corecta a eititului tn timput:li)liilor
e ilir e la cla sa I ?

lenzerl ce .
dal ti .

de

rlui
re:
ilnrlat
sti

pARTrcur.nnrr.[1r ar,r iurrilinrr

sti
ilui
ate
ctr

xt.
rrd.
i ta

rulriei;ul
leIE

;itt'

sc*rsulur lN c,LAsAr

Inv5larea scr!g,3lui-se.realizeazd,
in-strinsl leglturd cq iuvhfarea cititului.

Iltd -d-qctit,scrisulesteo activilatemni *agie;*i-mai=;til;1ffi+iil"il#ti i#IdrI'TdoeiECe incfiiae, iqniiga-rittivifatea int*eG6fiiata:-spg'ciricdtititului,

si un efort
giiiiqe atetimbiivorbite.o;rit'il^;;"*fii+H
3-9i,mnEtb.
4&*
- s r nt 1",leg-ro9;gql9

an a l i z a ;1 :l n te z a fo n e ti c S , p recum ;i expri marqa-arti cgl atl a cuvi ntel or

s.a.
in activitatea de realizaTi:-a cititului, cit si in a"te? i sciiiuili.
*n!"pqTune' .atit
scrisul po"atg fi invilat concomitent cu cititul
Y."
;i, in general, in acelaqi
ritm.".ggu:
Sint necesare ins5. unele mlsuri de ordin metodic, nu numai o datd
cu invalarea sistematici a. scrierii in clasa I, ci, in
.opiiio,
frecventeazd grddini!a, chiar in institu,fiile pregcolare. In acest
"arrt
sens irebuie"u."
asiguratl continiitatea
intre ceea ce se realizeazi la grldinilI
apoi
in cfasa i.
9i
in grldinilI au loc forme de activitate specifice, cu rolul de a preglti
elevii
.
pentru scriere. Astfel,-copiii pregcolari folosesc instrumente
de scris ince"6in g.upu
micI, cu care traseazi numeioase contururi. Unele din aceste
contururi sint asemandtoare sau chiar identice cu elementele grafice ale lipeJor.
Astfel, realizarea lor
reprezint5 o bunl pregltire a copiilor pentru scrisul
$ropriu-zis, pe care-l vor inr'5!a in clasa I.
Intrind in clasa I, micii gcolari sint angajali la forme de
activitili specifice
in vederea pregltirii lor pentru scriere.

25

conlinutul

activit5lilor

perioada. preabecedard

.in
esle determinat de cerirrlele crrora trebuie se re tace
iJtJ'"["ii'iouini"-a"^}n""p.r."
propriu-zis.De aceea,in.ace.astr
invr!irii scrisului
b".ionae pr.gitrt".r",^"JJ."rgirre pe care le
tueazd copiii urmdresc destincl"."u
efecarbiculafieimiinii gi a degetei".- *iirui".a]-r"pr"il"'i.r"1"ro.,
a pumnului, a
'orienLarea
rn spatiur grafic si
peurru percepereacu precizie, "-.t"itii pentru
pentru
r.p;;;;;;;;ilor
de form' si mii_
care.;i, in ceredin urm5, a" r"ri".a-u i,11,1ri.g".
etementelorgrafice are literelor

'#X.*l*"::;ll,:.1,,
1",,ilFfffiF'#.4uowo;:,,Tr;il';g,r:,f.T'_.;l"f
atttomaLizat5'serealizeaz6,."pri'n
"rf
deprinderiiscrisuruieste asigura* ""a.rirri. inferegereapr.occsuruide invita.e *
l;;;;"ugberea iompoirntrror cte
tnzd arecrenrin_
:,'";;t:::J::,i#irt:*ri,xtrur;tii**,ir:'i-t&#ryw,
t':;:;ff
,;,*:H}Hltll
g::{,,";p{1,:1!;!;,rffi'*,-dd.,i.liiiifflf"?"T*:ij,#."0:j::
-;;;::-"'::":r

asociatd cu sunetele rgspective,

resn'".tirro precum
3sociaticusunetelere.sp-ective,o.""d;Itffi,ffi9""lll.f#*q:::gi^;^ cr
*
$r a.i
^4.14 rrrrPurrc Ieslrecrarea
respectarea
lllq;x,,f'#";",Ii;]ir;u:*::;
ca: lnclinarea u""""
unorcerinte
unor
cerin!e
constanfti a literelor, uiii-"'
,**:::.,11^'Tr,.l.
--'
-).'-tbrnit(ttea
lor ca uolim,-aittr".iiii*tti,
:
".
ta,
..

" "iiffi'{.i
Pariicularitdtile psihologice
ale tnudldri,i-scrisuluila
dere, scrisulse invatE pri""t*-rriitti.'i?'J.".rurea
.tncepdtori.ca orice deprincorectd
u
depr_in_
r"
*"'ia;."#'p"urti"ur"rit"rl"
"o_pon"nteror
areincepiror'o.
li:'l'":ff#tff'u;;;"l'i
i.iioilgi""
I
t
I

I
t

lR
;
I

Pentru persoanelecare au formatS,

aceastddeprincleretoate acliunile
la realizareascrisului ,u a"ruf.uri'lito_"t,
care rirrc
.rrii,rii"t"u gi viteza in scris fiind
semne exterioareale acestui fapt.
silabe srtnl";"";iiril
iot."gi sint scrise fir.
' a ridica instrumentutj."::..i. aJp" rriiti".'corr""ot."."u
n't"r.1r"i,a gindirii asupra
conlinuturui de idei nu este, p.otru
s'isurui, o piedicd
in calearealizdriiunui.scris;;ril,";;";, ""t ,"." "r; ;;;;";;;ea
scrisului, de elementelecomponert"-"i. cniar a""i "iir'"ri* p."o"up"t creaspectul
a,cestei
de ortrinea i' cire Ie
rearizeazj"Deprindereape-care
-deprinderi,
o stdpine^gte.ii
oferi
porirririr"t.a si aplice requ,re
lehnice;igrafiierare scrisurui,ia.a-"
i"'grrai r"-"i"]i"r"#i'r_;, lrxa sarcini
cu privire Ia resDectarea
slreciare
lor'it t""ilr*"". rieca.ui-J"-.rt-g.rric,
a fiecrrei lit"r"
sau elementde regrturi riit.."r""-irhu"t".
c;'.;;;il;;l
automatizdrii,scris*l
are un'caracter constant; forma
literelor.si ;;;;;;fior
in diverse cuvinre

;;;i;;r;;:;;""esc
drepr
if"fri'l:f lSiil?i"lhii'T1""*,1il'J,""Xiu'ita1ii"
temei
pe'tru

Pentru inceprtori,.rearizareascrisului.nropriu-zis
presupuneun mare efort
intelectual 9i fizic.
s':l-!i
.gcorarii ;i;;-rtrt;evoipi
arenlia mai intii
asupra asocieriifiecdrui
sunetcu litera cirespunzdtoire,
"orr#oir"r"
ra
Jurl"urcr
exact structLt,q.
foneticd u cuuin'teror,sd realizer. ri.""*
graflg.,sd-9i coordonezemigcrr'e
miinii in timp ce scriu, p""t."-u-iu-J
lemyt
rorma corectd litereror"
observind scolarii mici in timpul scrisului,
se constatd.cd migcirile diferitelor
p'rli ale miinii pil;;i;i,
_ ;;;rr;
bine coordonate.Ei
schimbddes pozitia{egete,
trupului,
".,t.t*"j
braJelor,
iar mugchiistnt excesivde in_
eordali,mai rnult decit este " "upuioii'a
a" 1"""" ofor"r, f";;;;.de.
La toate acesLea
se adau'grfaptul cr, in timput
"L""*i
Astfel' ei se ,,aiutd'ocu caful, """^a*i'copiii execuia ,..i; clemigcdri ereprisos.
timr", ch]ar
"
iu plus, inutire, mdresc consumul
"" de energie 9r1picioarele.r-oateacestemiscrri
$i i";-;;i"'.e
pr"_"t'r oboseala.
t

cate se. [ine seama ln activitatea

de scriere, cele cu privirc Ia pozitia-corcctd
ir
"";ct"-""
corpului' a miinii'
'e a caiet'jlui, r,
l-"'" 1in* ,t,r"J'J"]
cu privire Ia modul de realizare
,""''ir.iri"u" reguri tehnice,iar cele
, -ooui
ff."airi.f"rrrent
glsflg,
tr."e*i,iil" re, reguli grafice.
"

26

Ca o consecinld a tuturor acestor particularit[li, ritmul de scriere este extrem de

lent, iar scrisul nu are un caracter constant. Chiar in condiliile unui asemenea efort
qi al preocupdrii evidente de a respecta regulile de scris, elevii le incalcS. foarte
frecvent; aceeagiliterd ;i chiar acelagi element grafic sint executate deseori diferit.
Trecerea de la procesul acesta lent gi nesigur, care angajeaz[ un mare efort
din partea qcolarilor, la formarea deprinderii scrisului reprezintl o sarcind de seami
nu numai a clas_eiI, ci a intregului ciclu primar. Avem in vedere faptul cd pini sd
ajungd la a realiza scrisul la nivel de deprindere, pini la automaiizare, eievii au
de parcurs un drum care incepe in clasa I, etapele celelalte intinzindu-se s,i in clasele

"*}l-ff..i;,- huitldrii scrisului.o priml etapi, numit[

# ,U***;ste
peri6-iidei-'atiebedaiului,
deci c'lasei-I.Aga cum aratd 9i affiffia1i,*in

tipicl
aceastl

etapd, atenlia elevului este indreptati in special asupra realizlrii corecte a eler[ente,lor gaafice ale_lilg.pelg:$i a resp_ectdriirggulilor tehnice in tifipff icrisillui. Cu toate
cd, ;i in acE-astd"etapi.cleV"rir{il-izeazd."atif litbre iffi-c'dmbfirhtii
db lftere in diferite cuvinte, prioritard. rdmine preocuparea lor pentru scrierea corecti. a elementelor grafice.
DupI
pe baza exerciliilor, ;colarii qi-au format un gest grafic care si le
9e,
asigrtre realizarea cu relativd ugurinll a contururiior elementelor grafice, accentul
tt..:9 p9 executarea corecti a literelor. De aici gi denumirea celei de-a doua etape,

&'4ffi;"1:l*il ji,o"itl':,"slTH:i::*"l$:',#s:'T;:;;l:*:::-';
1!

de aplicare a rqgulilor,-elevii manifestind o o&,rec_are-siluianp,

in iCri6,'carele perrnite^s[-;i deplasezeefortul spre reali?erea integral.a a literelor.
In etapa urmdtoare, atenlia esTe-indrelitdtd asupra imbinlrii literelor in cuvinte, precum qi asuprqlelementelorgrEfice& teS-tuiE a lit'ereld. ffi i"6?ea,ffiapa
acedtstaeste denumitd gsgris_ulg.Igg,g!,
Acum, pe baza unei oarecareaqtqmatiziri
asciieriiliterelor,eler'iislffindir'ec!iaagezdriicqLeTfc.tfit6ieToiinrina,
a re$6firii u-nor dimen"sifini, iii'ali;:iri gi distanF iiriiTffinil: S;rir"i
rur
"ot""i,
aspeetul sdu-grafic,-tsterealizaf,concomitent,cu preocuparea"pentrucorectitudinea
l"i ;i din punct de vedere ortografic, precum ;i pentru inlelegerea sensului cuvintelor. Problemdlt legate de structura fonetici a cuvintelor, pe baza pronunliei
cotecte, precum qi cele privind sensullor sint rezolvate, de obicei, inainte de inceperea scrisului, astfel cd aproape intregul eforb al elevilor este indreptat spre reatizaleascrisuluipropriu-zis.Totugi, celefro.uiaSpecte
ale scrisului(dqfdxfffioi=lgie:
fic
cel-bfrogx[i4]-tfii"-potfi privite gi realizate in mod izo\ai; realizarea-lor
$i
-

se face intr-o strinsl unitate gi printr-o influenlare recipro

Ultimul stadiu in invilarea scrisului il constituie eta

actir*ifffiife

-,-i

'scrisului

Este

si pga"${eJJ,s.:3,.rlg+Uf
r
;i, in general,E[g1tul
*

p-;ry.
r
. i--i;*
-:1.;'- , al
de gindire asli,plq_jgllsului c-uvinteloq
propozrl i l tor $i al texLel or respecti ve.
af proB
I nac eas t d p a i i a a @ tu r6 * te h n [c d ' c e l e careS ereferdl aapl i carea
regrrlilor.fehnice gi graTice-aldscrisuliii sTnt
Szollate fdrd efort*prea:nare,.lf1tgti1e

autorn-qtizdli acliunilor respective. Pb prih piln se*sitriEazf pro'blenreldlfgafe

de exprimaiea torFcH'ts unor idei, de respectareacerinlelor logice 9i stilisticE in
formularea acestor idei, de inlelegerea semnificaliei fiecrrui cuvint.'
Un asemeneanivel in efectuarea scrisului.presupune, in prealabil, o muncl
intensd de cunoagteregi aplicare corecti gi sistematicl a regulilor grafice gi tehnice
de scriere,ceeace constituie un proceg.i449]q!gal,desfdguratce! prr$i.e-pe-.parcursul
primelor trei clase.Forlarea deplasdrii at"ei-!iei,a efortului int6fectuaf spre aspectelFt,t+-eenfia,uf"l6 scrisului, inainte ca elevii sd clispundde un oarecarl nivei de
automatizarein aplicarearegulilor de scriereduceinevitabil la deformareascrisului.

27

iiXtau scrisului,agacum au {gsJ_p1"q--aqn!atq

mai sus,pot corespuncle,
*,^
^_!,optlg
rlecare,
unei qlase.Etap1,g.],gmentelor
gi cea a iiieireiiji'"i"i
claselorI
sc*risutui
"aracteristice
ji-LJi"a;
ieglf ep"i1in"'.r.i.il'il]-a,:;";;;;;
scrisurui
rapid
ifr[elie
'fn-ilasa a"fipa
IV-a.'bunrnuina.gi"in cr.assr.e
ciqr'uTuT
Fi;;il;;J;-6"'"li
s,;;J"r.
su5 e*e-e6frf,6frtionalr. in.tiecare
anliiipal-q erep..gpteare etapei care
"iupe_s-int- friliiTn"iil.or.
ce,.pea":rrra;pn;t.i=r;:';ii
specifice*tape
li-b
-1rmqzr,.1n
preceM'Caracterul
convenlionalal acesteiidentiirli clecurge din diferenlie;i
rile ce apar in evorutiaelevilor; unii evorueardi;t-;;;;t*
t"i rapid, allii in ritrn
mai lent' Oricum ins5, procesul_complex
al invi{drii r.rir"rui implicl parcurger.ea
ace.stor.etape,
chiar dacl ritmul in iare se ajunge in cele din uiml r"
r"ari7ar.*
rapid sste diferit de l3*6lbv:lrrterr. tteasia iir"r""1i"t" a .it-orui
:c1"ist1lF1
n;;r;"
l'otugi atit de mare inci 5d' tru poatr-fi luate mdsuri
.or.Jp""ratoare, la nivehrl
fiecdreiclase;'fnfunclie de efapa in ca." se aflS elevii
in invdlarea scrisului,pentr-u
asigurareasuccesuluituturor elevilor.
ixrnpeARr sr rEME
1, Care sint principalele cornponetrte ale deprinderii
serisului ?
2' care sint particularilirlile
psiholo.rlice ale lnvifirii
scrisuluilde
Ce conseeinle praetiee ilecurg ilin aeeste partieularilifi
?
3. Care sint elapele lnvilirii
scrisutrui ?

eAtre incepilori

!
,I
;

PREIENINEA

GRE$ELII,OR

I}E SCIIIERB

LA ELEITII

DIN CLASA

i
t

I
T

I
I
,l

,f*

....,ifv5larea corectd.ascrisu]uieste asiguratain mare mXsur'dde calitatea exerciliilor efectuate de fiecare elev in parte.
Etersareacorecld, mod..independenla componentglor
deprinderii scrisrrlui
-tn
esteo c6hdilieesenllald
a-r-eu;iteiin aceasrdactiviiiTe. Suicesuli,i;;;;;;;;""."*"ia
a strisuluidepinde,ca giTn invrlarea cititurui, d;;;ta.e["i[de*n,,nca.jlq;p;;_
dentd a elevilor,iar aceastase_desfd;oarI
bu bune r"r'rltni. atunci cind se asigur.h
coh;tieintiza.rea
intregului comprex de migcrri,
piirr-"xerci1ii, duc la formareir
deprinderii scrisului.
""r",
luiru.poate fi.asigurat'pii"
io.-"r]"'r" .L"r
,Ac,est
t1ti1 a9 a.se autocoltrola,*dea-si-aaloreglaulti"itit." a"
""""i'".rr".i"r", in scopul
preuenirii greselilor.cu alt6 cuvinte, copiii tiebuie in".-"Ji
*""."r"
cle
,,instrumehte,,
lucru care sd le permiti sd se autocontrole2ein timpitr
eiersarii actului scrisuluiStabitireasi anliearealigqSq3rsa nqguiito,tennice-ii-;;i;l.r';'.";;';'"ilii::'::
" iecrreiliteie;iaerement"t"",::d:,"#*ffi
rJ"r"^Jt;kffi-#l"n!.graf
ic,a-f

roia in cuVinteri:prezinrip.iniipggi-i;rol a*;;F_ii;;;;;a

CunoaQtereaacestor reg*gli.4nainte de exelsare_a

scrisuLui.

1
I

I
i

#*it;";*:

invdldrii scrisulu;.
ba-za formf,r,ii

Ia el[v[." g"n.fnatii de a ie airi;;;;;i*i;,";"#;, StLJa.

ei dssv-oftflrii
de scriere.ln ultimr instinle, acestor-eg;ninva.tat":"oreJstilt ortorrolaricrivitarea
instr.r-ente pe care
le folosescelevii in

prevenirii"gre;eriloide scriere.
'ederea
F'amiliarizareanre-a!.qbilI
a elertilor cu acliunea pe care nrmeazr s-o efectneze
se face pii" p1"1"i1-q.eauno.1-mo
deli ertert-q'qielii.e,"oiior
.i"-"nt" grafice sau titer-eAcesteasint infitisate_$i inlegrar,;i descompuse),
fie pe tauejtie pe o pi",#
ilustratd,
rug"i"azd'copiilor noui r.rrret;i litera corespunzatoare,
sau prin pre"nr"
28

zentarea unor modele simple, decupate din material plastic sau executate din sirmd
E.a. Uneori sint prezentate toate aceste modele, cdrora li se adaugl ;i cele realizate de invildtor in caietele elevilor gi de noul tip de caiet care conline modelul
tipirit. Aceste modele, degi valoroase, nll pot constitui decit in micd mlsur5 instrumente de autocontrol. E destul s[ ne gindim la faptul cI ele aclioneazd numai
atunci cind se afli nemijlocit in fala elevilor. Pe de altl parte, modelul exterior
nu ofer[ prin el insugi toate elementele teoretice de care au nevoie-elevii pentru a-l
leproduce corect. El nu sugereaz[, bunloar[, sensul migcdrii, al direcliei in care
se realizeazl fiecare contur, precum gi ordinea in care se fac diferitele elemente
grafice. De asemenea, numai acest model indeamnd la o simpll reproducere, care
poate deveni mecanicl, f[rd a angaja ;i o activitate intelectuald. O asemenea
reproducere nu poate asigura o invllare trainicd. Drept consecinli, .cind elevul ,
ilu va mai avea modelul in fa![, va intimpina mari greut6li in realizarea lui.
Ca orice deprindere, scrisul reprezinti un anumit mod de aplicare in practici
a unor cuno;tinle, mai exact spus a unor reguli tehnice ;i grafice. Sursele de cunogtinle care urmeazd s[ fie aplicate in practica scrisului sint oferite de modelele sem''
uin
:
nelor grafice. .r,e.gpg-c-t-ivg_
insolite aL er4li,.9g!!jle.i.nu(Jdtorului.,
--' Pentru a inlelege cit mai-ilar modelul, elevul trebuie sd urmireasc[ demonstra{ia" invdldtorului, insotitl de explicaliile coreqpunzftoare, care cons[ituie,
;ie riipf;""piinbip6ffsurs5 de cuno;tinle'cu pii.rir" ta Siti"are" mod"lnlr,i respectiv.
Astfel, in cele din'urmi, invllarea scrierii unei libere noi se realizeazl. prin transpunerea in acliune a cunogtinlelor primite, a regulilor respective de scriere. Aceste
cunogtinfe, sugerate de modelul exterior al literei, devin in cele din urmd un mijloc
de autocontrol. Pe baza lor, modelul exterior duce la formarea unui model mintal
ca r ee5t em ult m a i * " ttn ra b i l 9 i ttri d ffi i l i ? e a j re g i i ti Ior;i nl i psa

nrodelutui exterior-'eleviivor apela la acest modelinlerior.

Crearea rnodelului mintal se poate face prin stabilirea riguroail a regulilor,
grafice de scriere, prin comunicarea;i reproducerealor uerbald, in ultimd instanfi
prin sludiereatemeinici d noii litere.
'
Studierea-gr--o,del_ql_q-i.
uo_iilitere implic[ precizareapu-naluJu.i^de
u4_dese*iucepe,
r /'r-

r*-

-:;:*

a sensoiiii-irihailileau.b"contiiiili"i'eil-ilerurhr-rn
tur" ," r"iiir"#ffi6it,""tbt"
celdffiffitffi!ruljir3rqq[ryiq-tdg_!e !"rmiilX'ifrieiiia fiterei.Aceastr*ist$irs=Lls;
bnie sI f.ie uerbalffaW.iilififfiiindu-se ;d;iinnilate-a in scrierea literei. Unele
se ffiHffif,ilbinguri
migcare, flrd ridicarea tocului, altele din mai
migcdri, in acest din urmi caz fiind necesari stabilirea, in prealabil, a lcului
se intrerupe mi$carea continui pentru a se realiza semnele diacritice.
Stufiueo. -no1ilite_re este, prin urmare. o condifie esenlial5. in pgeeltirea

litere
multe
unde

prea-

ilgpil5-f,EeviGr.lientrusqris.in nici un caz riu ir-iiatefi lXiatE-iu

"oE"ifitimpta;ii,
pe seamaelevilor, stabilirea regulilor.grafice care sint extrem de variate
de la literi

r
la liter5.
Elevii trebuie si-;i dea seama c5. exersareascrisului nu este o simpli repro- ff
ducere a modelului pe care-l au in fa!d, ci o activitate de aplicare a un.or-reguli f
<le scriere. Aceasta inseamnd ci eventualelegregeli se datoresc nerespect[rii regulilor respective, iar indreptarea gregelilor se face prin reactualizarea regulilor in
nrintea copiilor.
Dar acest lucru presupune cunoagtereagi verbalizarea in prealabil a regulilor
grafice de citre elevi. lnvdlitory_l-trgb.yiep{.qe--c--o.$viegi
cleleviiau_itlgles.regulile
s[ le solicite sd lli repiid.ucd,a*erDal,:inainteca ei .i 19.3[attb."fip+-"1+*"-9t-"
-ca,re-de."scribre.EleviiVdi-reaiiz.a'pii-orexemplarcunoffi
-gratiffL
4 + *4-

"' _,.'

iuvitftorul

s-a convins cd ei ;tiu si verbalizeze regulile grafice de scriere.

