GRAUR, AL. (coord.

)
(1e6s)

INTRODUCE,RE IN LINGVISTICA. Bucuregti: ed. $tiinfific5.

/\v

r Pdrlile de vorbire r Categoriile gramatical e r Caracterul sistematic al limbii I Legile limbii

olr lloxiuno

ri{:,'sl,' p;rt'l i,'rll;rritJli complicir 5i irrgr.,jrrirrzii sl.rrrlirrl l"iir.l ilr,r rlc nr;ri .l,r',,furrdii a lor, inl.r,r,Plirrsi 1,,, l,lrzr, ll iirrlii.i,:c, r.i,lit:rr o s|t'itr tlo Pt'olrltrttttr tlrr olrlirr Erarnalical qi fil,rzirl'ic. (lilc rrrrri iilrl,r,r,t,arrlir dilrtro
..

rlitlrlt{rllrr lll'rii'trlrrir.tntitlr'neiiatea pdr'!ilorrlc vorlrilt:. lrr irl':rr.ri ilr'lr{)sl.c;t, t1(rc {ll\'('lirl:lI rfl'tlIlll l ,lr: r:ttvittLc ntt exist.I limiLc [.r'rrrrsnrrlr,, r:i1; irrt.rr.lr:ll,r.ulrrlerc 'lrr;rlI

bogaLtr), numele;i verbui sinl, clclinrit,lto rlrrlril r:riteriul morfologtrr, r'orr,1lr,rrr'Ir;r ;i Ir'r'poziIiq, dupd crit_eriu] sint,act,it;; .rrrrcrisr,;'i inr:onsccvcn!i se

|1i

\oll,ur..

( ) 1.1'111,lilr'{'

Ilrr,sl,c grlolrlctrtc sirrl : - l'r,rrlrlcrrra cllsificiLliicuvinLelor

urnaire.

girrrlilii

- Nkrrlul irr carc pdr'l,ile cle vorbire refrccbir procosrrl tlc abstr.actizare a
P

. l)r'oblcrrlr apalifioi pir'!ilor de vorbirc-

in

{r,rrPrrr,i rrrrrnil.rr

Iirl,i

tltr vorbirc.

roblema clasificd.ri

i cuaintellr
firir
ca

ii. A. Lovkovslia,.,

4; P:ir!,ilo do vorbiro
Ilroblema plrlilor de vorbirel estc una dinLre lrroLlcrnele cenl,r'ale ale grarnalicii. Este o probleml grea qi cornplicaLS, hiccpind cu defini!,ia; nu oxisLir perrtru pdrlrile dc vorbirc defini!,ii oafo sir sal,isfacii toatc cr-'rin!clc. Il sulir;icnl sI ne oprim doar asnpra unora: in geur:lal, su.bslarrbivul cste rlefinib ca l)al'bea dc vorbire oai:e denurnogte fiinl,e si lucruri; r,cr'bul, parl,ca dc vorbirc cale denumeste acfiuni, nriqcdri, sblri; adjectivul, par.t,ea de vorbire care artrbS. insu;irile liinlelor si ale htcrrrrilor. Dar cuvirrte ca f u.gd, rzuncri rlenurncsc irctriuni, fird si fie verbe; buntitate, aspritrLc dcrrurncsc insusiri, i5r[ sI fic

clisificdrii clin limbile indo-eurocarrr cunoaste,_cu mici abateri, clasele substantivului, articolului, P',1,. ; arlJc0Lrvulrrr,. pron.melui, numeralului, -verbului, adverbului, prepozi,tiei, conjunc!i"ei ,si interjntrIiei nu esLe valabild penlru toate ]imbile de'pe giob. -. Astfel, dc excmplu, in Iimbile polincziene, di'iziunca in prrti de'vorbire carc apare in limbile indo-curopene nu este aplicabil[; in acele limbi, acelaqi cuvint poate Ji subsianl,il', adjectiv,,er6, particu)d etc. qi numai crivinteie accesorii arat[ va]oarea pe ca.e o are cuvintul intr-un conte-xt dat.

acosl,ea sri

.\pr91pe in-t,oatc limbilc, vocab*larul apare impir.tit in clase,

fic

aceleaEi prei,u{,indeni. schema

In unelc linrbi indjene'ilin Aurerica, capaciiaiea de a fi.o"j"g"t. o nu roate 'clasele de cuvinte, fenomen cunoscut sub nurnere de ,,predioi!ie.., deoarece
lqroapc. un adeseorr subshaniiv abst.act, lnso!iLde un caz oblic al pronumelui, servesle

orirs,pllt'1.r, poaIe indcplini.rolul dc

pr.ccl

icat.'ln limLilc

scmitice,

sbrdduicsc

lisLici niorfologice $i sinLacticc, prin anumiLe funo!ii sinbactice in sinbagmir_ in propozi!ie, adS,ugtnd ci, in limbile llexionare, clasele de cuvinte se nrai rioosobesc inlre ele prin tipuri spcciale de creare a forrnelor si dc derilarc a ,rrrr.inLolor. Asernenea defini!ii ample, cuprinzltoare, nu elinrind insi toat,c rrca,iunsrrrile; pe glob exisLd o foart,e mare vilriel,ale de linrbi, cu lriis[luri s1rr,cif it:c rlifelibc irL timp si in spaliu, astfel inoil, cu greu se pot elabora defirri{,ii r';rlabilc l)ontnr toabe limhile. Criteriiie de clasificarc diferd de [a o [arrrili' rlc lirnbi la alt[ familie qi chiar de ]a o Urnbd la alta. ln cadr,ul accloia$i lirrrlri, rliviziunca cuvintelor in grupuri lexico-gramalicalc nu se Iacc 1rc bazu rrrrrri sirrgrrr clil,r:rirr. Astfel, de pild5, in limbile I'lcxionare (in spccial irr cclc

sovietic It.A. ISudagov defineqt,e clasele dd cuvinLe ca gr.ripe lciico-gramaLicale (iirro so deosebcso unele de altele printr-un anllmit sens,prin auumiLecaracte-

arljccl,ivc. Ilemarcind aceste neajunsuri, lucrdriJe rnoderrrc rle linevistici se si remcdieze definitiile tradilionalc. Astfel, dc I'rldri,-lingvisLul

;i

j*.-nlu, in limbile mun.da,. pronumele p..ron"l are- trei grade dupd 1.,,^l^1u, 'olsLanla' pronurlreie ciemonstrati''. arc forme spcciale dupH lc,crrl pe care-ll ol,riocl in'aporl cu.subicutul, indici.tlu-sc dac{ obiectui ocrrpn o :::ti,1" normala sau lateralr, dacd e insufle!,it sau nu, daci e vdzut sau auzit. Pczr!,re
prob)enrei tn spccial pe aceasil clasificarc. . Gruparea- cuvinielor. in clasc, numite p{rli de r-orbire, este rezultarul urtei.munci grele qi aner.oioase. Au fosb tru..iu.u eforturi u.l"r. pinn-.ind oamenll au analrzab' au cornparat_si, in sfirqit, pe baza trrsirturiloi conl.lre) au

ca verb. ln caucazian[, rdd[cina unui ver.b este un substanti* abstracl'qi cu ajuborul part,ic.uiei sau- al pronumelui person"i, p".ii*"t. ,"u 9:Ji": vcrb IJc asemenea, aceea.qi part'e de vorbire nu c,oiespunde exacL dintr-o ]ltt;*9t"o. lrnrba in alta, ea nu esr_e.delimitatii pri'aoeleaqi caregorlii gramar,icale. Asr-

Dar fiindcd limbile indo-europene sint cere mai studiate,vo*

i,a^

Jiscuta"ea

rculit. si grulcze cuvintele

jn

ISc sJrunc adcsca grcgit,,pltrfi do cuvlnt" ln loc de pirrfi de vorliirc. In lirrrba r,nrini v(,ollo, ct{eifrt lnscnna qi,,cuvlntare",,,discurs",,,vurhiro"; prin rrnrrrrrr., ou;l(!)sL irlrlrs l.c. rntnu] atfi jusLifica[.Azi lnstr, plin p-5r! i rl o r:rr v i n l, irr{,'L,gr.rrr piir'filo col:rlilrrlivr-. ak; cuvirrt,ulrri: rhdhcinlt, sufixe, desiricn[c, ln lirnp c(r l) ii r I, i I r) ,l ,t t'o I lt i r tt slnt gruJruri, cllsc dc cuvinte, dolirnital,c rlrrlril ;rrrrrrrrilrt r.rilcrii.
168

nelimibarea pdrlilor de vorbire din li'rbire indo-europcnc lsi arc ohir.pia in anl,ichiba{,ea eleni. lnvilalii greci ai lumii antice, preocupaIi rlc Jrrobk:rne filozolicc ;i in spccial cle logicd, s-au viizuf in faia ..or tiitir:rrlt,i1i serioase. Ei au consl,atal, cri ideile se exprimir in cuvinte, riar ci, lrcrrt,r,rr, anumii;d formL a einrlilii, nu l)o{rLe fi lolosit, orice cuvfnl, lrrlrt il irrtlrrrrrl;rr.,,. 'clit lrrtor fol'rlte logiotr tlc{,ttt'trtirral,c lc t:olcspunde tol,ricitrrrrl lrr,r,c:rsi ,,rrl,,;1,,r'r,, ,1,. cuvinLr:. I)e uoi, rli lttl Ir'its cottclrrzit cI r'ocabularul rrrr tslr:,, irrrlr',irrr:.i,lir,,

clase.

ilDr{,r'lii rlr: rrraLerial lexicai, ci un sist,em in care cuvintele cu lrdelLuri cornune. ri,' rrr'rrri'ir7.i ru un loc..Intreaga sLr,{danie a invdlaIilor ontici, c,glinditi irr .lirsrlrr:ri.ilc r*los;eori naive ale -cuvinl,elor,.este un 'gir neinLrerupt-f,a rl. r.s i. i l. I irrran qi de revenili, in veclerea descoperiiii ac.,to..r.i*"r" djbuiri, comgne

tPt'ttt.rrtt_t,trgot'it

in special de logic.ri, filozcfii antichitd!ii au observat printre ',.1,; lilr:r1i ...,... .l I'r'rrrf 'l{' |ir'l r rlc vorbire , yu,m.elg s\ oerbul ca expresii ale unitdlilor logrce a , srrlrrr:.l,rrlrri 1i lr.prcdicar ului judeci!ii. Termenul nume (dvoput'r.-irrtil".gLo 1rr':rrr.r rrri lu I'urrrrcnide qi la p.itagore.ici, iar IcrrncnuI v'cri lpilgta) apire rrrai irrLii la l)r'rrrur,r'ir.. Dar nrrnraiJa l;lalon,'tLuntele Ei nril,rt.nniiaf ,'r.utoorn lurrrrrrulugica, r'le t'onsIit.ui,nd denumirea pir;iio. principarc aie ju,Jocelii, a 'lui "ubiu, tului .si u p.ctlicaIuiui. J,a conLcmporlunii Ii:i.trr.i'll*'1.o.,r,,t. f r ta n,ra.\ rmone, apal' t.urriunclia (oivSeopoq) ;i artiuolul (crp[]p,r,v), fir.ii
ittt'cttat'c dc a tla o clasilicalc r 1,ir:iilor tle vorbjre rlrrpe cr.itcr:ii lintvrstrce. dcsprc opL. .,1rar,!i irlc r.rpuner.ii verba ld.. 11iep1 ,1; ie E.rql, l:] -:orl)eitcsunclul), silaba, corrjul)''ria, nrrmcre, irIera.(sarr r"r.bui, irt icoiur. t.azul (sru flexirr.ea) 9i p'opozi!,ia. La -bazi accstei clasiliciri J. orle nu".t"r o* \-edere, tonellc, senranbic si sinlact,ic. ]rilozoiii stoici enumerd linci pdrlri. de.vorbire:.nume, nume corrrune. vcr,b, corrjunc,Lie, ar.ti,:ol. lr,rolXt,oiii ot.*orl_
rir.irri comPlctcaza.numdrul, iar'fr.,,all lrri .\r,istnr.h fixoaz.i ;l;.;'l;'i,,rnr.,r" ,l: g-ramaticul grec din sccoiul al II,lea i.e.'-, f)iorrysios Thi,ax: ,,urrre, :.1]:,:
uccsLc rl{'t}umrrr cunslrLuic Icrrrr,,rri grarnaLiculi. T.oL.ArisLntol u

crrrr, 1rt:r'uril clasarea cuvintelor.

_analizabilr 1i 'r:irl,.ri'r'iil. rI'rr.rirl,i.irli. gcnerale alc genului ;i cazulu'i ; irr clasa vcrbllui ittl'r':i crrv irrl,r:lrr llcs ibilc cu o struc+"ur[ rnorfologicli ana]izalrilri,caraotcrizirl. 1r.i. r'irl*g,r'iil. grrrnabicale ale modului,'i,impului, dial^ozci, aspccI tl l tt i

il*x

ilril. irvirrrl , , Itl

1

gritrnalicale deosebitel. Astfel, in clasa nurne lui inlrtr cuvintele

st,r'ucrt,urr rnorfr-rlogicd

caract.cr:izate prin

, , .

t s r ,; r 1 1 , . i

sJ. sc r'rrroascij precis accel,lir pe ,.are

i.-a,r dar-u. Abia' i;'-.\.irtoL.r.

f;rcut plima

tutt:l'trl n,r.trtu:, {ru (rornrlru"r doolin.alea_,. int,rc clr: e.ristir totu;i tlebsebiri. Asllcl, olasu suJrsLauIivului esl,c I'ormatd clin cuvinte care. (cu excepqia unor tipuri 'ca ntttrtcilor-ttr,ttncitoare, ,profesor,-p.rofc.soar.r7) nu variazd in gi;, de exemplu: tyl, da1a2. clasa adjectir,-uiui se caraclerizeazd prin poiibilitut.a schim1tt3Li., bJrlr ,tcmct dupl lcn'. lul . I'onu.t rnasculin, /,oaa ieminin , bonurtt nelltru; ront. btr,rt.,.bunti;_roS,, r.'o5ic;,aLLtastr.'tt,.ulbastld.. In unele limbi, ca rusa, ger_ ,Rrana' adject,ivul are si urrcle particularirdIi de deciinare proprii. Pronumele consLau in general din cuvinbe cu rdtldcind deosebitd dupi ,p_ersoand, numir, iar l,a pcrsoana_a III.-a, tema variazd ilupi gen: eu, ru.1 eL
^pelsocnele. In toabe limbilc p.o^umele are o flexi'ne aparte, rJe-adjecfive .i'tlo-.eu'opcnc, 'osebib.{ si de subst,arrt,ive qi clo . Nurncralul flexibil con'tine tenie 'deosebitc. dup5. unitdlile..erprirnate qi dupir gen. El r. a.'adjectiv, in special numeralul orclinal. "p-pi" b) Lerirrl si't,ac I ic, care ajull la clasificarea cu'inte- dup_I. cri lor rolul _lor.i. alolt'irc.a grup'lui'dc.cu'iirte ;i u p.opori1i.i.' chiar in lirnhi crr o f lcx irrrie lrogatri, p.epoziliiie qi 'corijrrnctiile sc pot clasifjca numai.pe baza a,'estrri critcriu. I)repoziIiile cxprirne i.p"ri"r srntac1.rc

r;iltll'trl rttlttrttltt,i ,,r,:lirsiIicarea,mer_ge 1i nriri irr.lino: in accast,ii grupi rlrsl,irr{r:rrr: srrlrsl,irrrl,ivrr.l (,lc rrarc sc lcagi rrli,ir:olrrl), artjcctivr,l,-'1,,i,,,,,,rrr"1" ,si rrrrrrrt:r.alul llc.xibil. l)rrsi Loale accsLe c]asc rlo t,rivint,c, cuplinst sub ter-

toaIe

(ea), noi, voi,_ci (ele); la fornrelc adjcctivaie, deosel;irea'de-gen apare'la

ar'ticol, pronunle,.prcpozi{,ie, ad'er}r, ironjrrnc{,ie. Aceasl,d 'ert), purIrcrpru, clasilicare a st,at, la baza-gramaticii.r'europcne, orr mici modificirr, pind

Din clasificarca anticd_lipsesc inl,erjcc!,ia, nuurcrtrrul ;i atljetrLi'ur (qi, la!d de olasificarea moderni-i, apa.e rn pl.s participiul).'l.i;j..!io.dt* exclusl de greci din caiegoria pirlilor cie vorbii'e, pcnt^r'"i nu a" constiLui. un elemerri al lirnhii rafion,aie. gi adjectiv.l sinL irrte.g.ate in. -Numerahri r:lasa numelui gi abia in evul mediu ere apar drepf crase disrincre. clasificarea cuvint,elor poate a1'ea la bazd.- urmdtoarele criterir: a) criteriul rnorf orogic, care tine seama cle struciura rrrolfologicf, a cuvintului qi de categoriile gramaticale care il caracLerizcazd. . ..9.n mai larg[ c]asific_are a cuvinteror, pe baza acestui criLeriu, estc. clasificarca in cuvinte flexibile si c,vinte ncfiexibile. fn prima clasr intrl toat,e cuvintele care se declind si se cc'njug{, adicd acele cuvinte care isi, rnodiJici l'olma pentru a tndcplini anumitJfunc(ii sintacrice. ,t.nrt"o-.i"i le'rninologia din ciasificarea tradi!,ionald -- substanLivul, adjec_ - folosind tivul, arlicolul, pronumele, o parre a numerale]or si r.erbul. Jn a cloua crasl irrlrii cuvinLele care nu-gi schimbd. foinra. Astiel de cuvinte sinb: o Da.te ir .tr're ralclor, c.njunc!ia,. prepozi!ia ;i int,erjec{,ia. Aclverbul ot,up[ un loc irl,.r'rrr.diar..lll cstc vrrrjabi! de la un grad de comparatie la ah,ui, rlar lu lroc{lr'(, grir(l in paltc arc o singuri folmd. o t;lrisilicalo rrrai dcr,aliat,d, drrpd crileriul morfologirr, csLr: 1r6si6ilir ttttrttltt ilt tratlrttl ottvittlttlor Ilc.vibile. Aceste cuvinl.o sc gi:rrlrcirzi, rrrrri lrrlli irr rlottli tttttl'i t:last:: tttttttc;i vcrbo. lrr afara cat,c!1olir,i rirrrriir,r,ltri,.6rr1r.rr
;ttttilttlllt'ttl1l, tttttttclc si vclbl.lo in lirnbilc
ilrrlo-clrr,oplrrr, *,,,,,,,.,r,,1,,,,.!r,,r,2,,

in ziiele

noastre.'

'oin![ onomatoLree.
-- -

a reatii,{tii estealbcricu'inteloi. cuvintele, prin con!inut,,l lo., .eiiJir lumea 'exberioard. Din acesb punct de vedere, cuviirtcre se imparI in irei c]ase: I ' {;lrvrnLc care exprimd Ei denumesc no{iuni: sulrsLanbi'rrl. arliectivul. pronuntelc, numeraiul, advcrbul gi verbul. Aceste cuvinte sini firrna tle ,existen![ a notiunilor. 2' cuvinte care exprinrd, dar nu denumesc, emotii, senzalii, manifestdri 'de si zgonrote. Din aceastii categorie fac parte'i"teriicliii" ji unc]c
teriu
de clasificare a

-lunctr,re adver.saLtva.

d.rnLrc parI rlc p.r'opozi(ici. ])e cxcmplu in f'inul din Iunci,'cuvintul tliz 'exprrmd raportuI dini,re substanbi' qi alribulut sdu. conjunc[iile exprimd raporlul sintacric dintrc propoziLii.;i prr!i de propozi(ie."f)e cxenrplir, in: 'uinc, sau sc tltu'e? cuvinlul ,saz cxprinra raporLui aiijunctiv ainire cete cloua acliuni,_ de aceea se numegte conjunc,tie disjunctivd: in eL oine,-d.i, ,u, cuvinLul dor exprirni un raport adversatir',-de unde clenumirea'lui de "ucon-

c) N{odul de.exprimare

,copulal,iv (o
il"
f

3. Cuvinte oare cxprinrl raportul dintre no!iu'i 9i fac ]cqilura tlirrtr. cuvinte.in prop.ozi!ie. Aii intri:-prepozigiile, conjunctr,iile, artil,otiii,

fi)-

",,,t,,,t
,1,., L

{ r)rtltttn Irttrrrr'lrri

yi r,1l'rrlrrr In lirrrl,il,. firrr,-11g1i,1,, siltraliir r.slr. irs,.rl.lpillL,l,r.l Il;lr('|;l l),'s|stvii In tilitKllt,'r,i I,r.itrrr.l,:li. ,l|silr,,rrlr. vtrl,zrle.

i,t,l,il,l r,,,ttil,i,,',.,ur

s(',po:rl.1r fir-c(l acoas-lir

clasificrre: in rrrrlri r,xillri rlr,srrr.rr(r.

t7l

[,rrul,ti p[r[ile de vorbire, singurd. inl,crjcr,lin tru poul,o ii dclirrrirlrrlr;i rnodul de exprimare a realiLh!ii. L)o cxcrlplu: ult, +,ai, oli .\l'r'urrr rlrlr,r'rlo rlrnolii, fdrd. s[ Ie pi denurneasol rl; Slrrsrr I Iexical, inrudit cu ool yrrccr:dcttl, csl,call,cli[eriu, rl,' rrur,rir,l.rrrc scirrna in clasificarea cuvinlclol. IlsLc un criLcrirr sccrtttdlt' r:rrlr. lrrrolr.;l,rr crllr:lirlLe criLerii. Astfel, ln dclinirca rrnei plrli dc v<-rt'bit't:,, 1,r, llrrl'rr Llrisiil,rrlrlc rrrorfologice si sintaoticc specificc, se adaugd catcgoriir rl,' riorrrulr I)1,c:lr'o o cxprimd: cuvinbcle care dcnulncsc obicclc lorrrtcazll. llrrri:r rrrrlrrl,nrrlivrrlrri; cuvinbelc al cdror sens exprim[miqclri, stdri ale obicoti'lor'lorrrrcirzii olrrst verbului; cuvintele al c[ror sens exprimi o canl,ilri]1,o,
f

rrlrr

rlllll,

l)rrrllrr

rr,rrsl,il,rric r;lasa rrunteralului; cuvintele

vot'bit'o.

rlc

irrsrrsilr ir obico[elor, inbrd in clasa adjectivului etc. Dupi cum arn arlLaL. rrrri srrs, crit,oriul lexical nu poabe figura singur la baz-a clasiliciirii pdr!ilr.rr

ai cdror sens expl'imi o

calit,aLo,

Clusilicarea cuvintelor dintr-o limbd line seama de specificul limbii In linibile in car'e cuvintele se deosebesc intre ele mai mult prin. st,r'rrr:[ura lor morfologicS. decit prin lunclia sintacticd indeplinitd, oriteriul rrrorlolocic este criteriul de bazd. in clasificarea cuvinielor. Astiel de limbi sirrb latina, greaca, slava (dintre limbile vechi), romina, rusa, gernana (dintre lirrrbile rnoderne) etc. In limbile in care ouvinlele se deosebesc uneie de altele rnai rnulb prin roiul sintactic indeplinib declb prin structura mor-fologic5r, r:rit,eriul de baz5. este cel sinl,acbic. O astfel de limbd este enEleza. ln limba ,,r,glt zI , ftiarlu des ver'lrul $i subsLant ivul din aceeagi famllic alr acceasi Iolrni. De exemplu, s/ady inseamn[,,studiu" qi,,a studia", lor.'e inseamnd, ,,dragosbe" rsi,,a iubi". f)e asemenea, subsbantivul aparc adescori idcntic cu irtljr:r,livul, de exernplu cold irrsearnrr5.,,frig" si,,rece". Exist{ identiiate clrial irrbre mal mulLe pdrli de vorbire. Astfel, cuvintul round, este substantiv (.,inconjur"), adjcctiv (,,rotund"), verb (,,a incorrjura"), plcpozi!ie (,,injurul") si adverb (,,de jur irnprejur"). Numai rolul sintactic al cuvintului deter'mirrh lrrrLca de vorbire cireia ii apar[ine. Astfel in propozi!,ia I lilte studics ,,imr' lrf iro sLudiiie", cuvintul stud,ies csbe substantiv, dar in propozilria the man,, .sl.rtrlics (.,omul sludiazS,"), cuvlntul studies este verb. I)e asemet-.ea, limba, ,rlrirrozri oferl exemple nenunrS.rate de ace.st iel. Astlel, cuvinlul hao esLe, ;rrl.jct-Liv (,,bun"), adverb (,,bine",,,foarie"), verb (,,a iubi"), substantiv
lr:spccLive.

