Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
1r I rr1,r,1!.r,r,rl|r,rrl (lt{rtT!or.
,, ,1. rltr lL! ol')rl. stxr. r':,. p.onro1i,
! , ' l, . , r tr ,,1. !i' ifvltlr| :ra viTilalrww teora.ro sle RECAPITUIARE
sr coMprErAnr
,.r ,r I !r L (l.rr1.rr prir tioili :
./ Exemple:
,{,,rr \i rtilici pror Lrnlv dr Aranz-. Unvcrsllalea.A Clza la!
Dan
prof !rv dr onLl on unive.s latea BLrcLrreill muliimea M a literelor cuprrnse in cuvantul
,,maiematrca,, este M= {rl,qf,e,i,.};
Lviu Pirgaf - Coleq ! Naliona ,!L Caragae,EJcurellr m!1ltimea A a nurnerelof naturale pare este,4
prot gr Sorif Pe igrad Piiesll = {x l_{ = 2n, n num6r natural}.
C.men D!nr trLr' Scoala nr 53, BLrc!re!1i I lFr Fntele m- ,r,ri, M au lost dare efFct.
taf elementele multimii'4 a|,
r,, ir dale evidentrindu s" o propri"tot"
r riir i(li, ,) A fa Pa!n, Oana PA!n Crislian l\4alachc, leana Racoviceanu
,1 se citegte:,,mulljmea elemenielor.{
"orJ,uun"JUmerate,
cu proprietatea c6 ra = 2n , . .,. DacA elementul
,r,l)nriine rnulltmiiMsenoteazd: n M. F
trv rtlrL( I 1999 Teofa . , noreazd .r-ol a'" apa.rine rnurtrmji,4
., .,lr,t) L,'i!iis!|raaccsiei
')i112 car!iaparlin EdlLrriTeora.
3 eA asifer: c eM, 4 A, 7:1:1":;"'*t'
t,rL r lL 1.rtr,i flcltr.] ar sa! padia a a textului 2) Doua mLlltlmise numesc egale daca au
I i L. r nccasla carie este nterzlsa
,rlrirl ior aceieaFielernente.
.i k1,,lL, t)r.i.bi scrisa Edit!rilTcora. Exemplu: {r.lr.=2n+.j,nN',n<3}={7,3,5}={3,7,S}
" 3) l\,4u4imeaA e.ste inctusi in muttimea B (scriem,4 _B dace orice eleme;i
cafe
I []. .t " .,1,, t\'.\ vA .lvArtLq /
),
ABd. apanrne mutttmti,4, apa4ine multjmjiB
9i
rN 1r 1 /ij ?0 0lrl5.7
rN L r 1rlrt 1t7l 20 0045-8 ' Exemplu: A= {1,2,3} -{2,3,5, \ = ts
Daca A este inclusd in B spunem in acelagr
ltmp, ca I inctude A
Multimea care nu are nici un element se
numeste multimea vid;; se n ofeaze cuil.
Sd observam cb Z c,4, oricare ar fi muliimea
A.
Daca multimile A 9i B sunt in relaliiteA
- B $iB _,4 atunci4 = B.
a)r1 \. A 1 O: b) A',,A = A:
l,:. 1,,1, t, , ,r,r:4ngt d AnO = A: d) AJA = A
| )olcrminati feuniunea, inlersectia gi djferenta
muttrmJlor:
fiemullimle.4={1, 2,+3} 9i B={-2,0}. Efectualireuniunea, interseclia, diferenlele
prodlrsul carlezian a e multimilor,4 9iB. a.,.4 = ir I x = 2n, n E N, n <3) 9i B= ir I r. = n+i,,r N n j S);
b/,1 = { r J -! = r,, n N, n <3}
Solulie: 4 l II 2.a.1.+3\: b) A-lts=t2\: crA\B={1,+3}; B\A
/i = { ={0}; 9i B = tx l -y = 2,,, n N, n ! 3}
r), r..fininatr c6te doua exemple de muJtimiL
d)^ B-Il1 2); (1,0); ( 2, 2); ( 2,0)r (+3,-2)i (+3,0) aslfel incal:
a) x l) {1, 2} = 11,2. 3},
b) x o{1 2.3l = {1,2};
.'..,.''' c)11 3,5lltx /.t: d/x \ t' rl={2}
I rjrll ,1 {d 1,. .} $i /, - {.r. i/i. Sl;rbrlilr valoarea de adevar a propozitiilor:
lrrirkr , ,i':il nLrnerete naturate r 9r J, $lincj cal
n) \Ll/r ll l^. b)Al)lt=lrl)A. c)/\\tt/tt\^. d)A"ll/ll\4. ;r{'r f) . t2}-(1 (2.20.
2) b)11, \} l\ y} {(r )).11 .t) (2 2) l2 t\)l
f,l , ,,,,, - ;,,,,,rr",, no,,t ii,,t,.h. iuttt xi l
3. Numerc intrcgi" Mot$meo numerclor inbegi' lrr I rt|1 |x.rrtrl,)lo r r r r ) r r r | ( ) r I | ( ) | l.xt)!nclr rc{lulikr (lci inr|(llrc ir rnrcrckrr irtroqi
, z'
| -; ,: t-*, +1' +2' j ' mullillLea rwmetelot intregi; n' = z \ {o}' l r , ,)livoftic le en'): z' = z (z el), 00 nu are sens
I l,: Ixl xeV,x > o , ' mullmea nln:r-relor tfltregi pozitive' I xr'rcifiu rezolval
((i+1,),srindcd5,r. r=_,00,'
Ce proprielSti ale adunarii numerelor intregi sunt evidentiate
in acesl exercitu? .,,/r
I I kxrluatj, tjnand cont de ordjnea ;,;_ji.:.::t:::;::;t
l'o,rudliora'urmdtoareleadunafl lojosind. eventLlal. propnela.i.e operatiitor qr oe semnjfrcatia paranlezeJor:
" li comutativitale ale adunarij numerelor inlreqt:
oe asocialivttale
n'tn'i,' n"
op"',,,u ze. 1-s; j .u.1*n; 1.y-.rpr1.1-,o1 or ,., r-.ut. t-rt t*,i c,u, l
fi 1
70
v.
lfectuati
iir Copiati gilnscrreti in casute numere iniregi convenabile: al ( 5)3
720 : [ 7 + (6s90 + s1 2jo)
.{396 : ( 2,. 2s)]])
u) r,, b) b)U 2l)/+l7t l(-5)01+i(. i),1 | r1lr4I 5l c)
= = ao, ")
d)la' 8'!1+Fa u)l) e)l 1l,t r ( j),, i t2t,.+12j.\ 3,,,11 1t<t1r,
( t)^,, | ( tIr,r./ rl
( r,,r.. ,lirr rlrr r.ezolrutrlir,r,-l,rs.,i
a,) Determinali multimea divizorjlr
Exerciliu
b.r Determinati murtimea r,"'r",.,;; ;i:;'"i"lilHlil;jffiIt;
a) Determinali muilimea divizorilor naturalj ai numdrului naturat 30.
o f/tCttta
(,,
b,l Determina,tl numerele inlregi d pentru care extsld k eZ astfel incAt 30 = d.k. I r)rlrnerati elementele multimilor:
SolUfie: Ne amintim ca muitimea divizorilor naturali ai numerulut natural 30
a,1
este .1 {-r lxeZ,xl-lz}; 3 ={'lr Ix el,-5lxqi_32<x<42};
../3n={1,2,3, S,6, 10, 15, 30}.
t. . i"rlx el,-2e5:xj: D ={x lx <Z,xeste muttiptu de_39i
b, Avem: 30=1 30; 3O=2.15,30=3.i0' . ;30=30.1. lxl <45}.