Practica Urotnl:..9":g11treaz1.
ci,.pentru coordonarearni;cdrilor
vederea realiz5rii u1l'..:ltyr
miinii in
grafic, rirt uiil"";;";;tti"'cle
realizare a acestui
contur mai intii cu de-qetulin ier,
cu ocrrii ae;";i;;^;'il;higi, pe banc6,
apoi cu

Jaal-"nriunidirerite,
3i:f':i;;;i;'ffi:-tJ,'"T.'0" "'i' p" r,i.ti"netiniatd,
mairnari
Prima incercarea rearizrrii moderurui
nu.jnseamnr neap{r.at
pentru toli elevii. o-"^u:-:"u e
bine ." ffia ,eaurarea-a-aou!]i.", o reugitr deplini
exemplarecu noua
literi sr se efectueze.
un prim
reugit sd aplice corect.reguril"g."ri""''de
"ont.oi,'p"ntru a se t"a* in ce mdsurd elevii au
s.rier" a noiiiit"r;. Daci un numrr
mare de elevi au comis ibate.ia"
rnai
i" ui""t" norme, ri.,i-o.".rure
explicalii s*pli_

t"t i.,soiit"
a" a.-t"'i."iiii"coresp
ili;l?i:.fliJlll;iJ"fflt'"?i?.
unzdto
areire
Dupi aceastd primi_ verificare,
elevii vor fi solicitali sr mai
execute incr de
dour-trei ori noua literi, ;i;;;r;;;:;;
u' nou controi. Numai dupi
ce exist'

|iHlliiT: ;i ffif::l';".1;1" J;;;"

continua
.".,,n..o executdrii
riterei.

Fiecare incercarenoui cle a realiza

fondul unei activitdti intereci"rr., "'"i? un model ar riterei este bine sd.se faci pe
pe baza *oa.rurui exterior, cit
pe baza celui interior, care constituie
mai ares
principalul l"rt."-"J
de autocontrolcu ade_
vdrat durabil, 9i nu prin
a unor migciri. coordonareamiscrrilor
miinii pentru scriereaunei.simpl;;;;";;;"
litere ." in""^prio intermediurmoderurui
interior.
Posibilitatea de

-i;;;p;i!i;;"::':;::,F;:,:'*iL,*
Tr'"rl;;i
ffi;ii,,,"Ti,,lilffi':,t':,*,,
se realizeazd
,tm
mai reDede,cu atit,;p;;;$;; posibilitatea
J"ioi..tu.e timpurie a gre_
gelilor.Elevii

mici observi
a"rtuii"lreutate propriile ror gregeli.
nu le sesizeazd
uneori nici
",,i""
sau,chiar dacd
r"o"ro,nu potitaui in ce constau
eventuat,cu a.iutorurintrebrriror"""rJ
ere,decit,
pur" J. rri"eiei"r.-fi"ptui, p"
acumulate'copiii reusesc^
sa aescoper"liogu.i'-d;;",il",";unginabaza experientei
si. facd acesl

:.=.ot
j *j**l *r 3i: :Ji:':'rc6
;?:ij?:":::irii',i,",nffi:*;'
.srdbi,ea,i,-,
muhti desesizqre
a ore;elilorconstituigo plgmisn_

i-port"rti-;:Tt:":|,?#r",j"r,l,,,olt;
a indrept6rii lor' D"e aceea,
in orice activita.te de- scriere este
necesar sa se urmd-

f:.,T"Tg-ri--{gzvortarea la copii--a
ciiiir}italtt=ir.-n"r, ouro*ntrola, de a
l:,"ttu
sesiza
cu
ugurinld ;i cit mai repeclegregelile.
ln reatiraie, ;fit;;,
corecr
trebuie
s[ se
lini seama qi de concordanyaiLnire ritmul scrisului
poriiitiiotea d.esesizarea gre;i
;elilor de crtre fiecareelev. Frrd a sacrificaprecizia
formei gi regularitateascrisului
in favoareavitezei,nu se poaterenunla
nici la ideeacd ritmul de invdlare
a scrisului
poate gi trebuie sr fie mai accelerat.
Tocmai de aceeaformarea dezvortarea
;i
l;t

de a_eiuuro..gi;-;ropriaror activitare
::"::",1":":::T:,tji=0"
d
e scrierereprezint i o ci,.:.,i,l".ontrora,
ondi!i e import antr ir t i i" *l :;;.;'
;ij ;;, ;"J "r:ll"JJ,T
""
"
INTREBARI

$I TET,IE

1' C*rn explicali neeesitatea eunoa;tcrii

lnainte de exersarea serisului ?

te

e5tre elevi a requliror

2' T)e cr'ese spune ed' modelur interior

reprezinli
3' Explicali legdtura.intre
moilerur exterior;i
a scrisului.
4' De ce este neeesard o concortlan!'
a gregelilor ?

30

rntre rilrnul

grafice rle scriere

un mijloc de autoeontrol ?
morlerur interior rn rnr.ilarea
j
serisului ;i posibilitifile

corecti

rle scsizare

frnc.lruna

DTNTRE
cirmn gr scRrEnE;

FELURTLn EXERCITTT0R DE SCnTERE

specific6 a metodei fonetice, analitico-sintetice, o constrtuie core. -. O*trisIluri

lalia dintre ;iTi?e*si-ff"rig$f.taptut

cr in invilur"u

fluenlare recip?iitf.'"tii perioada in care se parcurge

"."rior-a.pirria";i'tffi#"r.dr"
abecedarul,elevii desfdgoarl
numeroa.seactivitdli care reflecti gi consolideazl.aceast5 legltur[ gi inftuenlare
reciprocl.Astfel, atit,citirea,eit;i scrierg4-cgrect6rsint
influeilate infoarte.mare
mdsurr de etrercifiile de analizr 9i sinte*zdfoneticd, de e;primai""
t
vinieIor,
eo;futi#;-*##ffid''l'iii'.orr,r,te de autoccjfi
".-Lir-uruLu'1*-ffi lh?#t,ff*;n

"","

"
eleviifac in dcera$i.ti"Tp"J_.BT9g4t_r"rg_pj*U$e"riara:'o;i;"

|n.'9**riiit1.-.d.e
-citire,
-transcililsau
'nirn'eaz"d--se-"Iit!
text tipdrit sau sciir&srainr;-eete
copiat, mai intii
se.citegte.P"_*-"alt-5pe-{t.g.rlexlgle
scrisede mind sint gi ele citite,
consti,i bun prilej de exersarea ciLirului itr rgu{fii specifice.
Exista, """. "u ;;;;;_
llj:
-ae^';iii*ie
t^"11.^"11.::,l"llt:.l
aetivir6lilb
"i"a",,l""ipr"..
fr sc.l6ie,carese influenleaz[
Aceastd relalie apare qi in procesul de.formare a cimpului de citire al
eleiilorl.
exeyi,{i de scriere a ritereror
m_ind,.a
c*"y-+}[,e]9r",ai..a
propoziliilor
_
f,liry,"tg
se realizeazd'
pe baza citirii preallbile, dupl$eexercitii foffii?,-iaecvate ae anatize
srnteza'
precum
9r
sensu!.uicuvintelor, al propoziliilor sau al
$l P! nazh"Tilt,elegerii
in*fQrql,*gi.I-q-?-"tul scrisurui esre scufii de'aten1i"
tr"r"L
1.^Tl"llr,l.ltectiv.
oa:t
.t-ItlqlegenrsenEqlui.celor scriSe,'acestlficiu fiind cunosduttiiiainte."" Efo't'l
aI elevilor este indreptat astfel spre .realizareagraficd gi ortografice
a
SJfr:ti"t
Prim ele._jnc_ercdride
.{-ac de ob i cqfd
. Aceastl
activitat-e e ilen"umitl in '-s-crte1e.Se
mod_fiufeIr;;
scrierea dunl
upa
mg$l"-e"
modele gq.gngl
de ti
cunosc-ffi8-Filb*Tenumirf,**&f?Fa'ffiriii.
m-taX;f'*&_activitate

scnertr'elevii au-dere.zolvatulgfe lal.9-rnt..in

pJu$-{g!effis*ry;"rnodele

;l
f
i
la

t
i1

{
3

de

minx.
Ei.vor trebui sE.realizezemrfiii ioi;apo;de;iiintre literele de tipar cele
si
..de
-"r"
-iia"ir"i'ritJ,i,
min6", sr-$i cdncentrezeatenlia"asupla elementelorgrafice

asupra elementeldr de legdturl a acestora in cuvinte. loate aceste

sarcini suplimentare apar in condiliile in care elevii nu mai au in fald moaelJe-;;;il;;;;
,,de min6",
Recunoagterea
9i reproducereapropriu-zisaa fieclrui elementlrafic qi realizarea legiturii acestorain cuvinte priq iopigre (dupi un text de min?)
r"",i.ir""ra
in mod evident scrisul, deoareceeieiii au mod'elejerespective in fa!d, p"
i'
EEiprI
o oa.re-c31e
"rr"
influenld negatil,I
scrisului,
i^lj^l:":1t preocupali
]: lp.r."duc.
!i
prea mult'de modelul 'din fafr, asupra-cdruia
"ropr"
igi vor fixa
1l,l_1lll"lloarte lrecvent,
pnvlrea
elevii vor intrerupe ,,firul" continuu al scrisului, ba chial
vor.fi tentali sd schimbegi sensulfiresc a[migcdrii, al direcliei de
scris,i"r;"ii;t
t oPff *g-gggni c,,,, des.el1igd-'--litggl
e.
-uoprerea ca exerciliu.-descriere poate.avea influenle negative iq.formarea
cimpului de citir-e-.al-elevilor.Consideiind cI procesul r.i.Ltii unui
text de-'miril
implicd in prealabli $i-'aCtutcitirii, citirea cuvintelor r" va tu"e-lit"rtrt";.-i";;:
cesul scrierii, in cazul de fa!d, unitatea opticl de citire este litera,
elevul citind
fiecareliterl pe care o scrie qi pe cafe o are drept model, in textul
dupl care copiaz/a,
' DacI urmirim elevii in timp ce copiazd propozilii scrise cu litere de
min6,
dupl ce acesteaau fost citite gi analizate in prealabil, se poate constata
cd, in timpul
scrierii,media folosirii textului pentru copiere (numdrul mediu al fixdrilor
vizuale
pe text) este mai mare chiar decit nurndrul literelor care compun
textul respectir,:.

31

Aceasta se explicd prin faptul ci elevii, avind moclele gata realizate dupd
care scriu, sint tentali s6-gi fixeze privirea asupra fiecdrei litere in parte sau chiar
asupra unor elemente grafice ale literelor. Pentru ei e mai simplu sI recurgd
-numai
la modelul exterior decit sd facd apel la cel mintal.
DupI cum se vede, copierea (dupI modele de mind) are o influentd negativi
atll,Pll formirii.cimpului vizual de citire, deci asupra cititului. in general. Aceasth
activitate favorizeazl insi, cu unele rezerve, sgriiul coqecJ-,Avind modelele dupl
care. scriu in fa!a'"IOr; elevii le vor putea reproduce cu mai multd u;urin!6, decit
in situalia in care scriu dupl text de tipar.
Analizind activitatea deitransffiere (cle scriere dupi modele de tipar), vom
constata c5. ea fivorizeazd' prbcesul form[rii.cimpului de citire. Considerind cI fiecare cuvint care urmeA-ZdsI fie scris este iir prealabil citit
;i analizaf Jir p"""t
de vedere fonebic, elevul va insoli activitatef de scriere cu rostirea articulatl a
cuvintului, concentrindu-;i atenlia,asupra reprezentlrii clare a literelor respective,
Pfeclm gi asupra elementelor grafice de legStur[ a acestora. De data aceasLa,
elevul ny m.ai este tentat si-gi fixeze privilei pe fiecare literd a
tipdril,
pe care-l transcrie in caietul siu (cu modeJe de mina). Numlrul ",,.rintr,loi
mediu al fixlrilor
pe text in acest caz este mult mai mic, uneori chiar mai mic decit numlrul silabelor.
Fixirile pe textul dupd care se transcrie se fac pe silabe sau chiar pe cuvinte.
Prin urmare, se^poate spune c5. t-ranscrierea favorizeazd formarea cimnului
d e c i b i re d e o s i l a b d . In ceea ce pri ve;tmi sul .
cal i t?ri caacestui a nu mai ' es Le,
totTriauna, la nivelul.celui realizit dupr modele de mind, p.i;;"pl;;;.
ap"r" i"t"ir

cp-p-1iy..gete
scrisul,;i anumeryq,Si*Sg i;;-N";;l;h
qgfjti".!i i+ -ss.ea
"ijl:T"it
mo'"tl6lelein fa!d, elevii nu-gi vor mai consuma timpul
rnrreruperr penrru

urmdrirea modelelor, iar scrierea se va desfd.gurain ritm"obffit*

ceva mai accelerat.
Analiza. cor-elaliei dintre citire gi scriere, fdcutl in perspectiva form[iii cirn_
pului de citire de o silabd, contureaz5.unele concluzii piactice pentru activitatea
la clas5'
Astfel, pentru formarea cimpului de citire al elevilor in perioada in care se
parq,grg-eabecedarul este necesarl acordarea unei atentii deojebite activitdtii de
scriere a elevilor. Dupi cum s-a vdzut, scrisul influcnleazi pozitiv sau negabiv for
marea cimpului de citire, in funclie cle felul cum estiorientat.
aceei
tatea de Sdiiere r'a trelui sI fie pregititl gi indrumatd in a;a fel ^D"
"ctiy!-f
incit ea s[ con'Gi-l
b u i e g i l a fo rma re a c i m p u l ui ae i i ti pe al cl evi l or. P e de?l td' farte, trebui e ur;6ri t; :
;i fo rma re a u n u i s c ri s c o rect di n puncb de vedere grati c. i n acest scop este r" " o* " n dabil ca, in funclie de obiectivele ce stau in fa!a, in diferite perioade, elevii sI fie;
indrumali cu mult discerndmint s[ efectucze exercifii de sciiere dupl cele dou[i
categorii de texte, de minl ;i de tipar, adici si realizeze copieri sau transcrieri;
De asemenea, sint necesare ,lllgi multe exerciti$fte citire clupi. texte scrise de
min{. Pentru aceaBth,-in afara text6lor sdri3e-tu litbre de mini-"&in abecedar, care
sint puline gi de dimensiuni reduse, se poal.e cere elevilor sd citeascl texte scrise
de ei. Pentru a li se oferi modele corecte cle citire dupd texte scrise de minl este
necesar ca acestea sd fie corectat.e in prealabil. Deprinderea de a citi texte scrisc
dc mini influenlea-zd pozitiv gi citifea textului cle_tip"..
Ut-t,p de,exerciliu cu u-a-nivel {g Hificultate mai ridicat este scrierea dupd
.,.'.:.
#.qtg:"e'ln cazul acestor exercifii, elevii nu mai au in fat[ nici un fel de model care
'-sd Ii: iufluen\eze intr-un fel scrisul. Condilia principall a. reusitei in efectuarea
s c ri s u l u i d u p d d i c L a re e s l e , i n pri mul ri nd, reprezeni area
cl tre el evi a
" o."
.t4"rui
d" cuvi nt. A cest
c [rv i n te l o r, p ro p o z i fi i l o r g i i n speci al a structuri i foneti ce a
fi ccl
lucru se tealizeazi, prin exercilii speciale cle analizd ;i sintezi fd-dute inaintea inceperii scrisului. Exerciliile amintite asiguri congtientizarea activitllii pc caie o vor
JZ

t
-I
f

t
I

gi un rnijloc de autoct.rnt,rol"E1e pei'mit ca, impreunl

efecl.ira elevii, cr.rnsii{-rlincl
articulatI ;1 cuvintelor, .:arc se face conccmitent cu scrisul, acbivitatea
pe ca1't
"iii.nrtlo.n
resnectiyd s"i cleyini E aulotlidurc. Eievii ili vcr ,,dicta" singtiri cuvinlele
plclungind
fiecare
snnet'
pe
silabe,
ri'strl1.:ilt,
.sc1iu,
le
_
lrroirun!.irxh:.le'
Irrimeir: excicifii rle clicl.ai'epol. incepc cu sclierea iitereior inv5late, apoi ii
ur-.rilct ca, pe ni,irsnli ce eievii ci;tigi experien!i, s[ s.eefetunor cuvinte izoiiLte,
i
-..*
p
l
o p o z i ti i , d e .s c rrrtc trcxl .e,stabi l i nC totocl :ttI ;i regul i l e < 1e
dic
i
i
l
i
t Lr ez e1i
11e
agezal'c

il!

f) :tg l 1 1 .' .

O ait['cJndi{ie a asigrrr-lrii srrccc,suiuiin scrierea dup:lt dictare o constitltic

u glL ri i l o r.fl e s c ri c re . i n s peci al a cekrr tehni ce. Il e asemenea,e necesar
r eac LLlat r i z a rr:l
gralice clc scr-idrea uiiol'liiele-Jair a uncL elemente cle hgri,A fi",.."*intiitl-cgrriile
ttri
fi
c
u l ti l i ma i m a r i '
t ur l c ar e p re z i n ti
Transflnerea graficii a nnor crivinl.e sa,i propozilii presupuue mai intii n
p.rr epr t z ent ai .e c o re c ti a a c e s to ra p e p l an mi ntal , pc i :aza pronunl i ei corecte ;i a
c epelii auu i i i i e .
asi guri efi ci enta exerci l i i l or de scri cre'
, : ' - ' - C) c er i l !5 i m p c rta n tS , a c i re i re s pectare
propol'!ii bine tleterrninate' Fiecare
'lo eorrstitriie' drt:ireyl^ a.dicI folosireu lor in
sa. E l e vor fi uti l i zate deci i n motl
val
oarea
a
l
c
i
;i
c
x
p
u
s
c
a; nt iir uiit c" rl i .c s ti c i q i i
la formarea deprinderilor de
lor
specificS
contribulia
de
urro*ri.', !ilinrl ,gg.ama
s c lier e c orc c l i .
Drrzarea exercifiiior cle scriere esl"estrins legati de e;alonareclor, adicl tle repartizarea ia a6lmite intervale de timp in a9a fel incib prin iltregul sisLem de exerqi o freciigii *l se realizeze sarcilulc prolluse. E;a1r.rrl:rlcatrebr-rlesi aibi in vedele
venli ritmicit in excrcilii a litelelor" invii!atc. Pentru a fi consoiidatetemeinic'
fi
literele ipvdlate se introiluc peric,tlic in exercilii de t.ipuri iliferite, inainte de a
pentru
se
a
in
rnai
sclzutl
scriere),
frecvcn!5
o
cu
litere
:rcele
*itate (ip s;iecial
preverii uitarea lor.
'
\
ls'lnes'\tri

SI Titt{E

tle lnvi{are
1 . { n d ir :r !i citcva e le m sn te { ' a r e 55 ilustrrze lertiilrtra diulrc activilatea
a r citir ii g i a scr ie r ii'
2. (are sitat cele rrai irnporlilnto {ipttt'i tl e rrerti {i i fol osi l e !a scri cre i n cl asa I ?
li. !u *lle a lti c:e r iltle lc p r in e ip a lc de earu lrchuie sir se {itui seamn ponlru reulita orerel'
liikr r d e 6 r r !tr e .

AC'f I.IITT'ITIL*: iN T1{}![I'I-H'TAII[i LIL Lil{:!'I!LN

T}U CTTTRT,ST S{;NI[NI'

v ir s t a d e 6 a n i a n e c e s i t a l , r e d u c e r e a d L r r a t e i . l i {n u t u i
$ co lar iz ar ea c opiiior c t r ela
la 40 de rninute, in vedcrea prevqnirii aparilie-i obo5()
afectat lieclrei iecgii, cte la

activit[li in comp!91"t^"'
scop, la lec{iilc din clasa I sint in'r"r'oduse
."iii. i"
"."lali
activitilile in
care au ur1 calacter cle rela,rarc, de tlestindero. Ccle rnai multe din
jocuri
;;pil;
lrot tua forua truor
acesl e forme cl e acti vi taLe_pot.cortsl i Lui .r-rn
De; i a u a s p e c t d e i o c ,
"
ru
i
fe
'
d
i
n
de6sebit rol formativ ;i educativ' procestle
uu
al'ind
miiloc .eficient d9 inr-6iare,
declin;zrte he ioc, in special cele aie gindirii, au darul de a-i conduce
i"ll-f--iii"f;
3 -

33

Metodica preclarii limbii ronrane cl. I-IV

j
t
I
{
,i

"s:

l;

pe elevi la ,,/aflarea"sau ,,descoperirea"unor adevlruri noi pentru ei, ctt o oarecare

ugurin!i, angajindu-i in eforturi de gindire qi oferindu-le eviclente satisfaclii.
.locul didactic poate fi utilizat ca o tehnicl atractir'd de explorare a realiiifii, pe
o cale mult mai accesibill.
ta clasa I, jocul did.actic pqate da un randamenb sporit fali ele alte rnodalitnli de lucru folosite in activitatea de invitare, deoarece el face palte din preocupdrile. zilnice preferate ale copiilor. Prin prezenla iuturor baracLeristicilor situaliei'
de joc-(trebuihfa de pt!iliiiman![, risc, incertitudine), jocul didaetic soliciti o angajare deplind a capacit[lilor intelectuaie ale elevilor. Aceasta mai a]es dach se are
in vedere ci intre joc qi situalia reald - cea urmirritii de invirlare - existS intotdeauna o asemdnare formall, o analogie.
Valoarea principald a jocului rezidd in fapttrl cI face elevii participanti nemijlocit, direct interesali la propria lor formare. Jocul reprezintf, o modalitate de
asigurare a continuitdlii intre grldinild qi ;coald, de u;urare a procesului adaplSrii
cofiilor la specificul muncii gc,olare,de inv5lare. Degi au caracter relaxant, de
destindere, activit5lile in completare nu pot fi organizate gi desf5;urate la voia
intimpl5rii. Reugita lor depinde de buna rezolvare a problemelor legate de confinutul gi metodologia lor.
In ceea ce privegte conlinutul activitllilor in completare, precum ;i formele
lor de organizar'6,trebuie spus ci, fdcind parte integranti din lecfie, esLe necesar
si li se asigure un conlinut gi forme care s[ permit[ integrarea lor organiei in activitatea dominanti a fiecirei leclii. Scopul activit5lilor in completare este de a
t ' r ga m o me n te d e d e s ti n d e rc , d e re l axare, de odi hnI i nsl pe Iondu] acti vi l .[[i i care
dom ini l a fi e c a re l e c l i e , i n fu n c J i e rl e subi ectul ei . N umai astl el se va asi gttra caracterul unitar gi continuitatea in fiecare leclie, evittnd ca activitilile in complelare s5-i supraincarce pe micii qcolari cu lucriri f5.rd valoare didactico-eclucativ6
sau sb duch la irosirea timpului, crt urtnlri la fel de negative.
trxisti numeroase posibilitili pentru satisfacerea acestei cerinle. A5a curn
s-a subliniat. corectiludinea cititului ;i a scrisului depinde in bund mlsur[ de nivelul Ia care se tealizeazd p1o]1!.Lntiaiiar aceasta depinde de calitatea alrzului fonernatic. Tocmii in scoqrul <tezvoltf ii auzului fonemaLic, in lecliile respecbivepjt i!.=
ir r Lr odu s e ,p ri n tre c e l c l a l te fo rme de acti ri l aLe. ;i j ocrrri t.l i dacti ceru i rn ccnf;nut
: r dec v a t, Ie g a t d e s a rc i n a d o m i n a n td a unor aserneneal ecfi i . A stfel ,' j ocuri cum si nt,:
..Spu-nemai departe", ,,Jocul silabelor", ,,Cory.Plglelzi cuvintul'i" ,,U4tl9 se geseqte
suq_etul"l etc. ccntribuie la dezvoltafda auzul-ui fonematic, la exersarca pronun!5rii
coiecte a unor sunete, atit in mod izolat, cit $i in cuvirte. llot sub form5 de joc
1.rotfi olganizate gi exercilii de roslire prelungiti a unor sttnete (u, e,,u, s, z, r)' BunSlare, pentru u este bine cunoscut jocul ,,Dg-q trenul". AIte aserneneajocuni pct fi
,,'Ubinele", ,,Cine face agt^?", ,,Scara" q.a.3. Acestea clin urmi oler5 posibilitd!i
cle exersare a pronunlieinnbr consoanelabiodentale (f, u), velare (c, g), a siflantelcr
(.s,z), a guielitoarelor (f,.7), a-vibranlei (r7. a drltongilor (ai, uLI, eLI, ect,ic). -Asernenea activitili or"ganizate sub lorrnl de joc au conlinut care poate fi intep;rat
organic in unitatea lecliilor respective, ficind corp comun cu acestea..
Unele jocuri le ol.eri elevilor prilejul de a opera cu elemente de vocabular in
situalii gramaticale, eu mult ilainie de a studia gramatica. BunSoar.I, prin jocuri
didactice, elevii i;i pot consolida deprinderea de a folosi corect subslantivele in
cazurile nominativ (articulate), genitiv, dativ 9i acuzativ (,,Baba-Oar:ba",,,Un t[cirine qi-un cirbune", ,,Ce-mi dai ?" ;.a.), de a face acordul adjectivului cu substanI \rezi M . Taiban
s : 1. , Jocurt diitttttice penlru grdditite de copii, Bueure"cli, E.L).P., 19?6t
p . 2 5, 1 11- 115.
e Vezi B uda
qa., Jocuri ,lidaclice Si exercilii d.istractiue. Culegere pentru cl. I"
Aur elia
Bscurepti, E.n.P., 7972, p. 28. 46.