(llirsilioaltta trarlil,iorrall lire ncajunsuri nrari. Iia a fosL friouIii tlc filocare nu au tinub seania dc specificul lirnbii oi dc nevoilc l,gi.ii, divizind vocabularui in.acele clase de cuvintc care prczentau interes 1'r.rrllu raLcgoriile I,rgicc slrrdiatc dc ei. clrrsificrrilc. care arr incercaf. sJ sc bazezc pe un singur criLeriu, cur* " cazul criteriului a tosL sinlactic,-au cornplicat, dupri cum anivdzrit, pro6lenra clasificirii. Gruparca tradilionaLi a cuvlnrelor in plr1,i de vorbire,'ivindu-se in vedcre mai nrultp crirrrii, de;i prczintil mrrlte dificultdIi, cst.c totrrqi prcierabild. Ea se bazeazr pc un fapi real din limbd, pe lipia de omogeniiate a pdrlilor de vorbire. Deli exisid nrai rnulte criterii, .l..r,i .. aplicd cbncomitent., ci. corisecuLiv, ceea ce constituie un pr.ocedeu cu totul normal. Folosirea unui sing_ur criteriu duce la gregeli. Asl?el, rJc exemplu, Aristotel, ca intey.te1e|9r.al logicii, a-incercat.sti.aplice regulile acest,ei discipline la studiul llmlllr- l)ar, in clasilicarea prr{,ilor de vorbirc, el a luat in considerare, in mod consecvcnt, crileriul iorrebic, cregterea volurnului fonetic; de aci el a aju.ns sa elrumor(, pr)rrLre' pArIilc rlc vor.]rirc surttul.gi silaba. Si rezolr-area problcmci, atil t.lc dili,:ild, a,'lcsificn.iipirrlilor dc voibirc rJmine in sarcina

'l'irrirrrl sorrrrrir rlo numdrul mare de func{,ii sint,:rcl,ir.c (:ilro oxist,ii ryi de lrorrilrililrtl.trtt tttrtti rrrrt'inb de a indepiini mai rnult,u nrlrrri sirrlrrr:l,icc, rrt.t:ca;i l,rrttlrr. rlt' vrtl'lrit'rr itJrirr'{,intt mai multor clase. Dc cxcrrrJrlrr, srrlrsl.rrrrl,ivrrl poat,t. lt ritt,lrirrr'1 , irllilrttl , prrrrl ioat, cornplemenb. Accst,ir cilrr irl rloils:r rrsplr:1, al 1rt'olrllrrrci l't itt ttltttitlc, rrril,eriul sintactic, pc rlc o pirll,c urrcsr,rr irrl,r-ir clasir r'ttvittlrt rlr:ortt'lril,r: ttrtrlc rlr) altele in privirrl.tr sl,r.irr:lrrrii rrrirr'lologir.r: qr u r;r.'ttr;ttltti lr'riri1l, Ir' rlr.lrlli parlc trece acccasi rlc vollrilc llr rrllri trrirllo ( llir(,. ( ) itiiotrrInr:rr ol;rsilit:it|rr o0rnplici iu nttrrl Jlu.l,c srtri0s, irr lrit: si lrrz.0lvc, Pro_ lrlr:ttrlt lrirr'Iilot tlc t'otlritc, tIr: aceea, dupii cil,cvir irrcrrrtriri r.l3 aplir:alr:, r:ir lr si losl, ;rlrrrrrlorrirl,ii.

z,fi ;ii t.lc.Jogicicni,

viitorului.

l,,lrlicLerric"), de exernplu: huo jen,,om bun"; siu hao ,,a face l:inc"; hao hsi ,,lrrrrll,c vesel"; tzitt lruo,,prieLelie veche", hao hstirt ,,a iubi invd!dLura". 0 oiu'octrlc ilexiune, redusd ce e drepl,, existd qi in englezS. si in chincz[: ca ,rrrroirzir in anumibe cazuri diferenle inl,rc pdr!,ile dc vorbire. ldentibatea de lolrrrc irrsI predomind. -cuvilrLelor de aceca criberiul sinLact'ic eslc criLeriul dc bazd in

acestor linbi. t.inii lingv.isti au propus clasificarca Lu[uror cuvinte]or unei lirnbi,, rrrrlilclcnt, tlc sbrucLura ei, dupir criLeriul sintactic. I'r'in urmale, indifcrcnt. rlr,sl,r'nrt,ulir lor rnorfologic[, loal,e cuvintele care poL indeplini ro]ul de ,rrlrir,cl, [olrrrcazir clasa su]rieot,ului, cuvintele care poL indcplini rohrl dc, lrr','rlilirt, corrst,iIrrio olasa prcdicalului,- cuvintele carc pot avca fulc!,ic dc' ,rlr ilrrrl, irrlri lrr cllsir lllibuLulr.ri etc. In felul aceslal sint clasilit:at.c la un l,rc srrlrslirrrlivrrl (lila,ii, lnvul,ri), adjcct,ivul (cei bu.ni invalir), prorttrncltr 1,ti rtrtslri irrvtrli), rrrurrclirlrrl (r'urcl irtvirLi), vcrbul (t ittt.'ti.(a cstc lolosil,or') .l;rsilicarca
lrr,rrllrr crr lolrlr: rrrrsl,c lrir'Ii tlrr vot'ltirc pob jutta 'rrr .r'rIr', 1 rrI 1,l,,l'l,'lrr,.i. t.'

stors, stoarsd_etc.; qcrunziul ver'bului arc lol de adverb: mcrge oorliind, vorbe;te ni'nctnd', lttcreazti t:irt.ti.rul; s-upinul vel'bului poat,e Ii subsfanliv: sptilatul -ogoorcktr r,rtfclor., spartul ctc. ',,\d jectivul art iculal. l)oate .tirguhr.i, _araiu! dcveni

Dclimibarea sferei rin'i grup dc cuvintc nu se poaLe face precis. Nu cxistii pcleli tlcsparIitori de no{rt]cuL inLrc o clasi de'cuvintc si alti clasd. l)drtile de vorbile se alli intr-o inleracIirrne permanonLd: unelc not fi Iolosite in locul cclor'lullc. unclc ccpJtd caructorislicile qr.nrnaf icalc ale celorlalle, De exenrplu, verbui la forma lung[ a infirritivuluil in limba rominir, este un subslanLiv qi se comporti ca alar"e: tttirrcarc, t,erlare, tcmere. intriiirc, ltotirire el c. In limba rornirrr fornra lungi a i.f inibi.r rrlui auea mai cles rolul de verb: ,,Au in_c-eput 'cchc, a se acolisire de'dinsul qi a-l prtidarc,, (Cronica ht\ NL'cu lne, cap. VII I .). . Participiul trccut al.v_erbului este adjectiv: kiudat,-d, inbit,-d,sprilat,-ii ,

substanLiv: bunttl ntett, dicptul nrcu, tlrcpiii,. htlelcp{ii, [t.utriosul, rdttl etc..; adje-ctivul la forma rreutrii lidcnticir, dc altfel, c,, cea'masculin:ij poate fi ad'erb: tmbrdcat cu.rall aorbcllc cotectt ctntti ntitttutat elc. .lntlepdtrunderca piir[,ilor tle voibire ref]ecLd rela1iile cale sc forru<rrzrj ln _gindire, ca o ogli'dire a conexiunii lucrurilor si fcnorncncl'r rri*
real itair:.
de.

rttl tltr sttlticlt,.

A(rtls{a ttst,tl

'intclao{'iunc

Cdile qi rnijloacclc tlrr l,r'cccttr a t'uvintclor dintr-o rrlasir irr rllrr vrrlr:rzi la o linrbti la alla 5i, in aceea;i lirnbl, dc la o cpoci lrr rrrr:r. f irrcr,;rsl,;i

trlril'(iloltltvollrilrr

ci'ccrrzrirl

ilicultirliiri

r,lrrsililru,r,ir cuvirrlr'lor'-

Aparifia pdrlilor dc vorbirt:

Ntt.l ,;tl'r't:lal'cle de dezvoltare a unei limbi 1i nu toal.tr lirrrbrl. irrl,r., i'Ir'r'ir rtrrt;r i:unusu aceleaqi. pdr!,i de vorbire . Larirra ru Irrrrlrrl. r',rrr;rnicc,,,o"e consbiruie'o faz{ evoruat,j. in condi[,ii avoa alr,icor, r.liu, *1,uaiolu o rar,irr.i, il rrrr, l,r,liir |usii r,.r are arlicoi, are insd in plus, i;1,ii;;;;;i. r .rrl.r'rr'i. lr;r'rrrniti cocmofltrue (caro redd expresii ,-rr.r*i,oiJrlrrart r0rrtu I':ir'I ilr: rlrr'o.bire au un caracrcr istoric. Aceasta i"ruo"inii'.i rrrr .ristrrr' rlrrrr.r,rl.a''a.,,ci arr apir..r, trcptat, "r,,,,,, printr'-*nil"g;;;;; ric tlczvrrll;rlc rr lirrrlrii si gindirii. l"'rrlr-rr lrr.'rrrIliri,'itlc.a a{r('otol afirrna!ii, su eranrrrtdm lrrlrrr rrr .ir.vrr /irrrl'r. lrr^"rimrra grcacd veciic cxisLa artitol, ur,ariri;r urr rr:uJi.'ci c,, ,rrit rlo rrlrlrrIiut r:a fornrii si. Ilexiurre-de plonumele ,ien or-rriraiii.,"inait est,e crar. 'ri, ;rrli.,lul 0 ar,r.lt ulrerior prorrrrinelui. dezvoltirrdu-se din-pronume. r,,, ir'r.ir ilPuIuL ftl't jcolul in ltntJra t'ontind. irr perioada trecorii tle la'limba latir*i la linrbilc ..manice. pe'bru precizarea qi, mai
r.r

vrr.r'f

(,.o t,araghioi"), in eipresii ca ,uu"(. )t(:(t.Jtt, J)4(:(:rtra$amt)c-q c ntt,t)t)it (,.itti l);rrc riirr si rnd despart de tine"), c.ttt(luu(o ,,()tolu?tLt, o6 .tmom (,,r' r.iu;r11lrios sii vol'lrirrr rlcspre aceasta,,). |)rr.l olilil lrrplrrlrti ci, intorcindu-ne ln tirngr, rrrrrniirrrl prir,(ilol rlc yor. lr1'r,rir.r,lr,, i{r,plr,riul)un{.} cij 1existat o perioivlir lrr,,lrrr,,,,,.,i f,\.,,, rl ist,inr:l,ic ittlt. r'ttt rrtlr', itr titltl si trtl'iunilc erau cortlrtz,c, rrcolitsi r:rrvirrl, rlcrrrrprlit st,ri1'rrlttl tttttti lrrtirrrltl, lrrrirrutlrtl irrsusi ciI gi at:(,irrncrr lrri l'olosit,oirlc sarr rliirrni lr;;rlr'. ,\zi irrsii rrrr rrrri rrr istii nioi o limbri In ar:cs{, sl.adirr, r,rriirr. datrl'i dist,inc(iir rlrrrlltr t,111'i111tr tttt t:s1,0 itcooilsi prelutintlurri. ln[r,-o fazii rclat,i.r. lruri irvirrrrrtrl;i, t'octtbttlrtl'ttltt irtLrol,ut sii se dilelerrf ieze lrrirr scniant,icii;i prin irnhinlrrgir rlrr r;rrv-irrtc. l)ifclcri!icrt'a- rrrorfologiuJ. presupune un stadiu'avansat,, lrrii ca l,r'rs1i[1;f il,' rrr.rfr,.loqice.disLinlt jve sd consii[uie o condil,ie a gradului de (tr'z\'0ll;Uo I un0t ltmhl.'
r'.rrr tttrt.,,

lrrl"),

rrlr,

tt)('t)t,orr,n,r.r.(

j de exemplu

n,a0o (rrLrebvie,,)trca.,tt,

(,,c Piiont,,,, ,,c

regret,a_

Iu romrra, artrcolul irotdrit este enolitic la substantive_. In limba francez&, s'a._ pus ina,intea' subsrantivul'i. Din fori"^ ;; norilrr"trr, ;ri. po.cas'.prin schimbdri fonetice Proprii rimbii francer., p.orrin. irrl'.urr..ru porz, in franceza.modc'd 1e porc. ln rin.,rro-io*iiii, ;i.;i;i hotdrib 'errlre..li P.oclitic este caracteristic nurnelo. d. purrorrre masculine la cenitiv-dativ (l.ui in ronina'eche, r prin. unele i,a4i _Ion) 1n"ii-;f-";;, 1"po,l" fo"_" "l* lrrooliiicS, a art,icolului hotdri_t qi Ja numele cle persoane'femin'ine': ii Maria.. ii [,'Lrtarr:a, ei Ana, pentru Maiiei, Floarei, Aiei. Arbicolul neh'rd.ii provine din nurneralur latin unr,s, d.c eremplu in 't t'(,ttrt un.lttp.rlin cr.ing, un lap provine din latilrescut unlui iurrrr. r.o..rrn ngtiunea, rlc...lup" in chip nehordr.iL, deci un lup oalecarc, 111:..,::l^l,"il: l!,la 9':llsular.iratca. run tup. nu nrai multi. daroriii faptutui :ll,'',ili:,',:::<l^r,iti ,;r 0r'lt]il,"t sc (,st.o numeralul r/,rU.
aoclasi ilLe
[]u'u, terul istor'ic al pbrrilor dc.-rorbire poatc f i clo'edir gi prirr aparirru rrrr.('ralului. Arraliza numcralelor din mulle limbi du"e la- ion.tunn ir...stii-p.rlc de r.orbire s-a clcz'oltat din sulistantive. ln'diaiii-lo.. u' ",i :lr,l,ii1l lirrrba.clunulu.i, a tribului a poporulu,. ,j;"g l" ;;";li;l;.i Ei ,,u,n,,_ rirrr ir irl)irr'ul ln schlnlbui dc produse,"r-d i,i pIinra [azd, el nu era dcsprirrs ,1. .rlritrr:1,.. l,i'rba cschirnosd de azi reflecl,d icel staaiu'i"a.puiiit"ir, rrrrrrr'il'rirroa so Iiicca pc, degetc. In eschirnosd, atasik i.rrdarnrrx ,o",, ,)unu,,, .,v itrl, lrr.rnat, pc .atlicalrtl al -lilit;, fttl.nda.l .ata ,,,taty,\, ge[, pr:irnul deget -.ro,,'..oiuiirrs.irrrrrrii ,,cirrr:i", .rrr.irrt, i'rrrdit cu LaLun, iarik-,,mind,,; truttrSl,alul --,']i'1,-,^.. DrLrTrrd i ),oollazcct,-iorrircci.. ttrllltirttrl, iu'o til::n.rrr(tt itt'rt |ir(tirrillil liirlilrirtii irlil.irrii.'nrrr'r cr)rlrrrnli crr 0r)rlrrrna srrhsf,anl.iwiil carc .o.^ ''r.-,,,-^"r^ -r.. cu substantivul ctt substantivur denrrrne5lc den'rneEte ntrl,iLrrtea ntili'.ea rl1 rrrt

rttLri.srrbs.tartiv, s-a pus pe lingd el, inairitea unui "1..;t;;lil;,iiiuiii"riru.n., aajertiv;p;;;rr*r; demon-femlnin. l11c (,,acela'') penNru "masculin, illa (,,accea,,) p.iri.., leci rit rrI nrument, Lta1., intr-un grlp ca potrcus silttatictts,,poic sdibabic,,s-a introi11r : porcus ilc siluaticus pentr.u a ie preciza ctr trrorlurlglc esle llfr despre c.are gl,inr ceva gi n' de alt porc. in latina clasicd, 'orba :: -l]3"ru, satbarrc qi individuatizare nu exista'o formd speciald: ll::),:" i.^n11lu p.g.tzare ,,uri llyil..l ll,"r.".gi ,,porcu1" elau redate printr-o singurd. tornd, pbrcus. De' la 1i"..rr::r^i:!: p:,.1!.l-:.serie de schimbiri fonel,ice , s-a ajuns la iorma porcut.

sr.uti'

iiitsa-hr iilercn!,iere forrnali di't,r'e cuvrnte, situa{ie inrirnilir si azi limbi, a dus pe unii lirrgvigli gi filozofi st,rbini la concluzia greqii{ cd, Ja.origine, vocabularul rru era divizat in pdr!,i de r.orbire ci era
irrLr-o seric_de
ascrnenca unei prot_oplasme nedileren{,iate. De

Live iriLrc clascle de ruvinte rru denoti neaprirai rrn,stadirr prinritiv. Eristir o scrie tle lirnhi, ca.engleza, de pild5, ale cirrci pirrt,i dc volhire, net delimitaie odinioar{, gi-au pierdut trdsdLurile dc difereilicrc in cursul.evoluliei. pro,'esui dc adincire qi cie qLelgcre a elenent,elor dislinctive dintre grupurile il{' cuvlnl{, csle nernlancnI r'tu.

fapt, }ipia irrsdturilor clistinc-

.Ca ariicolul, ntime.alul si cocntoentrc, toate pir{ile dc vorbire igr au isto.lia ]9r, chiar dacd, pcntru LrncJe, estc greu s-o reconstituim. ln general, inv[l,alii.sint de acortl cd printrc cele mai vechi priti clc vorbire se num{rd lyry.ele-.;i verbul. l.lnii au vdz*b i. nume r;i verlj cliiar c opozilie prinrard. Allii' dimp-otrivd, au sus! inut p'inralul uuriia lali tle celilait. De fdpt, cind de la perioada nediferential[ a Pirr!ilor rle vorbirc la perioaila'diieren?g !{.ec9 '(,iatd, l,rebuie sd existe cel pu{,in doud clase de euvinle, pent,ru a exista o opozi!,ie. Presupunem ci nurncle, partc dc vorbire carn den,rmest,e obiectele (lulnd lcrmenul de obiecL in sens larg lilozofic) rumii inconjur.ltoare, ;i
verhul -care.exprirnd vechi.pdrJi de vorbire, chiar dacr deosebirea dintre cie nu a fost la inceput clc,naturti rnorfologic'd. Probabil cx 1a origine un cuvinL a fost, capabil clc a indepliniatit, func!iile numelui cit qi pe celc ale vcrbului. Exist,d gi azi limbi ca irlandezar.engleza, chincza ctc. in'care numai sintaxa, cerind'o anumitl topicS, faced.ist,inct'ie int,rc subsbantiv, adjecIiv gi verb. cuvintere ajuttitoare, care exprimd rapori,uri, ca prepozilia, conjunc!ia, sint relativ.rol. El. o.,i :rpdrub in urnia dezvolt{rii gindirii, omul.a vdzut mai bine legri[urile dinlrC -cind, lucrur,ilc ;i lenomenele lumii inconjurir[oare.
,

nriqc.area, starea accstor obiect,e,

sint prinlrc cele mai

ilIodul i.n care prirlile de vorbire reflectii procentl

dc abstratti,zare

a gi.rtdirti

unr.ane

.ttttt", lt0rrl,rrr r:ii orrrrrl rrlc 1rr tol,a1 douizeci de degctc; ,,pr,Lr,,rn"i,;,,,i.,,rpru,t,, lit 01)r rir tltti ,rrrtt,"ri ri srrt,ri,,. <rrl i'( lr*i..,i 1,, ,.;,,,,; oarreni a r, , {)iilr}0nr, ,,, sur,l'-, ^1^ Alt lir cllor ,,{) oa'reni ^^,-,^-: etc. ,{it .1-;l;l;i,;; irr cscrnlrllt, i;, lirrrlrn'rtrsri, f i,nlln''r,,r,i, -i,,,,,1,,,,r 1,,i,,,,1,1'1,,,j,,i, rlislrrrril,ilr c1;1;1111,i (:r vrrrlrrrlrri cle legilhrril lrlirr ,1,, ,,a l'i,,), i, ,i1,,i,:,,i

[)[Pi curn s-a iiriLLat, rnlri sus, pirr!,ile de vorbire au trpiilrrl. lt.r,pl:rl, 1rr. bazu prriccsului rle dozvol{.urr: a lirlrbii si gindirii, prinr,r,-rrrr lurry, pr.or:r,s rli. irhsl,r'actizare. 'l'oal,o lirlrlrilrl olcr'l-r rrrrnrrrniirat,c o-xcntJrlc r.:rlr, rlol crlr,sr: rlr.zvol
llrrtir linrIrii tlo llr corrrlr'l l:r:rlrsl,r'rrr,l.

li:r ;rrrlizilm procesul de abstracrizale ia verl)elc auxiliare. l'lirnba , v.r'lrul auxiliar,,a-vrea", cu ajutorui clruia sc Ionnoazir viitorul, a illr.\r'lfl irll.l urr ploces de absbracl,izar.e. ln e.riernp.[cJo: I]Lt t,rcuu, sti inuril rsi t'rr t't)r ittt'tt((t10rrvintul Lt erea, are rloud accep{,ii difcr,ite. ln primul cazt ()ree.u rllil rif'lrii lr,ri'lrl, irlseamn[,,doresct', in a] doilea caz, voi sila pierdub'sensul l,'rr,;rl, , ;r q.lil, rle sens. Prinlr-un pror:es nrai marc de abstractizare, verbul .! t'tttt t rlovorrit, 1n cremplul-al doilea o simpld uneajtd gramaticaid, care rr,r'\'r,slrr l:r lriluttt'oa viilorului. (irr l.qil'rr.ii .xisti intre ,,a vrea" si viil,or? Legitura este de naturi lrrlqir;;r. .'\lil, rrrtr,rt sd tr,vti{, rib gi c,ol tnviiya exprim[1 ac{,iune posibilir in
..s11i11;1

t.Ltt. copil era redabri.prin cuvinlele Educaui J)ucrilnt. ln laiirra'tirzie, pentru c-rprirnarca_aceleiati propozilii, apare formC .[Iubeo puerunt educatu.uL, care potrl,c f i analizalti,,Eu am un copil cduoal,". I)in lorniula 1,am un copil educa[,,, in care lerbul a avctt isi mai prslrcazr sensul lexical, acela de poiesiu.e, s-a tlr:zvolta{, perfcobui rorninesc ant ed,ucat un copil, in care\e.tnl a u(,etr. "o^p,x s-a goiit de sens, deci s-a absl,ractizat. ca unealLi grarnaiicald ver.bul ,,a avea" qi-a modificat apoi llexiunea. El a rdnas insE iiodiforenliat in tim6a francez5, ca de pildri:ttrl ,'t ttn livre,,al are o car,Le" Ei /r o achiti unrtvrc,,.el

sir analizirrn albe e.rernple: Anz trn copil gt \m educat nn copir,. velbul e_ui)ca' in primul exemplu, exprimr posesiunea; in al doilea exernplu insi, cl esbe doar o unealt,ir gramaticald pen[.u foimarea perfecl,ului conrpus. (iurn sc cxpJicd fapl,ul cr i'erbul & a('ci) care cxp.imi o posesiunc, a devenit rr unealld granraticald cu aiulorui c4reia se lornieazd in rlomind perlectul? un cxcmplu din lalind ne va ldrnuri. ln latina nrai rechc propozitja Anz educat

.l s-iL rloslirins dc obitlctul ref lectab_gi a rnenlinub rlc srrr;or:tlcnlrrl, adicl s-a abstracbiiat.

r'.i

il,rrr'- [)r'irr

urllli]ro, r.crbul u t,rcu ca auxil.iar, s-a g'olib de seni, ar, ulte cuvinte numai. ideea raportului

l,t'r,lrtrtrt riii lil r;lricl, is{,orioii qi comparativir. Ccrcet,iLl,orrrl rrrr t,r.clrrric sri pirr.rl;i rlitt t'r,tl.t'tr lrrIl,rrl r;i yriir[,ilc de vorbire n-&u iivlrl, irrl,ol,rlcrrrrrur Irrlrrrir pr, r.irr.r: tt rttt ttzi, Iti'ri tttt vrtl't'l'itrtittr) pentru tot,deaurta irr sl,irrliul ircl,rlrl. ln irl'lrrri rlr. Ittrtt:tttllt, tt cr't'rr'llrlc;l,iirrlilici t,rcbuie Sd fic Irrlrrllrrnclrl,ll,ij Jrc isl,olilr corrr.r.rtlii rr lrrrrlrilor' lttitl'o sclrtt'itl,. [,'icoarc lirnl,rir i;i alc isl,olirr ci, lcgilc oi irrtclrrc rlc,1,'zr,oll,irlc, rlc irccou lrlo;i prir!,i de vorl.rirc spccifioc ci.

l)irrl,r'c lrirl,ilo vor'birii, verbul e$te mai abst,rar:b tlor:iL sultsLanlivul, verbul. Celc rnai absl,racl,u piir.fi rlr.r'orlrtti';rirtl lrlr'1rozi('iilc, oonjunct,iile;i articolul. In genoral, l,r'clruio sir prcciziirn trii tr'rtrrt rrtrt,ittl, rrtrt rrirL:rcLcr abstract, doar gladul rlc tllst,r'rrct,izirrrr rli[r'r'i. Itt r:ott,rltrzic, o t;olcctare;t,iin!ific[ a llroblrtrrroi pl"rr'l,ilor rlc vorlrilrr
1rt'otnutu'lrt r:sLc rrrui absl,racb decib

BI]]LIOGRAFIE

Il. A.
A 1..

aur; snrdii de linguisticd generald, Bucuregti, 1960, p. 140-ILg. A.-G. Ilaudricourt, Les languestleclan.,de tribu et de-peuple,,,La pens6e,., mars-avril, {956. A. V. I s ace n ko, O aoanunr{oeetLuuupeaaronuu, <<Kantezopuucocmonttu.i,> s ctaeflHcfrr{r rBbLHar, in ,,BorpocLr ltsurru3uautrn", nr. 6, 1955. A. M c i 1l e t-M. C o ]ie n, Les langues du monde, Paris, 1952. t e t, Problcnte de limbd la Aristotel, in,,srudii clasicc.,, \r, 1963. n {. " !-$ J. I Vendrycs, Le Lungage, Paris,1921, p.136-161.
G-1

iJ u d a-g o v., I,ntrotlucere tn dur:cre din lilnba rusf,).

ptiinlu limZ,jl, Bucuregti, l96I , p. 295 gi urm. (rra-

5. Catogoriilo

gramaticale

a cumplrat o

englez{, verbul to do ,,a face,, a dcvenit o sirnpll unealtd qrarnaLical[ pentru exprirnarca intrebdrii gi nega!iei: do qott see2 ,,r'cdc!i?"

ln lirnba
.scc

car,l,e".

,. ln e-xemplele de mai sus, velbele d Qrea) u, aledl to d,o an devenit simplc urtoltc gramaticalc, care. gi.au prslrat totuEi independen!,a lormald. oxi-st[ rleslule cazuri in. cale nici miCar aceasl,!. independerrli iormald nu se mai lriislrcazii, ci dinbr-un vechi verb indcpendent a r[mas doar un simplu afix sud.at' in.corpul verbului pe Iing[ carc a st,ab. De exemplu" in francezri viil,oru] .j'ttinterrLi.,voi iubi" provine din atnarc ltabeo (liLeraI,iarn'sd iubesc,,). Ilxcrnple de abstractizare oferi qi art,icolul. DupI cum am vdzul, in gloara vcche , rominii si francezd, articolul, care este o simpld unealb[ gralnal.icalir, isi are originca in pronume. Aceearyi situalic p.crinr.i articolul clin loal.e limbile ronranice, germanice, celtice etc. l)rr:pozitiile, p[r!i de vo.bire care exprimd raporL'ri fdri s.{ ]e dcn,;rrorrsrir si sirrb deci lipsite de sens lcxical, s-au dezvoltal, din cuvinte cu sens lrrri.rrl. AsLl't:l in francczi, prcpoziLia chez,,la" provine din subsbanLivul lrt,in ,,r.r/r ...olil)ii, r:asii". l)ialec{,a1, aoeastd prepozif ie mai piisbreazti crcva din r.r,lrirrl ci scns: tst.l'ol, in crpresii aa chez Pienc, cltcz RoluntJ, lnscanrrri .r,;rsrr lui l)icllo", ,,clsa lui lloland". ln maghiarr prcpozi(,il -t'n! ) -t.,(1., ('l\r't'. tttsiritrtttti,,rrtt", PI'ttvitlu rtilt vcclri substanIivc folosilc Il irrsl,r'rrntr:rrl,itl t,rtil-"l7rl, ,,1rrirr lollrr, nri,i locir'1r11".

cLo

not

..nu vi'id"-

soani

Prin lermenul caiegorii se inleleg noliunile cele mai generale ale .1tiin ,telor naburii gi societdlii, care rcflectd insugiriie gcnerale qi relaJ,iile obiectelor din realitate. 1,'ieoare gtiinld are categoriile salc specifice. $i linevistica lgi are categoriile ei proprii. Unele se referd. la sisiemul fonetic {{onem, aoeent, aiternantX foneticd etc.), albele la lexic (sens, sinonimie, polisernie tc.) sau la structura gramaticald (morfem, flexiune, diat,cz[, topiid, acord etc.). D_e obicei, in lingvisbicX pfin categorii grantaticale nu inlelegem toate noliunile referiioale -la aspeotele fundamentale ale struclurii'gramaticale; ln bradi{,ia gramaticald, incd din antichitate, accsl, termen a fosf.aplical, mai ales unor c-atcgorii inerente pdrlilor de vorbire (caz, gen, numrir, timp, pe".