I u: u eZ gi x e Zr. Ardtati cd urmdtoarele propozilii
De asemenea, putem scrie: sunt false:
p: a l"r y a ]x gi o ]y;
30 = (- 1) (- 30); 30 = (,2) (-1s); = q: aJx.y
30 = (_ 3) (_ 10); .. ; 30 = (_ 30) (_ 1).
t u: y eZ. Care dintre propoziliile urmdtoare
x,
= alx sau aly.
Observa{ii. Concluzii este adevarate:
a) ,,5lx.y + 5lx 5ly,,"uu,,5
Ca gi in cazul numerelor naturale, vom defjni divizorul unui numer
9i ]x y + s lxsau 5jy,,;
intreq. b/,,5 lx 9i 3]r= 15lx,,sau,,15lx
= 5]xqj 3 jx,,?
/\ratati ce propozi{ijle urmdtoare
sunt adev6rate:
b)7lx=7lZS x, xeZ.
l1,o_1,1 eZ.Si x el. Ardtali ce impticafta
dar aI numdrului k. ;rlose numerete intregj a gi b astfet
,,a ]x gi b]x>abix,,estefatsd.Cumtrebuir:
Si incat impljc"l;;;;
I le..y, .v Z. Aretal cd propozilia "i#ra,a,
Vom nota: d lz, citim ,d divide z,'sau z id, citim
,,2 se divide cu d,,. ,rontraexemplu. Reciproc,
]x + y = 5lx qi 5ly,, estu falsa, dend urr
,,5
implicalia ,s ]* qi ily
/ Exemple: a) -5 30 deoarece existd - 6 eZ aslfelincdt (- 5) (- 6) = 30. r,) Determinati ). giy; numere na
= sl*'.11""," adevdrata?
b., Mullimea divizorilor intregiai numarului 30 este:
e1,r2,13,f 5, r6, r i0, r 15, t 30). r, rr"r" r";::;:""'1r:lt,"::i:T
r,.) Dererm i nati x i,
^
;,t;i ; : ; ;#'
/\ratati cd numerele gn + 5 gi
5n + 3, rr e N sunt prime intre ele.
Exista urmdtoarele proprietd,ti ale relaliei de djvizibilitate in Z.
Allirti toate numerele intregi n,
astfel incat x + j l Zy + S.
I orrnulati gi rezolvati un exercjtiu
1) z ) z, oricare ar ft z eZ*; 4 a)b gtbla = a = !b, asemanator!
a, b eZ^';
ttt:u,bel gi numereteA =20 + 3b qiB 9a +
2) + 1 | z, oricare ar fi z el; 5) a b ;iblc = a)c, a, b eZ^", c eV; = 5b. ArAtalj cefi lAn jT lB.
,;l ,n numarintreg Dacd 3 nu dividepeo, ardtalj
3) z ) 0, or[care ar ft z eZ"'; 6) alx;t aly -.> alx r y, a ev',, x, y eZ; ,' cA 3 divideo_ 1 sau 3 djvirlc
I a)x ;i aly - al*.y, a el,!, x, y el; /\ralati c6 numerele intregi de forma
5,, 3 . 2, 125, rr r. N sunt divizibile cU 41)
= ab x, a, b eZ*, x e.V.
S/ n ]-r,sl b ]x;i (a, b) - +1
I ;;lillli,il"li",iifixiiili,lliunnu "u'u "
+ 1, i + s,
']
, + 7, , + 11 , n + 13, , + 1 /. ,t , ) \
Vorrf ir:irli vltl;tbilitalea acestor proprietdti in cazuri particulare
llf tr' rstt'si t'rtttt st rezolai r )l):;{)rvam cd nici un numer intreg pozitiv j( nu verificd inegalitatea datd.
t3
I\I'l'l' al . tl
' \' I\|'IIIII'
l','l '1, I r',:l (Jttl (l
l l|(: ll||||l|||lll() \ '2'0' ' 4},/l={ 2'4'51 (:={ 3. 1}' Veri{ica[i ega|tl;tttltl
l..l||nrir ur]lrl (iUltro raspLrrsLrrile A, B, C este corect Stabilili care este acela
^
a)^t)(ltflA) -^ b)Aft(tr U,4) -A
Ar;rtrrlt, krlosind cliagramele Venn-Euler, ce egalitelile au
locoricare arfimultimileASiB irlr'0jl]ll nea/' r:{ 3,+4,0, 2,+5, 1 +li ',0) Daca l-rl = 1 Si Lyl = 2, atunci perechile (x, y)
, , .r',1,r llrltrme conttne cu x eZ gi y e Z, sunt in numar de:
/ ll() nrultirlllc): A={ 1,2,r} 9i ,B={ 1,y,-3}. ,/l , ..r, llr(r nL[]'refe naturale; A:12; B:4, Ci 10.
incat A U B A TIB ,t ,'.. r ll)irtrLr numere intregr;
I )clt:rtnittali numerele intregi x 9iy astfel = 'l1l Fie (1 V
I l'. rlrLr nr rnere naturale gigapte numere intregi. .
I lio (iiru numereleintregi d=-2+ 3-5,b= -7- 4 gi c = - 4+7 - A;a < bimplice a+c <b+c.dacdce l:
, g:N=l;
1 1 1
tA /1 c: Z. N
B:a+b < c+dimplicea < cAi b<d;
()irl(:Lrlirli l(r I clgi I d+b+cl
,ll).lr;l {/ + b O,arl'9ibeZ',alunci: C: cL+ b > o implica a > 0 9i b>0.
4. I lcnumereten =(-i\2'-2+e1)2Li+1+(-1)2n,n e N 9i B=5 (-l)2'-3 (-1)t"-t, ,/l , r ',.r /r rrLracelagi semn, 12lto-b>o a 7.b z At,,tnc|
Exercitio: Fie sirul de fractii: "". 12 915 N,, ;rrrrintim cd o fraclie de tipul
5
reprezintd 5 unitdli. in general, numerele de tipul n
4 8 6 10
a/ Simplificati fracliile. ,' ' r''rrrlic:i cu numerele naturale n. Rezultd cd orice numer naturar nenur
r
este un numar
* 1.Q. +
Nt .O;l
b) Pentru oricare doua frac,tiidin gir, efectuali produsul dintre numdratorul uneia gi r,rlrrrrrrl pozitiv: neN Oeci
numitorul celeilalte.
c) Efectuali impd4irea numeratorului la numitor in cazul fiecdrei fraclii. f-xerciliu rezolvat:
,. iirr;r
,- '
i ii*
'
i.Prozentati pe axa Ol numer"f 2U?.
l
S, 1,1 Sl
"
Ioetinilie
.. .., ct q Solu{ie: Pentru a reprezenta pe axa Ox numerul l impartim unitatea l-l
l rttliilt - pi ' se numesc tcltivtlante,
c pi scnem - c
od: , in troi
-- . daco bc.
t,,ltlr i I l-l gi considerdm 11 asemenea perti
l_l:
Fracliile echivalente se oblin amplificand sau simplificand o fraclie data
612915
o22 6I
l |acute.