34

t
I

tivul (,,Fata mogului gi a babei'l, ,,Cutiufa cu surprize"), de a folosi corect unele

timpuri ale verbului (,,Roata vremii", ,,Cind faci - ai fdcut, vei faee - a;a ?")
sau pronumele personal ;i cel demcnstrativ (,,Ceqtii despre mine ?'0,,,Ceeste acesta ?"
l a ce as t aJ g. a. ) 1.
0 altl problemd cale trebuie rezolvatl corespunzltor este.-plasarea*AqiiYi!fl:tilor iu completare in structura fiecirei lectii. Se considerd foarte fre-Cvent cI_ lg-gp-l
--'-'"'"
p";1" a lecfiei-sau-in ultimele T0 minute ale'acesteia.
foft"l'tn"iiitiini*"
' 'Exist6
situalii iind aceste activitif.i i;i pot avea locul in cadrul orei de curs
mai ales cind ele au rol de a consolida, de a fixa gi sistematiza unele lucruri invdgate in timpul lecliei sau dupl un pir de leclii. Se inlelege cd qi in asemeneasitualii
este reeomandabil ca activitllile respective s[ se integreze in continutul unitar
al lectiei.
Sint insl ;i imprejurlri cind elevii dau semne de oboseali inainte de a se
epuiza cele 30-35 de minute programate pentru activitatea propriu-zisi de inv5!are. Este foarte posibil ca unele sarcini didactice stabilite in cadrul unei leclii
i[-gi ger"uscS cea inai bunl rezolvare focmai prin j6duii didactice. NIai mult chiar,
poJ"C"g$:"A^j$#,a!ii iD care i+troducerea elevilor in conlinutul noii teme ce corrstiLrji-esubiectul leciiei sd se facd in modul cel mai elicient printr-un "coriipTeTf;i'r
ioc didactic.
'iocul
cel rnai pot-i'ivit al ,,activil?lilor in
ln asemenea imprejurdsi,
il constituie chiar prima par-te a lecliei.
in completare il
Un aspect aparte al conlinutului gi formelor activit5lilor
constituie posibilitatea introducerii lor in leclii, de la caz la caz, nu. iq!1o singurd
etap[, ci in 2--3 rpnzq, Asemenea situalii pot apdrea fie in funclie--d6lsTHT66"
in care se afl5 elevii, fie in funclie de mdsura in care prin joc se pot rezolva sarcini
didactice cu mai'multl eficienfi, in diferite momente ale lecliei.
Recomandlrile prograrnerlor;colare, precum ;i cele ale altor documente care
orienteazl activitatea didacticd in ciclul piimar, dupi care 10-l5.minute din orele
in completare, trebuie interpretate in mod
de curs .vor fi afectate activitifilor
creator, atit in ceea ce privegte conlinutul qi formele de organizare, cit qi locul
lor in momentele cele mai potrivite ale orelor de curs.

lNrRnenlRI
1

ln completarc ?
fnnefii ale aetivilililor
exernple ile Joeuri didaetiee earc pot fi utilizate la lecliile dqtcitire 9i scriere.
ln eompletare ?
strnt prineipalele problerne metoilice cu privire Ia activititile

Caro slnt prineipalele

, Dali
3. Care

gI TEIIE

CITIREA _ ACTIVITATE FUNDAIII'NTALI

IN cArlRUL pRocEsuLUI DIDACTTClu crcr,ur, PnrMAn

Familiarizarea elevilor cu cititul presupune in primul rincl insu;irea tehnicii

cititului, iar apoi invilarea instrumentelor muncii cu catLea, a tehnicilor de folosire a cIrlii, ca mijloc de autoinstruire. Prima etapi in invllarea citirii, aceea a
alfabetizlrii propriu-zise, se parcurge in linii mari in clasa I. Misura in care elevii
l V ezi Biidici
il974, p. 39.

Tat iar a

p e n t r u d e z a o l l a r euao r b i r i i , B u c u r e g l i , , E . D . P . ,
g. a. J ac ur i r lit laelic e

35

.Smulcitiriipoatetihotiritoareirrpal:cr;'Igeieacuranclament
scopuluifinal
si-au iRsugit rnecanu
de fapt, spre realTzarea
.;;"
dil;;;;;,
t'tectnat
.r*"
snorit a cerei
""yguce,
n'p""t*tt lui exierioare' act*l cititut'i
La
affn'-."'r*cl*ce
f
citirii.
i*r,dlirii
ai

.xlTJ'J'll"1i'l':
ir;td;il;i,::',-*?fu
iitfi#3t^' *:1::::fi
irLIL !'t.']'.'.'^:":.:
elevilor, care se l'PIcf a
tt ;t o
^""^'t-i^,1 citite'
"
sernnifltnli"i *"tuietror
inlelegere-a
de
efortul
la sf irgit'l ciasei r'
n'r se i,r"n"t" i*teg,ral .piux
proprirr-zis
citittrlui
Tehnica
continur ;i in clasa

tuiiritui
a eievilor
procesulc1econsolid';.:';f;;;r;T;;.J:^;';;n't.g*$
rie alfabetiza'e llrotl'iu-zis[

du"a pro""i.,i
'up"i"-rn-r" t"rr"l;i'.i"*i*"r., .t *oifice'acii'itrlii 1a clasa I'
a If_a. In acest ,""p,-"irii,
de exprimar*
este incheiat, .* *if
?"""ti.tu cetrcrie pronuntie'
d;'*i;i;"gi-rint.ra
in
ererciliile
inclispensabilc'
Astfel,
'r'eiustr.,"te;;;';;'-;t"tontlot
apar cttvinte
care
in
articulatl r[mi* i,r-"nl'lin.rnrie
te*t*tot
f".
""^r"'-iil.li
derea prevenirii gre;l;i'#,^;:t; iil:

j::*J:f ,".:I-ru:*ll;,'it?ii*u1itu1li1""
rnaip*!in"o,"."ot"i.9l*:'*::,-'"T

1
.i'i;'::'fiil'iffTrsfi i:Iill'ii*,;{il.l'li:'
*.;lT",l
r:i"tm
"'li.;T:;:
carevizeazhto*iliurii*r"a

cartea ;i carc orienteaza

etevito, cu tet nicite rnuncii-ctt

"t:."ttt"'"llii,lJllrcin*ecitirii,caob,^.lloo.""fli.t.13.;'J'#Hii':
a Inesaii:#1"15'"
ia) insueirearlgcrtre etre'i

fcrrnati*e*ucatitre'
mar, ar putea fi gJ;;;'i;;;;-e.!"?t"i;J"Lle
multiple
tre a
, iril'i unui text, *
capaciLatea
cu
"i"*"""i-itti'"'icognltlve'
":"j"rii",
AcesLe
,r|1lii"'ry"r, t""Jri".ir"r.u-1-9.xitp.

tultural_arristice,
"i".1^!ini .i'1ii#JitU*it;'l; tuuiiiji cti iartea'
tt*uia in cletrimentul
se orienta iq .1"1rJ'"i;i, altfel
i";;p;;;ilik' Tieaiizarea
elevitror'
asupra
doud obiecTi.'"*uiA'it'ili Jii'ii
'i*t
ar o.r"a'au"J""-i',t-tulaat*ltoare
celuilalt
neglijarea'
prin
sau.

luin mlsuta uecesara'

fChiaratuncicindeleviileugescsl-giirxugea-:c-i^mecanismulci.l.itrrlui,acesba
sb6pines.c
n*foinrti,rir" Juiti;i;;
rn
realiza
;r
a
.,r,
de
devine
:nu
posibititatea
O*oaoi-i].p"""4-i;fi"'i"
istrumentel" ,.,,o#-"i-*ri*n,
elreltual
*"*ti""tttl esenliai'
tlxt citii, ilt;;"'dl"-iir"'"r-i"prir.cipat",
*nitar[ * textirl*i resliliagint*
,; rnod irl..ependep,
i'd;"-.;;f
formutarea
prin
i
"r",ii"f
Pectiv.
C o rrti n u tu l e s e n l i a l a l trn ui te> i tpoatefi asi mi l atcl eci treel evi fimiiioice
epr' i nreprauxiliat'e:
t-'."-311"";;;;;;"^t^":*:tducerea lui de cetre invep'o'.,

l$:.r*
cre^*,e";t"r;",
benzi
Jiscuri,
*:lllitiiT;;trJ#jl1,;;ifT:"i-'i.,t"1,1
prin excrsarea
pentru inlelegereamisaJt'::l'x"i-;:::j::'
.ii.i!"t"

;#i;';"i;;i
al-.ett*

,,,,".-'':-^rizeazh
in',,tiJ*iiedac+
.aicas^ti-:*:f--'$"'lXt,1i",'il'11-ft;-;'f,,'*iiia'iz
tu"*.t"
c,ompo"":l:
re*'esc s[

elevi a unor

"rt:

situalil, chiar daci elevii

'ru;gt':'J",S:l*:lJlll!:;J1ffi
HH:H..';1:lJ;il-?;i".
"1"*
*i qr_9"t"tJ aL t"r**
caoic. ca urrnare, ei se despri"{
reteze'
s[ analizeze. s[ interp
'a ""p'iitJ;p;i'ilpresii

De
particularia erevnor"
se ri-sfring,.ii':?-t:'i:l:*:::ralacunese rnanifestipriu acgea

$r

fr
t

textulni $i ur'rsiut stimulali

pers':nale cu ptivire la

lt"*:ltJ::i::
*-""lfesharea acestor
fapt, forma ""u *uT'!ru"i a"
sl.asculteo crealieliterara'
Ail;;t
interfac
elevi
plrin!i' fie
Olig|,,u'rl"I*ri--pur,rc.i"ta'
cL unii
saud"
rif a" t;^t;;i-19at5r
de
ebc'
sau
'a
'rin
sriinfificl
radioutui'
"iH';;i;;,
i:.::,t:tt'"tului
rnediuldiscului,"i';t;;;l*';ngn"ti"t'
"i
cI miiloacelede ":'lt:'ll;-:i il
Este un adevlr incontestabil
ffi1;"=:"lH-fiz;
a elevilot'mai alesatuncr-t"i,.iti,oU;:;
tdi;*
serioslebtutui"a*!""d""t[

suranecesaritehnicilerntlnciicucartea,atuncicirerl.ritmulcititului,alirrlelegertt
citite este prAg lent'
sensului
""tor
36

Ca tirmare. eler-ii prefei'ir, cle tntrlte oi'i, rrn iirtet'medi:rr' irentm receptaree
mesajelor tipf ite eiie c'rrlturii i:i nu rccttl'g la carte sau ia alte surse cle inforntalii
pe c.are si le titilizeze in tnocl inilepelltlent, prin iectur5. Cauza lrnei asemenea sittialii sti, piinlre alteie. si in ialttul ci interesul elevilor pentru a 1ti, petitru a se
infor*ra, nu este slimuiat. in ntisura ttecesard, prin forrne eficieirte ele activitate
i i r tim pui ] - , c liiio r;i a l a c ti v i ti i l i i c r e s tra ;col are. Tocmai de aceea ei preferl ca
sursl de inionnare, cle sstisface:-ea curiozilalii mijloaceie audio-\-izriale, in gen e ra l c lile ilir lir e c te , c c o l i n tl ri l e s a i u l ti p l ri t.
Actrvitate conipiexl, c:itirea cler:ine un instnrment eficient ctreactir-itate intci ec t t r r . ll at . r ineic i n c l e a i n tn u i c y fe ri re l e c o ndi l i i de } l azi . O pri ml ce.l i trte a ci ti ri i
este corc."c_/;!y1g!1pto.
A cit.i corect inseamnii a citi esact, ciar, fira onriiiuiii,"in-r:ersitriri sau substituil'i cle ]itel'e. ele silsibe sau cntrinte.
inteiegcrrea celerr i:ilite cieprinrleii cle lilrnul in care se efectueazd citirea. Cetr
ma i pot lili! r iinl e l r.c l ti l e l -re rl tn i c e i c a re i nval i aceasti cl epri ncl ereeste Ii trnul
ltropriii de vorbil'e a1 ficcirr.ri eler,. Griririrea sau incetinirea acestui litm creeazl
greutS!i in ii;telegerc. Fe r,ceeil este necesarir o concordantl deplin5. intre ritmril
ci 'll lr ; lt r i 1, r ' , ^pr : r ' -z irir l i l ' n rrl i l r i ;r{ e l " c e l e a cei ol ci Li te. -{i easta i l tseanrnSc5,
. r.i tmul cle citire trehuie gr;ihit. nrinrai itr mlsura in care poate fi glibit gi ritmul de
in!elegere.
Prccecleelt c.icreclemelltarc a rltir:ului citirii slnt variate. IatI citeva: citirea
p e l olnr i. I t ' r s ' iir i l c ui ' i r;r i n { r' c h i i ' i.-' i n . i l l l o ru l ui
cl rrpL ci [.i re, r]ternarea C e ci l ro
acelagi elet a ciii.l.ulllj,c,'.ri..+r'csIitn] ceior citite g.a. f-oate aceste procecleeduc spre
punerea cle accrcl a iit.tnului cititlrlui cu litmul inlelegerii.
'. Crfi,rca totttlienl.{i,a altir calit.ate de bazi a acestei deprinderi. este conclifion a tl iir pliniui lri l i c l d e c o rc c ti tt-rc l i re p
, re c u m;i de l i tmul nori nal i n care se face
cititul.
S es iz ar eas ev rs l i l u ic e l o r c i ti te e s tri n s l egatS de ni r-ei ul l a cal ' e s-a i nsu;i t tehnic:i citirii. Cu cit. iehnica citirii e inai hine insirgit5, cu atit se realizeazl mai ugor
i rr[glgquls c t . s t i] t ; ic el c r e ' i l i te , i a i ru c i h e s e si zatmai usor 5i mai " ri l tecl e sensul ui i i r!
cuviiit'sa'.r tesb, cu atit'i'itirea propl'iu-zisd se clesilgcarii in coriclilii rnai briire.
Pentru ,gcolarii clin clasa tr, sirnpla ,.citiiei' a unni cuvint nu inseamni totcleaur:a ;i sesizarea simuitanil a sersului iui.
infelegerea sensuhii uncr cuvinte, propozilii sau ter:te poate ar-ea loc fie pe
b a za per c eper ii in tre q i i s ti ' ri l tu ri { rl rfi c e (i n ul ma anal i zei ;i si ntezei ) a cuti ntul l l i ,
fie pe baza trrerceperiiiinn:ai a llnel plrli a structurii grafice a duvintului. Cincl cuvintul care se cite"s{gt'ste {carte cnncscut, airticipalea sensujui Iui se face uneori
ch i ar de la c it ir e a p ri m e i s i l a b e . fn s i tu a fi a ci ni se ci tesc propozi fi i , anti ci parea
sensului e ajutatit ryi cie ieghtura clupi ln't,elesa cur.intelor in itropozitie.
!ntetreg;r.r:ea
selisilllri celor citit.e const,ituie o cerintd principall a unei citiri
bune. IJe ia;,-rt,insu;i c,biecfivul eie i:azi al citirii il constituie inleiegerea mesajului
unui text. De aceea, trcljtiie sil ne conr'-ingcm in pcrrnanen!{ ci eJevii au inle}es
rreGajul illrrii te:it.. l{nlr:ai rrsifel se p,oete asig-urao citire con;tlisi"rf!, iucru cieosebit
de irnportant ;i pdntru asi-qurarcacrlorlaite catitili ale citirii.
Etpresiuilaiea este un ccirolar al tuturor celorlalte calitl{.i ale citirii. A citi
exprie.sivinseamnH.'a errpnima in moci rugestiv, plastic, ft'umos ;i convirigitoffiilI"
sajtil te,rltulur, gindrrrile, sentimentele cul:rinse in acesta. Eflresivitatei
este asigtirat.it ele fiecare clin celelerltecaUtiti amintiLe mai sus. Ea se realizeazl prin iualea
in searni a unol regtr]i. O prirnri reguli o constituie respectarea peuzelor,care pot
fi de rnai rnulte felriri : gramaticalt, inclic:rte ctc semr'lde"de punctuafie, logice pentru il marcil unele cul',inte sau expresii cr; o valoare specialii, psihalogice,care servesc la marcerea unei anunlite-st.6ri suitret,e-sti,
a t.recerii de la o stare la alta.
q-r

Alte reguli care asigurl expresiviLatea se referd \a aQcen!.Acccnt.uarea unor

,"opnf de a siblinia importanla, rolul deosebit al acestora. Este
cuvilte se fice
"o Iogii, Ca gi-ln cazul pauzelor, existd 9i accente psihologice, pentru
vorba de accentul
a sublilia starea sufleteascd ce se desprinde din rnesaiul textulrri' Alteori, accentele psihologice marcheazl sensul figuiat al unor cuvinte 9i erpresii ;i rolul lor e

u-

""X"'":|Jl?":::'1;Hiiiliii,'

qi.intonalia
uie.ritmur,
maiconrrib
r,recum

citire cle calitate se realizeazi nu prin acliuni

confinutului. O"no,,
cea rnai polriviti
izolate. liumai respect'area tuturor regulilor, prin angajarea .efortului tuturor elevilor la exersarea iorespunzdtoare a actorttti Cititului, asigurd invllarea temeinicl
ea s[ devind un rnijloc de autoinstruire.
a acestei deprinderi, atif"l
"u
Ix rR ri e A n r $ I T E IIE
ln ciclul primar ?
1. care slnt obiectivele principale ale citir.ii ca obiect dlc lnvd{imtnt
inter'
2. Care slnt principalele calitili alc cititului gi curn pot fi ele realizate ? Bxplicali
relalia tlintre acesto calitlfi.

LBCTURA EXPLICATT1".( - MU:TON[. SPECfFICTI

ELEVILON CU TDENITCTALE 1{LJIi{{I CU CAR:IEA
IU r,q.ilrIrENIZAREA

ir
l\

r1

pot fi realizate prin folosirgS gnei

Obiectivele citirii ca obiect de invildmint
de virsti ale elevilor. Stabiiirea
metoae.-a-detiaf., fn funelie de'particularitllile
insu;i
felut in care se face receptarea
tr-6noiu sd ia in cbrisiderarc
""trTtiin.tod"
aga
curn e realizat de cititorii cu
cititului,
actul
Analizind
mesajului unui tpxt.
in efectuaexpeiienl[, se vor putea glsi componentele de bazi ale metodei folosite
realizqazl
caltea
autoinstruiasci
se
ilgi p.op.,n" sI
iolosind.
rea acestui act. Cef
"*r"
integralS,
prilnl
printr-o
textului,
ut,,ptu
aniambl,,
mai intii o privire cle
.lecturi
pentru ca apoi sd stabilehsc[ structura, componentele, fragmentele lui. ln contlir,.ar" are loc etapa principali a receptirii conlinutului esenlial .al .cunoa;terii,
in
unori noi adevdruri, dau imaginea deplind a fieclrei unitili
al- ,,j-r""p"ririi"
p".i". Cititorul parcurge cu mare- atenfie, in ordine, componentele textului, .ciugtiinliii"a .e desprindi mai"intii faptele cu semnificalia lor, datele Ei noliunile
artisLicg'
mijloacele
fice, conlinut'ul de idei,
de
Foarte frecvent, aceastl etapl a actului lecturii individuale e insolit[
exnofiuni'
a^..ttqt.termeni,
deplinl
folosirea diclionarelor, pentru ,inlelegerea
presii etc. 'Ioate n""rt"'acliuni, care duc la analiza fiecirui capitol sau fra.qment
oerlii sau a textului citit declanqeaz5,firegte, triiri afective, stdri emolionale'
"t
p* fondul satisfacliei furnizate cle actr-rl clnoagterii, al ,,descoperirii" unor
""r*,
noi-adeviruri, dau imaginea deplin[ a clipelor de profundd vibralie sufleteascl
p" o".u le oferd lectura."in uc"oitd etap[, iititorul Cauti si desprindi conlinutul
la caz, s5-l
esenlial al fragmenbului respectiv, si-l ieproduca g.e scurt, 9i de la caz
pr.opozilii.sau
simple
unor
fie
a
forma
pot
lui
care
in iaei principaie,
"ooriit,ri"
Toate aieste insemniri dau, in cele din urm6, planul fie a unui
fraze,
'"orrrp*"l.
al intregii lecturi. De obicei, in timpul cititrrlui se urmSsumar sau conspect
unitatea
re$te I'aportarea permanenti a iieclrui fragrnent qi a ideilor desprinse la
i
.
t e x t u l rr
i

38

ln continuare, lectura independenti include o reproducere sintetic[, intr-o

exprimare originaid a inbregului conlinut al textului, pe baza planului, a insemnirilor flcute cu prilejul analizei fieclrui capitol sau fragment. De obicei, lectura
se incheie, cu o revedere a intregului texl citit. Firegte, parcurgerea etapelor cle
mai qus se face, dup5 caz, integral sau parlial : unele momente pot avea o pondr:re
mai inare, altele mai micd in economia lecturii in funclie de o serie de factori, cuin
ar fi : specificul textului (determinat gi el de genul gi specia clmia ii aparfire),
apoi particularit5lile temperamentale ale cititorului, scopul in care se face ciiirea etc,
Aceastl sumari analizl a modului in care se realizeaz[ actul cititului atrage
atenlia asupra faptului cI, pentru a-i familiariza pe eier-i cu instrumente ale munt:ii
cu cartea, trebuie apelat la o metod.l ce urmeazd calea parcursS. de cititorui crLr
experienfi atunci cind citegte.