CaLegoriilc gramaticale sint valori gramaticale proprii cuvinlol,rr qarc ciprimd noIiuni, deoscbite de sensul ]o*r lexical qi ciprimatc prin rrrijloace-morfologice sau -prin mijloace fonetice ;i lericale gramat,i,,alizltrr Modul .de exprimare a caiegoriiior gramaticale poartd nrimcLr tlc fttrtttit. gramalicalti. Dupd cum scusul lcxical exist[ numai in unire crr rr1 corrrplrrr sonor, hol, astfel semnifica!ia gramaticali a unei catcgorii (rl. r,r.rrrirlrr,
cat.cgorii gnunll.icrrlu sc intolcg prir!ilc rlo voll,ir,.. c[ ,,r'r.r,:rrr,;r rt. cuvintrt ttoi lrritr st;ltitttbarl:L r':rllHrrrir.i gr;rrrirlicrlc" curn isl,rt rlt'firrili, rlrr ol,rrr,r, r'orq1,r,1

alte limbi.

ln

Vom analiza il accst capitol categoriile gramaticale pe care le inlilnim limbile indo-europene, referindu-ne in treacXt qi la unele aspecte dirr

e[c.)1.

*-lij;;;lrin

l2

.r,rr.r .il1.1'rr'il llrilmaticale numai aLunci cind exiil5 0 iorm;i proprro, {r'l';ur rzirlrr 1'l.rrrrur{,it:ill, de exprirnare a ei. ( irrtr';i.r'rilr: g.,r'aticale au apdrut i'[r.-o lre.ioarli foarte indcprrtaLir, l,r'{,,,'rill .r'rslrrliz;'irii lor este insusi procesul formirii linibilor. l.'Lrrlarea r rrlr.1.r11 1rlol gr.irrrrirl,icalc presupune o [reapLtr superioarl tie abstraclizare ]a (iul l,in(lu.{,;r onurlrri a.ajuns dupi elorturi lndelungate. rrrurrcii,.oamenii au inceput sr distirgn si sd separe Lrepta[ . lr, 1r.,..srrl rrlrr..l.l. si Itrrorrorrclc. Acesl, proces a durat foarte *i,lii urarni. No(,iunile .r';rrr
rr;ri
l:r
irrir1r1r11l

r'|,.r1rrl rl. Ilulirl) (10 trecut, de dativ etc.) nu poate cxist,a in afar,a lilrnei, 1'rrrrrrrl r.rrlr'. l)r: rri.i rezultd cd se p_oate vorbi desplc p'czenl,a int,r-o linrbl

tlttlti"r rtttrtror:alele ,,doi", ,,treit' qi ,,patru" subst,anl,ivrrl $o l)unr, lrr lir.rrrlrv sirrgrtlirr'; rlo fupt, avem aici nu un genitiv, ci rrrr vrlrrlri rrorrrirrrrl,rv rlrrrrl (rr <rtirtti lttt'tttii ooirtoidea cr.r genitivui singular), cllc l l'osl, lolorrl. rrrrrr irrlir lirtgii rttuttrrt'itlul ,,tloi";i s-a extins apoi qi lA rrrrrrrcrirlclr: ,,1,r'r,i" ri ,,prrl.r'rr" l'lrtt'itlrtl a irvut, Si cl la inceput aspecl,o rrrli corrcrol,l. lrr rrrrr'lr, lrrrrlrr lilllJJ;lit',Jl,ll' ,t ill"li;;",,11'l'llill xT $",".:,i:'ill.',t'llllli ,:'lll' ,llJ,",:illi::,:",,,1:: [ttt'tttt rlc sittgrtlrrr ii tolcspund doud fornto tlc l,lrrlirl, rlrrlrii r:urrr vollrilolir sc rrlrtii lrt rttiri rrtrrll,o obir:cle de acela;i fol irrlrrrrut,c irrl,irrrlrlilol srrrr lr,g:rlr. Ittl,r'rr r'lc irr rrrotl crtirrsLarrl. lrr.l inii gerrorale aqa s-a constituit, categoria gramaticalit a rrrrrniinrlrri, lrccirttlu-se de la un contiriut concrct exprimat in aspccte part,iculare rrurrrcI'oirsl pin-j 1a opoziLia ahsl,rauLii dinLrc sinEular si plural. A evoluaL si fnrrrru ,le ,'xtirimare a numlrului. ln faza..a u..i .'r* folbseau proceiec lexi^iigramaticalizate, cum sinL redupli.alcl s-a lrecut apoi la procedee ]pxicalg carea totalS. sau pq1lia!5 q foimei-ae Snguiai pentiu e*p.ima.ea pluraluiui.tleduplicarea totilI o gdsim si astdzi in ]imba ifricanl hausa, unde se spune, do exemplu, blrl ,,maimu!i", iar la plural hiri biri, Dasa,,fluier", cu pluralul busa.busa; aceea,si e situalia in limba japonezd, r.nd.e gama,,munte" are la plural forma Aatna. !/ama,iar lui hito,,om" ii corespunde hito hito. Reduplicarea LoLalS a numclui la plural o folosesc multo limbi indiene din -America, limbile din Oceania g.a. in timp ce unele limbi din Africa folosesc redupli.carea parLiald; astfel in limba somali, Dog,,pinteoe" are la plural lorma bogag. Uneie limbi exprimi piuralul numelor adlugind la forma de singular o parbiculd sau un adverb cu sensul de,,mulb". AEa, de pild5., in limba tupi a indienilor americani ,,broasc[" se zice lJuraral iar ,,broaqte" tlurara ita.

irr..1r.sii .urroascd din ce in ce mai bine obiectere muncii'lor, insusirile;i .r;lirt,iilo dint.re ele. No{,iunile se ciarific6, vocabularul se i*r,ogd1;i,C.. -tri Irrrlioada formlrii limbilor qi incd multd vrieme dupi aceea, o^nr.iii, care so ;rlluu pt'o L.eaptd irrfcrioard.de,gindire, perccpeau doar.tJifercn!elc, amd.urrt.lc izbitoare ale u'ei clasc de oLriecte, ,lir.ruie puteau ridica la aLLa- treapta rlc arraliz[ in care sd dist,ingd elcrnenteje esen,tialc de ce]e i..""au..,'trdsitu-

r:onluze, de aceea oamenii desemnau printr-un sirrgur,cuvint E.i. fenomene p-e care nu le pul,eau fi*ting.. ilai:acliontna rilcr'()u irslrl)r'il naturii, repetind de milioane de ori aceleasi"procese, oarricrrii,
rrrrrll.rr

,lricrrLc

cxemp-lar qi in rnai multe exemplare. I. acest sl,adiu incd nu se poate vorbi de existenta carecoriei nundrului, citx vreme nu s-a stato.rnicitb legdturd stabild intrc'""-elE r,biect, qi ,cela al mai multor obiecte_ de aceliqi fel, dar calea spre formarea"nui acestei .ategorii apdruse. $i in limbile indo-buropene gdsim uriele e*e-ni* rr.u rr", sugereaz{ cum trebuie sd se fi.prezentat limba ln acea vreme. Astfel, in gcrmand crrvintul Leute .,,oameni,, n1g ca singular pe Mann; in limba rusi .uot)ru,,oameni" are ca s.ingular p9 orc.aosen. plurahil conline riddcina indot'ttrolreanii *leutlh-, cdreia in unele limbi indo-europeno i s-nu atasat forme

cr-olut,ia luturor categorii)or gramaticile. le gdsirn ii *nele limbi tribale din.{Irica, Ausiralia si ,. P.t"l" pc care ,L'eanra.permrt sd se presupund existenla unui stadiu al limbii in care. , aL0gorillc..inr.cp sh apard sub lormd ,.nnclel_.lexicalri. Cr.rrd o:rmerrii au ajuns sir.dllel'entleze un copac de o mul{,ime de copaci, ei au denumit aceste doul rlolru.lr prrn dorzr cuvrnte: copac si pdd,ure, numele unui obiect gi un numc rloreoLrv. ln unele dralecte papuase din Noua Guinee, se foloseic qi astdzi tlou[ substantive diferite penrru a se denumi acelaqi'obieob intt-oii singr..

.ilo stahilc de cele Lrccdloare..Vocaburalur priinitivilor csLe con,.ref ,i a.r.,,ip. - '- " tiv, iar slructura gramaticali cste rudimentar[. Nurn[rul. Dczvoltarea acesrei catego,rii reproduce, iu ]iniile ei esen!iaie,

rlc singular apar!inind altor rdddcini.

in arab5. ltimdl ,,ml,gar", la plural hantir). De obicei, forma de plural este dedusi din cca de singular. Sint ins[ si cazuri cind singularul s,. for,meazd de la tema de plural care la origine -- sufix ra un substantiv colectiv cu unui sufix numit de s i najutorul g u I a t i v. Iatd cit,eva exemplc: in limba africanS. bari, de la morin,,degete" se formeazS. m.orinet ,,un deget" ; in limba chamir, vorbild in Etiopia, de Ia /is ,,lacrimi" se deduce forma lisa ,.o lacrimd" ; tn iimba bretond de la merien ,,furnicil', se creeazi mcricnnen ,,o furnic5.". ln limba rusd existi 'sufixnl de singulativ -ttH-, c\r care se formeazd singularul de la unele nume
de popoare sau de la substantive care denumesc categorii sociale. De exemplu, epatn1ane ,,cel,d!eni", apacrc}auuru ,,cetd!ean" ; HpecmbnHe ,,![rani", xpecmbfl,trun ,,!dran" ; dHa,ouqau,e ,,englezi", av?,xlt\anuH ,,englez" etc. Num[rul este o categorie gramaticald care reflect[ mai direct realit,atca,.

Elp.tma"oa- mqrfo_lqglcd a pluralului sq _{acg cu ajutorul unui sulix.addugat temei de singular. proeedeu specific Iimbitor indo-europene (de exemplu, in laLind sing. iiir ,,birbat'', pl.'rrirr, in englozd sing. Dook ,,carte", pl." boolts eLc.), sau prin flexiune internd, procedeu specific limbilor semitice (de
.exemplu,

La idcca abst,ract,S a unui plural corelar,iv cu singu)arul s-a ajuns tirziu. s irrr c.eal, rnai inl,ii forme penLru,umere a doud, trc*i sau patru obiecl,e de. ir.1rl11"i Icl. ln limbile briburilor din Australia, ai" Bi;*nr.L, rrrsr lt'lt,,sal,rrnorr 9i Noile I-lebride existd forme de ".hlp.iog"l -q"at.ior. duai, iiial, I''r'rrr. rl1' tlrurl atr.xist,al, Ei in limba indo-europeand; tn antichitate le mai q:isirrr irr rrrrclc rl ialcct,c inriienc qi iraniene, in siava veche, in rtialcc,t,rrl at,ic rrl lirrrhii grcccll,i, in lil,rrirni\, iri ccle mai'vechi texte tlin cer,rnanii si irlan_ rl.zri. l)irrl,rc lirrrbilc slirvo.rltr irsl,iizi, numai slovena siiral,a arr'lirst,r,al,. 6i r,lrrlrlrll; irr. rlrtltrlitll,c giisirtt rl.olt' rrrrnc, mai trlcs la rrrrrnclo olgirngllr jrrrrrrr:lri,

de aceea*leffiura- sa cu iensuilexical al cuvintelor est,e mai-ilar[. Ala sri 'efflicd-de de, fn func!ie de aspectelei realitlf,ii; in diferite limbi sint, r:rrr.int.c care se foiosesc numai la sinEular sau numai la nlural. Au numai forrnir rlc singular uneIe nrrme tle matciii conLinue (do exemplrr, rorn..,rrrrl". ..lrrPlr"', -,,miere",,,brinzii",,,orcz" 0[c., 1n linrba rus{ ,uac",ur ,,rrnl,", .wo,'roxo ,, lirplr,", .,rud0 ,,rnierc" ;.a., in frnrrcczii bnt.rre ,,ttlt," 1 slt.cre ,,znlr'ir" r,lc., 1rrr,r'rrrrr rrr
,subsl,trnl;ivolc ttlrs'it,tiitrlrr, rllr cxcrrrlrlrr,,folrr)c",
tz"

(rll trr:nr1rlrr, irr lrrsri ovrr ,,orrlri',,1.{r?,ar, ..lnn0r,i,, otc.). Sc

sl irr r,lf

in lirrrlrr

r.rrsl

,,orrrtrj", ,,rnilli,"

,,olrr
|

/,)

,,'.irl,f

'
r.{rrf

r.lr'
,,np,

Irrrrl,rr

,,1,r;.rrrr,l

! ltuytl.i, ittC, Ci,lli elC,, in limbU tusir t;olrcCp(tbl ))COnSCrVe((, :,, 1',,,, ,,, ,,f { lnr,:rltt" , 0pottcuea ,rdrojdie", c'n-utnu -,,caimac" ,cLc' ' lirr,;,,rlrrr.rrl rii l,lriralut au vaiorj duble. l)rin singular indicdm-un anumil, ,,1'r,,I. r'.rrr ,lrtr', lttl irr gencre' iar prin plul'al exltrinrdm urt conglomcraL dc
1,lrr
,,1,r,,,

i,,r,,',,i',,itirrmadeplural slnt mai alcs nume dc

, lrr IrancezS. faim ,,Ioame", sagesse ,,lrl(rlloptriutrt" ry'tt', ltf lr,zri l,ilr7,,mil[." rspite,rciudd" etc.). lnt,ru cuvinLclc cut'e itt ttitltl

nraLcrii de cxcnl-

f iciorrrr:,,, cl vrea sd sugerezc prin plural m5.relia rsi bogdl,iile regatului troian. i'),',,r,1 lrliircilnl al Enil'd'el, Eneas, vorbind cu adlnc r;espect despre,tatHl s[u ,f1frrrrci,,,,\nchises, foloseqie plurale neobiqnuil,e: cineres,,cenu,si"' untbrae
I

l,rl.r,r'u lr1lru'trl,l, st,ilisl,ioe a singuiarului qi a pluralului' poeLic,.pe care iL l',,,'1ii lolos,,so adesea aqa-iumitui pluiai rrrlilrrrrrr i,,,,,vc,,1, ltr literatura'lat,ind. Cind Virgiliu spune (Enelda, 11,22) I'rtrrrtti. rl,rrttt r. c g n, a mancbant ,,c\L|. vreme regatele lui Priam mai_stil,eau in

tr., irr rrrrrr;rr',l,,l,.rlirrinaL sau ricdcLermirral. De aici decurge pusibililatca

j,':iili"j,, s-a scl)arat in masculin gi feminin, iar .

sttIrst,tttrl,ivrllc lttt lirsl, tlrl('$ca repartizate in nrorl colcsprrrrziilor. lrr rl.rrr [,r,rrrr.r [, ;i i rr a rt i rn a t. Acgastd sl,itrc rl ctrrrolllrr lirrrlrrr lr(t{r rrulrl Ittlttt;i t:rttttt.tr;i, irt |rrt'ittada cai"e prec-ede t.lczrrrr:rrrlrlrrrcrr ci,1rr.r,r,rrrrr lrr rrllr, lilnlrr. lrr rrrlllrorrrl il{'r,str)r' doui clasc frrrrrltrrrr,,lrl;rlc s ilu f;r,,ul. rrll,,r.r,,r. ull,rr rlivizirrlri. Itt trnclr: lirnbi anima[ul s-l scJrrr.irt. irr irrrirrurl, r.rrliorrrrl (pt:ttl,r'rr tttttttc tle oarrreni) gi ira['ional (pcnt,r'u irurno rlc arrirrrirlo), iri rrlt,"

r:luuclor, rtlr oril,criu irnportant de gru!ar.e a nurncrlol rr losl, rrr.r.l:r r, l,r,r..rl rrrrLrrnrl: .arrr.ni (;i zei), animale !i fucruri sau I'i irr(. si lrr.r,rr.r. l'ot'ttirttltt-sc tlc la constatarea cd lumea cs[c rrl,i;i(,ri itrr rlirr lrrr.r.rrr.r irrzr,l l,ntl,o ctt. r,iirfh, culrabilc dc acIiune gi mi;carg si rlirr lrrr.r.rrr.r rrr,irrrrrrllr,ltlr,,

it tt t ttt tt

inarrirnutrrl a rlu.crrit,

tu.l

tn (rc,,umbrele pdrinteqt,i". Pluilalul unor nlrme proprii este folosib penblu a.delumi o&Inrr os: rriirrlt.or.i cu cel care poartd rbspe^ctivul nnmei personaj isto_ric sau din litel etc. In vorbirea popularS. se foloseEtc I i n g u;,lttr'i'. clottjuani, lnrpagoni "penlru nume de popoare. Se spune asticl turcul, irru I .nl..Liv ,ttrtttt:ul cLc. inlclegindu-sc larcii, franrciii'c-tc. singrrlaiul cole-ctiv.apare..qi ,L soriiLorii care'fol6sesc o limb5. apropiatd, de cea r'lorbit,5.. Iat,i o frazx din .onica l'i Neculce: ,,Pre LeEcinshi iar nu-i bine sd-l puie^c'.ai, _cta littrt-. rt:ttl esLe clepart,e t;i" moscalul Ei neam{ul nu-J ^primeqie,. fiind J,egcinski rit:.Lin turculii, gi or veni ogti mosclriceqti 9i flanfuze;L] $r or lace mare rlili,'iunc ibrei". Gcnul. categoria gram:tticall a gerrului s-a ndscul, tlin nevora oamenl,r, de a grupa latilalt5f intr-o serie de clase, nume de obiecl,e- si .fenomene,"
,,r,rrind d"e li unele insuSili colnulle ale acestora. Clascle lcxicale sint risirin-

lr] i^do-europeana comund numele de gen animat se deosebcau de c.lo prin qi fle xiune (numai la numele cuprinse in catcgoria sc,n.inanimab !y _temd gcnulur
dcoarece, in,mod obiqnuib, numai un nume de fiin[d poate sa apara lurrclra de obiccI al acIiunii ciL 9i in aceea de subieit al ei).

anrmal sc l5,cea disLinc.!ie lormald. intre nomina[iv

gi

acuzativ,

atir

in

it,* si asliizi

in multe ii^L,i ul" bdgtinagilor din Asia, Africa, America Ei care se' - un suneb sau o silahd. -'rsLriirlia. iyrcsl,e la toiite cuvintcle inclusc intr-o clasd. ' iaLii citeva exemple: in limba popula!,iei Masai din Africa exisl5 o rsr-t prrrrt,r.u nume cie oLiecte mari;i pul,-ernice, alta pentru nurne_de obiecte i,,i ii slabe; intr-o linb6 metanezjina sinl grupatb.lntr-o.clasd ntrmc' de.
Iriecare clasli are un indicator

l,,,r,i si ol,iebte din lomn, intr-alla nume de pictre qi obicc[e roLunde cLc. rrrinsitler5 cs. impirlirea substantivelor in ciase a fost o trdsituli comund lor.nrai mult,e limbi cle pe glob. Urme ale clasificdrii subsl,arrtiYelor in ,s0 l0xicale se glsesc si in lihba chinezd. Aici orice substantiv inso[it de. rrrrrrrOral prirn?gte obligaboriu indicele clasei din care face parl,e (numit nt.r:rrrli.r,). A1a, dlcxempiu, cuvintele care denumesc obiecte cu o suprafa-!'6 ,,,,i (,,,,irsir,,, ,,harti.", ibilnt" etc.) primesc clasificatorul .djan,g, sr.rbstanti,' ,,,,i] , ,1,,,',,i,icsc ob.icoi,e cu miner (',ou{it", ,,evantai" E'a') prim.esc clasifi,,rll ltrr., o s0ri0 tl0 rrume tle animale primesc clasificatorul dji eLc.
,t{)l)r,s1)

\lr.ir1r |
{r,trr

lrr,lc,,r,r,srrl islolici lirnIii, nlmdrul claselor lexicale scadc, e1e se' l)r t):rzlr rrrrol lt il,ctii sginant,iCe rnai largi. Aslfe}, in limba suiihili
ililnil.rl{,olri0rrlr, (/,i /rr ,,lrrr:r'rr", ftt,-Stt,,,t,rr(i1," rllll-), lr I ttrill, .st:lrsl:rrrl ivtt lr, (rr .rrrr.r ,,lr.rrrnr[tIt.r,", I r'r'/tt',.lrrnqimrl" r'lrr.). lrr lltrtIt'sttl I olrl'rIit ii

,rrrirr;rlr:

lxirilil rrriri rrrrrll,r: clirsc, dinbre carc una cuprindo rtrtrltc tlc oalnolll (rrr /rr ,,prtr", , [,iir,l,iri,", tn-lre .,tcrrroit,', ttt.-srtlltrtt, ,,t'itlitvittliii'),

limba in-do-curopeand cunogtea numai disLirrcria La numele dr: fi inlc, acolo undc s_a sirnlit. rrt,i.,,_ t srLaliea, drstrnc!ia gcnului nalural s-a e-xprimaL l.xical, crr.irrlnrlr,l ,rr,,,,.i cuvrnIc drlerrLc, aga cum gdsinr urme in di'erse limbi indo-r,rr.i,r*rr,. lri, I exemplu, in. laL'nd patcr..tatI" Ei tnalcr ,.rnlmi,., fratcr,.frale,.sis,,r.,lr...r,,,,,,., scnet ,,!:ratrin , anus ,,bdt,r.in[.,, i' grc'c5 ,5u6c ,,fitr,, ;i 0u1ctt1p ,,liir.i,,. l,:r nume dc animdle dc ccle rnai nrrrll,ir r,r'i distinci,ia ,lri g,,,'',r,,','',,' rnirr.(,irrr: In sanscrilS Torj,lr, I,i irr lalirrir rrllurir:ir lo,s puLdarr irrsorrrrlr, rlrrlr:i .,rrlr,rl, ,,bou"-6att ,.Vllcir((; l;t It'l lrt lrrlirrl iulriritrir lirprs irrsrrrrrrr:r, ,lrrp,ir'r';rz, ,,1rr1,,.
Dup.d cum. s.-a arrtal , u.tnt.rc.anlm_a.! S.r.lQantmat.
i

in grear,;i nUp, in. armean['.hur, in vec]rea gerrrani dc sus li,1il-1t.' v.rsri are num.e de gen neutru: laL. uisunt, sontniunt., ei. iuop, iv0nvlov.'/aii_ dar cinct e personrl'rcaI ale numc dc gen un.irnal: lal. arsus. qr. 6verpo:. in latinl, din rdd{cina verbul'i flu,o ,,a gy.gg"_ s-au format doui'substantivi: ftuuiusj. de gen anirnat, den.mind apa flu.Iiului i' miscare, torentul apei, qi'flunt,,,',. de gen inanimat, care denume$te apa fluviuiui .o ,rf*tarrlXi" "-

purtau doni.nume. apar.linind celor do.d genuri, dupr modul in'carc erau prrvrle: slal lc, ca rna[erre,. sau in mi;caro, ca o fortI. Asa c numcle for.ului,. ggn animat , in laLinE rgnrs. in sairscrii{ ogni/1, in r-echea ,l"..i o"ur,. ., 9_u

numeie.soarelui, al lunii qi al slelelor, unele numc de a.bo.i eti. o situatie analogd a existab -si in indo-europeana comund. U'nele ei se viiri l" ll;bii; rndo-europene vechi, unde substanlivele care denumesc obiecle dc acest fel sint_.de gen masculin sau feminin. soarele era considerat o zeirate. Aqa se. explicd de ce numele lui.era. de gen- animab: in lat. sol (m), gr{Lro6'(m), scr. suralt. (m), goi. sunno .(l), v.-isl.. sril. (f), v. p^rs. iauic'(t).' Soninui era considerat o forld cS.reia oamenii nu i se pot iinpotrivi, iar nurnele lui. era de asemenea de.gen animaL,masculin: lat.sozznas, gr. sauoc, vl . sl. cr,x.r,. l\oapLca cra prrvitd ca un spirit adrrciltor dc primnjdii; ea purta numc cle gen animat, feminin: laL. no:r, E,r. v,i[, got. rrails, lit.2alitlsl Une]e obiccie.

deoarece mentalitatea primitivd coniiderd cit sint dotate"cu viatd o serie-de fenomene g_i obiecte de-a.cdror presupus{ for![ magicd ro turn". ii astezi in limba algo-nquind a indieniloi nord-americani sini incluse io n.n,ir animat

Categoria.animaLului.a fosL prefuLindcni

categorie foarte largd,

stttt,,lrrporrir:r\".

in limba hitit6, linrba indo-europ-ean5' cu (miliniul al doilea i.e.n.). Distinclia gramatical[ dintrc ,r:r;r' rtlrr rir l,rrrrrrrirr se realizeaze in periOada deSprinderii ullirnelOr grupc l,' lrrrrlrr ,1r,, lttttt,,ltiul indo-europeneiiomune; ea este mai slab -reprezentatd rr lrrrrlrrlr,rll lir ,,xl,r't:mitatea tefitOriului indo-european Ei mai bine dezvol' .,t., rrr lrrrrl,rli.,lrrr gr.upul cenLral. Accasla distiicIie apare mai intji )a ,,1;,.,.trr,, il pr,rnunt(, rlcmOnstrative, in modul de fOfmlre a temelOr:-ler4i,',ii,'t,' ,l,,l,irril,'r,,, t,,, suf ix spe.gial. Mai tirziu, dup5. modeiul adjecti-velor, rrlrrlrrrrl,rvr'lr: llr:r:itzii;i ele tenre ipeciale pentru leminin. Numele deObiectU lll rnji{, irr c;rl,cgor.iir animaiului au fost repar|izaie la maSCulin sau femrnln l,rl,;r , r'rlr't it pr' , i,r',', in mulic cazuri, nu le pulem explica' Alrituri. dc cri,,rrrrl l,rHi,. ([," eitr,c-l gdsim, dc pild5, in Lrecerea numelor de arbort la lcml' ,,,,, y,,,,,t,i',, ei arborii iau ro^atle), un rol important a jucat qi criteriul formal, ,r1,,',,,t,,r1 lonel,ic al temei, In latin[, temele cuprinse, ln. dec.iinarea a Il-a lrivirr, in rnarca lor majoritate, masculine, iar temeie declindrii I, feminine; lrrr iri cadrul acestor dbclinS.ri, pe iing[ nume de fiin!,e, sint qi foarte multe rrruro de obiecte. l)ornind de la cele trei genuri principale, unele limbi dezvoll[ in cadru]
\, r.;r,lrr rrl:u'r: s-0. pdstrat
,.l,,rrr,rr rr., lrr t,,,xt0
,Ir: e_remp]u, limba sorabd, limba polond q.a.).

j
I I I

Pronrrmelc nersonale sint folosite DenLru a se irttlicrr scxrrl irrrirrrrrlt,lor'. Sr: zir,t: rrsl.l'el /rn-goa, .,lap'' ,si she-goat,,capra". ltr rt,',,1;,;l sr'rl) s{' [r,lr:'r':i, nurr)o I)ro[)rii '. ju,clt-tr,ss ,,rndgar" ;i jenny-ass ,,nrtlgirri{i". lirrgllzr rrrr r ;rorrlrl:r rrrr srrf ix rrro[,ional -(,ss ou care formeazd femininc tIirr t,crrrrr rrrr*ir:rrlrnr'lor', r,u, rlr: oxrrrrtltllr, l.iort, '- lionass ,,leu - leoatcit", autlnr rttrl/rrtllss ,,irrrlot' tttt[,oitrtr" 0l'c. Nrrtrrist,irrrl t:at,ogoria genului gramalicrtl lit rttrntr,, irr lirrrlrrr lrr11lr,zrr. rrll,ictrfrrl iii irtl.joct,ivul sinI invariabile. Se zice u. lull. ltot1 ,,un lxiiirl, irrrrll" ,si rr. Lu.ll, gi,rl.,,o l'nlii irralt,ri", a great lion,,un lcrr rtrirrc" ,si tr. grtrtL lrorrlss,,,r lrlolricir rrrarc". Slrrl, lipsiLc rlo categoria gcltului lirnlrilc trglo-lirricc qi l,rrrt u
h.titr,

|
I I

i
I

Ilr Iirnba finlantlezii, pronumele personal tlc yrcrsoatta it III-a cslr: ,,a1, oa", iar in rnagiriard o ,,eI, ea"; qi in maghiarl adjcct,ivrrl cst,t: invariabil: szcp fitl,,bdiat frumos" qi szp ledny ,,fa|'{, frumoastr". Genul esbe o cabegorie lexico-gramaticald la substantive qi pur gramatical[ ]a adjective, articol, numerale gi pronume adjectivale. Degi, arsa cum am v5.zut, ln rnajoritatea limbilor nu mai are justificare logicd, genul
[,ril,rnr.