' 4 8 6 10 sunt ecntvatenle. j*FFl_FFl_l_t_l_Fi_- __ __ _____>
11
3
()l'riorvem nr.erele l si 22
u, aceeagt reprezentare pe axa a)x
"a 3 _
li' r/rltatul este corect pentru cd fracliile respective sunt echivalente gi, deci, reprezintd
r, , ,t. r,;r numdr rational.
Fracliile date in exerciliul precedent reprezinte acelaQi numer ralional, 9i unur" !
"l Exemplu: Fractiile echivalen e,l,J !'O 9tZ reprezintd acelagi numdr ralional. xcrciJii .1",
",t",clL.,rl irr cl,rsi,
\/,.r rlcati daca fractiile:
a),5' ,15
'10 llF.7
36I :
U i ,
reprezintd acelagi numar rational.
qcac,-, O
N tttnr:rtk: ru;btnle . fr se numesc cgt c. $L scnem = . , aaca aa - bc (adicd
hhd li,.lrorentati pe axa Ox numerele rationale distincte evidentiate.
..,
tltr'tt ltltt lttl(
u a-,
sLrrt cclrualctte).
ll
It
r lr' Ii i||I|||I|||II t;ttttl litl lltt:. lr()(:('.r;r unrr
/t ,llliil (irrlr , krtttlt rlr :;t:rrat. irr r:.rtl;tllrr
i'l(r/tl'ratii It.r;lrtttlt tijll lortn;t dc rril(ilir) or(llriua itt fornrir zor;rnrirllr sr) lir(x)
1. Verificali dacd urmetoarele perechi de fractii sunt echivalente: |llltI|iltillofltl i la n L]mttor. l)ria ilrrJr;rrIrt'ir
o (z)
g)3 e N\ Q-; h)0eN.; i/0.Q-; /NeQ; k)Q lN ',
5. Dali cate trei exemple de numere apartinAnd mullimilor:
a)\: b/Q,: c/Q-\N: d/\\Q.
reftciit
I t 'r.r.r./ilti care propozjtii sunt adevdrate:
.11 tt: 2)
2. Scriereq numcrclot lqfionqlc pozitive a)
,'o u'( ' qq, "/ 1i=+.rsr, a)215 ,zgza
sub formd zecimqld .' '., ||r,tr sub formd zecimala numerele rationale:
Fractiile]1, ] 5i 1!
' sunt reprezentanti ai numerelor rationale
17
, I, r.espectiv ]9. Nurndr rafional sub 3 13
10 8'3 10 8 3 ftrrrnd fracfionari 5 i
Putem, deci, spune ce am scris sub forma zecimald numerele rationale de mai sus: N rndr rational sub
17
I.t. 1=0.125. 16=5.r3r. t0rmd zecimali 0,6 0,25 1,1(2\
10= ,(857142)
1
8 3
Sol0!ie:
A'OA B ,l lill 0"", " u' , au acelagi ""..; ;:-llb3j dacd d gi b au semne diferite.
7 11
2
(:;<.'r'ciJirr.1.'.'t.'. 11,r, r1 in clc,si
3
' ,1. rl'rlili valoarea de adev6r a propozi!iilor:
3
u)
i)
,., Q; b/-2e Q; c)-0,5e2; d) 0e Q-; e)-3eQ;
Observalii. Comentarii. Concluzii
La fel ca in cazu| numere|or intregi, p-unctelor
A, 9i B, le corespund numerele 3 _ j'3. s,, l0l=0; n)*
.1 I = lt ,, I o, 8(3) | = - 0,8(3).
7 . . .,umerele / si -5,5 sunt numere ralionale negative' 7 6
ratronale , respectlv -3 5 1\ 3
numerului rational negativ -x esle
Convenim, de asemenea, sa spunem cd opusul
numarul ralional pozitivx Aqadar: - (-x) =x, Sxenettit
,
I
/ Ex.mpl"t numarul + ji | {.')l)tilli 9i completali tabelul:
- opusul numdrului - este
rezulta cd: ZcQ I rr,lo||nrnali valoarea de adevAr a propoziliilor urmdtoare. In cazul propozitlilor false,
in particular, 0 e Z se identificd cu numdrul 1
\7. ,l,rlr {rnle un contraexemDlu.
0,2,1*. 2 N,
rtlional 7 att) ,//, b) //,/ 0. c)Q .,V;
d)Q\l=A, e)V\Q=a 4NcZcQ; S1)Q-L.
z t_ 3
n r l.r: irr(:lrl,/lllrllln l N' /
()l li,.,'r rlLl d in definilia modulului unui numdrralaonalcd lx|=| x|,oricarearfi r, Q?
4 (;(,1)rirlt ijt (r()| III ) |( )t iI {
| lilbolLll: ( ;,,.r., ilirr , l, , l, , lr,, rl r'rr . 1,,,,,,
t.,rrr: tlirttrt: Lrrrl]itt()irtclc nL|ltct'() osto ntai rrtirrt:.
u)
/ ,',.', 5 '? b) 1
,uu 1
cl 5.31 sau 5.312 ?
1322 "
l:,(erciliu rgzolvat: Ordonali gi reprezentatt pe axa numerele ralionale: 1 ;-4,5; 0;
4
l" ll
irr tabelul de mai sus inlocuiti ',opusul lui c" cu ,,1 o l" 9i completali-l *4,5.
relaliile: I .t
llot)rczentati pe axa OJ( numerele ralionale care verifica
t^, o) *l=1; c/ x -0; d) x1=-1,6; e)l-xl= 8 Solufig: Numerele sunt in ordinea: - 4,5 < !.n.1.ac.19
- '-
a) r 3 3 4 3
/ o
/^. Doterminali valorile x e I asllel incat numerele:
t 10 -1 x 1 sa fie intregi.
u)r b)z-xt .)
-' . d)-'x-1 4,5 9'1
z Lr s 4
ll' ' Ar:itati cd numerele:
( )l)riotvdm cd:
n1n + 1) (n + z)
. rl(rl | 1)
a)ztD)6 ar sunt naturale, oricare ar fi n N N I rr rlful rational o este mai mic decat numdrul rational b gi scriem a < b, dacd a este
,,rlr,rl rr stanga lui b pe axa Ox.
1)^' Areitali cenume'ete' a)5f: u1-$c apartin mullimii Q\z'oricarearlixel It,uurrr<b,atuncib>a(citim,,bmaimaredecAta"). Prina < b intelegem o<bsauo:b.
}p,tcitli
,
4. Cornpcrclcq nomcrelot rqtionqle 1.".1)ro,/ontati urmatoarele numere pe axa numerelor gi precizali rela,tia de inegalitate
1a
numerelor ralionale pozitive 'lllrlr(j r.'le: -2.5. + 0: -1: -4.g. 4: 26:-.t.(6).
in clasele anterioare am invalat 9i utllizat in compararea 4: 3 3
r )rl').irticrescetorurmatoarelenumereralionale:J; -2,(6) ; -3,2; 0;
-. (l .c numere rafionale, q b, c, d e .9<9ead
N' 'h < bc.