$
j

{l
'il
F

:*

cum arat[ chiar denumirea ci,

Aceasli metodd .ggte /qq{rgg*g&,pil{gJipri..A9a
lectura exnlicativ[ cs[e o fmbi'riarea lecturii (a citiLirlui]ctt explicatiilenecesnrc
card iniffiii'fi4*A'ffi; irilele-ili-ir-irr-rire;*Ia*ffie[Saereamesajufui t'cxtu[ui. Se po 'i,'

spune cE lectura explicativd e mai mulb decit o metodi ; ea e mai degrabl uli.,!9Jlplg- x de m eb o d e . A;a c u m s u g e re a z dc h i ar deuumi rca ei . IccLu-raexpl i cati vl l rrtc

apeiJ;ta't'ffi;rt"ii",

chiar la il6-mbnslrafie.-"
la,ggv3p"tire,
Ia e_xpiicqlig,

Fiind un instrurnent de lucru folosil'in vederea recepti.rii unei opere scrise,

lectura,explicativi este, de fapt, un fel deosebil de analizS.literarl a bextelor pe
carb le citesc elevii din ciclul primar, adaptatl la nivelul capacibllilor lor intelectuale. Ca gi in cadrul analizei lil.erare, cifiiiii"-e.{p1rc*litiVl-'este un act de cunoa;tere realizat prin intermediul instrumentelor tnuncii cu cartea.
Corypongpjp]e.,i_egturii expl-ic4tive, ca metocli specificl folositi in receptai'ea
care le p.?rcurge un cititcr ce
unui t"ext-6i1it, sirq5,gg.e*qAlechiar 4_g_33_q1g"!ele"p_e
urmdregte sd se r*nstruiasci prin intermediul cdrfii, aga cum am vezut mai sus.
"' Orice lectie de citire a unui text nou incepe printr-o actiuita!9*d.eprggfijre a
eleuilor in vederea led.turii, care are menirea "fle 'a introduce 6ievff in atmosfera gtntiate a-t-extutui, iu protrlema[ica lui. Aceasf[ pr6gitire"u"r-rir5te;t-b.;i.-trezireaint er es ului ele v i l o r p c n tru L e x b , c re a re a unui -fond afect,i v adecvab, pe care sd stl
printrco conp.e-rsa{ie,
'diS,f5qriare lectia ab i:iiire.'Prtri8tirea pentrri ci6iie'.se realizeazl
' el evi i
nrr cunoS [-?" pi .t"
adc c v at l, f ie p l i n p o u e s ti rroT n rl l 5 to ru i ui (atunci ci frcl
si impresiilor elevilor (realine-Cesareintele:rcrii lextulrri), tie pe h?zt ob_seruatiilor
:zate prin contactul lor nemi.ilocit cu redlitatba clespre care vor afla prin citirea 't
.textului),
fie chiar pe baza unor cJpuneri libere ale eleuilor (atrinci cind observaliile
i
: Ei impresiile lor sint mai puternice). In multe silullii, activiLatea pgegqljlq3rg. se 1
-Fi"*riri.oi*it*t."9i1, prin'piii"i'tiG;
ttiil
foa.te" face pri.l intuirea unor tabioiiri,
diaf it m r " , ,
a i u to ru l a l to r m i i l o a c e audi ol vi zual e.
I E t apelo "' ,,
s trr c o mp o n e n l .e l el e c tu ri i expl i cabi ve pl i n carc se ,f ace recep!:rre:t - J ! t t l r ,
lr
m e. : iii, iiii { . c x tu l u i * 3 i n t. u rm Sto frd te g ;i i ti re,r i nteqrai ' (ia tcxbul ui ; ci l i rea pi 1,a!l cu-"plahuL textuhltonfii-fq.nftir
mente,$i analiza aceslcra, activitatea*irfle'Alt4rta:i ;! t i "* ti
1
tedului\fe b?}i 1',i:
pfii;iie
reprncl'ucerca
la
texb;lu{r.
cu
conlinutul
{r .:
frnffaiizatoare
'
g$hq, priittr-o exprimare pc cib posibil originalq lilicy de incheteVlJ
-'-."',. ,St'",;,,1
Aceste componente, care vor fi analizate iwlecliile urmltoare, constituie in
foarte mnlte cazril'i etapele, momentele pe care le parcrtr:ge leclia respectivi dl-t
citire. Este necesarSins[ o precizare. Textele de citire sint foarte diverse din punctul de vedere al conlinutului gi al formei, dupl cum extrem de divers[ e gi realitatea pe care cle o ogiindesc. Dc aceea gi cornponentele lecturii explicative trebuic
folosite in mod diferit, in func{ie de specificul fieclrui text. Folosirea lecturii explicative, a cornponentalor acestei metbde in funcfie de parbicularitllile textului

39

respectiv alrage dupd sine marea diversitate a leq_tiiJor"de.eitire.

Cliar ciacl mEtoda
Iocul ;i ponderea fiecirei q.olnpgne-ntea_ei sint difurite de la leclie Ja
gste*_ac9qa;i,
" ' I g c trC . D e ' a c e e d i n o rg a n i z ai ea ;i dcstl sural ea Iec!i i l or dc ci t,i re, ca cl e al tf6T' -si -a
Iecliilor la celelalte discipliue, nu se pot stabili structuri gcneral val,abile, obligatorii in toate cazurile.
Problerna principalS in folosirca lecbuiii explicative esle tocmai de a asigura
f i e c i ru i tc x l - u n e c h i l i b ru corespunzi Ior i rrl re componentei e-i ecl .uri i expl i ca-ii r.e
peniru a putea Ii valorificate irr mocl depiin vaienlele multiple'al" text*i.ti citit.
Aceste probleme vor fi relnate mai pe larg in lecli{le urmltoare.
Privitl in acesL sens, lectura expiicaLir,[ reprezint[ un instmrnent cle lucru
folosit de inv5!5tori, spre a dezr.Siui elevilor conlinutul unui text citit
;i valorile
I u i mu l L i n l e
A;a c u n r s -a a l Ita .t. l c c Ii i l e ri e ci ti re eu ;i ro]rrl dc a Iarni l i ari za cl evi i cu tel rni ci
al e mu h c i i . c tr c a rte a . c a re .sa l e pernri La
se ori entcze ;i i i rdepentl enL i n te::tul
citit. AceastS. important[ saleinl poate fi-sIrealizati tot prin lnlirrneO;ui lecrturii
explicative, ale c[rei c,otnp.onenLe,
asa cum s*& vezllt, sint. identice cu tehnicile
F-*':
iny.1Cii..,,Spcartea.
Sarcina invll5torului csl'e deci ;i farniliarizarea elevilor cu valorile inforrnat.ive, formativ-educaL,ive,arlistice aic unui text, precum gi cu instrumentele rnuncii
ctr cartea. Calea este aceea;i : lectura explicntiva.
kleea aceasta se insclie> cunr se crinslat5, in orientlrile mnderne Eile i'nrrdt5rainluliri eontemp-olan, in sensul cle a se asigura caracterul instrumental al aciivitllii didactice. ln lumina acestor aprccieri trebnie inlelese gi obiectiveie principale ale citirii, ca discipiinr ;colar5, care au mai lost amintite, plecum gi necesiLatea realiziirii lor unitare.

T NT itEBAn I

Sr T E\IL

l. Care sint principalele

trrornente ale reccptlrii rnesajului unul text ?

componentele de bazi ale lecturii explieative ? Caneslnt aeestea?

3. De ee Ieetura explieativir trebuie lolositi ln moil ililetil tn lunelie de fiecare text ?

2. Curu motivali
.

LECTUTAA,
E-XPLICATIVi,
$I TItI{NrCrLn }IUNCII CU CARTI]A

$l
tI.

cle inv[lare se desfd;oarI cu rezultate bune prin angajarea efortului

Qric_e,"agt
frcr,:clal-lil ieiui ce invali. lqi15!a1.e,Ainstrumeritelor muncii cu cirtea s-9 reali-

prin p"gcti"-eiGymil:GF-A?
asemenea,
- zcazl.,cte
'f;at;conipoiieritoic

a-in.-m-oailuleF.lc;n'

cg'cl6mente
ale.-Leglqf-ir-gpfXaqi't:".
nic lectrrriicxplicl'e-bazI
.Aiild''fl'dflp lm"iorme-dJmrinc6 indepencien-rx
sau semiindtpeiider;ffTffiEfiile

l1

cc. citile, in general, in todle irnprejurdrile in care elevii sint pugi in situalia sd
foloseasei manuale sau alte cIrfi. Numai operind cu aceste insLrumente ale rruncii
cu cartea, el-evii ;i le vor putea'insugi, ca bunuli persoanie pc care s[ le utilizeze
!n'rnunca ior indepeiidente r numai astfel vor inr'5ta cum ie tnve{e, prin mijloc irc a c [rti i .
40

Iir continuare se vor anariza citeva forme de

munci indepenctrentr
ce pot fi
uijl.izateIa Iecfiile cle ciiire.

I
,

tT

I .t
i

,!"@*1u:;:?i:"ix;;-jij:,.,jtr"5:*:'j,.:-,'.:;:li,*Tl_1;,
j;_
iroscteh*icaci*tultri, ei citesc,J" oiri.*i,,",i.-fti.aaii"

i"*t.,r pe eare-rvor par_

curge la.leclia clc cil"i|e,a;a incit c'iiozitatea pe
care o ofera prima lect*rr este
dcja satis[icut"d.
t cinrl aceasti nlirnr lecturi se face pe.bazaunor cerin!"
gi J-rpticatiiform*iate
in prerileliT"cte
cairei"iret{toi,.r;ri""il .1i;st.|u"'*.,It'rir"J-u.
frpi#":,i#.Tli_
labile se pot r:'efei'ite^1,,:.^ttro,u_ofu;g{-qmg.*.i
i*, ;rriiili,u rn rexr,
;i la
.felul in caretre'buie."'realizatr
lectuia'in iffi1i" ag ,paciit"iiii"xr-uhri. Ile asem..nea,
'recum
e'nqviipot Ii orie'lali sE refrqclezq.3supfa
iqeqla9-rra;t;;;cresprincre
cri, text,
eo'ent'at eo,ipfi structurii text*rrii,' a'tiinaginiloi
iritistice"ct.c.
Frima lccturii integralr a unui texb.poatefi
rearizati cs temr pentr:uacasr,
fie in clas5. N' orice te-xt poate fi insl
i11 lentru
i*tlrpendent. Dacd
t.r".e,'.i
aparfinincl*,{9,ttinr*i
""li-.;iit
' itli-r- alri.:,,iii1,,
nu'
i.extqte.
cere c:i.e ap:ir.tin
genu}ffi-tirirsj-nT'-d;lt
-"p1.
mai crifi-qjJg,
iar in!elcge19_a*i9r
se i,iirtir*nrn priri1r-, mi*ii_
tjonsl ftrrricr tTF'in'afizd.*jii-i"ir.r"",rq:_{1iij1;-t",*Si;irci..i,nr.;,,,ir.r.r
ar.tisrir.e
utiliz,iGlffi*rsfri;ca,
nu se i.*;;;;,
sa rrc dare J;e'rr.rr.irj.e ir:rrr,;r;irj:rifi
inaintea analizei lor, textele. cu '(,,accentnatir,-vakiare
.e.ducir-i-irr.
oiir:um i*si'
existd nrimeroasetexte, fie din manuarele';roto..,'li*-'diJl,it*
crr:i.i,
caie 1,,rtii
citite integral i' mod inclependenb,
in veciereaiornii;oi:irx,il eler,;lorcu aceast;i
cEpponenti a lrt.irn.iicxpiicative.
vrrareIrsriride crifilili
ffis.ry,1'llll1:.^1a;1fr'asmenLelg1..-qaleerlco;rc[lnumaipentruerevi,ci ji peni.ii.itr-;;ij-_"*rp_rr.rrit:
'u
Fentru a ugiii'd"Hci:astd
b,perafi"rl'poite aperala,dei;nrit.orea
rragmenterar
crupl

:f

criteri*i Iosic. fiecare rragment co'itit*ind^o

unitate i;g;;; ,,l strucr-ura intregii

le'ctl]ii.-Aiesr
c'ir'eriueste"lnsiinaccesibii
;."l;ii;; ;iriii"tr.rr*;e recursra artIr,

arbiir"'a,'
o,pe"*c-*-r.e:i1-f,qrru,*r",-"u".,
*"|i"liiiilil 'h(-#:ilr4:#!--r.'ns*."tarea
sarr sp ecia cire ia
u*nele clint."
"i.

Uneledi4tre

qi de
q v . v r ! u r t 'u ( r r textului,
LcrLLrrut' u
genut
eie
e g
enll
i- a: " : '.spe-cificul
ii apar line. As t t et , 1*:,t-tt"?I..,
t ex t e
c er lce im
Ls
r r (ar Ii Ii
ml ut't
a r i ul
d il lfci utLaIl
c u i t i .t i
. ^h- + i+ . . : + ^ - , , . * r : , . ) lQ ll l l c e " P r gL'r l:..::
|td
"t i.
trni l atc, i ar i nccrcarea

.r"i.-.;nsrirrr_ite
;t"1i-J"rii'j;;J'T;ll

de i l t
"i-nejrrill;;;i;,'d;i;;ii;,; ncl rnllt.
f ragmen{i esre'
rniir. r'aloarea
r.arnnr, lor afectivl- nii"f*, ,*o,

rousttuire

g'1..ll"u,ooui;;;;;i"i".* Tlf;;";'Ji:'j,#H
i}l-1,_*t:rt'11:-jtl*
delim
icareseracein r,,
J."p""rii
iiiiii.,i' it' ;Xo;;L il';Tli;'i*rntffri a i rnagi
rnagr".1i"
nea integral/a
.a pnez*i.

cele'ffiai rnulte texte (chiar cele din rnan_ualele

de eitire) pot fi insi 6elirnitate
pe fragmente clupl criterii determinate
fie de ,tr""tu*"1o"1 interird, fie 6e ins6si
tiesfrgurarea
-acfiunri."\stfel, unele texte. sint concep"i" gupe strucrura clasici :r
,1[-j"t1*LY-J;t];._Llr."Sg."g!ipiiTs.:1"J1_eil-+#l!;Tf;i";"*lii:ffih;Ti;;roase,fllma -ide6 in
*JL_r a-

"

.i.*

,@

rqvuL4 ru runc,Ile oe deplasarea

,-.
i"- " "
:.
a acliunii, deci
- n^^. de
trecerea
- , - - - - - - - - - . "^:
ei .dintr-un loc in attul, d.esucceiiiinea'6i*fri'
:lt'-^':j'al1
tin:p,.'r:eipcctiv,momentul tleplasrrii in timp
a acliunii putloa consfituirliinitacl*
rrni[atedidacticr' Aparilia sau c]isparilia
ir po'estire a rrnor personajemai irnpor.lante, j)rccum ;i relafia dintre cauzi gi
cfcct pot constiLirr.,';rA;;#;;;; ;;;i;,
de ir.gp1$ife p9 fragmenre.
o condilie Cire poate asigura succesulin delimitarea
in mocl inclepenclent
r
fragmentelor o constituie tocmai familiarizarea
elevilor cu citeva criterii o*r. ,i

41

stea la baza unei asemenea activit5li, in vederea congticntiz[ril *i. n"

asemenea.

pfealaDrla_au-norcerrnle care sa Ilecunoscute 9I.urmante de elevr. Astlel, parcurgerea

indcpEtiilenL5-e-m'Ui-Ifagmenb fii:se Iimiteazd la simpla cibire a accsbuia. p.leyii

trebrrie s! ;tie cd"a analiZa o parte a unui te"xt ciiit insearnnl si efgc,tuezeffir:H*
o datl siu .4ernai multe ori, sb rcflectezeasupga.
coatrinutuiui,asupri scrfiniti'Cat'iei

uitoE.'!,+pte-despfinsc,
asup-ralimbajului .utilUat,-S[ rapoiiaie mlreu fin@-eniul
la
la intregul
inbrequl
text.
text. De
De asemenea,
asemeneaJEffiii-vor
fi indrumati
ndrumali sd
renroduciin gind
contisd reproduci
sind conli-

nutul textului citit, folosind o exprimare liberl 9i sh rgflectezeasupra ideii ptincipale. cjg$j-Udcea mai bund formulars a ci. O asemdilbaactivitAfd-sffii6iiri'mare
etor-t-iiteffiflal rlin p'arLeaEGVil6ili numai o pregltire prealabili, adccvati le
.asigrifil reuq,it4 deplinl.
hidilmarea

atenbd a elevilor in timnul cib ei lucreazi indcncndent este. de-

sigu!'.t$fuffTicffid"HCuEET;lnod
avuli in vettrT
,teff ce !:iUre.

mi"r"oqat, cliiar ihdividnatiza-s.

Trcb-uie

elevii care intimpini greutlli, cei care au un ritm rnai

Ciuirea '9 anulza indepenclentl a un-ui.flagment sint hrmate.de- ygrificarea

rnlsurii in_care elevii au in@tes continutul esen[ial al fragmenhrlui, de conibnLarea
acestuia, Tn vederea VaTofiiiderii' aapii;e a O-rilinutniri"tui.
{g.,'p form6 eticientd de muncl independenLl, intr-un fel subordonati celei pre*ffinfe, cu o sferi mai icstrinsl ac-attiune, o constituie citirea tn sind, in scopul
seleclirii cuvinlelor qi exprcsiiior noi.'Efectuare'a*ifi*ffiod"-indrififfiffif
^-ffit"i
operalii ri-n 56}ed.,r"",tfiregfe, la simpla stabilire a inlelesului unor cuvinte, recurgindu-se doar la sinonirne. A lucra pe text in mod independent cu elernentele de vocabular inseamnl a cduta sensul unor cuvinte sau expresii mai intii in contextul
intilnit in manual, iar apoi-a..le intro{uce in contexte noi. D6 aceea, o asemenea
activitate trebuie ie
in situalia de a opera
in .mod independent ".*ffJ".cAT;ffii-A;s,*Ftrrfdr6all6rufift;
cu noile achizilii, prin introducerea lor in alLe constructii
de lirnb6.
Tema clati pentru a se efectua in mod independent poate solicita alciLuirea
ulror T'rrrfs-doTnpuneri, in care si fie analizate cuvintele ;i,expresiile n.oi, sau se
poate cere alcltuirea unor propozilii dezvoltate cu folosirea acestot achizilii.
Citirea in glnd, in s;;]uTreprodircerii
orale a unui text, integral sau par{ial,
.constituie o form[ de muncl independenti eu o mare valoate instrumentald. Spre
deosebire de prima citire, care - ala cum s-a aritat - gi ea poate fi efectuatd
42

independent, qiliqgs.'in

, -

- :- ' _ " *l

:i:,"-t1 ";:.::"r^i.,i1flge1aent

ciLirea in gind, forrna cea mai productivd a citirii,

llt

f';il;il"ir'i"iii

al c*irii ..t- [.pri".-i" ;i;:,';i;";'f;iT;#:

;;;
f ::.lt:,= T!:,1"icompjex
intr-o
'""rii
;"p3;;iq
ll,l
;::St^**t."j.1"^:T"_-",'"ri,
bun
propriu,cuceritprinefortp"..o"'"r,;i il "i'G;;"i;,
""r,#rUiir,,iJ'TJ;r
;;;;#,"i";#"ii'iJilittll
{n

r oolio. - ^o

n^1,,1--l

Activitatea independent[ a-.elevitp-rin scopur insugirii;f

nor instrumente
.

llt:i

lfrgsenLe.

sau

_pasaje,fi'e pe baza cerinfelor forrnulate

pe

sciise- ia iirtrebYrire
-sa*,
t*".lll" r*ti ;iate:i4tffi;

oe irwd[itori.
cte
rLll-alatort. Calitatea
calitatea intrebdrilor si
":i*:t'S:
temeio;.tl;.i;t.'.;r
ni sint
cinr r^.*,,i^,--;..
9i a temii'oil'-lnaifeicni"ci
io.-;'i;G-a"
rnanttal sau de inv5!5tor,.este datl cle rndsura
in ca::e ele solicitd efol_bAg*gi[dUg__
'diii partea elevilor. intrebirile al clror rispuns se afld
gata foirnulat tn textui
'citit, iar elerrilor le rrmine simpla sarcini sr-l reprod,ici-mecarric
au o valoa'e
lirnitatd doar la aspectul informilional, frrr a
l* ;;g;j;';*sorturile
formativ-ectucative' De aceea ele sint cu atit mai valoroase. cu cif
ur caracter mai generalizator 5i ii obligr pe elevi ca, pornind de la datele
",, clin
aflate
textul studiat, s5-gi
Ir.geascE sfela de cuuoa;tere cu eremenle noi, ra
."r"
;t;r; ;;*
pi"p.r"
de gindire, prin incadrare:r ;i restructuraiea noilor acliizitii
"u
in i'tregul"i"J
patrimoniu
'cultural de care dispun, oricit cle modest o. fi o"*rio.

J'r

Rispunsurile formulate de elevi la intrebrrile rte la sfir;itul

textelor sint con-.
dilioiiate,
fire'ste, de insugi specificul ;i gradul cle dificultate
al acestor tntreblri.
Astfel, unele intleb6li sau teme solicit5. in rispuns concis,-altele
r" p.*tunral"^,
'dez.vollaremai ampli a.rispunsului. in cel cle-bl
doilea caz sint
t5tile de a se formula rispinsuri cu un mai inalt grad
""iai"t"-poriillide originaritate.
De aceea, in furitlie de aceste caracteristici ale intrebirilor
gi temeloro rlspunsurile'or
fi formurate fie oral, fie in scris. se gtie
rorm"rargljr,i-"i;ir";;fi;;_
stlrilor este o activitate mai clificil5 decit formularea
"x lor or"l".
r., acest sens, dacd
a:dspu'surile concise pot fi date gi in scris, respunsulite
g"
y9-l-Sg.-t-tal, linind
searna qi de rit.mul relativ lent de scriere af elevilor. "*if"' .intrucit activitatea tle scriere nu ocupl un loc special
in planul de invi$mi'1"
decit in clasa I, iar ulterior exercifiile de scriere se efectueaza,
mai ales, in cadrul
{ecliilor de limba rornind (citire, gramatic5, compunere),
este neces4i.ca exerciliile
'de scriere sI aibr o pondere corespunzitoare la orele de
citire. Condilia principall
a temelor scrise, la citire, o constituie necesitatea
ca efectuarea lor si angajeze
elevii in exersarea atit a act'rui scrisului, cit qi ar
cititurui.
o formi foarte frecventd de teml scrisi la citire
o constituie copierea unei
'anurnite pirli a textului. Aceastl forml de activitate
independ.entl este eficientd
rouinai in
-"lirialia in care este precedatl cle exersarea actului cititului. Altfel se
ajunge in sitLralia cI efectuarea temelor de muncl independentr
la citire se limiteazd doar la erercilii de scriere, flri a constitui
;i un mijloc de exersare a cititului.
Indifeqllt cie forma pe care o ia actir.itatea,irrdependenti.
la citire, ea trebuie

t-911'"::l!lj:L

"a

i"'t*fr

i expti.a-

ri"r43

tiv5, ca de aXtfel ;i formeie mrincii intlependente Ia citir.e, nu sl'nt.scopuri in sine

;
ele-nu reprezinti doar sirnple mocialititi ele organizare gi ctresfIgrrn.* o lectirlor de
c-itire, ci calea cea mai eficientd de a-i inr,iita pe etevi cirm si invele piin iiiterned i u l c l rfi i .

INrnneAnr gr rEN{E
1. care este specifieun iorrnelor

de mrrncir inrlepentlenti lar Iecliiie ele ritire ?

e ito va l ornre de aeti vi tate i ni l cpeni l enti Ia ei ti re. sl :hi i l i i i rd r-al oare a
Io r in str u n r e n { a li.

2 . An a lie a fi
3. Dali

exemple de posibile teme pentru ae:asir Ia citil'e.