,iasculinului gi femininului un nou gen; caracteristic numelor de persoanS-

,,rrrlinla iorrrrdrii unui gen persoral. Aceastd Lentlirt{d se mantlestd ,.r,i,, tle lorme gi construclii-specificc numelor-dc persoun[.. AsL[el, co_ttstruc!'ta ,,rrzuLivului cu prepozif ia pe e obligaLorie ia numelc de persoani: v,id p,e ttnt (pe Xlaria) iat-pdd pe iata (pe iama). De asemenea' numai la nume de ,,,.r,iirr. se foiosegte arficolul pioclitic (a)lui \a genitiv-dativ, in timp-ce if r)1rne cte animale qi obiecte'se foloseqie'articolul enclitic: cttttea ILI| Ion i\t dau lui lon fald ite cugca ct[nelui, cl-au citne-lul; obligatoriu. la nrtme de rorsoane masculine, acest articol s-a extins 9i la ferninine: a lui sord-mea1 , Lui LIimi gi chiar a lui Maria. ln slirqit, numai numeie de persoane au in rrnba romin5 sufixul molional -d, peniru marcalea femininului: stii.ptn linirtii. cumnat - cuntnqtd elc. ' Cu excep[,ia limbii romine' limbile romanice au pierdut neutrul, iar ^du g"n neutru au fogt repartizabe la masculin salr femininrrlrslanlivele )csigur cd repartiTarea numelor de obiecte la cele_ dou[- genuri-este"pur fol,,,rlii : cum s-ai putea justifica din punot de vedere logic.faptul c5..ln francezd, lc cxrrrrrplu, Ie iaurcu{,t,,fotoliul" eite de gen masculin , iat la cftal5a ,,scatrnul" :rlc ([e gen feminin? ,t &istat o perioadd cind genul gramatical corespundea genului nabu,rl, a.sa curn era inleles de mintea oamenilor primitivi- Cu_vremea lnsd, se ,i,,r.,lc concordan!,a'dintre ele. Gindirea oamenilor- evoluind, apare nefiresc ,r lic la rnasculin sau feminin o serie de nume de obiecte care fdcuserd parte

$i,in limba l'ominI s ob.servd

|
I

prlntr-o

I
I

i j

lor pe genuri are importan!5. in declinare, in stabilirea sufixelor molionale, in fixarea regulilor acorduiui precum qi in stilisticii. Astfel, degi apartenen{a numelor de obiecte la genul animat este lipsitd de semnifica!,ie logicd, ea poaLe fi reinterpretald in literaturd, in personificiri. Uneori, se poate folosi un gen tn locul altuia. S-a vdzul cd neubrul est,e prin excelen{ir genul numelor * de obiecte. Romanii Ei grecii igi manifestau disprelul fa![ de sclavi $i i c,rrbezane qi prin aceea c5. le dddeau nume de gelr neutru: laL. ntanitipium, gr. d,v8pirolov ,,sclav", Iat . scortttm ,,curtezanS" et,c. -J Cazul. Prin cazuri gramaticale se in!,elege categoria gramaticali specific5 numelor (substanbiv, adjectiv, pronume) numeral) prin care se indic[ func[ia ]or sinbactioI in propozi[,ie. Raporlurile sintactice exprimate cu 'ajuioiul Cazurilor sint o reflect'are a raporturilor exisbente in realitate, aga
)

persistl datoriiS. stabilitdJ,ii strucl,urii morfologice. Clasificarea substantive-

cum

telor, categoria cazului

apar ele.vorbitorului. Deoarece exprimd rela!'ii gi nu insugiri ale obiecesLe rnai pulin legatd de sensul concret lexical al cuvintelor, este deci mai abstractd. decit calegoria genului sau cea a numdruiuil qi a apd.rut mai birziu decit ele, pe o treapte mai avansabd a dezvoitdrii

ii

gindirii qi limbii.

Termenul lqbin casrrs, care di numele aceslei categorii, este un calc dupd gr. zrc6or,:.,,cddere", deoarece grecii anbici gi-au reprezentab modificdrile' formei cuvintelor ca diverse pozi(,ii ale unei sulile in cddere. Aristotel a folosit termenul rrc6or6 pentru orice modificare de formd a numeiui Ei a

lrrr r,rrt.cfloria animatului. Dacd. pentru un primitiY era normal ca numele ,.i,,t,rlrrii,,,,apei,,elc. s[ fie de gen animat,-c5.ci aceste obiecte erau-gindibe ;r tiirr[,0, [iai't,irzirr aparlenenl,t lor la genul animat apare lipsit,S de orlce s-a D-( gramatfcalS. ,,,,,,t,r.,i 0rt .rr lOgt0a. lnqic;r Ast,lt)1, Ast,fol. trentat. catesoria gralllallcala ca{egoria EramaticalS. a genului t,'1, lreptat,, r.reptaL, Categorra ,,1':rlul.ii A*t Bcrrurtrr s-rr logir'rr. ',1,,r'li','rr gertrtl cu legdturd {d;d iormal, sist,ctn irrl,r tur r:rrrslolrrr:rl. -naLural gen' Aqa stau lucrtrriL: lucnrril A'1a slau renuhla la gen. illl putub l)r' .r.r'rr tttrrlc rrutub renuh{,a rnrclc lirrrlri inr rr lnrrlr:r ,'nglr,z.ri, ,,,t,1,, ,,,,,,t,ti pr6numelc'person;lc-;i iloscsivr:' la ptlr.irtfif rf I I I ir sirrrrrtliu'. t,tt l,,,rtttl tliftlritC ltr rlrlltl l,rtli gtrrtttt'i'. ltt', sltt, il';
t, lltt I/.\

verbului. Stoicii l-au limitat la nume qi au denumit cele cinci cazuri din limba greacd. Romanii au calchiat aceste nume, addugind al gase)ea caz pe' care Quintiliqn l-a numi| a.blatiuus. lL limbile moderne denumirile latine'
ale cazurilor au fost pdstrate sau au fost traduse (de exemplu, in limbarusd). Nominat ivu I (de lalal'.nomino,,anunri(() este cazul prin care se exprim[ subiectul qi care.denumeqte obiectele 9i fenomenele; g e n it i v u I (cf . lat. genus ,,rream, specie") indicd specia, originea, apartenen!a gieste cazul atributului; d at i vu I (cf.lat. datus,,dat") esLe cazul cornplcmentului indirect, ardtind pcrsoana sau lucrul crinria i sc alribttic tr:vrr, (de l.rltrl. nrr:aso,,lpuneincattzir") rtslrt crtzrrl r:orttltlt acruzalivul
'r' rt

mcnLului diroct,, ilslrllra clit'tria so liisfringc aclilln{}rt vtrllrtrlrri; v o t: rt I (c[. lut,. rurrl:o ,,ir clronrl") c r:rzrtl f iin(,ci cirrciir rtt rtrllcsi-rrtr; rr lr I rt

I I

r.

ll)

\ lr | {, I lt\l . tt.l)IuLus,,indeplrtat") e folosit' tu...,t """"'i",'l,;iil,'''ili,'l;ll,:,}ffJili'ti;". ri ca.zur g o t i,v' c1'1 I'l':+ -li--'',ottr":,i.,:::1;"f ,1 ' rrttrtr';rrii ,,,'r,"iit1u"t'iir'li' timba ,,,,,1,, ,,r, rrtrrtr';rrii i'i,ltr]iti"1ll """'ll;1.;;;iJ'-?'l.lit';;J^;ii"l"g verbli1l,'.]1
"r'|rl" olrrlr'lrtl trtt lt.lttt'otuI .carura ""'"i':i::::,,lllt^";."r-,*pnl,alului,uncaz rrlrit '|r. t i v' carc ooresprlnde insLrumentatulurt l,rr,', ir .r rrllii rlrr ,',,' "' t^Ji u
ii
|

mai alcs' ponLru oxpllIIIill't)u

r'r,ilrP:ttrtItr', lttrtrltttt irgirrrilirt,0 rrrr olo) qi advcrbele de mod.pob avea glad,'rlI ,,n",,,,ii,,,i .1,: r,x1,rir'ir i.s'giri. Analogic insd s-au lttuttitl gt:r,1,',1,'t 'ttr'ttt'rt['ttt ,i'i,r'i,,,,,t,, ,r,lvcrlrc ar., ioa"* timp,"al cd.ror corrlilrrtt, ltttitlrr oxi:rlit itt 1'trrrlrr ,l il,'r'it,' ( rtttti. tir:irr , I'o'rrtc d,epar.Ic).' ttl' t olttptrtttltt ttl S,, ,,,r,r,i,1,'r'i r,ir t'ristri tlt'i g:radc de compnrlrIir':.p'rzilit (::rtrr lll I)lrzl llll prrr|lttt-zls este lllll(l' plrzitivul-nu l)rl l'lrpl,, 1i srr1rr:r'lrrl,ivtrl. comparal'l(r' f[rd i,iv i,rn,,1it,,,, trsl'tr 1rl'tlztlttl,rrt,I

i I; I;
: I I

:,*;irl'l**-**ruql*f"''{***l{'ik'ffi;
ll;";iliii'''.*..!1f*?ftlii i:nfi :HyJ,'31 #1r,;*1

r il

:li l

';:';r,;lil,lff
i
:l

I T'i'i:il:tlg*liT"i"-{!:.i#*Tl*,'#Jltl.iti:l*\
mq
ru'il
i

ttrttr!' ,,,,,,,1,,,,',,1,i,,. Asl,lr:1, irr lirrllra rominl a4jctrt'iv. rlir ,r/" titt' irr lirrlbil rtrt:tsl'tlr rrrrrrriri Iit{rr|irl, p0L rV0a 0onrparaliv sau suptlrlal,iv. sirrl

I);rloIll,ii sr)ilsilltU l0r' ltlxiCal, nu

tbat,O arljrrtlt'ivtrlt: (rr)ltll)()lt'i gt:rtlrr tlt:

rrrrit'trltr'

ri:u
i

li:;l*

ri:ti.:
,

:n;.*'H i' l[1XTff " "*; i"i;TJ jl ii'll b;; f* {t f ;:ili ifr f
."3

:' :::J* u'J'T

i.l *lt$riii:rumtk -'' tu'' ii'i

F"

#i

-'

ii

ca

zu -

ii*lX

1"*.

:ffH l:'.*

^"

" "s

[i .'rs l,

il:ilt"JT{tititi*l,-*#'ll*$t*-l?n'xli,:1;}'iii,t3,:ilx: i'tr ii: 1 i, 1i:: 1'l' *.' ^ ;:$lT',*:r "'i i tv: l "iiin*tdk*i -;' i;, ; ;,J,' ; ;-; j " =, *,i' :#$f :i.^-',t"."**?;i,$ i l.ir:' ; &l'^fi'il.: migcarca de sus in ;t

larirr',i, fixate_nurrtoi lo conrparaLiv (do .x.r.'lrr, -14 ;i";;i;,,,,ii",, ,t,,',,i.igiu., *,tpetlativ (de exemplu: optim' ntaritn'-.suprcnr)'" riou ii,[)i,i,r, .sultcriltr) (iratlole ac comparalie pot fi exprimate cu aju1orul unor sufixe, ca irr de la ahus "inalt") sarr' latirri (allior ,,*ot inaiJ, aitiss^imus,,foarte inallr' lulg" de |a.0'turutwit' mai 0'turt'uetlu'r'uit',,cel irr rus5. (0Lr,tttur,ce,,mar-hing", (cle exernplu, in arabd' de la ltabir "mare"' inteind tlo*i.,,t. p.ln ;l;;Ft, **" ."-i1"lotl"i ""o1 ud"ttbt, ca in romind' flancezS' (de a.hbur 'ntaimare") lung"., tris I.o.ng.,foarte lung") E'a.'.. -l pltts'lortg,'nrai .-.-pit, it. tP-t:11* Crisl,alizarea gradelor rle comparal'it 'ft- t*uttu-iiior mijlo-ace intoate ,ute di-ffiirnur. Jto' u fost un prbces'indelungat qi nu s-a realizat -i limbile. * procedeu e:iprlmare de vechi cel^nrai DupS. pdrerca unor cercetitori, de obiecte avind compara!,iei consia-in f"""t* fa!,5.'in la[ir a tlouir^nume

it***,rm*'*nn:*i,ru;:"',:"ll'H1i;ii:fj#y e mai bun decit acela"' ideea

re";.onlin.
,,acesLa

ji'#i:::i5

:::[i*u"lhikr"il,#i#:lift nu' iar in ;i';;";;;i;,-dar

;; ;l ;.
ror,,sir.e

l iiit!h.* i'i;'iitfflJi l"i;, i m ilf cu "l::,1 pr]eiun:l::,1'jL"lKj'lil*'fi'"".J,ilii;;"#'[,iqr;;;;i'f *11, ft{iil;$,11:J;Hf;{i*t#ft l6h,li;i;li'l;'ffi ':Y;'JT"*lr(!t:
"?i fr
fi :

;iffi ffi

adjectivul

bulgat

*ft :r,+i.:r,",,-*rr

substantiv luat ca punct de plecare tor*.irrniJ. o'uij..iiu"r'li pe lingl uncle la niine" inseamni. ,,el este mar' il"."*p;;;!ie, ,,ei .*tn -ui. po.iin,l marc decit minc". jnsemna Diateza. 'l'elnenul vine din limba gre.acii (ELaoeouq), unde. ,,.ti,po'if i' ' categoria ,ry-?neio.1ll.:.iiil:''ii';,:X;t;'i ,,"1'liq*:i,t;, indicit rnorlologie ra porl ul d rntrc sublec

,'\{'ttrr'|ru'

":',[Ai'ff'1)ori,,*1.r9 ,.3,,."i]:..i;i:....ru: lJ:l,o',*,l"J,l"iuii,i; ixill'ii:'"i.ff i*'*nill;''J",'''fr i"li:!i"".J1'r-,,ftff :[#lnl*W;

,rti,itn uuio.i; pentru precizarea sensurilor' .,,,"i,i , *i r"io,'ir i,,

'';ii r'* ,e"".,.Et. acliunei verbului., diate.za p.a s i ;i*;;i'.;';;li;;r"i gd*rlil"r de subiectul s'amade suleritd ;;id ;[ acliunea,"reaiizalS. altcineva,'.este araticd s'biectul tical, iar diateza r e I i-;;l " i, f1 majoritatea cazurilor, diateza m e d i e' cunoa;te mai face' I i*t'lqi ;i .1 .*. p" t.t.ik Fe reaiizeazd se gramatical subiectu] de ".li"iiuu fdcut[ prrn care se ara1,a i.!i"""d "il cu interes-ta realizirea acliunii. Astfel, de ."til.r"ip;.ticipd. i;;ir;;1,; greaca .rn..du' citth se spune- cd zeii dau legi oam-enilor se folobului.
exempiu, in fi

dTiillft.,r,.i,Jil.1{i;'.:J-t:".1',:i'"t'J:'"til:'i;l
;{''.1",,1*'

i:lliiitl"iT".ri"sli''""f#;]h"Hfii1ii,'i#:b*#ll'i"tl,'H;l$l; tiispare in lntrcgime'

iiil,ili'
irtl

Ji,;',,l"""nnii"ot;

(iratroro

lll"l,illl,n,iilllli:;'J,i,i'il'
l,it lrltzlt i\{)()st'{)l oitl'ol(l(. i\ o\islrr

"

"",'iiii;it:,;,"'nrmn

,"li""t'ivrrLr (si P:rll'irriIiilrr in gr.ilrlot;iii",li ;:. i;;'1,.iu.ipi,,,,,it,iiili

iliiiililll[:*,:*lLi"lllxl,,l1,illl;iJ;li ; ii]iri[;

f,1iH1';ilil'l:l;"':ii;qil;

g' I *t' t''0,lil ;' "i J i. i"ll,:. : i: :l'J |J,*ffi;, :' (de -.'!qfr rcfleriv prin "t' cxprimate fi pot JiotJa.i-m"dii ii*n* .o*i"8'.*,alorile etc')' gi'ndesc exemplu, md' tem, miL lexical' prirr Valoarea gramatici'l{ a diatezei Pottg fi exprimatd 9i n-.att a\uL ln limbilc inceput, )a c5.^ .-p.ot*li , fn.A$i'*;*untl.i u.riruiu*i ;i existi' o contradic{'ic ittl'rr: i"a?**a "fte miiloacl.*-i*^""dtt cazuri.ins5' .''erlr', IIrrnr.rl'(' catcgorie.dc o existd lntine l,r qi alotrrl. il;;i';;rilfoi -itttt"t't'*t" dcponente'(jarc'setlonjtrgirdrrpirdia|czapasivl,dltt'ltttst.ttsittllt." , l'it1ttor,,a vorlii" o[c-); Jrrr tl. altir lrirrlrr' iai ".*tt'rii ," ti,lri,'^i ,,,i

i*

fi

,lr,l rirl\r'r'lrl (fitt(i se conjugd dup5. diateza act'ivd, dar au sens de pasiv, do ,,r,,,r,;,lrr urtltulo ,,a f i bd"tut,", ueneo ,3 fi vlrrdut" eLc. l,rrrrllr ilrrlo.cur.opeand cunoltea numai diateza atbiv[ 9i cea _modie. l, l,rol,rrlrrl , ri rlirr rliateza medie s-a nS.scut p&Bivul. Lirnba greac[ veche avea trrlr ,lrrlr,zrr. rrcl,ivii, medie qi pasivd., ull,imele dou[ avlnd forme deosebite rrrrrrrrr I lrr rrrrr,lrr l,irrriruri. Limba latin5 avea diabeza activ[ qi pasive-Fi cuno;tr,rr rrr llr'rno lr:llcxivc. La diateza pasiv,l existau desinenle speciale pentru tru,1,rrrrl,r rlrrrivrrl,c tlc la prezenb, qi folme compuse cu verbul e.tse',,a fi" la I r,,,i,rr, rl,r L|oorrlo. l,imba^romlnd a moqtenit dii latin{ diateza activd ti cea cu 1,r,rrrv:i. Lrr pasiv s-au generalizat la toate timpurile Iormele compuse i,,,,.1,,r1 ,r I'i.'DiaLeza refiexivd se construieqte -cu pronrrmele reflexiv. Sub rrrllrrrrrr!,a limbii slave, reflexivul s-a dezvoltat mult la noi, creindu-se rrillrrtl0 'lnvaI'late. alte limbi decit cele indo-europene sint gi alte criterii de clasificare :r volbelor in diateze. ln limba georgiand verbele sint imp[rtite ln doui ,,orriuqi.ri: o coniugare a c t i v d, in care slnt cuprinse toate verbele al cdror *,,bieit indeplinegl,e in realitate aoliiunea' ,si o -conjugare a.f e c b i v e' i1 care sint cuprinse toate celelalte verbe. Aici verbe ca,,a muri",,,a suferi"
cLo. apar{,in conjugdrii afective'

(jurgfl[,oul.o

yi ).irnpcde ca cristalul,_in c.are se oglirrt.llrst,rr t:tt tttilttttrrr (]r'l'trl'rttr Nlrrirr(,rrl'ri ,lr, ll,lica vcacuri. Dragi imi erau.tat,u;i trt:tttttt, IlrrIrr 11r rtttttttlt' Bi lrrti(,(.ii n:rlrrlrri, tUr,:rrSqii ntei din copilirio... irl)r)i /rr.s,l 1i, lrirtIlr.| :rtrlttl ,'r, f,,,.r,i,',.,,t Ilrrrrrrrst.[.ilol lui,5i pasri de te dtt irr loc slt;ittt ;t irrrrr rllJrirt'lrrl'

ilin ounctul de vederi al rEaiiZdiiibi. voibitorul poate prezenta acJ,iunea ca fiind ieald, posibild, doriti', poruncile sau ireal{i In.limbile. indo-europene cunoa$tem modurile indicativ, conjunctiv, op[alrv, imperaltv. I'nn vartaln iiii;;;-;"e-qi fi'"p se pot. eiprima toL felul dc nuanle ale.acliunii' ioate limbile bxistd'moduri p e-r s o n a I e, ale cdror lorme i1dic5 numdrul

Modul este categoria gramaticale verbal5., prin care se prezintd acltg"4pa

tlucil l,n lirsri lrilrlrrlrritrii tlc inim6!" . 't,irrr1lul. lislrl crrl,t:golil gramaticalii- ct:ir rttiti olrilrrrrilir lt vt't ltttlrrr- ltr litrrlrrr grrrrrtirrrii vtt'lrtrl 1"'irtti nulnele- :lL' l!'it'''rtrt ".tlvitrl' irl Irtrrlrrtlrtr"'l'irrrlrrrl lxplirrrii rrrorrrt'rrt,rrl irr oare vorbitorul silrlt'itzii o lttr{ittttt' ()ttl.cgot'ttr l,irrr1,rrl1i ,i',,,,,xislul, rlin t,oLdeauna qi nici lst'r-rzi tttt o gisittt lrr l,otrl'rr lirrr 5ilg. (lil,ir vr'orrro oarr)gn.ii nu ajunses-erd la noliulr0a logicir ir.t'irtrprrlrri, t'i' l6l6scirrr o sirrgurl form5. vcrbald. pentru a de.semna o ao{ iunc., iltlifcrcrrl' rlrr rlolturrLul siivirgirii ei. Apoi, deosebind -ac{iunea prezenti dc cca t'rtr<:ltt'ii, acdast5 diferenle cu ajutorul a dou5. verbe diferile. O imagine ii,:l "tprittroi sii,ualii ne ofer5 verbul Jaiin ,,a purta", la c11e prezentul este /cro o o..*'t.i ,,am p.r;at"' $i astdzi ln limbile ,iir po"t", ia'r perfectul cste tuli indonezienc, cu exceplift limbii malgage, iimpul se exprimd numai prin *iiiou." lexicale. Cind oamenii au atins aeea treaptd de abstractigindirii care le-a permis sd vad5. unit,atea .unei acliuni verbale ;;;; " timpuri qi trSselura oornund a luturor acliunilor care se p.etrec la diferiie in acelaqi timp, ei au lnceput sd foloseas_ci mijloace.sistematice lexicale,. apoi gramatic"l., .omur]e mai multor verbe. Astfel, in mod frecvent s-a i6to.iFprocedeul'alipirii la verb a unor por{icule sau adverbe care precizeazd cind are loc aciiunea: un asemenea procedeu folosesc limbile australiene. melaneziene s.a. Din asemenea particule sau adverbe s-au putut
crea ou vremea afixe temPorale.
de asbeptat

si persoana celor care lndeplinesc acliunea verbului, gi forme nominale (aganoinitu6 moduri n e p e ri o n a I e), care sint incluse in conjugarea verbufdrd referire ia persoana care o s5virqeqte (inlui si care prezintd actriunea 'gerunziul Ii'iiivul, participiul, 9i supinul). Formele nominale. pot avea tunele tr5situri ale veibului, atit morfologice (timpul 1a participiu sau la infinitiv), cit qi sintactice (subiect, complement).. -de la criterii variale. Astfel, ln crearea modurilor, timbile pornesc sirrl, Iimbi care au modurile afirmativinegativ, interogativ qi nu au modurile nt care le cunoastem noi ln Iimbile indo:europeoe. $i fornrele de exprimare ], r,,,r,lurilor variazd. In latin6 qi greacd. se folosesc iufixe modale, in limba r.usii sufixe pi pariicule, ln romind. sufixe, conjunc!ii. !1 verbe auxiliare. Fiecare"mbd exprimd. anumite nuanle ale acliunii. Insd in-cazul pror,ozitiilor subordonate, de multe ori se foloseqte un mod sau altul numai de concordan{,d, f[rd ca modu] sd-qi pS.slreze valorile sale. ilrrl,rribi regulilor "labin6 se foloseqie mult conjunctivul, iar in greaca optativril, \st,fcl, in rrtolo urtde noi iolosim indicativul. ln I'iecare lirnb5. exisbS. posibiliiatea folosirii unui mod in locul rilLuia. \st,lgl la noi motlul optativ se intrebuin!eaz5. in locul indicativulu,i pcntlu ,r cxlrr.irnil cziLat'oa pi penlm a atenUa O rugdminte Sau O c,eIeIC. 'Stl sltttrttr ,rrllscrr i, a,s rr.t.1iu. 'irt ioti de tzZ rog sau aS rnai aeea ceaa clc ad,tiugul. in loo dc trtri rtrrt.,,,,r,tt. rl,e udirr.grtl.. (iorrjrrrrr,tivul e adesea folosit cu valoarc dc itrtltcrttt'rv: :ii tr' tlttri.,,tlU l,t:", sri. litt'i.,,li'1". Variafia rnodurilor in[r-o povttsl,trrl $tr lltoo (lrcirngi ittl,r'tltlttt:tt lr.rrl1rr 1 sii r,r,ilir rnorrirlnrri,r. Irr txemplul rtartr ttt'tnottzI ,