2,1 ;ltrn 2
Orrcarc ar J7 -D 'd sl d
,r:rz;rti cate o valoare a lui
| 'rr x, respectiv y, astfel incat numerele urmdtoare sa fie
ralionale Pozitive'
fi a - ao, a1a2 ..- ae ;i b = bo, bbz b1, nutfLr
Oricare ar '.' rr:rc in ordine crescdtoare:
slrrlrcnt cri a <b dacd existd ie N astfel hcAt n) :.-
z
1,5. x;/; 0; i: i;
zt
b) 7
Z. 1 .16l: x:6; 1:J: 11 .
J
{
Relinelil
lr rr'rrrt ttr'/t .tr' , () ;i.yr Qry, (rvcrrl.r<y licx yeQ- Avemx<ydacdlxl ''l
5- fidanqrcq Si s(qdereq numerelor rotionqla ./\fl, tlt lr ) llon Ul i )(;llt t{ ): i( I tl
e
: c)l-2,(6)+ 1,5 l- Q:
ir,r o l, r,.;. r 7
Verificali dacd scederea numerelor rationale are proprietelile pe ,il| 5 z) f( to l1 _ 2),/7 3 13tl
care te are adunarea.
Justifica{i faptul ca o proprietate nu este adevdrata, d6nd contraexemple. t6 2) Ll 3 6 5) \3 2 5ll'
t)
S,xs,teitii
1. Efectuali adunirile 9i scdderile de numere rationale: ,r) "'
?0
4l*ltl:
c b c o)8 e*
'7 7 zl, .1 + 1+ 1+
ct'2 1
^
2. Calculali: 1 Z 2.3 9.10 10 uompletatr suma ,\ cu termcnl
a) 21 ,2 + 1 ,56- 20,4; b)_j,3_ 15,64 + 4,8; c/ 1,5 - 2,(3) - 0,(6); , r:;crndndtori astfel incat
sd fie egald cu
7 .,99
d) 0,(3) - 2,5 + :^; e) 4 - 1,(3) +
11
o 6
fl-r (3)-19+6161
*a4
qa
I ,t.1, I
1,,, I ,l
6. Inmultireo numerclor rqtionqlc /.r.rl.rlr (;ir (1,5) I
1,2 | t,;l (iil " r 1,;y
l.J lj1
l fil ,1 {r 5l
I'I t ,,,,, \t'ittttt lltst
rlrrtrT ttrrttrr'rt' Concluzii
r,r l ion,lltl inmulllre a
1 . Exprimati in cuvinte regulate (t
numerelor ralionale: , 9l
;. f('l({'l iii
produsula
n nl tlti va cum se efectueaza
nLlmere l, ' tLr,rll inrr ullirile:
r'r nrttttcrc fractionare !i a doua Q C c
-a \') 56 16 | 5l .. 81 7 21
)[]litl(t: b d bd' 3
o)
'441 24 3
lf) 3 15 3 45 ^. 2. Regula semnelor in
t),b)
.l :l
c)
az I ar.l '
1) 5 95 45 cazul inmullirii | 2\
h) 1,1 (-0,11)
,,) 1 (|i) 1,5, 0 e12,5).(-2,04\: g) 24.5 .
a)
tl 7
Existenta elementului neutru
1
o.2 o,214
Existenla inversului oricarui
numdr rational nenul 0. /5 - 0,8(3)
|
zecimala in numere
ralionale scrise sub forma
Solulie: Transformam numerele
,',.1i*iii."",'i":,:"J,HJ:TI;ffi inmur.tirire ei apoi adundrire er
scdderire
;;;;,
,
1t J0 '
0
ralionale' se efectueaza' ,, r,,rl, .'/', ',,r rr r' 4 5 Calculatr ir (1) ( ).
'lrrrl u
lal f,] ,-,r, sc imparte rnmdrul rational la numdrul rational nenul 9?
(j(:lLri)lr, in fiecare caz, produsul dintre o gi inversul sdu.
/\r titi va cum se efeclueazd
Concluzii
r|lrl,,I l a doua nUmere Scrise sub
oa
rlot|lirti, respectend ordinea operaliilor gi semnificalia parantezelor: t,
'rrr,r
rl,.[ractie ordinard gi a doua 1 . Exprimali in cuvinte regula de impd4ire
rrr r.r I /ectmale: I
.,,1.')a
o'1
B b)i q2
-,q I ] 4? '
")r-t-2. ,).[i"^-t),n, I Zg9,^
a numdrului rational
'b la numerul
al.,,1 9.
I 1)= 37 =lZ: rational nenul
'd
,( ;)( 3) [3.(-:)].; '?3!.e.9*!
a1 7 2 Ir) ltrl 1.21 =133.1 :121 =1,1 o
t'
bd =ob c
.zl at r s\l
s)+l s
n)(' rcrzq\-l 1 I .lt l:l 2. Regula semnelor in cazul impa(irii
+l a-gJI a' 115 4s \
0,e + 1: ll;
5/l numerelor rationale este aceeagi ca la
inmullire.
z1 t) o,n*z
ltoa ft)
r, io,7s+t2,(3)+2,1(3)t.
25
_.
OI t.xcrciliu rezolvaf: catcutali: a I o,zs .(!
.\
l:
I
11(6) L
L \36 24)
rbiliti valoarea de adevdr a propozitiilor:
iroluIie: Transformam numerele rationale zecimale in numere rationale frac,tionare.
.lu t.).x, b)( 6lr3 etl_6 3ls.t
L8r{[ 4r
[t') I l,', lr.|lrr calculele din paranteze, incepand cu paranteza rotunde gi tinem cont de
4r 8 r 37t194 46) | 37 94) 46-' ',r,ltrrr,,r opr:ratiilor (ca gi la operatiile cu numere intregi).
t
lxs,tetiit
t
I i 1,., l(|,rlr irnpArtirile:
ce2
rirtati,20 a g-11 ll 3
.t"!', b,f
-'l +,1 ,'(-l),
r)
t4
rt.,,
1.
t
a
(-0,375) : (-0.25): e)
"(:)[;)
2,(3):(-0,5); or o,ol.
4 l|,t
"ll.rfr r ,r:;lkrl incat sa aibA loc egalitdtile:
,t)r./,) r 7 4, o/.
' Is 1200, c/( {t) r=0,04, d)r,(\ 2l
2') 10
1-l
qtl t ,t 1/
\| \) t) t ( t),04)
? 2!,. !r{l (\) t, t\ It Putercq unui numqr rofional cu exponcnt nqturql.
.l I l(r(:llrilti, t(j:;lx)clen{i ordinoa operalllor:
,),:t, b)),:.il:),
Ileguli de cqlcul cu puteri
f),1)'
l)' (0,4) . (0,4) .(0,4) = 0,064 sau
.l;)'-;;=,*i =oouo
b
a '' 0n
=1, neN.
Stabilitj valoarea de adevdr a propozitiilor: fxlrcitiu rezotuaf: Erectuafi: l/!]' rr,rf ,l!l'] ,'*l!l' r.,2
2,35 2 Qsf lc]l
,(:,:, ;. .,';) [,:-;;:J.,, -t
r bc(udm mai intai carcurere din paranteze, apricdm
/ Aratati cdi "[*i.,.,:,#) #=, "r,r{i(':
I lr r.,, r (:onl de ordinea
',' ,"rl"l
operatiilor (aceeagi ca la operaliile
",
regurrre de carcur cu puteri
irr"r" intregi):
| 7 2 1s .,_f?l',,ui_,2ss1412s25
-l 1s4
l71 ,ill7 *11/Z*r) 2' I z 4 2 1s 4 4 o ,5'u ^ ,
I
1\2 r\ 3 )
Aratati cA numarul:
[;.i{?.i(;.i[:.i [;.i
lrcncitil
\ ?t1 12+ + 100)f 1 1 ., I i r'.r, ll)rinali valoarea de adevar propozitiilor:
a
\,.1.2 2 3
,
c u)
.,rig22
1
"
lr'l,l|,. si) rezolvdm r IiLr:rtqli] a,l, b,) gi c,l.