Ltr.CT1]E.AEXT,L} CATIl"4.
SI IIAfIIETATEA T},XTELOR DE CITIXSE

A9a cum s-a vXzut intr-o lec{ie anterioar5, functia. instrumentalii a cil-irii, ca
clisciplinr gcolard in cielu] primar', se refcri la iusugirei a. .xt
telor muncii cu cartea. Penti'u ca aceste instrunrente sE fie cu"'i-i;i-J';"i";;;;;;";adevirrat operante"
cel care le posecii va trebui sE le poati utiliza in conclitiilc foarte ciife.ritepe care
tre oferi expresia tipirit5. LTn cititor
Sjl.lgq: in niod inevitabil, iir iala unei rnari
diversitili de genuri gi specii hte;'aT.-KdHlilatea pe care o inf[tisea2i o operx tipfiritir ia o rnu]titudine de forme gi moclaiit5li cle expresie. Ea poate si apir.I prin
fapteie, ctnrintele
intregul comportament al unor ilersonaje, clesfl;urilldu-se in
-si
timp ;i spaliu : in multe creafii literare realitatea eite ogiiirditi prin puterea cle
expresie a imaginilol artistice, a unol figuli cle stil cu profuude sernnificnlii. Unele
opere redau, cu o mare forli e\.ocatoale, imagini ;i faite ale unui trecut inciepl:.
tat; 'alfele cuprind realitlli ale zilelor noastre. in.numeroase opere. realitatea. in
special din naturl, este infSligat[ clirect, sub forma expliciirii unor- nolipni
;{iin*
lilice ; in altele, elernentele reale se imbinl cu ficliunea, chial cu airticipalia ,sti;n!ific5. Uneie cleafii sint ip prozl, aitele in versuri.
.
' Ilustrlrile flcute mai
fdrl a epuiza rnarea diversitate a erpresiei tiplrite,.
-s',is,sint suficiente pentru a sublinia
icleea ci un cititor posedl cu aelevirat instrumentele muncii cu cartea.l_u_m,ai
atunci cind este-iapabil sI le foloseasci in rnod crea-in
tor, cu Olseeinemint,
fu:rc{ie 4" ,p..ifi""l lieclrui text. Altfei, o Jrun[ parte c]i*-,
crealiile tipirite, de;i sint pe deplin accesibile, nu vor'Ti inlelese
;i, ca qrprare a
acestui fapt, vol fi abandonate..Se ajunge asffel ca pre.ferinlele cititoi.ului pentru
un anumit gen de carte, de text tiplrit, sI fie orientate nu zrtib dupl gustnl fiecSr u i a s a tl d e a n u mi te tn o ti v c i nteri oare, ci mai nrul b cl e capaci tatea < l i sponi kri l l r;ren tru a folosi instrumentele muncii cu cartea in fuuctie cle specificul operei respective. Tocrnai de aceea instrumentele muncii cu caltea trebuie sii aih:-run caracter.
polivalent, pentru a fi intr-adevir eficiente.
Procesul fainiliarizlrii elevilor cu tehnicile muncii cu car.teatrekruie si incl""lclh.
formarea
capacitilii de a folosi aceste tehnici potrivit genuiui ;i speciei clreia
5i
ii aparline fiecare operd cititd. Aceast[ posibilitate se capiti ecncomitent cu in44

srr s ir eains lr r t m ctru .' l o rrn u n c i i c u c a rt,e a ;i n Ll se i nLi rzi e pi nl i n momcntul i nvdl l ri i
noliunilor clc teoria litefaturii. Elevii capdtl aceste noiiuni in ciclul gimnazial gi'
in special iir liceu, in timp ce - inevitabil - ei intiinesc mult mai clevreme in
lectura lor crealii iiterare foarte diverse, inc5. in prirnele clase ale ciclului primar.
capacitatea-,eigvilortp .q.s.c-.o-r.r*_qlla
j*_.4iygpitatea.textelor
tiprrite nu este detern l i nat i de c t t t t u a s L e re an o ti u :ri l o r d e te o .ria l i teratul i i , a;a cum se" i nva!d acestea
iir liceu;'PosiliilitaLea in-rir'riiarii-el"eviloi-cu -.;p;;;;;i;"-e;
; se orienta in textur
'citit, in funclie de specificul lui, este asiguratd de faptul cd, incd din primele ciase
ale ;colii generale, eievii opereazS.cu elementele lect.rrii explicative, cleci cu iirstrutnente ale muacii cu cartea, pe texie extrem de diferite. De fapt, ce_eg-ce""ya-d&J*:".
sebi modut de-,a-bordarea testelor rlc efiiigjn funclie cle specificul itji uu este me-

'tcda,.care
rx"i}ffiTaA4ffatffi:ilffiicatir,I,

ci poncter,ea
;if*rti"_p9_.ffi'dt

avea dir.ersele compon_eltg"Sip.leciurii explicative. in func.lie iie pdiii'iiiiaritiilite

fiecdrui'telit:-i --''"'Familiarizarea eler.'ilol cu unele tehnici eficiente de activitate cu cartea tre?ruie rezoh'at5, prin Llrmare, porninclu-se de la cliversitatea textelor de citire care
cste extrein de mare gi oferl largi posibiiitali cle a-i pune pe elevi in situalia sd
operece cu instrumentele muncii cu caltea in condilii diferite, in funcfie cle specificul fiecd.rui text.
Fentru a ih\stra aceast,Lafirmatie vom face nn succint inventar al textelor
'cle ciLire, tle lectur.E in general, ala cunr cle altfel ele sint, sugerate cle insegi programe]e ;colal-e, firl a urmiri neaphrat criteriul cnnoscuteior genuri gi specii iitetr'are. De asemsnea, trebuie avut in vedere c5, cle fapt, nu exisii gep.!11-i
pure ; cteseori in aceea;i.erea[ic apar elemente specifice fieciiui gen literariVJm tiia in considerare, drcpl" criteriu principal, confinul.ul textelor qi forrna in care ele sint reanizate. Lin asetnenea int eutar poate fi realizat chiar fS.cind abstraclie de actualul
confinut al inanualelor ;colare de citire.
itr mauualele 9i, in genclal, in iecturile gcolarilor rnici, o pourlere i4semnat6

d..t*j:jg1$".
"qeazd

SgI. in cee:rce pr.ivegteconlinutui lor, aces13ffiSi:

fielgpp$-eJlil viala copiilor-snu a adullilor, fie momente

{in !{ecutui sau
prezentul pat.g!-ei-,-e-1c.
iiasmete,
pove;tile
por.estirile
parte,
fac
i
cle'aserhenea,
;i

din"Iectulile preferate ale;colarilor'. Il'ire;te, insLl;l acest conlinut obligi la o tratare

diferenliatir a tcxteior respective. in lectura preferati a elevilor existd numerbase
texte cu conlinut isiolir iniilisincl morlrente giorioase clin trecutil neamului qi
din prczentui lunlinos al patriei. Iile se incadr-eiizi in genul epic, dar au un specific
f,{nu!}ie,determinat de mai'ea ltu forli evocatoare. De asemenea, ele insele.se.dife'renfiazi, ceea ce oliligl la o tratarc coresllunzdtoare. Astfel, unele momente {in
i sb or ir rpat r iei gi a p o p o i ' u l u i n o s l l u s i n t i n [d fi ;ate sl rb forrna l eg.qn* cl e-l o-r;
al te texte
istorice, ieauiaiu,' cie maegiri ai scrisului ,orodnesi, a., o'mare valoare artistici,
presupunincl o abol'dare speclficS. h sfir;it, pot exista texte cu conlinut istoric
,,pur"" care ii apropie pc elevi de raanualul cle istorie. Elevii, deseori, citesc unele
texte cale e\roc{i r.iata, activitatea 9i opela urlor'pel'sonalitS!i marcante din istoria
culturii romAuegti sau unit'ersale. in mocl firesc gi aceste texte impun un anumit
fcl de t f aLar e.

Te-x,1,e.Js.-"c::.xgslgeaz6
clificultdtimai mari i-l*i**,9_g5l9_g*.Lgt*qi-q_-T:t9a-reaparg."1ii.g
li.i".-m*;;"
rrriA-lillninuatei* ;;ol;;'8"-citire".,-'aai
1ia
ffid";ffi;f
valoarea lorETe incontestabild 9i, in ciuda clificultllilor pe care le impun, creeazTt
satisfaclii deosebite. Pentru a dep[;i greutatea parctrreerii gi analizllii unui text

45

{
i

,/.i
;t

liric trebuie sd se !in[ seama de faptul ci el expriml gindurile, sentimentcj]e,emoliile autorului in mod direct, prin intermediul irnaginilor artistice. Asemenea texts
nu conlin o naraliune care si poat[ fi povestit[, ci urmlresc, mai ales, dezl.oltarea
unor trdiri emolionale. De aceea structura lecliilor in -care se citesc texte lirice
diferl de cea a iecliilor in care se cite;te o naraliune. In acest caz, clegi e vorba
tot ele texte literare, lectura explicativd se folose;te, aga cum vom vedea intr-o
lcclie urmdtoare, intr-un mod specific. Inlelegerea mesajului uruli text liric cere
un efort suplimentar, care poate fi ino[ depd;it printr-o orientare corectd a lecliilcr
respe.ctive. A nu-i pune pe elevi in fala unor texte lirice, in general, a nu-i invdla
incl din ciclul primar sd citeasci ;i chiar s{ creeze ei ingigi asemenea terte, pe
motiv ci ar fi mai grele pentru ei, insearnni a-i priva de cunoagterea unuia dintre
cele mai bogate domenii ale literaturii.
ln lectura elevilor se intilnesc gi texte cu conlinut ;tiinlific, a ciror pondere
este insl mult diminuatl in manualele de citire, in condiliile in care existi manuale speciale de cunogtinle despre naturi. Unele din aceste texte, chiar dac[ din
puuctul de vedere al conlinutului informalional au un caracter ,,;tiin!ific", in pri'vinla formei slnt totugi literare.
Pe lingl categoriile de texte amintite, un loc aparte il ocupi fabulele, care
aparlin de fapt genului cpic (relativ pulin in manualele gcolare), ghicitorile, zicdtorile g.a. Toate textele pe care le-am arnintit sint realizate in prozi sau in versuri,
ceea ce impune, de asemenea, o' anumit[ abordare metodologicd.
Educarea elevilor prin intermecliul lecturii porne;te de la premisa cd accesielevilor nu exclude punerea lor in contact cu
bilitatea gi evitarea suprainc[rclrii
o literaturi de valoare, adresat5 anume copiilor. $colarii mici sint capabili si infeleagl gi si guste o crealie de un nivel artistic elevat. De aceea, analizind o operd
literarl destinatl copiilor, nu trebuie se se recurgd la schematizdri, la simplificSri
care o sdr[cesc de tot ce e valoros, invocind caracterul ei inaccesibil. Accesibilitatea unui text pe care-I citesc ;eolarii mici nu este datl atit de nivelul lui artistic
rldicat, de numlrul figurilor de stil, ci de misura in care problematica acestei crealii
se inscrie in sfefa de interese ale copiilor, preium gi de felul in care elevii sint conduqi, prin intermediul lecturii explicative, s[-i in{eleagd sensurile. Astfel, accesibilitatea clevine nu atit o chestiune de conlinut, cit mairales, de metodS'
ln inventarul bogat al textelor de citire sau de lecturi pe care le parcurg elevii
din eiclul primar mai pot fi incluse, evident, ;i altele.
Faptul cI textele de citire sint atit de variate nu trebuie si ducl la concluzia
cI pentru fiecare din ele trebuie cdutati o metodd nou5, nici n[car cI fiecdnria
trebuie si-i corespund[ o anumite structuri metodicS. In fontl, metocla rSrnine
aceeagi: lectura explicativ5. Ceea ce trebuie si apari ins[ diferit, cum s-a arhtat,
este ponderea deosebiti ce trebuie asigurati fiecirei componente a lecturii explicative- Aceastl idee va fi subliniat6 mai pregnant in lecliile urmltoare.
INTREBARI Sr rElrE
ile ee este necesard varictalea textelof, rle_-lecturi ilin nranualele de citirea txtelor ile leeturi ilin rnanualele rle eitire ;i din
o clasiticare posibili
alte cdrli pentru eopii.
3. Cum tnlelegeli folosirea ln moil ereagor a leeturii explieative Iu funclie tle spccifietl
1. Exptiea{i

2. Faeeli

textului ?

46

FOLOSIRDT\ LITCTURII EXPEICATII.E

r,A .{l\ALtZA TEXTELOn cAnE c0nTrN
o t\AnATt[Jr\E

Formalea capacit[lii elevilnr de a se orienta

in textul citit, in funclie clespe-,
cificul lui' se poate asigura prin intermediul
lecturii Lxplicative. componenlele
lecturii expricative oferd. resu.r*
;; ;;i;;f;care
aeptine-.a.conlinutului
unui teit citit;-indiferen!,de g"o"f-.,ttipr"'
;" speciadh-;;;;;e
parte.
il{ajoritatea textelor clin manual.t" a"
citire (in rp*", pentru claselea III-a
qi a IV-a) sa' din cirlile de lecturl pentru
elevii din'ciclul primar se incadreaz6
intr-un gen qi specieliberar5,uo pot'"online pasaje,
replici din categorii ctiferite.
ln abordarea unui text este necesar5cunoa;terearaportului dintre autor qi
t"A,P"l:: exprimaLa,a mocraliti{ilor specifice
a"*;"lrret,;, aceasr6reari[ate.
{I\-rexrere cere mai nume'oasesi mai accggbire_pgntru
g.leviiclin ciclul primar
apriigi"
re^vreo.a"iini!ie,firI3|nq"apeIlano}iunideteorieIiterar5,
care
sd fie comunicate elevilor, dupi o p.ni3.3
re*irr' icare poate fi repetatd pinS
Ia insugireasumarl a conlinuiufui),-si
tglg-rey.r 1o-i"iimpf
o' a"1iurej. ;'
"r",
-:- Cine_ggvqqt$e
? (autorul).

-"""t;":H#mtif33i"if;"lltimplirile
AsLfeIse poatestaljl!.d" Ia inceput,.cd

povestite
deautor? (acestea
sinr trier-

e vorba cleun text jpcare se poveste;te

ceva, in care apar person.aje-ceparticipi
l1r
apegeJxte,_a_q'
to'*l redi fnprerertr-irgi!. ae p.rsonaii povcstind;
:";:ilrii*piarrcr"
de ucl
ut
cele mai murte ori, e] nu
rv'\u"rru
pa'fffiffifa
'JcTil*nil-<-:-]:
'

copilul poate inlelege;i

$*sta cu m"airnultr plrcere textul dacd e con4uss6
intuiascr gracra{iai:ieriia'n n"".1iunii,^desfngurarda
mlimurt sau mai pulin dra_
rnaLici a acesteia.El urmdregle,.cu
iurt"tut iu g,,rd.;'*l.riji.,rr dinlre bine gi
riu
in basme, i'rcgencle, in povestiriilJ"
nr"ri";;;
contradictorii sinr
mai bine conturaLe;i se bucurd sincer cle
""I".;nte
succesulbinelui,
fiincl tot timpul alituri
de ero*r preferat'
d1ci.o dl-tigjpareaciive, aeterminata,
s-ar putea spune,,
l:tr:u
f
de tenelinlainnitscut[
clea dori triuniriiiibin"t,-ri.
a""oriei";*t"tu fireascra copiilor
poate fi utilizal'r ca punct cle plecare pentru
inlelegereamoclului in care a.torutri
unui basm' al unei povestirisau legendeigi
organizeaz*r
graclatdesfrgurareaacliunii,
pfnr la punctul curminant, care in
mod firesc ii atrag"ecer mai JJ
;, ,"iur'ur,
'ii.l,';,]"nu ta creznoclimint,care eri satisfaclia
deprinr i triumfului binelui asupra
lllanualelecle citire Di in generalcdrlile
de lecturd ale.ele'ilor oferd asemenea
texte inchegate, in care insd;i arganizarea
lor interioqni poate deveni un instrument de lucru utilizat in vederea inlelegerii
mesajului operei literare, a analizei
acesteia.
Analiza corecti a acestor crealii presupune
cunoa;terea ele citre invil6tor
a noliunilor teoretice regate cre organizarea
interioar5 a nnui text epic, firl ca
aceste noliuni si se transmiti gi
elevilor.

{f-Yt

.l al r-"re m l@",

.cadrulnatur"r,t

tu*iuluiepicil

^r&*
ffi

oferi
texte aceste.

47

eleme l l ,e :rp a r c l a r i n c i d c !a i uceput. l l al Le cazuri cste necesat rtn' coi nentari u

as u p l a ti m p u l u i i r c a te a re l cc acl i unea, pentrr-r..a se cl:ti:ifica in iJiirrtea copiilor
riromentui istolic lespr:ctit'.
Descoi'i Liin;rul nu pre:zini.[ inter:s, deoarecc falrtcle ;i caractr:r'r:ictniiilir;att
sint ge:rcral r.alabiie, fiind manifestirr:i ale unor al.it,udini lunrlarnent:lii: lrle oirttri'-ii
in i a l a v i e l i i { mu l c a , h i L ' n i c i n , l cnea. l l ud roge:ri a,mi nci una etc.), i ar crtnentai ' i i r.i .
as u p ra e x p o z i l i u n i i p o a te fi o r i ent,at i n acest 8ens.
\
rLii poaLc atraqe rt-en{ia elevilor, cL adeseori, inr:L rle l:'r inceputill ,/
111-ir.!dls i rn tr n e i l o ia si r pl ezi nte l ocui ;i ti rnpul ac!i Li r:i i gi pt,i nci pal ti et
t ex i -r-ri u i s, c ri i b o r:L ri
- rcri r al fi oi l eaza' :
c u i i :Is l tu ri ]c l o r cl c caracber de{i ni tol i i , pr.rl .r' i vi lci

'.?.ffirtg*,

al doilea moment al subicct'lui. apar:eqq q.-rnolir:.:u**" rd

'.,;1. D,' tcl,'
irrtriga csLeiqclusi chial irri{ffif
. i'r,h=lffiUf-funeori,
',rt,i
i'ffi;'rlrlgac.unrnoricrr|.scrtrl-a|srrhiel.lrrlrri,crL.1];!gg[$$;$r'-]
l e c,l
c,$ibti,
l l ceI.
rlorne}i-sl:
omenl so ai
;,i1it,
]:i , {rle
Acest
cest 1rl
s i , urieori,
h i a r ci
clczir,rdlmini,ul.
czi l odami ntul . A
u ri e o n , cchiar
rr"aggg*4cliunii
ar r a a c ti u n i i ;i,

iffi;iaT-dir-il{ siabilirea locuhii si timpului subiecLulr-ri;i clcterrnirirli:a ii-ii ale int'nir e a c l e a o i ' i e n L a ,.i n c o n b i n uai e, atenti a el cvi l or asupra mrrsr.i l i Lil rc!i l l ri i . A sl fel ,
in te x t.u l V u l p ta b e a rc i t,i n c l cti p fragmentul a1 doi l ea cl evi i r-or:putra i nl ui i nl ei cge1 ' e a l 5 c u L 6 i n tl e v tn 6 to r qi sl uj i toml si u, si tul de tni nci uni vi ni tol egti ,
hot Sri t s E p l e c e , g i v o r i n l e l ege de ce vi ni torul a cri unti t ccracl n vui l ti i , i n
mcmentele ulinilloare. ln texbul Jutlecaia uulpii, ele:'ii ai15, tol iii ;rl tloilea [ragm en t, d e c r v u l p e a a i n c h i s g arpel e i napoi i n vl gi una, cl ri pi r ce l use-sgtl i bel ' at ti e
om . A i c i s e d e z v S l u i c to c ma i i ntri ga povegti i . In fel ul accsta acl i l i i tea i ;r si ne cai rdl i
o rnotivare ;i r.: clesflgurare logicii.
S u h l i n i e re a a c c s { ,u im o m e nt al subi ecLul ni unei crcati i i i l " erarr:"sl 1i n1'l l entrtl
elevii din ciclul prirnar, are o irnportan!6 deosehitl'nu nitntiti i'ri:nliu iulelcgcri:,
t ex l u l u i , c i ;i p e n tru a c ti v i ta t ea cl e el aborare a conprl nel i l oi , cate:i dtr.,:a l l rl l t' .t
m oti v a l i a c o l e s pu n z d to a te .
ce (!cl dl -!
l n tc -v tc l e c i ti tc tl c s c o l ari i mi ci ,t desfdsi r* i " " ." i l et' l tti rti /st' r' t' rl Lr
ui t t
n
/Tli
i*frliih
r'
i
altiu
teori
os:{e*sla u uiG!-{rq,a
a sau doul id
dt.
t'i p
n ril
ri l cci n
i p-algiale : u
ffi
ffi,;,' .(Dlrlciii
l l l o l tlulitc
lDtn
cntt
mffier,te

\tc l
Bdlcescu,Du.ruLlui lkt; .l'Iirrttt-. cl;rsa
rle;coa[Enl |ui lNicolue

ile SCOALU QI l tl t

a'.III-a ; Stejarul din Borze:Ii - clasa a IV-a ;.a.;.

sl rrc receptarra
An a tri z a .d e s fl g u rd ri is u b i e ctul
- ui este ori entaLl , i rr conti uu:i i < ,r,
S1

",-*
&r -.-;-r.-g*Cil.,r:.9!nqca
' Le e_*e*11
iolciegere*fpffi
i rrt,' iegcr cT@gr
9ryjgllllgl
lJl
.
C
'

penlru
I -qtaiL-e-?PU"raB!
s

ice citit.or.

uuui*"reC;
constil-r.riun lrun i:rilej,pcnLlu
Angl*g-AggslgI:-Lujggpeel
4911e
a evi{entia trdsdluri dr: inaltii-{i+ttd morali ale unof personajc,tri.sdl-lrriverifidin acest mornent, de maiiffi*incordare.
"aG-I.rctnai punctului
culminant oferi rnari resurseeriucative,lnarciucl tnorncnielt
Analiza
+ a -_

.4

de maxime trdiri afecl"ive.

ln unele cazvri, punctul culmiuanl dezvi l ui c resLrrsecorni ce care provoaci
bun[ dispozi.lie, dar cal"e au gi valenle educati ve evi dentc. A s;t.fel ,zrcl i tl nea di n

povestireaVulpea beucd (clasaaTffA

fficsTIFrrali

l e i r t " ( t l l r l t i r I t l c t t l t t 'o t 'i r l i 'r -

m aL l c e . c i tre p u n c tu l c u l mi n a nt, marcat de bi necunoscuta repl i r:5 a vi ni rt,orul ui :

,,Ce ? Vrei si las vr,rlpea b e a rc l ? D ar mai bi ne mI l i psesc de ti ne deci t, si r5rni i e
vulnea mea flrir coacll".
a t [ iu n . i!;f-_.
i",loA;;aa^tiilfliln"i narafiuni nu trebuie privit doar ca , . s [ irs iLI r:
-ra*----..<r
reptus
tle
un
reprezinti
a
l,extului.
ci
de
analizd
el [ { r i n c h c i e a c ti Vi L a L e a
fiiTa-.j"iii
L-Ui.qelui,al a rler'-4ggl.l_L_,D.
salisfa o!,-i..g-g
flectii care ci:eeazd g!li,

- $ru"-lrirunfu

-'ge

48

aceea, disculiile referitoare la deznodlmint trebuie astfel dirijate incit elevii si

vadi in rezolvarea conflictului expresia spiritului de drepLate ce caracterizeazd,

cuprinde sau..p-oatefi completat cu o,*i3l'4fi!$44r-a

poporului no$fiiffifi-i-o nceplia

La cele rnai mulLe texte care contin o naratiune, famiiiarizarea elevilor cu

subiectul se face cu prilejul analizei textrrlui respectiv pe fragmente, prin urmare
in etapa in care se parcurge una din componentele r1ebizi ale lecturii-explicative.
ln aceste texte, ideile pt'incipale se desprincl din acfiunea ;i comportarea personajelor. Confinutul (bematic, de idei etc.) poate fi. desprins dupl parcurg"rea
inLegr ali a t ex L u l u i .
- Care esLe ideea centrail (principald) a textului ?
- Ce alLe idei se mai desprind din acliune ?
ln continuare urrneazl analiza textului, pentru a se afla cum procedeazl
automl (povestitorul) ca s[ poat6 transmite cititomiui aceste iciei (prin infiligarea unor momente, a unor intirnpl5ri legate de sirhiectul textului, de ideea sa de '
b az i) .
Subiectul textului care conline o naraliune este constituit astfel clin Lobalitatea acstor momente dispuse intr-o anumitl orclirre. Elevii vor fi orientali spre
ordinea rnomentelor pentru a putea inlelcgc mai uEor mesajul operei qi pentrti a
realiza a"poi o exlrunere sisternaticS a conlinutrrlui textului iespectiv, cu sutrlinierea a ceea ce are el mai semnificativ. Pc aceasti cale, elevii vor fi iuvifali sd fac6
o expunere clari, echilibratd ,si gradatl a conlinutului unui text care conline o
n ar a[ iune,
Delimitarea fragmentelor unui texb epic, f6rh a se identifica intru totul cu
organizarea interioari sau cu momentele acfiunii - departe de a fi un lucru minor
gi uqor -_ poate fi realizatl tolupi corect d,e la eaz la caz, fie clupi criteriile ar5tate
mai sus, fie dupi. altele. Astfel, succesiunea in iimp a iutimpl5rilor, evenimentelor,
petrece acfiunea (moment,ul dcpia3f,rii ei in spatiu), apari:i^Or_"]:*"]":ul.,1nd",r.:
lra sau drsparitia ylor paryonaje, relalia elintre cauzi gi efect g.a, pot marca, aga
cum s-a mai suirliniat, limile alb unor fragmente, criterii dupd care se face aceasti
operalie, in cazul textelor cai'c conlin o naraliune. Oricum, fragmentele - indiferent de gcnul in care se incarlleazi tex[ul - nu rcprezintd, o parte luat[. la intirnplare din acel text. El nu
lincatele sau cu strofele gi nu se delirniteaz6deci dup{ rridii__iSl.,1r&.De ac;ei,-i"riffifrffi
fijarea atentl a

elevilor de tEfre Invel5tor reprezinti o conclilic a reu;itei acestei acliuni.

g I T EN IE

1. Prin ee sc earalorizeaz{ un toxt eare ronlino o nara{iune ? Co consecinfo ilo orr}in

rarotoilie ileeurg din aosstc caraetoristici ?
2. Cum poate li folositfi oi'gauizaroa intorioar{
a unui text epic pentru a facc analiza
Iui ? Exemplilieali l un asdmenca text.