Gramatica istoric[.a stabi]it cd viiborul a apdlut mai tirziu, qi este s5. fie aqa, tntrucil viitorul este mai abstract, se referi_Ia o actiune' .ur.'rr-L avut incd. ioc. Limbaindo-europea.d comund, germanica comun5 nu cunogteau viitorul. Viiborul s-a nS.saut din ideea de voin{[, dorinli, necesitatL. ln limba greace veche, viitorul a fost la origine_o forml verbald, care exn'ima dorinta] ln limba latind viitorul, din punct de 'edere morfolosic, eitc apropiat de conjuncbiv, care este modul posibilit,d,tii gi at dorin{ei; se formeazd cu verbele auxiliare shall ;i.will (I shall go in'eirglezd "ilt6.nt you wiLl g,o,,tu vei mg{ge,,): siall provine din vechiul verb merge((, ,." 'cire 'englez "3iscuLin, ar6ti idcea. de Obliga!,ie, n.ecesitate, constringere. iar
wi"tt d.in wil,lan, care exprima voin!a, hoLdrjroa, dorin(a. Inc5,

in labina Lirzie' aDar lorme perifrasLice de viitor cu verbele auxiliare,,a avea" gi ,,a voi", pt care le-au mopbenit limbile romanice: din lat. canlare habeo se formeaz[ ir. chanter-ai, iar-din LaL. uolo facere tom. aoi fdce . unele timpuri situeaz5 ac,tiunea fa!5. de momentul vorbirii (timp.uriie a b s o I u t e),'iar altele situeazd acliunea in raport cu_alte.ac{'iuni din aceeasi frazd'(iimpuri d e re I a!ie). ln limba romlnd, laindicativ,timouri ibsolute'slnt, dc reguld, prezentul, perfecbul, viitorul, iar timpuri de ielatie sint mai-mull-ca-[erfeclul qi viitorul anterior. Imperfectul poabe avea ambele valori. llxisid varialii mari de la o limbd Ia alta ln ce priveltc numdrul timpurilor. Limba ruse a pierdut aoristul, mai-mul[-oa--Ircrfcct'rrl Si imperfectui, rirrrinlntl cu o singurd. formd. de perfect. Albanr:za arc la Lrct:ttl,, ilc ltng[ rnai-mrrll-r.ir-polli,r.l.. Ei alld formi compusi, cnro,:rt;rlii r'i o:tr'Iittttr' ir.c loc ncmijlociL irriiirrl,rl irrt'r'prrl.rtlrri alloi acIiuni. In lirrrl,:r cs,rlritrto;ilr,r irnpcrfcol, rlrai rrlrlopiat cle prczcnl, ryi rrllul rttrri rlrrpirt'' tlin Alaskr "*inl,it,r,r

,,' ,,rr.',rrl rrrrsi povcslili llirzrr lit irnporat,iv, stlltirrtllirtrl 1i lrtllsotttllr,

lrllr'l rrrr 161 rrriri yioi:..1)r'rrgrr-rni cra satttl ttttsl,ttt,1r1l ()zttttlt lt'll lt'ltlttos

;i

olr['irrrl

187

\n irvr'r lrr lrt ttttttl stgur.

,,,,,,',;,,,,r2,,1,,,,'','.
l,r, 11l

lrr lrrrrlrrr

I,ri{,ar5 exisLd. dou6 formo de

viitor, una ar[tlnd c6 acliunea

;lllrrr:r. Vottt lua citeva exemple din Iimba romln{' fi folosit ln proverbe, unde aratd. c5. ideea exprimatd. Ilt.r, vrrl;rlrrlii ,rIi0lrrtl. Avern aici aqa-numitul prezent g ri o m i c (dt lrr 11r'. 1vrilrrl ,,lttrtx ittti.", ,'proverb") sau. pre"zentrtl e t e r n' I)e exemplu.:
l,r.r:z.r,rrlrrl lrott,o

(lrrtr,H,r|llr Hl,ilrnatlca]e a timpului este mai larg[ decitcategoria. logicd l)" aceea, limba are posib-iiil,atea de a folosi un timp in

,ri.,:i,,t,',',ri,'1,,,r:tr,;
lr:1rrrrlrr..;

in latini:^ bis dat qui citu dat,d'5' de douS' ori cel care d5' irr'iLtrliarrl: chi, ua piano va sano,,cine merge.lncct, rrrerge sigur". sir.Lr narativ Isi,or.igii';i soriiiorii folosesc-adesea prezenbul isl,orio i,, i,,"ul ['r'eoubului, pentru a face povesbirea mai vic' IaLti crrrrl descfic Bll(liLlugiilcni: ooso.r o parbe a lupiei dintre Mihai Vileazut qi.buroi la .r'rrraLe i..s.alo, trece podul in c.e.gia lncredcre plin de Mih;i, ,,Aiunoi Iasd cu furiu usul)r':r ()siltattliil,rr'. ln 1-remc c0 irr currul a d000 osraqi Ei 'al se 'iuLe dirr Pi,Iur',' 1i rtl tttttttt'il0r. pusticlte jinuf, puqcaqilor gi bine focui armala tur:ceascd,'doborind-la pS.minb lurnc rntrlLii.. (.lit,ova cetc de burci se inoearcir a sprijini n5.v[lirea rominilor; tlar itr zittlitt',_tllci aoeqtia, iniminr_lu-se, imbiindu-se unii pe al1,ii, ii izbcsr: trtt alitii ftrrio, incib ctr toat[ dintii *i""i'oiu pozilie a turciior, prS.valindu-i,.ci ajutrsclit pinri _la cele lor trrrrtriluI tlt' dc ajut,a!i 9i de lor. Vrdjmiqii, Ir,zilit', ale'tabLrei oor:t"ri rnaqiniderdzboi, igivincurind in sine 9i irrccp * sc lu|trt 'tL tit.te".
(Istoria rominilor sub Mihai Vodii Vitcazul)

AsptloLrrl alitLf, tlacd ac],iunea dureazd un singur rnornorrt, srrrr c r:orrl,rrrrri, rlur,ril est,c lu irtccpul,ul sau la sfirgitul ei, dacd se lrrorlrrr:o () $rnllulii rlrrlir:irnr rc rrrlrclii, tlirr:ii drroc la un rezuitat sau nu. AvIrrl rrrr r:rirrl,irruL rnai concret, categoriil lsJrcol,rrlrri lslrr rrnr vr.r'lrr, lrr lirrrlrr'i rlrlcll, cirLcgoli;r t,inrpului. La incepuI rr:rrrrlrrii lur r.sl)r'rnr;rl, rrrrpr,cl.rrlrr rliltrlil,c ltlc itcrrlcirrli irclrirrrti prin mijloacc lexioalr:, plirr vcllrr ru Lr:nrc rlr.orrr. Itit,c, ir:,lrr clln so rrlri vorlc, rle cxemplu, lrt ultclt: cnzrrr't lrr 11r'crrr:rr vlrlrl, ttir;i l,ctnrt cirt'c rlr plirru't rl ucfiurte in dcsfirrsrrlirlrr (irrsir'rrrrrn il u I lrrr'zlrrl,) r: tttrurt t l,ol,itl rlilr:r'il,ii rlc t,r:rrra oare exprirnit ac[,iruroa t,rrrrlrirr:rl:i (pcrlr:clrrl)
ttl.ttt rltr rurcou

tlr

Lirrrp (aorisl,ul). AsLfcl, la verbul ,,a purta" prczcrrlul est,c rp6pt,r, irrr uolisLul \reyNal ,,a minca" are prezentul 6o0[<1, aoristui dpalov, iar lrcrfcolut 6Dl18oxa. r\ceasbd form5. de exprimare a aspectului verbai se mar plsLrcazii pi in unele limbi moderne. Astfel, in limba rusd gdsim prechi de vcrbe cu teme deosebite pentru exprimarea aspeclelor perfectiv gi imperfectiv:
aoBoplltnb -c$ag

oalu plczirrLi ac!,iunea intr-un puncL al rlrslirprrn"rliici, rrrrlifolcrrl,

categoriei timpului. Intre ccle dou5 categorii verbale existd. o slrinsd legdturh.

a,ntb,a vorbi",,,a spune((, 6p ama -esamu,,a lua" q.a. - Liniba indo-europeand comund cunogtea aspectui verbal. ln evolu,tia lor, cele mai multe- limbi indo-europene au pus accentul pe dezvoltarea

It Amintiri din copitdrl,e, Creang5. a l0losiL atlcsca prczcrrLul, reugind sd.lea tablouri vii qi dramaiice. Astfel, ln currosculul cpisod_al pu'ezci, cl scrie: ..Si scf,pind'eu cu obraz curat' irni icLr brllist'a ou blidelc, porncsc ufoi iar pe la tei, m[ sui lni,r-insLri, purt urcchea.la gura soorslrc sat, ^a ceva zbdtindu-se inlduntru: atunoi ieu lespedca ou ingrijire, bag i,"r"il ri aud rnina'Ei scob pupeza vldguitd de atita zbucium"' Prezenlul poate fi*Iolosit, 1n locul viil,orului, aIurroi cind se arab{ inrinenl,a realizarii unei acl,iuni.. De exemplvt Grdbef Le-te, c.d. pierzi lrenul. ImperfecLul, fiind un timp durativ, este folosit mai ales in descrieri,-poves' ti;i ra;
Si claiul'acel"

Cu un cont,inut diferit qi in forme dilerite gdsim astdzi aspectul in limbile slave, in englczl, in greacd etc. Limba rus[ cunoa,sbe aspectul imperf ectiv ;i cel perf ect i v. Aspecbul irnperfecbiv aratd o ac!,iune in desfdgurare, fdr[ a indica]imitele temporale gi rezulbatul Ia care se ajunge, ln timp ce aspectul perfectiv arate cd acliunea este delimitatd, c5. are un sfirEit gi, in majoritatea cazurilor, se are in vedcre qi rezultabul ei. ln limba rusl aproape orice verb exprim[
aspectul perfectiv cu ajutorul unor prefixe (0e"r,ama-c}eul,amb,ra face"-,,a face pind la capdb") sau al unor sufixe (caepxamb ))a strdluci", ceepaHAmb j,a scinteia"). De la verbe pelfecbive se poate ob!,ine aspectul imperfectiv cu ajutorul sufixului -ca (-uaa-, -u,aa-): pantn7emu ,,a recunoagte", ,,a discerne" gi patatndar,eamb ,ta privi", ,,a examina cu atenl,ie". In cadrul celor doud aspecl,e apar diferite nuanle. Astfel, un verb la

o nuan!,d aspectuald, De Ia verbe cu aspectul imperfectiv se poate trece la

poveqLi.,,Amu ci-cd. era odatd intr-o 1ar5 uncraicare aveatreifeciori. urr.u un frale mai mare, care era impdrat intr-o all,5. !ard, ^"i I Ir;,i rlepirLatd. $i impiraLul, fral,ele craiului, sc numea V0rtle ImpErat si imnirraLul Vcrde nu uvea feciori, ci numai fcLe..." Tn mod I't'e|von[. poate si suh in[]uenLa limbii povesLilor, copiii foloscsc imperfOt'tul in lucul prozenirrlrri, cirrtl se joacf,. Ei poL fi auzifi e;ipr.imindrr-se r,am in ft'lrrl urrnX{or: cu biinci". .)i\orrnl eu eram" profesorr.ri Ei voi erali elev_ii qi aici era clasa 'tJireuri imperfecbul este foiosit in locul prezenlului, perriru a reda irrtr.rrrr lnocl mai invdluit, mai pu!in direct, ideca exprirnatS. de verh. Pent,ru virrlril,rrlrrl catc se aclrescazi unui superiOr, cxpresii ca tencatn Sd vd rog stttt ,,oitr.ttr. sir. vti. spun yrar mai respectuoase decit oiu sd. od' rog sav Qrcau sd-ad, sptt'n. Viil.r,rr'1, irr Iorrn.le lrii populare, apare cu nuan!e modale.. In llaza: rti .:ri nttr.i ltt,Si.;i. tl,rr'rtr.rLt:rt,lu tLi.n,irbp;i ne-om in(elege,.viit'orul cxprirn:1 un lrt,lr.rnrr. \,iilolrri p,,nlr, IiIolosil, in locul impera{,ivului1i,inaotrsLcaz,l)oI'rlrl(jll rrIr;rlr' ;rIttttlitt'tt. ,\sp9r,ltrl. ( )rrl.r'ilolilr ;,1;rrrrlrt,iculit a iispttttl,rrlrr.i . irrl'irI isrrllzir ltrll,ittttttit t,,'rr,'lttl tlt: t't'tltrt'1 rtl rlurirLci;i irl ullrrlrrlrri rlt: t'rllrlizitr'(l ll r)l' 'r'r'ltrl,r',lirr

aspectul perfecbiv poal,e nota lnceputul unei acliuni (aanema ,,a incepe a ctnta"), o acliune de rnomen.t (cmynnymt,,a lovi o datd"), rezultatul unei ac!'iuni (}onucamu ,,a tcrmina de scris"), iar un verb la aspectul impelIectiv poate nota repelarea unei aoliuni (eoaopueama ,,a sfune de mai multe ori"). ln limba englezii, aspecl,ul verbai are doud forme: aspecLul c o m u n qi aspectul c o n t i n u u. La aspectul comun verbul se conjugd ia forma lui simpld, in timp ce aspectul conlinuu se construieqbe cu verbul 1o Dc,,a ii" gi participiul prezent a1 verbului. Aspectul comun noteazS. acl,iunea int,r-un moment al ei fdrd a indica durata desflsurirrii. iar asnectul continuu indicii

problenxs oI ylrutL irttltorlttrtr't:, acuill, i\scfitcJr{ll ploll lcrnc.

acliunea cu durati limiial,d. in desfdEurare, intr'-un inumit rnorncr]t, slrr o anumitd perioadS. de l,imp. Astfcl, propoziIia din ]imba rominir,,oi rlisrrrrl.i probleme de marc importanlrii" se poale rcda in limba cnglczii Jrlirr rrslrr,r'lrrl comurl tltey disctrss proltl.ettLs oI greaL itnportance, dacl sc fircc o sirrrlrlii rlcr'lrr raf,ie, firl prccizalca rlrrrrrl,rri, slrr prirr rrsJrcotul cont,inrrrr !ltrt1 rrrr rlrr,irrsrry'

rlirr'i sc irrsisl,ir asttpt'a f:rpl,rrlrri r:l'i r,i rli:rlrrl;r

r r.r

r',,r1,r, r ,,,,. ,:r1,r'trrr;i rrcIiuni ti steri cu durat,5. ne]imitatd (to kee.p,,a pdsbra", 1,, ,t'islr ,,a dori" eto.).'De obicei, aspectul contintlu c lolosit' /,' /,)r', ,,r ",1,i", tirt rr'l (r{)Illull in naralrunr. rrr rlr.rillrr'r'r, l\,',,'r;ri;rllir txplirnlrii nuanlelor dc aspecl o glsim in l,oalc.lirnbi[r:, ,l:rl rrrr l.;rlc iur rrrt sist,cttr gramaLioal regulab de marCarC a As1)e(rLltltli. l,ilnbit lrrt rrl\ Irriosrrr plclixc qi sutixe. l)e exemplu, obdormio.,,a adorrni" irlrlitlii irrrrr:;rrrl11l 111r{,iuirii, la!ir dc vcrbul simplu, durativ dornirl,,a dorrni"; dc lir ,/ir'rr ,,ir s1,rrrro" sc lormoaz{ dicto 9i diitito ,,a spune mereu", ,,a ]epcl'a"' St ti,n1,i'rlilti inrlioir valori dc asperl. ln limba france^zri, imperfe_ctul iL tombail, 'r,ritlca" poale reda o ac!,iing iterativd, iar perfectui Cimplu iL.tomba,,el ,,r'l

Irrrirr'l rrr,rrrrrir tlu valorile lOr, la aspegtul conlinuu Se folosesc mai alort lrr. ir r ,rlrrf itrrtrlllg pres1pgne O d1ratS. limitatd (tO dO ,,a fa1e", t,O rCAd, ;r , rlr , tt, t\'t ttt' ,,rr sorie(( etc.;, iar la aspectul comun se folosesc mai ales r r.rl,r' r rr rrr'Irrrrrr: nrornonLanS. (to faIL ,,a c[dea", to give ,,a 4o"), precutlt !i

,;rzrr", {' u,!iu',,' mornpntand. Jn limba romina imperlectul. e-rprim,e o u(I irrrrc r-luraLiv5., iar peffectul compus, o actiune perfcctivS,IezultativS. \ralorilc rrsl)octualc poi ti blrrinute qi prin folosirea unui \.erb ajutdtor.. AsLfel , cl irit:t:pc sit sc;ie rcdd inceputul unei ,irpliuni durative. Prin sensui }or lexical' rrraiorit,atea verbelor cuprind o.,urn{5. de aspect. Diir acesL p_unct de vedere,
tt.

ticald a aspectului nu este scnsu[ ]exical.

titii

esLe

un verb durafiv qi a tresdri este un verb momentan. (]ategol'ia grama-

,scrtsultti lrl', ttu pot fi conjugate decit la persoalta u lll-rr, Irttrl rt ttvt'tt ttrt "grrlriuct, (r'orrr. ri,lrugc, ploud, tund etc.). l,)xisl,ri;ri lrtrrlg impersOnale 11 t:oljrrgrrtr,lr vr.r'lx,l,,r', folorrlr. Irl,rrrrrri cintl vorlril,orrrl nu precizeazd. cine fact) at:l,iuttrrtr. l'lrlrt trrrirtltt tttt rrclsorurlrrlrri virlirzrl rlo la o limb5. la al[a. '[rr lirrrlrr lirt,irrii irnIcrsonalul se redd qrlirr l)(]lsr)nrrr rr lll rr ritttlltrl:tt tr lrrrsivrrf rri ll.ici.!tl ,,sc s1ltrrr,", nurralur ,,sc 1tovcsl,c5l.r" rttr:.). Itt Ittrtt, r'rr'r, irtrpclsorrirlrrl rtrr crplirrrii crr rjrrlorul prontunrtlui oz (ctrtr 1tt'ovittt' rlrtt lrrl. ltortt,o,,<tnr"). Arlr:olt;i rrorrst,t'rttl(,irt o gdsim ln lilrrlrlr gtrt'ttttttti'i, tttttlt'sr' [,rlu scll,rr rrrrz rlc lit Mr.t,nn,,orrr". In iimba rorninrl furlna irttpclsorrrlii rt vlt'ltttlttt sc o.xlrrinl"r prin: porsoana a III-a singular a reflexivului (se zicc), I)orsoirlrrt ir Il[-a singular qi aIltr-a plural (s und la uSd; s p un cdorsduindgcrurt mari), persoana I plural (trebuie sd, muncim pentru aratfii'n viald), persoana a II-a singular (bine faci, bine gd,sef, i). ' Variafii stilistice se intilnesc qi la categbria persoanei. ln pasajul citat mai sus dttL Amintirile lui I. Creangd, s-a lnlocuit persoana I singular prin persoana a II-a. Persoana a III-a poate lnlocui persoana a II-a pentru a i'eda intr-un mod mai pulin direct un adevdr supdrdtor. f)e exemplu, in loc de aSa-1i trebuie d,acd, nu-li eezi de treabd se zice a;a-i trebuie cui nu-ti aede
d,e treabd,.

ins[

Lot,una cu nuan1,ele de aspect cuprinse in

Persoana. Iisle o caLegorie specifioS. pronumelui gi verbului. La verb, IaLcgoria gramalicals a pcrsoanei al'atd ci subicctul.acliunii este persoana .,re"vc,rbersle (persoana i;, persoatta cu.carc se vorbeqte (persoana a II-a) sa, alLcioeva iri alar[ de cei doi vorbilori (persoana a Ill-a). Ac!iunea poate 1i liicutd de o persoani sau de rnai multe; avem deci forrne diferite pent,ru Ei la plural. [)olsoant; 1a singular (iatcgoria 'persoairei se expriml abit .prin pron.rncle personale cit qi -r'erbelor. ln toate limbile indo-europene, ale personale desirLnlele I,rin c-on!in Leme diferite, 1,r'u,r,.r,rrelc perrot,ile au o declinare foarte neregulat,i, i.,,,,* os[e o dovadd a vechimii ior. Fiind niult intrebuinlate, pronumele

"" lrgr.sonale nn s-au putut regulariza. Exprimarea prsoanelor-.cu .ajutorul se 1,r',,rrunrclor personale este un rnijloc concret,.Jertical, .ll sint limbi care
i,,losesc numai de acest mijloc."Mut1i Iingviqti considerd c[, la origine, rl0sirr0n{elc personale 4e verbelor au {ost pronume personale-care s-au conlolril, orr'klrri verbald. ln limba tiLard pronumeJe personal-e aglubinat la tema r,j,'l,rrlrri:
r.o1rr::urir
s

Din cele arS.tate se pot trage unele concluzii generale. Categoriile gramatioale au apdrut treptat, pe mdsurd. ce s-a dezvoltat gindirea oamenilor, ritLicindu-se de la concreb la abstract. Categoriile gramaiicale exprimd categorii ale gindirii care, la rlndul lor, sint o reflectare a insugirilor Ei rela!,iilor obiectelor din reaiitate. Fiecare limb[ are categorii gramaticale specifice prin conlinutul 9i forma lor de exprimarc; datdritd faptului ci le-a creat in perioade diferite ale istoriei sale, a folosit un material lexical propriu, precum Ei datoritd laptului cd fiecare limbS. evolueazI dupd legi specifice. Degi aspectele realitd{,ii sint numeroase qi foarte variate, fiecare limbd are un numdr limitat de categorii qi in selec!ia acestor categorii se manifestd sPecificul

'l'nrccr0a la desinenf,e a insemnat urr pas inaint,e pe calea absbractizdrii' irr lirrrlrilc carc au desinen!,e clare qi bine marcaLe) ca in lal,ind, pronumele 1,,'r'sorrirl ta srrbicclL nu-i neCeSar, ei Se pUne numai atunCi Cind VOrbitorul ,.,,,,,, s,'i sroirtir irr oviden!,[ pe -in autorul acfiunii. ln ]imbile in care desirienlele
l,, r'sorrirll

cxisli

;lteSlisert,,,tu lucrezi", bez eSlibez-,,noi

aseutdnare

lucrdm". $i in limba irrdo-euintre prgnumele pelsonal qi desinen!,cle verbale'

O datS apSrute, categoriiie gramaticale evolueazI atit in ce priveqte conlinutul lor, cit gi forma de exprimare. Ca in toate laturile limbii, qi aici evoiut,ia merge in direclia progresului. Se elimind. categoriile parliculare, se dezvolt,[ cele abstracte qi generale. Limbile de azi au eliminat pe rind trialul, dualul (aqa incit categoria numS.rului a devenit mai abstractd) au eliminat numeroasele categorii particulare pe care le gdsim ln limbile'

limbii.

norvegian[, in mongo]d, in parte in francezS, s;rrr lricrtlttl,, tt1 prclix o6ligatoriu, care rnarcheaz[ persoana' De ttrt. 1,,,,,,,rr,,,'l,r ;rr:r'sorutl .tr ,,\i,1rlrrlr, 1r 1r)r'v(lljrirlir .iriy r.Iskcr,,eu iubesc", d,u. elsker,,tu iubegti", /zan ,/:/,rr' ,,r'l rrrlrr';lr"', strtt itt It'ittrt't'.r'\ je nrungc,,eu mdninc((, lu manges ,,Lu rnrrrrirr,'i" i iI rntttti'( ,,rll trri'itrirrrtii". irr rrrrrjol ilrlrrrr lirrrlrilol rrxis{,:i vcrbc p c 1's o ll 11 l 1r, citt'tl pot' f i con1rr1,rrlr,lir l();tl('l)(,tfioiurrrlr,,1i
\'(tt'l){} llniptlfSOIlttItr,

t;iltt), rlat,ttlit'5

primitive. ln ce privegte forma de exprimare, se trece de la forme concretlexicale la forme gramaticale incadrate intr-un sist,em. Evolulia sist'emului unei limbi poate duce la desfiin!,area formei gramaticale a unei categorii ; aceasta nu lnseamnd. 1ns5. cd. limba respect'ivii nu mai poate reda nuanlclc acelei categorii. Am v[zuL cd limbile indo-curopcne care nu au cat,cgoria gramal,icald a aspectului pot bxprima prin diverse mijloace nuanfolc tlrr aspect. Limbile care au pierdub flexiunea nominalil continui sil lr1'ritrr,' prin mijloace sintacLice func!,ia cuvintclor in propozific. irrrrl;rlitiili $i in evolu[,ia cat,egoriilor .Iirnbi grarnabicalc limbile prozinl,ir pru'l irrrlrt-crrropono merg spro tlcsf iirr(rt{':r lllnut rlol astfel, in i,imp ce unelc (db excmplu enqlc'za), al[,olrt rlczvolt,i rrn gcrr porsottitl srlr, r::r in ltttrlrt ttrirt, intirrcsc difulcn{,rr rlirrllc qlrrrrl irrrirtrirt,;i r,el inanit',itt,. Sl slic t:t itt Itttrl':t
,

substantivele terminate in consoanS' qi la singuJart ,i,, Irirrl,0 au la acuzativ aceeaqi formd oa la genibiv,. in_ timp cc la rrrrnrr,lr,,lr, lrrclrtt'l acuzativul are aoeeali forrnS. cu nominativul. In lat,iltL r,r trr lrrrrlrrlr.r.orrurttioe S-a dezvollat mult, categoria tiurpUlui in daulta rlal,cirr onglezd si in rUs[ insi aspCot,ul a ]ual, o rrtaro dozt'olt'irt'tl, ,,,,, r,., ' ''',1,,,,,lrrlrrr, c;rlcgoriiior grarnaticaie nrai at'atd ch unelo rlinl,rc ckt, t'ollctl,\,,,,lrzrr

r*jr lr t)lufirl. iar la

rrrrrrrr,lr.