/\'..,1 ( llrrr am intalnit gi in multimea Z, retinem urmAtoarele definitii;
4. Cum este corect:
2,2 2,' 2\2' / .\2+3
',,, 3,r| t\ 3i ,\.3'L sau,\,3lt.l I\ 3'
a) 2'2 2,'
| ;lo,/
\
O, cu c eQ", b eQ,
o)l llu,l 1l- l,lu'."rl1lu,[ ,)'l,i, sc
.""
' I lr'] [ll' [;t']
5. Calculali, aplicdnd regulile de calcul cu puteri:
-t11" 1,1,,',,,,,,,,, ,t e M astfel incd.t propozilia a a +U=0, a.Q-, b eQ, sd.fie atlevdratti.
I
,'-',r'''[;) eQ.
"r{(-l)", ',r.ir (-i) } ]
;
l'f \
.'69'27 .xcLa) x= el 3 Cate solulii poate avea o ecualie de tipul
ar + b : 0, a eQ-, b eQin mul{imea Q?
l,,r.t,\=Q.
'(l)' ult:) t:)' t ?1'
5/ 1?1'l' S?1'"
\5/ ] r5/
'{[;)'J' [[;)']']
7. Efectuafi, respecland ordinea operatiilor:
L-,r.'r'ciliLr .1., .'{.,.-1,,,r* in r lrrsrti
I r' ricuatia: ]x-0,375=0, xeQ.
'2
r2l ,['f
7)""
,r[1]'
'l'2, rs,o,,lt2''(lI3so -t'( r2r rzl',orl7
[2, '-'ls rz-7)u',rz
r- 5] I- : 1.
^'
a/ Verificali daca numerele rationale: !, O,! solutii ale ecuatiei.
B. Comparali numerele:
'44 "unt
b,) Rezolvali ecualia in Q. Verificati rezultatul obtinut.
jrJ'*l ,urr)' o, u,1, "u -r, j,0,, c) (0,6)"cu (0 36)ij
"f
32 33
lO- Problemc (ore se rerolvd (o qiutorulccuqtiilor
i'r(rft(ra(ii t'r'oblema rezolvate
4..dln eil, Atl lll;ll rlllllils
V(Iilicati dac. elementete mul{imii M = , /\ll,rlr (jrstanta dintre doub oragc litiintl ca (llil)i) cc s a parcLlrs
I \z) '0,',
;0 ;];t } sunt soluI ate ecuatiitor: I
r,rr '1" l.ll l
l' ! -
I x = oo, cu solutia r
2. tfeterminati multimea soluliilor ecualiilor urmAtoare in mullimile Z, respectiv e: ,o,,,,, . ,jin ea. Din datele problemer rezulta ecuatra: 108 Deci,
a) 7=0, o1
2,1t '2 lx -z=o: cl 2,(s)x=0; d) 4,s,x =1,5, ,t,,,r,,,'1,1',tintr" cele doud orur" o-,1ou *t
".*
.t 1 1\
e) : 1111 .2 1 1 0bserva{ii. Comenfarii. Concluzii
\6 -k-
7) 6.7 0
20"' 4 5"' I ;x JJJ -=-
x
I r' v( )nt, in practicd, apar probleme care se pot rezolva introducand o necunoscuta r
'r
:1. Determinati elementele mullimilor: tr ' 'l
,lr r;lnd o ecualie a cdrei solulie conduce la rezolvarea problemei
Determinati numerul rational m astfel incat ecualiile cu necunoscutar s6 aibd solulia Qnolc0sme
,, ind,cata: a,) 0 (6)y - 0.(3)rn. o= 1: b/(1 07S)x -
1 U nr. q= 0: I rr
'3
rr,,i ,:r: a citit ? dintr-o carte, Elenei i-au mai rdmas de citit 50 de pagini Cdte pagini
l, cr2 I ,rrr',,ttlt,'a?
I ;] 1x
"/ l'"1
0,(5)=m, s= -1: d) (x+3)(m -1)=y, q=-2 1,, rrrrrr;r reducerii ] Oin pretul sau, un caiet a fost cumparat cu 2000 de lei Ciit a
"u 5
, ,,,rlirl (rilietul la inceput?
() Aflafir c, Q astfel incat:
I r l,rllrloit a llrat !5 dintr-o comande 9i i-a mai remas sd produce incd 30 de maqini
2"uu 4
u)
.\ . o)l 2t,'oo. t " r-t2)11 ,l'oo ,
0.25
1
r ,tt. rrrr$ini au fost comandate in total?
zsg \. \ ) 22ol Z
!!" lrlrIlr(fhiul dreptunghic,4SC (m(A) =90')in careAB = 9cmgiAC=5cm Fie M un
Care este solutia in 0 a ecuatiei: |,,,,, I t)c latura (AB) gi N un punct astfel incat,4MNC se fie dreptunghi Determinali
r)
11 1 1 I
" 11 101
11 1
1,,'.,i1r,r punctului M pe latura (AB) astfel
l' rl ,rllir dreptunghiului AMNC se tiel
3
33 303 300...0 3 100...01
\, ,;;, )
,lrrr,rrr:r trtunghiulu i ABC.
I ri. lr,lrrir !leometrica aldturata.
| | I | r r r i r i pozilia punctului E pe latura
| , ,
rrI r
1
ete
litltll ltto ll5 tkr illti, til llti silr l) rcs[)(]ctiv tJ irni l)t:stt.: r;illi iltl v/ltrltl l'llnlrt vir fi ogald
r: tt srrnrr vlilsk:lol liilor'1
Observalii. Comentarii. Concluzll
Srrrrra ir trt:r nurnoro ostc 240 Dacd din fiecare numAr se scade a(x)lt$l rrrrnllr, se obtin l)l',.r,rvi1rT1 ca, aplicand o propfiolillc;r r ; r r rlr Ir rI tri , olllinr--rl: /'' lu 20 4 lr
!, ., 9,6
1
9,6:4 ?A
nr.InL'rele 25, 26 qi respectiv 120. Aflali cele trei numere. Dali 9i o solulio irfitrneticd.
lr,', /r /". At obtinut, de asemc.rrt'ir: /, yr, (z Pt
1,, I)z
ll" iltqpoqrte. Propo(ii. Proporfii derivqte. utneclnlS: oin
o., rezulta: o= h.c;c- u d 6=d dgi d = b.c. (verificati!)
i
bd db ca
$h de rqpoqrte egqle ({t[l!
' 'ltrXt;l l lr' j
Cum p = 4.1, rezultd cd raporful ! = !! = 4. Din raportul 4 = 4, deducem cd perjmetrul fft ;t rr/tlrr u d=b c.
III Il ,, .,.r t rtt yl s"r
j,l*{q $ |
1r este de 4 ori mai mare decat lungimea laturii I sau I este mai mice de 4 ori decatp.
bJ Raportul dintre numerele 3 gi 8 este 3 :8 sau l. I rrr ;rrrrlrorfia: ,.rn," t dace au loc egalitetile:
fi=]
al.\.t 2,4
rt'2,4t3 5-4.. d, 3 3+ 5
Iori,nrie 4
. ,
4tS:
-! - -9 d3-24
2,4 4 ' 2,4 2,4 4
lirrltoi lrr{ numerelor rationale a Sib, b +0 este numd.rul rasi.onal a: b Si se noteazd |
'1,,,',rv,rlr asemdnarile gi deosebirile dintre aceste proporlii gi propo4ia datd.