3. Indieali eltova critorii eare pot sta la lraza analizei unui text co eonline o nara,
lirno c ilelimit{rii fragmentolor lul" trtrustrati cu eremplo ile texts.

4 - l\{etodicapred6rii limbii romAne cl, i-ry

i,
'r i
$

Ceiclalte tnomente ale lecturii explicative se desfl;oar5 in continuare, cu aecent

sim ult an pe c o rrfi n u t ;i fo rrn e l c tl c e x p r i marc fol osi te r]c autor.
lr r ttc c ,tR t

{9

ar[ALrzA TEXTELOn CU CONTTNUT.

rsToRrc

A na l i z a te x te l o r e p i c e c l a j u Lorul l ecl ul i i expl i cal .i ve se face i n mod di feri t

;i in funclie de particularit[lile fiecdrui text. In u'nele cazuri, aceste particularitdfi
sint determiuate nu numai de specia respectivi, de forma artistici specific[ in
care e realizat un text, ci gi tle alli factori. Asbfel, IerteLecu crtnlinut isfcric au, prin
natura lor, un anumit specifie, determinat de marile lor resurse educative. in abordarea lor- se va face deci apel cu prioritate la acele componente ale lecturii explicative care solicitl mai rnult resorturile afective ale elevilor. Fhrd a fi vorba cle ,tn
cttrs sistematic de istoria patriei, in clasele II-III,
elevii iau cunoqtin!6, in special
p|in confinutul unor texte de citire, de unele dintle cele mai semnificative momente din istoria milenarl a poporului roman. Ei afl5 despre trecutul de luptd al
poporului nostru pentru libertate nationali, dreptate socialS gi progres. Prilt conlinutul a humeroase texte de citire sau }ecturd, prin diverse activititi extraclidacticc, ei afid despre mirelele fapbe de vitejie ale inaintagilor, cunosc {iguri cle eroi
ai
.poliomlui. ro4en, ai clasei muncitoare, care au, Iuptat perrtru flurirea r.rneivief-i
noi in patria noasltrd.Pr$'itireaa*humeroase texte clin minuale sau clin alte c5rli,
'asenienea.
elevii iau cunogtin!5, {.e
de forla creatoare a poporului nost.ru,
rub
"at"
c ondr r c e re a p a rti d u l u i a s c h i mb a t chi put petri ei .
Con ta c tu l p e 6 a re e l e v i i c i c l u l u i pri mar i l fac cu unel e di ntrc cel e rnai r.eprez c llLat lve mo me n te c l rn l s t.o ru ap o p orul ui nost,ru, i nca di n pri rnr.l e l " rei cl ase, i n
t . iidr t t lle c e a c ti v j l .a te ,9 ,' * ,' ,i n te Ie g e1eacunsrr]ui

sislentaticde ist,oriapatriei, pe ci]reeler-iiil parcure pentrffifiii5'?lFi5]ilfrisa

a IV-a.
Li tirea tGIfe-Id -e,f-16fi !i nur
tar'drriciodefini!ie,-cuIIfleledince]emaiffiiGai"nli'Lolice, cum sint ccle cu privire la cronologie(epocd,-pififiar, milenlu, r"r'ol et..;,
referitoare t".v;l!3,9:o.rom-lgI (mulehi ilnelle de muribX),'cu Fqliiryrganizarea

s.cialdli \i3ls-pgli!i$ (clasesociale,forme de stat, rizboi-erifi-$ffitraa:

dt'ept)eta. Tii-Strin3trFgdtur5cu reprezentdrile
;i noliunile pe carele-amarnintit,

studiul istoriei in general, al istoriei patriei noastre in specia!, trebuie s[-i conelucl
pe elevi la inlgJegerea, in mlsura posibilitSfilor lor, a interdependenlei fenomenelor ce au loc in societate, a faplului cI diferitele evenimenLe sociale se datoresc
iuror cauze bine stabilite, care pot fi nu numai cunoscute, ci gi influenlate.
Pe de alti parte, cunogtintele dgl istqrl4
gi pe care ;i Ie insg;esc elevii
ciclului primar au o vali'a
rem a rcabf-ld. D a-cE"liGlffi''8il
fff=te Sau n6Tiilni isto
or decl an, sensuri l q-l
"d6*p'btrie,
;eazd puternice trliri afective, sentimente profunde de dragoste fald
fa!6 de popor.
]inind seama de faptul ci in ciclul primar funclia educativir a cunogtinlelor
de istorie este prioritari gi ci insi;i formarea uror reprezentiri gi noliuni istorice
este determinati in male mlsurd tle existenla unui fond afectiv corespunzlLor,
este firesc ca abordarea textelor de citite cu conlinut istoric s5 se facl in a;a fel

iucit acesteasi-;i aduci o

tn:4ggtgg,p.g!tj.
l*l!.
"g$I$gliglpoiitl
Textelede citire qu-.continut
in mare rnndurhcultivareauilir
sentime@fl,pstd"ti@G-Icest
Iucru se reEllZffia-?ritffi n
conlinutul faptelor, evenimentiiloridTffitf,prin
inlelegereasemnificafieiaces-

tora, cit ;i priu forma in care sint realizate, prin rhociul de exprimare. Este necesar
sI avern in vedere c5 sentimentele nu se.,invatA" asa,curn se insn;esc noliurile
gtiinlifice. Ele nu se repetd spre a fi memorate ;i reproduse, nu se potrivesc ca,
bun5oarr, faptele, evenimentele istorice. Sentimentele se trriesc, De aceea, se
impune ca faptele, evenimentele istsrice inscrise:in tertelede citire si fie nu numai
50

t
II

iJr{etqqJ. ci mai ales trlite. A ti'[i sentimentele declangate cie forla evocatoare a
fapteloi de er'bifrfr-ffi
,,,,,,,,,,,,ni,
primul rind, a inlelege semnificatia acestor fapte,
^in
precum 9i linabajtll speeific folosit
in asemenea texie. Prin urmare, este vorba
tocmai
insuqirea unor reprezent[ri gi noliuni corespunzltoare, de realizarea
-de
aspectnlui cognitiv al istoriei. Tccmai cle aceea-estebine ca aborclareaacestol
texte
s[ porneasc[ cle la dezr'Sluirea continutului, a mesajului lor, precum
;i a moclulni
specific. de exprimare. Pe aceast[ baz[ se formeazl trdiri]e afectirre ade"rate,
caru
determinl un cornllortanrent corespunzdtor.
Textele de cit-u'g cu ionlipxt-i
- destul de numeroase in clasele a ltr-a si

in speciiila III-aJu

r"1a
qi1 sp_9crq93ga.t"

ql!"

g,; ;;;;.

;.';.;;

""4"teeedi
ntetodologia iecl.iilor in caie-sE-citescaeeste-dq
qi
_,.--_ _,_ i.;:
textedrebrriJia
fie oarecunr udiferitd
j r L r r .q ,

cnrar daca' in esentd,_metolb-qt_1.$ze!a_e5!e

aceeagica;i Iq1celelaltetexte - lectura
elplicTfinE.*Specifieul textelor:cu continut istoric este determinat atit cle continutul lor, cir gi de limba-iirl}or specific.Chiar in rindul acestor;;;t; ;;i;i'a;r-*i,'_ i
tieri evidenLe.u'ele ell!,r".e-eleiuiarrsslza
.t-aptere
istolice prin intermediul l..s.no"i .{ I
.
al t eI e sint
i i,-ljt ei:i-re pe t
ilmrop
GlEiTfiffffi
-creaj
forml de frFnffi
texteie"Eq
intl
nualul ffi-iS[6Ti-Pe de aii5jFTe,
I
-!

rl

uirele tette

iiff6?ibe

Privite tlin ac6adiilljeripectln'-e,-te6]ffinlinut

t
i
I

I
I

r./

istoric determind o tra-

tare cliferen{iati djn punct de vedere metodic.

Jinind seama cle faptul c[, indiferent de deosebirile sub care apar, textele
cu conlinut istoric inf5!iseazi clate, fapte, fenomene sociale ce,nu pot fi piezentate
pe. calea-intui{iei clirecte, cI iil cuprinsul lor se intilnesc o serie ae
termeni g A**miri noi petrtru eievi, care reclau culoa-rea epocii respective, ci insugi lirnbajnl
un o r te x t e ar e un *nl tn ri I s p e c i fi c , e s te l e s n e d e i nl el ei cI i nl el eeer.a i or
creeaza
elevilor .qpqmite clificultili ioxnpalativ cu alte categorii de texte] " -; ;-;r-;-------*:;-;'"

De aceea,fSrd a Ie transforma in lectji pure-de islorie, Ih1d.4

&q$g}g-gXer_
sareaactrtlui citirii,-le acesteieclii esrebine'ia lecLura
tn a$a fel iucit sI fie atinse ia'nivelul necelih-r--d6i-eEtFEl6-ilffifriffiurm5rite
"*pii.AiLfqfil"-t"ciifiearce
prin
invl!area istoriej.
O iategorieaparte a-q,Tgrasernenea
texle evocatoarc,cu o mare forli eclir..
cativ6, o constituie lelSende[[istsrice.Explicincl geneza.rrrui lr.ro, a unei fiinge, a
unui fenonren,caratt*-fttiT-i]ffiET-unui erenj,"nentistorjc, evocind isprSvi neob_1.:nuite
ale'-unoreroi, atestili salr nu de docurnente,legcnclel";"p*
lfel-'fi"iEreTaTtE3Tie".n*too;tn
precunl ;i unui limbaj fpe".o*riot"""racteristici,
cifie, mai.SToi: Ieqentleiei$qlgg-prezinld
unelc dificultati iu inlelegereaior'cie
cdlre elevi. Diiicuit
i;-*;i
i","ggo ce privegte inlelegereasemnificatieiacestorfapte. Dacr ;-ur'pu...,ug*
11.:
ca lrr! tert oarecal'e,ar fi perictritatesau estompatetocmii valenlele afective aje
faptelol rreobilnuiiecleerosinr,ceeace ar eonstibuio pierdereirecuperabill.
IaptelJ
$e|egencI5'oricitclemtlltarin:presiona,sepotuitainceleclin,,,*i'l"ffi

t rrLereasa
rur,
p* u* insa,
e''coreet,
ii r llulte
# rt, llr
iqsq a.mprgnta
pe intregql ilcop.pOrtanrent=If'..
aryp..ii?tffi
iIffi?.4J oorru*"nl?f5feffi
"ffi

@.*a

ifitffi'

de ld clasa a XI-.a,se c-eneult^ aselnenea mod de analizi care s[ asigrlre

un nurnai
inlelegerea eveniment.elog,a faptetror cle legendi, ci rnai ales semniflcatia
acestoia,
in sco p ul v ainr if ic lr ii ]o r s rrb -rC p o l t e ti l i c a ti v .

...Experieu{a acumtllati in citirea legendeloristorice aratl cd solu{ia cea mai ,l

eficient-E,
care asigurErealizareadezideritului amintit, este-;lgeea
iE
ilrj;e

L-

nutului ei,-iar pe clecltb parle, asigur5 crearea unui foncl aiectiv puternic, p"
se poate desfi;ura, in continuare, activitatea cle analizr a textufui.
"ui"

51

o povestire calcri, iluaular.d, exprcsir'fl, cu o inLonalie

acrecva6r, c' pauzere
qi accentele necesere,cu gesLurile ccle mai potril,ite
**t"Ji"**""d puter*ic ii;*fine ai.enfia etrevilor pe bot, parcursul er.
F uf s 5 [i l ' e x rc a l i z a L d i n a i rtl e a anal i zei prc,pri rr-zi se
a l cgi .rl dei i stor.i ce of,er.d
posibiiitatea si fie introduse, la locul potlivit. cur-inteie
!; expresllte 1oi 6i* test.
pe care se vo!: conttrra apoi unele reprezentiri qi
ir-lei istorice'funclainentaL:. Ceea
ce conferr aceslui mod.de.tratare a iegenclelor lurorio*-ri"^1rt,,.
au eficacitate este
faptul cd toate noile-achizilii pe care le"vor face clevii.-or.
ii explicate in context.
f r r E ' - t ln tre ru p e fi ru l p o v e i ti ri i ;i aeci fd| i a.* ai ur;r.,o' t
ei ri t* afecti Y e. tucrul
acesfa ar fi grcu de lealizat dacl elevii ar lua cuuostinld
ie con,iluubul cle i6ei al
legendei prin citirea integrali, a;a cum se procecteazi
cu alte categol.ii 6e texte
epic e,
Practica folosirii povestirii in familiarizarea eie\.ilor
cu o legendii istc'icii **
exclucle, fire;te, activitabea de analizi a textuhli
care, asttel, se clesfi_
;oar5, pe un fond afectiv d.e mare efer.r,escentd. "o.pu*tir:
Comentate pe un asemeneafoncl afecti:i., legencleleistorice
cap[ti sernni{ira}ii
profLrnde, nu sint cloar sirlrple. povestiri.
Copiii i;i clau seama astiet ce din legende istolice pot
afla adeviruri clesp.e
lr ec u" t ul i n d e p d ri a b a l p o p o ru l u i .
ln m a n u a l e l e s c o l a l e ;i i n c i rf i l e de l ecturl fi gurei tzl
9i atrtecreal i i care a*
continut istoric. in'rindul acestora se incaclreaza teite
cnm sint : J,{ircerurct x{s.re
;i Baiazid, de lI. Eminescu, Din anii de .lcoa!i\si lui NicotaLe--Br1[cescLt,
dupi t. Girica.
Lu.grey
Qi1;!lc!, dupl l[. Sadoveanu, In_a:zu.r l-.lOli Oufa Tanaria SL.a'cu, ItIdrd_
gesli, tlLrpd ilI. Sadoveanu, Darul lui x[os x{iron,
g-ira l. .r{jtrbio"oru,_r, visul tmplini!,
dupd laucian tslaga g.a.' ca sd ne refeiim cloar la'cit*u.a -tuxte
intilnibe in clasa a
IItr-a' Cele mai innlte din aceste texte se incadreazi l^
unele fiild crealii
S"*irl'*pic,
de sean:ri ale unor reputafi scliitori gi, de aceea, o,, qi;-;.centuat6
valoa*e artistici' Un text cu valoare liierar-artisticr se cere a fl caiit
iutegral, de mai mrtlte or-i,
inainte de araliza propriu-zisr. In aceste situafii, il;t;e;;;egdtitoarc
ier vederea
trecgrii la citire e necesar sd fie rezolvaLe prohlernete'tdgad;
ci'e incadrar*" *"""1mentetror iespective in tipP, a* rn1"i"g"iea acestor everii-rneirte
in ccrntextul general al perioadci isborice reirrective.
Existd texte istori""
an o valoare strict ciocurnentarf,,clrrteleistoriei fiind
"oi"
tratzrte la dimeirsiune.arealitS!ii.
ln cazul aceslora, trlninJ seama de virsta elevilor, datele - mai mult.sau mai pulin lucide
sensibifzate, umanizate.
apropiate-de r"ia!6, pentru.ca eie sr poat6 deveni
"o.'tJ*niri
;i;
procesului
$i dai;
de educatie
----t
nroral-cetdfeneasci a eievilor.
[u ccea ce privegte texLele cu conlinub isboric in versuri,
,
care de obicei se incadre:rza in genul iir:ic, accentul va ci,jea pe analiza sensului
figurai or i*rgir.ii;..
ar bis t . ic efo l o s i te .
f n li n d u ri l e tl n o r a s e me n e a c rcati i sr i neacreazd poezi i
popul are ctrm si rnt:

c!.ntecullui r,xihai viteazur, ci.nteculI'ui Arrnm Iancu,

f1";; {/r;il;";.
v. Alecsanrlri,lmn eroilor,de Iuliu Dorrnitlonb.o ,n*i= ir*oiin";l
?ortre*
*"o""Loare o au iloe-ffiiaurui.
ziile ca.re..iufitf
iSeaziistoria actuald, incilinate patriei,
Asilpra mod*liii
de analizd a acestorcrcalii lte vom referi in lecglile,rirruoto*o*.

lxrnseAnr gr rErro
1 . Ca r c cste sp e ciiicu l te xtclo r ' cu eoni i mut i sl rri e
iD
2' Cnrn poate li fologiid lectura cxplicitivii rn analiza
legenilelnr i-storiee ? Dar hr analiza
te r to lo r lite r a r e cu e o n lin lr t i stori c ?
3 . l' kicr n ili

52

sch ifa u n ' i

p la n d o l cel i c t* care so ci t05t8 o rei l oni l .i i sto.i rr

{l .a ategrrer.

-1
AIIAT,IZA TEXTEI,ORI}IIi LIRICA PATNIOTICA

lffanualele cle citire, precum ;i alte c6rli de lectuld cuprind un numdr insemnat
de texte cble, fie ir:tc'gral, fie irarlial, se incadleazi
-i-n-genul*Jiric, ;i cale elatofith
sp e ci l ic ului lot ' , ir np u n u n m o d a p a rte d e a n a l i z[. A sernenea1erLe si rrt l i psi te de
subicct-acliung, cle-persq4lje ctr'rcsb- iniiuiLipeze conci-plii. T""tli;anFe.:r
inl
sau irn nFuirit conipoi:tailenE-Cctoindi-multe
dintre ele'sint jn-.-velsuri..$_r"e-dau
sentirnentele ;i gin'durite au,toru-hli,'p1.;.ll_13-t-et*93j.qi
artistice.
-i_33gyilor
A trata aEeste textil'i-ntocmai.o
p.
Aoail."Iiil.X
rint literare"
"piie, lor' eclucativ, ci a le face de-a
inseamni nu nnmai a nu l'alorifica clepiin ""[*
conlinutul
drept.ul iuaccesibile elevi!or.
in aceste texte, sentimentele, **s*19*q-q*'}gg_'*L
j"i:{ills!s--ellil-t-"t
m et llul-

prrmu
la exnli
rut se r

ficETIe

zYalurrea

; 0ffl inilffiiffi:Ae

ffiffi

"se-n-tnnameffi
de

nsului fiEur
l$g},,.?julur:pjpsg[-deautor. In aceste crealii, A-qge$J
zal-ea unor trfriri emolion_aleputernice, prin inlelegerea seilni-

reahTitftTTffite noi a figurilor cle st.il in-

tilnite.
nn cazul acestor texte, anaXizaprin irnpdrlirea pe fragmente este rnai diticil*
decii Ia teltele care eonlin o naratiune. Fragmentele nu se confundl in nici un
caz cu strofele. Deseori un fragrnent (sau un tablou, in cazul pasteiurilor) poate
fi alcdtuit din mai multe stlofe gi chiar din intreaga poezie.
Stabilirea apartenenlei unei poezii tra genul liric se face, ca gi in cazutrtextelor epicg, in rnoci elirect, flri nici o noliune de teorie literard. Iat5, bunSoard, ourn
se poale face acest luclu in cazul uuei poezii lirice populare - Ctnteeul lui hXihai
\titeazul (clasa a III-a). Pentru a preciza conlinutul, dupi ce s-a citit poezia, se
stabile;te ch_aici qy s9 po.vestqte vleo intimplare, nu este vrrrba de o acliune.
Dup[ aceea se pot fornrula direct intre]rlrile :
- Cine vorbegte ? (iutorul, poetul, in situalia de fa!d, poporul)- Ce ex;rrimi, ce arat5, ce recll el ? (expriml aclmiralia sa pentru Mihai
Viteazul, pentm deosebitele lui calit5fi).
- inf6Astfel se ajunge Ja eleterrninareaspecificului textului : nu este t'orba cle
li;area unor evenimente, intimplSri ; ?n aceastl poezie sint exprimate sentinrentele
de admiratie, eie stimE, de dragoste ale autor"ului (care e poporul) fa{5 cle eroismu}
domnitorului munteanS
in ceea ce privegte analiza poeziei (compozilia, imagini, proceetree),
forma ei
impune sI fie plirzibl in ansalnhlu.
- Cr"ri se adreseazl trroetul? (citiLorului, ascultltorilor).
Se mai poat.e face constatarea cI formele iu care se adreseaz5 poetul anonina
variazl ; in primele strofe el intelogheazd,,apoi ia ca martor natura. Fire;te, lucrul
acesta se face clacf, permite nivelul cle iirlelegere al elet'iior. Astfel, se trece direct
Ia analiz5, rlmininel ca aceastl remarei sI se faci, eventual, la sfir;it, ulrmdrindu-se qi efectul pe care-l are asupr'i cititorului.
Pentru a sublinia rnodul in care se poate face anaiiza imaginilor qi a procedeelor in raport cu cronlinutul, ile vom referi aici doar Ia prima strofS.