I.irr,l irrrrrlrili r,l,r ,iliic,,l,clori'si fenonrenclor, sirtb rnai lcgal() tlc. sttttsttl lcxicltl rrl .rrr rrrl,,l,,r',,1,',ti rtrlti tltltrciete (detlxcrlpltr, Iltlnlill'lll, gorrrll lir ilttrt'lltrrlrrrilrl

lrrr),irrlirrrlrr:r,rrllccirl,cgorii,r'r:fleclindrelal,ii,sirtt,tttiiialtsl,t'itr,t,tl(tlr:tlxrrtrrlrltt,
i.r,/.u1, I ilrtl'rrl).
1]IT]LIOGRAFIE

,f

l.-Cr orrrl,Cuutributionsd. I'ltutledit,genrepcrsonnelin routnuin, in,,Bulletin linguisii'1uu" f ltl, 1945, 1.97-104. oi rn s I e v, Animi ct inanimi, pcrsonnel et non-persontlel, in ,,Ossais linguistiL. II j 'crrrcs" TCl.,C. 1959, P. zlt-249. t. I o id an, Stilistica limiii ronrine, Rucuregti, 1944' O. .l csperse n, Progress in languogt', London-Ncw-Yorl;,-1894,.p' 40-47'^. A. M; i'1 let,Liiguisiiquchistoriq"ueit linguistiqueginirale,I, Paris, 1921,p'211 -230' Jl. A. Serebre-1 ni-kov, It npo6ne,we nLLrnoB ileHcuiLcct;oti u z_pumnanruqecnoe -'--' oi"*pou4uu, ln vol. <rBortpoitt ?pa*Mumuhec,oeo crnpo;t", Iloscova, 1955' p.54-73. Lc langoge, l)rlis. l91l' p. 106-Jlli' ,t . \ err dryes, j. iV k o'r n a F,el, V"oiieiurgen ilber Syntor, vol. l, Bcsel. 1920, n' 73-10:; t05 " "l1!,294-:t12, vol. II. P. I-51 L. \\ u I J, Aspecte olc progres'ului in evoluliu catcgoriil,,r Srunat;rulc ln .,P|oblcme de lingvistiii g"ncraii"f l, 1959, p. 59-108. 6. Sirrlaxa I,crrlIu a puLca cxprirna tcgdLurile compll'19 dintrc obicclelc lumii ruulc, r'uvintele se grupeaid in cursul vorbiri.i ..slaJ.-rilindu-sc inLre cle anrtmite .irr)(,rjt,ur.i gramabicale-care determind. precis funcl;ia fieciruia lnl,r-urr enun! ,l,rL. lurbi'narea cuvintelor in vederea exprimdrii ideilor ca o reflectare a conexiuuii lucrurilor qi a {enomenelor din realitate constituie paltea structulii glamalicale denumitd siniax5. Tot sintaxd sc cheamd qi studiul lrrrlrinirii gramaticale a cuvinlelor qi al-regulilor de constituire a acestor gr.rrpiiIi. sint,a"a sc ocupl cu studiul lmbindrii cuvintelor irr propozi!,ii gi ,il lirgrit,rrlii rlirrLrc propozilii in frazc, sbabilind reguii privitoare la consl,ruir',rir plopoziIiilor' ;i a I'raze]or'.
lsl.ori,cul stwdiilor de sintard

I,l. lJ0nYcn is te, Noms d'ugenl el nonts cl'action en indo-europicru,.Pari,s, 19(fl. l;. ,;,,, f, u u. Jar I'crpressiort rlu srtjet indilrrmin-c,"' 76vn1airr por l1-tleuriimc Pcrsl'ilne ,l,t ..ittgtrlier. in ..Brtlletin linguisliquu'' XIII'.'|!45' p lt0.-154' . . -ll. -\. {l I ci s o n, An !ntruductio"n to descriptiue Lingttisti's, Nert-York' 195i'

Irr isl,rtrir sirrlu-rr;i, lrrvr"r(atul din Alexarrdril,.\|ollorrios l)yst:olos, tlin socolttl rtl II-lotr tr.rt., ost,c oousiderat pirrilrlolc sirrl,u.rci; cl ir sor..is Jrrinrul l,rul,trl, lrr irr:csl, rlotrrr:rrirr, irrLit,r.rlaI fIepi, o-uvrci(e<,rq,,1)cs;rr.c sirrtuxir,,, Llirrlrts trpoi lrr lirl itrir tlc l,l.iscjarr. l)olrtirtd. tlc la uuclc iucolet;Iitudini in irrrbirrulr;a cuvilrtclor, Alrollorrios | )1'sooJos st,abileqt,c douri posibilitri{,i de comb jnare corecti a cuvirtclor, dol,errninate dc ilexibilital,ea lor. Astfcl, pe de o parte, imbinarea cuvintclor flcxjbilc este posibild. numai in limit,a numdrului, cazului, genului, persoanci ouvinl,elor carc intr5. in construc_tie, pe de alt,[ parte, imbinarea cirvintelor neflexibile nu cunoaqte aite limite decit sensul lor. Secolele urmdtoare n-au addugat nimic esent,ial la teoriile de sintax[ din antichitate. Vechile teorii grecesti au stat la baza tuturor gramaticilor europene pini tn' secolul al XVII-lea. - q etap5. noud.in studiul sintaxei este marcat[ de aparilia gramaticii de la Port-Royal, Gramntaire ginirale et raisonnte, ap[rutd in'1660. Principiul. fundamental in aceastd gramatic[ esbe identificarea categoriilor gramat,icale cu categoriile logice.: considerarea limbii drept o crealie a raliunii.
S.intaxa

a,lczill'o lrnptottttl, ttonstruclie" gi este folosiL ru iroccyr{,ic grlrrrirl,ir:altl pentru plirna oarri rlc vtroltii.greci. De;i studiile de sinl,axii sirrl, rcl:rl,iv l.ilzii, discu!ii qr.i lrlt'ocrtl':ili sIoritrlilo ln lcgiturd cu sintaxr arr oxislrrt, lrrcii lrr irrrliohilal,e.

'I'crrncnul sintard, vine

din cuvintul

grcccso o6vra(c3 ,,lmbinare,

Pentru argu-mentarea acestor teorii, care au stat la baza gramiticilbr pind. spresfirgil,ul secolului al XVIII-lea, ei s-au servit in special de greacd, latind, cbraic6,-prin urmare de faze ver:hi, deplqite, ale limbii, ln caie puteau g6si excmpiele dorite necontrazise de practicd, ln vreme ce limbile vii, ln permadin urm[ ei le considerau ]imbi stricate si vulgare. se lncerca deci elaborarea unei gramatici universale, care s{ nu 1,ine seafr{ nici de spaliu, nici de timp, o gramatic[ rup15, de limbile reale. . .Impotriva sintaxei logice a pornit, in secolul al XIX-lea, curentul istoric. .La inoepul,ul acestui secol-apare metoda comparativd-isioric[r qi, o dat5. cu ea, fundamentarea qtiinlificd a studiilor de- limbil Dar metoda comparativd-istoricS. se poate aplica ma.i eficace in fonetic{.qi in morlologie, de aceea sintaxa, la lingviqtii comparatiqti, cadepe plan'secunda". Nici pind azi nu s-au gdsit mijloacele speiifice pentru aplicirea metodei comparative Ia acesl domeniu al Eramat,i'cii. -*"'La-sfirqitul secolului it XIX-i.u gi inecpubul secolului al XX-lea, au existab diferite curente filozofice rre care s-au clidit teoriile de sintaxd. Cele mai multe dinbre ele au cdzut o dati cu sistemele filozofice De oare se bazau. -ln lingvistica contemporand, unele curente exagereazd importan{a sintaxei (cum face de pildd qcoala funclionald), altele, dimpotrivd,'o reduc ou totul (ca, de pildd, gcoala idealistd). ln afarl de aceasti se lntimpld in multe cazuri ca cercetdtorii s[ fie filozofi pricepu!,i, dar sd nu cunoasch binc legile_ limbii sau, invers, buni filologi, dar silnu stdplneasctr lndeajuns sistemul filozofic aplicat. f)e aici o serlc de gr,eqeli grave care primc.jduicsc, ln loc sd promoveze, studiilc dc sint,axil . 11[mine ln sarcina viil,orului lrerfcr:] !ionarca cercethrii ryl,iin(,il'icc ir sirrt,rrxci.
1

co

categorie

lolicd, propozilia si juclecata rn rnp."pm perfect-

nenl,[ dezvolbare, fdceau

dificult[li teoriiior gramaticii logice; pe acestea

I'r,rrlrrr rrii rrr'lc tttiri rtttttltll'ttirso Ei rnai vtlclli ptoorlltplri dc sint'axI se r',,f.r.rl lir lirrrlrilc irrrlo cruripr:rrr, (illro arr fost, itt gtrltttt'itl rlrll tttitirrrrtlt,sl,rtdiat,ct ,r, \'onr r.,.lr,r'i in spr:,rirrl lii isl,oricul sLudiilor iltrt:sltri l:rrnilii tlrr lirrrlri.
l'))

Vczi 1r,
irr

4.
Iinllvirrrrr

l3

l'ri,,,,lu(.r.

\r. ptoBt,tnln I)D r,txcvls'rtctr GDNI,)trALrl

l.
i

Caraeterul sistematic

al limbii

(in lal in[), al geniti; lor apare dot,at cu morfemul gramaLical at ablaLivului

#*#lii"ill[JH';;;1';;;lT"::xl*;?',.i;i.x1'T","iiqq;::::'#lit * "r';uir i' li*;,i,lt i'Jt",*";J*il.." irn' ;lil ili x,:"liTir i"ri;"i"i'i la acuzativ iil
o

strrrct,ic se cltcami acul

.;;;';r,;;,,,,ii"r ,,'t,i'ffi:iil*:Ul,l:';;[,i]."ii'i]'"f ,Y;f,;I':ili1l:Ji carc sttbiectul PoaLc sti .ot,,l ri, 'ia forme ,'o,"i"JJ"ro"iJ ^"'-ttl^ rr"ff;t;;; ;i'"J;llt;1:l;ri,tltitil: ii oi" s'o"'ur t'J; ';\*"'l::"';,i'li-;"f,1'13..";,lfi;'; ,;;.i; ;i;r;;;d; aro' sinr,axci.
BIBi,IOGIlAFII,]

iJiili:?l$:l'il

urnraro' rieqi nominativui

este

.s:ucl"i1l,fi

X1';';-1li''"a

t+.tii?i:;l'..,,.

Lll'

'i'n'l;,,,,n.rc,1. ,:,nr,Ith.,,trpur npt:\to-

(lc cst,o rrrr sisLcrni) Urr cornplcx <lc clcnrcrr{,c (iar'o sc inlluen,teazri recil'r'o,; qi calo sint, coolrlorralc in{,r'r: clc 1n vorlcrt:a irrrlcplirririi unci func,tii comlrne. Ilolrrl lirnbii cst,c ircclir rlc ir sclvi ca rni.iloc rle cornunicarc inlrc oameni irr sooiol,irlrr 5i lirlrrirlrr rl irrtlc lriir'lilc ci esl,o ulgrrrtizatir irr irqa fel incib Iimba s[-;i poat,ri irrtlcpliniirrrrs{, r'ol. Nrr rrrrrnui Iirnbl lrr lrtsamhlrtI ci are caracter sistern$l,io, oi 1i l,oirt,rr pirr'(ilc ci const,it,rrl,ivc, ;i anurnc fonel,ica, r-ocabnlarul. grarnirl,ir::r sc prtzirrlri I'irrr:aro cl r.ur sist,crn, iar toat,c aceste sisteme sint

[Jna dintrc Lezeie de bazir ale materialismului dialectic ne spune cri nici un lucru pe lume nu este izolat, rupt de lucrurile care-l inconjur5. Aceastij afirmalie esl,c valabili qi pentru limbd. Cuvintelc capdtd o valoare numai cind sinl legate in fraze. Chiar frazele, rupte din context, sint adesea lipsitt' de sens sau pot fi in[,elese albfe] declL trebuie. Insi nu numai cuvintele sinl legato inlrc clc, ci toate compartimentele limbii se gdsesc intr-o sl,rirrsi leglIur5 leciprocd: vor:abularul qi morfologia crr fonetica, deoarece cuvintclrr gi oaracteristicile morfologice sint forrnale din sunetc; vocabularul cu sLructura gramat,icalir, deoarece gramat,ica csl,c abstracld si nu se poate aplicl decit pc cuvinte..[,inrba in in[rcgirncu ci alciihricgte un sistem de scmnc (vczi p. 42), curc rcflcot,ii un sisl,cm rlo idci.

o. n. 'ij?l'';H::-xlt,l,l,li.t., i,.s.lii:.{i^ji'liLii,,rirrcrrrof ') ,."o"'f u"l-I'Jj'Lltl f ii','$il,;,,i1'l"jiiLl'; 'il'il;^"'rii ' Ir..culrsri' re0r ' ^ ,r',rr"".tin"r,,rir,,-",i(,i1i,r,,{;nii,i:,;":,::ii:",,,:;iii;:;rllJi?;rl; ,t"';il?"

ri'

're01'

p''25(

257' 352-365'

sic,,rec.

$itll:fi i:Hli#i{#,!!:,ii,ii,;:;n_;.,,*,, l. t' t l'i,l,i: J"'rl*?%",?nlo?,'iu., bontemporane"' Moscova' 1s50'

I I l,i',,'!si'i'ilj"1

,tilii ,:n:#:.;'tii;;{i;',:Jtu;ii,'i:;;;*' ".gvisrice",

,u,,",in
,,prob,erne de

refirorrl, irr chip nour ou ajutoml lcgirt,urilor sis[ematice pe care diferitcl', e lemenlc ale ]imbii lc au intre ele. 'l'otrrqi, din punclul de vedcre al caractcmlui sistemat,ic, compartimerttele limbii nu se comportd. toate in acela,si fel, de aceea trebuie s[ le studieni pe fiecare in parte. ln general, gralie caract,erului ei sistematic, Iimba facr' economie de material si in felul acesta esbe mai uqor s5. o in{,elegem qi s5. r,

logll,c lrrl,rr clo si sti inl'lucrrl,rrazir lct:iproc- O sohimblre a unui ,amirntrnl lnt;r'-rrrrrrl tiirr cornpalt,irncnlc unt,rtncazir all.e st,lrirnbiri in acrelasi comparti merrt, sau irr ulLc cornparl,iment,c. AsLfcl cchilibnrl esl,c mcrcu stricat.li melcrr

tnvdtim.
Vom avea de ccrcetat sub mai multe aspecbe problema pe care o discu' I)emonstrarea caracterului sistematic al fiecdrui compartiment al limbii. 2. N{obilitabea sistemului. 3. Presiunea sistemului asupra elementelor' aberante, pentru a le sili s5. sc incadreze in sistem. 1r. Influenla unui sisterrr asulira altuia.

tim: t.

!.t|||f'||l|'lIl.liliir.llltrtlIrtnctntlttinltt)f|'iiIri:tirnlIlt,otr'lis]l1'rlri:vibrfi, vilrrlr(ii' r:tttil'rlt'rllt.ill)t'llllli,.l)() gllrii lir!,, ,,,,'r,lr,lr,r r,', rrl,', iirlll lilrsil :tr:rtsl'rtl'lt vit'lrrlrri rli' rlr-'lritlitt''rltl.-rlinIirlto'' i"tt""""ti ;,'{ 1,, r':,: ;rltttl'rrt,,' ,""1'ii, llll t,,r,r,,1,,,., ,,rr r,r,,rr.lr.r.;r l,rrzr.lrrt;i rrsir trrti,rlr'p:rtlr'. Alcslt,'lt:-r'silltli ,,lrrt ilrrrrrr !!,ir ir.. (lr[ | irrr/:i ,.,i vlrriitl,cLr [rtt'rtotttlritrir(ti rrtl Iitritlll-t't' SislOtttltl,tt:, ,,trrt ,,rrrtIrrr;rl r;,rlr. l.! ilt:rr irr vt:tlttt't'lt {r(lotl(}lIliIi rlr: trtltl(ll'iill' l)ittlit SoItllittt ll(ioOS:ll'ot ,,r ,, lrrrrl,;r 1r1r., rtr.r.r,.rrrlrlrr, l,O rlrl [tllttlttti] fi l)r)tltl'll Ii(l{)ilr(l ftltttlttt Sittl lttltltl,l'.ttrrtlttrltt i\ rti lllll(ril.(llltittl |,.,,,,,,,,,tr,,1,',1,',,i,,,,',,rru,, lt.rtllll Ir, rrr.rlr.. ('r'iigl"tl,ttIi lrrtrt:rrr Ir rrr.r.r.;1ir,rt rrrr,,,1. rii sii s(] irtl,iculczir crrlcrrl, vr'co:l(x) tlrl Ir,r, l)r.oirr||r,iilr;;t;rcIr;lr: l|lisiit,rrIi Sirrt,rl0rnlrinlfl,tlirtl'r'rlrrlrlirrrllripsiSltltttltl'ttl, JIUllliLr tllarO (lO lrtllt'tttt', Irr., lrr.r. llri:ilrlrrr.li lrrrl,irrrl itsl,fCl ti iOlOSit,ir IleIILrlr lllr 20' Carn in aOClari {ol' Cu aprO;imativ t"[Si,1uri, rrrrrll rrutt f,,rtri,," ,r.i'''1r in ritare sI cxpri.,;,,;',1::,','i',,";.,:;,,' ,,;i;,'';;;;'ri;inain *i*t"-otio int're clc, sintem i,'sr,r'is ot'itlite lturnelc qi oricib de mari' 'i,,,,, lrr lorrrirtc;t,c, cbnsoaneie se impart in sonore^ qi surdc' dupS' cum la \rocale' Afai[ de l' r' m' n qi de i 1,.,,,,',,,,'1,,,iiu-iorl'"lir..ot,i-t"" "" .oardeic si rle- !. rsi ft, surde (despro acesbea vezi lnsd' sr /, o()nsoarloJ oare ,trti'^.o,tot", clte dou[' rrrai jos), oirre Iru *, p"...i*, to"t" cet"tdtte consoane sint.grupate. arbiculalii' numai-cd la una i;;;;r;;;i pcrechi constituite'din exact aceleasi nu: p/b' tlirrL.c consoa,t.l. pr...lti "lf.."te coardele vocale' iar-1a-cealall5' surdel adSuginconsoanele la de pornim c5' .ott.iJ.te* o'"te u.ri, ;ir):,"'"ig';,;" vibra!ia ,lu-lc o sincul'd arLrculatio suplimenlard, aceeali pcsie lol ' qi anume

courdelor i:ocale, rlulrlIln dinlr-o dati' numit'ul consoanclor' palatalizate Acelaci toc.o .rt.lulJil pentru opozitria dintre consoanele

de i ;i g Ei'dc t corrsoanS, care-sinl.lo.Ldeauna ,,n,,'iir'titir.i".-f boate "i "f".n " ;;i;r'ffiil;;li'a.'r-"""soan[,'caie'este..totdeauna.nepalabalizat, 9i- ncpalatacelelalte consoane p..ririili Joiili aspecte diieribe, palat,alizal, o singuri' aiticulalic suplitncntar[' ir.il' ,lp;,-i li;, lritr' etc' Iat[ cum izibuteqte sir fac[, di' t8 congurii, ;,;1,;;r6f ioiiri*i ii*f,ii- r" "erul tountl.'?; sistemabic c mulr rnai uqor de
materie de r'orfoiogie, caraoterul

rrtor.lologic, Pt'in Urfl)are, SiStemUl inseamn:i rlrltIareir Inornorlllt, rrrrrr.,rlr,'i sirrrpi,:, (iaro ne ajut{ sI oonstrtlim forntoltl grltrrtltlitrltlr: ori rlri lrilr'1r'i rryr'1r rr,r'oirr rlc olo si ne scuteqte de a lc irt'l'tilrr pe Iitltrltt'tr itt pltl'lr'. (lrr cll, o lirrrlr;r lslr,rrriri:rvirrrsirt,ri, crr at,il are tttai lrttfirrrt lrltllrrligrrrr'. l)tl tllt'ttt plrr lrrrrl,:r rorrrirrri, r'r'rlrrrirrrl rrrrmilrul declintirilol tltt lit r:ittr,i, triltt t't;ttt itt irrl,irrlrrl,,. lrr lr.r.i. rr lrrlrilil, r:trntcl,crul sist,cntirlic ttl rlrrr,lirririi. l,itttlr:t Itts;'. r.lrlrr,'lrr,l lrr rlorli rrurrriilrrl corrjrtqitt'ilor, fa!li rlrl tttltl'tlltr tttttttlil tlrl i'tttt.ittLi'tt ,littl t o lrtzii ntlti t'trt:lttl, :t tclrliz;rt ll,t nlol{r l}togf{fs' c. (lirr';rclclrrl sisl,ctrrirl,ic lrl sinba.'cci cst,c Irtiti gt'tttt rltt Prts ilt ltttttitt rlgqi sirrl,irr:r csl,c l,oornli r.roorrtortarca malet'iulolor lttorlologilt si .lt'r tr':tlr ln,veldor,oa inLr,cbuinl;ririi lor ln fraze. [Jn excmplu clar sc_loitttl rtlttctr rltt, limbite in carc ordinea cuvint,elor este {ix:i: cu aceleaqi cuvinte, tlar itrstt'irl, ln drdine diferit,d, se pob obt,ine comuniciiri diferite..De exemp-hr,_in r:hirrI ze,\le ke rro inseamnd,,di.-mi", iar uo kc,,,eu dau". Chiar'inbr-o limbii in oar' o"dinea cuvintelor esfe rnai liberi, cum c romina, puten constaba cd e srrli cidnt se schimbdm ordinea cuvintelor pcotru ca si exprim{m altd idec telnperatura md,rc;te pericohtl este aitceva de-cit, pertcohrl mtircs_te .letnPerfllt.tro ' d. $i in vocabular e mai qrert de dcmonstra[ caraclerul sis{emal ir" S' poatc tot,usi ardta cd, gratrie faptului c5. fiecare cuvinL are mai multe inlelcsu|i iau cel pulin nuanle, ii fiecarc cuvlnb apare tn all,ii lumin5- cind e pus in al' context, pirtern exprima milioane de noliuni, Ii.r[ sir fo]osim mai mrrlt dr citeva mii dc cuvint,e. cind zic.m,4e e-rcmpl', cl grare contra4,i.ctii saJ" uni,tatea, blocu.Itti atlantic, dim cuvintu|0.i sapd un in!eles dilerib decii, cin,1 ziccm lon sapd oia. e. Formarea cuvintclor se prezinli. catn la fel ou morfologia, gra!:i' f;rptulli cii foloseql;e procetlce sbfins lnnrditc ctr ale morfologiei..CuvinLel' rlciivabc sc [ormeazir t,ir ttn ntrmlr rclaliv mic, rlc sufixe qi prefixe 9i cu ajut.r' r.rrl rrnrri nric rrumlr dc rcquli. Asbfcl , cinc ql,ie slt formcze pe separale) sep(t ru,Ior ie lt scpora., .yta instalttrt:, itt,sIa/,alor !,c la instala, va lorma fbr5. greutal sr De Laroet,za.re, rarouizrttr.rr tlc la ia.roui,za, satl va lnleiege imediaL accst
plr,rrfirr
'

l, lrr

unej l.inrbi str[ine' ilustrii. irf. ii"tp.at' p""t* olltine a invi!':rb gramabicaflexibile in serii de <r[ invdtdturo.rt. *,iti'".r;;td;; g*poru,i orivintelor sufixe qi desinenle unor ajutorul cugr,ifutt'otgu"i?at[ coniugeri, ,r.rll,txiici simplu de la a ci'nta' e ci'nxai,;L1i i,,l"ri;;i"';;ii;?;rsi."ij;r;itii'.e p.rr..rul a [dsa' 'iucai de la'a jara qi aqa la de t"isai ,trnpt" puito.tuf -l ;i "."tti',iiEt,i 1a tdsai este tdsasi.qtie s5. conde rr-a a p*Jrno ;;;.i"i;;;;i;1-bi,iJ lit.".J qi' rle \a r.nlai sr'rriascd. ;i persoana ; il i;;'1"-lrrtrriif'1i"i"ra;i) 1i .(rLiga;i) mai-rrulb-ca-perfeclormarea c' lucrurile prezintir fel se ,,;,, r,roi a.pnrbe. La etc' lrrlrri, cu lortnarea gradolol de comparalie de la atljective ;i. adverbe qi declinlri conjugtiri de sistemelor I)rin *rmare, g.utiu organizS.rii un num[r (:r;ir-rtrttnit'clc pa"adig'rre; ,si'a flexiunii in general', i":Tol!,!l destul de devine morfologiei rnic tle sutixe' ,si'disinen!'e' lnvd'larei fiecare pcntm '.lrrl,iv invdldm, s5. brcbui ar ii dacfl ar rrs,irr.i-r. sii rrc inoliil-ruim.e cum afa chip' alt in srrlrsl,rlnliv sau verb, ficcarc formi ln parte, construit5' morfo' sisbem un decit inci nri^exista cinil *,r 1,,,1.,r,,.ou tu,,ro,'ii,, 1,. vl'cn)or nu pdrea ,rgi,, rrrrlinrc,rtal si 6intl o coltjttgitrc c'a.a fi, Sint, efti', cram,.fu'i, fosl de spus lucmti prr!inc rnlri tnult irrr:r'i o t:ttriozilat,o (orl c tlttllrl, ptt litrrnci crau ,lccil, irst,r'rzi)f

r;iro;i

,,rrvirrlo,,irr,l Inv;tuuzifot'malcdcalIii.fiaici in loc sri fim silili sL !,incrn minte.zet:i

d.e

lvomOCconomisireamcmot'i,'' mii de derivate, ne ajunge s

cil,cva modclc mai trzualc Ei-citeva. afi-rc. ;l,im ' 2. Divorsele sisteme ale limbii exercibd. in permanen!5. o presiune asr, pra elcrncnteior aberante, pe care lc constring tleptqt s6 se incadreze jn sister sau s[ dispard, deqi, dupfl-cum s-a v[zut, morfolo_gia 9i fonetica sint grcu rl moclificat,'qi dc'asem;nea cuvintele din fondul princ,ipal lexical opun mare rezisb;n[,i la inova!ii. Iatd mai intii citeva exemple din foneticii. vocalcle sint in general corrsbituitc intr-un sistem simetric, cate . ini[[,iqeaz[ prinbr-o figuri geometricl: triunghi sau-patrulater. In.aceasl figuif, vocalele se gmpeazti-dupi gradul lor.ile deschidere;i d,rp{ ]octrl ,i ariicuiaq,ie. o figurri foarte simpll (valabilfr de e.xemphr p9".tl]r limba lalin, era triunghiul ci a in virf, e qi'o pe laturi gi I qi u la bazi (s5, nu uitdm i'r. ci J.abina deosebea 1'ocalele lungi de cele scurt.e):
a

irl

eo
I

llar,curi sc int,lrnplir otr orglnizirr0a vocalelor sir f itt lrsirrrollirr;i. ox0rnDll lirrrltilg,,,rr,, ari vocirll lnl,crioari. labiald semidrlsclrisir t):ttl:tlrrtt;rt
l4