',t . Nuntdrul ,, , : I se numerte yaloare(t raportului ! fulrrffr: 3.4=5
I) b b '54nj I (,alitatea I = ! ""t" propo4ie, deoarece 2,4.
lirrirrfrfui ti tlottti fiuirtnti este raportul mdsurilor lor exprimate cu aceeasi |'r,,t,, ,rlr; I a,l s_a oblinut din propo4ia date sch jmband mezii acesteia intre ei.
(lC /lldStIrA. hr, lrrlrrr obtine o propo4ie schimband extremii intre ei?
3
lr) | ttalitatea =1""1" propo4ie deoarece 3 (4 + 5) -- (2,4 + 3).5.
2.4+3 4+5
Observalii. Comentarii. Concluzii
,' I'rr'1r,rrlrr b) s-a oblinut din propo(ia dati adun6nd la numitorul fiecdrui raport
Exemplu: Dacd un dreptunghi are lungimea 2 dm gi lelimea 1 S cm, raportul r' rrnr dlrrl l ilCestuia.
rungrme gr raume este
202
g, n,
'
Ir'r,,r ..r' irdund la numaratorul fiecdrui raport numilorul acestuia, se obtine de
15 15. rF'rr.r,,,r rr proportie. Verificati!
Din definitia raportului numerelor rat te proprietdlile:
f, | 'lir|latea -^-
1_' L 4 _ L
- (3-2,4).4=2.4
244 .
este proportre deoarece (5 - 4)
i__q,,,pj
?-?'g c |_ p;c
,m,oricarearfi cee'..l
_-p ) l.,,ti,,rlr,r c) s-a oblinut din propo4ia datd scdzand din numeretorul fiecdrui raport
Exprima,ti in cuvinte aceste proprietdli gi verificali-le pentru d gi b alese de voi! ,,,",,ri"r I rl,tlt(lslLlla.
. ,.rf ;*X*i
Fie doua patrate de laluti e1= 5 cm, respectiv It r, ,r ',,.rioirde din numitorul fiecerui raDort numerdtorul. se obtine de asemenea o
t2 = 2,4 cm. Determinali raportul dintre lungimil ,, 1,,,,11" Vr rttf iCaf i!
lirlrrrilor gi apoi raportul dintre perimetrelepl, respectiv pz, ale celordoua p6trate. r/) | r lrtlifatea
I
I l{}ctuati Si compara,ti produsele p2gi Q.p1. 24 24 , 4
I 5 p. 45 20 | "t,,,rlr, r d) s a obtinut egaland un raport al proportiei date cu raportul dintrr: srrrrrr
' (, 2,4 p. 4 2.4 ;.; ('
Solulie: p:--5 9'6=48: lz p'=2'4 20-48' ,',-! rt,,r li,r :1i srrma numitorilor rapoartelor p()l)orlioi dilto
Observalii. Comentarii. Concluzii 'rtlllllli: ,r) l)rrr 1rro1rttc|;rIr:ir IIrrrr|lrIrlrII,r|,r,IIII()I|()|I|(:| tl,/llllit
l),5 6-5 \ i)(iioi \
il'l' 1i,,1,,,,r r 4,2
Din problema de rr;.ri sus, observam ca se pot obline proporlii noi ( ( I r i l ( | irnumit
()| r|
, | I
lr
olxrral[ cu termenii unei proportii date.
DJ l)rrr
Y ll rezulla proportrir rftrrrvirtit Y iJ
Aceste proportii se numesc proportii derivate. y 5 ytv 5 3
Urmatoarea scheme ilustreazd modalitdlile de obtinere a propotiilor derivate.
lr,,,r \, i, du
rnd"" 24^3 g Mai departe, dinr +y -24,rczunay-15
)4 U B
a-b c-d
DA Sreftcitii
| 'il rlf ,ll I i rl)ortu I dintre numerele x giy in cazurill: a) x =7, y=5. b) x = 0,(O), y=
a a+c ].
b h+d , |
I r''lr ri rl)ortul dintre lungimea (I) gi lalimea (l) ale unui dreptunghi dace:
',
Exprimali in cuvinte modalitdlile de a obtine proportij derivate. ,,) I 25cm9i1=10cm; b,)l=3dm9il=15cm; c) I = 0,5 m 9i I - 3 dm.
| ',' rrt'lr rirl)ortul dintre aria suprafetei colorate gi aria suprafetei totale:
(Desigur, propo4iile derivate se pot obline dace numitorii rapoartelor lor nu devin nuli).
,A _\ ,A
-H/d
9J! 1g2ult5. Eltrr''"-,flil:r:
Sa observam cd din proportia
'b| =9
d'' --- 9 =
Ei proportia derivatd
b b+d --"'" lii#\ \ /jiii\ tii,' \tiiii
g=!=a+r.
b d b+d
Acest rezultat se poate enunta intr-un cadru general aslfel:
[.'"-+l
l,,rt',,rtrrl \ are valoarea 3. Aflati valoarea rapoartelor:
fu si *' 5
y 5y .y:5
t = =3
tJn de rapoarte elate are proprietatea
f, = t = r/',rlr, , rli (litcit urmetoarele perechi de rapoarte formeaza proporl
Sir
a2 a1 a" al IQ2+..--Qn
.at n,".,' It) o,02 si 40; '2' si
10, dr01 s 001
bt bz b3 b^ brtbr+...tbn' / t4 5 1.6 "J5 3 2' O,2
l"', r,l,,lr (l;roii Lrrmdtoarele numere pot fi termeni ai unei propo4ii:
Cu alte cuyinte, fiecare raport aI;irului este egal cu raportul dintre ,,) 10,((i),2; 1;
b)2,3:_1,_1,s, c)2.3:B:9;
d) 3; 6:12,24.
rtturtd.rd tor or ;i suma numitorilor rapoartelor.
r,.'tr trr.r lxcrrple de proportii care au unul dintre rapoarte 2.
t/ Exemplu: ?= 1 =4 =6 = ?!lili:g_= 13 .
t,.||I| Ul necunoscut x din propo4iile:
5 2,5 10 15 5+2,5+10+15 32,5 ^rl.rlr
,rl \,, l)2 ,
.. 5
b).
'Jc
1 .
c)-10
x 3 3::J
Exercitii rezolvafe: a,, Determinali x. Q astfel incat sa existe proportia
5 0,01 10:10 ti
x6-
1-9 1
5
b/ Determinati,{,y eQ, gtiind ca x = ! Eix + y = 24. 5.\t 2,
1
5 {70
r - 64,87 (cu aproximafie!). prezenta ta votafostde64 ltl ti|lrtir '.rl ,1 li')l lir sutd reprezintd: a) 2din10, b/ 10t) din 900, c/ 1milion din 1li tntltoir {l
;;;; ,;a
| ,1, ul, r(r (:1lt lit sutd d ir'r nLrmdrul clevrlor clirs{ r v{)i rslro rl ropr()zrnta f{)lolo l)ir l}ilrolIi'
24{)0(l rIr !,t (lltci'tl ;titcll,/tlr)nitl coltcr(:riutlulntillitrl(,lir,,,,f,,i,,,r',i',,ir,,,,,,'iiil,',,f
cif cl l)frclt(:ir tlt ltrlltor; r:oII)cIr:|:r|' r|: !t),'lil
$lIn(l oir irl)ol(j il(joporil /fJ'u, din srprafata Terrei (510 100 000 kl'r'), ,rlt,rtr liul)rafata
ir(;ofxlritir dc apc de pe Tetrra.