53

'- ce reaiizeazd poetul

in prima strofi ? (localizarea eroului).
r-5- Care sint procedeele folosite
?
j repetilia,
irrsistincl asupra iocului de origine :
,,Auzit-ali de-un olte:rn,
D e -u n ol Iean, de-un crai ovean
Ce nn-i pash de sultan ?'.
interoga{ia care int"it5 la meclitalie : ,.auzit-afr ?'. ;
erpresia prtpularti,,ce nu-i pasi" exprin-ld atitLrdinea eretezdtoare
fatd de

teniutul sultan ;

uerls
ul. ..auzit-a!i?"' ne preg{tegte si lnlelege.tn reputa}ia personalit{tii
evocate.
Pentru strofele urmdt,oare se insistd asuXlra a ceea ce se reia gi, raaaidle,,
asupra elernentelor noi introduse de poet.
finalul lecliei se vor formuia intreblri care sd reanainteascavirtlfile eroulni.
.fn
seiitiilaentul autorului gi mijloacele dc exprimare.
- De ce poezia este intitulatd ,,Ctntec',?
Daci e posibil, rlspunsul elevilor va subliriia taptut cd poezia expr.irui.
aclmiralia poporului fa!5 de erou. Mihai Vitea.zul este cintit
;i snsiit. troezia ,rr^i po".ta
'titlul d,e Ctntec qi datoritd muzicalitilii
versurilor.
O poezie asetndnS.toarg
punctnl de veclere al continut.ului, cit qi al
din
.a_tit
forinei gi care are aceea$i ideea de bazl este Cintec lui Aursm .[crr.cu.De aceea
maniera de analizi a textului este aceeagi.Singurele elemente car.e au
.p*.ifice sint imaginile artistice, precum ;i prezenla nnor versuri ce infitipenrri"ot*
iio.u
1ro
gi oastea lui in acliune gi care, firegte, se cer a fi interpretate potrir.it
seniulni lor.
f-imba noaslrd de Al. Mateevici^exprirn5, in versuri ctremare vibralie, clragosfaf.a d9 limba romAnd. ln mannal sint prezentate, selectir-, doar pit",,
l:-1
l*u.t]rtui
slrole
clin cunoscutele ;i nepieritoarele versuri. Degi fraglnentatd, poezia rdpriue
ynlt-*t} prin-ideea pe care o expriml. Autorul folosegte irilagini altistice de o rnare
for!5 de sugestie, clezvdluind admiratia ;i dragostea' pentrti limlla rora1ni.
car-e e.
pe rind, ,.aiatnoatir",,,foc ce arde,,,,,nlrmei ctniec,,,,,aiini aorurilar noastilg,,
,,griirt
J t linii" .."
_
A analiza o aselnellea poezie, in care in mod er.iclent nu e vorba clenici
un
f9l .Jt acfiuae, in care nu apar fapte, intimplrri, persoleaje inseaund a
conduce
elevii spre intelegerea sensului imaginitor artistice,'care sfnt purtitoare ale
unor
sentirnente indlfdtoare. Iatd, foarte sumar, cloar sensurile irnaginilor artistice
din
prirna strofi, cale pot fi dezr'dluite cu relatir'E ugurinfd el*viior.
,,cotnoere."... in,,,adi.ncuri tnfundatd" crr c:ine e cornparatd limba sugereaz5
bc'g5tia ei, amplificati mai ales de sensul pe care-l au acele
,.hclincuri" ,*uonrr'ifi"iodin poezie, dimensiunea in timp, vechimia lirnhii noastre.
$i pentru ca admiralia- fafd cle limba pe car"eo vorbirn si capete noi yalente.
ea_nrai e comparati cu: ,,^un ;irag de piatrd rard pe ma;ie t"epfrisoJri...
Dacd ;iiaI
gul rle piatrd rard se menline in doneniul nnui lucru cle rnare pre1,
.,mopis.',se11Mifi",i dimensiunea spaliului pe care se vorhe.ste lirnba noastrd, intiegut pirnint
roffranesc.
ta fel, in celelalte strofe ale pocziei, primul vers conlireeo cornparalie prescrertatl
care subliniazi o caracterislicl esenliald a trimbii noastre.
,,{.imtso noq.strd.-ifac ce
s.!de"."" ,,Lintlta noaslrd-i nurnei ctnlec",.. ,,Lim.ha naasird-i qrsiul ptittii,,. Frin ur54

mare, analiza acestei poozii irnpune, in prirnutr l'ind, inlelegerea sgnsului figurat
al primului vcrs din fiecarr: sLrof6, lnlelcs sugerat de comparalii.
Cornpara[ia este int,ilnitl in numeroase texte .din manualele qcolare qi din
alte lecturi, ia,r infcnesul ei poate fi desprins cu u;urin!5. de c6tre elevi. tratd citeva
ilu stl i ri :
,,Particlule, i!i cregti copiii
c a u n i rb ri n te i u b i L o r."
(T.

Ut

an,

P arl i dul ud -

cl asl a III-,r')

,,Bo1ta ;i-a cernit niframa

Ca r.r marnd intrisl"at5."
(().

Goga'

S ara -

C l nsa a III-a)

,.I\'oine leg6msub cerul libertblii

;l.iff:::'
:i :'ffj;n"'il
:i:;lii'T
(\'. I ulhure,

ysir;niercsc
Satrut
- clasaa IV-a)

,"Aici" in j ur ni se d.esface,
Ca in pidLrrea fermecatS,
o fard cu nLiveli;f;"1";r'"
a<1, r,c^r,upace -crasa a ry.:r]
Exerriplcle cie texte in care apar comparafii ;i atrtr:figuri de stil sint multiplc.
Cunoscilld r"aloarea lor stilisl"ic6, se irnpune suhlinierea semnificalici lor in textul
analiza.t. lnlrlcgereg sg4sului figurat al imaginilol arListice solicitd un evident efolt
inl"eiectuai din partea elevilor la care ei voL putea Ii angajali sub conducerea invildtor-ului. Este cle plcsupus cd singuri, fdrl acest ajutor, unii copii si nu gdseasci
adevS.ratul inleles al versurilor. Cincl insd terrleni ca aceia folosili de Mateevici
in l.imba noastrtT(rJe exerqplLt: ,,comoeri{', ,,sirer1",,,mrt;ir.") sint bine cunosculi
de ciLre eievi, ceea ce se ceriia fi relevab csle doar sensrrllor figurat. Tocmai aceastl
inlelegere a sensului figurat al unor: currinl-c reprezintir ciementui cognitiv pe care
se bazeaz5 trlil'iie emr..rlionale,scutiurenl.ele iniil!5l.oare de <lragoste pentru limba
n o a strl .
ln acest,sens trebule v5zuL faptul cI la aualiza pocziei lirice se palcurge drumul invers pe care I-a parcurs poetui in crea{ia sa : de la dezvlluirea sensului figurat al irnaginilor artistice spre sentirnentele care le-au general. Aceste imagini
sint purtitoare- citre citiLori, aic icritiin-cntelnr ce l-au cdlS.uzit pe poct in crealia sa.
Oricit ar pSrea cle cornplica{-elucltrlile, ele ;,iot fi totugi mult nrai simple daci
se face apel la o metodologie aclecvat5. f)e fapt e rnulL mai greu si se cear5.elevilor,
cum gre;it se ohi;nuie;te uneori, sd forrnuleze idci principale ;i s[ povesteascl
cele citite intr-a poezie liric5.
Pentru inlelegerea deplinS a operelor incaclrate in lirica patlioticd trebuie
'gtiut ci simpla ernolie produsb de lec{,ura tcxtului creeazS.o stare afectivd insd
nu gi congtientizarea spre care se tincle. in analiza acestor crealii'trebuie sd se recurgd cleci ;i la tertele de tip narativ sturliatc anterior, la cuno;linlele de istorie
ale eler'ilor, incliferent de sursa acestora, llrecurn ;i la propria lor experienld, corn-

55

II

muz.ce
culese oi,t*iur rn?l "iiib" la expozilii.
pletata cu observaliilegi impresiile
comentatc'
"r,
'D;pelele,
cltcoraliile, inscripliile
ii mon,,mente ale ;i;;.
"t"il1'*,
de asocieiea lor cu textul
f"oa'lnz'
f
eonstitiri
preeum qi datelelegate de ele vbr
liric studiat.
,'

TNTREBARI $I TEME

liriee?
il. Care este specificul erealiilor
lirice pstriot!ee ?
explieativi ln anali4a Poeeioi
leetura
folositi
ii
a
cete
i. Co- se
lirlco Pntrioti6
leefie llentru anatiza uerei Pr-rezii
3. lntocmili sehila unui plan ile
(la alegere).

FOLOSIIIE.{ LECTUNII EXPI,ICATTVE

PtrIsAclsrA
LA ANALIZA'IEXTEI,OR I}I]S itntc,c

o c a te g o ri e d e te x te c a re fa c deascmeneaapel l aresortrrri l eafecti vealt3::ih;Xffi

eperJ;i;'r"";;'j;saf:*.:"l,itJ*i'*::::::H#;#
sintcere
sonalitrlii

il,Tl'iHiiiT";:i:'l"T:1i11"'!,i::":ll;g,lt"l'^x"#
;ert
i;:i"'i,'Tliil;il
*+*::i:"fe?:1ffi3.
i""*- au fost exprimatede poet'
*iltri#"

@ c hia r cu p a l,Ilo lr sllr u l.Ja I,EDL Elu u 4 r lt

gi analizate.t u"*"#
intirn-pliri'
"".
ul .9.a",a;c!g,y'''!.e"'Dovestesc
Aparte*+.e-u$a-+aezleag$llg!l4f:,lupf

qegliisg*e':n":li1:::ll"::,:::,liT'i:llxffiffifi
nus-v-o*{
cd
.u"}"u;:;ffi"cjel."'".'az[anotimpul,cusen|imer'rtultristefiL
clealt[ parte' dir
in lupta'-cu",,ri"1;{frlta.n1ila"..-tre
oritita,
vegetaliu
de
rbpurerea
sugerat
"'elil*s
iiu!" e-"3i:r.
*:"l*JJ"*iT-#,S
u** ;I:'iil:i.:#';:""1Ia ve'rlirea'toamp'roino grrdina
"'01;":iJ[::;"':l';;:':;'-;;;;';
arginlie""'
n"i,',]i"afii-ii"^a

;; ;o't'

r ,-y ':^ ^-^-.*; rnr'e, ase

""'i;;:l# *t'ff ;"';;;l' s:! inverlll:1,,9:
l::li:l.'
:i:i";"?:fi:1-t'J'lf
inc]icl rbflexele metalict
unui udl (metafori). Cu'intul ,,*iii,itit': t.pit"U

menea

r
in c.vintesirnple'
mctarice
"t" $:lrTti,i;lJiTJilr* a" renexe
-se
:
::
l,::.e^".e:i*
pictur[
3
poat-ein"" o asociereintre pr:ezie9i
recte,,,firelede mmi';#i'ai"i
:'4v'
r;;i f' ql*
utrrL'''L/
(uesc!t' ;;
tabrT;';A;;;i
tablourl
";l;T;i:*i: d
redau
arieredau
erearte
b
bele
pi ctei zl[" pt:in euttinte. Co
e
i ar i n poezi^;:*"::""-t:^ir",,
t'r[

i u ,' u l c i ul .e.tc.,
s e fo l o s e s c n " u u r""il'"';;j

t inuindu-se" ro"i*'*"

" se
;", pictula' sJ-t-]l:l:i,'i-t:

J#t l?,rllitt: ;ffi

i'
"T
:iltT$fiil
*::,"
:
:,
I."
ill
l:" t"i*':i
1i
I::i:i,;,1
* ;ll'**m+'
vom
completir'
ra anatizaei
--ffi;;-6-"nt"

tr" referim,

__: r^
ai nonnnlei.lf. vom r
"t'T-."l'n
Frrh a ,,*-opri ^*^r;zou$iP3,r"*ffi,i3""T-rii;i;;;ieror.
dumbrava se
Astfei,
p.oet.
cre
,""r;;;';;"1-asiniror.folosite

sublinia citeva
,-,i;i paattiLplumbul"'
tor
-qreoaie
sub povara norilor,;r;';";;r.-;;;
strgereazi in acelagitimp
pu""u'titi)
Metafora ,,plumbul" (comp:ua!1"
iat
r"nuqi"i sugirat de norii ,,suri"'
loirre si aprsare,
"oioir"n'io-ir.onie..'rt"
de greutateanorilor'
iugeratI
r;;;;';ti;

56

Il i g c ar ea 1- r or u rn b u l u is u g e re a z S , p ri n v e r bul ,,tremurd" , sr:felin!a plantelor

rl i n ca r r z a f r igului.
Efectele vintului fae si crcasci suferinla oamenilor 9i a vieluitoa-relor, snge*
ra te p r in c it e un d e ta l i u :
,,De pe virful ;urii noastre
Zmulge-n zbor cite-o qindrili"
,,Se -n d o i e s cn u c i i , b [tri ni i " "
Epitetul ,,bitlrtnii" recl5 dimensiunile arborilor qi forla vintului$eare-i indoaie"
Im aginea f inalS , a ti t d e p l a s ti c [ i n c i t s -ar puLea desena, aecentueaz[ ati t
atnrrisfera. cib ;i sentimentele desprinse incl de la inceputul lc:cl'uirii,cuvint,ul cel
n e a i e x pies iv liinc i , , p l i n g e " ;
i

,,Flinge-un pui de ciociriie

Sus pe cumpina fintinii".

Aceste irnagini ;i altele dau o evidentl noti ele muzicalitate : muzicH interioar5, el:eterminati de glasul vintului, de diferitele zgomote ale plantelor b5tute de
vi n t, d e plir is ul puiu l rri d e c i o c i rl i e .
Chiilr dacir prin inti'oducerea in programele 9i manualele ;colare a celor citorva
pastehiri se are in vedere familiarizarea elevilor cu aspecte'ale naturii in tljicrite
anotirnpuri, etrepot fi folosite gi ca material pentru a-i orienta pe ace;tia in s;:ecificul inlelegerii rrnei specii literare accesibile gi cu o mare valoare artisticS. Acest
lucru se.poale i'ealiza tIrI nici un fel de teoretizare, ci doar prin angajarea elevilor
l a o i n ler plel: ir e er o t' c c t1 s, p e c i fi c S,a a c e s te i ' speci i l i l erare. A tunei ci nd se anal i zeazYay:a,slehrriee iniir!i;eazE aspecte ale aceluia;i anotimp, se recurge la analogii,
ci u ti n clr i- s e at il not c l e c o m u n e , c i t;i c e e a c e a r e speci fi c i n creal i a sa { i ecare poet,"
Astfei, cie celc rnai mrille ori, cind prezinti aspectul toamnei, pastetrutre,rprirnd
senlirnente cle tlisl-e!c, cle.lostalgie, irnpletite cu un ritm ieglnat, elegiac. I;i felul
acesta Xtoatefi interpretafi bunloari, pastelul Toamna de O. Goga, la care ne-am'
r'cIe t'it.
Unele pas t eluli s u rl .rri n d ;i a s p e c te a l e v i e fi i, al e nrunci i oarneni l or i n arroti rnpul
l o a mn c i. ln ai: es t e c a z u ri , p a s te l u l d e g a j [ u n putcrni c senti menL de Lrucuri e, de
r,r:i o ;i o . c le o1, - lir nis mPe
. n b rrr c a e l e v i i s i n u rd mi ni i cu convi ngerea ci toai l l l a este
eloarr-anotirn pui l.r.'islelilor cople;itoare, al melancoliei, cind se artalizeazbasemenea liast.eluri se poate face rsilectura unot'versuli in care, 1;e aeeeagiternr5,se cint6
'..iirt,a,actirrilatca cn l-ot.ce are ea mai frumos. Astfel, in pasteluL alegoric Tg$mn{r
lesiiloure, t,oftrnna, csre e personificatd, e ,,mtndrti, hurnicd" si ,,darrticti", imparfe
oatnenilrrr cotnoi'iie sale: ,,in penlru gtergare", ,,poramb pen[rtt ca;Qre"', ,,slrugurt
tl e u i e " . lnt oi: m ai ea o .fe m e i e Ia l a ri ,,p u n e furca. ttt brttt" , ,,toarce9i l ese!pi nzd
lulti-n ifu: tlese."s] lasl pe piirnint ,,mreji de raze argirttit".
Anotirnpul iernii este ;i el prezent in pasteluri de o neasemuitl frumusele,
Jie care le intilnesc elevii din ciclul primar. Prezentarea acesl.ui anotin:5.rpoate fi
completat[ ;i cu ]ectrira altcir pasteluri despre iarnI, care suger-eaz5cIiverselaturi
frtrrroase, iunrinr.rase,pline de voio;ie, datoritl prezenlei vielii, eurn sint,: trttrna,
X,Iiezul isrni! cle V. Alecsandri, Iarnu pe ulild de G. Co;buc, Ral,ia-tratna.inlrd.-n
sn l d e O t ilia Caz im i r.
iroaginea
fn pcezia P'rad"ul (clasa a III-a) de Bogdan-Petriceieu }.trascleu.,
lrraclului, vegnic vertle, slredelind stinca, infruntind liscolul s:rmc5lclura puternicd

57

I-

a $oarel{4i,-sugereaze,tiria.poporului
roman, dragostea sa de vlalr.
c.piii vor pLr
tea fi condu;i si varli in ihiginea
rraautui ;; -r;;
1iolopu"
cu cctj'a r:r1*eu
vercle, ci .* simbor ar incredeiii
iniiag
pop;;;,r,,J'rl-jn,
fatb rle carerpo*tur
exllrimd o profundl aclmiralie"
"
conducindu-i pe. elevi, prin tlezvdlui|ea
imaginilor ar{.isticc
spr:e inleiegerea mesajului unui pastet,
^semnificaliei
acegtia t;i-;-;;;;il;
fixa in mod inruiti'
acestei

specii'riterare
si, sn urina.e,ei se

;:i:-\:''n**X:?.:i."r"

'r,,r

o*",rin-.*o

De'9iin aparenli.,dificild pentru

,scolariimici, pcu:zialiricr, anatrizatiin mocl
corect, cu accent pe dezvlluir"a ,.osuiui
iigurJ ;i ;;;;;"il,
;i expresiilor, crevine
yrm,ai pe deprin accesibilr, crar ;i prefJrati. A.;;;fi;;;ii
1u
nu por fi incadrate
rn structura obi;nuitd a unei lectii in care
se-ciie;f;tll-t'.n.rfir.i'cl
o
sau un texr' c. continut literar, ruat la r"o.dyJg";;;"i:-L;;iira
'arafiune
cxpricaLir,d,
anariza
literard specifici foiosit5 i" moa"i
*ri fircsc, in funcfie crecaracterul
creatiei
Iirice, nu n*mai cd n' supraincarce
""f eievii, aur'n.""rii'ii)rnra
i'{elegerea
jului unui asemeneagen de text.
it"tat", lo, schematicd,dupa strilcturi mesade lectii
considerate
ca fiind general

varariie,-ie;:**i;;; i#i"i#" ,i,"ii?ii

I'#::}ti|3

iurnsni,nl $r TE$,IE
1 . ln cc- ce n sti sp e cilie u l li ri ci i pci sagi stc?
2. Curn lrobuie folositd iectura
expliea{ir.E ln anal i za Inxteftrr rl i l r
l i ri ra ,eci sal l i i l :i :J
3. inlo{,mili schila unui plan dc
lecfic penlrar anai i za unui
l rarsl al {l a ategrl ef.

aNatlza rtrxttl,on

nu rrtoz.{, rrnrcX

c el e rn a i rn u l tc c rc a fi i u ri c c s i nt scri sc
i n vcrsuri . E xi sl r i nsd si rrrr.:rti i n n" ^-,-

t1t::,:-

+gnlproa,i tiiffi. -

qr se!-trrnr_ntelr_sale.
Ascmenea-Iffiipaffi

-s'.*L',1
iuprozs
a

,""j.;u";efiincIcaracteriza1,eprininf5!i5arca

_:ilJ;_ll:";1,:;i.;#l
##ffiH

';;;;r"
inti.nprari,
ii!
etc, !{rocrnair.te
ace&:asemenea
texte trebuie abordate i. rnaniera't"*ieio,
"r"ii_*nt"Iiric-e.
ge-Yi+{setsri\iar,,iclg[g-p.i".it;1".'- p;
$3g4q{gle
apdrea,eventuar,suj? rorma
tirur'rF

"*#HH:H.,G;1 iE-;a;ta"bntffi-r ; ;;;n-;,;r

[:

in spccial*"rni".ii;Ll;ffi;'*
'"1.":-lsglfa@t *:!tiart::geautor,
"r

sului figurat al ufior

"u"i"i"'ql

::;_

expresii nu se poate confuncrac* insu;irea

un.r

noliuni gtiinlifice; de aceea, accesibilil.atea

unor texl-e in care predomi'r 6escrierea iiu este daG' decit in micd misurS,
de nurnrrul metaforelor
;i al celoilaite lig,r.i
de s t il' Fe n tru mi c i i ;c o l a ri e s te mai
u;or sd expl i ce o nofi une;ti i nfi fi cd,
i ' parte
inaccesibil5' rccurginci la metafore. De
aceea ei trebr-ricse fie receptivi,
mai
iik:s,
;i
sensibili nu numai la lectura poeziei lirice,
ci;i la lcctura prozeilirice. si't nrmeroase texte din manualele gcolare ale
claselor mici, precurn
;i din cirrl.ile cic lcc_

5B

tur[ care, prin lirnbajul arbistic folosit, transmit mesaje cu o _marevaloare_,emo!icChiar'ilaC[ asemenea crealii
nali ,ri care at*-ca temd3riqqjpgla'frulql$etite_naturii.
ii claselor primare pot_fi famifii*troi- nu po
liarizali cel pulin cu pdrli, cu fragmente din aseurenea crealii literare. De fapt,
in pu6licaliile pentru copii sint clestul de frecvente textele de prozd liricI, iar pentrya le putea par:curge in mod independent se cere ca elevii sd ajungi s[ se poatl
Iesne orienta in aceste categorii de texte.
este nus in fata unor minunate tablopli din ,
Prin intermediul lor, citilqrll
n contact cu oameni
naturl, i" f
qi Tti;te clin zilele noastre.

Drurnul OI,tuIui,de Geo Bogza, al clrui titlu sugereazi pregnant conlinutul

pe cleplin aiiesibil ;colarilor mici. Elevii i;i pot imagina, atiL
operel1fi6-Hrt6xf
prin titluf scrierii, cit gi prin ilustralii adecvate, despre ce e vorba in text chiar
inainte de a-l citi.
Dupd o primi citire, realizati artistic. se scoiie iu eviden!6 faptul ci autorul
vorbeqte despre Olt ca dss-ple,0pglsoan[. Se aduc, in acest sens, citeva argumente :
touard;i de drum" etc. Elevii vor fi solicitali si
,,e trc,hr,ttdri,t",,,sqNzli'ilide;te",,,isi.itt
.ensnadl:i si alte asemenea iinagini pentlu a inlelege procedeul artistic folosit de
icriitor, acela de a atribui Oltului insugiri umane.