108

ri(.nr.lr.,r'1r,,'u ,l ,,, rrr-rpiil,at'-o curindEipeccainchiss, i.' Acolo undeccomporti ,, \ ,rr r.ilrl,r ,lIrrr'lt tsrt ;r rrrta lnchisil' (de exemplu in it'alienerste), so tntlmplir
,r,,.lir,,t
11, t 1 lit

I.lrlr,i*r'.5r

l)r,(.r'ir inchisl, rt. l,imba

r'tt
(r-

nOaSLril-,

dezVOltind vo0Ala met{ialii

ciio i i

o
rr

Sr. ilrtirrrlrlir rrrrt'oLi t:il intr-un pun0[.sisLernrtl sir lintinit satt sit tlovtttii t't:6ili,,,,1ri,,1,. l',,{,,,i,u'^1, i. *semenea cafiiri, timba binde sii reco'stit.ie percchea fic const'ituindu-i slingher, r[mas fonemul li,, t:'iirnirtirrd

i,.,,1,'

Iatin[, intr-o fazd rnai r;eohe, rtu avea folelnul^'.1-tttn tu ,,,,i , it irn in lat,ine,tc I se scrla A ql sc promrn{a rt tlt)nso.anii, de. exemplu rrrrr.rr.,\..r,i-r,'se.ltea aqa cum o* iiti rioi dacir s-ar scrie oacca). Exista irrsir srirt.la (:orcsplulzdt; ate' f , provenitii .din divcrse consoane aspirate' echilibrul, ii.i",niif "." rie.i qr,;iop. In. pcr:ioadr lirzic, lat,ina a restabilii in lirntrrile abare ca pinI astlzi pitstrat r,, in ,.1orlro"i5. t,r.arrsl'.r'.rind 'de 'echiul alea bazit slav5 llo " Jl.t'g.t,:"it-,1o1' clin ,',,*"i,i,,.. I)impoLrivd, iimba ,, ,1,,,,*nun,',;, dJr n,r-l ,,.* "" p. /. ,Echilil'r'ul a fosl si aici rostabilit, prirr inl'r'q,lu.crto lrri /'. irttii ir' .irvirttc imprumutllc, dirr grt.c1le .qq?i-!t- ]1 "lt"lo (lrcaca ar.ea o,,t,r.lo'" surde aipirate (kh, ph, th), d^at ii lipseau sortorele 'c.lte aspira[e au. fosl a[oi lt'attsfornratc in spirarrle .,,ri".tu,,,r,itno,q.-Sur,lcle percchi srrrr,,r,c, dar li.s au constituit: pent'ru oub.o u,, acestea Ni.i Ot. t,, f fi vocltirtlui 1: ponLt'u /, p.r'cclrca -r. Jpirantiza'oa ain /i. rrc't.r,lrca esle l'rror.onif lrer r'slo 8. rrzttltirI rl snri,:irl:',,. i,.^.";i ,r'l'i r".liiur lr, iar pcnlru-0. grclc'ir aro rln *i"1ttn ilo sl)i'olo, lanLiziu'ii vetrltiultri ,1, urti"f incit ast[zi lirnira rantc oornplet. Si in lalineste ft era fdrd pereche; urmarea a fost, elirninarea atrost'tti rn,,.,,.'i'p.'.0i.'ii"it}r .o,,'unice n' l-au moqt,.nit. T,inrba rornini l-a i.t''tlus r.'slc ,lin mai tirziu, prin imprumul d.in slavri' ;i astSzi.:itt"T!]-l?:trtr grirtrrtl cJ unelc ',rli, rtoliim si lrcbrrie rlirr rrorr qcliop in acoastd piininti. (tlegi 1ui ft. a irstuti.Ll si-l llirnin. din nou pJ ft;pe'de'alid parte.;i introducerea prin introtluiar izolat. era /r pl[ p..Lil,itu 1i',tls, pat rr lut.u.d: in raport cJ produs la .oroa l'i /r i s-a dat Er t,rio'p..n.fte i$i"antlil. Alt dezechilibru s-a nostru, unde grupurtl,e e.!, q!2 rrrr momen{, dat intr-o iartJ "-it.itdtiului m.ai.veclg' S'1t' glar' exlslenla prna s.irrr transformat in io, jrz (pronunlarea' in timba -li1 erari pe 7'os,.,7,r), in timp :rzi irr rrordul larii."are"coilspondent -.i, (pentru.echillbru, ciot' ciur neschimbaLd iet.. t , t, r)(,rcelrea surdI cro, ;;or, *srrr). f)ar simetria a fosb restabilitd' ,,;' i;';;";:;; rl'r. ,.r,1^le i" imprumutat cuvinte turceqti lrrin inl,rriclucr..u g.,tp.,.iiot ia,,'t:li, cind.s-au magiun)' (giol, grupuri carc conlineau aceste Si i' rnorfoloc;. !*;i;pl.te"abundl si sint foarte ciare. Chiar ll lqpul,iincor,,,,r,.,,",]"i,i*nrl if,,,."i,, ,,-pii"d in acesL fel : un sist.cm. mai p.uternic cuvinlele.izo]ale' ln ;l;i;:::,r1",,,,-;,.ii''""i''r"r,.'rt. aLib m0i u$or.sinI inghiIite pA:-Tn^Y-. l;,;,,t;,;;;J;,,t'i',''li"r'ir,, sitotantiu. imparisilabice latineEti se mai om-oamenL' oaspa-,oaspeli, , cft.l-(ta.pct(. iu.de-ju.d,eci rrr'rrrri .r:st,rr.i iz.latc: tittti-tcitini, s.ord-surori'' I)intre :roestea' nlcl frtttt l'rili.rri, ttrurnd trt.tttrtitti . ('omplet neatins: fralt, ttrutttti,llll{i, Iltl tnai au rrrrrrl irfarir tlr: rrri 1g ,, r'i,tir,ir
rrr:r'r's:rlii. Lirnba

I'ornre nereguTaLe;.jrult rrrt lr: rr ;rrrrrlr';rl nl, r ri,t,nu;rl sittgttlar, oaipete, regulal,, lot rtrrrl rlrprr rnorlr.lrrI rttturl, .rqrri lyi lriisl,toirzil lrlrrlalul neregulat srt.rori (ltr rr rzlrrrlrl rir rlrrrl',i rlrr1,,' ttorii.-tt.ttrttri, irr lor:ttl vrlclritrlui nottL, c,t plrrlirlrrl lttl rtttr rr), ,lrrr ,lrn , rtltti tttttll, lrr gr,rril,ivrrl singular, al)iu'c 1',,''"1,q 11';,1rrlrrrt/i\lr \t,ttt, tttl, tlc lrlrrrrrlrrl not ttt.1trt.ri, lsi lrirst,reazir grlrrrrrlrrl tultr'lt', rlrrl rlrrr rr, r,r,lir gi rrrr sirrrlrrlirl rrorr. lcgrtlirl, tapd.I. I)iu rllrr:ij plosirrncir sist,cmului ir lr':rrrslolnrirl rr.r'lrrrrl rrrr';,rrl,, 1n ou.sTtLttr:, t:ir sir rru Iic prea diferit, dc pluralrrl ou.tltt'1i., Lltlrril srr r;r.r, cii se irllirnl)lir;i cazul contrar: acolo undc singularrrl 1i lrlrrr':rlrrl sirrl singularui cste diferen(,iat, ca sri iie inbrucitva deosebiL rlc plrrlrrl. mai demult pluralelor colaci, copa,ci le corespuntleau la singular lol copaci LLn (copaci i.nah., scrie Ispirescu). Dupi modele ca rac-raci,, s-ttv ' singularele col&c, copac, gi astfel ouvint,ele acestea au intrat in norrr puternio[ a subsbantivelor care au consoana africati numai la piuri{i
n itirlrirl,rrl, rln n()u
'

ltt lirlrlrrr lit,olrtrir

urm[relto ca pluralul sd nu fie identic ou singulaml, dar nici pr ferit de cl. Mai irrsl.r'ucl.ivI csie isloria vorlrulrri rominosc. ln l:ttinostr.,'ti, conjugiri regulate, I-aqiaIV-a, singurcle rimase cu adevErat produr;
se

uisLLS ,,a vedea" i ltabeo, haltni, hnhints,,a avea" : tnoltpo j ntort.il tnolus ;t tl dico, tlini, dictt.ts ,,n zic,a"; cu.rut, cecini., cn.ntrr.s,,a cinta"; tango, t.etigi . ,,a at,ingo"; r:ndLt, r:ecill.[., lrlrrrt,,a cirdea" qi-aga mai departe. in rot, (rsi carn tot a;a si irr t,clclalt,c limbirornarrice), multe dintre verirolc (], fcl au fosl, climinat,r:, iar celo care all rt'irnas art lost, in generai grul rlouii nrari Liprrli, rolat,ir. rcqrrl:rt,c: oelc mai obisnrrite (Ei mai asemiir, cu I ilrrrril,' r'ogrrl;rlr', in -rrlr'. -oi. -rrl si -rrr. -ii, -il) sinL vorlrplc rl,' l, gcrn., gcttt.tti,, g(:ntu.tt la oalc t'ooala cara0Lr:rist,icir la perfeclul simpl, par{,iciyrirr cst,c -ru-. A dorra oaLcgorie, rnai rarr"r, are at,ib perfectul oiL;r cipiul crrr -s- zi,c, zisr i, zis.l)u[ine verbe au rdrnas cu forme aberant.c aoesl,e Lilluri. $i prinLrc yerbele de coljugarea I;i a IV-a multe forme riercgulate, au fosb lncadratc in sisbem : laN. larLo, l.an,i, lauttts (la i: acest verb era de conjugarea a TII-a), falir de rom. spdla, sptilai, spi.lat
I

limbile romanicc. Celelalle dou[ conjugiiri cuiirincleau fle-xiuni foartc rl astfcl cri fiecarc verb Lrebuia invirlab separal,: prez. uideoj perl. ukll

a fost formal cu prelixele cx-per-); 7aL. sentin, srnsi, scn.stes, l'om. sinztii, simlit. 3. Sisi,emul lexical, sisbcmul fonologic ;i cel gramat,ical se inflrrr' reciproc, in sensul cJ. o rnodificare adus:i unuia dintre ele poate attagc fic[ri ale altuia sau ale celorlalte doud. Iatri exemple.
Vocabularul poate influen!a fonologia. InLroducerea cuvintel
I

imprumul poate afecta sistemul fonologic, cdci pot p[lmnde in limbri noi. Am citat mai sus cazul limbilor slave care, prin imprumut,uri dr ceste,auinbrodusfonemul /, qi cazul limbii romtne care, prin imprrrr din slav{, a. introdus fonemul /2, iar prin imprumuturi din tttrc.i I lrr, grupurrie !41o, gLu. Intre vocabular gi grarnal'icir, lr:girt,ura este foarIe sbI'ir)si, r:iirri t, larul estc rnat,crinl rlc cortstrttc(ic rtl gramaticii. f)acrI, tltt trx,rrrtlrltt, cuvint,olc clrc alciitrriarr rrrr ittttttttiL t,ip morfologic, disparc ryi tilrrrl- l, lnrJrlrrnrrrlii lrr rrrlsii orrvitrlc (ritro all o anumit,I conforrna{'ic, sc iltliilr'.. rrlrinl sc irrllorlrrco urr t,iP lrtorlrtlogic. l)e exemplu vecllilc I'ctttc ttt:ttltt' ir
l4*

tipul laLin nomcn, nominis ))nume". gr. 8pc{pa .,ac!iune'') au fosL pdstrate din indo-europeanS. gi in Iimba vorbitl dc strdmoqii sla.vjlor. In ruseqte, cele mai multe cuvinte de acest tip au disp5rut, qi astdzi nu se mai pdstreaz[ decit zece substanti.r'e din toate cite se decrlinaser{ in felul ar[tat (a.rrn, aneus, eLc.\, constiLuind mai mult exccpt'ii izolate declt o declinaie aparte' Jn schimb, prin imprrrrnrrLrrri s-t creat in ntseElc un t,ip dc nertlre nedeclina(de

bile, rle feiil lui n-a.ranto, destul de -numeroase. ln.romineqte, tot prin lrnprumuluri, s-a introdus un tip de -subslanl,ive l,erminate in -o neaccentuat' i;are-rri solrimbd accenLul in cursul flexiunii.: ddnino, dont[nbul, dontinduri;

rudio, ra.didttl, radiduri. Sintaxa'influenleazd vocabulaml. l)czvol Lind constmcl,ia adjecLivuiui prepus la substantiv, limba rornin5. a ajuns s5. dileren!ieze-sensul. adjectivuiuiiuD[ curn e aqezat inaintea substantivu]ui sau in rrrma lui. Astfel, r:rn'inttil noi are sensuri diferite h s-a eleclrificat o noud. I.ocalitate (,,incd o )ocaliqi s-a elcctrificat o localitate nou.iL (,.o localilate consiruitd acum")tate,,) 'Fbnetica influen!eaz6 rnorfologia. Prin c5derea consoanelor finale latine (fapl foneLic), irei persoane ale imper,fectului au ajuns s6 se pronun{e la fel (cu) era, 1et1 ir.a, (e.i) cra;pent.r a evila aceastd confuzie I)roo'o.ot,i,. rie schiinl'ririle for-re:tice, au inbervenit schimb[ri morfologice' de natur{ analogicl, ;i astfcl persoana I singular a devenil, eram, iar a i1{-a

ulural.
*ia le

eratt.

folosegt,e ca senlrie slplimentar.e pcnbru o categorie m-orfologicd.. Intr-o iierioatld rna'i vcche a limbi[or s]aYe, intre o consoand. labial[ 9i un iol ulrnf,ior se,legajeazd uu 1; astfel in ^rseqte, fa!'d de persoana a.II-a nro6uma, Dersoana i a verbului .trc6un*,,a iubi" a devenil, .rno6.uo. f)eci persoana tr e hiiererrliatd nu numai prin desinenl,a caraoteris{,ic5, ci qi prin.adaosul unu'r l. ln rominegte, vocalele-c 9i o iEi modificit-timbml cind ln silaba urmiitoare se allS r_,n, r", un ,i (modificarea limhrului vocalei nrr impiedic[ s5.,se pIstreze palatalizarea sau labializarea consoanei precedente): ln loc de serrin noDte. c\tm s-a spus mai demult, singularul a devenit searti, noapte (cu I'ocala raiicald a precedatd de o consoand palataliz,atd', s', l-n primul caz, de o 0on-

lD anumitc iniprejuriiri, se produo rnodificdri fonetice P! care mo_rfolo-

'llTotuqi, un verb ca zltarfiutnt,,a linia", introdus de curind, are persoana epa{.nn, deoarece aici a intcneniL regula morfologic:i a conjugdrii ver - ds tiprrl fui nn6um*. Prin urmare, morfologia a impus o modifica :,fonetic[. Tot, aga se lntlmplir lucrurile cu vocale]e romlne;ti: in cuvr mai noi, dup5, cum am v[zut mai sus, o nu so tnai transl'ornrH in a (t:ind lr' so,ntu a devenitsord, o a rlmas nescrhimbal, dc;i in siJalra urmiitoale era l f)ar suh prcsiunea rnorlologiei, o se translolmir totrr;i irr a acolo unde r ,ficarea vocalci a ajuns s5. joaoc rolul morfologic dc semn (srrplirnertrlr transform[rii masculinu]ui in feminjn (profesoard fafl dc profr:sor). . In cazurile cil,ate mai stts. Dresiunea tnorfologicit a dus Ia cfccl unui proces fonel,ic, carc la irt, rput a apdnrt din mrjlive foneiice, dar' ,, .fost pirdsit acolo unde nu a intcrvenil, moriologia. Existd ins[,1i t'azur'i ,ohiar aparilia, pentm prima oalii, a unui proces fonebic trebuie explical, cauze morfoloEice. Deoarece ln declinarea noasl,r[ se ir-rtrodusescrii, ciL ouplimentar ai'flexiunii, alternan{ele ela Ei ola, s-a sim!,it nevoia unej nanfe qi 1a ouvintele cu vocala radicalii a,: carle, sccrri etc. Plnd in strc,, 'XVI-iea, plu:'alul acestor cuvinte era liirii altcrnan!d: (arli, s(ari , Nl generalizeazir flexiunea cu altt'rnanli (ctirli , sciri ), impusri de nci'r"i morfologici. UrmeazI rtn cxemplu cttva rnai t'ornplital. ltr Iomlrrollr'. rlirr tr Ionet,ice. regularital,ea iniliali a sistemrtlui art'irrrrlHrii la mascrtlitt, stricat,[. La inceput, forma tle ltlulal errr paralelI eu cca de sirtgttliir
S

ingular

Plural

Iupi ncart. lupu. lupi.li lttpu.ltr art. ,\ intcrvcriL insl trn fairt de nal,ut'it fonct'ic5, anume 1ulmal rl,' nruiat, apoi a disp[1u1 (lultili a devcrrit tlcci lapil'i. apoi irrpii). inllr' s-a mai produs qi alt fapt fonetic, anlrme a f inai si i final neaccentui\l scurtat. Cei doi I de la forma lapii s-au conlras in pronrtn{are lnt.r-un sit, pronunlat inl,reg (nescurtat). Acum schema dcvine: Singtilar
P

soani labiilizat,d, ri,o, in al doilea caz), deosebindu-se de--pluralele sr:ri, ntopti, m numai prin desinen![, ci qi prin alternanlra vocalic5-' Asbfel, un nrnee* fonelic a dal naqtere la modif icdri in morfologie' La un momont dat, un proccs lonelic poate incela dc a se mai .produce, iar rezultatul poate fi o iimplificare qi in fle-xiulg. Pe exemplu, deoarece in cuvintele recent imprumulate o ni-qi mai schimbd timbrul cind e urmat in silaba urmdtoa.e he zi, persoana a'II-a a lui evoca elle eQocd, nu et,oacd, singulalul lui roci esLe rocd,, nl roacd. Ll fel se petrec iucrurile cu sehimbarea" lui : in 7 palatalizat la_ pluralul.subslantivelor 9i adjectivolor: nluralul lui vitea: (care e cuvint vechl) estc vileii, din cauza prefacerii fone'tice a lui z in.i'; in cuvintele recente, fenomenul fonetic nu se mai produce, asttel inciL pluralul lui francez esle francczi ' I,Iorfologia influenleazd fonetica. ln multe cazuri, atunci clnd.un pr0ces fonetic lnceteiz[ de a mai fi produs de cauze lonetice, el este totuqi impus ln morfologie ln acele situa!,ii unde a ajuns s[ aib[ rol morfo]ogic. Astfel,,,tn consoanS ruseste."in cuvinlele recente, nu sc mai introduce un / lnLre o jntroduce labi;ld';i un iot (rus. o,tenm, ctt6zerm).ln general, dupd / nu.se. u' l, ado"..ce, dupd cum se gtie, f este un fonem recent 1n limbiie slave.
272

Iural

Lu,pi neart. lupil lr?r (scrrS ll|Prr.] Iupul[t art. Aici nu mai existd. paralelism. Inbcrvine insi acum sistemul nrr' gic. De vrenre ce formele nearticulate sint paralele, terminate una irt tr qi cealalt,{ in i scurb, pare normal sd fie paralele qi cele articulate; dr, de plural nearticulat se termin[ ln I plin, cea de singular neart,icu]at ulr si se termine in rz plin. Introducind dcci la singularul arl,icttlat formir echilibrul estc restabilit:

Singular

Plural

lupi neart. Iupit lupi (scris htpii) art. lupu (suis lupulJ Iat[ deoi motivul pentru care I final a dispdrut in pronun(are unde era articol. Acest motiv nu a putut fi gdsit pln[ acum, din cauzi c5.utat in.fonebi'cd, nu ln morfologie, iar fonetica nu era in stare s5. e I Vczi P. S. I{ u z n e ts o v,,,tr4aeectlrnAttaAeurrlr HayIi", orA. rtre1 I.r rabrka, X, 1951, p. 395.

rlr, , r,
trtl-

/ lirrrrl

rrrr rr rlispiirut

gi acolo unde nu era articol (de exemplu'in

qi sintax['

tlttrtl).

Urmnt,c) lcgilc lirrgvist,ice nu sint altceva rlccll, rcflcr:lttt'ctt lrr Ittittlttil ttttits

i,rarchEazi acuzativul unor categorii de substantive. Ordinea cuvintelor este ins[ incontestabil o chestiune de sintaxir.. Sinlaxa, la rindul ei, influen!,eaz5 morfologia. Cind, in limbile roma' Irice, s-a creat articolll, limbile occidentale prlneau in general adj,ectivul inaintea substantir,ului pe iare-l complincqte, de aceea articolul definit s-a Iixaf inaintea substantivului (tipul latin il,la noucl cast, fr. l,a nonlell.e ntai' .son) ; in romineite, adjectivul ie.qera aproapc frirSexceplie in urm-a substantivuiui, 4e aceea articolul, pus iriaintea adjectiv*lui,.a pulut fi.luat drept posfpus Ia srrbstantir. (tipui lat,in .casa iLIa rtott,a devine in romineqte casri h-,t,i,ta, apoi rasri-rt ttrri,i Ei in sfirsit (asa nottd. drrpi t'are s-a puLul.crea, qi [1rn aije;tir'. forma urticulaLi rosa. I)rin rrrnlilre, ordinca. cuYjnlclor, elcmenb d; sinLaxii, a avub influen!,[ asupra aglutinS.rii articolului, fapt de
nror[ologie.

l\lor,l,rlr'11rrr rrrllrrr,rrir.:rzi sirttaxa: din mOtive fOnetice, m1lte. lorme Cazuale rr rrrr lorlolrrl irr lrrlirrr:slrl; ilsl,fei s qi D? fiuali au disp|.rut, i scurt s-a conIrrrrrlirl. r'rr r;, irr ( )r'iltrl,,, ,,t,ltt,ttotltuab a deveniL a' in Occident a scurta devenit ,, r'1, .\sll,,l rr,,trtirr;rlivtrl lttTtrrs si a{. llzativtll luputn s-at confundab intr-o ;,rrrtr,rrr.r'r lrrt.tnri (irr ()r'ilrrl , Itrl,tr). in clrc OpOi.S-c_ Jni)i vrll'Snt qi dativul 9i rrlrlirf ivrrl lttlto. (,a urrttttr{r, iunc,Liile suhsLantivuhri in frazd nu mai po-t^fi rlrtr.r.,.il[i;rtr, Ir.irr t]t,sirrenle. CaIr[1 5 un rol imporLanl. p0ntrll aceaslii dilcjn limbile r.,.rr1.i,,rr,, llr.r,[]uziIiile. PenLru a deosebi subiecLul de prodicat.. ,.,rnrarricc up,r.r"nr se foloseqLe o ordine relativ fix5. a cuvinl,elor (de exemplu' iar in.rornine,;te, Jrr.irnul cuvinI clin frazd. esie aproapg. loLdeaun_a subiectul), irr: lingir o oarecare fixare a brdinii cu'intelor, apare prelozittia pe, care

lI t r'i rr r I r Irrr P lt'

(;flr'c dovedesc leg[tura dinbre mor{o)ogie

min0lLi r:t y4urti, rtlourti., poru,mb, soa.rc, zbttrn. etc. (lat._gtrld,, nrclu,.palut)tl so!,e, *cilnLarc), I intervocalic latin a devenil, cu regularitate r' ci atr fot'r

n lcgilor. lirrrlrii, iirr rlut,oria lingviqtilor csl,c sri sl,ttrlir,zrr trctslr, ltgi ;i sr, fornrtrlr'zt lrr lcgi lirrgvist,ioc. () llgl cslc rnr nrpor.{, ncocstr, cscn{inl, irrtrt'ltttotttt'tttl stttt ittlrt litl ol1 I'rrrrlrrrlnctor'. (lrrrsl,nl,irlcrt trnrri ritporl, rlt rtccsl lcl ittstrtttltttii rlttstrop,'t ttrrsi lr:gi. lrr lirrgvislir:i s u r.orbit itriescit rlc lcgi. lrr slrtlrrittl ttcttgritlttrtl' rtrr sl,rrlrilil, c-'iisl,crr{ir unor l)ro(,ose rcgrrla{,c irr lirrrlrr'i ;i lrl-rtrr lontrrttt,izitl f6rrnulc I)() cilr.o lo-ttrt numi[, legi. l)c cxcmpltr, (,onBt,ll,iI)(l trli, ln r:ttvittlt'
i

Din cxemplele date, se poate vedea c5.,:i in linibir t,oal,e compartimentele sint, legate intrc ele gi sc influenleazi,,reciproc,.intocmai ce qi.in. celelalte fcnomeie din natur[ gi din sociebate. $i conoluzia carc sc desprinde este c[ faptcle de lirnbl trebuie stuiliate legafe intre ele, nu izolate, cum s-a fdcut

in

Llecut.
BIIILIOGRT\FII'l

in transform[rile lor istorice, s-a adunat un u' matcrial, ul,il si asl[zi. Accentu] a fost insl pus pe foneticd qi numai ran' s-au formulat legi privitoare la sLructura grarnaticalS, deoarece -in gerrr problenele de loneiic5 istoric[ sint mai ulor de studiat decit celc rle rr, iologie qi mai ales de sintaxir istoricir' ln lucrdrile tcoretice, problema i lor a foit discutabd aproapc numai in capitolul privil,or la foneticd. In afar[ dc ]imitarea lor la fonet'icd, aceste cercetdri mai ilu cusr' cd formulele cale exprimii bransformSrile sunetelor sint stabilite f:ira o lcglturi intre ele qi cu fapt,elc din c.elelalte compartimente ale linrlrr ln eeneral rimin firl explica(,ie. Cel mu]t, sc formuleazir Yagi explica(ii I's' logicc (ca legea simplifibirrii, legea eufoniei, a minimului elort ctc.), t:ar'' fapt nrr aduCnimic in plus fa!{ de simpla constalaro a faptelor, sau so cxl) scirimbdrile dint'r-o liinbi prin inf)uen{a alt'ci limbi. in secolul al XX-lea, diversc Ecoli ideiilist'c t[gdduiesc exist'erila lor lingvistice. Dupir cum pitrunderca mai adincd. in cunoa;terea matr face pc fizicienii idealiqti s5. pretind[ (][.,materia a dispirrut", lot' as; lingvi;tii iclealigti, c,onsiat,ind-cd cer.cellrile foneticii experimentalc si geografiei lingvistice au dus la cunoaqlcrca ntai amdnunlitd a prooes' i'ott"ti,-n, se pierd in amiinunte qi prelind c5' leg.ile fonctice s-au 1opit ' realita[e, r]u se poate t5gddui cd multe procese fonetice sint, fSri exce1,
accesi*bile toate sunetele
I

Iat ieEea transformlrii

lui I iat,in in r romin.