Fic tabelu l:
Marea Suprafata (km'?) Marea I xcrnlrlc: a) Suma depusd la bancd 9i dobanda anuala,
Suprafala (km'?)
b,, Cantitatea de produse cumpArate gi conlravaloarea lor.
Marea Caraibelor 2 754 00O l\,4area Balticd 414 000
| , r, t,rrrrr;lLrl b) al problemei am dedus ca intre latu rile 4, (2, h, Lt gi ariile A r,
l\,4area l\,4edrterand 2 505 000 l\,4area Neagre
|
413 000
.l ,, I r|||rl lea este
1 t: ^,,l,,,.\
Marea Nordului
aceeagt, extsta girul de rapoarte egale ',:
" Aj .l- 'l
575 000 l\,4area Marmara 1'1 000 /1 t .lr
Ce procent din suprafata acoperitd de ape de pe Terra reprezint6 fiecare dintre mdrile
prezentate in tabel?
B- O bucata de stofd, prin spalare, se scurteazd cu 0,5%. Care trebuie sd fie lungimea
stofei cumparate astfel incat dupe spalare se rAmane de 5 m?
9 Dacd prelul unui obiect cregte cu 10% gi apoi scade cu 10%, revine la pretul initial?
13. Proporfionqlitqte directd. I rr , r rloturism parcurge distanla de 120 km in doud ore, mergand cu viteza de 60 kn r/l)
,i .rll r vrtezd, autoturismul parcurge aceeagi distantd in alt numAr de ore.
Propo(ionolitqte inversii
Mai multe loturi de teren sub formd de dreptunghiau lungimea constanta L = 100 m,
rar ldtamea l, variabild, ca in taberur.
lt) ViIeza 9i timpul sunt mArimi direct propo(ionale?
r (.) 20 40 50 100 r:/ tfectuali produsele dintre vitezele $i timpii corespunzdtori.
Aria (m2) iolltllc: a) Cu viteza de 80 kmih, distanta va fi parcursa intr-o ord 9i 30 minule, r;rr 120
r',,t l, |lr o ord; iar cu 40 km/h, in trei ore.
a/ Copiati $i completali tabelul. Cum variaze aria A, a dreptunghiului, cand ldtimea variaze? b) Se observem ce viteza 9i timpul nu sunt mArimi direct proporlionale, r;rrrrrl
b/ Scrieli, in fiecare caz, rapoartele 9i comOara{i-lel vrteza cregte, timpul de parcurs scade.
! c)Obtinem: 60 2=80 11-120.1-40.3
Solufie: a.,t Observdm cd atunci cdnd / cregte de un numar de ori, cre$te si aria de 2
toq
acelagi numar de ori. De exemptu: 1? =
20 I20.100
b) oblinem rapoartele = lo . = 50 = 1qL LrIr e viteza
' -?9-
"gut", 2 000 4 000 5 000 100 000
I gi timpul sunt, in acest caz, invers propo4ionale.
Itii ' tti
Observafii. Comenfarii. Concluzii
Marimile din problema precedente: ldtimea gi aria dreptunghiului, care depind una de
alta in modul evidenliat, se numesc mArimi direct proportionale.
42 43
l'Ili(:lul c,, Il I
) |()I)I( ! t t r{ } | l)|l )(:(xlor)l( ) r)vt(lonlril/n o (:r ln t{:lor l/ n ral 6 |lrilrl rl|l]r Invors ll|| nlIrrilr l d0 roblr){)lo t|||rl)llr || l)/r/[r ir] llnlJrt|l I l)tllok) stllll llll('(llsltill{} ll]
l)lr )l)( )l1l( )lri () rIrrr.tlr)r ul lillx ll
It'rr-rllrct;rtt'l t- 4 ) l) II
N,,,,,,,,,,1. rtliotlolt rtutttlc x, y, z sLott ilvers proporltotlale cu tttnvalc rdttonale I (orc) 2 4 lh 2{l|]]rn 1
] .a
t, b, rcspcclitt c, clacd x -!.b-z c nr?itali cd numarul robinetelor 9i timpulde umplere sunt marimi invers proporliorlilk)
Jrttnrtlc .,r)
l)) Verificati ca produsul r . t este constant pentru toate perechile (r, I ) din tabcl
Sir Lrbservam cex.o-y b=z c<=,*, -I -', ',l.rl)rlr{r care dintre mdrimile date la exerci{iul 2) sunt invers proportionale.
I
ll.rlr rii'ite un exemplu de mdrimi direct, respectiv invers propo4ionale, intocmili clito
aDc rrrr trrlrel Ei scrieti rapoartele care caracterizeaza aceste mdrimi.
Ultimul qir de rapoarte egale arata cd numerele x, y, z, invers proportionale cu
' ,1, rl)rlrli dace intre qirurile urmdtoare de numere exista o proportionalitate 9i care esto
ntrrncrele rr, b, c, sunt in acelagi timp direct propo4ionale cu inversele numerelor a, b, c.
Aceasta poate fi consideratd o noud caracterizare a numerelor invers proportionale l|. rl tit et:
(:u .1154 .1154 1l;
illte numere.
'') t26 s.J9' Is'z o ' g..J '1323,glril2,3.e,
brl2.3.1
] \32 3
6 r.'''citii .1.. r..':.,!r,.ri irr cl,rsii rJ (4, 5,6) qi (15, 12, 10); d) (9, 15, 21 ,27) 9i (5, 3, 9, 7).
Verificali dacd mdrimile x gi y, dependente una de alta, cu valorile inscrise in ,, l| rt,,irlili segmentul [.4.B], de lungime 30, in p54i direct propo4ionale cu numerele 4; 5;6
Uf|]]dloarele tabele, sunt direct sau invers proportionale: , '
lr"lorminati lungimile laturilor unui triunghi cu perimetrul 47 gtiind cd sunt invers
l,roqrortionale cu numerele3; 4; 5.
a)x 2 34 b)x c)x 234 r i, /\ll;rli lungimile laturilor unui triunghi cu perimetrul 48 gtiind cd sunt direct propo4ionalo
1 11 1 1F 4 I , (| merele 6: 81 10.
v v ') v 16
4 6B
44 45
b,) I lcr:ltvlll
t U|l(!l ol;lri{! it t{)v t{} []lo ontl lIll U rll ||l
(ilr){:l | | I { | I i i I {;u v,itlltl |lt t) rlr, ||)i]sura
l)toool)lUl p(j clitsi)
Mcdiq qritmcticq. Mediq qritmeticq ponderqtq
()
) ) ) I I( ) | | |
lir iJtj0 ir (;orosl)Un(lc intreq ef)ctivul, adica 100,2,. Alr/nci p()nuU (;{!t 15-
:)z:),Zr tevine
lrl{)riorlrl unqhiului dc masurd .r obtinut din proportia: 360' 100
rr= 18g,..
-r 52,5
l,rfl||l(!r;l rro matcrnatjcd, elevul Alexilnd ru a obtinut, la cele patru subiecte, notolo tJ
Analog,la 12,5.k revine unghiul de mdsura n din proportia !60: -:
= 100 . deci 45"
'r r' | ,r nrvolul clasei lui s au ob{inut numai medii de 7, B, I gi 10, astfel;
.r 1
S.a.m.d.