Eristenla unofmAii

F aeniffiri g6-g,';k" nu poate fi socotit[ un prilej

cle'supraincilcate a elevilor, deoareceacestea nu sint un scop in sine, ci marcheazi

cad.rtri natural pe care autorul l-a zugrivit prin intermecliul imaginilor:EffiSticetrn a.naliza unor aseiiieri'i:a texte nu se va pune accentul pe rnmoiarea acestor
denulniri, ci pe valenlele estetice ;i morale ale conlintrtului lor'. Trausformarea in
leclii cle geografie a orelor in care se citesc asemenea texte ar fi intr-adevdr o suprai n cIr'cale.
' i6 cazul textului la care ne-am referit, tablourile infi$i;ate de scriitor pot fi
rnarcate foalte tigor-dupi traseul palcurs de Olt'inainte. de tr4versarea Carpalilor,
printre munli, 9i cie la iegirea dinti-e munli qipd la r-il'sare. Sfrijinindu-se pe aceste
.elernengeajutdtoar-e, elevii vorff-stfmt1dflsd clelirniteze tablourile (fragmentele)
Astfel ei vor opqry -q11"l1n-i.m.porrtant
ig
mod
indepenclent.
printr-o citire efectuati
instmment al muncii cu cartea.
DupI o nsennetrei-h-Ciivitatepregil-itoare, analiza care urmeaz6. va evidenlia
semnificalia imaginilor altistice .,siprocedeele folosite cle autor. Dezvlluind sensul
acestor imagini, invSl5torul ii r.a conduce pe elevi la inlelegerea faptului ce illestea
exprimi sentirnentele.de udmiralie ;i dragoste ale autorului fali de patrie, fa!6 de
frumuselile naturii ei ;i de ceea ce au cleat miinile vrednice ale oamenilor muncii.
fn acela;i fel pot fi analizate'gi texte cum sinb Podoube ale Arge;ulai, care itr'filigeaz5, prin intermediul imaginilol artistice, aspecte clin frumuselea muncii
pline de eroism a celor care lucreazi in ,,cetl!ile" luminii. Firegte,-inlelegerea imaginilor artistice poate fi considerati prin prezentarea unor imagini vizuale : diafilme, diapozitive, albume cu ilustra{ii etc.
Asemenea texte nu trebuie neaplrat povestite, reproduse, ci inlelese, pentru
ca pe baza acesl"ei inlelegeri elevii si simtd mindria cle a trii intr-o patrie in care
la fiecare pas se intilnesc asemenea frumuse{i.
, Un text curn e larna, care e un mic fragment din Su//rirrica de B. $t. Delavra.ncea, de;i fciarte scurt, conline o bogilie de imagini artistice de o rari frumuse!e. Este un talllott mdre! 4l ielnii, care poate fi ,,prit'it" dintr-un loc anume ales
Ei admirat in toati

splendoarea lui.

59

* Ce se't'dd in depll'tare? (..lIuseele\eesre dorm sub zdp*r{it").

Aceastl rnragine sugereazl ieleeac[ de;i e iarnd, e ger, mugcelelenn sint moarte, ci nunrlri amortite ; ele clorm.
- Ce inflligare au p6durile ? (-.par eercelatecu flori de zsrztiri
5i corcorlusi',)
Aici cuvintul,,cercelcte" sngereazl icleea c5 pddr:rile par gilite, impodobite, iar
z lpada d e p e ra m u ri e c o m p a ra ti cu fl ori i e de zarz5r, ceea ce atrage atenl i a asupra prezenlei viefii.
- Ce se mai veile in tablou ? (.,zdpaddnemilu.itd, cqre cade puzderie, ntdrunti,
si deusd, ca fiina la cernnt"). Abunclenta z&pezii poate fi comentatl cu copiii atii
c a un s e mn a l fru mu s e fi i p e c e re o dI tabl cul ui , ci t si ca un semn al bosdti ei . i n
analiza aceslui text pot fi suJ:iiniate ryi culorile intilnite : mai intii, culoalea celrlui (c^alegia), cea a tulpinilor copacilor (fumurie). Culoarea care clomina trlbloui
este insd cea alb5, ceea ce poate sugera sentimentul de incr-edere,cle optirnism.
Acest sentiment est,eaccentuat etreurlnele vielii : poteca ce duce la gcoald, luinjnile
de vnpait_l care joaci in ferestre, preeurn 9i de imaginile auditive care cornple.teazF
tabloul. dirrclu-i viatl ; vuietui surcl, cLcnc6nitul de corbi, virtejele care trec dintr-un colnic in'altul, vij iitul rninios al riului, sloiurile izbite de meterezele pgdlluiIJn asemenea comentariu poate sugexa elevilor ;i subiecte pentru realizarea
unor desene infdligind peisaje de iar-nL
text oarecum
q**1ru
oarecu-m*asernllt6t.or,
asernlr.rbt.or,c.are
care infSli;eazl fenomene ale naturji
naturii ce au
C7-n
arr

ins5.vara, cs[6TlFJfia,-etrrlrcaffi

loc o ima.qiaganalti,rii, mdretia

l,'-r]t!-.-idiJ.i.
geaz-a
unui fenomen al naturii la o nraximE-cl&liffiie
-ffi '--_ f--'- .- - _- - '
a f or t el o r s a l e . C re a l i i e
iq lralrU lablqqri u;or distinctive.
lrblorr
.
fi9:ul9 tablou--Itqateprimi rrn titlrr, sugerat sl in maiiat5liilrut
imagilrile-.fizualeTiilT-ildu'st.ta ele-rrentetie"bazl ale naturii: soare,cer-,pc,rrinr,
atenlia ci acest tairlou se cere a fi perceput temporar, vizual. au"-:9.u
ditiv.""^3_tiage ,,yt_cigtitgr
de &rzritoere",soareree-,,Ltn discatb ile lumino topitii,,,
Sdldura _e
,,8 tndbu;itor de calel".Fe.de
parte e o trcere deplind: ,,pdmtntule ewflndai
-altE
i.ntr-o tdcereedtncd",',.greieru!"..
amulise la untbra unui {ir cti iarbei",,,vtn'inlnu
clali.ndnici o frunz(r",,,nici a pasdrenu mai brdzilqadzduiul,,.
In acest fel vor putea fi interpretate, in cunc;tin!5 de cauzi, celelalte tablouri"
elevii fiind condugi s[ inle]eag6 complexitatea fenolnenului clescris prin pllterea
limbajului. Ei vor coustata cI fiecare tablou este realizat
1rr-in impletil-ea unor
imagini vizuale, auditive, motrice, ci in momentele cle clezl[n!uir-e a foi.lelor. naturii predomind imaginile auclitive ;i motrice.
a
Dincolo de imaginile in sine, elevii trebuie condu;i sd clistingir insi seirtimenLul
- incintare
de
al autorului, ele acltniratie ig faJum4;e!(i*naturii.
I1i .,o. c+iistata cE
scriit6Tul nils-a-fimitaf
cloi? Ia sirfrilffitofrafier:e
iTf"italtou
clin .natur5, ci a
realizat uLpeisqi in ca-{s-sc[gJ?gs{_]}'.gprii}e-salesgntimente. in felutr aeesta lectura
des c r ie ri l o r tru c o n s ti L u i e o s i m p l 5 nrnoa;1el e a rnedi ul ui i nconj rrrdtor.,ci pri i ej rrri
in iare elevii fac cunogtinfl cu posibilitdtile limbajului de a iui'5_ti;a,pr-in-imagini
artistice, un peisaj din naturl care, chiar dacl nu e totdeauna autentic, e irr c-on:
cordan!5 cu un compiex cle seutimente ce au generat un aseuleneatablou.
Armonizarea peisajului patriei, infiili,sat in chip mliestrit cle concleie nernuritoare' cu monumente vechi sau cu bijuterii industriaie modelne, declangeaz5.un
s ent im e n t d e p ro fu n d l m i n d ri e patri oti cS .
Asemenea texte sint ele insele foarte r-aliate ; tle la rlescrieli ,,pure., ale naturii pini la descriet'i cale umanizeazTa,prin i:rezenfa unor r,ieluitoar-e in ccnfinutul lor. Textul Yeuerila, dupE *'Iihail Sacloveanu (clasa a IIl,a), incacheaz-i fiescrierea pidurii ;i a'acest.ei ginga;e vietuitoaie lntr-o acliune scurtfi, la c;rre este.
m ar t or a u to ru l , e l i n s u ;i re a l i z i n e],,fi ovesti rea' 0.
60

ln primul tablou, elevii vor const:rta cd descrielea flrrurii la sfirgibul iernii

:a fost llecesar5.pentru a crea tabloirl in'cadrul clrriia are loc ac{iunea ; aceasta
,culrn neazd, cle fapt, cu o clescriere dc mare 'i,"albar:b
artisticd, realizatd chiar de
autor" Acest tabiou reprezintl insdgi c,hintescnla lntlegrrlui text, care pune in evid e n l l s t r r t im ent ele d e p ro frrn d a i n c i n ta l e a o murl rri .i n Iafa g4reti gi naburi i 9i ,
stttfoas{idusd pe
rnai ales, f'aceliri Vneffite
F{?rnitfirle frilotifba'ffficdffi, c{toaffi
'spina-rt spre urecki, c-un cdppor minuscul, in care Lictireau achi;ttrii, ca doud boabe
rle plosie ori cle latrirni".
Un text in care pe fondul unei descrieri apare o I'ielr.ritoale la fel de gingagl
si dc iuiritd este C&.orioarade Emil Girleanu., Sacrificiul sujrrem al mamei pentru
sa l var ea puiului es te m u l l ' ma i b i n e a p re c i a t gi ei rrofi oneai d mai profund atunci
cind rloartea cdplioarei esLe pus[ alitnri de splenclot'ile naturii care cheami la
viati.
Descr:iecile; chiar in texte care an la trrazi o nara$iune, scot iu evideali. stdri.
suflete5ti, ce dau sensuri majore ac!iunii, pelsonajelor parbicipanl,e la acliune.
f n lecLurd lScociadomneascd,clescriereaEcolii prrne in lurnini deziluzia, clezamdgirea creat5 in su{letul copilului dc infdfi5area ;colii. iuaginati ca ,,un palat mare,
,{nctwst frumos, ca ?n basme... cu ttsi tf-ecle.stur,cu zir{uri uopsite". Descrierea ficutl
clasei riuce la inlelegerea atinosferei de spairni ;i cie teroat'c prin citeva exemple
,semirifiq.ativein acest sehs, curn sint : nuiaua, c'rlliii cu urechile inrogite, copiii
in genutrchi ;i cu lacrimi in ochi"
ln mantiaiele gcolare, ca cle altfel in gen,:ral in literatui'a pentru copii, existl
nnmeroase texte epice (pove;ti, povest,iri, k'geo{ie $.a.) cale conlin fragmente,
pasaie 'intregi strlb:ilul,e de un puternic lirisru. Chiar clacl atenlia principald este
.orienlati spre subiectul-ac{iune, nu pot fi neelijate descrierile, care adeseori creeazd
nu airnaai cadrr.rlin care se petrec anumite. intirnpldri, ci gi prilejuri de dezvoltare
.a capacib5lilor de exprirnare ale elevilor' ;i de inletregeredeplini a mesajului texbului. .
:Uneori natut'a infdli;atI in aceste texte face pal'te integranti din povestire, este
un toyar5g de incredere al unor eroi iadrSgili. {n Manumentul de la Pufna, unde
esLe reatrizat un tablou rnlre!, dominat de figura trui $tefan cel il{are, subiectul
degendei este simplu, ugor de inleles de cltre eler-i. Ac$iunea se petrece pe un fond
natural, inflfigat prin imagini cle o rnare valoare ertisticd gi educativi, care-i vor
face pe elevi si poarte in minte 9i in suflet rnultb vreme acest tablou, de o nease'rnuiti frumusete. Scoasfl din acest cadru natural, figura lui $tefan ar pierd.e, in
rfata copiilor, dire mdrelia sa.
' **
lextele tlin manualele cle citire ale claselor prirnare deschitl drumul luminos
al cunoagterii, al fijnnlrii conptiinfei, prin interrnediul literaturii, al cdrfii. ln
acelagi timp, lectiile de citire au merxirea de a inifia gcolarii in tehnicile muncii cu

sariea,iar un

TTffir

"polivalerit, celul de rnarea diversitate a expresiei tipdrite"

is'rnceARt $I TEIIE
ale textel{rr rliu proza lirici?
2. Care este specifieul analizei textelot' din prozn licici ?
3. intocmili sehila nnui ptan ilo trec{ie iu cilre s.D analizenzil o descriero.
1. Carc sint principaleto trrisdturi

61

ELETTENTE SIIIIPLE DE A.\-AI,IZ.[ STII,ISTIC.d.

LA LPCTIILE I}E CITIRE

QIHS* - ca disciplind de studiu a limtrii romAne la_clasete

_ e_19.,-q
sarcini fundamentargpe de o parte insugirea
I: L\,
de cdtre
u
qresa,u,rqL,..*gtr,
texte,
al'unor cri:atii' i"iiliare- sau
;;tt*t;"t"r,i a'reacestora (cb,gririve,
-9tiiulitice,
fot'mativ-educative,
" "'nrorirort
etc.), ;i pe de *lt5 p?i-_tg*il;_ei;llare.
.cultural-artilti"q'"rt"t;""
elevilor cu capacitatea
de a se orienta-in textur'citit'sa*,-art{er spus, cll_.i::,:!ru-mentele de bazr
cartea. Aceste^doursarcini fundamentaleale citirii
'l".Tll-"..t3,-cg
trebuid'"ii,arilite
hti:tr^iiriiilite inr"purJiii."i"d;;;;:i
*"lu;urui
text citit
infdptui prin folosir.u uno'r-i*trnici t]e lucru,
'nui ]r_r',co_
care
prrn erersareA
::-,p-ootu
rectd qi sistematicdasigur'5,-.lnacelagitimp,
insuqireainsbr*merrtelor,:u'cii cu
cartea' De fapt, trebuiJsubliniat ci acest at
aoitea obiectii are o valoare instrumentalr cu totul deosebitI; el devine un instrument
a* m"nca inteleetualxclecare
omul are"nevoie toati viata
Un element de-seam5, care se regS.se;tein fiecare
din cele cloud sarcini furidamentale ale citirii, ir constitui"
cititorului de a inleiege ;i apoi .<ft a
folosi corect gi creator achiziliitre"*poiitntea
dl votabular. Fe de o p,nrt", un text nu poate
fi

intelesfdr[ pdtrundereasemnlticalieift.rd{,#"i;
ii ff""i"t a cetornoi, pr_i:cum
gi a celorcareau un-sens"figurat,
iar pe arte f arle, ."p"i.;,^t-3 cr9:-a--desc-ifra..$
-ae

:i: iil ;i i: SH*Ti;,*ff ':ff;,:l'' ;j {l,':y"jfJ?:;.i" rb'1r pii ;;;;;'d-;; "

?
Aitivitated-i1i"v6#r"jui.ir,

Ia lecliile de citire, se desfh;oard pe parcilrsrrr

intregii leclii, in *o1j*j::l1t*qu'prilejul
t"*iri"i pJair.rite unit[!i. Aceastr
activitate poate fi iritegratr in procelul"r"rir"i
'"i", a formei
de analiz[,
unei creatii,
"r"i
'a miiloaoelor artistice-prin care textur respectiv comunicr;;G;;i
irr-"r"g:i-:'-,
moral, determinind in ion;tiinla cititorului
anurnite
v'ita!,ear putea constitui un inceput bun, trineinlelesuiiirJl"i. o asemeneaactimodest, cie farniliarizarea
elevilor cn metodologiaanalizei }iierare, atit rle
,r*""r"r" ln-ctasele mari" rnai ales
in studiul liter4tprii, precum - in general
;i
- i" l;;i;;a particutard.
Dulrr curn se slie, limbajul artistic cale
45 expresieunor sbdri de mare tensiunesjfieLeasci',ri"""p@;1l-";;;"i"io,,l"diferibeIeflgrrri

Brr+*luaiea*ani
,1"
:_,i
l::::*.:
l-e--ocotcsc-.r:
t ru o nresupusi inu.r*i * irii ;;
mtlffi
HS ;*i ii ;H
"'S* qienre_inta!e!s_u-],9+g-J;;;;d;;{;,;;iiffiLtrrma;
rec.rccazd
"' "
re derini;i a
Ie denurni, in analizele i;.dAf0}*a;*i;;ffi4-ffidIrt*ul
are posibi}itatea sr eljdenfieze valorile cognitive gi mai ales afective ale unor figuri de
stil, precum ,sisensul
cbi;rruite.
Elevii din-cich.ri
primar, in
qi inlelege valorile artistice al

#;;;;;;;;;;;"

ecial

di n cl asel e a III-a gi a IV -a, pot reccpl a

care - cum se;tie - s"ot ii*"iiffiffi

lli a" aSI*c3 g:qlli"la lgntrtr-ideei
-...4

u;G"tia"ofi
iffi d."''iffi "ffi u.^,#;tf;i11#llildu*?:'f
:;
nuseconstituieintt"ti,p"iiiciiSociaIisteRom&niu,
intilnit in primele pagini are rnanuarelorde citire,
oferi un bun prilej pentru a
dezvilui elevilol frumuselea acesteifiguri de stil, fErI
a o defini. Analizind ver.surile se poate subliniafaptul ci nnele cuvinte au un inleles
aparte, ele eviclenfiinc
insugiri cu totul deosebiteale steagului
fdrii, ale patriei, ale poporului nostru: brutt
62

popor, ueclii renurne,

lel cutezdtor, gloriosal popor. Cuvinbeie subliniate clau climqns-iuniapal't.esubstantivelor pe care Ie insolesc
;i, prin incircitura lor afectivd
transmit fiorul contact'lui cu valorile artistice autentice.
Fentru a in$eiqge qqi bine valoafea .!i
. .
-s-e;n-nificalia epiteteiclr - aceste cuvinte cale aratl insugiri -ate obibctului, infeligl;d
imaginea acestuia a;a curn se
rcfleclI in sirnlirea ;i fantezia scriitoruluri _ ie poat-e fice legiti.,r.a gi.etr.noliuupu

tj$gr+*fur'5lath
lnsagr

la gramatice; pe aceast5"iir,e,elevii ior i"1"IqE;;;i1i"e

notrrlnea gramaticald respectivd, precum _sirolul ei in vorbire.

..-Fre z en! a epit e tu l ' ;i e s te fo a rte fre c v e n tl i n l ecturi l e care eon{ i n cl escri eri .
At-tlgl, spre exempfu'"-lddt;iA-',,C6prioatd"''..cle"'EmilGirleanu oferi posibiliiatea
sublinierii valorii afective, in speiial, a unor cuvinte gi expresii.
,,pe muschiul
g ry-3 aid c a t t blan d a -p d .mtn tu l u i ,c l p ri o a ra s tI j os l i ngi i edul ^ei . A cesta;i a
i ni ;n,
cfirl:Eilbotul
rnic,
ume{ pe spatele marnei'iui gi cu ochii inchiSi se }asd
444o,
ciezmierclat".-{nalizif,Ftextul,"i elel'ii vor putea fi conclugi rl obr"rl,,";; sa inlcieaga
unor cuvinte cum sint: calcl, catifelat, urr*i, a expreslrrl
)=*gg"-::-stmriilitatia
bl3l"g
,-1:?3,P11*9_.j'"^o
3_plmintului.. Farcurgincl mai departe lecbtira apar atLe
cfrrtet e: t llr ) [ a t r uW & , o c h i i tn d u re rq l i , c e e a ce creeazd o atmosferi carj a.ten-

t uei zi sent i md-trffio ft n_grf*fi F6!i pr ovocat e rIle'clesffi !i roe"*a.ffi ;{;it?

.
Fftrar-iEe'nTaln?i*r:"d:ffi-il1fifr4nt-@jectiv
sau actverb)
,
"st"'.lpit"t:"r"te;i*pi;l
r!....) 9i p:irinlii ,qifralii ;i surorile imi erau sdndta;i" (f. Creang'I, ,Lmintiri din r:6y;i-

ldrie), detetminarea.este neutr5 din punct cle veiere.stilistic,ilri

si implice parl.iciparea imaginaliei sau afeetivitllii scriitorului.
Sentimente cle adincl admiratie fati de bunicl sint declan;ate clin intelegerea senrnificaliei unor epitetg remarcabile, in poeiia Bunica cte si. o. nc;sif:
,.c6
ta ru l _ nLl_s : . : o, , ?: lt i i _ m i c i / $ i c a l z i c i e e l rj o g i e,/ A evea parc-o vi rt ai ci / Icgana
liruuei "liunici lDin frage{a-mi pruncie." Epitetele subliniate contribuie atit. la
co n L rr r al' e&
por br et u l rrib u n i c i i , c ft;i Ia d e z v i l u i r ea senti mcntel or care l e-au genel .al .
i n r c eeali m ar i i e rl , fd rd ' i c i u n fe l d e d i fi cul bate, el evi i not
i sd inte^?
lhst
lbdea
[otoseascdjg_glip_l*grea
si sd foloseascu
in exnrirnsrea lor
Ior curent5
errrpnfi 1f6;;;ff;;
;i
;.
pe'
baz.aunor ]nsullrl comune, a unui terEfr-hTi-b0nCfet-bi-mai
Ire'DitT''<l
i d;?ffiTmai
cunosrrr
,.,' alttrl
oli,,r
cunoscut cu
mai abstract
pulin, cunoscut. Ne-am referit la aceasi5 figur[ de stil i" ana1i m-1i
liza tqIlglo" dir lirica pafrietice ilustrate cu poezia ,,Limba noastrl" cleAl. I{ateevisi. In manr.lalelecle citire p-entm clasele a iII-a
;i a IV-a apar asemeneaterte"

atil in prozh, eit gi in versuri. IatI doar citer.a versuri : ,,Noi liberi arn crescrit
inv5fat,f cum liber suie fumul d,in furnale'. (N. iabig:
partiddltti);
sau
: .Spre steagul rogu fruntea mi-o ridic, / E pu_rpuriuca ro;ia-mi cral-at[ c*
'i-am
flutur5_pe pieptul incd mic, / Da-n care bate-o-ffiim6-cuf-te,*(v. 'n-u I b ; ;I ;,
SlattiiPartidului); sau: ,,ln ochii limpezi ca o-zare albastri /Ducincl strilucitonul
tlrii eer/Vi adresim de ziua dufi-n-eaffiasfi6-,/fierlffiTe,un salnt cle pionier',.
(\ii T' u I b rt
(\'lj't'
rr r e : Salut
pianieresc).
Sulut nionie.resr.\-

p$,.f erytegis :Ll"*S*rll9Iggqtoefeje

Iecliile,,Buch-tul dE-n"mi

inti$*egs!^julexre-.in-prsz[.i n
* # s " . . + --r> + . . _ _ -. # F'

4',r

p a tri ei este asemui td cu ..un buche,;

de flori a;ezab intr-o vazh : Marea Neagri". Aceastd comparatie clubld esi.e;"rngl**,n
cenbrall a intlegului text. Sernnifica.tiiie ei trebuie cteicopeiite intii aic:i, apoi in
iradierea lor in intregnl-text, prin analogia intre forma hnrlii qi forma unui truchet,
intre diversitatea peisajului (,,gesuri...,lealuri..., mun!i..., ape...*. etc.) gi i.arie*
tatea cuiorilor (,,r'erzi..., glalbene..., bruni."., albastru....,). r1:----:-;

A/ ,?+l*e
ql':WLaI
" cffiIac!ii.

Jrce'ent angl,r+ legtudle eleyilgr, {nqi ales la claselea III-a gi a Iv-a,

cdror sens figurativ ofer5o.elevilor,.prin puterea lor de sugestiemari
Chiar titluri ale unor texte stnt constituite din metafore: ,,Bucure;ti -

in i ma t.ir ii" , , , A r ge9 -

c a l e a l u m i n i i " ,,,I{ u n e d o a r a -

cetate cl e foc,,. In nurneroase

63