Studiindu-se

in toate linrl

,\ ]. 0 r a u r, .91(dii de lingvistitir generald, llucureqti, 1960,.p 1,8-- 47' .:\ rr r.l r0 XI ar t intt,El"tnentsdelinguistiqucginirale, Paris' 1960, p'11-22' 2. Legile limbii $tiin(,a rnar\isl-leninisti dernonstreazS. c5. lumea 9i toabe fenomenele guvernabe de legi, cd lniqcarea materiei care constiluie i,,,,,,,,r,,,, so l)roducc lii intimplare, ci-in co-nformitate cu anumite legi. Trelrrrio rleoi si ne a;t,epti* ca qi limba sd-qi aib5. leg_ile ei..S^arcina oricerei .sl iirr(c cstc si dcst'bperc legile dup[ care e{istd gi se dezvo}t[ fenomenele din ,1,,,,,,,,,iu1 ci. Legilc lrc t:are lc tlcscoperd gtiin!,a sint o reflectare, in conqtiin!a orrrrrcrrilor,, a Ic[ilor rralurii gi socibtetrii. ,,LuIrIo& este mirscarea.materiei in yirt,rrt,gl 1(t()r iltIllIIItLo lcgi, itr (rull6aqterea noastrl' oa (]ol ]nai inalI prodUs :rf nirl,rrrii, nrr c irt "t, u'r' ilrir,lt, sd. rcfl,e'cte aceste legi", sclic V-1. l,tltrinr' Prin i v. t. t,-,'',t i n, ()1trrt, r'ol. 14, It.S.P.L.P., Bucurc$li, 1$54, I 1(i0'

1,,',,r.i lc ci-rprinde sint

Banat):'z\cem baie, cdlcii, cui etc- (iar bindlenii zic ban'e, cdlci.n', trt Nu exisbS. astd.zi, in afara Bana{,ului, nici un singur cuvint rominesc r' muiat. Acolo undc vechiul dz a devenit :, el apare ca z in t'oate cuYitr care in trecut au conlinut un dz (in limba literard se pronunli bri,nzd, frrr orz, a ?,ice, ier in Mnldova - qi ln alte regiuni - ln"t'ndzii, frund:ti, ' a clzicd. Acolo unde se intilnesc exceplii la o schimbare fonebicd, sirr de obicei in sbare si explicim provenienta lor. plct $biinla marxist{ nu se mul.tumeqLe ins{ cu acest soi de legi 9i sd se descopere liniile mai largi ale evoluliei limbii, sd se grupeze irr de ansamblu diferitele legi fonetice izolate,,sd se descopere legilc carc grr neazd celelalte compartimente ale limbii. In afard de aceast,a, cxplirrrrl vagi, bazate pe influenle externe, ale diverselor procese do lirnhri, r0 prJferabile in cele mai nrrrlte cazuri cxplica,tiile bazal,e itr pritrtttl Iirr, evolntia intctnit a Iimbii r:rlrtrot,rttc. N{arxism-leninismul I)rttr{r I)(r pr'l plan legilr: int,ctnc tlc dczvolt,uro, ildicil procesele doterminal,0 tlt'I.('zolr conl,rlrlig[,iilor inl,crtttt ttltl frltiontcnelor, procese Care la rinrltrl lor tlrrlllr' 1n lrrl,rc{itnrl rlttz,vttll'ltt'tlit I't:nolnenelor.

De exemplu veciriul n muiat a dispSrut in limba romin.S (s-a pirstrat. nrrmrr

I
l,rrrrl'r,, r'rr si l,oitLc oolelalte fenomene din natu.r[ ;i din, sociebate, ct-rrrr,;rrl.nr.rlrlrr.rlilrrrrzirlurlc faoloriexleriri;irnodiliciricauzatedefacboriinl, rrrr, rlrtrllr. r'rrlr. rrrrri irrrport,irnte sint accsl,ea din urmii. Prima categorie |',rrrl,' lr rlrr'llrrl,, ;,r'rrr ;rPnrilia de cuvintc noi sarr prin disparifia cuvintclor lrrr.r'lrrlr,, :,ul) lrllrrr.rrIlr srlrimbrililot'din sooiet,aLc. Dacri la rrn mornont, dat ',, rf rllrrrlr, r. irr lrrrrl'rr rrorrs(r'ir cuvillblll socoli,lor. sau da(iii clisnarc 0uvinl,lll tutr,r'.., t\1,1r,;rlr,r Ir',.lrrrrr.,lirrluli irr Irt'itrrrrl Iirrrl itr s,'ltinrbrii'il0 r':rrc sntl ;,r',,,lrrrr irr :;llrrclrrr':r soli;rli rr !irrii noasLrc. l)acii linrbr noasl,r'ir cunolLqLe ltn r.r';rliv Ir:rrrinirr lllrrrirrat, irr io, cauza principalir esl,c o irrlluenIri cx'lernir, rrllrrr,rrlir lirrrlrilor sluvo, rleci conLactril slrlmogilor noltri cn popo.rreic slave. l)irr llrrnslolnralci\ \rcclriului perfect fecin qi a veohirlui parbicipiu fapx 1n flrttti,l'dcrrt so e\plioii prin faciori inbelni, si anume prin influenla analogicl

,l0r ln -tt., Lrgc,'lrlr: sc'incadreazd. in lcgerr rrtiri lirr'11;'r ir srrl.rrrrrlrzrrlrr irrlr, floxiuni vorlrrlrr irr crrl,cgorii regulate gi clrrrr'. ,\r+l,lirl rlivclsr,lrr lcgi particulalti sirrt, lrr lr,rrlrlrrll r.llrn,'rrl.ll r rrr. ttt.ttt[tr trlrt rrrrol lcpli rrrrri lrrlgi, titro cortsl,il,rrir' Iirrlolrrl ,1, ,1,'zr rrll:rr, rr lrr,

si lcgrrfarizaLoare a tipului, devenib nounal, cu,stlij cusnl. Lcgilo int,erno de dcz\.oltate nu sinb detcrminate inrecliat de inlluenla rrrrtrl lact,oli e\ter'lri, ci dccurg cu necesibatc obiectivi din natura internS. ir stnrct,ulii limbii, sint rezultate din contradic!,iile interne care se ivesc intrc diferitclc compartiment,e aie limbii, si determind, prin rezolvarea acestor t:orrt.radiclrii, trecerea de la o'stare calibat,ivii inferioard la una superioarl. Sc crrrrosc mai rnull,e feluri dc legi intorne de dezvoltare care privcsc lirnba. IJnele dinl,re ele, foarbe generale, sc refer[ ia.limbi in general, la toate linrbile. r\ltelc sinb specifice unei singure familii dc limbi, sau unei singulc limbi. I)c o-\emplu, o iege valabilri penlru toate limbile este legea irrcgalei dezvoltirri a oompartimenteior Iirnbii: vocabultrrul se sohimbd nrai rtrpede si prirneste mai usor elemenl,e din alte limbi. dccib structura slanrirti,:alri. l\iorfologia se scllimb[ mai qreu decll, sint.axa qi ioarbc rar printefl,c iruprurnrrtrrri. O lege proprie unei singurc farni.lii de limbi esbe legea [,r'cocrii t,reptat,e dc ]a slruotura sinbelioi l:i sbruol,ura analiticir, lcge spccificir Iarnilici dc linrbi l'orlranioc. O Iege spcoificl unei singurc linrbi este reducerca trcptat,ir a l'lexiunii in limba englezi. 0 lege poate afecta un singhr comparlirrtcnt. al unei linibi, de oxemplu legea t,ransformririi t.repl,ate a articolului lrrrt,i'rlit, rorrlinesc d irr proclitic in enclitic. l,egilo interne proprii rrnei singure lirnbi consotideazti spccificul na(ioual al lirnbii gi, impreun[ cu alte part,iculariti!i, contribuie la diferenlicleir rralirrrrilor'. I)ar legiie generale Ei cele parbicuiare sint legabe intre ele. Lrrgilr: gorreralc gerrcralizeazir $i concenl,reaze schimbdrile necontenite ale

$i clriirr' :ttcslr, lllr.i rrrrri l:u;:'i tttt Llcltttic privil.c t ir o rirnrir rrr rrrr.r rtl I. [Clcg;rlo itrl,r'l rtlr', ci crt un l)r'oc(]s logttl c;rtl lrllccl:r lr';,;rlr,t,ll rrrlllr,'r prorrt: rlittl,t'c clttrtottlclrr rlczvolt,ririi lirnJrii. l,cgilc irrlllrr,lrrrr'(rrrlr,:rirrl lr" lnl,t'o clc irrLr-urt sist,cttt g0rterrrl. $i sinb lcgat,c inl,lc rlr irr lrlrrrrrrl rirrrt rl reco ii[)licarea legilor Eenerale se face pc malcrialul spccilir: rrl lrr,r'rillr lrl De aceea, legile intcrne gencrale nu sc aplicii la fcl in cl ivtrsr'lc Iiurl,r exemplu lcgea sistematizdrii flexiunii verbale se aplici altf el in Ir';rr zegte declt in romineqte. Legile interne au fosl, opuse mai sus inlluenlelrir vcnil,e rlirrafarir printre acestea a fosl, trecull qi influenla excrcitatd de evolulia socicti Trebuie lnsd s5. precizim ci evolulia iimbii nu poate ii despdrlit5. de evolr societdlii. In afara societilii nu exist[ limbir; limba se na;te o dat,ii crr nl rea societS.lii si moare o dat[ cu moartea acesteia, ]irnba nu cxistii rl' pentru a servi ca mijloc de comunicare ln societate. Dc aceea nici mdcar lr, interne de dezvoltare nu sint rupte de dczvoltarea societl!,ii. Legile irrt, se constituie pe baza materialelor existente in limb[, prin urmare $i pe ] elementelor de vocabular care petrund sau au pdtruns mai demult, irr Iirr, Iegate de evolu(,ia societ[lii; legile iimbii sint influentate de disparilia limb5. a unor clemenLe lexicale de care socielatea" in dezvoltarea ei. nu

are tlevoie. r Nu numai prin

vocabular esl,e legatii evolulia jnternd a limbii de, lu!,ia societll,ii. (lon{inutul ]imbii sint ideile care trebuie comunicate, I urmare dezvoltarea gindirii nu poale sir nu aib[ influen!,ii asupra ]nl formalc, asupra dezvollirii formelor limbii. Perfeclionarea qindirii, mirr

rlivclsclor clcrncrrte ale r.ocabularului $i ale st,mcburii gramaticale. ln acest scrrs, lcgiltr loncticc siabilil,e de neoslramatici se incadrcaz[ in {apt tn legi Iorrcl,icc crr olrilctor rnai larg, care trebuie descoperite de lingvistica marxist[. lrr rrr,rltoloqio, in gcnerai, nici nu s-a vorbit dc legi, ci fiecare fapt a lrrsl lrlr:zr:nlirl, izolrrt,;icxplicat prin el insuqi. Astfel, in romineste, s-au expli.rrl, Iiccrrrr: irr lrrrtc, lrcr'1cct,ele qi parbicipiile noi, la verbele.care in latineqt,e

totuEi legatd de evolufia societd{'ii, clci pcrieclionarea gindirii este evi, legati de cvolu!,ia nodului de via!5.. Pe de altd parte, Di influenlele extur, sint legate de factorii interni. Dac5. vocativul ln -o a putut' {i impruui' din slavd, acest lucru trebuie expiicat qi prin aceea c[ starea ]a care ajurl limba romin[ ne pregdtise pentru a accepta acest lmpnrmut. Urmeazd din cele ardtate cd chiar aceio legi care sinL caracteri: limbii in general trebuie studiate in condiliile de aplicare concrete, dif,
dc Ia o
esLe

puterii de abstracl,izare duce la crearea de c,ategorii mai largi, mai alrstr qi mai sistematice in gramatic5. Astfel, cel pulin indirect, incadrarea-r'r' lor latine intr-un sistem, mai simplu si mai clar, in limbile romanice

t rttt..t.\t'ui; ltrtsr', ltiist'rri

ttrrrrlirl

st irrrrrrllrrrr irr sislrrrntrl flcxiuuii rogulate. Pe de o parbe, existi clasco, rrrrt i ; n.o.st'tt, rtrtrr i ; ltrttro, partr., devenite ln romineqle crescl crescui; cunoscl
rrrr

i r'lr:.,

clr:.; pc tle all,[ parte, gdsim pe perdol perdid,i; uend,o, rlcr.rrril,c irr rorrritrt:,sl,r: pi.erd,, pierrlt.ti; otnd, c,tnrlui, apoi diferito

lrr.rrrlrlr. ct lrtt io,

Itti, in r'on)in{rll,o ftc, ftictti; catlo, cecirl,i,, In romtneqte cad, /r/:rri si lrsir rnri rlcpirll,e, rrrlrlir:irlc fiocare separal oa leztrll,rrt, rtl cul,r"rrci sau lrrl,iilrri irrnlogii, cooir cc porrlc li jusb in detaliu;dar Llolrrriir rrriil,irt, rri rrvr:rr
rlrl rr llrr:rr crr lrrgrrr
?16

glrrlririi folrrtolot verbale aberanl,c

lnt,r-rrrt sislrrm rrl vcrlrc.

lri concep!,ia marxistd, legile sint intlependente de voinla qi dc qt,iin!a oamenilor. l{irscdrile astrelor qi planctelor se indeplinesc, intlilr' dacii oamenii o doresc sau nu, Ei s-ar indepljni chiar daci oamcnii Il-iu' ('\r Totugi,ln diverse gtiinle, confundlnd legile naturii si ale socic(ii!ii crr l, juridice elaborate de dameni, diverqi cercetillori au inccrcat sit itttlrrnri l, subiect,ivist,o, preLinzind oiI omul poal,c,,crea legi". IIsl,c ittlcvititl, r,ir l, evolu(,ici sociolir!ii, si lrrinl,rt: clc ;i trcle lingvisbicc, sirtl, logrrl,rr tlc t's irrl oarncrrilor';i csl,c (lc irsorncnoa irrlcvdral cb. oamenii pol, glil)i situ irtr'," prirr ircl,ivil,rrl,rrr lor rrorrsl,icrrl,ii, c[cct,uarca procese]or lngalo. l)itt'r'i trtr lrisl,rrlrr;r rrrclsrrl isl,orit'i si rnr pol, crea, prin voin!,a trrtot'irrrlivizi, sil,

principala sarcinS. a lingvislicii.

limb[ la aita, linindu-se

seama peste

tot

de specificul natrional. Acc

...l.nlr'

lrrrp'r r:rl r( r nu 1r lost srrtttitai de asemenea ahaLcri. ,,Limbile silt in parbe lrrlrr r rrlr.pr.rlr,ir nlr.r'grrl si in mOd cOllitierlt dC oliLelc Care le vorbesC ,1i r:arc t. ,.r'\ r'r1r: rl,' r.lr, pr,rrlnr c-tprimaroa ginrlirii lor", .scrie iingvistul l'ranccz
\ :)llll\ ill'r'ol r.

nr.t!rrlrri sor:iet,ii!ii, aqa cum prebind lrnii ideoloqi ideali;t'i' Nici

,.rrvinlr,i,rr., rlrrpi crrrrr ii plircoa outirlui sau culdrui teorclician. Limba il t'ezisl;rl l;r loltt' i\(',osto irr()croilri cle t o schilodi, dar uncle rnodifictiri subiecl,ivisttl s rrrr rrirstr.uL. _.\sticl, cittiva vrcme a ciroulal otriar la !ar[ cuvrntul rdzlteL, ciu.r,rnl ,,.1 1[ssit ri:lni, de origine slar.l, aranjaL aqa incit si parii c,[ prr.rvine rlirr laLinesr:ul hellu,ttL,,rizboi". IJe ascmenea, fiindc[ s-a scris mulb5. vreme .\.r./r, in loc tlesizl, unii au ajuns sd. $i pronunle ou rr.. In sfirqit, cuvjntul molrze ir lrr.ins rsi rlmine in limb5., degi ng eslc decib n(irav, de.origine slavx, transIoi'rnat ii;a oa sii pard. ci provine din lat. mns, lnoris ',obicei". 2. i\lai aproape de vremurile noastre.) sub influenla unor teorii meta-

Ir, ,,' ;,r'rrr';ll rrlilrrrlittea din t,r'corrI a lingvi;t,ilor lIoFt,ri I'a(,ir dc cvolrt{,irt lrrrrlrrr, l,rrl,lrrr rlrsl tttyl' llci lrtit.urlini rlilcril'rl, .t'oatc la fcl dtl grorsilc. l. lrr splglrrl lr.r,r.rrl, tlivcrse crlr'onLo (lrrt,inisl,, it,alicnist, ct,o.) rrrrni"rroarL r,,r irrrlr,lrirr.llzl rlirr litnl)ir noirsttir tot cc tttt t) lilt,in, sri schirnbtt pr(lnullftrr'oa

tnirrct. I'r'rrllrr ca oamenii sd se in{,eloagri irrl,r.r'r,i, r,slc irrrlispr,rr col t,rrr',' r rtt lr.sl. s:i-qi formuleze glndurilc in trrclrrryi lcl trr ccl r:iu.r, *ir ,',AcesL ltrct'rr rr irr'Ii lrosibil dacd liecare dinlrc vollril.or.i :rr. li lilrtl s;i rr ,ldosoh sirrgrrr lrgulilc lirnbii a;a cum \zr'0o. l,rrr:rrrl rrrr r,:rll irrsri 1ro:;rlril lru tlr\ lcgilr' logicii sirrl, o rtglinrlirc a rapotlrrlilot olrir,r'livc rlirrllc lcllrrr, renlitilfii tttitl,r:t'irrlr., i:rl r',.grrlilo rlo frrnriionlu('lr lirrrlrii, r,orrrlilrrrlr.irr 1r Itt cttnitrl rlr'zvolliirii lirnhii. sirrt, Iogal,e irrrlisolrrlril rir'lr,11ilc t'irrrlilr l, .Coca c,l c vrtlrtlril ltcrtl,r'rr lcgulilc de frrnc{,irtrlrlc rr lirrrlrii tslt r';rllrlril sr q,
l,.perttnr
,1t0.

Iizi.c, lirrgviqtii noltri au ajuns la o atitudine.opxsS., dar tot greqiti' anume au imbririi;at, ideea c[,stiinfa inseamnir numai adunare de material, clasare, calalogare.'firI nici o luare.de pozi!ic. Acesb punc[ de v_edere contemplativ, opus tloliei marris[-leniniste, a fost adesea e]rprimat Ei ghiar pus ln practicd, in lucriirile de qrarnaticd Si mai ales in cele cle lexicologie' unde se colecfionirrt tot felul de monstruozit5.[ i lingvistirrc 3. ln primii ani dupl cel de-al doilea rtizboi mold!1l, s-a riispindit la noi influen!,a a.la-numitei,,noi t,eorii a limbii" a lui N.I. Marr, care._indemna sir se ia ati[udiie fafd de faptele de limbii. se qtie cii N-1. Marr. vulgarizator al marxismului, socotea c5 orice limbir are caracNer de clasii si c[, dup[. fiecare revolu{ie in societate, este obligator 0a limba sd se s_chimbe-prinlr-o exp.lozie, in mod deliberat. se in!,elege cir asele care oamenii ar putea s5. o provoace incnea atitudini n-au putub dep[qi faza teorelicir. Limba, fenomen social, isi are legile ei obiective, pe care-oamenii pol' si 'le stutliez,e, sd le cunoasc[' si le foloseasci, dar nu.pot si le ristoarne, sir lo inlocuiascti cu altele, scoase'din imaginalia cutirui sau cutlrui lingvist sarr tliletant. Cine incearc[ sd o fac{, mcrge la un egec sigur, aqa cum au rrrcrs liitiui;tii, italieniEtii ,si ceilal!,i care au incercat sii inlocuiascd limba lornirrir crr o solternd abstractii scoasd din capul lor. l,irnlrtr iunclioneazi dupl anumite reguli care, deqi se r-ealize-azi. separ,:rt,, irr r.grbirea fieolrui individ, nu depind totuEi de voinla indivizjlor. omul r, lilrcr sii llcagir, tlal numai pin[. ta un anumit puncL, c5.ci dacd.. limba n-ar Iir.iliirrzil.;i rlg lcgi obiective,-nu ne-am pubea inlelege cu semenii noEtri. De ,,r,'rrrlrlrr, r,irrrl cirier.a nc intreabi. daci avem intentia sd mergem sd-l vlzitdm, :rlr,rrr'lilx:r.lirl,ga sr-r aleqem lntre {oud forrnule de rdspuns: am sd qin sa1 toi r,r,rri. i\r.r,irsl,ii lilrcltirtc rnr merge insii mai departe: dac5. am rdspunde vcnisem s;rrr grrrgrrr/rr,, orrrrrl rru no-itr mai inlclege. Fiecirui'vorbitOr i se impln cu o l,,r'(,'i iirt iirr:ilrili lcgilc irrlrtr ise rlc lntreaga-colectivitate. lrr frrpl,, ,,rrrat,l,etttl ohicct,iv .r.l legilor limhii deourge din teza marxistd r,,rrr[1r'rrr r:;-ir.piir lirrrlra rrrislri;i pcrrlru ai!i oantetti 1i tttttrrtti plirr accirst,a 9i

legilc ci tlc tIczvollarc, rlr:oanrcc uncle nrr pot, I'i rrrpl.r'rlc lr.lr,l:rllr'. Dar rla,'ri IingvisLul nu poate rnodifioa limba rlrrpii r,trrrr tllrlr,, 'cuviinld, ce Lrebnio si facii pentru ca nici sii nu asistc pasir. Iir cvolrrli;r lir nici s5. nu facl o rnunci zadarnici sau chiar ddunriloare? lil eslc rlirt, gtudieze legile de dezvolbare ale limbii, adici sii cerr:eteze stnr(.,t,ur.ii ll :la diverse cpoci fli si desprind{ sensul evoluliei ei, stabilind asbfel liri, ,i Care progreseazii. Numai dup5. aceasta lingvist,ul va putea infelege crrr . realizeazd progresul, ce st[ in calea lui $i in ce chip se poatc interveni p, a-l ajuta si-si'croiasci dmmul in limbri. ln felul u"nti", munca lingvis : va fi asiguratS. de succes si rezultatul ei va fi poziti\'.
Ili llLloc;RAIriI,) A

4. G. Spi
V:

l, G r a u r, Szudii de lingtisticd gattero.Id., Ilucurcgti, 1960, p. 233-2i5. rkin, .It aonpocrl o sa.nouar nauxa,in <Ilonpocl,rdrr:rocorfun>, nr.i
L. Z v e g h i n t, e v, Otepnt
no o1rqetty aaut;oanauuto, :\Ioscova, lg62, p.
151

3.

Analogia

- in ce priveqte inlelcsul. Dc ori morfeni dupd altul, in parte asemindtor numele lrrnii a zecea) care in alte limbi nu comport{ m m (lat". octob, octol)re1 germ. Ohlober, engl. Octobcr) sun[ in romineste oclombrie, at tn care foneiioa islorici nu-l poate justifica; cauza apari!iei lui esLe imr numelor de hini care preceddEi careurmeazd;i cu <:are octon.brtc alcitr o serie: scptenxbric, noiembric, decembrie, unde nr este just,ificaL din prr de vedere etimologic (lat,. septcmber, nouen'Ll)er1 d,ccember)2. Tol aEa in r slar'5 orr.asph, cu I nazal , dupii crnrasph, Hol,f,'rrph, ArK,i6ph. l-n fel pronuntarea rcgionali d,u,'ntinlcd (cu accentul po prima silabii), irr
I

Ii.xist,ii nriii mul[e fenomene care impiedicd uncle procese lingl de a l'i absolut, flcnerale qi dau astfel nasLere la excepl,ii dc la Jegi. Am mai su^s asirnilare :r, riisimilarea ctc., care tulburl regularitatea proc, foneticc. CunoaEtcrn insii qi un factor de tulburirri care e iegat de in(elesul r, telor, sianume an a I o g i a. Estevorbademodificiiriexplicabileprir proces -'oonsLienL sau incon$tienl, de orientare a unui cut'int, sarr l

' l,
2l ll

t:,,irln',,rcs de l'Inslttul dc I'inguistique d'e Paris,l9li4,

l' llt

14'

1\/czi Ii. Marx- It. I,)ngols, opuc, vol. 3, Ii)dil.rrla I'olilir:ii , lirr, ! Itornanii tturnriutu lrrrrilc irtrr:pirtrl ort martie; salttunltric rlr.r'ivi'r rl,, lrr ,,$aplc", ttr'lortthrit tlt: l;t rtlrt ,,o1t1,", rtoictttbrre de la lrorrair ,,lroui", dt, rtrl,t t,
1958, p. ;]1.
de.cntt .,t.t,t.t:"
.