Nota 7 B 9 10
Observafie
Deseorj, in practice se scriu datele in tabele, aga Numdr
cum am intelnit deja pene acum, gj 5 7 B 5
se reprezintd sugestiv prin diferjte diagrame (vezj pagina de note
45).
Intocmiti diagrama circulard cu aceste date. t"',,,1,'||l(, ( {||ndrul Ior) 5,7, 8, respectiv 5.
La un liceu cu 540 de elevi, repartizarea pe Itr,.trrrrrie ]
specializdri este cuprinse in diagrama circulara
alaturatS. Intocmili tabelul cu numdrul de elevi pe \l''lt,t,ttlntt,licdnr.,attunterelorxvx;u,,,,xnsecalculeazddupdfornrula:
specializeri.
PAna la 31 august 1998, in judetul CdlAra$i, s_au
Inmatriculat 6 6 13 societati comerciale din care:
15,4y. avand activitatea de baza industria, 6,5% | - lr||llL lll lll r;uvinte modul de calcul al mediei aritmetice!
aqflcuttura gi silvicultura, 3,7% constructiile, 56,2%
comertul, 4,8% transporturile gi 12,9% alte servicii. I tr, trrr rtr,, j
Fiecare elev din clasa voastrd numeroteazd, cu note de la 1 la n, disciplinele de |,..r. .i^
invalement in ordinea preferinlelor (cu numdrul 1 se noteaza disciplina cea mai .:,,-)
agreata). Intocmiti tabelul urmdtor la nivelul clasei: t't
'l)(bilitcttea p de a se realiza un eyeniment este egald cu raportul:
numdrul cazurilor favorabile evenimentului
Disciplina Matematica Fizica numdrul cazurilor posibile ale experientei
Numerele de
ordine ale
t'r'oblemd rezolvatd
discipljnei | ,, lr ,r minati probabilitatea ca la aruncarea a doud zaruri sd apara pe cele doud fete:
48 49
,,),,lrl, 2 :," , |) )(uI')
I rlLllllaIul c;lzurilor posibile Toate pcro(illll(r (\ i)rrrr(lr]\\jl 112"\
y r,,,t1lt1 1,,, tl) iJ '''l
Solufig: a) | )( rI ( ) | |IIitIiIII ,,n ]
.,',,'ii,uir,,,',, ttrrtltritlt: de ltl 1 la 6' sunt in numar de 6 6 = 36
.t /' aslfcl inci:il r'
favorabile Exista un singur caz favorabll: (6' 6) I , r'r i .i r1, t tttr lc
t , I rrr r iIt ,
30
bJ NumArul cazurilor favorabile este 6 ,,,l rl Jr" I i, ll l, ;i , ll t, ;l
1
6 r numarul i'=n f
fI ( ):;l( !
ll l h nu||r. lll../
{ 1) (t)'-( 1)r .. ( 1)"
. n e N.. Arritali ca Ii = 0 sau /1
-1
Qr,ofo0er,,re ( 1)"' + G1)"' '- .+ ( 1)" ( 1)" *
,,
II
probabilitatea
1. lntr-o urnd sunt 3 bile roqil' 4 bile galbene 9i 5 bile albastre Care este rr , .rl,rrl,rlrirmetoareasumd' s=]* 1 . .1^* !r* *:^.Completali sumapiinirl;r
ca, extragand o blla, aceasta se fie:
galben6 sau albastre; d) verde
26122090
a) roqie; b) galbena sau albastra; c) roqie' rrrrr'1,. l,' Ireni $i calcula!i-ol
o duble (adica 0
2_ Cur" probabilitatea ca la aruncarea a douA zaruri sd oblinem lfr Il' t,r,,l)o./itia.,,Oricare ar fi numerele a, b eZ, alunci o +bgi a-bsunttttttttotr:
".i"(x, x), x e {1 , 2, 3, 4, 5, 6})?
pereche rrtr,',lr li{)ciproca aceste afirmatii este adevdrata? Justificali respunsul.
3. in ghiozdanul unui elev se gasesc trei caiete de limba
romanA 8i doue caiete de
tt ^lr,rlr ll|l|rlrnlile o, b, c ale laturilor unui triunghi de
perimetru 119, qtiind cA verilit;;t
matemataca.
intamplare O" ,r, l
:, | 36 5c
a) Care este probabilitatea ca un caiet ales la
I
r.=r.' ' l',,lirrrr krtc: a,l un numer natural pdtrat perfect; b) un numdr natur;ll r;;Ioc:rlr:
elementele mul.timilor: A UB'AnB'A\B 9i B\A
2x+5 lri r,r ir irll0i numar nalural.
2. Atlati numarul elementelor multimii: 4=fxlr' / r {2} ; ,-t\ ,c | , ,i ' lr, rIr lrluc jcans costb 220 000 lei, fiira TVA $tlind ca TVA repr(i./rrrlir 2:''L'
i | ,' r,r lr,v;rrr;irr0, rrfllrti calt :tLl costat pantitlonii
3. Efectuati calculele:
rl'( 3 3 ,7 ,,4',i 21 ',t, r,rrrrl0lriirclrrlo60'2, poirt Oo:ilIl]irl)nrrc!l0 o l)ot!n)irrir (:ir( ,r(l( l)|l:
t,,
, ! ., r |1)lJ0 000 l{li l)r:Itnl o lUn.i'2
4 1 :\r Jo,lr
I L
.1
075)
r
5 5 10 lirtr '1u r
Sd ne uerificdm cuno$llnlle I
Tgtof I
Accst lest consta in alegerea gi rezolvarea a doud exercitii:
un exerciliu din setulA gi un
NUMERE REALE
0x(]r()liu din setul B.
I
A B l" i'tiddcino pdtrcti q unui numdr nqtural
ljeterminati r
3
din proportia:
5.1
1. Calculati:
i4\o ? / 1n\
pitrot pcrfect
(2 puncte)
20 14 4 \s/ 5 | e, l,r r,,,' r,,l'r.cilm inrpreond!
/ t)cterminati /l N, astfel incat; 2. Suma a doue numere este 75, iar un numar l"rr ',l,,(.rlrlirte rural6, l6ngd gosea, sunt amenajate trei gospo-
"r 1/" 3( lr'z" (-21 .( ' '
n,.,,-,
1
1) reprezinte; din celdlalt. Care sunt cele doud .Inr r I ,, ' li,r r r rrrri in form6 de patrat cu suprafetele date in desenul
ttl 1]'." | 1)-"' ''\'
numere? =rtnt,,r,ri (iilo
este lungimea laturii de la gosea a fiecarui teren?
catcutati media aritmeticd a numeretor, o = IO,O r O, {e)l ,ib = . ,]),, ur. I I r rrrl st ittcrmind radicalul unui numd.r natural pdtrnt perfect?
fr [r; r,,,,.rr tlt xontplul UrmatOr:
'
I lloi blcicligti pleacd din localitateaA c6tre localitatea B, unul cu viteza de i8,4 kmlh,
iar celalalt I' I | (,1r rl)lu: J4?a
.r vrteza de 20 km/h. $tiind cd bicicristur care circuld cu vitez; mai mare
ajunge cu un sfert do = - 16r, - 69. Verificam 69 : 4 /61 .